ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

PROIECT STATISTICĂ

Studenți:
- Banu Alexandra Ionela
- Bodîrlău Maria Cristina
Grupa: 302
Seria: A
BAZA DE DATE
y x1 x2
Ani Rata șomajului(% Accidentați în muncă(nr. Investiții nete(miliarde lei)
la 1.000 de pers.)
locuitori)
2010 7 4040 72.29
2011 5,2 3908 87.82
2012 5,4 4083 98.09
2013 5,7 3575 80.85
2014 5,4 3575 86.16
2015 5 4013 98.89
2016 4,8 4314 96.16
2017 4 4704 91.05
2018 3,3 4720 101.70
2019 2,9 4751 120.59
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO ONLINE, capitolele: Forța de
muncă(A.4); Rata șomașului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
(SOM103A); Accidentati in munca pe categorii de accidente de munca si activitati economice
CAEN Rev.2 (ACC102C); Investitii nete pe activitati ale economiei nationale la nivel de
sectiune si diviziune, CAEN REV.2 (INV101E)
a. Baza de date cuprinde 3 variabile statistice, ale căror valori se referă la România,
perioada 2010-2019.
Y = Rata de șomaj (variabila dependentă) în procente;
X1 = Accidentați în muncă (variabila independentă) în număr de persoane;

X2 = Investiții nete (variabila independentă) în mld. Lei

n=10 volumul eșantionului
Rata șomajului
 Rata somajului inregistrat, reprezinta raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la
agentiile pentru ocuparea fortei de munca) si populatia activa civila (someri + populatie
ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de munca).
Accidentați în muncă
 Un accident de muncă se referă la capacitatea de a provoca vătămări corporale grave
angajaților în timpul planificării, muncii sau pe drumul spre și de la locul de muncă și de
a provoca incapacitate temporară, invaliditate sau deces.
Pentru a facilita înțelegerea incidentelor care pot fi considerate accidente la locul de
muncă, legea oferă definiții ale unor termeni specifici:
  Accidente la locul de muncă care implică vătămări grave sau otrăviri profesionale acute
cauzate corpului în timpul muncii sau la îndeplinirea sarcinilor.
 Bolile profesionale - se referă la bolile care apar în timpul unei anumite ocupații sau
industrii, care sunt cauzate de agenți fizici, chimici sau biologici nocivi specifici locului
de muncă.
 Accidente periculoase - explozii, incendii, defecțiuni, accidente tehnice sau emisii
periculoase majore care pot fi cauzate de defecțiunile echipamentelor de lucru și / sau
comportamentul necorespunzător al factorilor umani, pot sau nu să afecteze lucrătorii, dar
pot fi cauzate astfel de consecințe și / sau pot provoca daune materiale.
 Accident minor - un eveniment care are ca rezultat o vătămare superficială care necesită
doar primul ajutor și care are ca rezultat mai puțin de trei zile de muncă.
Investiții nete în șomaj
 „Investițiile nete reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcții, de instalații
și de montaj, pentru achiziționarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli
destinate creării de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucția
celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al
mijloacelor fixe existente și al terenurilor.”
 Definițiile sunt în conformitate cu metodologia INS și sunt preluate din baza de date
TEMPO ONLINE.
 În cadrul proiectului se dorește analiza evoluției în timp a ratei șomajului în Romania, în
perioada 2010-2019 în funcție de dimensiunea resursei umane de specialitate care
lucrează în domeniul economiei, dar și de investițiile care s-au realizat în acest sector de
activitate.
b. Analiza descriptivă a variabilei dependente RATA DE ȘOMAJ:

Rata șomajului în procente

Mean 4.87
Standard Error 0.38
Median 5.10
Mode 5.40
Standard Deviation 1.20
Sample Variance 1.45
Kurtosis 0.14
Skewness -0.13
Range 4.10
Minimum 2.90
Maximum 7.00
Sum 48.70
Count 10.00
 I. Tendința centrală:
Media: x=4.87 % șomeri la 1.000 de locuitori
În România, în perioada 2010-2019 s-au înregistrat 4.87% șomeri la 1.000 de locuitori în
medie pe an.
Mediana: Me=5.10 % șomeri la 1.000 de locuitori.
În România, în jumătate din ani s-au înregistrat mai puțin de 5.10% șomeri la 1.000 de
locuitori și în jumătate de ani – mai mult de 5.10% șomeri la 1.000 de locuitori.
Modul: Me=5.40 % șomeri la 1.000 de locuitori
În România, în cei mai mulți ani din perioada analizată s-au înregistrat 5.40% șomeri la
1.000 loc.
I. Variația:
Amplitudinea: A = xmax – xmin = 7.00% - 2.90% = 4.10% șomeri la 1000 loc.
Rata maximă a mortalități înregistrată în România în perioada 2010-2019 a fost cu 4.10%
șomeri la 1000 loc. mai mare decât rata minimă a șomajului, înregistrată în aceeași
perioadă.
Dispersia: s2 = 1.45 > 0 rata șomajului a variat în perioada 2010-2019, în România.
Abaterea standard: s = 1.45% șomeri la 1000 loc.
Rata anuală a mortalității diferă în medie cu 1.45% șomeri la 1000 loc. față de rata medie
din perioada analizată.
s 1.45
Coeficientul de variație: v= ∙ 100= ∙ 100=29.77 %<35 %
x 4.87
Cum coeficientul de variație este mai mic de 35%, seria de date privind rata șomajelor
este omogenă, media determinată anterior este reprezentativă.
Cuartila inferioară (Q1)
Seria ordonată se prezintă astfel:
2.9 3.3 4 4.8 5 5.2 5.4 5.4 5.7 7

n+1 10+1
loc Q 1= = =2.75 ≈3
4 4
Q1= 4% șomeri la 1.000 loc.
În 25% din anii incluși în analiză s-au înregistrat mai puțin de 4% șomeri la 1000 loc., iar
în 75% - mai mult.
Cuartila superioară (Q3)
n+ 1 10+ 1
loc Q3=3 ∙ =3 ∙ =3∙ 2.75=8.25 ≈ 8
4 4
Q3=5.4% șomeri la 1.000 loc.
În 75% din anii incluși în analiză s-au înregistrat mai puțin de 5.4% șomeri la 1.000 loc.,
iar în 25% - mai mult.
Amplitudinea intercuartilică
IQR = Q3 – Q1 = 5.4% - 4% = 1.4% șomeri la 1.000 loc.
Distanța dintre cele două cuartile extreme este de 1.4% șomeri la 1000 loc.
Prezența valorilor extreme:
Q1 – 1.5 ∙ IQR = 4 - 1.5 ∙ 1.4 = 1.9% șomeri la 1.000 loc.
Q3 + 1.5 ∙ IQR = 5.4 + 1.5 ∙ 1.4 = 7.5% șomeri la 1.000 loc.
Nici o valoarea din serie nu este mai mică de 1.9% șomeri la 1.000 loc. sau mai mare de
7.5% șomeri la 1.000 loc., deci nu există valori extreme în serie.

II.Forma distribuției:
Asimetria:
Coeficientul de asimetrie Fisher Skewness = -0.13
Skewness < 0 asimetrie negativă, în serie predomină valorile mici
0 < |Skewness| < 0.5 asimetrie redusă
Boltirea sau aplatizarea
Coeficientul de boltire/aplatizare Fisher: Kurtosis = 0.14
Kurtosis > 0 distribuție platicurtică, valorile sunt mai puțin concentrate în jurul mediei
decât în distribuția normală.
c. Analiza legăturii dintre Rata mortalității (Y) și Numărul de medici (X 1).
c1. Corelograma dintre Rata mortalității (Y) și Numărul de medici (X1)

Corelograma între Accidentați în muncă (nr.

pers.) și Rata șomajului în România (%)
8
7
6
5 f(x) = − 0.00210065708995826 x + 13.626168948073
4
3
2
1
0
3400 3600 3800 4000 4200 4400 4600 4800 5000

Existența legăturii: există o legătură între cele două variabile

Direcția/sensul legăturii: legătură directă
Forma legăturii: legătură liniară inversă
Concluzie: între cele două variabile există o legătură liniară inversă.
c2. Ecuația de regresie liniară este:
^y i = b0 + b1 x1i

^y i = 13.63 + 0.00 x1i

unde ^y ieste valoarea ajustată/teoretică/estimată a lui Y

b 0 = 13.63 = intercepția / termenul liber al modelului (punctul de intersecție al dreptei de
regresie cu axa OY)
b 1 = 0.00 = panta dreptei de regresie

Interpretarea coeficienților ecuației:

Interpretare b0: în cazul absenței totale a persoanelor, s-ar înregistra o rată medie estimată a
șomerilor de 13.63% de șomeri la 1.000 loc.
Interpretare b1: la o creștere cu 1 mie persoane a numărului de persoane, se estimează că rata
șomajului scade, în medie, cu 0.00 șomer la 1.000 loc.
b1<0 legatură directă între variabile
Valorile ajustate ale ratei mortalității sunt prezentate în tabelul următor:
Anii Rata Valori ajustate ale
șomajului(%) variabilei Y
2010 7 5.14
2011 5.2 5.42
2012 5.4 5.05
2013 5.7 6.12
2014 5.4 6.12
2015 5 5.20
2016 4.8 4.56
2017 4 3.74
2018 3.3 3.71
2019 2.9 3.65
c3. Metoda corelației parametrice
Covarianța

cov ( x 1 , y ) =
∑ ( x1 i−x 1 ) ( y i− y ) =¿-413.53
n−1

Interpretare: cov(x1,y)<0 rezultă – legătură indirectă între variabile

Coeficientul de corelație liniară Pearson
cov ( x 1 , y )
r x1y = =¿-0.77
sx ∙ s y
1

r x y ∈ [−0.77 ,0 ]
1

Interpretare:
- Semnul arată direcția/sensul legăturii:
o Cum r x y < 0 rezultă o legătura directă între X1 și Y
1

- Valoarea absolută arată intensitatea legăturii:

o Cum −413.5<|r x y|← 0.6 rezultă o legătura moderată
1

Matricea de corelatie:
Rata șomajului
Investiții nete (X1) (Y)
 Investiții nete(X1) 1
Rata șomajului (Y) r x1 y =r yx 1=¿-0.77 1

c4. Metoda corelației neparametrice

Coeficientul de corelație a rangurilor Spearman:
Accidentați în muncă (X1) Rata șomajului (Y) X Y di 2
Ri Ri di

4040 7 5 10 -5 25
3908 5.2 3 6 -3 9
4083 5.4 6 7 -1 1
3575 5.7 2 9 -7 49
3575 5.4 1 8 -7 49
4013 5 4 5 -1 1
4314 4.8 7 4 3 9
4704 4 8 3 5 25
4720 3.3 9 2 7 49
4751 2.9 10 1 9 81
TOTAL 0 298

6 ∙∑ di
2
6 ∙ 298 1.788
r s=1− =1− =1− =−0.80 r s ∈ [−0.80 ,0 ]
n ∙ ( n −1 )
2
10 ∙ ( 10 −1 )
2
990

Interpretare: r s< ¿0, deci legătura dintre variabile este indirectă

−413.5<|r s|←0.6 deci legătura este moderată

Coeficientul de corelație a rangurilor Kendall:

Accidentați în muncă (X1) Rata X Y X Y pi qi
Ri Ri Ri Ri (x)
șomajului (Y) ↑
4040 7 5 10 1 10 0 9
3908 5.2 3 6 2 6 3 5
4083 5.4 6 7 3 7 2 5
3575 5.7 2 9 4 9 0 6
3575 5.4 1 8 5 8 0 5
4013 5 4 5 6 5 0 4
4314 4.8 7 4 7 4 0 3
4704 4 8 3 8 3 0 2
4720 3.3 9 2 9 2 0 1
4751 2.9 10 1 10 1 0 0
TOTAL 5 40

2 ∙ ( ∑ pi − ∑ q i ) 2∙ ( 5−40 ) −70
r K= = = =−0.77
n∙ ( n−1 ) 10∙ ( 10−1 ) 90

cu r K ∈ [ −0.77 , 0 ]

Interpretare: r K <¿0, deci legătura dintre variabile este directă

0 , 6>|r K|<0 , 8 deci legătura este moderată

d. Analiza legăturii dintre Rata șomajului (Y) și Investiții nete (X2).

d1. Corelograma dintre Rata șomajului (Y) și Investiții nete (X2).

Rata șomajului (%)

8

6 f(x) = − 0.0785855070234307 x + 12.2067429357075

5

0
60 70 80 90 100 110 120 130

Existența legăturii: există o legătură între cele două variabile

Direcția/sensul legăturii: legătură directă
Forma legăturii: legătură liniară inversă
Concluzie: între cele două variabile există o legătură liniară inversă.

d2. Ecuația de regresie liniară este:

y ̂_i = b0 + b1 x2i
y ̂_i = 12.21 + (-0.0786) x2i
unde y ̂_ieste valoarea ajustată/teoretică/estimată a lui Y
b_0 = 12.21 = intercepția / termenul liber al modelului (punctul de intersecție al dreptei
de regresie cu axa OY)
b_1 = -0.0786 = panta dreptei de regresie
Interpretarea coeficienților ecuației:
Interpretare b0: în lipsa investițiilor în șomaj, s-ar înregistra o rată medie estimată a
șomajului de 12,21 șomeri la 1000 loc.
Interpretare b1: dacă investițiile în șomaj scad cu 1 mil. lei, atunci putem estima că rata
șomajului scade, în medie, cu -0.0786 șomeri la 1000 loc.
b1<0 legatura directa inversă intre variabile
Valorile ajustate ale ratei șomajului sunt prezentate în tabelul următor:
Ani Rata șomajului(%) y^=12.21+ (-0.0786)
x
2010 7 6.53
2011 5.2 5.31
2012 5.4 4.50
2013 5.7 5.85
2014 5.4 5.44
2015 5 4.44
2016 4.8 4.65
2017 4 5.05
2018 3.3 4.21
2019 2.9 2.73

d3. Metoda corelației parametrice

Covarianța
 cov ( x 2 , y ) =
∑ ( x2 i−x 2 ) ( y i− y ) =−13.62
n−1

Interpretare: cov(x2,y)<0 rezultă – legătură directă inversă între variabile

Coeficientul de corelație liniară Pearson
cov ( x 2 , y )
r x2y = =−0.86
sx ∙ s y
2

r x y ∈ [−1 , 1 ]
2

Interpretare:
- Semnul arată direcția/sensul legăturii:
o Cum r x y < 0 rezultă o legătura directă inversă între X2 și Y
2

- Valoarea absolută arată intensitatea legăturii:

o Cum 0.2>|r x y|<0.4 rezultă o legătura slabă
2

Matricea de corelatie:
Rata șomajului
Investiții nete (X2) (Y)
Investiții nete(X2) 1
Rata șomajului (Y) r x2 y =r yx 2=¿ -0.86 1

d4. Metoda corelației neparametrice

Investiții nete (mil.lei) Rata șomajului (%) Y X Y di 2
Ri Ri di
X2
72.29 7 1 10 -9 81
87.82 5.2 4 6 -2 4
98.09 5.4 7 7 0 0
80.85 5.7 2 9 -7 49
86.16 5.4 3 8 -5 25
98.89 5 8 5 3 9
96.16 4.8 6 4 2 4
91.05 4 5 3 2 4
101.7 3.3 9 2 7 49
120.59 2.9 10 1 9 81
0 306
Coeficientul de corelație a rangurilor Spearman:
 6 ∙∑ di
2
6 ∙ 306 1,836
r s=1− =1− =1− =1.85 r s ∈ [−1 , 1 ]
n ∙ ( n −1 )
2
10 ∙ ( 10 −1 )
2
990
Interpretare: r s> ¿0, deci legătura dintre variabile este direct (asociere pozitivă)
0.6<|r s|> 0.8 deci legătura este puternică
Coeficientul de corelație a rangurilor Kendall:
Investiții nete Rata șomajului X Y X Y pi qi
Ri Ri Ri Ri (x)
(%) Y ↑
72.29 7 3 4.5 3 4.5 8 2
87.82 5.2 1 1.5 1 1.5 8 0
98.09 5.4 8 3 8 3 5 5
80.85 5.7 2 1.5 2 1.5 5 0
86.16 5.4 4 4.5 4 4.5 1 0
98.89 5 7 8.5 7 8.5 3 2
96.16 4.8 6 6 6 6 1 1
91.05 4 5 8.5 5 8.5 2 0
101.7 3.3 9 10 9 10 0 0
120.59 2.9 10 7 10 7 0 0
TOTAL 33 10
2 ∙ ( ∑ pi − ∑ q i ) 2∙ ( 33−10 ) 46
r K= = = =0 , 51
n∙ ( n−1 ) 10 ∙ ( 10−1 ) 90
cu r K ∈ [ −1 ,1 ]
Interpretare: r K >¿0, deci legătura dintre variabile este directă
0 , 4 <|r K|< 0 ,6 deci legătura este moderată

e. Redați/analizați evoluția variabilei dependente (Y), astfel:

e1. Seria cronologică privind rata șomajului (% la 1000 loc.) este o serie de intervale (de
flux).
Reprezentarea grafică a evoluției în timp a ratei șomajului din România, este redată în
următoarea cronogramă:
 Evoluția Ratei șomajului în
România, în perioada 2011-2019
(%) (yt)

8
6
4 f(x) = − 0.365454545454546 x + 6.88
2
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

e2. Indicatorii seriei cronologice:

n=10
I. Indicatorii absoluți :
• modificarea absolută (sporul absolut):

- cu bază fixă: Δ t / 1 = y t − y 1 ; t=1 , 10; (coloana 2);

- cu bază în lanț: Δ t/t−1 = y t − y t−1 ; t=2 , 10; (coloana 3);

Interpretarea rezultatelor pentru anul 2019 :

În anul 2019 rata șomajului a scăzut cu 4.1% șomeri la 1000 loc. față de anul 2010.
În anul 2019 rata șomajului a scăzut cu 0.4% șomeri la 1000 loc. față de anul 2018.

II. Indicatorii relativi :

• indicele de dinamică

❑ yt
- cu bază fixă: I t /1= ; t=1 , 10; (coloana 4);
y1
❑ yt
- cu bază în lanț: I t /t −1= ; t=2 , 10 (coloana 5);
y t−1

Interpretarea rezultatelor pentru anul 2019 :

În anul 2019 rata șomajului a scăzut de 0.59% ori față de anul 2010.
În anul 2019 rata șomajului a reprezentat 99% din cea a anului 2018. (s-a modificat de 0.99
ori)

• ritmul de dinamică (modificarea relativa):

 t /1=( I t /1−1 ) 100=I t/1 −100 ; t=1 , 10 (coloana 6);
R% %
- cu bază fixă:

t /t−1 =( I t /t−1 −1 ) 100=I t /t−1 −100 ; t=2 , 10; (coloana 7);

R% %
- cu bază în lanț:

Interpretarea rezultatelor pentru anul 2019 :

În anul 2019 rata șomajului a scăzut cu 4% față de anul 2010.
În anul 2019 rata șomajului a scăzut cu 0.4% față de anul 2018.

Ani Rata șomajului (%) (yt) Δ(t/1) Δ(t/t-1) I(t/1) I(t/t-1) R%(t/1) R%(t/t-1)
2010 7 0 - 1.00 - 0 -
2011 5.2 -1.8 -1.8 0.74 0.74 -26 -26
2012 5.4 -1.6 0.2 0.77 1.04 -23 4
2013 5.7 -1.3 0.3 0.81 1.06 -19 6
2014 5.4 -1.6 -0.3 0.77 0.95 -23 -5
2015 5 -2 -0.4 0.71 0.93 -29 -7
2016 4.8 -2.2 -0.2 0.69 0.96 -31 -4
2017 4 -3 -0.8 0.57 0.83 -43 -17
2018 3.3 -3.7 -0.7 0.47 0.83 -53 -18
2019 2.9 -4.1 -0.4 0.41 0.88 -59 -12
TOTAL 48.7

III. Indicatorii medii

• Nivelul mediu al seriei cronologice:

Fiind o serie cronologică de intervale, nivelul mediu se determină ca medie aritmetică simplă.

y=
∑ y t = 48.7 =4.87 % șomeri la 1.000 loc. pe an (rata medie anuală a șomajului în
n 10
perioada 2010-2019 a fost de 4.87% șomeri la 1000 loc.)

Interpretare:
În perioada 2010-2019 rata medie anuală a șomajului a fost de 4.87% șomeri la 1.000 loc.

În cazul SCR de momente nivelul mediu se determină ca medie cronologică. Media cronologică
simplă, calculată, este:
 y1 yn 7 2.9
+ y 2 + y 3 +… .+ y n−1 + +5.2+5.4 +…+3.3+
2 2 2 2 șomeri la 1.000 loc.
y cr = = =4.82 %
n−1 10−1
• Modificarea medie absolută (sporul mediu absolut):

Δ=
∑ Δt /t −1 = Δn /1 = 2.9−7 = −4.1 =−0.45 șomeri la 1000 loc.
n−1 n−1 9 9

Interpretare:
În perioada 2010-2019 rata șomajului în România a scăzut, în medie, cu 0.45 șomeri la 1000
loc. de la un an la altul

• Indicele mediu de dinamică:

I= √∏ I
n−1
t /t −1 = √ I n/ 1=
n−1

√ √
n−1 y n 9 2.9 9
y1
=
7
= √ 0.41=0 % șomeri la 1.000 loc.

Interpretare:
În perioada 2010-2019 rata șomajului în România a rămas constantă de la un an la altul.

• Ritmul mediu de dinamică (modificarea relativă medie)

R% =I %−100=( I −1 ) ⋅100=( 0.907−1 ) 100=−100=−9.3 %

Interpretare:
În perioada 2010-2019 rata șomajului în România a scăzut , în medie, cu 9.3% pe an (de la un
an la altul).

e3. Ajustarea seriei cronologice (determinarea trendului SCR)

I. Metoda modificării medii absolute
^y t (Δ)= y 1 +(t−1)⋅Δ t=1,n
;
^y t ( Δ)=4.87+(−0.456)∙(t−1) ; t=1 , 10

Valorile de trend calculate prin această metodă se găsesc în coloana 3.

Ani Rata șomajului (%) t ^y t ( Δ)

(yt)
Ajustarea seriei cronologice
2010 7 1 4.87 +(−0.456)∙ ( 1−1 )=4.87
2011 5.2 2 4.87 +(−0.456)∙ ( 2−1 ) =4.87+(−0.456)=4.414
 2012 5.4 3 4.87 +(−0.456)∙ ( 3−1 )=4.414 +(−0.456)=3.958
2013 5.7 4 4.87 + (−0.456) 2 ∙ ( 4 – 1 ) = 3.958+ (−0.456)
= 3.502
2014 5.4 5 4.87 +(−0.456)∙ ( 5−1 ) =3.502+(−0.456)=3.046
2015 5 6 4.87 +(−0.456)∙ ( 6−1 )=¿ 3.046+(−0.456)=
2.59
2016 4.8 7 4.87 +(−0.456)∙ ( 7−1 )=¿2.59 + (−0.456) =
2.13
2017 4 8 4.87 +(−0.456)∙ ( 8−1 )=¿ 2.13+ (−0.456)=
1.67
2018 3.3 9 4.87 +(−0.456)∙ ( 9−1 )=¿ 1.67 + (−0.456) =
1.22
2019 2.9 10 4.87 +(−0.456)∙ ( 10−1 ) =¿ 1.22 + (−0.456) =
0.76
Extrapolarea seriei cronologice (previzionarea)
2020 11 4.87 +(−0.456)∙ ( 11−1 )=¿ 0.76 + (−0.456) =
0.31
2021 12 4.87 +(−0.456)∙ ( 12−1 )=¿ 0.31 + (−0.456) =
- 0.14

 II. Metoda indicelui mediu de dinamică

^y t (I )= y 1⋅( I )t−1 t=1,n
;
t −1
^y t (I )=4.87 ⋅ ( 0.907 ) ; t=1 , 10

Valorile de trend calculate prin această metodă se găsesc în coloana 3.

Ani Rata șomajului (%) t ^y t (Δ)
(yt)
Ajustarea seriei cronologice
2010 7 1 1−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =4.87
2011 5.2 2 2−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =4.87 ∙ 0.907=4.41
2012 5.4 3 3−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =4.41 ∙ 0.907=3.99
2013 5.7 4 4−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =3.99 ∙ 0.907=3.61
2014 5.4 5 5−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =3.61∙ 0.907=3.28
2015 5 6 6−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 3.28 ∙ 0.907= 2.97
2016 4.8 7 7−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 2.97 ∙ 0.907= 2.7
2017 4 8 8−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 2.7 ∙ 0.907 = 2.44
2018 3.3 9 9−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 2.44 ∙ 0.907= 2.22
2019 2.9 10 10−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 2.22 ∙ 0.907= 2.01
Extrapolarea seriei cronologice (previzionarea)
2020 11 11−1
4.87 ∙ ( 0.907 ) =¿ 2.01 ∙ 0.907= 1.82
 2021 12 12−1
4.87 ∙ (0.907)❑ =1.82 ∙ 0.907=1.65

 III. Metoda trendului liniar.

^y lin
t =b0 +b 1 ⋅t ; t=1 , n

^y lin
t =6.88+(−0.37)⋅t ; t=1 , 10
b 0și b 1s-au determinat cu funcțiile Excel INTERCEPT și SLOPE.

Valorile de trend calculate prin această metodă se găsesc în coloana 3.

Anul (yt) t ^y t (lin)
(decese
la 1000
loc.)
0 1 2 3
Ajustarea seriei cronologice
2010 11.5 1 6.88+ (−0.37 ) ∙1=6.51
2011 11.2 2 6.88+ (−0.37 ) ∙2=6.14
2012 11.4 3 6.88+ (−0.37 ) ∙3=5.77
2013 11.2 4 6.88+ (−0.37 ) ∙ 4=5.4
2014 11.5 5 6.88+ (−0.37 ) ∙5=5.03
2015 11.8 6 6.88+ (−0.37 ) ∙6=4.66
2016 11.6 7 6.88+ (−0.37 ) ∙7=4.29
2017 11.8 8 6.88 + (−0.37 ) ∙ 7=3.92
2018 11.9 9 6.88+ (−0.37 ) ∙9=3.55
2019 11.7 10 6.88+ (−0.37 ) ∙10=3.18
Extrapolarea seriei cronologice (previzionarea)
2020 11 6.88+ (−0.37 ) ∙11=2.81
2021 12 6.88+ (−0.37 ) ∙12=0.64