GUVERNUL ROMÂNIEI

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secțiunea 1
Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE
privind desemnarea, organizarea si operationalizarea Autorității Competente pentru Serviciul
Public Reglementat, în România

Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situației actuale

Uniunea Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), a dezvoltat în domeniul

radionavigației prin satelit sistemele EGNOS, Galileo Copernicus, implementate în cadrul programelor
reglementate succesiv prin Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de
radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a
Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul (UE)
2021/696 al Parlamentului European și al consiliului de instituire a Programului spațial al Uniunii și a
Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010,
(UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE.

Serviciile furnizate de Galileo cuprind:

a) un serviciu deschis Galileo {Galileo open service GOS) - care este gratuit pentru utilizatori și
furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de
navigație prin satelit de mare volum concepute pentru uzul consumatorilor;
b) un serviciu de mare precizie (high-accuracy service - HAS), care este gratuit pentru utilizatore și
furnizează, prin date suplimentare difuzate într-o bandă de frecvență suplimentară, informații de
poziționare și de. sincronizare de mare precizie destinate în principal aplicațiilor de navigație
prin satelit de uz profesional sau commercial;
c) un serviciu de autentificare a semnalelor (signal authentication service - SAS), bazat pe codurile
criptate conținute în semnale, destinat în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz
profesional sau comercial;
d) un serviciu public reglementat (public regulated service - PRS), care este rezervat exclusiv
utilizatorilor autorizați de stat, pentru aplicațiile sensibile ce necesită un nivel ridicat de
continuitate a serviciului, inclusiv în domeniul securității și al apărării, și care folosește
semnale criptate robuste(..);
e) un serviciu de urgență (emergency service - ES), care este gratuit pentru utilizatori și care
transmite, prin emiterea de semnale, avertismente privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență
în anumite zone; după caz, serviciul este furnizat în cooperare cu autoritățile naționale de protecție
civilă din statele membre;

1
 f)

g) un serviciu de determinare a timpului (timing service - TS), care este gratuit pentru utilizatori,
furnizează un timp de referință precis și robust și permite realizarea timpului universal
coordonat, facilitând dezvoltarea de aplicații de determinare a timpului bazate pe Galileo și
utilizarea în cadrul unor aplicații esențiale.

Conform Deciziei Parlamentului European și a Consiliului nr. 1104/2011/UE privind modalitățile de

acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în
cadrul programului Galileo, accesul la PRS este gratuit pentru statele membre, dar strict reglementat
atât la nivel european cât și la cel național și este gestionat de către o Autoritate PRS Competentă (CP A)
desemnată la nivelul fiecărui Stat Membru.

Prin Memorandumul nr. 20/17591, aprobat în ședința de Guvern din data de 26.10.2016 având ca obiect
Desemnarea Agenției Spațiale ca Autoritate PRS competentă, s-a stabilit desemnarea ROSA ca
Autoritate PRS pentru România precum și nominalizarea acesteia ca Punct de Contact pentru Serviciul
Public Reglementat PRS. Această etapă parcursă de țara noastră a reprezentat o condiție obligatorie
pentru deschiderea accesului României la toate etapele de dezvoltare, instruire, testare și
operaționalizare aie serviciului PRS.

Serviciul Public Reglementat furnizează semnale criptate, fapt care conferă sistemului confidențialitate,
integritate și autenticitate, precum și protecție împotriva interferențelor accidentale sau rău intenționate.
Implementarea unui astfel de sistem implică administrarea materialului criptografic, respectiv a cheilor
criptografice asociate terminalelor utilizatorilor.

In același timp, administrarea accesului la PRS presupune un mediu de lucru securizat în care se
gestionează informații clasificate cu nivel de secretizare specific informațiilor secrete PRS. Prin
ratificarea Acordului pentru aderarea României la Acordul dintre statele părți la Convenția pentru
înființarea Agenției Spațiale Europene și Agenția Spațială Europeană privind protecția și schimbul de
informații clasificate, semnat la Paris la 19 august 2002, România și-a asumat responsabilitatea
asigurării unui nivel adecvat pentru protecția informațiilor clasificate vehiculate atât între ESA și statele
membre, cât și între statele membre ale Uniunii Europene, prin implementarea standardelor de securitate
ESA.

în vederea realizării dezideratului de protecție a informațiilor clasificate, Decizia PESC 698/2021

privind secrurizarea sistemelor și a serviciilor care sunt desfășurate, care funcționează și care sunt
utillizate în cadrul programului spațial al Uniunii și care ar putea afecta securitatea Uniunii și de
abrogare a Deciziei 2014/496/PESC, stabilește responsabilitățile care revin Consiliului și înaltului
Reprezentant de a preveni amenințările care decurg din desfășurarea, funcționarea și utilizarea
sistemelor și serviciilor spațiale, sau în cazul apariției unei amenințări la adresa respectivelor sisteme sau
servicii.

în conformitate cu prevederile art.l, alin. (1), din Legea nr.92/1996 privind organizarea și funcționarea
Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare, acesta instituție
centrală de specialitate, cu personalitate juridică, organizează, conduce, desfășoară, controlează și
coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România,
precum și pentru alți utilizatori prevăzuți în anexa nr. 1 la lege. De asemenea, potrivit alin. (2) al
aceluiași articol, Serviciul de Telecomunicații Speciale este singura autoritate care emite norme tehnice
obligatorii în domeniul telecomunicațiilor speciale.

în calitate de autoritate desemnată de securitate, Serviciul de Telecomunicații Speciale concură la buna

2
desfășurare a activităților specifice domeniului siguranței naționale (PKI - infrastructura de chei

3
publice, COMPUSEC, TEMPEST, Autorizare INFOSEC), asigură nevoile de legături pentru toate
instituțiile fundamentale ale statului român, comunicații integrate de voce-date-video, confidențiale,
sigure, protejate, stabile, flexibile și continue, disponibile, atât în stare de normalitate, cât și în situații de
criză, mobilizare și stare de război și susține în permanență actul decizional, la nivel strategic, cu un
sistem de telecomunicații și IT, parte integrantă a telecomunicațiilor de stat, denumit sistem de
telecomunicații speciale.

Serviciul de Telecomunicații Speciale este singura autoritate abilitată și capabilă să protejeze

comunicațiile de stat speciale, iar resursele umane, materiale, tehnice și organizatorice de care dispune,
precum și competența profesională recunoscută în asigurarea nivelului de securitate și protecție a
rețelelor și serviciilor furnizate reprezintă argumente importante pentru desemnarea instituției ca
administrator tehnic pentru asigurarea sistemului informatic și de comunicații pentru Serviciul Public
Reglementat, domeniu rezervat utilizatorilor autorizați de guvernul statului român, destinat deservirii
unor aplicații sensibile care necesită nivel ridicat de continuitate a serviciilor de securitate internă,
strategice, de urgență, de protecție a infrastructurilor critice de energie, de comunicații electronice, de
transporturi speciale, de apărare și care utilizează semnale criptate.

2. Schimbări preconizate

Domeniul radionavigației prin satelit reprezintă o tehnologie complexă și în permanentă evoluție, cu

impact asemănător Intemetului, asupra unor domenii specifice, precum domeniul serviciilor publice sau
domeniul privat al afacerilor. Spre deosebire de mediul specific Intemetului, în care comunicațiile pot fi
protejate prin aplicații specifice, precum firewall-uri, parole sau programe antivirus, transmisiile GNSS
cu semnal deschis sunt în mare parte neprotejate. Serviciul Public Reglementat din cadrul programului
Galileo folosește algoritmi de criptare și semnale digitale pentru a oferi siguranța că datele transmise
sunt corecte și nu reprezintă un set de date false.

Având în vedere prevederile Memorandumului nr. 20/19237 anterior menționat, România trebuie să
reglementeze domeniul PRS și să operaționalizeze Autoritatea PRS Competentă prin distribuirea
sarcinilor între instituțiile implicate în acest proces pentru a elimina eventuale efecte negative, precum și
discrepanțele în ceea ce privește dezvoltare tehnologică între România și celelalte state ale Uniunii
Europene.

Carta albă a apărării 2020 subliniază că, atacurile cibernetice, prin complexitatea, frecvența și
intensitatea în creștere au capacitatea de a perturba funcționalitatea sistemelor și activitatea rețelelor
informatice și reprezintă o amenințare constantă la adresa securității naționale.

In acest context, implementarea sistemului informatic și de comunicații pentru PRS, garantează:

- continuitatea furnizării serviciilor;
- autenticitatea informațiilor vehiculate;
- securitatea informațiilor vehiculate.

Componenta PRS din cadrul programului Galileo prezintă avantajul că răspunde necesităților de
securitate a aplicațiilor sensibile bazate pe GNSS. Totodată, Serviciul Public Reglementat dezvoltat în
cadrul programului Galileo, constituie baza de realizare a unor noi servicii specializate.

Un exemplu în acest sens poate fi European Industrial Development Programme (EDIDP) care vizează
dezvoltarea și implementarea proiectului Galileo for EU Defense (GEODE), în cadrul căruia se dezvolta
soluții Galileo PRS specifice domeniului “Ap arare” cu implicarea unui nucleu de cinci

4
state membre ale Uniunii Europene.

în domeniul civil, PRS are aplicabilitate pentru serviciile publice specifice ordinii și siguranței publice,
situațiile de urgență, supravegherea și controlului frontierei de stat, autoritatea vamală, sincronizarea
rețelelor energetice sau de comunicații, etc.

Accesul industriei românești la tehnologiile PRS va permite fabricarea de receptoare, module de

securitate și dezvoltarea de servicii suport.

Utilizatorii PRS sunt reprezentați de instituțiile și autoritățile care asigură, de exemplu, servicii publice
specifice ordinii și siguranței publice, prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, supravegherii și
controlului frontierei de stat, autorității vamale, servicii de ambulanță.
De asemenea, va facilita accesul industriei românești la tehnologiile PRS și va permite fabricarea de
receptoare, module de securitate și dezvoltarea de servicii suport.

Lipsa operaționalizării Autorității PRS Competente pentru Serviciul Public Reglementat, în România,
precum și a sistemului informatic și de comunicații specific poate conduce la privarea instituțiilor și
autorităților din domenii esențiale de posibilitatea utilizării unor servicii GNSS cu un înalt grad de
fiabilitate, securitate și reziliență și, în același timp, mărirea discrepanțelor tehnologice între România și
celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum și la imposibilitatea de a beneficia de viitoare
dezvoltări tehnologice ale serviciilor de tip PRS în cadrul unor programe dedicate la nivelul Uniunii
Europene.

Având în vedere necesitatea reglementării și implementării serviciilor PRS, la nivelul României, pentru
considerentele anterior prezentate, în concordanță cu concluziile Grupului de Lucru Interinstitutional
pentru GNSS, in componenta acestuia dedicata PRS, apreciem oportună inițierea prezentului proiect de
act normativ pentru reglementarea domeniului PRS în România.

1. Alte informații
Nu este cazul

Secțiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

1. Impact macro-economic
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. _______
1.1- Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.______________
2. Impact asupra mediului de afaceri
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. ___________
2.1- Impactul asupra sarcinilor administrative
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.__________________________
2.1.1 mpactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii
Proiectul de act normativ nuse referă la acest subiect. ___________
3. Impact social
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. ___________ _____ __________
2. Impact asupra mediului
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informații
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

5
 Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe
termen lung (pe 5 ani)

- în mil lei (RON)

Indicatori Anul Următorii patru ani Media pe cinci
curent ani

1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. impozit pe profit
ii. impozit pe venit
b) bugete locale
1. impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
1. contribuții de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri si servicii
iii. Titlul 55.02 Contribuții și cotizații la
organisme internaționale
-Alte transferuri
b) bugete locale:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri și servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri și servicii
- - - - -
3. Impact financiar, plus/minus, din care: a)
buget de stat b) bugete locale
4.Propuneri pentru acoperirea creșterii
-
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea
- - - - - -
veniturilor bugetare
6.Calcule detaliate privind fundamentarea
modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor -
bugetare
7. Alte informații

Secțiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

1.Măsuri normative necesare pentru Proiectul de act normativ nu se referă la acest

6
 subiect.
aplicarea prevederilor proiectului de act
normativ (acte normative in vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în
vigoare a proiectului de act normativ):
a) acte normative care se modifică sau se
abrogă ca urmare a intrării în vigoare a
proiectului de act normativ:
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în
vederea implementării noilor dispoziții.
1.1. Compatibilitatea actului normativ cu
legislația în domeniul achizițiilor publice Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Conformitatea proiectului de act normative
cu legislația comunitară în cazul proiectului ce
transpun prevederi comunitare
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a
actelor normative comunitare Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii
Europene Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
Nu este cazul.
5. Alte acte normative și / sau documente
internaționale din care decurg angajamente
6. Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informații privind procesul de consultare cu organizațiile neguvernamentale, institute de cercetare și
alte organisme implicate:
în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică, proiectul de act normativ a fost afișat pe pagina de internet a Agenției Spațiale Române,
Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Serviciului de Telecomunicații Speciale în vederea
acordării posibilității reprezentanților societății civile și ai diferitelor entități de a formula propuneri și
observații.
2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea precum și a modului în care
activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ
S-a realizat ținând seama de prevederile acestui act normativ care sunt de interes pentru instituțiile
semnatare ale Memorandumului nr. 20/17591 adoptat în ședința de Guvern din data de 26.10.2016.

3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act
normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005
privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la
elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificări ulterioare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificări
ulterioare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

7
5. Informații privind avizarea de către;
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării
c) Consiliul Economic și Social
d) Consiliul Concurenței
e) Curtea de Conturi
Proiectul va fi supus avizării Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Consiliului Legislativ. 6» Alte
informații - Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 7-a
Activități de informare publică privind elaborarea
și implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ Prevederile
acestui act normativ sunt de interes pentru instituțiile semnatare ale Memorandumului nr. 20/17591
adoptat în ședința de Guvem din data de 26.10.2016.________________________________________
2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării
proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității
biologice
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. _________ __________________
3. Alte informații - Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 8-a
Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice
centrale și/sau locale - înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.________
2. Alte informații - Nu este cazul.

Față de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului privind desemnarea,
organizarea și operaționalizarea Autorității Competente pentru Serviciul Public Reglementat (PRS), în
România.

MINISTERUL CERCETĂRII INOVĂRII ȘI SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII

DIGITALIZĂRII SPECIALE

Ministru interimar Director

Barna TĂNCZOS Gen.-lt. Ionel-Sorin BĂLAN

I v-P