GRECIA ANTICA

Mitologia grecilor este extrem de bogata ,mai intai prin faptul ca la crearea nenumeratelor figuri de zei ,semizei eroi a contribuit imaginatia mai multor generatii si oameni de talent. In conceptia vechilor greci zeii nu trebuiau izolati de muritori ci se amestecau in viata lor impiedicandu-le actiunile aducandu-le fericire s-au nenorocire. Inainte de a-si imagina chipurile zeilor, grecii au atribuit puteri zeesti unor obiecte, apoi unor animale si in cele din urma unor fiinte cu chip omenesc. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare sau invers cum ar fii TETIS , divinitatea marii, cu Peleu iar din casatoria lor a luat nastere AHILE.

GRECIA ANTICA

 Ahileeroudin mitologie greac. Este personajul principal dinIliada, fiu al muritoruluiPeleui al nereidei Thetis. Cufundat n apeleStyxului de ctre mama sa, pentru a-l face nemuritor, i-a rmas vulnerabil numai clciul, neudat, deoarece de acolo fusese inut. O alt versiune a legendei spune c Thetis l-ar fi miruit pe copil cu ambrozie i apoi l-a pus asupra focului, ca s ard poriunea de muritor din el. Din aceast operaie a fost ntrerupt de Peleu i, nfuriat, i-a abandonat pe tat i pe fiu. Peleu a dat copilul n grija centaurului Chiron, care l-a crescut i l-a educat. Cnd Ahile era copil,Chalcas a fcut profeia c cetatea Troiei nu va cdea fr ajutorul lui. Thetis tia ns c, dac fiul ei se va duce la Troia, va muri, aa c l-a trimis la curtea lui Lycomedes, n Scyros, unde a fost ascuns, deghizat n fat. n timpul ederii acolo, a avut o legtur cu fiica lui Lycomedes, Deidamea, n urma creia aceasta are un fiu,Pyrrhus (sau Neoptolemus). Ahile merge cu Odiseu la Troia, nsoit de cel mai bun prieten al lui, Patrocle. Printre faptele de arme ale lui Ahile se numr capturarea a 23 de orae de pe teritoriul troian, inclusiv oraul Lymessos, unde o ia ca prizonier de rzboi pe Briseis. Toate acestea constituie aciuneaIliadei. Ahile refuz s mai lupte alturi de greci, dar este de acord s se duc pe cmpul de lupt Patrocle, i s lupte n locul lui, purtnd armura sa. Patrocle este ucis a doua zi de eroul troian Hector, care-l confund cu Ahile.

AHILE

Plindetristee,dincauzamoriiceluimaibunprieten,idemnie mpotrivaluiHector,care-lucisese,sentoarcepecmpuldeluptilucidepeHector,pecare-lleagdecarulsudelupt,naintedea trecezidurileTroiei.LanceputrefuzsnapoiezetrupulluiHector pentruafinmormntat,darlacerereatatluiacestuia,regelePriam, cedeazi-inapoiazmortul. DupmoartealuiHector,Ahilecontinuslupteeroic.nceledin urm,fiulluiPriam,Paris(sauAlexandru),ajutatdeApollo,rnete peAhilecuosgeatnclci,ucigndu-l. Expresia:ClciulluiAhileestefolositpentruaindicaparteaslab acuiva. MaiexistiexpresiaMnialuiAhile,referindu-selamniaeroului, care-aprodusattadistrugerenctl-afcutpeHomers-inceap Iliadacuacestecuvinte. Despreunbrbatviteaz,opersoancucapacitisupraomeneti,un erou-sezicecesteunAhile.

Zeiigreci Grecii antici au destinat fiecrui lucru cte un zeu; au existat zeul binelui, zeul rului, zeul focului, zeul soarelui, zeul iubirii, zeul rzboiului. Ei au inventat un zeu cruia i aduceau ofrande chiar i atunci cnd voiau s li se realizeze anumite interese i-l implorau prin intermediul preoilor care s-au impus oamenilor, pretinznd c ei ar fi mijlocitori ntre oameni i presupuii zei. i, ceea ce este i mai ciudat, preoii le-au inoculat oamenilor convingerea c zeii ar accepta s fie mituii. Iar cauza creaiei dup cum pretindeau acetia - ar fi fost invidia i ura dintre zei, ceea ce a condus la rzboaie ndelungate ntre acetia, fiecare zeu avnd partizanii, ostaii proprii i ajutoarele sale din rndul spiritelor rele i al diavolilor. Iar oamenii se strduiau s dobndeasc mulumirea tuturor zeilor, nchipuindu-i c altfel i vor vrsa mnia asupra lor, i de aceea i copleeau cu daruri i cu ofrande, pentru a dobndi izbvirea i fericirea pe care le promiteau preoii.

DIVINITATILE GRECESTI

Zeus este zeitatea suprema a Greciei antice, stapan al Cerurilor, cel mai mic dintre fiii lui Cronos si ai Rheei. Ii avea ca frati pe Poseidon, zeul marilor si oceanelor, si Hades, zeul lumii subpamantene. In reprezentari, Zeus aparea ca avand un manunchi de fulgere in mana. Sotia lui Zeus era Hera, cu care traia pe muntele Olimp, potrivit legendei. Pentru a deveni stapanul Universului, Zeus si-a ucis tatal, si a intrat in conflict cu unchii sai, titanii. Razboiul cu titanii a durat 10 ani si s-a incheiat cu victoria zeilor de pe Olimp. Invinsii au fost supusi la pedepse cumplite.

Statuia lui Zeus din Olimpia

Apolo
Fiu al lui Zeus, zeu al poeziei, muzicii, dansului, medicinei, pastorilor, colonizatorilor, al zorilor. Apolo le dezvaluia muritorilor, prin intermediul oracolelor, vointa lui Zeus. Templul sau era cel mai cunoscut era in Delphi, unde se afla si un oracol.

Ahile
Eroul Ahile apare in poemul epic al lui Homer, Iliada, care istoriseste incercarile prin care a trecut acesta in timpul razboiului troian, fiind un mare razboinic, insa si un om plin de cusururi. Pentru greci, Ahile reprezenta codul comportamentului eroic - decizia de a alege gloria in locul unei vieti indelungate.

ATENA
Protectoare a cetatii Atena, zeita nu se nascuse normal dintr-o femeie ci din Zeus, care o inghitise pe mama sa Metis. ARTEMIS (Dianala romani, Bendis la populatiile daco-gete) este fiica a lui Zeus din casatoria sa cu Leto. Era considerata zeita lunii si a vanatoarei, a castitatii si a fidelitatii conjugale si regina padurilor. In cinstea ei a fost ridicat templul din Efes, una din cele 7 minuni ale lumii.

Prometeu, titan celebru prin faptul ca a furat focul divin de pe muntele Olimp si l-a daruit oamenilor. Pentru aceasta sfidare, Zeus l-a condamnat sa stea vesnic inlantuit de o stanca din muntii Caucaz, torturat zilnic de un vultur care ii ciugulea ficatul.
Hermes Hermes, fiu al lui Zeus si al Maiei, una dintre fiicele lui Atlas, nascut in Arcadia. A fost numit mesagerul zeilor. Hermes era zeul comertului, al calatoriilor, al pastorilor dar si al hotilor. Tot el conducea umbrele mortilor catre Infern. Este posesorul unei perechi de sandale fermecate.

Poseidon Poseidon era zeul marii. Cu ajutorul tridentului sau, starnea furtuni, scotea la suprafata insule, crea rauri si izvoare.

Atlas, titan care a participat la razboiul dintre giganti si zeii olimpieni. Invins, el a fost osandit de catre Zeus sa poarte mereu pe umeri bolta cerului. Afrodita Superba Afrodita era zeita iubirii, a sexului, a regenerarii si a frumusetii trupesti. Legenda spune ca s-a nascut pe insula Cipru, iar frumusetea ei a inspirat artistii din toate timpurile: celebra Venus din Milo este o Afrodita sculptata in secolul 2 i.e.n., pe celebra insula greceasca Melos. Hades este cunoscut ca zeu al taramului subpamantean si stapan al bogatiilor uriase din adancul pamantului. Hades nu ingaduia nici unui muritor ajuns acolo sa se intoarca la lumina.

Oripilant

Taurul(Taurul din bronz sau Taurul sicilian) este o metoda de tortura si de executie originara din Grecia Antica. Acest instrument de tortura infricosator era realizat din aliaj de cupru si zinc (bronz- metal care se incinge la temperaturi destul de mici), fiind inventat de Perillos din Atena, acesta inspirandu-se din legenda zeului Moloh din cantichitate, zeu care avea cap de taur si cerea sacrificii umane. Perillos i-a propus lui Phalaris, un conducator tiran care se opunea ereziei, ca acest taur sa fie modul cel mai crud de a pedepsi nelegiuitii din vremea aceea. Acest taur avea o usa prin care condamnatul era introdus in interiorul instrumentului de tortura. Usa se inchidea, iar sub taur era aprins un foc. Metalul din care era conceput taurul se incingea pana devenea galben, iar condamnatul practic se prajea incet in interior, pana la moarte. Phalaris a ordonat ca taurul sa fie conceput in asa fel incat aburii incinsi si grosi sa iasa din bot sub forma unor bucle fierbinti, iar capul taurului sa aiba in interior un sistem de tuburi asemanatoare cu niste fluiere, in asa fel incat atunci cand condamnatul tipa si urla de durere, zgomotele sa fie transformate in racnetele unui taur infuriat care sa formeze o melodie sinistra.

Mai apoi, acest instrument de tortura si executie a fost folosit in vremea romanilor pentru crestini cunoscuti azi ca si martiri. Cel mai des a fost utilizat in Europa Centrala, iar moartea pe care o avea de suferit condamnatul se asemana cu a fi fiert de viu. Nu a fost doar un mod de pedeapsa, dar si de infricosare si de divertisment. Phalaris folosea taurul si in cadrul unor banchete, ca modalitate de a distra invitatii. Pentru a reduce mirosul dezgustator de carne umana arsa, Phalaris introducea in taur tot felul de mirodenii. Ceea ce este sigur este faptul ca instrumentele de suflat din bronz au cunoscut o evolutie tehnologica semnificativa, avand ca model sistemul de tuburi din capul taurului sicilian.

ce privete obiceiurile grecilor i ale romanilor i mult mai lacunare cnd e vorba despre alte popoare. Nimic surprinztor, civilizaia greac i cea roman au fost cele mai dezvoltate, acoperind cu influena lor o mare parte a continentului. tim cdieta vechilor greci se sprijinea pe triada format din gru, ulei de msline i vin; c n secolul al V-lea .Hr. pinea era un aliment comun, c oamenii mncau cu degetele, lingura i cuitul, c se mncau varz i ceap, struguri, smochine i rodii. Se creteau oi, capre i porci, se vna ce se putea - mai mult psri slbatice i iepuri -, se mnca brnz, iar n regiunile de coast ale Greciei, mult pete. Cea mai celebr mncare a vremii a rmas ciorba neagr a spartanilor, fcut din carne de porc, sare, oet i snge (trebuie s fi fost o minunie!). Hrana avea o nsemnat component ritualic; nIliadaiOdiseea, cele mai cunoscute scrieri despre vremurile vechii Grecii, se fac numeroase referiri la jertfele de carne, ulei i vin pe care grecii le ofereau, aa cum le impunea religia lor politeist, mulilor lor zei. Grecia era o ar n care hrana se procura greu, un inut arid, cu foarte puin teren arabil. Cumptarea era, de aceea, socotit o virtute, cel puin pn prin secolul al III-lea .Hr. Fr a dispreui plcerile mesei, grecii antici preuiau totui, pe vremea aceea, simplitatea. Fastul n pregtirea i servirea mesei era socotit un desfru oriental. Dar, n perioada elenistic, grecii au nceput s devin gastronomi. Cel puin cei cu dare de mn, cci gastronomia era privilegiul claselor avute (i aa a rmas mai bine de dou milenii). Se cunosc chiar numele unor mari buctari ai vremii, ca Soterides, chef al regelui Nicomede I al Bitiniei (279 - 250 . Hr.) i al unor autori: poetul Archestratus a scris, n secolul al 4-lea . Hr., cea dinti carte de bucate, intitulatHedypathia(n traducere liber:Plcerile vieii).