Liceul Teoretic ”George Meniuc ”

de bază de date în Access

TEMA: GEOGRAFIA

Elaborat: Feodorovici Evelina

cl.12A
Verificat: Fiodor Tanas
 Chișinău - 2020

Cuprins:

1.Introducere.
2.Tema lucrării.
3. Formularea problemei.
4.Obiectivele problemei. Scopul creării BD.
5.Tabele:
a) “Tara”
b) “Populatia”
c) “Limbi”
d)”Forma De Guvernare”
6. Relaţiile dintre tabele.
7.Cereri:
 de tip Select Query fără rîndul Total:
a)C1.
b)C2.
c)C3.
 de tip Select Query cu rîndul Total,cu grupare pentru un singur cimp:
a)C4.
b)C5.
c)C6.
 de tip Select Query cu rîndul Total,cu grupare pentru 2 şi mai multe cîmpuri:
a)C7.
b)C8.
c)C9.
 de tip Make-Table Query (Tari-Republici Make Table Guery).
 de tip Append Query (Tara+ Append Query).
 de tip Update Query (Update-Query).
 de tip Delete Query (Delete Query).
 generală pentru un raport cu cîmpuri calculate.
8.Rapoarte:
a)Raport simplu pe baza informaţiei prelucrate dintr-un table (Raport simplu).
b)Raport compus în baza rezultatelor prelucrare prin interogare (Raport după
Query).
9.Formulare:
 Formularul “Tabele” cu patru butoane ce deschid cele patru tabele.
 Formularul “Interogari” cu patru butoane ce deschid patru interogări.
 Formularul “Rapoarte” cu două butoane ce deschid cele două rapoarte.
 Formular ce conţine un formular încuibat.
10. Concluzie.
Introducere
O Baza de date reprezintă o colecţie de date corelate, referitoare la un anumit subiect, organizate
şi memorate în scopul gestionării lor ulterioare. O bază de date conţine nu numai datele propriu-
zise, ci şi informaţii despre tipul lor, structura, modul de organizare şi relaţiile dintre ele.
În funcţie de modul de organizare a informaţiilor se cunosc trei modele de baze de date:
a)model ierarhic(arborescent);
b)model reţea;
c)model relaţional;
În proiectul analizat este utilizat modelul relaţional. O bază de date relaţională reprezentînd un
ansamblu de relaţii (tabele) grupate în jurul unui subiect bine definit. Prin urmare o relaţie poate
fi redată printr-un tabel în care fiecare rînd reprezintă o înregistrare distinctă, iar fiecare coloană
un atribut. Ordinea rîndurilor în tabel poate fi oricare, iar coloanele tabelului sunt identificate
prin nume distincte şi reprezintă cîmpurile modelului conceptual,iar în fiecare coloană datele
trebuie să fie de acelaşi tip.

Tema lucrării: Baza de date Geografia statelor lumii.

Formularea problemei: Creaţi o BD despre statele lumii.

Obiectivele problemei:

 Obţinerea unor informaţii detaliate despre state lumii, cît şi despre grupuri de state cu
caracteristici comune;
 Extragerea unei informaţii concrete despre orice stat din BD;
 Facilitarea extragerii unei informaţii totalizate despre un grup de state sau despre toate
ţările;
 Calcularea unor anumite date conform anumitor criterii stabiliţi;

Să se proiecteze o Bază de Date care ne ajută să obţinem informaţii ample despre ţările
lumii: suprafaţa, densitatea populaţiei, forma de guvernare, limba de bază, religia
 dominantă, moneda naţională, organizarea teritorial–administrativă, indicele de
dezvoltarea a potenţialului uman, precum şi a unor rezultate calculate.

Baza de Date:
Tabele: Tabelul: „TARA”:

În cîmpul „Id_Tara” specificăm „cheia primară”, ceea ce înseamnă că datele din această
colană a tabelului nu se pot repeta. Pentru aceasta selectăm cîmpul „Id_Tara”, apoi clickăm
butonul „Primary Key”.
Tabelul „POPULATIA”
 În Access, cînd plasăm datele în tabele separate avem nevoie de o metodă pentru
combinarea acestor date; aceasta poate fi realizată prin stabilirea unor relaţii între tabele.
Relaţii care să indice cum se relaţionează datele dintr-un tabel cu datele din alt tabel.
Datele din diferite tabele sunt relaţionate cu ajutorul cîmpurilor comune care mai sunt
numite chei primare. Un cîmp comun este un cîmp care se întruneşte în 2 sau mai multe
tabele; în unul fiind cheia primară, în altul – secundară. În aplicaţia access pot fi definite 3
tipuri de chei primare: contor, cheie simplă şi cheie compusă.
Specificul bazei mele de date constă în faptul, că datele sînt acumulate in jurul
unui subiect („Tara”), de aceia am convenit ca în toate cele patru tabele să creez un cîmp
comun „Id_Tara” cu cheie primară, după care se va efectua legătura între tabele.
Tabelul „FORMA DE GUVERNARE”
Tabelul „LIMBI”

În Access deosebim 3 tipuri de legături între tabele:

1 to 1: fiecărei înregistrări din primul tabel îi corespunde o înregistrare din al
doilea şi invers.
One to many: fiecărei înregistrări din primul tabel îi corespunde una sau mai
multe înregistrări din al doilea tabel, însă fiecărei înregistrări din tabelul 2 îi corespunde o
singură înregistrare din primul tabel.
Many to Many: fiecărei înregistrări din primul tabel îi corespund mai multe
înregistrări din al doilea şi invers.
Relaţiile între tabele în baza mea de date au fost stabilite în felul ce urmează:
 Cereri:

Cereri de tip Select Query fără rîndul Total

C1: Definiţi o interogare de selecţie care afişează lista ţarilor, suprafaţa, populaţi şi care
au densitatea cuprinsa (inclusiv) intre 50 si 100 de locuitori pe kilometru pătrat;
C2: Definiţi o interogare de selecţie care afişează lista ţărilor, indicele de dezvoltare cu
densitatea populaţiei mai mare decît 90 locuitori/km2 în care religia de baza este
ortodoxa;

C3: Definiţi o interogarea de selecţie care afişează lista ţărilor şi populaţia in care moneda
naţională este Francul, dar in care limba de bază nu este franceza;
Cereri de tip Select Query cu rindul Total, cu grupare pentru un singur cimp:

C4: Definiţi o interogare care afişează potenţialul uman al ţărilol cu religie de bază catolică
(potenţial uman se obţine din produsul dintre indicele de dezvoltare a potenţialului uman
şi populaţia ţarii ).
C5: Definiţi o interogare se afişează numărul de ţări cu formă de guvernare „monarhie
constituţională ” şi numărul total de locuitori .

C6: Definiţi o interogare care indică numărul de state musulmane, suprafaţa lor totală şi
densitatea medie a populaţiei.
Cereri de tip Select Query cu rindul Total, cu grupare pentru 2 si mai multe cimpuri:
C7: Definiţi o interogare care afişează ţările cu densitatea populaţiei cuprinsă între 50 şi 100
de locuitori pe km2.

C8: Definiţi o interogare care afişează ţările cu religia de bază ortodoxă care au o densitate a
populaţiei cuprinsă între 80 şi 100 de loc./km2.
C9: Definiţi o interogare, care afişează ţările cu suprafaţa cuprinsă între 10 şi 100 mii de
loc./km2, densitatea de la 50 pînă la 100 loc./km2, indicele de dezvoltare >= 0,5 şi
religia de bază ortodoxă.

Rezultatele cererilor de tip Make Table, Append Query, Delete Query şi

Update
Query se văd în categoria “Tables”.
Cerere de tip Make Table Query:
Definiţi o interogare de generare a unui tabel nou cu două cîmpuri : denumirea
ţărilor şi forma de guvernare statală.

Cerere de tip Append Query:

Definiţi o interogare de adăugare a datelor din tabelul suplimentar ”Tara+” din baza de
date actuală în tabelul „Tara”.
Tabelul „Tara” pînă la adăugire Tabelul „Tara” după execuţia cererii Append
Cerere de tip Update Query:

Definiţi o interogare Update-Query de modificare care măreşte indicele de

dezvoltare cu 10% a ţarilor cu forma de guvernare republicană.

Datele pînă la execuţia Update Query Datele după execuţie Update Query
Cerere de tip Delete Query:
Definiţi o interogare Delete-Query de excludere a ţărilor cu suprafaţa mai mică de 100 de
mii de km2.

Interogare generală pentru un raport cu cîmpuri din toate tabele şi cu

cîmpuri calculate.

Definiţi o interogare generală pentru un raport in care se afişează denumirea ţărilor, limba
de bază, populaţia, densitatea, indicele de dezvoltare şi cîmpul calculat
„Potenţialul_Tarii” care reprezintă produsul dintre numărul populaţiei şi indicele de
dezvoltare a potenţialului uman şi sortată după „Potenţialul_Tarii” descrescător.
Rapoarte

1) Plusul Rapoartelor este ca tiparirea informaţiei prin intermediul acestora poate fi

organizată astfel, ca informaţia, în mare măsură, să fie aranjată pe foi în
conformitate cu anumite cerinţe.
2) Un raport are mai multe secţiuni în modul de vizualizare Design:
3) Report Header – Textul care apare în partea de sus în raport.
4) Page Header – Textul ce apare în partea de sus a fiecărei pagini.
5) Group Header – Textul care apare înainte de fiecare grup de înregistrări.
6) Detail – Conţine partea principală a raportului.
7) Group Footer – Textul care apare la sfîrşitul unui grup de înregistrări.
8) Page Footer – Textul care apare în partea de jos a fiecărei pagini a raportului.
9) Report Footer – Textul care apare la sfîrşitul raportului.
10) Astfel, un raport conţine informaţii începînd cu denumirea sa şi finisînd cu data
întocmirii şi numarul paginii.

a) Elaboraţi un raport simplu pe baza tabelului Tări în care să figureze: ţara, capitala,
moneda şi suprafaţa.
b) Să se proiecteze un raport amplu cu informaţii din toate tabelele şi cu cîmp calculat în
baza cererii pregătite anterior în acest scop.
 Formulare
Formularele permit unui proiectant de baze de date sa creeze o metodă de
introducere a datelor prietenoasă pentru aplicaţia Access. În loc să introducem
înregistrări în grila cu rânduri şi coloane în modul de vizualizare data sheet putem folosi
un formular. Formularul poate include câmpuri din mai multe tabele astfel nu trebuie să
comutăm de la un tabel la altul când introducem datele. Fiecare element dintr-un
formular, cum ar fi numele unui câmp, valoarea unui câmp ăi titlul formularului este
numit control. Controalele sunt create cu ajutorul macro-urilor.
Schemele formularelor:
Formularul “Tabele”
Macros-urile:

Formularul “Interogari”
Macros-urile:

Formularul “Rapoarte”

Macros-urile:
Formularul cu subformular:
Concluzie:
O bază de date ne ajuta să ne folosim foarte uşor şi prietenos cu informaţia pe
care o avem introdusă, ne ajută sa o selectăm mult mai repede decât am face-o pe o
foaie. O bază de date în MS Acces ne scuteşte de căutarea prin sute de foi a unui
raport; aici îl putem găsi şi deschide apăsând un singur buton.
Baza de date a fost creeată cu scopul de a repartiza informaţia pe categorii şi
pentru a fi mai uşor folosită in cazul în care avem nevoie, cît şi pentru a naviga
(căuta/găsi) mai uşor anumite informaţii cu ajutorul anumitor criterii pe care le
folosim în interogări sau cu ajutorul formularelor pentru afişarea şi vizionarea mai
rapidă a informaţiei.
În urma proiectării BD în cauză putem uşor extrage informaţia de care avem
nevoie.Informaţie ca: minimul sau maximul numărului de frecvenţe într-o
grupă;costul sau mai bine zis bonul de achitare pe luna noiembrie a unui copil în
dependenţă de preţul alimentaţiei şi numărul de frecvenţe;datele copiilor dintr-un
anumit nivel de grupă etc.
In genere BD a gradinitei de copii ne-a permis o studiere mai profunda a
consistentei acestei institutii, avînd la îndemînă datele
despre:copii,lucrători(educatori),grupa si detalii consum pe luna noiembrie;am putut
uşor extrage în baza cererilor si rezuma cu ajutorul rapoartelor informatia dorită.