POVESTE DESPRE COMUNICARE

Mirela Iordache

Exercitiu pentru identificarea mecanismului bârfei

Era o dimineață ploioasă în orașul Wonowon din British Columbia, când detectivul Rex
Michael Speranța a primit apelul cu privire la furtul Oii de Aur din Tibet de la muzeul local de artă
exotică. Data era 15 octombrie, iar orașul era plin de atmosfera sa misterioasă și vibrantă.

Detectivul și partenerul său, Agentul Ursu Miron Antonescu, au sosit la muzeu, unde i-au
întâmpinat de data aceasta directorul muzeului, o secretară mică, slabă și cu ochelari
supradimensionați și o arhitectă excentrică pe nume Isabella Minerva, responsabilă cu securitatea și
designul muzeului. Aceasta era îmbrăcată într-un costum negru cu dungi albe, amintind de blana unei
zebre, și avea un stil aparte.

"Doamnelor și domnilor, să începem spectacolul," a spus Rex cu un zâmbet fermecător,

adresându-se și arhitectei, care a răspuns cu o privire sceptică.

Împreună, cei trei au început să analizeze indiciile. Rex a observat că vitrina în care se afla
Oaia de Aur avea un sistem de securitate sofisticat, dar care fusese, evident, bătut de hoț. În biroul
directoarei, Rex a dat peste o scrisoare amuzantă de la Bufonul Fără Scrupule, care lăsa să se
înțeleagă că va lua Oaia de Aur și că muzeul ar trebui să se pregătească pentru cel mai amuzant furt
din istorie. Detectivul și agentul său au decis să caute Bufonul într-un mod neobișnuit. În ziua
următoare, pe 16 octombrie, au organizat un spectacol de comedie în oraș, cu Rex și Ursul făcându-și
apariția pe scenă. Printre spectatori se afla și Bufonul Fără Roagă.

Cu un dialog plin de umor și întrebări bine plasate, Rex l-a identificat pe Bufon drept hoțul și a
dezvăluit indiciile care îl legau de furt. Bufonul a fost arestat, iar Oaia de Aur a fost recuperată. După
caz, Rex, Agentul Ursul și arhitecta Isabella Minerva au decis să sărbătorească reușita într-un
restaurant cu specific tibetan, împărtășind glume și amintiri haioase.