DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

UNIVERSULUI

ARGUMENT

A atribui Universului un creier o minte este,

desigur, o dar înapoia acesteia se un mare
anume acela al unei aparente al unei
care , de la stele la firul de
toate lumii existente.
Om galaxii d legi
fundamentale înscrise în profunzimea a
materiei, în dansul particulelor subatomice care se
interferea în coliziune dau unor noi
particule. Din infinita lor facere desfacere, din
din sosesc apoi pentru
câteva nanosecunde în lumea toate
formele ei existente dispar în Universul din care au
venit.
Ne î cine aceste particule, cine le
impune eterna lor de unde vin
unde se duc?
Î credem suntem singurele
dar vom vedea întâlnim conduite inteligente
la toate nivelurile de ale lumii vii. Ceea ce
numim nu este doar proprietatea creierului
uman, ci o manifestare inclusiv în dimensiunea
Universului. este trebuie care
este suportul dincolo de creierul uman care sunt
rosturile existente în
Universului.
Aparent este exclus ca , nimicul ce se vede
când nimic nu vedem, fie suportul unei al
unei gândiri. Este motivul cel mai adesea invocat de
cei care la o religie. Dar,
cum cu nici undele care aduc în casele
noastre sunetul imaginile nici cuvintele auzite
rostite în telefonul mobil nu le vedem prin
spre noi. doar efectul lor, care are ca
suport câmpul electromagnetic. Se poate obiecta
modularea acestui câmp de energie în
de este o
Este dar nu am creat noi acest câmp de
energie ci este una dintre cele patru
fundamentale care a Universului. Noi doar îl
folosim.
o la Univers,
de creierul nostru, se o
întrebare de ordin ontologic: este
creierului, cum sau precede
creierul?
prioritatea de creier este a
cum ne clinice
cum chiar unele mari din
atunci a lumii se
va trebui în cheie rostul nostru
în Univers.
Î raportul dintre liberul arbitru,
extins acum într-o gândire la libertatea de a
face orice, se impune fie altfel
clinice, asemenea fizicii cuantice,
au tulburat profund mintea viziunii
materialiste despre lume.
 Indiferent ce origine îi atribuim Universului -
aleatorie sau -, ca care
într-o lume cu de
cu sau voia ne
în destinul lumii, revenindu-ne o mare responsabilitate
de noi de semeni, de mediul
ambiant cosmic.
Din necunoa sau din spirit de unele
persoane s-au stupefiate de ideea gândurile
noastre pot avea o sau
perturbatoare asupra Universului în de
lor semantic.
ce spune în acest sens Werner Heisenberg, unul
dintre cei mai mari mentori ai fizicii cuantice: cel mai
neînsemnat gând ajunge în cel mai
de Univers.
Carl Sagan, astronom ilustru popularizator al
cel care ne-a amintit suntem de
stele , spunea cele mai galaxii din
Univers ne undele lor ajungând la
noi.
Bruce Rosenblum Fred Kuttner, în
domeniul fizicii cuantice, ei, metaforic vorbind,
aceste unde ajung din marile cosmice
în .
mari ale fizicii secolului trecut,
James Jean Wolfgang Pauli, în timpi au
spus lucru: începe semene mai
mult cu o mare minte decât cu o .
Filosoful francez Jean Guitton spunea, de
asemenea, universul este mare gând, un gând de
creator .
Universul-gând cu universul
gândurilor noastre.
 Prin titlul acestei am dorit exprim o imagine
a Universului ca un mare creier o mare minte
prin multitudinea de comune
acestuia întregii lumi vii.
Suntem cu o minte. Om Univers sunt
o Ni s-a dat o pentru a uza de ea,
evoluând la Sursei.
Parafrazând, vom spune, ca comentatori,
toate comorile au fost aduse cu mari sacrificii de
predecesori, uneori cu la
iar cheia se la noi.
Autorul
 INTRODUCERE

Motto: prin orbire... cineva ar putea nu fie

de cu care ne -
climatice globale, poluarea aerului a
apei... habitatelor a speciilor...
ideologiile criminale, epuizarea resurselor,
din ce în ce mai
pornite din politice... de
S cere o schimbare a
atitudinii noastre etice morale, de de
noi de oameni
Larry Dossey, Singura minte, 2014

Cartea are ca scop analizarea stadiului actual al

spirituale a necesare sch
capabile evite riscul autodistrugerii. Î propune, de
asemenea, o asupra de
a fizice mentale de a de
chiar de reîntinerire.
Am început scriu prima asupra
cun umane în jurul vârstei de 36 de ani. Ca
urmare, în 1981 a materiei. Se spune
valoarea nu anilor cred pot
confirma acest
pentru un asemenea demers,
lucrarea nu era o trecere în a
umane acumulate la acea ci aducea o
serie de opinii proprii asupra multora dintre temele
abordate. Acum, la aproape 40 de ani de la
primei a acestei pot spune cu
nimic din ceea ce am scris nu a fost infirmat de
progresul ulterior în aminti doar una
dintre aceste opinii proprii.
În ciuda teoriilor astrofizice actuale, nu avem
certitudinea asupra a ceea ce a fost la începutul lumii.
Cred acesta de un mister la care omul nu va
accede Nu vom nici a fost un
început.
Este exclus ca întreaga ordine din Univers,
pe o la dimensiunile unor energii
fie doar efectul banalei Acolo,
la început, se a fi o o ordine, o
o de dimensiuni cosmice.
În acest început apar Timpul se
Vidul, se petrece miracolul
Luminii în al Universului prin
Cuvânt
De unde vin toate acestea? De la Dumnezeu, ne
spune religia. De unde vine Dumnezeu? Nu nu
vom Acesta este Absolut. Suntem
etern doar Avem doar
ipoteze.
întrebare este v în pentru
materie. De unde vine materia, la începutul lumii
nu a existat nimic?
A existat o energie, ni se va spune. energia de
unde vine? Cine a creat legile care au transformat
energia în Cine a creat legile care guverneaz
Universul? fi curios ce mi-ar cel
mai înalt for din lume, ar exista ceva.
Parafrazându-l pe Shakespeare, putem spune dincolo
de nu este decât...
aici o Se spune Dumnezeu ne-
a creat pentru ca prin noi se experimenteze pe sine.
Cum Dumnezeu este are sens afle ceea ce
deja
O mi se pare a fi mai Se
spune noi venim aici, pe Terra, pentru a
iubirii pentru a acumula care, dincolo, ar
servi ca pentru noi în Univers. În
omul ar deveni un co-creator de univers nu
mi se pare a fi ideea, ci Ca
de ce nu am putea fi creatoare în
dimensiune de Univers?
admitem ipoteza unui Dumnezeu
necreat, existent dintotdeauna, a
noastre tot nu s-ar stinge. Am
Universul este o într-un univers
inteligent, spiritual, de sine, acestei
toate lucrurile o priit originea
a lumii, dar nu am rezolva
a noastre. Cum existe ceva necreat când noi
priit bun- din discursul logic al
tot ceea ce are o
Cum nu vom putea
este util admitem ceea ce este cert,
ceea ce se poate rezolva, ceea
ce nu se poate rezolva în lumea în care am venit,
frecvent pentru a delimita puterile

Certitudinea de la care în
problematicii lumii actuale este aceea Universul
lumea în care dispunem de o
de o de o i pe care le
ca atribute ale creierului uman.
Ultimele venite din domeniul
impun ideea unui cod etic în
creierului nostru. Un comportament etic
 longevitate, armonie so în timp
ce opusul exprimat prin agresivitate,
ostilitate, conduce la dizarmonie

Este admis în acest Univers,

indiferent prin întâmplare sau prin
în structura noa efectul tuturor legilor cosmice care
au . în noi, în
creierului nostru, o lege despre care,
cum vorbea Kant, considerat a fi vârful
filosofiei clasice moderne, este de sesizat la baza,
la fundamentul Universului se lege
a binelui, a zidirii pe care o vedem în
edificiu.
Într-o lume în care totul se într-un ritm
fantastic de rapid, apar concepte noi, la tot ce
a clasic definitiv stabilit, în care pretutindeni
suntem de conflicte continue, în care
vremea pare fi împrumutat modul agitat, cu mari
al comportamentului uman, îmi propun
aduc în acele argumente care ne-ar putea
apropia de despre noi. Nu s-a spus
a a te elibera de povara

Cuvintele citate ca motto îi lui Larry Dossey,

distins medic american, scriitor cu o
autor a numeroase în care, uzând de o
ca noi, pentru statuarea
unei gândiri spiritualizate ca la criza
a lumii actuale.
comentatori, îndeosebi din SUA, sunt profund
de dir spre care se
societatea a zilelor noastre.
 Este indiscutabil în centrul tuturor
noastre se care,
sale, s-a pe întreaga
Problemele lumii actuale nu pot fi privite ca
independente de soarta planetei nici de cea a
Universului din care venim în care
acum, în virtutea ultimelor date oferite de ceea
ce a fost Noua gândurile,
comportamentul nostru sunt reflectate la nivelul întregii
planete.
În noastre anterioare, am insistat
unitatea de manifestare a întregii lumi vii, prin
conduite inteligente comune, îndeosebi la speciile
animalelor care ne preced filogenetic.
Ne propunem aducem aici în un alt
domeniu plin de surprize în ceea ce modul de
exprimare a lumea
Este o precizare. Sunt moduri de a
realitatea. Direct, prin propriile
reprezentând o cale de Este o
suport instrumente
nu vedem nici ântul rotund, nici
dimensiunile reale ale astrelor. Vedem doar o iluzie a

Mai de este
De aici vine sintagma de realism Vom discuta
în alt capitol despre limitele
O precizare. Se despre de
minte, -se cel mai adesea
o confuzie între ele.
în legerea mea, Cosmosului,
propria fiind doar un segment al celei
cosmice.
 este Sursa la nivel de Univers
a propriei Are o
de valorificare, de oferire de sens, de motivare a ceva.
are un sens neurofiziologic, reprezentând
o stare de veghe, de trezie a creierului,
Când dormim, nu se
mai poate manifesta, la fel ca în leziunile grave ale
creierului.
este info non- non-
. În calitate ne corpul, o
prevalent în creier, dar la nivelul tuturor
structurilor din organism, ca dincolo de organismul
nostru, la Universul din care vine. Memoria
ma la cei care au primit un transplant de cord
am putea, eventual, o expl în acest mod, al

Mintea este rezultatul proceselor neurochimice

neurofiziologice din creier, al impactului dintre
creier. Este intermediarul dintre
creier, sau altfel spus, este interpretul la
nivel de creier.
Am optat ilustrez unitatea lumii în pluralitatea sa
de manifestare prin aducerea în a câtorva teme,
dintre care citez: Conduite inteligente comune la nivel
cosmic biologic; Problematica în secolul al
XXI-lea; Fiziologia filosofia gândirii; Religia în lumea
Codul etic al creierului Noua Spiritualitate;
clinice; Creierul uman - marele
miracol al Universului; De la gândire la reîntinerire;
femeia; Timpul altfel Citindu-l pe
Harari; Viitorul omenirii privit din perspectiva
Am dedicat un capitol special, intitulat -l pe
Harari , pentru a face o trecere în a marilor teme
comentate de Harari din perspectiva o
alta proprie, nicio de confruntare
Concluzia care se desprinde din
comentarea tuturor temelor abordate este aceea
suntem cu totii rezultatul unei care
întreaga de la astre la ultimul de
nisip.
Avem cu o aceea de a fi în
acord cu a - indiferent de modul
în care ne originea.
Dispunem acum de argumente prin care
nu suntem singuri într-un univers
indiferent rece la patimile noastre, nu
ne-am ci cu un rost bine precizat.
Fiecare dintre noi locul în Univers, în
virtutea unei gândiri înscrise dincolo de noi. Acest rost
ne de a fi calea de eliberare, de
salvare.
Avem nevoie de o o gândire, o
o spiritualitate.
În fiecare cu fiecare gând pe care îl avem, cu
fiecare pentru sau pentru moarte.
Alegerea ne Respectul pentru valorile etice, pe
care se Universul, nu mai o
ci o a propriei
existe în structura în ADN-
ul nostru.
la aceste studii de Neurofiziologie de
la dintre secolul trecut cel în care ne
nu am avut o motivare a Binelui
provocate semenilor mediului
cosmic ambiant printr-un simplu gând.
Am fost în acest punct din Galaxie,
de luceferi, cum le spunea genialul nostru poet,
oferindu-ni-se toate instrumentele de care avem nevoie
pentru a prospera a înflori, nu pentru a ne ucide.
Trebuie doar vrem. Trebuie doar din orgoliul
nostru, atât de pentru a atât de mult.
Fizica ne spune suntem atât de
indisolubil unii cu prin fire
invizibile, încât nu putem decât ori
ori
Vreau cred în de pe alegând
 Cap. 1 - CONFESIUNE

Fiecare este o poveste. E important

-o scrii tu cel într-o sau
d este în cea mai mare parte de

au fost numite
de curând se credea destinul este implacabil, este
înscris rigid în codul nostru genetic.
nu poate propria
, nu poate ignora total lumii în
care Cu mintea de acum, prin
este posibil, în mare parte, devii ceea ce
s-a numit -made man , te pe tine
Istoria marilor creatori a marilor
este de astfel de exemple, începând din Antichitate
în prezent. Afirm cu am avut
beneficiez de astfel de lecturi unora
dintre profesorii mei din perioada gimnaziului, care mi-
au fost exemple demne de urmat. Citind
oamenilor care au în istoria lumii prin mari
merite, am sesizat majoritatea dintre ei vorbesc
despre modelele care i-au inspirat. Îndeosebi în
când creierul, prin
endocrine, devine foarte receptiv la spectacolul cu
întreaga sa varietate de forme de exprimare, nevoia de
modele se impune. este vârsta marilor
dar a lipsei de de repere. De
aceea este nevoie de modele, de ghidarea de
de societate.
 Cu când acest aspect din
copiilor nu sunt tinerii care ori
aleg de formare sau, mai se autodistrug.
din diverse motive, nu sunt nici ei
buni educatori, profesorii lor nu pot avea scuze. Sunt
care ar trebui obiectul psiho-
pedagogice a tuturor celor care aleg profesia de
educatori. cea mai mare ar trebui
copiilor timizi, care pot oferi surprize de comportamente
nedorite când se cred incapabili de cerute
de copii, în loc fie ar
trebui fie moral.
în care m-am dezvoltat eu însumi le-am
descris mai detaliat în cartea în sensului
pierdut, vol. I: întâlnirea cu destinul. Acesta a fost dedicat
momentelor de început ale mele, oferind
de ordin autobiografic pe care nu le voi relua
decât în de contextul expunerii.
Încerc aici prezint modul în care am perceput
realitatea lumii dincolo de sa de
istoria timpului trecut, sa
înapoia formelor efemere în care se
Voi spune de la început între ceea ce mi-am
propus cunosc prin efortul de instruire ceea ce am
dincolo de studii lecturi este o

În mod total necerut de mine, am avut

unor inedite, venite instantaneu, a
unor vise premonitorii sau anticipative, cum le-am
numit eu pe care C.G. Jung le-a definit ca fiind
semnificative.
*
* *
 M-am sub zodia Scorpionului, la începutul
lunii noiembrie, -amiaza. zodiilor în
este . Îmi amintesc de duelul
dintre profesorul de psihiatrie Stanislav Grof (SUA)
celebrul astronom Carl Sagan.
Profesorul Stanislav Grof în momentul
suntem de conjunctura câmpurilor
planetare, mai exact de lor, care
amprenta, cel p asupra destinului nostru.
Carl Sagan nega cu
considerând aceste ca pure Argument
major: persoane în timp în
loc au destine diferite.
acestei în timp,
originea sa în lumea Orientului Mijlociu, care a avut un
important aport în începuturile umane, îi
o valoare cel ca sugestie a unor elemente
comune, constatate statistic la cei sub
zodie. Vorbim la modul orientativ în niciun caz ca
absolut.
Memoria mea din vremea în care
mama mai putea în se
trecerea la hrana îmi amintesc de
momentul când, mergând de de ea
obosind, ridicam mâinile ca ia în
sigur când am rolul persoane
din familie. Mai aveam trei (doi o
Mama era idolul mele, inima universului meu
psihologic, le atribuiam un rol secundar.
Eram un copil interiorizat foarte atent la
comportamentul tuturor celor pe care îi întâlneam. La
vremea aceea îi clasificam pe oameni în buni,
în de atitudinea sau de
de semeni sigur, de mine. Îi
evitam întotdeauna pe cei agresivi. Spre surpriza mea,
dintre cei agresivi în au devenit oameni
cu un comportament foarte decent ca Sigur, unii
s-au manifestat ca ai satului mai târziu.
Spun asta pentru studiile actuale asupra
comportamentului uman sunt uneori contrazise de
realitatea Voi aborda mai târziu cu date
acest capitol.
Prima am avut-o la vârsta de
3-4 ani. Am sesizat îmi doream ceva era,
în limitele mediului în care
mi se împlinea. în prima îmi
doream doar dulciuri, mai târziu, în anii de studii, îmi
doream diverse care erau incluse în programul meu
de instruire. Spre exemplu, în anii de eram la
capitolul literaturii culturii universale. Din literatura
se publicau deja la noi multe dar din
istoria religiilor, a culturii umane de pretutindeni, a
artei, a filosofiei, nu erau de
Am povestit în scrierile mele cum mi s-a oferit cea
mai carte, la noi, despre
antice de mistere. Cineva mi-a adus-o,
i-o cer. Era în în 1941. Am fost primul
cititor al acestui exemplar, cu filele
putea spune m-a 40 de ani ca fiu primul
cititor. Am -o cu ardoare,
pentru a-mi ritualurile efectuate în
interiorul antice de mistere. Voiam o
dincolo de mitologia criticii materialiste.
Privind înapoi, cred mai tot ceea ce am realizat
important în a fost mai întâi dorit, anticipat. Acum
este la se mai mult sau mai în
ce se poate întâmpla .
 La vremea când aveam aceste eram cu
de filosofia nu
vorbea nimeni de -zisa a unei în
astral pentru a se îndeplini. Modul meu de operare
era o constatare lucrurile se pot întâmpla
le insistent. în era fizicii moderne,
procedând astfel, ne putem crea propria realitate,
activând una dintre latente existente în
dimensiunea Avem acum suficiente argumente
venite din domeniul fizicii cuantice al psihologiei
care ne spun într-un univers
spiritual, dincolo de sa În
cum spun Joe Dispenza putem ceea
ce vrem cum cu Universul.
Drumul la a fost foarte
lung cel pentru mine, a însemnat o de-
a lungul întregii mele
ne spune inclusiv genele noastre
sunt de factorii de mediu ambiant
cosmic, de stres, de traumatismele psihice fizice, de
coloratura noastre, de bolile pe care le avem
ceea ce este foarte important, de gândurile noastre. Vom
detalia mai târziu cu date concrete din literatura

Atent la psihologia de la vârsta în care

m-am pe mine însumi ca gânditoare,
de o de am devenit atent la
modul cum se oamenii, cum se de ce
gândesc de diferit, de ce au comportamente
uneori imprevizibile violente. În monotonia
simplismul de la sat, în cea mai mare parte
la truda muncii fizice, mereu obsesiv,
cu rare clipe de relaxare în zilele de de
 de aveam spiritul îmi este
într-o închisoare din care era greu de evadat.
Spectacolul naturii în cele patru anotimpuri era,
indiscutabil, un dar pe care îl oferea la sat
personal, l-am perceput în
sa. Dar este ad pentru
pentru a evolua spiritual? este
de dar nu . În acea
mi-am decis programul de instruire, pe care l-
am respectat ferm de atunci când scriu
aceste rânduri. Voi supune aici ceea ce am
ca ultime concluzii privite din unghiul propriei
de o al surselor de
chiar acestea nu coincid întotdeauna
cu opiniile la Am acest drept, clamat pe toate
lungimile de în numele al
drepturilor omului, într-un de drept , nu-i
De ce, dintre colegii mei din din
liceu din facultate, am fost unul dintre cei care -au
pus aceste au încercat scriind,
mi-e greu Probabil aici se poate vorbi de ceea
ce numim destin.
Vreau cred despre mine am fost un copil
retras, înclinat mai mult spre lecturi decât spre
jocurile la vârsta sau spre
amuzamentele ieftine, care sunt inevitabile în marile
poate, unele la vârsta primei
Priveam atunci mai mult ca un adult
decât cum o percepeau cei din jurul meu.
mele, diferite de cele ale colegilor, li se
acestora stranii mult mai târziu, când am
început scriu, am fost Pe cât era posibil,
încercam integrez în lumea vârstei mele, dar în
mintea mea eram am altceva de realizat.
Erau foarte cei pe care i-am putut numi prieteni
cu care abordam câteva dintre mele.
În de dintre profesorii mei din
cred pentru colegii, inclusiv din spitalele
în care am lucrat, a fost o mare când am
publicat materiei, care a avut ecoul
binecunoscut. Nimeni nu se pentru nu
zgomot în jurul meu. Mi-am atras multe invidii,
mai ales de la unii colegi de dar, privind acum
în cred a meritat efortul.
Privind în afirm, de modestie,
de a fi descriu, la nivelul
mele, desigur, cele dimensiuni ale
universul fizic, corpului nostru
fizic, prin materiei, universul spiritual,
enti noastre spirituale eterne, prin
Mintea de dincolo. Chiar numai pentru atât cred
- dedici o
În drumul meu spre devenire, spre îi
sunt dator în primul rând meu, care, în ciuda
lui materiale foarte precare, a ghearele
cu , cum se spune, ca noi, fim
la studii superioare. A fost pe care -a luat-o
prin noi pentru frustrarea sa de a nu fi avut
din cauza sociale nefavorabile.
meu desigur, istoriei, am
din primii ani de nu voi în sat, ci
voi avea alt drum de urmat. mei, cu ani mai
mari decât mine, erau deja evident, era o
certitudine pentru mine ce cale voi urma.
Am decis atunci studiez Medicina, pentru a avea
bazelor fundamentale ale care nu
puteau fi temeinic doar prin lecturi de
. În gimnaziu în liceu am citit atât
 cât u din care la acea vreme se
publica mult la noi în
Un alt sprijin în mea l-am avut din partea
familiei, care m-a degrevat de multe dintre treburile
casei. mea este îndeosebi
mele, care, dincolo de serviciul în -a
rezervat timpul necesar transcrierii mele.
*
* *
Medicina a constituit pentru mine nu doar o
profesie, ci o posibilitate de a întâlni cu misterele
existentei noastre într-o lume în care se pare noi nu
am dorit venim, ci mai am fost sau

Îmi propun doar la câteva din noianul de

care mi-au spirituale:
De ce ceva în loc de nimic de unde vine?
Se poate imagina ce ar fi fost nu era ceea ce
este?
De ce omul a fost singura care a evoluat
la nivelul de a- crea o dincolo de
limitele naturii?
suntem doar
rezultatul materiei, iar aceasta este de
orice de unde vin emotivitatea
Mai clar, atomii din care suntem nu
au nici nici culoare, nu sunt nici calzi, nici reci,
de unde vin cu care suntem dotati?
Pot gândi atomii? De ce nu gândim la fel
realitate?
De ce se ucid se sinucid oamenii?
De ce o
inegalitate
 De ce sunt când ne credem atât
de de
În ipoteza divine, de ce suntem i
când admitem Sursa este
Poate evolua ceva care este lipsit de când
evolua a exista o , o de a
merge doar înainte, iar întâmplarea de teoria lui
Darwin nu poate avea doar un singur sens? Mai clar,
întâmplarea ne-a adus de la primate la om.
De ce nu invers , de la om
la primate?
Mai avem argumente pentru a ideea
de divinitate?
Poate omenirea din actuala Ce
exi
Ce este
Ce este Noua Spiritualitate?
*
* *
este , l-a întrebat Pilat pe Iisus,
voind sublinieze nimeni nu
În termeni comuni, conceptul de se
la redarea a unui fenomen.
Dar ce este Realitatea? una sau
fiecare om are o alta proprie, implicând subiectivismul
uman? în acest sens, sunt tot atâtea
oameni capabili de
În acord cu principiile fizicii cuantice, fiecare om
propria realitate în de capacitatea de
interpretare, de pe care o are mai ales, în
de interesele proprii sau de grup. Sub acest
ultim aspect, persoane unor grupuri cu
motivare vor vedea Realitatea complet
diferit. Fiecare chiar nu
este decât unul la care este obligat
adere. Este partidelor politice, care au o
motivare de interesele de grup.
acesta nu este un
absolut, ci doar unul ad-hoc prin care se
cucerirea puterii într-o societate. Prin
la putere, fiecare grup Unde
este La cei care înving, ne spune istoria,
pentru ei pot o scrie. nu pot vorbi.
Este stratagema lui Procopius din
Caesarea de a scrie o carte de istorie despre
lui Justinian în timpul acestuia o
alta, Istoria
ar trebui o
dar este
o abordare a conceptului de
de filosofie definesc ca acordul
dintre gând realitate sau, mai clar, este acordul dintre
ceea ce vedem ceea ce gândim (Didier Julia,
de filosofie - Larousse, Editura Univers Enciclopedic,
1999).
Ceea ce pare simplu în gândirea este
departe de
câte aspecte definirea despre
care lumea e a cât de departe
este de realitatea sa.
Mai întâi se despre un
unul absolut.
absolut îl excludem din pentru
nu de capacitatea de a umane.
absolut este ultim, la care omul nu va
avea acces pentru în ciuda tuturor
ipotezelor nu vom originea Sursei
primordiale a lumii. Suntem ne la
 dar nici acestea nu sunt simplu de

Max Planck, marele mentor al Fizicii cuantice

creatorul de spunea nu poate
misterul ultim al naturii pentru noi
facem parte din deci facem parte din mister.
În definirea este reflectarea
a Dar care realitate? Cea
noastre, de fizica
sau cea de fizica ca fiind
non- Realitatea este doar un este
cortina care ne ascunde fata a lucrurilor,
spunea A. Peake (2013). Imaginea a
nu corespunde nicicum cu cea
Noi suntem vedem o lume
succesiv în Timp la
un ordin de util fi speciei noastre.
la microscop, o nu este iar o
din corpul nostru sau o bacterie ne forme
Alte specii lumea diferit, în de
lor. Felinele au auzul incomparabil
mai performante decât omul, iar asta îmi
întrebarea: unde este sensul Ca specia cea
mai ultima pe scara nu ar
trebui avem toate mai performante decât
care ne preced? nu le avem!
Isaac Newton a descris un univers guvernat de legi
naturale, predictibil determinist. Unitatea
stabilitatea universului erau date de
în de masa obiectelor. Prin lucrarea sa
Principiile matematice ale filosofici naturale
(1687), Newton o a luminilor
intelectuale în întreaga Este considerat omul
care a inaugurat poca , descriind un univers
 David Hume l-a considerat a fi mai mare
neasemuit geniu care s-a pentru
educarea speciei umane .
Fizica a impus o viziune despre
lume, conducând discursul la atom,
ca ultima a materiei. Timp de peste 200 de ani
s-a considerat viziune asupra lumii
un cu cea mai fundamentare
totul a durat în 1895, când se
dincolo de atom nu ste e materiei,
ci... un nou început. Începe odiseea unei lumi
necunoscute care toate conceptele clasice.
Dincolo de atom, materia ca nu mai . În
în incognita
despre lume fundamentul

Fizica pune în dificultate întreaga

creând, cum spunea Jean Guitton, o
falie amintind inclusiv de efemeritatea
realismului fizicii newtoniene, care este de
Teoria a lui Einstein.
La viteze cosmice intense
generate de mase mari ale corpurilor principiile
fizicii newtoniene nu mai sunt valabile.
Validitatea lor doar pentru lumea
Carl Sagan Teoriei
valid ce o descoperire o
va face
Karl Popper, apreciat ca fiind cel mai mare filosof al
din secolul al XX-lea, emite conceptul de
critic. El este de nu se poate dovedi
o teorie este pentru c
într-o de dezvoltare a se pot descoperi
erori. cum s-a spus, mai mult ca amuzament, dar
nu chiar un om este unul
insuficient examinat, s-a spus despre este
un care n-a fost infirmat.
Thomas Kuhn, creatorul conceptului de
în cu Popper,
este valabil doar pentru un moment al
Carl Sagan (1996) punct de vedere.
este de marja de eroare, pe care
-o în Nu poate existe
dar, în timp
este într-un continuu progres. De la uneltele de la
telefonul fir este o de
mintea cu totii limite în
demersul cognitiv al noastre, nu de unde
vine tot ceva în plus,
cum se exprima Pico della Mirandola.
Un alt impas în ca o reflectare
a lumii îl constituie aria foarte de
acces la Universului. autori dau
cifre diferite - de la 1 % la 4 %, iar mai
vorbesc de 30 %.
Oricare din aceste ar fi luate în
considerare, este extrem de aria de cuprindere din
Univers în câmpul în
de 30 %. Î restul de 70 % din
Univers ne este întreaga -
filosofie, dictaturi, religii,
repere ale - s-a bazat pe un minim de
cunoa toate orgoliile noastre,
egoismul, de
indiferent în ce domeniu s-au manifestat - al religiei, al
al politicii etc. au avut un suport incomplet în
realitatea a lumii. de asemenea,
cât suntem de mici în unui Univers atât de mare?
Ca nu-i spun infinit. Cu ce îi pe
oameni atât de din despre ei?
Vom discuta momentul actual al cun prin
prisma celor mai noi domenii pe care David Wilcock le-a
înglobat în termenul de Noua
În Noua sau Noul val cognitiv, cum i-
am spus eu, include: principiile fizicii cuantice,
psihologiei transpersonale ale
clinice, extracorporale ale lui Robert
A. Monroe, ultimele din
neurocognitive.
Toate aceste domenii de au intrat, nu
o în publicului la
secolului al XX-lea începutul celui de al XXI-
lea.
Vom discuta mai târziu despre acestor
noi date de
În concluzie, se poate spune distingem un
Absolut, inaccesibil umane, privitor la
originea a lumii; un
incomplet, bazat pe un realism naiv, impus de bunul-
un doar unui
moment din dezvoltarea
nu erori.
Ce-i de Avem nevoie cu Ad
ca instrument de gândire, cum este, trunchiat,
fragmentat, relativ, prin ne
apropiem tot mai mult de ca
Care este marea pe care o putem extrage din
ni-l Bernard
d'Espagnat: ne cu incompletitudinea
fim atunci când pretindem
care pot genera tragedii.
Cap. 2 - CONDUITE INTELIGENTE COMUNE LA NIVEL
COSMIC BIOLOGIC

În cartea materiei, spuneam Universul

ne apare ca un ansamblu coerent cu de
între elementele sale componente.
tuturor astrelor este în legi pe
care le-a descris în parte. Chiar din
motive partizane, conceptual atribuim aceste legi
hazardului, nu putem nega prin lor ne
ideea de de la
Univers. Î Newton a subliniat ideea de ordine în
Cosmos când l-a comparat cu un ceasornic perfect
reglat.
În clasificarea nivelurilor de pe care le-
am descris ca fiind prezente în Univers, am plecat de la
cea în materie sub forma elementelor
chimice componente, se petrec toate
din Jocul dintre plus minus
misterul al facerii desfacerii de la
nivelul fizic al materiei la cel al lumii vii, de la stele
la flori, de la iubirea la
termonucleare din centrul Soarelui.
Chiar Mendeleev afirma prin vis a avut
reprezentarea celebrului Tablou periodic al
elementelor, aceasta este mai mult decât
este de-a dreptul descoperirea unei ordini
matematice în Univers. Atât de încât s-au putut
descrie locurile goale ale elementelor chimice care la
acea vreme nu erau descoperite care aveau -
ocupe ulterior exact locurile rezervate.
 Între legile de organizare ale Universului structura
vi sub toate formele sale, o stranie strâ
de la la efect. De la la
un fluture, întâlnim, cu de rigoare,
desigur, modele structurale
Impresia de de de
sub forme extrem de variate, care
este
În cele ce îmi propun ilustrez ideea de
de de modele comune de
comportament într-o lume foarte
acum din acest unghi de vedere, cea cea a
or, uzând de câteva relativ recent.

Peter Wohlleben este un al

arborilor. În cartea sa a copacilor,
în în 2015 în limba
în 2017 la Editura Publica, am avut surpriza
un univers de complex de
interesant. Aproape nimic din ceea ce se petrece în
universul uman nu din cel al arborilor,
demonstrând indiferent de forma de manifestare -
sau v -, o unitate a
sunt voci care vor replica prompt
unitate a este rezultatul lumii vii, de la
formele simple vegetale la cele mai complexe din
lumea Eu am un alt îl voi
comenta în finalul acestui capitol. atunci, voi
formula o unitatea lumii vii este rezultatul
unei singure al unui model general
unic.
asemenea oamenilor, copacii au
Au, ca noi, o - este
 uneori la multe sute de ani. Este o lege a
naturii în virtutea care au nevoie de mult
timp la maturitate au o iar
cele care ating rapid maturitatea
Copacii sunt sociale, ni se spune. Î împart
hrana între ei îi pe cei mai firavi.
Copacii absorbind dioxid de carbon
eliminând oxigenul atât de necesar prin procesul
de
Se cu pe care îl împart cu ciupercile,
care le dau în schimb azot fosfor. Ciupercile
copacilor astfel îi
într-o re pe arii mari prin care
între ei, constituind ceea ce frumos
Peter Wohlleben un at Internet al copacilor.
Prin aceste transmit reciproc
se în caz de pericole. Trimit mesaje chimice
(feromoni) prin frunze semnale electrice prin
Ni se spune, de asemenea, ar durerea
au memorie, dau de generozitate când
împart lumina soarelui cu .
Probabil exprimarea acestor atât de
direct poate friza o o
cu dar în mod cert
lumea un registru de care
de cel uman, un sistem nervos capabil
genereze aceste nu s-a descris . Într-un
capitol dedicat la plante, publicat în
lucrare, am abordat mai pe larg

Altruismul copacilor
autor despre altruist al
copacilor. prin glucoza pe care o produc
în frunze mai sau bolnavi.
noi am cei mai slabi bolnavi din
sunt moa prin Oare copacii
fac Ni se spune fagul, luat desigur ca
exemplu, dar nereducându-se fenomenul exclusiv la
nivelul poate prietenii cu copaci vecini,
iar se pot reciproc.
Catherine Lenne (2018) ne spune un studiu
efectuat cu trasori radioactivi a
hidrocarbonate produse de un arbore la vecinii
transmise probabil prin de ciuperci care le
înconjura
În Hotelul Green Park, am avut o
pl doi copaci vecini, din specii
diferite, respectiv un brad un am
corect, -au de expunere a
coroanelor la soare. -au construit coroanele doar pe
le-au orientat în sensuri opuse, în fel
încât beneficieze de soare fiecare în mod egal. Am fost
foarte impresionat de ceea ce am
Copacii din înfloresc în momente apropiate,
dar pentru a evita endogamia (riscul de a se fecunda cu
propriul polen), o strategie ce pare fie
de o minte
un exemplu de strategie la
la care structurile masculine cele feminine
sunt situate pe floare. polenul cu care s-a
o este al flori, pentru a evita
propriul polen, duetul (canalul) spre ovul se închide.
polenul adus de este de la alt duetul
spre ovul deschis.
Copacii dispun de o serie de mecanisme de
prin frunze, emit
cu rol de antibiotice (fitoncide) împotriva
virusurilor bacteriilor.
 Când girafele se cu frunza de salcâm,
acesta o în frunze îi
pe de pericol. La rândul lor, pe o
de circa 100 m, salcâmii recurg la acest mijloc
de Girafa ea de va
ataca salcâmii dincolo de acest perimetru!
Stejarii se de insecte secretând în frunze
taninuri
betulina, cu efect antiviral antibacterian.
situate mai ales în partea de nord a
- nu sunt ca la noi - au
mari avantaje: aerul, un climat
ne de intemperii.

*
* *
Un aspect interesant: copacii fac
rezerve de din timpul verii, iar iarna stau în
repaus.
Un exemplu de a naturii îl
constituie pentru Am asistat în
la modul cum unele flori
Du petalelor, sfere cu
diametrul de circa 5-6 mm, pline cu mici
negre, rotunde ca Când soarele ardea
puternic, sferele pline cu explodau cu zgomot,
ca cum ar fi un gaz în interior, nd
pe o arie mare.
copaci cu o care
este de vânt la de pe sol,
se umiditatea de care are nevoie
se dezvolte. nu o mecanismul cu care
este prev se cu aripioara pe care o
are, se de vânt, un alt loc, mai
prielnic pentru (!)
*
* *
Am comentat aceste conduite la nivelul regnului
vegetal pentru a ilustra ideea indiferent de regnul
vegetal sau animal, la nivel de copaci sau de plante, de
oameni sau de animale situate pe trepte filogenetice
diferite evident, este
printr-o de conduite, de care, în
expresia lor o intelig o
în marea
Aducerea temei în este strict
pentru a este una la
toate nivelurile sale de manifestare, omului este
de a tot ceea ce ne
Vedem peste tot - în la
în sau în aer. Tot ceea ce
cu noi pe sunt
surorile noastre cu care o mare familie
în de care trebuie
respect ca pentru propria familie.

Conduite inteligente
privim ca fiindu-i
doar omului, avem ne singurele
din Univers.
Am avut de multe ori ocazia observ cum

începeau - cuibul pentru viitorii pui.

Apropo de exceptând omul, toate celelalte
animale doar în prezent, fiind incapabile de
anticiparea viitorului. asta ar fi realitatea,
construirea cuibului nu este un gest de anticipare a
viitoarei
 Am cum ambele aduceau încontinuu
pentru pui - insecte, mici etc.
Aflându- un timp mai îndelungat într-o din
Asia, am avut ocazia atitudinea unei
de o de a nu deconspira cuibul, pe
care îl avea într-un situat vila în care
locuiam. privea fix când avea impresia nu sunt
atent la ea, cobora din ce în ce mai aproape de locul
ascuns al cuibului abia în ultima se acolo.
Jocul de-a v- ascunselea era perfect mimat. Asta
însemna nu avea
nimic în comun cu impulsurile instinctive atât de mult
evocate pentru a le nega pe Internet
o de un de la o
care zilnic o privighetoare din
Drept ce ia tainul, începe -i cânte,
triluri de o Se vede cum
este pe mâna
nicio
S. A. Barnett, în cartea sa Instinct
(1973), pe larg conduitele inteligente la
la alte existente dincolo de pe
care le-am comentat pe larg în materiei.
Reamintesc aici doar faptul subliniat atât de Barnett, cât
de autori
cânte cu lor sau de la , unele
mai bine, altele mai bine de
la un crâng la altul se pot auzi concerte diferite, tot
cum noi, oamenii, în de teritoriul în care ne
avem graiuri diferite.
O de alte obiceiuri comportamente care
traduc o participare ce pare a fi desigur, cu o
limitare la sunt descrise de Jennifer
Ackerman în cartea sa Geniul (Editura Publica,
2018).

-
enumerate doar câteva dintre de
socializare la contabilizate de Jennifer Ackerman
în studiile sale, uimitor de comune cu cele umane:
puii, îi când pot zbura se
pot singuri;
puii pentru a favoruri;
se se iubesc, se
unele sunt monogame, cu un
singur partener;
se se
mint, se
de la ;
daruri.
Se poate spune duc o de... om!
O din Seattle punea zilnic alune pe o
pentru ciori. La rândul lor, ciorile i-au adus pus pe
nasturi, un cercel, o
obiecte de uz uman g de ele.
Jennifer Ackerman un alt autor, ca o
mare curiozitate, isprava unor care au
unui restaurant la care se duceau
firimituri, atingând cu capul senzorii de la intrare.
În ciuda creierului lor mic, au o memorie
foarte recunoscând mult timp chipurile unor
oameni. Unui care a captive ciori
pentru a le studia, ce le-a eliberat, ori de câte ori îl
întâlneau, îi scandal ...
drongo au fost imitând sunetul de
în timp ce alte surate se Speriate,
acestea fugeau, iar hrana era de cele care le-
au alarmat.
Pentru a ajunge la oului de unele
se folosesc de pietre cu care lovesc pentru a
le sparge.
Un exemplu de îl constituie unele
ciori din Japonia care nucile pe trecerea de
pietoni le s sub autovehiculele
care care vin le miezul.
Apropo de modul de a traversa strada, am de
mai multe ori câini culoarea verde m-am
gândit este un foarte bun exemplu de dat oamenilor.

ul de înmormântare
O i-a fost lui Jennifer
Ackerman de un alt care a -o dinapoia
unei ferestre.
În curtea casei în care se afla, era o care
murise. În jurul acesteia s-au adunat alte
ciori, care priveau Apoi una dintre ele a plecat
a revenit cu o pe care a -o peste
corpul congenerei lor Rând pe rând,
aceea, fiecare a zburat a revenit cu câte o
cu care a fost acoperit corpul surorii lor
defuncte.
Oare gestul acestor nu se cu gestul
nostru de a ne lua adio de la aruncând câte
un de peste sicriul coborât în
Oare aceste sunt cutremurate de misterul
ca noi? Este atitudine numai instinct? Exclus!
da, atunci este un argument indubitabil
originea sa tine de o dimensiune de univers.

Animalele au personalitate
 În fine, ca de altfel mamiferele, par
de itate diferite. Unele sunt mai
calme, mai sfioase, altele mai irascibile, mai agitate sau
mai curioase. La câini, pisici la primate, aceste
ca nivelul de diferit, sunt foarte
evidente.
Unele animale pot fi uneori li s-a
un Este interesant gestul de
poate avea loc la de momentul în care au fost
ofensate. Sunt multe povestiri de acest gen constatate la
cai, câini, pisici, gorile, cimpanzei.
Aidoma omului, ca alte animale, cum
sunt mamiferele, sunt sensibile la stres, eliberând
cortizol în exces. Se spune animalele care sunt
sacrificate pentru consum în stresante au
carnea cu hormoni de stres -
cortizol. prin consumarea
chimia va fi de hormoni,
de la aceste animale sacrificate.

O lui Jennifer Ackerman este

de o pentru a argumenta
este una la toate nivelurile de manifestare.
Fenomenul de descoperit abia în 1992
la om, este prezent la Pot peste 60 de
cântece în timp ce le are loc formarea de
noi neuroni.
care simt oare au 50 de gene în
cu capacitate. Contrar a ceea ce se
de sceptici, de a
cânta, de vreme ce sunt în timp
hormonii generatori de - dopamina
endorfinele.
 În care descriu lui Francisc din Assisi, a
lui Serafim de Sarov, a lui Arsenie Boca, dar a unor
mari în spirituale orientale, se
despre comunicarea cu animalele, inclusiv
cu cele din Se despre unii mari
din India erau într-o armonie,
când se plimbau, de animale din la care, în
afara acestor momente, -

Corul de îl urma pe Francisc din Assisi,

pe Arsenie Boca. Mai mult, când le vorbeau, acestea
se conformau. Arsenie Boca ar fi
de oameni un urs un lup doar vorbindu-le cu

Sunt prea multe surse care aceste

ca nu fie Cum
atunci fenomene care contrazic
nu mi se era vorba de lupi

Într-o întâlnire cu Brian Weiss care a avut loc la

Roma în 2013, în timpul unei regresii prin o
a vorbit despre misiunea unor spirituale
non-fizice de a controla vremea de a proteja lumea
cea cum s-ar putea
controla de oameni vremea, a numai
ei se acestor spirituale cum o
se sacre. Este
de imaginat cum acest sfat într-o lume
atee.
 În virtutea acestei gândiri, orice obiect
munte etc.) sau inclusiv plantele, pose un spirit
(suflet) individual un altul de grup (colectiv).
Omul epocii ancestrale în comuniune cu
natura comunica, prin intermediul sau
direct, cu aceste spirite.
De la lumea triburilor, ca prime forme de organizare
cu gândirea sa sau revenim la
o dar care se înscrie de asemenea într-o
dimensiune a spiritului.
Daniel Meurois Anne Givaudan au capacitatea de
a efectua extracorporale, la nivel de spirit, în
eter. Cu primite pe cale au publicat
o serie de dintre care Cele trepte. O privire
asupra genezei umane (Editura
2018) a fost cu Anne
Givaudan într-un turneu, plin de succes, prin România
în mai 2018.
Reamintesc pentru cititori aceste
extracorporale nu mai sunt un mister, ci sunt
considerate ca fiind ale Acum
sunt monitorizate studiate de oamenii de
în cadrul Institutului Monroe creat de Robert A.
Monroe în acest scop.

Una dintre scrise de Anne Givaudan

cu Daniel Meurois se n
Oare animalele au ele suflet?
la Editura For You (2007).
La vremea când scriam cartea materiei,
am sesizat în lumea vie limbaj articulat
întâlnim conduite inteligente, cum sunt construirea
cuibului la din crengi cu frunze pentru
somnul de noapte la unele primate, puilor etc.
M-am întrebat atunci: cine le pe aceste animale
- organizeze singure de vreme ce noi avem
nevoie de pentru a facem lucru?
Conceptele de instinct nu îmi spuneau nimic.
Servesc doar pentru a ne ascunde ignor Natura
este din noi dar niciunul nu am instruit o
cum - cuibul.
Instinctul, cum l-am definit, este o
de inteligente cu care se în dar
cum se nu puii animalelor
(antilope, etc.) cum, imediat ce
se nasc, se pe picioarele tremurânde,
nesigure, se singuri spre ugerul mamei
se Cine îi acolo? De unde îi
locul? O -mi cineva la modul foarte ritos
este înscris în memoria ADN-ului. vine o -l
duce cu boticul acolo? Nici de nu e Gena
este regina celulei, în interiorul celulei, dar
nu în afara sa. Alte resorturi intervin acolo, iar acelea
sunt deasupra a tuturor. Este spiritul inteligent
al speciei, instrumentul prin care Universul
treburile la acest nivel. Oamenii se în
parte prin propriul efort de instruire, dar lumea
grai este a
lucru ne zic cei doi autori prin cartea

Pentru a ceea ce spun trebuie

mai aduc unele . În capitolul dedicat
Clinice, am motivat aceasta ne
în principal a dou dimensiuni de
univers - una a Universului fizic, în care ne cu
la nivel de corp fizic, o alta a Universului spiritual, în
care se Spiritul nostru non-fizic, non-
Este dimensiunea extinse la Univers,
moartea nefiind decât o transcendere a din
corpul fizic în dimensiunea
Venim cu din dimensiunea ne
întoarcem în dimensiune la originile lumii. Acolo
este de a fi a lumii, izvorul
eterni teritoriul sacrului. Acolo este
logosul a tot ce viu neviu. Este
începutul
Aceasta este dimensiunea în care Anne Givaudan
Daniel Meurois au fost discute cu
care conduc lumea anima Acestea sunt expresia unei
intermediare între Univers cele
regnuri - animal vegetal. Sunt cele care
asupra plantelor, animalelor mineralelor , încercând
armonia a tot ce ne
Cei doi autori iona spun au urmat
timp de 6 luni de fiecare când se
întorc în corpul fizic scriu o carte, afirmând este
din lumea în care au cu
cuvânt .

Toate animalele au suflet

Toate animalele au suflet, spun ei, în ciuda
materialiste care îl tot nu îl Este
firesc, sufletul viul. Tot ce moare are un suflet.
Ni se despre lumii prin
care au despre divinitatea care în
noi inclusiv în mai mici , de care
nu putem evolua, pentru în noi ca o

Spiritul grupului este o o

, iar limbajul este cel al Universului.
 Acesta este ghidul din al lumii grai
articulat. Poate fi de asemenea ca un suflet de
grup.
un exemplu de dicteu: de grup este o
care absoarbe individul, îi impune o serie de
îl conform unor scheme
ionale .
Simt venite din planul spiritual al
Universului care întreaga a
acestei unitatea a din
Univers în toate structurile sale.
Trebuie o multitudine de
niveluri la care poate coborî într-un corp -
indiferent acesta este uman, animal, vegetal sau
mineral.
La oameni, se prin
intelectuale, prin posibilitatea de abstractizare. La
celelalte animale la plante, se prin scheme
(modele) animale ne pe
a Universului, ale trepte nu sunt
foarte unele de altele
Oamenii animalele la fel. Avem în noi
Divinitate care experi în
noi trepte ale afirm constituie
dimensiunii spirituale, justificarea la diferite
niveluri de a pentru
cine poate
Înapoia tuturor lucrurilor care în
Univers se o în instincte,
în modele

o formulare de
dincolo de noi: sunt sufletul poporului meu,
 sa cu Divinitatea, calea spre propria lui
devenire!... Eu sunt mama a mii de suflete care
au patru labe o de Eu prin ele,
iar ele prin mine. Ele legate de
mea... iar eu le ofer întreaga cunoa
de care au nevoie .
Nu am o mai a
Este, înainte de cuvinte, o de
asemenea unui cristal pur care din din
Este momentul de comunicare mai
mult mental decât prin voce.
din cele discutate anterior faptul
organizarea coordonarea întregului univers în
sine amprenta unei a unei sau
.
Modul de structurare de a lumii
e unui model general
din care se desprind cele individualizate în de
specie de indivizi.
Ordinea din Univers pare fie expresia unei
gândiri, a unui Creier Global, a unei Globale
sau a unei Mari
Din ul Cosmice specii nu i
s-au dat mai multe decât avea nevoie pentru
satisfacerea propriilor a propriei
Numai omului i s-a dat mai mult decât la toate celelalte
cu care pe Terra, având sarcina
unei
nu este decât un ram al Marii
Cosmice.

Iubirea, altruismul compasiunea dau sensul,

coeziunea conexiunea a tot ce
 Într-o cred putem distinge la
nivelul Universului trei mari prin care toate sunt
Iubirea.
Am trecut în o serie de conduite inteligente
prezente atât în regnul animalelor un limbaj
articulat, cât în regnul vegetal pentru a faptul
o o sub al
sceptru întregul Univers.
Este unul manifestat într-o pluralitate de forme în
Univers.
A fost nevoie de o a cun
îndeosebi a celei spirituale, pentru a unitatea a
tot ceea ce

S-ar putea spune omenirea a trecut printr-o

succesiune de schisme.
În mod ciudat, religia a separat omul de celelalte
animale, acum ele nu sunt decât
mai mici .
ne-a separat apoi de Dumnezeu,
negându-i în ciuda unor argumente pe care le
pe care le-am comentat pe larg în capitolul
dedicat religiei.
ne bate la : noua a
umane - omul cibernetic, suprainteligent care
este posibil -l renege pe creatorul omul, ca fiind o
de Este foarte posibil
trateze specia la fel cum le-am tratat noi pe
celelalte animale, ca simple dobitoace, judecându-le
nivelul lor.
suntem la noi ar
trebui ceva din dramatice pe care
le-am parcurs le
 Biologic gândind, este una - de la
bacterii plante la celelalte animale, om
dispunem acum de pentru a
suntem cu i nu
putem decât sau

ordine, comunicare,

Din cele expuse mai sus, discutând

despre cei cu care pe Terra, avem impresia
despre noi
Om univers - legi. Om toate
celelalte - m
de a fi.
Ultima ar fi ne pierdem ultima
 Cap. 3 - ASUPRA
PLANTELOR

Emanuele Coccia, profesor de Istoria filosofiei la

Universitatea Freiburg im Breisgau din Germania,
referindu-se la cartea lui P. Wohlleben, ne spune
autorul descrie ca fiind un mediu perfect de
coabitare, contrazicând ideea a
din pentru
Ne spune, de asemenea, din trecut s-au
limitat în descrierea plantelor la un cadru morfologic
la o clasificare Abia în ultimii 50 de ani,
studii efectuate în SUA, Italia au un pas
înainte printr-o abordare mai a lumii
vegetale (Francis Halle în Stefano Mancuso în
Italia, Karl Niklas în SUA).
Î de plantelor, Emanuele
Coccia ne spune Terra mai mult ca o
decât ca un parc zoologic. lor, soarele ajunge în
lumina sa este în energia
neces

Fiziologia plantelor unitatea

a întregii lumi vii
Plantele nu au ochi, dar , nu au dar se
nu au senzorii tactili, dar simt atingerea,
nu au grai, dar nu au urechi, dar sunt
deranjate de muzica nu au , dar
simt durerea atitudinea de iubire sau de
indiferen fa de ele. Au
când o moare în lor.
 indianului Jagadish Chandra Bose, ale
lui Cleve Backster (SUA) ale regretatei Marioara
Godeanu, de în biologie, au
demonstrat toate aceste conduite ale plantelor
descrise mai sus.
M-am convins personal florile oferite cu drag, din
mult mai mult timp proaspete în
decât cele oferite din sau cu
Regretatul profesor Solomon Marcus mi-a povestit
un episod din unui prieten, binecunoscut filosof.
Auzind-o pe vorbind tandru cu florile din -a
exprimat îndoiala acestea ar putea vreo
Când a plecat într-un concediu l-a rugat
pe ude florile, la întoarcerea toate erau în
agonie. Nu a fost doar... apa.

Studiile din ultimii ani au

atât la lumea cât la lumea
regnului animal, plantele nu dispun de un sistem
nervos - sau cel nu li s-a descris Am putea
spune din lumea sunt
executate la plante prin .
începem cu care la plante este foarte
aproape cu pe care le
vom imediat.
vom prinde cu mare greutate o
pentru are o de mult
mai mare decât noi, în loc de creier are doar un
ganglion de circa 2 mg.
Este o pe care am subliniat-o de multe
ori în ceea ce am scris, nu întotdeauna o
de între masa creierului capacitatea
sa i Insectele gregare (albine, viespi, termite)
sunt un argument elocvent.
Dar o care, spre deosebire de noi,
poate cu mare dexteritate o Este vorba
despre planta Dionaea mnscipula, care
închide cupa frunzei ca valve, din a
musca nu are nicio de

Dionaea muscipula în timp ce o

Foto: Malcolm Paterson, CSIRO

(https://www.scienceimage.csiro.au/image/1766/venus
-fly-trap/)

Darwin a aplicat pe cupa plantei, în loc de o

diverse obiecte de dimensiune greutate, din
lemn, nisip etc. Ce s-a întâmplat? Planta nu a
putut fie în eroare.
Nu a avut nicio
capacitate de a adecvat la stimulii
din mediu prin este senzoriomotricitate.
În anii am modul în care tulpina
de fasole un suport vertical pe care se agate
prin cârceii pe care îi trimite spre el. M-am întrebat cum
îl . Pentru a convinge nu este doar o
întâmplare orientarea spre un suport, înainte ca planta
-l i-am schimbat locul. În zile
extensia plantei a fost spre noua sa po
O care frunzele la atingerea lor,
cu o de câteva secunde, dar este
Mimosa pudica. Simpla atingere cu degetul este
de plierea frunzelor. Am mai spus vizitând
din Canton (China), am modul de
al acestei plante. atingerea se repeta de câteva ori,
planta nu mai fenomenul de
habituare, de Oricum s-ar explica, acest mod
de îi este specific sistemului nervos, pe care
plantele nu îl au, cum spunem noi.
Claude Bernard, cel care a introdus metoda
în fiziologie, în 1858, a cu
eter planta a constatat nu a mai la
atingere. Din nou, neavând sistem nervos, nu
cum s-a produs nestezie , s-a produs.

Heliotropismul plantelor
Oamenii de numesc diversele ale
plantelor tropisme.
Î cu fiul Francis, Darwin a studii
pe plantele dintr-un parc situat în apropierea casei sale.
Este indiscutabil Darwin era un mare
observator al multor fenomene din limitele
teoriei lui fiind doar ale din vremea sa.
Între altele, a studiat heliotropismul plantelor,
constatând orientarea lor spre lumina Poate cel
mai cunoscut exemplu este cel întâlnit la floarea-
soarelui.
Pentru receptarea luminii, plantele sunt dotate cu
fotoreceptori din molecule sensibile la
specializate pe diferite lungimi de -
albastru, ultraviolet.
Pot distinge, de asemenea, umbra de plantele
vecine se pe o sau aleg
în

Plantele dorm?
Asemenea lumii animale, plantele la
de mediu - întuneric,
de - la presiunea
asupra lor prin atingere, ploaie vânt.
Când florile se închid noaptea se deschid ziua,
fenomenul este explicat prin hidratarea deshidratarea
celulelor de la baza petalelor.
Poate fi interpretat acest fenomen ca un echivalent
al somnului? Din câte sunt flori care se deschid
noaptea.

O de a naturii
de la Universitatea Clermont- Ferrand
au descris în 2012 mecanismul de orientare pe
a tijei la plante a trunchiului la arbori, ca un de
gravitropism, de proprioceptivitate.
este structura care permite
capacitate echilibrului este aproape la
plante cu cea de care dispun oamenii.
În celulele numite statocite se granule de
amidon. La om, aceste granule sunt din calcar. Când
planta se prin statocitele îi
asemenea unei bule cu nivel.
Meditând la a naturii, aproape
la om la plante, îmi este imposibil cred
a din pu întâmplare la regnuri atât de
diferite, decât admit acea era

nu au intestine, plantele
asemenea ceea ce se microbiom, format
din bacterii fungi, cu rol benefic, dispus pe
frunzelor, în structura lor în sol pe
mai interesant, plantele îl transmit ereditar prin
Scopul este acela de a proteja dezvoltarea
viitoarei plante.
cum am descris în despre arbori,
ciupercile din microbiomul din sol au un rol în
simbioza cu plantele copacii. În timp ce plantele
copacii le ciupercilor glucoza prin
fotosinteza din frunze, acestea, la rândul lor, le
azot fosfor. de asemenea,
toxice din sol.
De relativ timp lumea nu
mai . -a dreptul la

Putem vorbi de intelige la nivelul plantelor?

Ca sisteme vii deci deschise spre mediul ambiant
în care sunt obligate comunice, se
se adapteze, plantele inter- cu acest
mediu, care corespunde
Inter-legere î capacitatea de a sesiza
dintre efect, sau dintre elementele unei
de a se adapta, de a adecvat la de
care depinde unei
Nicio nu poate fi la un comportament
strict instinctiv, mecanic, o posibilitate de
ad-hoc, prin proprie deliberare. Niciun
instinct din lume nu poate prevedea, nu poate anticipa
toate variabile ale unui mediu în care va
viitoarea O schimbare de mediu,
în codul genetic, ori impune o
ori are drept moartea
acelei
Chiar la nivelul cel mai elementar al materiei -
particule, atomi, molecule - un comportament
inteligibil, impus de o de unda
înapoia lor, de descrise deja la acest
nivel. Nu sunt primul care spune legea este
iar o fiind
de o
Fiecare este de o un de
care îi spune ce altfel zis, îi impune
programul necesar îndeplinirii propriului rost. Este o
sau o care
asupra particulelor le propriul program,
ne David Bohm, unul dintre marii
în fizica cu un ales spirit civic,
cunoscut pentru dialogurile sale cu Einstein cu
Dalai Lama.
Sunt de în profunzimea câmpului
cuantic o la
Univers (acea Minte a materiei despre care vorbea Max
Planck), începând de la nivelul cel mai
elementar - electron, proton, neutron quarc etc. - se
dispune de o sau mai exact de o
care este expresia unei Poten ialul cuantic
este, în mea, care le permite
particulelor dea noi forme materiei.
vreme vom nega aceste ipoteze sau posibile
nu vom nimic din Universului.
Nu vom cum este altfel posibil ca propria
minte transforme unda non-
într-o Nu vom
fenomenul este posibil pentru propria
într-un dialog cu cea de dincolo de
fizi , cu acea non- a
câmpului cuantic, între cele niveluri nu
decât o de

În toate cuantice ne întâlnim cu

spun B. Rosenblum F. Kuttner (2006). Una
dintre concluziile întâlnirii dintre marii corifei ai fizicii
cuantice de la Copenhaga (1926) era aceea o
proprietate devine o realitate
Ilya Prigogine afirma de asemenea într-o
fiecare locul în
de celelalte.
un alt exemplu care, are loc în lumea
bacteriilor, este foarte sugestiv pentru din
la acest nivel invizibil.
Miroslav Radman, profesor în biologie
(Fran ), descrie un studiu efectuat în
laboratorul asupra bacteriei Deinococcus
radiodurans (2006). este
radioactive, ADN-ul este fragmentat într-o
de elemente componente.
Spre surpriza s-a constatat du
3-4 ore, ADN-ul bacteriei a fost complet reconstituit,
nicio eroare, în forma sa
de reconstituire a ADN-ului,
s-au întrebat de unde au venit enzimele
necesare acestui proces de refacere, practic de re-
înviere. Nu dar
miracole care includ, nicio exemple de
care poate nemuri.
 plantelor
antropocentrism
În 2005, Stefano Mancuso Frantisek Baluska au
creat catedra de Neurobiologie la Universitatea
din Bon (Germania). Termenul de neuro-biologie a pus
pe jar comunitatea oamenilor de care nu sunt de
acord cu de antropomorfism prin care
fiziologia plantelor este cu
creierului uman. pe dreptate au în vedere
doar a care
este cu gândirea
Pe de parte, antropocentriste,
prin religie, nu vor ca omul fie coborât
de pe piedestalul pe care a fost atribuind
exclusiv umane.
Eu nu cred pe om îl poate detrona
lumii lui, ci propria
cu care lume -
e, poluând aerul pe care
îl chinuind din animalele care nu se
pot
În sens strict etimologic, este un program
care ne spune cum facem ceva, ne la
de sol cele mai bune
de a
este entitatea care ne ne
spune de ce trebuie sau nu trebuie facem ceva.
are un sens etic, moral, axiologic, valoare
lucrurilor. este un algoritm, o de
op necesare îndeplinirii unei sarcini, ca la
calculator, care nu are sau o are pe a aceluia
care îl El cum dar nu de
ce face. Acela este apanajul
 Gândirea concepte,
se e prin simboluri, inclusiv verbale.
Tot ce s-a creat în Univers în sine o
de acte inteligente, de la electrice de
la la energia la
tari slabe din atom, la astre, a r e
este prin legi riguroase.

doar câteva elemente comune ale

lumii vii: celulele cu ADN o
transmitere de semnale electrice prin care
la nivel intercelular, dar la
- Nor
-, hormoni feromoni cu care
la de asemenea.
Plantele la întuneric,
stimuli tactili de presiune, au senzori de
echilibru aproape identici cu cei din urechea Se
se în mediu,
sunt receptive la noastre.
Frantisek Baluska colectivul de la
Universitatea din Bon au descris la extremitatea
similare sinapselor din creierul
uman. Acolo se hormonul derivat din
triptofan. celule de la extremitatea
emit spontan semnale electrice sub forma
de (PA).
Un fenomen interesant, mai mult pentru
neurofiziologi, decât pentru publicul larg, îl constituie
substratul de de la nivelul
plantelor.
Depolarizarea membranei) nu este
ca la animale de Natriu, care este toxic pentru celula
vegeta , ci de Calciu de Clor, iar repolarizarea
membranei) este de ionul de Kaliu.
Se de actuali în
domeniul fiziologiei plantelor modalitatea
de comunicare de la bacterii plante
este o form care a fost pe scara
biologice de sistemul nervos prezent la
regnul animal.
Eu nu cred într-o care pas cu pas
tot mai bune de a rezolva problemele
atât de diferite ale tuturor speciilor, pentru ar trebui
, s-o cu o
analizeze formele cele mai
performante pur sau mai nou prin
genetice sau ia un model
de la o specie i s -l împrumute la alta, cum
am exemplificat prin structurile de control al în

Eu cred toate aceste modele comune ale pe

dintr-o un câmp
universal, care ca un
invizibil .
a întregului Univers, cu
de de a tot ce
impresia de
Creierul invizibil al Universului. Creierul uman nu este
decât un ecou al Creierului Universal.
Conectarea lumii vii la acestui creier
invizibil unitatea modelelor generale de
organizare cu particularizarea la nivel individual. În
acest câmp universal s-ar situa Ideile lui
Platon arhetipurile ui colectiv individual
descrise de Carl Gustav Jung.
 Cap. 4 - PROBLEMATICA ÎN SECOLUL
AL XXI-LEA

Cred a tot ce în Univers în

capacitatea de a de a gândi, de a ne
pe noi lumea înconju toare.
Sfântul Augustin spunea animalele gândesc,
dar ele nu gândesc. Suntem singurele
li s-a oferit darul de a se gândi pe sine dincolo de
imediate, cum se la toate
care ne preced pe scara filog
Suntem, de asemenea, singurele care, prin
capacitatea de a a ne forma noi programe,
dincolo de cele am avut de a crea o
o cel mai mare grad de
libertate de naturii.

Nu am nicio întreaga lume vie, de la

monocelulare la cele pluricelulare, dispune
de rudimente de gândire. La toate nivelurile -
monocelular sau pluricelular celula -
toate impuse de sa.
Metabolismul, reproducerea, hranei, evitarea
pericolelor sunt în sine acte de chiar le
reducem la instincte. Instinctele nu sunt decât
de La nivel rudimentar nu vom
întâlni o lux , cum
ci doar acea de care are nevoie
pentru a- îndeplini propria finalitate, prin
autoconservare reproducere. Din acest punct de
vedere, fiecare ajunge spuneam în
In materiei.
Problematica în opinia mea, este la fel de
dificil de pentru natura sa este cu a
Sursei primordiale a lumii. Oricât ne-am s-o
prin poarta a materialiste,
f -i admitem originea natura ca a
Sursei Universului, nu vom ajunge s-o

Quinsey se întreba cum se poate din

materie minte , cum ceva care nu are poate
genera ceva cu
Afirm cu convingerea un Univers
în structurarea,
sa nu putea exista. am fi capabili
la întrebarea unde vine în
Univers? , am i la întrebarea unde vine
, pentru nu poate fi decât o
o care s-a în stele,
galaxii, sisteme planetare, lucruri, sentimente
cuvinte.
Aud la spunându-se materia a
evoluat, ajungând la stadiul în care prin
s-a putut gândi pe sine.

poate fi doar un de erori?

A evolua, cea mai
presupune a exista o minte, o o care
propulseze, imprime un sens doar ascendent, ca
fie O materie s-ar la
întâmplare, în ambele sensuri, înainte înapoi,
admitem, cum spune Jacques Monod (Le hasard et la
nécessité, Editions Seuil, Paris, 1970), este
doar rezultatul hazardului, al care a
determinat erori în ADN-ul formelor precedente de
prin eroare?! Dar tot reducem la
erori genetice, care nu au nicio nicio de
ce nu ar opera acestea în sens invers, astfel ca un
cuplu uman, mergând din eroare în eroare, dea
la o la o Erori genetice
nicio dar mai mult decât forme
patologice nu am Vorbim de
genetice la bacterii care cresc rez la
antibiotice, de la virusuri. Dar
acolo este o strategie, nu doar o întâmplare. Când
succese prin inginerie ne folosim de
elemente de nu le-am creat noi
adunând atomii din structura lor într-o cum
spera Francis Crick se în viitor.
Sunt sunt în contratimp cu opiniile
actuale despre pe care nu o neg sub
nicio ci doar resping ideea de a o explica numai
prin întâmplare.

Este întâmplarea când sexe

diferite, dar complementare?
Cea mai grea întrebare: prin ce miracol a creat
întâmplarea de sexe diferite, dar nu oricum,
ci complementare, nu numai anatomic, ci
cu o endocrinologie adecv conceperii unei alte
a o astfel de
era absolut de ce nu, foarte
(!)
cum spuneam mai sus, elemente de ordinul
al unei sunt prezente pe
întreaga s Este interesant aceste
 de perpetuare, de orientare
în mediu sunt la monocelulare, unde
nu s-a descris un sistem nervos. Albinele, furnicile
etc. au doar un ganglion cu rol de sistem nervos au
neatinse de creierul uman. Pentru mine
este un mare mister cum albinele furnicile
din genotip forme (fenotipuri) diferite.
Altfel spus, cum acestea în de
din ac , indivizi cu
morfologie fiziologie diferite - regine, doici,
trântori, , singurii care sunt cu
mandibule puternice cu care inamicii în atac

mai performante la unele specii care ne

preced filogenetic
O nedumerire. Cum unor
structuri mult mai performante la specii care ne preced
filogenetic: auzul mirosul felinelor, vederea vulturului,
imunitatea animalelor care se cu alte animale
aflate în
omul este ultimul venit în nu ar
trebui avem noi aceste le-am
pierdut, atunci am involuat?
Am abordat subiectul în materiei.
Î nu a avut ca obiect totalitatea
noilor organisme, ci doar acelor structuri de
care specia avea nevoie pentru finalitatea sa. Omului i s-
a dat creierul capabil creeze o vulturului i
s-au dat gheare puternice vederea de care are nevoie
în actul de vânare a i, iar exemplele pot continua.

Dificila a definirii
 Jean-Pierre Changeux descrie un de lucru
global la nivelul creierului în care s-ar procesa
activitatea Pentru ca un stimul primit de
creier trebuie s acces în acest

David Chalmers, dificultatea

naturii nu suportul
neurofiziologic.
John Searle (Universitatea Berkeley) face
în c de
creierul uman.
John Eccles, distins cu Premiul Nobel pentru
are o opinie care ne trimite într-un registru
complet opus de a Creierul este
doar un receptor al O dar nu este
sursa acesteia.
Ca neurolog, ar trebui fiu de acord cu viziunea
neurofiziologiei în geneza o
serie de alte din domeniul fizicii cuantice, al
clinice, al psihologiei
transpersonale, al modificate ale ei, ca
i din alte domenii, ar putea fi în sens.
Reducerea la procesele fizico-chimice din
creier nu poate la toate Orice
este lin Se
într-un singur sens. Co este
. În actul gândirii ne putem
opri, ne întoarcem, revenim. Cu toate acestea,
gând sentiment îi corespunde o
chimie, doar eu cred cea care alege
suportul biochimic menite o
exprime, este invers este valabil. O
poate restabili eutimia.
 la virusuri bacterii
Când scriam la materiei, în virtutea
la care ajunsesem, înapoia tuturor
fenomenelor biologice se o care o
am dedus bacteriilor la
antibiotice poate avea prieteni
microbiologi m-au contrazis. Eu am spus
timpul ne asc . acel timp a venit, chiar
ani. Jacqueline Humphries - cu
colectivul de la Universitatea din San Diego
(California) - a studiat comunicarea la bacterii cu alte
specii în scopul de colonii care construiesc
un biofilm, o în interiorul
Biofilmul spre exemplu, pe
instrumentele chirurgicale este rezistent la sterilizare
la antibiotice. Se posibilitatea în viitor
de antibiotice inteligente capabile s
acestor bacterii.
ca viitoarele antibiotice fie
ele semnale capabile le
bruieze pe cele ale bacteriilor înainte ca acestea -
biofilmul de
Ia o strategie a virusului HIV, în care din nou se
poate vorbi de unei chiar la acest
nivel. Dincolo de faptul la orice vaccin creat pentru
a-l combate, demonstrând o greu de
are capacitatea de a ataca limfocitele T Helper (LTH).
Acestea sunt cele care pericolul
organismului de bacterii, virusuri etc. dau
alarma pentru LT de atac. Blocând LTH, virusul HIV
cale de asupra
organismului.
Anticipând ideea de extensie a dincolo de
creierul uman, pe care o vom discuta mai departe,
trebuie nu se poate exclude total
participarea creierului nostru la actul
Vorbindu-se de extensia la Univers se
deduce propria ar fi un segment al
acesteia. Din impactul dintre
creierul uman cum spuneam, ceea ce
numim mintea proprie. Este firesc deci
participarea creierului cu întreaga sa chimie la procesele
cognitive i afective.

Unde poate fi sediul memoriei?

este partea unda care
toate info din afara din interiorul
corpului pe care le prin mintea Eu
cred memoria se în câmpul c t i,
iar neuronii memoriei au doar rolul de a evoca,
de a aduce engramele înscrise din câmpul
Când spunem ne pierdem memoria, în realitate
pierdem doar neuronii din hipocamp care
memoria, îmi sprijin ace afirma pe
argumente. Primul: în clinice în
regresiile prin se nu nimic
din ceea ce am memorat de-a lungul
care transcende creierul toate
acumulate în acel moment. Al doilea: celulele nou
formate în hipocamp nu pot prelua de la
neuronii care au murit, ci numai din câmpul

Unitatea
ca un fel de cumva
de creier ar putea fi de capacitatea
sa de a conferi o unitate gândirii, în timp ce în
creierului intervin arii, zone diferite
disparate. Percepem o realitate asemenea
 unui film, care, ca este
compus din cadre succesive derulate cu o

Vorbind despre distinge

compartimente: propriu-

propriu- este, în opinia mea, cea

cea care .
la nivel de este tot o o
care gestio toate structurile noastre
vegetative, un angrenaj de miliarde de celule cu alte
miliarde de pe care trebuie fie perfect
sincronizate pentru ca noi m normal.
Sarcina sa de este infinit mai mare.
de la nivelul am
numit-o care nu .
este Sinelui sau al Eului Tot aici
sunt depozitate arhetipurile cartea propriului destin.
am fi , am putea citi în
atât propria istorie, cât cea a Universului.

Cine gândirea?
Un fenomen straniu dificil de explicat este cel
observat atât de Benjamin Libet (1994), cât de
Angela Sirigu. Studiile au
creierului (unde cerebrale adecvate, în
centrii de ai unui gest motor) apar înainte cu
câteva miimi de de a se lua act de
subiect. ul precede aici
Ce înaintea mea ce
execut?
S-au observat vegetative specifice
anticipând cu de expunerea
la acestea.
 În descrierea, în alte a fenomenului
antic incon tiente de creier a unei m-
am întrebat sau suntem .

Super
sau este ipostaza în
care controlul este comutat pe un alt registru de
decât cel comun.
Existen acestui fenomen mai
multor niveluri de realitate, fiecare cu un
diferit. Toate aceste niveluri de realitate au
o de manifestare proprie au fost numite
modificate ale
În loc de existenta mai multor niveluri de realitate
opta pentru o realitate pe mai multe
straturi sau dimensiuni.
În întreaga sa istorie, omul a fost confruntat cu
aceste modificate ale de la practicile
spirituale orientale, la amanism, magice,
mistice, la tehnicile de
Se includ aici hipnoza, visele, mai ales cele cu
caracter premonitoriu, clinice,
regresiile transpersonale, extracorporale,
unele rev spirituale sau
în care, pe fondul
clare, percepem brusc evenimente care se petrec într-o
dimensiune Sunt momente scurte, ca o
a în care ni se ceva sau
vedem o s care se petrece în prezent sau în viitor.
Este asemenea unui vis cu ochii în stare
de veghe.
Se uneori ca persoane în
timp un vis în care este anticipat un eveniment
ce ar urma se Spre exemplu, sunt
anticipate unele accidente de Unele pot fi
evitate tocmai pentru au fost anticipate, altele, nu,
se ca o fatalitate. Am citat în cartea Mintea de
dincolo. Sinteza clinice
un asemenea vis pe care în limba se
sintagma de alterate ale dar nu în
sens patologic, ci doar fiziologic, cum sunt
în limba , l-au avut concomitent o o
soldat, din fericire, cu evitarea unei posibile drame.
Când sunt anticipate evenimente în stare a
eu le numesc din timpul prezent cu
proiectare într-un timp viitor . Este evident
nu putem provoca aceste ci suntem involuntar
în manifestarea lor. Am avut o astfel de
al sens l-am cu mult mai târziu.
Este evident astfel de de evenimente au un
sens nu sunt
mistice spirituale sunt un alt
exemplu. Pe drumul Damascului, Saul din Tars, devenit
Apostolul Pavel, are o astfel de eronat,
insinuant nu un anume interes ca fiind o de
epilepsie. Lui Jakob Bohme (1575-1624), într-o astfel de
de moment pe care l- numi astral, i s-a
revelat co unei întregi doctrine filosofice, în
ciuda culturii sale total inadecvate, pentru
care Hegel (1770-1831) avea -l aprecieze ca fiind
filosof german .
Ioana D'Arc (1412-1431), dintr-o
de ani, devine o mare a
numeroase victorii militare împotriva
armatelor engleze, îi celui care va deveni
rege, doar ascultând primite în timpul unor
pe care le-a apreciat
ca fiind generate de o .
 Am spus în volumul II al în sensului
pierdut eludarea la multe
ridicate de aceste taxate ca patologice de
dar cu absolut concrete,
logice normale, dubii asupra întregului
cel pentru aceste trei cazuri
comentate de noi - Apostolul Pavel, Jakob Bohme
Ioana D'Arc.
Repet mia eu privesc lucrurile din
unghiul nu o acuz nu tie sul corect
la multe fenomene din universul în care ci pentru
nu nu pentru moment emite
eronate.
Am spus este un demers în
ce nu azi poate vom mâine sau
Am explicat de ce nu vom
ultim al biata
minte.
Onest gândind, aceste ca multe altele,
ne spun mai avem de nu suntem
doar noi singuri în acest Univers, ,
suntem încontinuu Prin cine
Universul cum este total
imprevizibil de nu pot
nu-mi amintesc de shakespeariana
prin Hamlet: în Cer pe
P sunt mai multe lucruri decât mintea ta poate
.
de aceste practici venite
îndeosebi din spiritualitatea sunt
studiate în laboratoarele moderne multe dintre ele
sunt deja aplicate în practica med cum am
tocmai pentru beneficiile lor terapeutice.
 S-a constatat din punctul de vedere al ritmurilor
electrice a creierului sunt propice acestor
cele din banda Teta (4 la 7 cicli/sec.).
Ritmul alfa de 8 la 12 cicli/sec. este cel
de relaxare prin care se o
a energiei a cerebrale.
Regresia despre care am mai vorbit,
de asemenea proiectarea într-o
al dimensiune a timpului prin care se accede la
cu finalitate
Am de a participa la un curs
despre regresiile transpersonale la Roma, în 2013,
de Brian Weiss. Cei peste o mie de la acest
curs am avut sentimentul suntem într-un
tunel al timpului, o istorie cu noianul
de ale unei lumi care -a consumat
cu multe veacuri milenii în
Evenimentele evocate nu erau rodul unei simple
i, ci aveau o conexiune cu cu
actuale ale persoanelor supuse acestor
regresii, induse în doar câteva secunde de profesor.
Afirm cu întreaga mea responsabilitate, ca martor
ocular, evenimentele evocate în aceste expe
sunt o de de valoare,
atestate prin verificarea cu documente istorice de mari
ale lumii . În timp, afirm
nu pot gira toate de regresie
efectuate oriunde i în orice co
Îmi amintesc de o care nu -a mama
decât în fotografii, pentru murise când ea era foarte
. În timpul regresiei s-a dintr-
pe un în în momentul în care mama
sa îi nce cu linguri îi vorbea. Brusc,
în a am auzit un venit din
 ei: Uite-o pe mama! .
Profesorul regresia. brusc la realitate, din
nou -i mama?! . Este de prisos spun
noi t eram cu ochii plini de lacrimi.
Fobii fizice nu li se poate detecta
nicio prin instrumentele de care dispunem
în petrecute în vremuri
de mult uitate. cum am mai spus, aducerea în
memoria din memoria
are rolul de catharsis, de
expulzare a vechilor engrame, care sunt sursele
din prezent.
Asumându- riscul pentru care a un greu
tribut, prof. univ. Ion Mânzat este cel care a pledat
printre primii la noi pentru psihologia
Recent, prof. univ. Anca Munteanu din a scris
o enciclopedie nu numai a psihologiei în
viziune ci o foarte antologie de
(Psihologia Peregrinaj
dincolo de Editura For You, 2018).
Am observat mai multe surse au evocat numele
lui Srinivasa Ramanujan, care la vârsta de numai 20 de
ani a fost considerat un gigant al matematicii într-un
articol din Scientific American (1948). a povestit
îi în vis o care îi formulele
matematice cu care a uimit lumea
Este, o la
dosarul mintii noastre cu autori
Din dis asupra multiplelor cognitive
ale modificate ale vreau cred
acestea au fost cel un prim izvor, o a
religiilor. De ce sunt de multe culte religioase cu
de multe între ele - pentru mine este
explicabil. Orice indiferent de originea sa -
 sau ca spun referindu-
la sursa lor -, este mai întâi
apoi cu întreaga mai
ales cu fondul psihologic, intelectual cultural,
diferit de la om la om. Este limpede vom avea tot
atâtea oameni sunt.
În concluzie, noastre sunt
imense cel pentru mine, fascinante.
Cred putem avea un r spuns, pe care în parte
l-am mai comentat, la întrebarea ce murim? .
Pentru nevoia de a experimenta alte dimensiuni de
univers. Orice ca cele de aici, are o
proprie. Numai parcurgând numeroasele ale
universului putem deveni noi creatori de noi
universuri.

lumii fizice
Poate exista o extensie a la sistemele
fizice, nevii? Dean Rad in, la Institutul de
Noetice (SUA), în lucrarea sa Universul
(1997) descrie o serie de iuni stranii dintre
mintea diverse sisteme fizice.
În lui Wolfgang Pauli, distins cu Premiul
Nobel pentru coautor cu C.G. Jung la
Teoria se întâmpla frecvent ca aparatele
nu mai sau chiar s ia foc.
asupra sistemelor fizice este mai de
observat în celor foarte mobile, care au un
echilibru extrem de labil. Un exemplu poate fi cel al
pendulului.
S-au multe experimente cu Generatoarele de
numere aleatorii, constatând-se numerele alese prin
concentrare asupra lor probabilitatea
 S-au în care s-a studiat
dintre unor copii contorul Geiger-
Miller. Un lot de copii a fost motivat prin concentrare
creasc de de pe ecranul aparatului,
iar alt lot a fost motivat invers,
acestora.
Din nou, rezultatele au demonstrat
unei într-un sens, în altul,
dintre mintea un dispozitiv fizic, în exemplul
de aici fiind vorba despre ritmului
radioactive.
Nu mai stranie este inter- dintre
plante - subiect deja binecunoscut
prin efectuate în multe ca SUA, India
România.
Fizica ne aduce de câmp al
la câmp cuantic implicit, Univers.
Conform paradoxului Einstein-Podolski-Rosen
(EPR), particule care au ca pereche au
spinuri în jurul propriei axe) diferite, de sens
contrar. sunt separate la de ordin cosmic
în mod experimental spinul unei singure
particule, -l aproape instantaneu,
demonstrând unei la acest nivel.
În 1982, Alain Aspect expedi în laborator (la
Paris) ale unui foton, prin fibre optice, în
sensuri diametral opuse la diferite. Când cei
doi fotoni gemeni au de sub
dirijate, s-au repliat în timp, unitatea
lor ca cum fi sunt gemeni.
au fost repetate în alte laboratoare
cu rezultate, sugerând unei
extinse la întregul Univers.
 co-creatoare
Capacitatea de a transforma unda
invizibi non- în
accesibilitatea sa la nivel
cuantic capacitatea sa co-creatoare. Altfel spus,
materia. O proprietate
devine o realitate fiz , se spune
în interpretarea de la Copenhaga.
Nu poate fi o i se
modifice . Întâlnirea cu Co se
petrece în toate experimentele de spun
fizicienii R. Rosenblum F. Kuttner.
Dialogul dintre profunzimile
noastre din care nu ne vin decât energia sub
de particule primare care premerg
tot ce este extrem de interesant. Venind dintr-un
câmp cuantic invizibil inaccesibil, noastre îi
este greu - imagineze structura
lumii. Practic, în raport cu lumea dincolo este
doar neantul, nimicul. Pentru oameni, unii chiar
este greu ne extragem sorgintea
din nimic. În realitate, acest câmp sau vid cuantic este,
cum spune Stanislav Grof, un plenum de
latente din care lucrurile vin.
Paradoxal, spune psihiatru, ne între
Suntem nu suntem.
suntem, în realitate, nu.
iin a , spune fizicianul Heinz
Pagels.
Mergând pe linie a paradoxului, eu însumi
am afirmat nimicul este sursa întregii
Cei care au avut mistice ne spun acel
din începuturi poate fi doar sesizat ca
experimentat, dar limbajul nostru analitic nu
îl pot exprima. Ne lipsesc cuvintele

inimii
Transplantul de cord a relevat un aspect total
vizavi de suportul real al S-ar
odat cu cordul ar putea avea loc un transfer
de personalitate.
au fost comunicate de medici în
reviste de profil.
relatate în materialul de care dispun
sunt atât de insolite de incredibile, încât
citez aici sursele bibliografice care, eventual, pot fi
consultate: Paul Pearsall, The Heart's Code, N.S.
Broadway Books, 1998; Pearsall, Schwartz, Russek,
articol în The Journal of Near Death Studies, vol. 20,3,
2002.
Pentru ilustrare, voi cita câteva cazuri.
Tân de 19 ani, decedat într-un accident de
La vârsta de 12 ani le spune
- doneze organele pentru transplant.
psihiatru, a considerat este rezultatul unor
cu colegii de la deces, inima sa
ajunge la o de . În camera fiului,
a o poezie un cântec care aveau titlul:
inima mea este cu tine . la care a ajuns
inima purta acest nume! Când i-a
fotografia cu fiul , pu inimii lui l-a
recunoscut -l fi iar cântecul îl
deja pe de rost. De unde cine va purta inima sa?!
Al doilea caz comentat aici este cel al unui copil de
16 luni, înecat în baie. Va beneficia de transplant de
cord alt copil, de 7 luni, cu tetrada Fallot. Când acesta
avea 5 ani, s-au întâlnit cu cei ai copilului
donator de cord. Într-o noapte, copilului donator
au fost de celui receptor. Seara, copilul
gazdei a venit în patul oa i-a pe
amândoi, iar ei au început le-a
spus acesta. Jerry (numele copilului donator) mi-a spus
este bine fac .
Inima unui copil de 3 ani, de la o
ajunge la un altul, în de 5 ani, cu
Mama copilului donator
în momentul când l-a întâlnit pe cel care purta inima
fiului acesta i-a zâmbit i-a spus numele vârsta
le fi atunci.
, mama donatorului a plâns s-a bucurat
fiul prin acest copil în care bate inima fiului

un ultim exemplu. Un student de 17 ani este ucis

pe Studia muzica Inima sa ajunge la un
muncitor în de 47 de ani. Dup transplant
a început asculte fredoneze arii din
opere pe care nu le
a fost o în istoria
referitor la structura cu care gândim. S-a
presupus la un moment dat ar putea fi inima, pentru
motivul intense se proiecteze pe
zona sa. Stomacul a fost în pentru
motiv.
O de glorie, cu încurajarea studiilor în
toate domeniile de a fost la Alexandria pe
vremea când a domnit Dinastia
generalului i-a revenit Egiptul moartea lui
Alexandru Macedon.
Fiind permise acolo de cadavre umane,
lucru rar pe atunci, Herofil ajunge la concluzia sediul
gândirii este în creier, nu în Desc de
asemenea în artere este sânge, nu aer.
Transferul de obiceiuri, afecte de ordin
cognitiv de la donatori la receptori cu cordul este
dificil de explicat în termenii cu care
creierului. Descoperirea unui important
de neuroni la nivelul cordului, relativ recent, a fost
în mai mult cu afectele, dar din
descrise, mai mult de atât. O care a primit
cordul unui ucis l-a visat de-a rândul pe
acesta spunându-i numele rugând-o
-l divulge pentru a fi pedepsit. S-a dovedit
era
Este greu de o acestor
Aici, neurofiziologia nu ne cu nimic,
ne limit doar la ceea ce acum despre creier.
În virtutea principiului holografice,
descris din 1946 de Dennis Gabor acceptat în
fizica fiecare în sine schema
a întregului organism, mai mult chiar, sunt
fizicieni care fiecare atom întreaga
istorie a lumii (David Bohm).
Se despre memoria idee care
pare fie de psihologiei
transpersonale.
În 1981 am emis ipoteza celulare.
Fiecare cel din corpul nostru propria
apoi pe cea a organului în care este
de asemenea, a întregului organism. idee o
la Bruce Lipton (2005). Institutul Inimii din
California atribuie ipotetic un rol cordului în gestionarea
unor afecte, dar este greu de explicat cognitiv
mai elaborat, de unele persoane receptoare de
transplant cardiac.
 În ceea ce comunicarea dintre donatorii
receptorii de cord, de medici de prestigiu, nu
putem decât Ori ne
despre om Univers,
ori o absurd în numele materialiste.
Sigur în unor fenomene care nu pot fi
intre pe poarta îngu a ei oficiale, le putem
nega acestora cum se cu multe
altele, dar atunci nu mai vorbim de
Tot ca o abatere de la actuale
poate fi mea actul
nu începe strict la creier, ci la receptorii din periferia
corpului.
ca exemplu tactil. În urma
contactului unui stimul extern cu tegumentul, are loc o
convertire prin receptori a stimulului în
în Este apoi trimis prin fibrele
nervoase în lobul parietal al creierului, unde este
decodificat în pe care o percepem
Deci, primum movens al nu este în
creier, ci în receptorii analizorii din periferia corpului.

De la la
dintre este una
suntem copii ai Soarelui printr-o odisee a
proceselor evolutive a luminii venite de acolo, suntem cei
care suntem, atât cât noi
o transform
este o scânteie din
marea ne spune Fritz-Albert Popp.
Corpul nostru fizic este de asemenea o
- unei
 Emitem, absorbim lumina la nivelul
ADN-ului, pe care Fritz-Albert Popp îl ca
fiind un depozitar major.
Luminii din organismul nostru i se atribuie calitatea
de a fi boala fiind cea care o
Se celulele noastre prin
semnale luminoase înlocuirea lor fiziolog s-ar
efectua în registru.
Este interesant în toate religiile
spirituale s-a acordat un rol primordial luminii. În toate
templele din Orient sau bisericile din Europa, în
ritualurile lor era aprinderea luminii.
Einstein ne-a spus spa timpul sunt
ale luminii prin propagare.
Bernard M. Haisch (Universitatea Wisconsin -
Madison, SUA) vede Universul ca fiind un fundal de
din care a provenit el el
astfel prioritatea luminii ca a tot ce e

Câmpul
Institutul Inimii din California a experimentat
puterea prin în grupuri mari de
persoane.
Prin în grup se o
cu efecte de provocare a unor evenimente dorite
sau, dimpot de evitare a celor nedorite. A fost
sau
Cu cât celor care sau se
asupra unui eveniment este mai mare, cu
atât rezultatele sunt mai bune.
S-a pe cale se amâne un
bombardament aviatic asupra Irakului.
 S-a în mod reducerea într-un an, în
lunile iunie iulie, a cu 25 %, în
Washington, D.C.
Randolph Byrd (1988) a publicat efectul pozitiv al
în grup pe ideea de vindecare asupra a 193
de din Spitalul General din San Francisco.
Herbert Benson rezultate pozitive la
Harvard, constând în vindecarea într-un timp de
ori mai scurt la de lotul martor.
Efectul tiin Colective a fost testat pentru
controlul vremii. În mea am venind ploaia
imediat slujba pe câmp în anii de
La fel, ce copiii umblau prin sat cu ceea ce
numeau . Un copil era în plante
verzi în timp ce un grup de copii îl uda striga:
vino tu etc. În incinta
Sfântului Mormânt de la Ierusalim, în mod, în
preziua la lumina apare
ceremonialul executat de ce un
grup de tineri foarte din tobe invoca
lumina Se în anul în care nu au
mai fost se manifeste lumina nu a mai
mai sunt, de multe ori,
Domnului!

Prin simpla vo putem provoca stopa

ploaia?
de a amâna sau chiar de a opri o ploaie
am avut-o personal. Eram într-o excursie cu
pe lacul Vidraru, format de baraj, cu mai
tineri la un congres în Curtea de
Pe lac era , nor Excursia
. Într-o de amuzament, i-am întrebat pe
mei ei cred prin concentrarea
pot schimba vremea... Spre surpriza mea, au spus
. hai ne , am zis. Sunt sau
nu crezut, într-un sfert de a un soare de

eram cu lume la casa mea de

la în care mi-am amenajat un mic muzeu. Urma
facem o excursie pe o vale cu salcâmi dar
deasupra ne nori care deja
prin de ploaie.
era pentru la câmp
oameni din mai multe zone ale
În timp ce ne întrebam ce facem, i-am rugat se
concentreze pe ideea de amânare a ploii ce se
excursia. Exact s-a întâmplat. Ploaia -a
excursia apoi -a reluat
programul.
Nu sunt singurul care a avut astfel de
Sunt multe în acest sens. Trebuie spus nu
întotdeauna se ob astfel de efecte. Aleatoriul este
valabil aici, dar noastre asupra
Universului este o realitate.
Dean Radin un studiu efectuat de Roger D.
Nelson, psiholog la Universitatea Princeton, asupra
vremii favorabile în timpul ceremoniilor de absolvire ale
de-a lungul a 30 de ani.
A constatat în 1962 a plouat la Princeton, mai
mult decât în din jur, dar ploaia a început
imediat ce s-a încheiat ceremonia de absolvire,
oferindu-le lor de aceast o de
vreme Este un exemplu de succes al unei
exprimate de mai multe sincronizate.

Puterea a Colective
 Efectele Colective nu sunt numai
pozitive, ci negative. Poate cele mai semnificative,
cu atât la nivel de individ, cât de societate,
îl au, prin stresul generat, stradale cu
agresivitate.
Refugiul în consumul de droguri, atitudini
antisociale alte tu de comportament sunt
numai câteva din aceste Ni se spune textual
fanatismul a milioane de oameni poate destabiliza
grav ordinea a întregii lumi, mergând la
conflicte militare nu numai locale, întreaga omenire
poate fi prin aruncarea într-un boi
mondial.
Gustave Le Bon spunea o
când un popor pierde idealurile. Toate structurile
sociale decad, se egoismul individual, se
pierd coeziunea, unitatea acelui popor. Ceea ce
constituie o devine o aglomerare de indivizi,
viitor. Se barbaria se
întâmple undeva cândva ceea ce spunea Gustave Le
Bon? Ar fi acelui neam.
Reamintesc, legat de context, iluzia de separare, de
izolare în având impresia între oameni
nu nicio în afara celor familiale de
rudenie. Consider iluzie a perceperii unei lumi
cu indivizi unul de altul este cauza a
tuturor conflictelor interumane. Fizica
newtoni nu a fost pentru o viziune
asupra lumii.
Abia fizica a demonstrat teoretic
experimental o interconexiune în întregul
Univers care transcende timpul, viteza luminii.
precede Fi nu invers... o
în sfera umane, nimic nu se
va schimba în bine în (...) o
a ar fi (Vaclav Havel,
Cuvântare în Congresul SUA, 21 februarie 1990)

Puterea distructi a gândirii

În ciuda acestor concluzii ale fizicii modeme,
majoritatea dintre noi la fel ca în
secolul al XIX-lea, de toate
tehnologiei moderne.
pe care îl faci semenilor când te por i
violent, îi agresezi fizic verbal, îi calomniezi îi
este se întoarce împotriva
ta a continui în
atitudine este ori o de ori o
de a te sinucide.
O foarte a pe care îl
în ciuda nedorite pentru noi
ar fi aceea a naive pe care o avem
de asupra Vedem oameni
pe care ne sunt ca urmare îi
cu Ei sunt pentru noi
de care nu avem nicio Este rezultatul unei
gândiri superficiale egoiste, în zadar au încercat marii
mentori spirituali ne avem o origine
comu din acest unghi de vedere suntem cu totii
fiecare dintre noi, ca indivizi, pentru
toate bunurile de care dispunem
sunt rezultatul trudei negându-i pe ei,
ne pe noi
Cercet de ult ne spun lucru cu
rigoarea dar suntem într-un pustiu
în care nimeni nu vede nu aude pe nimeni.
a lumii pare fie de oameni care nu
nu aud, ca exprim blând, uzând de eufemisme.
 În cineva ar putea auzi, repet una
dintre principalele concluzii ale actuale:
gândurile, cuvintele, sentimentele noastre
sunt emisii de energie care se în
întregul Univers. De aici decurge i riscul
tuturor relelor în lumea Cu cât mai multe
gândesc în sens, cu atât efectul este mai de
temut.

Concluziile lui Dean Radin

Dean Radin, cu o activitate în
domeniul Noetice, formuleaz câteva dintre
Globale (1997):
se extinde dincolo de creierul uman
având comportamentul câmpului cuantic.
Ea atât sistemele vii, cât nevii,
având un efect organizatoric, efect sesizat de Carl
Gustav Jung de Materia se
cu mintea, s-a spus.
Câmpului nu este ci
de la un moment la altul. S-ar în
este cea mai
colectiv sau de grup are o
este
în grup a fost cu efecte pozitive
certe.

În concluzie la acest capitol, se poate spune prin

darul am devenit oameni, desprinzându-ne
de restul lumii animale care ne precede filogenetic.
este, în timp, ziditorul
Universului.
 într-un Univers de
la nivel de cuante. Cum ar fi putut
se un univers dintr-o ir
Co i este, în axul central al
Universului, a lege este aceea a
binelui, a unei lumi inteligibile. Cel la
nivel uman se poate sesiza planul etic, moral.
Respectarea moralei divine înseamn
itate, armonie,
Nerespectarea acestei conduite duce la dizarmonie,
mediocritate pentru muritori.
Exemplul marilor mentori spirituali al celor care
-au din normele moralei un mod de
vi , cum au fost Arsenie Boca, Sfântul Nectarie de la
Eghina, Serafim de Sarov, Sfântul Luca de la Simferopol
dubii eficienta acestei
morale.
Sunt curios cum atee
prin practicarea unei religii de
oameni. au în zilele noastre noi.
O pot confirma cei care i-au cunoscut.
Oricum am privi lucrurile, lor
constituie un subiect de nu pot fi
implicarea extinse la Univers.
 Cap. 5 - FIZIOLOGIA FILOSOFIA GÂNDIRII

În orice descoperire este

întotdeauna o poveste Când le ai
impresia un de simt legate de o
de dincolo de noi pentru ca, la finalul unei asidue trude,
oameni fie ofere lumii un
pas în cu uneori
fundamentale pentru
Matthieu Ricard, fiul unui distins filosof francez,
Jean-François Revel, era în 1972 un cu mari
perspective în domeniul geneticii, agreat de
Francois Jacob, laureat al Premiului Nobel, de
Jacques Monod. La vârsta de 26 de ani, face o în
Tibet în ciuda de a urca în ierarhia
unive alege s budist.
În ultimii ani ai secolului XX, Richard J. Davidson,
pasionat de neurocognitive, -a creat la
Universitatea Wisconsin - Madison un laborator de
Afective.
Întâlnirea celor doi va avea ca rezultat
una dintre cele mai descoperiri:
gândurile, cuvintele, sentimentele
au un sediu de emitere de procesare diferit în
creier, în de lor - sau

Inventarea relativ recent a tehnicii de

(mai
nou, RMIf, înlocuindu-se cuvântul cu
) permite zonele din creier care
sunt activate în timp ce o
 În opinia mea, aceast triere a gândirii, în
în de efectele pe care le are
asupra propriei unui
etic al creierului , pe care l-am descris în 2008 care ar
putea avea profunde asupra istoriei umane.
Asemenea motorii, senzitive vegetative,
gândurile noastre au o la nivelul
creierului.
Folosind, în principal, RMIf, Richard J. Davidson
face gândurile care au o
semnifica act în majoritatea cazurilor,
segmentul prefrontal al lobului frontal stâng, iar gândurile
cu prevalent
segmentul prefrontal al lobului frontal drept.
ulterioare au relevat aceast
a zonelor prefrontale care se în
de gândirii poate uneori se
inverseze, ceea ce este firesc în în care
emisferelor cerebrale se poate inversa.
Majoritatea zonelor prefrontale activate în de
ceea ce gândim cum a fost de
R. Davidson.
de asemenea, timpul de (de
este mult mai lent pentru cu

Un exemplu. Spunem unei persoane:

! . Va avea loc o activare în zona a
lobului frontal stâng. sensul a ceea ce
spunem: , se va produce o activare
mai în zona a lobului frontal
drept, dar cu un timp de mult mai mare.
Este ca cum creierul ar refuza recepteze
prelucreze cu
 O a lui Richard J. Davidson este
aceea au sediul în creierul limbic,
sunt exprimate prin lobii frontali, criterii
descrise mai sus, în de lor,
sau

Chimia gândurilor noastre

Un al doilea efect al gândurilor asupra
organismului este cel de ordin chimic.
Efectele lor biochimice sunt variabile, în de
pr sau acestora, cât de nivelul lor
cantitativ. câteva exemple:
Hidrocortizonul adrenalina sunt cu rol
fiziologic indiscutabil în organism. Excesul lor cantitativ,
cum se în timpul stresului, este tor
pentru organism.
Dopamina (DA) este molecula a bucuriei,
dar a tonusului muscular. sa este
în boala Parkinson, iar excesul
dopaminei este prezent în tulburarea Tocmai
pe aceste modif patologice de ordin biochimic se
tratamentul necesar.
biochimice apar în momentul
gândirii sau al comportamentului nostru. Sunt cuvinte
care în
dar sunt cuvinte em i care
sau ucid prin semantic chimia lor, mai
întâi pe cei care le rostesc apoi pe
Ne amintim Daniel Goleman folosea pentru
cu efect nociv asupra organismului termenul de
distructive.
Al treilea aspect al gândurilor noastre este acela de
câmp fizic, care, ca orice câmp fizic, are capacitatea de a
se propaga în Prin acest efect, în de
 a ceea ce gândim, noi îi în
bine sau în pe semenii receptivi , în
timp, întregul Univers. Am comentat suficient cred acest
efect. de la nivel global,
terorismul, conflictele sociale sunt dor câteva exemple.
un sfat util, aflat imediat la
dedus din rela între chimia propriu- din
organism
În momentul în care ne fruntea
nu doar facem riduri, ci într-o stare
stresului, cu eliberare de hidrocortizon
adrenali ale r efecte nedorite le vom analiza
mai târziu.
Când zâmbim, hormoni favorabili
- etc.
Într-o zecime de facem trecerea de la la
bine, de la la de la stres la starea propice
doar schimbând expresia . În loc de
încruntare, adoptând imaginea unui
zâmbet abia A fost numit lui
Buddha , aspectul din statuile care l-au
astfel uneori avem nevoie de gesturi foarte
mici pentru a fi Ideal ar fi
continuu acest zâmbet.

Pelerina cea a gândurilor

noastre
Am spus adeseori, în mele, atunci
când suntem
bârfitori, ironici batjocoritori la
adresa altora sau când îi calomniem umilim pe
semenii când suntem triviali cinici sau
prin efectul de câmp fizic al cuvintelor al
noastre, ne de un halo întunecat
asemenea unei pelerine de culoare pe care o
pe noi. Energia sa se în fiecare
-ne, în virtutea legii care
ne spune ceea ce gândim facem devenim.
Sunt studii care au relevat în cazul multor
persoane care au suferit un infarct miocardic, cu circa
ore înainte, acestea au avut un conflict soldat cu o
mare
Alte unele persoane care s-au
manifestat sarcastic denigrator la adresa unor semeni,
indiferent de a lor social au de suferit accidente
nicio cu cei pe care i-au calomniat. Din
nou, legea a
Sunt oameni care se nu se pot
bucura de nimic - fie soare, fie nori. Sunt pe
lumea, sunt ostili cu lumea, îi vedem adesea
la pentru nu fie senini.
devine schimbând, simplu, doar
modul de a gândi de a ne comporta.
de mai sus pot figurative, dar ele
au un corespondent direct în lumina din noi, mai exact
în cantitatea de fotoni cu care ne sau pe care îi
pierdem prin gândurile noastre. Dialogurile
veninoase dintre doi parteneri, indiferent pe ce
precum gândurile negative, chiar neexprimate verbal,
ne reduc riscant cantitatea de fotoni, îndeosebi cea
în ADN-ul din celulele noastre. Când lumina
din noi scade, suntem în mare pericol de
În momentul lumina din noi se
treptat când, în final, se stinge. M oameni care
sunt în acele clipe spun a fost sau
e tot . Unii chiar le spun celor din jur.
Ultimele cuvinte ale lui Goethe ar fi fost: Licht, Mehr
Licht ( , fie mai !)
 Atunci când ne ia sau
compasiunea de cineva, când facem un gest de
generozitate pentru o în dificultate, când
spunem o unui om pe care îl vedem
când suntem amabili cu cei care au nevoie de noi chiar
nu avem posibilitatea de a acelei
din motive reale, ne în
cum spun eu, o simbol al
al armoniei. se va din
de pe care ni l-am creat doar printr-o

Când un mare de persoane gândesc negativ,

se ostil cu furie însumarea
tuturor câmpurilor de energie emise conduce la
formarea deasupra capetelor noastre a unor nori
care atmosfera tuturor. Am
citat deja comentatori occidentali care
însumare de câmpuri de energie în
poate nefericit alte persoane receptive,
determinând de comportament cu consum de
droguri, acte de iritare la nivel general a
p conflicte sociale, crime prin acumulare de
mergând la de
Sunt atribuite acestor cauze drastice
ale vremii, uragane, catastrofe naturale etc.,
chiar unele seisme sunt men în acela context,
biata cutremurându-se ea de
cu care ne unii de
Este nu pot fi excluse cauzele
naturale în multe dintre aceste efecte, dar nu este mai
Terra ac ca o fi vie.
de noastre negative,
restabilirea echilibrului prin astfel de
 În categoria cuvintelor sentimentelor cu
pozitive pentru proprie a
semenilor sunt incluse: iubirea, iertarea, compasiunea,
empatia, altruismul, optimismul,
buna etc.
Acestea au ca suport biochimic eliberarea de
care, la rândul va stimula de
endorfine

Molecula moralei
Paul J. Zak (SUA) este un cu un destin
interesant. S-a ocupat mai întâi de economie, apoi s-a
dedicat din domeniul venind
cu un studiu amplu despre
În cartea sa Molecula în original în
2012, iar în limba la Editura Humanitas, în
2014), atribuie oxitocinei rolul în unitatea
familiei, în coeziunea dintre oameni în conexiunea cu
Divinitatea.
la rândul va stimula de
endorfine i .
Dumnezeu Iisus, spune Paul J. Zak,
iubire, iertare, pace, armonie - atribute care îi
oxitocinei.
Este o cu pe care le are
în corpul nostru rol de la
nivelul creierului; fu de hormon în
în facilitarea
într-un cuplu; intervine cu dopamina
endorfinele în geneza orgasmului; suportul
chimic în altruism, în fidelitate, în armonie s în
iertare, în empatie, în cooperarea dintre oameni;
negative procesate la nivelul
amigdalei.
 I se atribuie, de asemenea, o implicare în
ocrotirea care li se copiilor în prima de
Cei care sunt m în acea pot
avea mai târziu atitudini antisociale prin nedezvoltarea
receptorilor de
Se în prezent despre necesitatea ca nou-
fie câteva clipe, imediat
în mamei pentru a se consolida, prin eliberarea
de chimia dintre prunc.
Nu numai la umane este fidelitatea
de ci la alte specii, în
sa natura utilizând de multe ori
instrumente pe o a biologiei. Spre exemplu,
de câmpie, care au receptori pentru
sunt fideli monogami. Congenerii lor de
munte, având receptori pentru nu sunt
monogami nici fideli.
Spuneam secr de
dopamin , care este suportul chimic al bucuriei
de
care are un rol anxiolitic. Acestei triade biochimice i se
rolul de control etic al comportamentului uman
prin moderarea agresiv Acestei antiagresive
a oxitocinei i se opune titrul crescut de testosteron care
la 25-30 de ani are niveluri maxime.

o agresivitate a testosteronului?
Titrului crescut al testosteronului i se
agresivitatea, violen a, infidelitatea mai
frecvent la tineri.
Nu cred din acest motiv ar
putea fi peste vârsta de 30 de ani, când
testosteronul are niveluri mai mici. Dovada o multe
cupluri care nu au sunt constituite înainte
de
Maturizarea trezirea regretului de a nu fi
avut mai multe anterioare ar putea
explica mai rata a unor la

Un fenomen interesant pentru mine care

determin fiu sceptic în acceptarea ca
factor decisiv în propulsarea biologice îl
constituie testosteronului la un nivel maxim la
femei în perioada Se testosteronul
libidoul, la ambele sexe. În cazul discutat,
libidoului îi este femeii pentru
procreare. Este semnalul naturii în momentul
femeia este de procreare.
animalele de spre exemplu o
în momentul de rut, cons o cumplit
presiune de care pare o
Perpetuare, perpetuare, perpetuare!
Mai simplu spus: - - -
În cartea sa The God Illusion, Richard Dawkins
cel mai mare r u de pe lume l-a adus religia-
La modul ironic aparent politicos, Paul J. Zak îi cere
scuze lui Dawkins prin studiul îl contrazice,
constatând persoanele cu nivelul de cel mai
ridicat erau cele mai fericite unor religii.
Ceea ce era de demonstrat!
acum în toate ritualurile de a unor
modificate ale nivelul oxitocinei este
foarte crescut.
În mai mult sau mai cu
este conceptul de prin care se
capacitatea de a reveni într-un timp cât mai
scurt unui stres (Richard J. Davidson,
2011). Cu cât ne restabilim mai rapid echilibrul afectiv
un stres, cu atât este mai mare.
*
* *
În concluzie la comentariul dedicat oxitocinei, putem
spune este hormonul care starea
de bine, sentimentul de fericire,
comportamentul decent, neagresiv conciliant,
empatia, iubirea compasiunea pentru semeni, ca
sentimentul de religiozitate.

Fericirea ca ideal
Oricât ar de ciudat - sau ar trebui
fie normal -, sunt care -au propus ca obiectiv,
nu câte mai ce mai
taie, ci nivelului de fericire a de bine. A
fi fericit a fi s tos. A fi
frumos. Suntem ceea ce gândim.
În opinia mai multor comentatori, ar trebui întrunite
câteva în acest sens:
armonia cuplului;
avem prieteni;
o societate în care ai sentimentul ei
economice al propriei
sentimentul de împlinire a unui sens al

O care -a propus oficial fericirea

propriilor a fost regatul Bhutan, situat
Nepal.
Acolo, sunt gratuite.
Vâ pescuitul sunt interzise. au un
regim strict de
Ca indice al de de fericire, este
Costa Rica, cu 8,5, de SUA, cu 7,4.
 De ce suntem a întrebat Neale Donald
Walsch, în convorbirile pe care le-a avut, propriile
sale cu Dumnezeu.
pentru erori
de gândire:

nevoie de
unii se cred superiori altora;
nu suficiente resurse;
trebuie ucid pentru a rezolva
problemele.

cuvintelor
Se poate vorbi despre o magie a cuvintelor? în mod
cert, da. Dar nu în sensul care i-a fost acordat îndeosebi
în Evul Mediu, motiv pentru care foarte multe persoane
suspectate, de multe ori pe nedrept din motive
meschine, cum am relatat la capitolul dedicat
religiei, au fost arse pe rug, lapidate sau chiar îngropate
de vii.
Am observat un fenomen cu nefaste, larg
inclusiv în societatea - lumii ,
impresia popular care, chiar este expresia unei
un suport
instruite adeseori când decid soarta unui om. În
construirea unei opinii eronate un rol îl are o parte a
unei prese dornice g se vinov cu
care satisfac de de
indiferent de suportul real sau doar inventat.
admitem nu întotdeauna Vox populi este
vox dei, de aceea nu poate fi un motiv pentru a crea
victime cu orice pre .

O inchizi
 Este probabil nevoii de spectacol a
celor din trecut, la care participa inclusiv regele.
a avut o în organizarea unor
astfel de spectacole, ca de altfel societatea
În Salem (SUA) au fost ucise 27 de femei, în 1692,
de capii Bisericii locale, sub de
când în realitate unele de groaza spectacolului la
care asistau, iar altele aveau psihice
determinate de ergotamina din spicul de din care
se f a pâinea. În unei asemenea tragedii absurde
de inadmisibile, cei din ierarhia
a Bisericii s-au sesizat au oprit dezastrul.
Sigur, nivelul de al celor din trecutul
poate fi implicat în modul lor de gândire
eronat. Dar timpului nostru ne acum
cu totul alt suport în deciziile pe care le
când este în joc unui om. Sau ar trebui fie!
Este aici o Unele persoane
când sânge sau la o cu mare
impact . Îmi amintesc de un moment petrecut
pe când urmam cursul de psihiatrie la Spitalul
, la o de dintre colege au
intrat într-o stare de fiind
impresionate de ceea ce vedeau prima M-am gândit
atunci ele ar fi fost victime sigure ale evenimentelor
din Salem. Unele femei au cu asistând în
sala de la ceea ce li se întâmpla celor acuzate.
Era suficient pentru juzii de acolo le considere ca
fiind de diavol le condamne la moarte.

Noua
Suportul necesar în clipa de pentru
lumii - natura, sensul finalitatea
acesteia - ni-l fizica cum este
firesc, tii neurocognitive. Am discutat anterior
aportul altor domenii de

fizicii cuantice, acum ceea ce numim

materie este doar un câmp de energie în
din care, sub imperiul inform s-a
creat se la infinit tot ceea ce a fost este.
În sens comun, este un model, un
program, un proiect, ceea ce a fi rodul unei
al unei creatoare.
Din acest câmp de energie ne extragem noi
sursa, fiind, în noi un câmp de
energie sub genetice.
Totul în noi este energie Ca urmare,
gândurile noastre, exprimate prin cuvinte,
sentimente sunt emisii de câmp energetic ale
creierului.
Am discutat deja toate efectele ce decurg din natura
gândurilor noastre. Ceea ce doresc subliniez acum
este modul în care unele cuvinte ne decid destinul.
Spuneam anterior noi ne propria realitate,
în de capacitatea de elegere, de de
interesele pe care le avem, optând pentru una dintre
multiplele variante existente în universul
cuantic. Alegerea pe care o facem prin gânduri
comportament destinul nostru. Cuvintele,
ile, e, obiceiurile noastre sunt
materializate în celulele noastre, în carnea în
destinul nostru.
Motorul, instrumentul care
gândurilor noastre este ADN-ul prezent în
toate celulele. De la gând la ADN, calea este dire
foarte Avem în ADN gene active gene inactive.
Kazuo Murakami, Joe Dispenza ne spun
prin noi putem activa genele ale
fericirii, putem vindeca boli crea noi
intelectuale, psihice i fizice.

Joe Dispenza spune fiecare idee

gând nou
80 % din gene. Genele reglatoare ale altor gene, într-un
sens sau altul, au nevoie de numai 3 secunde,
cum, pentru a forma o neuron ca suport a
ceea ce gândim o
(conexiunea dintre neuroni) se într-un timp de
la 4 minute la 4 ore.
Am citat timpi necesari din
creier pentru a cât de receptiv este creierul
cât de repede putem avea prin ceea ce gândim un efect
favorabil sau nociv. Schimbând gândirea, ne
destinul.
Barbara McClintock (SUA), cu Premiul
Nobel (1983), a adus noi în
cum stresul schimb ( pozi genelor din
cromozomi reduce dimensiunea telomerilor.
Cu fiecare diviziune telomerii, care sunt
proteine protectoare dispuse la capetele cromozomilor,
reduc dimensiunea. Scurtarea telomerilor
scurtarea concomite a

Un pragmatism american. Miracolul Dispenza

Joe Dispenza (SUA), care a prezentat câteva
la este printre cei despre care se
poate spune -au reconstruit corpul în acord
cu ideile pe care le teoretic. La vârsta de 20 de ani
are un accident grav de soldat cu zdrobirea
întregii coloane vertebrale. A refuzat
care i s-a propus pentru nu i s-a
garantat recuperarea cum, în
disperare, a ales calea aut prin intermediul
propriei sale Imobilizat complet la pat, -a
reprezentat imaginea vertebre, pe care a
reconstruit-o mental meditând câte ore de ori
pe zi. 9 era complet reluându-
activitatea. Ascultându-l i citind ceea ce a scris, Joe
Dispenza mi-a impresia celei mai pertinente
a conceptelor teoretice din fizica în
Din nou, pragmatismul american se
a fi eficient.
Prima cu câmpul cuantic se face,
cum deja, prin care are
capacitatea de a converti energia în
particule vizibile. Reconstruirea corpului nostru va
începe prin de la cuante la molecule, din
lumea spre dimensiunea vizibil Acolo, în
profunzimea sunt prezente în
toate de care avem nevoie.
este singura care are acces acolo, iar
aceasta nu are la ca instrumente de lucru
decât gândurile exprimate prin cuvinte, idei,
sentimente, comportament. Sunt instrumente
perfect valabile suficiente pentru ceea ce avem noi
nevoie.
Mai de asemenea, avem un creier prin
aflat în schimbare sub
ea m noastre, ca a altor factori interni
externi.

La gânduri noi - neuronale noi

Schimbarea modului de gândire care ne-a periclitat
se pe un mecanism foarte simplu:
schimbarea vechilor neuronale care au constituit
suportul vechilor idei, imagini,
obiceiuri etc.
Noile idei, etc. Î vor construi ca suport o
chimie proprie o
Devenim în acest mod creatorii noii noastre
Este nevoie, în acel timp, renun la vechile
obiceiuri la modul de gândire din trecut pentru a nu
suportul lor anatomic din creier. De aici vine
îndemnul de a numai în prezent, total
trecutul.
Prezentul viitorul destinul,
pe care ne-o dorim, creierului pe care ni le

comentatorii din domeniu

gândurile axate pe dureri, nefericite, etc.
pentru a nu reveni la vechiul creier, mai exact, la vechile
neuronale.
I-am sf întotdeauna pe mei -
îmbrace pe care le au de în
a . Î la focul
întotdeauna elementele de ordin cognitiv se mult
mai bine. Memoria este mult mai decât cea
De aceea amintirile nu se pot uita
nici nu trebuie. Sunt cei mai buni prieteni, care la vreme
de ne -o
mai de suportat.
ar putea contrazice
recomandarea de a la trecut. Da, dar este vorba
de trecutul nefericit, de care ne
efortul de a ne schimba. Este nevoie deci
din memorie tot ce a fost în trecutul nostru,
cum ne prof. dr. David R. Hawkins, un
mare ne pe noi apoi pe
care au de noi pentru cum scrie în
marea carte a lumii, nimeni nu este de
Noile idei ne aduc o chimie, noi
acti i de gene, noi r neuronale, un nou creier, un
nou destin o
nu cu mult timp în genele
însemnau obligatoriu un destin inevitabil, acum
prin mintea îl putem controla.
În cursurile sale, Joe Dispenza rec ca
modalitate de realizare a acestor deziderate practicarea
acest instrument prin care din Orient
au neatinse de fiziologia

comentatorii domeniului spun nu

la care nu ne putem schimba. Cu un
amendament, spune eu. Cu cât suntem mai tineri, cu
atât rezultatele sunt mai Energia vârstei tinere
aici un mare avantaj. Personal, am adoptat
tehnici de relaxare efectuate la zilei, pentru
recuperarea energiei consumate începând de
la vârsta de 26 de ani acest lucru îmi este de mare
utilitate mai ales când am de efectuat un efort
intelectual important.

ca instrument al modului
de gândire
Din m experien referitoare la
am preferat pe cea de Joe Dispenza pe cea
de Andrew Newberg, profesor director al
Centrului pentru Studii Integrate de Spiritualitate
al Pennsylvania (SUA), Gregg
Braden David Servan-Schreiber.
 În rândurile care vom comenta
de a lui Joe Dispenza, iar în alt capitol le
vom trata pe cele ale autori.
care vine din Orient, este
acum în mai t lumea occid la început era
acoperire . În prezent
i se întâlniri de prestigiu este
cu mijloace moderne.
într-o timp de
circa 40 de minute, cu axarea m doar pe universul
nostru interior, are loc o amplificare a
energetic cu o chimie de bine, de
de echilibru afectiv, prin eliberarea de

Se crede în momentul medita i ne cu

energia chiar din câmpul cuantic.
Studiile efectuate asupra au relevat o
sincronizare a ritmurilor celor emisfere cerebrale
cu o a ritmului alfa.
Starea de este propice, de
asemenea, organiz rii de noi neuronale în
de noile deziderate pe care ni le propunem.
Studiile prin electroencefalografie
efectuate de Richard J. Davidson au relevat la
persoanele cu o în aceste tehnici
spirituale orientale, un ritm EEG foarte înalt, de tip
gamma, o activare a ariei prefrontale stângi.
Joe Dispenza este de prin
aducem unda din câmpul cuantic o
în propria realitate.
I câteva sfaturi în plus pentru succesul

nu fim
 ne numai cu sugestii pozitive a
materializare o cu convingere, nicio
de cu bucuria de a le vedea deja
împlinite.
Unii autori re ne în într-o
de - atât pentru cât
pentru ajutorul oferit în împrejurare, dar în
oricare alta, mai ales când sau mergem în
mare.
lumea recoma ca în final
ne pentru
deja împlinite.
recomandare -i
mai având un sens foarte adânc.
Pentru a mai bine fenomenul, voi aminti o
poveste.
Se spune c într-un sat dintr-o s-a
grav un cu o
Neexistând acolo niciun medic, nimeni nu cu ce îl
trateze. S-a întâmplat ca în acea localitate în
la cineva un psiholog.
Aflând de vizi rudele bolnavului s-au
gândit chiar nu este medic, psihologul poate
le dea un sfat. a ajuns la bolnav
acest psiholog.
ce sfat i-a dat: timp de nu se
la nimic decât la starea sa de om s.
se imagineze vesel, mergând, alergând, îndeplinindu-
treburile lui zilnice, exact ca atunci când era perfect
Atât! Era singurul ajutor pe care putea i-l
ofere acestui bolnav, dar cel mai bun!
Î bine ce are de ut, -a pus
la lucru cele
recomandate, a devenit ceea ce -a imaginat: un om

este e un exemplu de imagerie

Dar ascunde unul dintre mecanismele de
extrem de importante ale creierului uman.
La nivel de tient, creierul nu face între
real imaginar în va pune în
energia toate chimice specifice
sugerate. Este modul de al imageriei
mentale, despre care am discutat cu mai multe detalii
exemple în deja publicate.
Efectele sunt, trebuie spus, dependente de gradul de
sugestibilitate, de puterea de implicare de de a
persevera. În de structura
diferit la terapii diferite.
ne reamintim: orice gând, sau sentiment
în sine energia inform prin care sunt
materializate, transformate în realitatea în
de finalitatea sau au de
asemenea o în sau joa

cuvintelor
Cuvintele cu un limbaj
elevat folosit îndeosebi de Cuvintele de
sunt cele de cele care au o
finalitate (injurii, blesteme, invidie etc.).
în cu noi energia limbajului pe
care îl folosim cotidian - de sau
Modul în care ne în anii caracterul,
pun amprenta prin atitudine, comportament
limbaj.
Romanele care descriu atmosfera din
Anglia secolelor al XVIII-lea al XIX-lea un limbaj
ceremonios, civilizat. Cultura acelui timp a prin
 profunzime dând operelor
considerate ca fiind clasice.
Epoca noast -zis post se complace
într-o lume a anticulturii a sa
este una foarte explicând de pretutindeni,
atitudinea patologia care face ravagii zilnice
prin cancer, obezitate, diabet boli vasculare cerebrale
cardiace. Repet: paradoxul lumii noastre în
aceea prin pe care am pus
accent în defavoarea culturii umaniste, ne-am schimbat
radical de dar prin bolile generate de
efectele secundare ale acele tehnologii (poluare, stres
etc.) nu mai avem timp suficient beneficiem de
avantajele acesteia.
Ni se aduce drept argument pentru binefacerile
epocii actuale Dar se omite se
despre calitatea vi actuale despre
celor care mor la vârste foarte tinere prin boli
specifice O într-o de Terapie
de Oncologie ar fi pe deplin
Solicitat doar de context, reamintesc ipostazele în
care beneficiem de iile înalte, utile
comportamentul decent, onestitatea în tot ceea ce facem,
calmul, generozitatea, optimismul, iubirea - în sensul
semenilor -, Am
discutat anterior despre una dintre religiei pe
care nu o putem ignora decât reducem
lumii doar la noastre, incapabile
dincolo de Este oare necesar
repet pe fizica la
este o alta, care descrie un univers situat dincolo de
atomi, unde ca
dispare?
 Pentru unii oameni este foarte greu se
de gândirea la secolului al XIX-lea.

Nevoia de iertare
iertare nu pace suflete
Opuse iert sunt ura care presupun
unei de stres permanente.
Nu revin asupra moderne a de
iertare, pe care am comentat-o anterior. dori
amintesc despre marii din istorie.
Primul a fost, se î Iisus. -i, Doamne,
nu ce fac , a fost ceea ce a avut de spus la adresa
celor care l-au ucis în cele mai cumplite chinuri. Este
suficient vedem mostrele de cuie grosolan
construite din ciocan, înfipte în mâini i picioare,
pentru a chinul
Socrate a refuzat, la îndemnul discipolilor lui,
evadeze pentru a se salva de la moarte. A senin în
ei, acceptând-o cu demnitate.
Se spune în timpul unei vizite efectuate în locul
în care era arestat, Socrate consuma timpul
încercând cânte la Vizitatorul îl
ce folos, Socrate, din
când ai mori? lui Socrate:
cânt din înainte de a muri .
Nelson Mandela i-a iertat pe cei care l-au
în închisoare 26 de ani. La moartea acestuia, Obama, pe
atunci al SUA, a declarat: Mandela a
transformat ura în iubire . Oare îi trebuie
unui om pentru un asemenea gest?
În cartea sa Izvorul negru. la
(Editura Nemira, 1998), Patrice Van Eersel scrie despre o
de 18 ani pe nume Golda. de armata
din nazist în care -a pierdut
întreaga familie, Golda se întoarce în Germania pentru a
îngriji copiii orfani ai celor care i-au ucis
În cartea întoarcere din Lumea de Dincolo (Elizabeth
Sherill, George G. Ritchie, Editura Divin,
2014) ni se despre psihiatrul american
George Ritchie, care, în timpul celui de al Doilea
Mondial a participat ca soldat în armata la
eliberarea unui nazist a întâlnit acolo un avocat
evreu cu o istorie Arestat în Polonia cu
întreaga familie, din cinci membri, asist cum
sunt în sa. Are pulsiunea de a se
duce familie cu Dar nu este
ucis, pentru mai multe limbi aveau
nevoie de el pentru a-l folosi pe post de translator în

Când G. Ritchie l-a întâlnit în avocatul

fie cu sine în ciuda calvarului suferit în
infernul de acolo. În pe care au avut-o într-o zi,
acesta îi spune intrând în având libertatea de
mai mare decât nef prima sa
a fost aceea de a se pe cei care i-au
ucis familia. Dar un gând l-a oprit: cu ce este el mai bun
decât ei la fel? i-a iertat. De atunci a
devenit un alt om, la cu
la r cu rul Arsenie Papacioc de la
din Techirghiol a fost ani în
închisorile comuniste, dar a avut puterea ierte pentru
spunea el, cel care cu iubire la este de
10 ori mai bun decât
Oscar Wilde afirma nimic nu îi mai mult
pe decât faptul îi Te superior
lor. este arma celor mici, care nu sunt cu
nimic mai buni decât cei pe care se
 Chimia câmpul nostru biologic
Toate hainele, obiectele noastre, casa n mai
ales patul în care dormim amprenta energiei
noastre care este direct cu chimia corpului
nostru.
imediat când într-o etc.)
acolo s-au certat cu timp înainte oamenii ori
dac s-au comis crime. Am întâlnit persoane care au
recunoscut calitatea energiei autorului unor tablouri
am putut confirma cunoscându-l pe cel care le-a pictat.

Atacul energetic al cuvintelor

Cuvintele, expresiile cu negativ se
energii de câmp negativ.
Calomnia, insulta, blestemele,
batjocura constituie atacuri energetice la adresa
persoanelor vizate. Sigur cum spuneam, avem
o receptivitate ca urmare vom diferit
când suntem confrunt i cu aceste situ dar în mod
cert, tatea tuturor este
La Domul Invalizilor din Paris, unde Napoleon
doarme somnul de veci, se pot citi aceste cuvinte care
îi pe care le redau din memorie în traducere
sunt atât de mândru de victoriile militare pe
care le-am cât sunt de legile pe care le-
am elaborat , îmi amintesc, între altele, el a
recomandat ca nu li se lezeze
ci legea doar Marele jurist
Cesare Beccaria, în studiul a învederat, cu mai bine
de un secol înainte, lucru. Or, ce
decizia de a dezincrimina calomnia în anii de
pe care îi Pur simplu un atac la
omului, pe care îl interzic toate legile
precedente. Nu societatea admite
legi care vin în cu
într-un stat de drept, atât de
nu trebuie respectat dreptul la
Nu pentru acest motiv s-a prev zut prin lege
de care presupune a nu se aduce
acuze publice ce nu a dat un verdict?
Acuzele nedovedite nu calomnie,
Cine îi dreptul unui om, care, indiferent de pe
care o o este doar o ca noi
- aroge autoritatea de Dumnezeu asupra
altui om? Cine mai reface onoarea
a celor pe nedrept?
Cine mai celor care se sinucid sau mor
prin accidentele vasculare generate de stres, ce s-a
dovedit nu au avut nicio întreb: de
ce vrem vedem sânge cu orice de ce suntem
de de cruzi cu semenii

Cuvinte care ucid.

În categoria cuvintelor care ucid sunt incluse, pe
calomnie iatrogeniile obsesia

Iatrogeniile sunt boli sau psihice induse

prin limbajul medical. Este o mare spui
unui pacient suspectat de o 6 luni
mori! , celor cu o sau: 6
luni vei ajunge în , celor care sunt
de în Mai întâi, ceea ce se spune este
Nimeni nu este Dumnezeu da o
astfel de Orice poate avea o evolu
inclusiv o remisiune
În al doilea rând, astfel de au ca efect
blocarea sistemului imunitar prin stresul generat îl
 pe bolnav de resursele lui naturale de
în bolii.
De ce ideea de e ne poate chiar
Pentru o obsesie, ne
energia mai propriu spus, pierdem
energia vârstei tinere. De aceea psihologii ne
ne doar
zilele onomastice.
Am dat exemple în publicate de persoane care
au înregistrat succese remarcabile în acest sens.
Se spune despre Napoleon ar fi scos din
vocabularul expresia pot . Posibil, dar nu
pentru s-ar fi temut de energia acesteia, ci pentru a
impresia este atotputernic, poate
face orice vrea.
Recomandarea unor psihologi de a evita noi
este tocmai de blocarea
energiei subsidiare.
câteva sfaturi care ni se dau de psihologi,
opinia mea, foarte pertinente:
nu pe nimeni. o facem, este în
paguba
Nu te desconsidera pe tine Ceea ce crezi
despre tine, acel ceva devii.
-te mai întâi pe tine apoi pe
Cine nu se poate iubi pe sine nu-i poate iubi nici pe
Nu- atribui epitete negative: idiot ,
incapabil .
Nu- vorbi de copiii Aici cred
cu Credem îi criticându-i
aspru. În realitate, trimitem energii negative i îi

Se spune blestemele adresate copiilor le

fac foarte mult Este mecanism ca mai sus.
 cuvintele, sentimentele,
filmele etc. cu negativ pot fi nocive pentru
ea pentru
au o
atrag sine energiile de fel, pe
cele joase;
devin un atac energetic pentru sine, pentru cei
le sunt adresate, perturbând energia de câmp a
tuturor;
câmpul de energie unde, iar acestea se
îm ca un nor în jurul nostru. Este comparat cu
un nor de viespi iritate care ne ne
 Cap. 6 - RELIGIA ÎN LUMEA

Cineva a spus nu mai argumente în

actuale pentru a-l pe Dumnezeu. Regret.
Eu esc.
Pe de parte, suntem în campanie de
secularizare, de dezdumnezeire nu este mai
decât era în timpul comunismului. Cel
atunci nu era obligatoriu a se ascunde
instrumentele unui cult pentru a nu deranja alte culte,
în numele a ceea ce se
. o numeau de partid
Doamne- fi din rândurile partidului! Se
ce anateme se aruncau în capul
mai întâi n de secularizare,
destul de vag în unele
Secularizarea - pompos - laicizarea
dintr-o societate de religie.
ca o parte din oameni, impun propria
autonomie, de religie.
Este cu emanciparea de sub
mentalitatea rurale, prin
cererea tot mai mare a de de
industrie, îndeosebi în -a
diminuat vizibil rolul. Dezvoltarea civiliza i a
cu accentul pus pe ateism a contribuit mult la
unor oameni de
Teritoriul profanului a crescut semnificativ este
acum în îngustând tot mai mult pe cel al
sacrului, îndeosebi în Occident.
Cu toate astea, într-o parte a lumii,
bisericile nu sunt goale. Pentru oameni
 o nevoie mai ales pentru cei
care sunt de haosul precedent din
societatea
S-ar putea crede cei care au nevoie de
un mare tribut Dar sunt tineri
vârstnici intelectuali care nu pot fi
de naivitate.
I- în categorii pe cei care
religia: cei care cred nevoie de ii,
cei care prin Dumnezeu.
intelectuali care nu sunt unei religii
dar care cred într-o I-
spune , ritualuri.
Sunt atei care au un comportament decent în orice
respectând normele etice de
Am spus despre îi respect mai mult
decât pe cei care, din reiau
comportamentul suburban. Am scris, de asemenea,
lui Dumnezeu cred c îi sunt mult mai ateii
decât fariseii.
În religia nu ne cere decât
avem un comportament decent. Avem acum multe
argumente în acest sens.

Argumente în favoarea religiei

Se spune de contestatarii religiei întreaga
este o a unor
exploateze o de oameni
Sunt binecunoscute cuvintele lui Marx despre
religie, pentru erau citate în din estul Europei
la idiosincrazie: este suspinul creaturii
de nefericire, sufletul unei lumi lipsite de
tot cum este spiritul unei lumi lipsite de
suflet. Religia este opiumul popoarelor .
 Sunt de acord nu întreaga a religiilor
este ca Sunt i umane. Spre
exemplu, este exclus ca ideea geocentrismului fie o
Nu Dumnezeu unde a Soarele
Absurd. În realitate, era o a
aparentei a Soarelui în jurul care
era perceput ca fiind static, în antichitatea
Aristotel Ptolemeu vedeau la fel ca
rezultat al unei gândiri naive. la Copernic nu aveau
alte Nu era de condamnat, ci
cruzimea cu care au fost Hypatia i Giordano
Bruno, cu care a fost condamnat Galileo Galilei,
de erezie la adresa Bisericii.
Nici nu poate fi o parte din
doctrina religiei. ca exemplu religia
Ideea suntem doar o în materia
din care totul este e relativ
timpului nostru. Dar
ne-a venit cu cel 2.000 de ani înainte, prin
de religie, când Creatorul a ordonat
Luminii: Lux! fie Lumin !). s-a f t
Lumina, care, fiind prima toate s-au
din aceea inclusiv Au
trebuit peste 2.000 de ani de a
când confirma
ceea ce a fi o simpl suport real. Mai
mult, s-a experimental se transforme lumina în
materie - - invers, materia a fost
în - confirmând (sic!).
În 2007, profesorul danez Lene Hau a acest
experiment, publicat în din 8 februarie 2007 al
Harvard Gazette.
În 2010, la Universitatea din Bon, se
O laser este aproape de zero
absolut (-273,15 °C) transformând-o în condensul numit
Bose-Einstein. Prin procedeul invers, condensul Bose-
Einstein este se ajunge la forma luminii

Este interesant sau chiar

despre Lumina au avut-o alte
spirituale din antichitatea din Orient i
din alte zone ale lumii. Nu este de mirare în toate
templele lumina face parte din ritual.

Lumina vie
Pentru mine, cea mai a fost
cea pe care am -o d la Sfântul Mormânt din
Ierusalim în anul 2000, în preziua la ora 14.15.
Prin orificiul cu un diametru apreciabil de 15-20 cm, din
peretele lateral, dispus spre nord, a izbucnit un fascicol
masiv de de culoare alb pur. A aprins
lumânarea unui copil de 10-11 ani s-a proiectat în aer
ca un corp material care nu se deformeaz la impactul
cu zidul de aer. În primele minute nu era
Lumea -o aplica pe crezând în ei

La început am doar plutind în aer

multicolore, cu cele care apar la
aprinderea unui tub de neon. În secunda a
Lumina din interiorul Sfântului Mormânt,
cu coloane groase de care pe
Mormânt, venind de sus, din turla Bisericii.
Bernard Haisch (de la Universitatea din Wisconsin,
SUA) Universul este un fundal de care
umple totul din care s-a generat Universul. Lumina,
spune el, a fost înaintea Universului, dar Lumina aceea
era alta decât cea pe care o vedem acum.
 Î total opinie, fiind convins
Lumina primor din care s-a lumea, era una
vie, de cea cea pe care
am -o la Ierusalim în preajma din anul
2000 cea pe care am -o când eram în
internat în spital, în anul 2003,
dup o erau de o culoare alb-auriu.
Este forma luminii care mi-a în
spital. Era în jurul orei 10, în luna martie, într-o
cu un cer plin de nori care ascundeau
Soarele. În salonul în care eram internat era
întunecat. Dinspre fereastra în partea de est a
camerei au început în interior nori de
în rotocoale care înaintau foarte încet, timp de
minute bune, ce au umplut tot Apoi, la fel
de lent s-au retras în ordinea inver de cum au venit.
Mi-au trecut atunci multe idei prin minte vizavi de rostul
acestei . Întrebând o care se mai afla
atunci în salon vede acea mi-a spus nu.
Eram deci singurul destinatar. Ce a voit -mi
Multe se pot gândi.
Argumentul Luminii generatoare de Univers
de toate spirituale, ca de
de este pentru a religia
nu a ulterior, când societatea u s-a
structurat în mai multe straturi sociale cu scopul unora
de a domina a profita de cum zice Marx.
Faptul de la începuturile
lumii deci, este de cele mai moderne
afirm ceea ce am mai spus deja,
religia a loc de lege în vremuri lege

aici de apropierea dintre religie

trebuie mai în toate dietele
recomandate de pentru
este inclus postul, cu vari
Religia a recomandat postul pentru respectarea unor
iar pentru beneficiul Ambele,
în final, servesc scop.
În continuare voi comenta ce alte elemente din
doctrinar al religiei au as zi un suport
i ific indubitabil, demonstrat experimental în
practica

prin religie
Cel care spunea nu a argumente în zilele
noastre pentru a actualitatea religiei este foarte
probabil nu le-a
Într-o ep a dezvol ii tehnologice în care aproape
zilnic apare ceva nou, la care se face o
ocupând toate ecranele TV, într-o economie
de consum excesiv, este Biserica nu se
mai în prima linie de interes public. Cu toate
acestea, Biserica are utilitatea sa în ziua de

Sunt certe numai apelând la

ajutorul religiei. Nu le voi discuta pe cele care îi sunt
atribuite lui Iisus pentru sunt prea în
timp. Dar acestea nici nu pot fi negate, de vreme ce sunt
astfel de petrecute sub ochii Voi
reaminti cazul aviatorului Stavros Kalkandis (analizat pe
larg în volumul în sensului pierdut, vol. II:
Creierul noua spiritualitate), care este imposibil de
explicat ific, fac deoarece se
înscrie în domeniul meu de specialitate - el fiind
tetraplegic, paralizat complet la toate membrele
prin de
 Stavros avea 18 ani când a participat ca aviator în
cel de-al Doilea zboi Mondial. Se o
cu o hemoragie la nivelul
cervicale. Din nou la lupte aviatice aeriene
din nou este mult mai grav, în având
drept paralizia mai întâi a
membrelor inferioare i apoi a celor superioare.
De la Sanatoriul Militar din Atena, unde a fost
internat, este trimis în 1947 la Howard Rusk, medicul
personal al fostului al SUA, Franklin Delano
Roosevelt. Este internat de ori, i se aduc medici de
specialitate -l trateze, dar totul este niciun
rezultat.
Timp de 24 de ani, complet paralizat,
posibilitatea de a- mâinile picioarele,
în sanatoriul militar sub îngrijirea La cererea
sa, îl cu targa la racla Sfântului
Nectar ie de la Treime din Eghina.
Ajuns a doua la mormântul Sfântului Nectarie,
Stavros se resemnat: de data asta n-am
venit - cer nimic. Am venit - i dau, - dau
mea, - i dau fi a mea. Tu mai bine ce
trebuie -mi dai. nu -mi dai nimic, -
cel devin un bun duhovnicesc al
Mântuitorului Christos. - ca oriunde m-
afla, fie în fie pe picioarele mele, devin
a sl Sfântului nume .
câteva zile de la are sentimentul
se va întâmpla miracolul
medicii se sceptici:
de glume? bine nu nicio de
vindecare pentru boala dvs. . Sigur pe ajutorul divin,
Stavros face dovada în mijlocul
personalului al bolnavilor din sanatoriu, în
Paraclisul construit din sa. Despre momentul
când a început am scris în cartea cita mai
sus cu incredibila a minunilor
de Iisus în vremurile biblice de la începutul
24 de ani, sechestrat în
închisoarea paraliziei totale, îi sunt zdrobite .
Cazul de vindecare m a aviatorului
Stavros Kalkandis a avut un mare ecou în presa vremii,
Eghina devenind loc de pelerinaj.
Eu însumi am vizitat de ori Eghina, unde am
o de scrisori de pentru
vindecarea de boli grele în metal, plastic
etc.), de organe vindecate moartea Sfântului
Nectarie în 1920.
În despre Sfântul Nectarie, publicate la noi,
în limba se pot citi multe ale celor
îndeosebi de cancer.
Revenind la cazul lui Stavros Kalkandis, du
vindecare, în 1974, îi face o în SUA
prof. dr. H. Rusk. În acel timp a avut loc un
Congres de Chirurgie. Profund impresionat
de istoria lui Stavros Kalkandis, prof. Rusk îl aduce în
participan lor la acest congres spre a lua act de un
asemenea... miracol.
fi foarte curios cum ar fi explicat
confratele meu neurolog Sam Harris (SUA), care este un
neînduplecat ateu, acest caz, imposibil de explicat prin
medicina
în 1996, când a plecat -i prezinte
sa Sfântului Nectarie în regatul luminii
eterne, eroul nostru a îndeplinit de misionariat.
Analizând acest caz din punct de vedere neurologic,
este imposibil de o din
zona are un diametru foarte mic
 total, ca în acest caz, nu are nicio de
vindecare, mai ales un timp atât de îndelungat.
Fibrele nervoase care
sensibilitatea celor patru membre vin din creier trec
prin acest spa îngust al cervicale.
distruse la acel nivel, paralizia e Medicina nici
nu este vindece astfel de cazuri, cu
atât mai era la acea vreme. De aceea se spune
lui Dumnezeu nimic nu îi este imposibil. Omului,
cum vedem, da!
multe ale unor oameni care l-au
întâlnit pe Sfântul Nectarie pentru câteva clipe
moartea sa. În cartea lui Morlova, Sfântul
Nectarie Taumaturgul (Editura Bunavestire, 2002), sunt
multe în acest sens.
Le simt, de asemenea, atribuite astfel de
de clarvedere multor altor slujitori ai Bisericii
- cum au fost Arsenie Boca, la noi, Sfântul Serafim de
Sarov, la Mai nou au despre
Sfântului Luca, fost profesor de chirurgie, plecat dintre
semeni în 1962 ale sunt acum în
Crimeea, la Simferopol. Pe seama lui sunt puse
de boli grave, chirurgicale, de
într-o

Confruntarea dintre religie

Sigur la nivel popular sunt multe legende
din care este greu de distins
întreb de ce nu se fac prin comisii
medicale instituite în acest scop, cum se
la Lourdes de re Biserica Sunt cazuri de
acest gen de-a lungul mai multor ani.
Întreb în numele medicale: de ce trebuie
lumi separate indiferente una de
 - una a medicinei academice, distante, alta a
unor mase de oameni, poate
dar n-au în medicina
ajutorul de care au avut nevoie acum recurg la orice
în de a avea o Sigur la
acest nivel i se poate te i
mitologie, dar ne gândim indiferent de nivelul de
al unei persoane, nimeni nu este atât de
la minte, încât s-a vindecat când este
bolnav.
Trebuie prin
apel la religie nu s-au doar aici, , ci
în , ca exprim Studiul din
moartea a relevat spontane, certificate
de medicii prin în care au
descris cu documente medicale, elaborate prin internare
în spitale, bolile în constatarea remisiunii
acestora prin revenirea din moartea Profesorul
Eben Alexander, la Universitatea Harvard,
descrie odiseea sa cu remisiunea din moartea
o de 7 zile prin cu E. coli.
Creierul a plutit realmente într-o de puroi, iar
vindecarea sa instantanee la din este un
. de a
mai ales sechele este la un caz dintr-un
milion.
Anita Moorjani, o de 4 ani cu cancer
limfatic, se din moartea
Organismul era total compromis, cu
la nivelul tuturor organelor interne,
nimeni nu i-a dat nicio ns de vindecare.
a medicului curant miracolul acestei
 Profesorii Raymond Moody, Pim van Lommel,
Kenneth Ring descriu o de de acest
gen. Cel mai greu de mi se par a fi cazurile
studiate de Kenneth Ring, ale care au
afirmat în timpul clinice au ce s-a
întâmplat în jurul lor, confirmate ulterior prin
martori. Vom mai discuta despre acest fenomen, greu de
explicat, al vederii vedere.
Este îndo vind rile prin religie simt
mult mai rare decât cele care se fac prin medicina
Nu întrunesc criteriul statistice
pentru a fi confirmate Dar raritatea nu
acestora, am mai spus. Pentru
mine, un singur om poate trece printr-un zid
eu trebuie caut o nu
neg fenomenul pentru nu are o
Eticheta de acolo unde nu
avem o nu satisface. Este ceva care
am -l
Sunt prin religie o de
a altei dincolo de cea
Sunt un argument ce nu poate fi negat doar pentru
nu se prin de care dispunem.

R
Pentru sceptici, vorbe
aruncate în vânt. Dar avem acum deja o
de studii care contrariul. Reiau
mai jos exemple deja citate pentru a fi în context.
În SUA se de practica iunii pentru cei
cu boli grave. Eben Alexander, Anita Moorjani spun
în referitoare la evenimentele pe care le-au
traversat au beneficiat de celor care s-au
rugat pentru ei.
 Eben Alexander în timp ce se afla în
com s fluxuri de energie venind
din partea unui grup de persoane care se rugau pentru
el. A atunci va avea de vindecare.
La Harvard, Herbert Benson grupuri
de cu diagnostic, unul pentru studiu
altul pe post de martor. Unui alt grup de persoane din
afara spitalului i se cere se concentreze la o
pe ideea de vindecare a în studiu,
ca unii de se
timp de 10 zile. Rezultatele au fost
semnificativ favorabile, cei din grupul de studiu
vindecându-se într-un timp mai scurt cu o
mai de grupul martor.
R. Gardner (1983) în The British Medical
Journal rezultatele favorabile o prin ace
în 3.500 de cazuri.
Este interesant de sesizat aici efectul pozitiv se
indiferent se folosesc cuvinte din registrul
canonic sau din cel laic.
Concluzia ce se desprinde de aici este aceea
nu e doar o nai ci un canal de
transmitere a gândurilor noastre spre o
cap ne favorabil. Indiferent de limbajul
folosit - laic sau religios -, este fervoarea,
intensitatea implicate în acel moment. Am avut
ocazia pot verifica ambele ipostaze constat
lor.
Am scris deja în mele, bazându- pe studii
proprii pe literatura din domeniu, gândul este o
una dintre cele mai puternice din Universul care s-
a construit din gândul creator din Lumina vie, aceea
care a timpul cum spune Einstein.
 Gândurile noastre sunt emisii de câmpuri
energetice, forme-gând, de care le
. În capitolul precedent, am m
în virtutea rii universale, gândurile noastre
ca unde în cel mai de
Univers, cum se exprima Werner Heisenberg.
Unde se trimit aceste gânduri? La acele de
Univers capabile rezolve noastre. Cum se
numesc ele? cum le-au numit religiile. Doresc unii
alte nume? Sunt liberi. Nu cuvintele ci
care le puterea.
Faptul religiile au de posibilitate a
contactului cu Universul cu mii de ani înaintea
este un argument în plus pentru ele. Sunt, vrem,
primele surse de de aceea nu pot fi
eludate sub acest aspect, chiar inevitabil, au avut
multe erori. Este datoria alegem grâul de

Un alt motiv de a pleda în favoarea religiei, cel in

a celei este legii morale pe care se
Universul.
În capitolul dedicat neurocognitive, am
descris codul etic al creierului. noi suntem
Universului care, la nivel uman, prin creierul
nostru i acesta un cod etic în atea
sa, atunci, prin extensia raportarea efectului la
atribuim acestuia
Vom lua ca reper aici lui Iisus, cel care
pentru mine este modelul psihologic ideal al
comportamentului uman. l-am fi ascultat în loc -
l am fi avut 2.000 de ani avans în
o cu totul lume decât aceasta, în pragul
sinuciderii.
 Modelul psihologic ilustrat de Iisus prin sa
prin rile sale este niciun dubiu, benefic
pentru pacea rosturilor lumii.
Ceea ce ne-a Iisus ca sfaturi
realmente cu datele celor mai noi ale
timpului nostru. Au trebuit 2.000 de ani pân
le putem explica Oare cât timp ne va mai
trebui ceea ce ne-a dat?
aducem în câteva exemple. În opinia
mea, Iisus ne-a imperative supreme: iubirea
iertarea.
Contrar viziunii materialiste, cuvintele nu sunt doar
simple simboluri verbale create pentru a ne putea
exprima.
Repet, spunând cu cuvântul, creierul
nostru emite un câmp de energie menit
-i dea finalitate în
cu noi energia in gândurilor,
noastre. În de
lor sau ADN-ul nostru va
construi ceea ce am gândit Aceasta este biologia
pe care nu o putem eluda. Prin efectul fizic, câmpul
gândurilor noastre se va propaga sub forma undelor care
îi în bine sau
acestora, pe semenii de asemenea, propagate
în câmpul global al Universului, vom avea
efecte.

Iubirea
În sensul christic, î pace, în
fericire, vitalitate, succes în orice
întreprindem.
 Iubirea toate conflictele dintre oameni, aduce
vindecarea sufletului a trupului, sens
apropiindu-ne de finalitatea sa.
Iubirea este for de coeziune a lumii.
Prin îndemnul - aproapele! , Iisus anticipa,
acum 2.000 de ani, conceptele fizicii cuantice cele ale
neurofiziologiei

Iertarea
Este bunei între semeni.
Nu fi în conflict continuu cu oamenii. Conflictul
stres stresul este sursa tuturor bolilor, a
a nefericirii.
Conflictul nestins iar ura este în
cu iubirea. Mai clar spus, prin chimia
sa, ura o vreme în suflet însea cancer.
Nu este singura a acestei boli cumplite, dar este
una dintre ele.

Singurul antidot al urii este iertarea iubirea

nu este Iisus ne-a dat

mare de Trebuie
em seama c fiecare cuvânt, fiecare are
chimia sa, iar chimia nu nici ea dezastrele sale în
organism ne foarte scump. o
înaintea chimiei urii, iertând!
Am meditat mult la sensul sintagmei lui Iisus:
- aproapele! . fiecare l-ar ajuta pe cel de
el s-ar continua gestul, oprire, la un
moment dat cercul s-ar închide la cel de la care a plecat
în acest fel am fi cu beneficiari.
Un sens mai cunoscut al este acela de
a constitui c David R. Hawkins (SUA),
profesor de psihiatrie, vindecarea de gestul de
iertare, mai întâi a pentru propriile
apoi a care ne-au oferit motive.
Din punct de vedere biochimic, a nu ierta înseamn
a sub tensiunea stresului, care mai
întâi imunitatea, cu de
de citokine proinflamatorii.
vreme ne sub stare de stres,
mecanismele noastre de în a factorilor care ne
organismul vor fi afectate. De aici am dedus
formula care a circulat în media: vrei - vindeci
o -te mai întâi cu vecinii cu care te-ai
certat .
I se atribuie lui Iisus sintagma: ta te-a
vindecat .
impli atât încrederea într-o
cât încrederea în noi în
propriile de vindecare, cu care ne Este
o între starea sistemul
nostru imunitar. Optimismul îl mobilize depresia îl
pur simplu procesul de
vindecare. De aceea, în orice eventuala depresie
trebuie obligatoriu concomitent cu

În orice pe care ne-o propunem este nevoie

de încredere în noi de optimism. Câmpul de
energie aferent îndoielii fricii de a nu merge
înaintea ne curajul în
ceea ce întreprindem. Chiar câinii ne simt când ne
este O citesc pe este posibil ca
chimia anxiet noastre impact asupra
lor olfactiv, cu mult mai dezvoltat decât al nostru.
Optimismul, se poate ne
energia de care avem nevoie în acele momente de ce
nu, puterea gândului nostru, cum am discutat mai
sus, acele necesare sau
împlinirii unor ce se înscriu în limitele bunului-
sim .
Este nevoie, de asemenea, facem o între
efectul placebo.
vindecarea a unei
în timp ce placebo poate avea o de
circa 35 %.
Placebo are ca suport sugestia.
mecanisme mult mai profunde ale biologiei noastre.
Altruismul, generozitatea au fost atitudinile care i-au
atras pe i ai cel pu la începuturile
Ce s-a întâmplat mai târziu, când unii
au luat tot n-a mai altora nimic, este o
poveste, care va genera încontinuu conflicte sociale.
prin simbolul mielului, a
marcat t lui Iisus, cu episodului din
templu, când a fost înfuriat de zarafilor. Este o
nimicnicia omului poate dispera chiar
Cerul...
Religia este, în sa, dincolo de formele
o fundamenta a sufletului
omenesc s-a cu Homo Sapiens, omul ca
gânditoare. Chiar omul de Neanderthal
îngropa ei practicau anumite ritualuri, cu circa
50.000 de ani în dovedind aveau capacitatea
de a- pune i î existen
are o istorie de circa 6.000 de ani.
Ritualurile erau menite -i în contact
direct cu spiritele pe care le invocau.
Reiau exemplul oferit în lucrare. Antropologul A.
Stelter (1975) a asistat într-o comunitate
de la tratamentul unui copil de un
 veninos. Zona era sub un copac
situat în mijlocul colibelor. cu copilul, care era
intens marcat, cu edeme mari, a fost adus acolo
i-a început incanta ritualul.
Uimit, antropologul a cum treptat copilul se
iar a început se umfle a

O incursiune în literatura spirituale din

vechime ne pentru religie care nu au
nimic cu aleg ile cu caracter evident politic.
Stanislav Grof o de filosofi
care de-a lungul timpului -au pus
ca noi, mai ales referitoare la originea
Universului.
fost ceva perfect fo înainte ca
Universul se
În de alt nume Eu îi spun Tao Curge prin toate
lucrurile în
(Lao Tzu, Tao Te Ching)

O expresie aidoma gândirii moderne o întâlnim în

secolul al XIII-lea la poetul persan Rumi nu
este decât nimicul care în manifestare ) la
cabalistul Ariei a Dumnezeu forma
din nimic? e iar e ), unde
referirile sunt la din începuturi.
Oricât de simple ar fi versurile oricât de
ar putea asocierea numelui
Micle cu cele de mai sus, ea a spus un mare
scris pe crucea de la mormântul din incinta
- unde a murit în 1889, la scurt timp cel
care a nemurit-o cu Mihai Eminescu:
imicul te aduce,
Nimicul te reia,
 Nimic din tine-n
Nu va .
care -au mânuit lira în versuri
dedicate misterului este imens. Poate unul
dintre cei mai a fost William Blake, prin
versurile c ia suntem îndemn vedem lumea
într-un fir de nisip cerul într-o floare .

Einstein despre religie

S-a vorbit insistent, mai mult la modul interogativ,
despre lui Einstein. Am avut curiozitatea
adun câteva din rostirile sale despre acest subiect:
tuturor legilor cosmice ceva
subtil, intangibil inexplicabil. Venerarea acestei
pe care nu o putem este religia mea! Din
sunt un om religios
o a întregii existente .
Întrebat crede lisus a existat,
abil. Nimeni nu poate citi Evanghelia
a lui lisus. Personalitatea lui
în fiecare cuvânt. Niciun alt mit nu are atâta
ca el... Sunt evreu, dar sunt subjugat de figura
a nazarineanului .
o cu mult miez: ce
pe mine cu este Dumnezeu a avut de ales
în facerea lumii . ca cum ar fi fost obligat ne
creeze pe noi.
La întrebarea: De ce a creat Dumnezeu omul? , s-
au încercat mai multe Pentru a se reflecta
pe sine în noi; pentru a- admira opera prin noi; pentru
a vedea de ce putem fi în stare, iar ceea ce a
probabil l-a regrete...
 Am auzit pe cineva spunând Dumnezeu a o
atunci când a creat omul. Este singura
care distruge habitatul, natura probabil
cu totul.
Ca intelectuali care s-au distins printr-o
de mare valoare, nu dintre ei on cu
Premiul Nobel, Einstein -a exprimat adeziunea
pentru o religie pentru sa
printr-o - a armoniei, a originii
a lumii.
Vizavi de întrebarea a fost la începutul lumii? ,
prin 1989 mi-a venit în minte o admitem
înaintea momentului era o mare de energie
de nimic, ca apa unui ocean valuri.
Pentru a un act de era nevoie de
contrarii complementare (plus i minus).
acestea s-au produs printr-un simplu gest de
Creator: proiectarea indexului în oceanul de energie
atunci În acea se o
cu laturi opuse -
Cu acest gest s-ar fi generat Crea a. Lumea putea
începe!
În pictura lui Michelangelo de pe plafonul Capelei
Sixtine, Creatorul întinde degetul spre Adam,
Tu mea!
Am ulterior metafora oceanului primar a
fost de mai comentatori.
Este des d teoria lui Gottfried Wilhelm von
Leibniz (secolul al XVII-lea). Lumea este din
elementare numite monade fiecare
tiparul întregului. Este pentru mine o uimitoare
cu principiile fizicii cuantice, pe care tinde
o anticipeze cu aproape 200 de ani Leibniz.
 voi revolta pe fizicieni atei spunând
fizica spre deosebire de cea
Newton nu era ateu), ne poate oferi
argumente pentru religiei ca . În
universul cuantic este acum întregul mister al
originea tuturor lucrurilor. mai întâi natura
acelui nimic invocat la începutul Universului. Este nimic
în sensul viziunii noastre despre . Nu este o
o su ci este doar o energie în care
lumii. Exact este
natura câmpului cuantic, o energie non- non-
sub de cuante aflate într-o

ciocnire din care alte vin spre noi ne

dau formele întregii lumi.
Max Planck numea Mintea
materiei (Mind of matter). Universul pentru
particulele care atomul, aflat la baza a tot ce
sunt într inute într-o con de
materiei . de la Princeton a numit-o
Pe vremea când am folosit pentru
prima sintagma de a materiei (prin
1977), nu aveam nicio referitoare la ce scriau
, în Occident, despre acest subiect. bine cum
Cortina de Fier pe atunci.
Cum capacitatea de pe
care o aveau Arsenie Boca Serafim de Sarov, ca
limitez doar la aceste personaje? Cum
visul premonitoriu?
Cei care l-au cunoscut bine pe Arsenie Boca ne
spun dinainte numele celor care veneau la el, le
spunea ce gândesc, ce au ce boli îi
etc. Unul dintre cei care l-au cunoscut bine a
fost Gheorghe Vâlcea din Comarnic. Mi-a povestit multe
 de acest gen. Este mult
participarea lui Arsenie Boca la înmormântarea mamei
sale în timp ce se afla în închisoare, ca el
incinta acesteia. Întâmplarea a iscat o
mare vânzoleal în închisoare, pentru nefiind în
celula sa câteva ore, s-a crezut a evadat. Când a fost
gardul închisorii, gardienii spun era culcat
cumva într-o stare de . În realitate se afla
în o stare a în care
participarea la ceremonia de înmormântare a mamei
sale s-a efectuat doar cu corpul spiritual, nu cu cel
fizic. Fenomenul se sau teleportare l-
au avut mai I se atribuie lui
Padre Pio i de asemenea era bine cunoscut la vechii
tibetani.
Asupra fenomenului de clarvedere la Arsenie Boca
sunt foarte multe Ne-ar putea explica
prin ce miracol deja
care dintre tinerii ce i-au cerut binecuvântarea, plecând
la nu se vor mai întoarce, murind pe front?
capacitate nu este o ghicire,
care este la demnitatea Arsenie Boca,
nu ar trebui este mai întâi
într-o alt ordine, non-mater la care unii
dintre muritori au acces?
o de dincolo de creierul
nostru, nu tot ceea ce
este departe de a reflecta întreaga realitate? Nu este un
argument simultan în dou lumi - una fiz
o alta non- din care venim în care ne
întoarcem, a întregii despre noi?
Reamintesc o întâmplare de Raymond
Moody, prin care putem multe despre
lumea de dincolo.
 În 1971, o doamn din SUA are o
pentru care este în spital. Intrând
în moarte un ghid care îi spune se
va vindeca se va întoarce pentru a- continua
misiunea. Este peste un timp va cunoa te
o care va fi de ceea ce i se
acum. Pentru a o i se imaginea
acesteia i se numele.
În 1975, 4 ani de la episodul clinice,
o care i se cu numele de
Moody. Sensi deja de acest nume, îi cere
discute cu Raymond Moody.
Deducem din întâmplare în lumea de
suntem deja cu nume, chip,
misiune, trecut, prezent viitor. Când Raymond Moody
nici nu publicase cartea sa Vi via acolo, sus,
cineva deja se va scrie. Probabil
a fenomenului de li se va
celor sceptici o fantezie. Îi invit pe ofere o
pot.

Visul premonitoriu sau anticipativ

Visul premonitoriu, anticipativ, precognitiv, pe care
C.G. Jung îl semnificativ, se înscrie în ordinea
mister care pune în dificultate

Este corect, din punct de vedere

mintea noastr nu poate reflecta decât o
realitate prin sau prin
de Atunci, de unde ne vin prin
care ni se evenimente neconsumate,
din viitor?
Jung ne spune visul este un mesager. De unde
ne vine acest mesager? Visele premonitorii sau
prin vis sunt în scrierile biblice
lumea la cea
Personal, am avut vise premonitorii în toate
dramatice de aveau o dovedind
aveau o surs , categoric,
În toate evenimentele nefericite pe care le-am avut,
eram -mi consum otrava la ultima
numai în noaptea zilei în care totul se
termina eram de rezultat printr-un vis simbolic
al sens îl simultan în termeni reali. M-
am gândit intens la acest aspect. fi avut visul în
care mi se un final fericit de la începutul dramei,
evident, nu m- mai fi consumat psihic, dar nu, scopul
visului nu era trec pe lân eveniment, ci
-i simt amarul cu fiecare fie ca o
pe care trebuia s-o fie ca o pe
care trebuia s-o finalului fericit cred
era menit -mi deasupra capului nostru
o al r nimic nu-i

Lumea misterelor
Sfântul Augustin spunea misterul este ceea ce nu

Einstein, poate fi fie ca fie

ca mister. El prefera misterul, care
frum lumii. Venerarea acestei
care ne este religia mea ,
spunea Einstein. din acest unghi, eu sunt
profund religios
Acest ceva de dincolo de lucruri, ascuns, invizibil,
care o o o ra iune, o
struct - eu îl numesc
sau organizatoare
coordonatoare de univers. Religiile îi spun Dumnezeu. Nu
are numele. Important este acest
atotputernic exist .
Revenind la formula Sfântului Augustin, trebuie
spus când oamenii nu cauzele
naturale ale lucrurilor, totul era un mister atribuit
teritoriului Sacru. Prin oamenii
încep descifreze cauzele naturale ale unor fenomene
teritoriul Sacrului se în timp ce teritoriul
Profanului se extinde tot mai mult. Indiscutabil, a
devoalat multe mistere acest merit nu poate fi
subestimat. Dar chiar mai bine de 500 de ani,
socotind 1543 ca anul n terii ei actuale, când
Copernic opera, au multe mistere
nedescifrate. Oricât am dori le o
sursa lor ne

mistice
În nu este Nu
amnezia pre în epilepsie.
Având subiectul
concomitent în planul sensibile în cel în care
se petrec scene cu caracter religios.
religios întreaga a
subiectului, care fixea privirea asupra a ceea ce
vede, atras ca de un magnet.
În toate cazurile pe care le-am comentat în cartea În
sensului pierdut, vol. II, pleda pentru
unor spirituale care au fost urmate
de bine coordonate extrem de utile. Jakob
Bohme scrie o din alt
plan; Apostolul Pavel pune bazele Ioana
d'Arc, în ciuda vârstei total neadecvate misiunii pe care
-a asumat-o, a dat un rege
par a fi g de o supr în scopul
îndeplinirii unei misiuni.

Constantele fizice care

Robin Collins (2003), Comisiei care a
descifrat codul genetic, a fost impresionat de
a acestor constante pe care le-a apreciat ca fiind o
a transcendente.
Vom exemplifica prin tare de la nivelul
nucleului atomic: magnitudinea
tari ar fi fost sub 0,007, hidrogenul nu s-ar fi format. În
sa nu ar fi existat nici apa deci nici .
Sunt circa 30 de constante fizice care
care au condus la sugestia
Universul a evoluat de o asemenea încât

despre lume un suport

mai concret la ea secolului al XIX-lea, când
principale cu suport materialist, respectiv fizica
chimia, i-au oferit argumente. Un singur lucru
era neclar: de unde vin omul în general. În acele
vremuri un substitut de Dumnezeu i în
nu Din dificultate o scoate Darwin în
1859, publicând cartea Originea speciilor. Hazardul
sunt noii zei care au creat
omul. actuali ai lui Darwin, au
doar inter în mecanismul a
genetice aleatorii. Mai pe ne-am
cu din întâmplare, ca Universul. Ce a fost
înaintea nu ne spune nimeni.
Trebuie admitem a fost
foarte inteligen când a creat do sexe diferite, dar
complementare, pentru a da startul la lumii.
 Imaginea lumii cum o avem este
rezultatul gândirii materialiste, care atinge apogeul în
secolul al XX-lea, numit tehnologiei . Morala
p de religie, atât cât a mai din ea, nu mai
face parte din obsesiile actuale. Filosoful
francez Jean-François Revel ne spune actuala a
lumii modeme este în primul rând de ordin moral o vede
ca un al filosofiei occidentale care a golit de sens

Sunt biologi, unii chiar de profesie, care,

la fanatism de darwinism,
explice originea comportamentului moral prin interesul
celui mai puternic de a concede adversarului
învins într-o confruntare, nu din sau din
ci pentru a-l folosi ca sclav.
Cu o asemenea nu este de mirare
de de impunere a orgoliului
de probabil avem un comportament ca
pe vremea când eram în caverne - de
instincte, nu de
Este de acum, când avem argumente care
pentru o societate pentru un
comportament generos, plin de pentru semeni,
de compasiune pentru suferi a - argumente
care vin nu numai din aria religiei, ci a ultimelor
-, gândim atât de anacronic, cel cu 150
de ani în
facem o incursiune în istoria
umane, primul lucru care ne este
incapacitatea de a accede la despre sine. Omul
este o I-a trebuit mii de
ani ca se apropie abia de un doar
despre sine, nu total, dar suficient pentru a-i
conferi posibilitatea de a- construi o soar în acord cu
psihologia biologia sa.
A doua pe care o putem extrage din istoria
trecutului este aceea instrumentul prin care ne
putem transforma este de
s-au impus în timp: religia Niciuna
nu poate fi ignorat fiecare având diferite.
Aristotel Ptolemeu credeau este
static, iar planetele se rotesc în jurul .Î se credea
întotdeauna corpurile grele cad spre pentru
au originea acolo tind ajun de unde au
plecat. Fumul vaporii se urcau spre cer pentru
, de asemenea, se de unde au venit.
Johannes Kepler a avut mari merite ca astronom,
descriind legile planetare, dar, cu toate
acestea, credea în mod naiv planetele se mi fiind
de îngeri .
Isaac Newton -a luminat secolul, cum se spune,
impunând ideea unui univers predictibil,
guvernat de legi naturale. sa despre univers a
fost numai pentru dimensiunea sa
macrofi vizibil Interconexiunea la nivel
cuantic, operarea principiului incertitudinii aveau
cunoscute abia peste 200 de ani, prin fizica

În opinia mea, cea mai mare descoperire a fizicii

cuantice în contrast cu fizicii newtoniene a fost
constatarea a interconexiunii tuturor
lucrurilor din Univers. Ideea din fizica
suntem strict nicio
între noi, fundamental cu realitatea
de fizica m Sunt convins
acestei idei a avut multe nedorite de-a lungul
istoriei.
 Este interesant înainte de Newton cu
aproape 1.700 de ani, Iisus conexiune
cel la nivel uman atunci când le-a spus adep ilor
to i fii ai . Prin
evocarea acestui Iisus a redat demnitatea
sclavilor din timpul care erau de
lor aidoma animalelor domestice, dispunând de
lor cum doreau. Iisus este cel care îi ridic pe
sclavi la demnitatea de oameni vreau cred a fost
unul dintre motivele pentru care l-au
urmat religia a prioritatea între alte
religii concurente la acea vreme.
Am convingerea acesta este momentul
Ad când religia o prin
de ul - fizica
neurocognitive, clinice
extracorporale.
De ce abia acum dispunem de
A r pentru c acum, mai mult decât oricând,
este nevoie de o schimbare de o
de o gândire, o spiritualitate.

critice la adresa religiei

Se spune primele îndoieli în cuvântul Bibliei ar fi
fost exprimate în momentul când, în secolul al XIV-lea,
în Europa a izbucnit ciuma din cauza a
murit un sfert din Europei.
Întrebarea care s-a pus a fost: de ce cu familii
întregi au murit copiii, care sunt suflete nevinovate?
De ce a admis Dumnezeu aceste tragedii produse în

Sunt multe pe care le pun ateii, dar

de realitate.
 Dumnezeu este atotputernic, de ce nu l-a
creat pe om perfect, cum sunt alte ca de
legile care guvern sistemele planetare
galaxiile?
Când Noe l-a întrebat pe Dumnezeu de ce oamenii
nu au fost ca îngerii, i s-a
eu nu v-am îngeri pentru ca voi efortul de
a deveni îngeri .
ce sunt l oamenii s când
Dumnezeu i-ar putea opri? Pentru ni s-a dat liberul
arbitru, se spune, necesar pentru a opta între bine
dându-ne astfel posibilitatea de a evolua prin
alegere.
Aici am motive intervin. Eu cred sunt
modalit de a supraveghea a gestiona omenirea.
Marea majoritate asemenea unui ceas
care la ora de noi.
ce ora de trezire întoarcem arcul
seara, nu ne mai de el; va suna
singur. Pentru oamenii care au misiuni foarte
importante pentru mersul cum ar fi
transmiterea unor idei, rolul lor în schimbarea unei
istorii, crearea unor scrierea unor opere menite
transforme destine - liberul arbitru este mult mai
limitat, pentru ce trebuie ei nu este dus la
îndeplinire nu va mai fi de nimeni.
Fiecare amprenta, stilul unui
autor destinat anume.
Când, în virtutea liberului lor arbitru, cei cu misiuni
importante se abat de la ceea ce au de sunt
uneori prin mijloace foarte dure, - la
bun misiunea. Fiecare dintre noi vine aici cu un
rost, cu o misiune, mai sau mai
 Când ne este prea greu, ne trimit ghizi ca
ne ajute.
Chiar unii slujitori ai Bisericii sunt
de anumite versete din Vechiul Testament.
câteva extrase din Vechiul Testament citate de
Carl Sagan în Lumea demonii ei. ca în
întuneric (Editura Herald, Bucur 2015, p. 339):
În Cartea lui Iosua Na vi scrie este
exterminarea în în diferite din Canaan a
femeilor, copiilor chiar a animalelor
domestice: (...) a omorât suflarea, cum
poruncise Domnul Dumnezeu lui Israel (Cartea lui
Iosua Navi, 10:40).
Despre ucideri în ni se în cartea lui
Saul a Esterei. În Exod este uciderea. În
Levitic ni se cere iubim aproapele ca pe noi iar
în Evanghelii se cere ne iubim nii . Dorind
fie C. Sagan nu pe nimeni, spunând
despre ucideri în acte de incest sclavie se
aproape în toate religiile. Este
buna a unui credincios este la
grea încercare când ci aceste orori în
numele religiei.

De ce în lume?
Tema este frecvent ca un
contraargument la adresa religiei, care
Binele.
Tot ceea ce în are o parte
o alta . Orice atitudine, gând, sentiment,
se înscrie într-un registru pozitiv sau negativ.
Întâlnim ca gândire Binelui la
nivel colectiv, individual în
 Orice gând, sentiment, cu negativ
poate genera distrugere dezordine, drame, crime,
haos.
lor sunt de ordin biochimic, la nivelul
organismului propriu, de ordin fizic, la nivel de
Univers.
Gânditorii antici ai medicinei ionale chineze au
sesizat antiteza dintre aspectele pozitive cele negative
specifice tuturor fenomenelor din pe care le-au
numit Yin Yang. lor este pentru
unitatea la nivel de echilibru. Simbolul lor
grafic unitatea acestui echilibru -
un cerc cu do alb i negru, fiecare tinzând
spre în timp, fiecare în
interiorul o parte din

Exemplele sunt numeroase: zi/ noapte;

cald/rece; dreapta/stânga; sus/jos.
Deducem de aici Binele nu poate exista r
contrariul ce este pozitiv are nevoie de negativ
pentru echilibru. Se înscrie, cu alte cuvinte, în
logica naturii, a Universului. Nu este nimic de obiectat
aici. Dar când negrul complet albul,
când întunericul învinge lumina, când frigul
cum ar fi, spre exemplu, în ,
unde lumina Soarelui ar fi complet pentru
vreme blocate în drumul lor spre atunci
negativul nu ne mai este util!
Ca în toate lucrurile de pe P mânt,
intensitatea durata unui fenomen este ceea ce
ceea ce o finalitate sau
În cartea sa Jocul cosmic, Stanislav Grof
ca ale din lume: masacrele din
torturile crimele de
concentrare naziste, cele mondiale care
au ucis, se spune, mai mult decât în întreaga istorie
a acestora.
O la muzeele din Occident în care sunt expuse
instrumentele de ale las cea mai
impresie despre ce a putut inventa omul -
împotriva omului - în numele lui Dumnezeu.
Carl Sagan, în cartea mai sus,
modul în care se procesele
împotriva unor oameni acuz i de rie
sau erezie, în german Wurzburg, în anul 1631.
îi lui Friedrich von Spee,
iezuit care, înainte de a fi arestat pentru aceste
a murit de spune, mai
s-a contaminat de iind ce-l

Cei care cred în în calomnii în

bârfe. La simple zvonuri sau la unor
josnici - care, au ei
câteva firmituri ca a nimicniciei lor -, aduc în
justi i persoane nevinovate sau pentru acte
minore. Orice fantezie a unui nebun sau calomnie din
sau constituie dovezi suficiente.
Când nu sunt dovezi, se merge pe de
nu de cineva dorea s
o per avea toate mijloacele o
cei sau nu, este
moartea.
Motivele erau total ridicole. o femeie
de avea o era
pentru sub o via vrea -
era însemna se
nu era însemna simula curajul.
Oricine putea fi acuzat. Au condamnat mame cu
copii abia fiind ei o pentru
mai multe limbi st o de 8 ani, o
mai a acesteia; o fat foarte pentru vina
de fi ;o nou- o etc.
În Anglia, o femeie cu fiica sa de 9 ani au fost
spânzurate pentru vina it o
sc ndu- din picioare !!!
Un motiv mai grav de ardere pe rug decât
era erezia - abaterea de la dreapta în
Bisericii timpului.
un nu pe acuzele inventate,
devenea el victim
Domnului 400 de ani de
a nu mai este
*
* *
Î -ne de ororile acelor vremuri
întunecate absurde, revenim la zilelor
noastre.
 Una dintre nedumeririle legate de religie este i
aceea a ii unor copii prin molime, foamete,
crime, accidente etc.
Geneza unei umane presupune un travaliu de
o complexitate ingeniozitate.
un sens în toate, primit înainte de a veni pe lume,
ce sens are moartea su imediat sau
chiar în timpul acesteia? Parafrazându-l pe Pascal, care
spunea inima are sa despre care
nu nimic, în exemplul ultim citat aici, se
poate spune nu prea nimic
despre de dincolo de noi. Una dintre
la care nimeni nu mi-a putut este aceea a
unei prin sacrificiul altei Omul este
omnivor se inclusiv cu animalele pe care le
. Sunt animale care exclusiv pe seama
altor animale, de vreme ce specii exclusiv
ierbivore, era posibil ca acest mod de fi fost
unic.
Când vedem un pui de devorat cu de
lei, tigri etc., ne impresiona i: de ce în natur
nu
Alfred Kastler vorbea despre un conflict al
considerând tuturor are o
finalitate. Dar care se prin
sacrificarea altei are o finalitate. Se în acest
fel un conflict de iar A. Kastler se
este în toate acestea Dumnezeul dragostei despre
care Iisus?
Când eram în Canada, am pus întrebare
unui pastor care fie foarte doct în profesia sa.
Mi-a c nu nici el. Probabil, a continuat
dumnealui, undeva a intervenit ceva.
 Chiar în cazul vegetarienilor, se cu
alte Este extrem de important aici de remarcat un
aspect. Oamenii din tribale, înainte de a
consuma o plan sau carnea unui animal, le cereau
iertare permisiunea de a le consuma. Când citeam La
mentalité primitive a lui Levy-Bruhl, credeam gestul
acestor oameni exprima o mentalitate
gândirii magice, animiste. Acum cu
totul altfel lumea. Totul este interconectat cum s-a
spus, ruperea unei flori poate deranja o stea.

RELIGIA SPIRITUALITATEA
Am fost întrebat adeseori de ce vorbesc atât de mult
despre spiritualitate de ce nu îmi este
religia ca un de e a lumii din impasul în
care se
Mai întâi, nu exclud rolul religiei în omenirii
l-am subliniat prin ceea ce am scris.
Religia este o cale de asemenea
nu poate fi din
Religia nu este doar o cale spre Divinitate, ci o
în acest spirit foarte oameni au nevoie
de acest sentiment, oricât de mare ar fi corul
celor care, din diverse motive, a
religiei. exis , cu sau
vrerea cuiva...
de ce atunci nevoia de spiritualitate? În primul
rând, pentru nu are rigide, atât la nivel de
concept, cât ca de grup, pe care le au
toate religiile.
Spiritualitatea nu exclude ideea de Divinitate pentru
tinde spre dar admite orice cale de a
ajunge acolo. Am citit scrise de oameni ce
de Biserica dintr-o cu multe insule care
anatemizau spiritualitatea atribuind-o
opuse Divin Prin aceasta se întreaga gândire
în care sunt valori de spirit
inestimabile cu o vechime mult mai mare decât cea a
filosofiei occidentale. Vedele, sunt un
exemplu. ca ilustrare Imnul cosmogonic din
Vede, referitor la începutul Universului, atât de genial
versificat de Eminescu. nu este nicio
de ipotezele astrofizicii actuale. Aidoma
religiei gândirea a intuit inclusiv rolul
luminii în geneza Universului.
Când toate aceste date au un suport
real, cum pot fi negate, , ca folosesc un
termen adecvat?
Sigur în orice în care sunt impli
oameni, pot fi erori derapaje, dar acestea de firava
uman i nu pot fi repr domeniului
respectiv.
Ideile valoroase ale unor oameni mari se
în pulbere când ajung pe mâna unor oameni mici.
În opinia mea, filosofia lumii are doi - unul
oriental altul occidental. Vreme a
o a pus sub semnul multe dintre
venite din Orient. Acum sunt studiate în
laboratoare introduse în practica în
psihologia
Spiritualitatea nu exclude religia, ci doar ei
conceptuale, refuzul de a accepta multe dintre
descoperirile care sunt de necontestat.
În istoria de la acum, nu se
poate spune nu s-a niciun progres în
Spiritualitatea este
achizi ii care se a fi omului.
 Religia este în ceea ce
la un grup spiritual sau religios.
Religia i-a declarat eretici pe cei care nu fac
parte din confesiune sau care au nu
fie de acord cu toate impuse
Condamnarea la arderea pe rug, adesea doar pentru
erezii inventate de denun a fost total
moralei
Cruzimea de tip s-a perpetuat în
regimul de teroare instituit de Stalin, milioane de victime
cu prin sloganul abaterii
de linia unei gândiri dirijate, impuse cu o vedem
din nefericire la cu alte
Este sunt abia la început
i nu s-a ajuns la lui Pol Pot, dar
modul în care ni se impune absurdul, este posibil orice.
Noua Spiritualitate, despre care vom vorbi mai
târziu, nu are nimic comun cu stigmatizarea oamenilor
pentru -zisele erezii.
În cartea sa Jocul cosmic (Editura Antet, 1998),
Stanislav Grof câteva criterii care
conceptual Religia de Spiritualitate.
Spiritualitatea nu este o
Spiritualitatea nu are nevoie de intermediar între
om Divinitate.
Religia implic o cu reguli precise
de activitate.
Spiritualitatea nu impune ci o
libertate, fiind o alegere
Concluziile rezultate din experimentele psihologiei
transpersonale nu sunt acceptate de religie i, din
nefericire, nici de i au
efecte terapeutice benefice în medicina
 Obsesiile, fobiile, atacurile de unele
somatice pot vindecarea prin regresie
Am asistat la Cursul de Psihologie
al profesorului Brian Weiss, organizat la
Roma în 2013, am putut apreciez valoarea
a acestei metode.
Prin psihologia sunt explorate
engramele din ale afec unilor care au
r de tip - efect cu bolile actuale ale persoanei
supuse regresiei.
psihologiei transpersonale ne vorbesc
despre dimensiunea de conexiunea
cu o care transcende timpul ne
rele i dintr-un alt statut biologic temporal
al noastre.
Putem spune, în Spiritualitatea ne
aduce mai aproape de despre noi, uzând de
toate moderne. Este deci o cale strict
despre care vom detalia mai târziu, spre
din criza a lumii
actuale.
*
* *
Este evident nu putem la toate
care se la marea a originii
sensului existentei noastre.
chiar ne-am limita doar la
argumentele comentate în acest capitol, nu putem eluda
realitatea lor. cu exemple a
nu poate fi la hazard, la
suntem admitem alternativa originii
transcendente a lumii. Demersul logic al
pentru primordial , emis de o gândire, o
o pentru
un logos în care au fost înscrise modelul
sensul devenirii a tot ce
De i suntem în pl a geneticii,
cum observa François Jacob, distins cu Premiul Nobel,
plecând de la în ADN, avem
genezei unei celule, dar nu a întregului
organism, care se prin segmente
separate într-o ordine urmând ca ulterior
se realizeze conexiunea dintre ele.
Spre exemplu, inima apare în primele 3
de iar creierul, 3 luni. La
creierului sunt trimise fibrele nervoase care
viscerele diaf stomac etc.). Cum
nervi de Ia creier la organele destinate,
traversând un drum foarte sinuos, printre alte
anatomice? Este un mister care nu poate fi
atribuit din ADN, acesta ând doar în
interiorul celulei, nu în afara sa.
O Suntem un
model morfogenetic existent în câmpul
precede materia, nu invers. este
organizatorul materiei, cum au mul
ai creierului, de la C.G. Jung la John Eccles,
laureat al Premiului Nobel pentru studii în
Neurofiziologie.
În idee trebuie admitem
la om a fost mai întâi la nivel de
de model morfogenetic al lumii vii, existent în
câmpul nu la cel al ADN-ului sau al
structurilor anatomice, cum se clasic.
*
* *
Din când în când, în marea sa Creatorul
se mai de noi, cei plini de , fie ne
r la câte o fie ne spontan câte un semn
asta este cea mai mare certitudine pe care o
putem avea.
Dumnezeu
Cap. 7 - SCURT DISCURS DESPRE MORAL ÎN

Reiau acest subiect din al doilea volum al

în sensului pierdut
aprinse în jurul acestei teme
La nivelul întregii lumi se de din
marasmul moral actual. În acest context, biologii
sociologii se moral are un
fundament religios, unul cultural sau a de-a
lungul omului, înscriindu-se în genele sale.
comentatori actuali,
morala nu trebuie fie în cu
religia, pentru spun ei, religia nu are niciun
fundament Compasiunea, empatia - elemente
componente ale moral - trebuie excluse din
din comportamentul uman pentru nu au
un suport . În biologiei
omul a dintr-o întâmplare prin
Este deci un simplu accident al naturii, un
animal ca toate celelalte pe care le
morale, cum facem de altfel cu omul, care devine
a crimelor
Întrucât în capitolul dedicat Religiei am discutat
argumentele care în opinia mea, pentru
existenta unei cosmice care a obiectul
marilor religii, nu voi mai reveni aici voi comenta doar
argumentele
Este numeroasele conflicte dintre
religii, actele de terorism puse pe seama fanatismului
religios, campania de secularizare în lumea
 nu pun în religiile, cel ca
organizare
Neurobiologi ca Jean Decety, ad ai
darwinismului, de-a lungul biologice
s-au format gene care negative, dar
nu din motive altruiste, ci doar d in cele care de
Era necesar se atitudinea
a adversarilor i se ia uri în
Neurologul James Blair (SUA) este de
cel care unui adversar învins nu o
din motive morale, umanitare, ci pentru ca acesta -i
îndatorat se de serviciile lui. a
crede s-au format genele de suport ale
morale care, în realitate, nu decât un simplu
interes.
este interpretat tot într-o
dar ceva mai Nici
acesta nu are o motivare - se putea altfel? ci doar
nevoia de cooperare, de ajutor reciproc.
Cooperarea o vedem de alte specii:
lupi lei, care în grup, la insecte ca albinele
furnicile, chiar la specii diferite care sunt avertizate
prin de când apare un pericol. Simbioza
dintre diferite specii de plante are caracter.
colaborarea dintre lupi sau dintre lei,
aplicarea unei strategii foarte inteligente.
Unul dintre membrii grupului sare la gâtul victimei, spre
exemplu al unei antilope. Faptul nu se mai desprinde
din acea ne spune el pare aceea este
cea mai blocând
sângelui spre creier. membri ai grupului se
în timp doboare, prin greutatea lor, prada.
în fine, fie o de altruism la lupii care
au crescut copii mici sau pier în
 Un copil care era ceva mai mare
pentru a-l determina
carnea oferit o lupoaic a împins-o, pur
simplu, spre el.
Din fericire, sunt alte opinii contrare celor expuse.
Joshua Greene crede ne cu
cu aversiunea de a face Cel unii
copii ar avea pentru altor copii, fiind
puternic Este sunt multe cazuri
de copii ceva mai mari care -au scos mai mici din
casa când erau Dar gesturi de
acest gen întâlnim la multe animale - delfini sau câini,
unii chiar maidanezi.
Am vorbit despre cooperarea chiar dintre diferite
specii de bacterii care între ele
construiesc o de
Este evident opinii rezonabile.
Raymond Boudon despre o se nal în
în virtutea nu se poate reduce
exclusiv la sa ignorând
dimensiunea care ne ca oameni.
În cartea în sensului pierdut (voi. II, Editura
Eikon, 2008), spuneam este inadmisibil reducem
morala la un simplu interes egoist când omenirea a dat
o infinitate de dovezi de altruism, de compasiune, de
pentru
cultura, bunul- dreapta
a milioane de oameni de pretutindeni. Oare nu
vede nimeni rezultatul acestei morale Dumnezeu
care doar crime, terorism,
o patologie pentru care nu ne mai ajung spitalele?
Cine are interes
continu în societatea uma Probabil, cei care fac
 din plin de pe urma acestei gândiri

întreb cei care aceste opinii sunt

chiar de ceea ce spun sau sunt doar bine
Sunt oare prin teoriile lor o
justificare socio- care sunt mereu
provocate
Epigenetica ne spune nu suntem doar gene
imuabile, ci rezultatul de mediu pe care, în
parte, le putem controla.
neurocognitive ne spun acum suntem
ceea ce gândim Gândurile noastre sunt
celulele noastre. De unde atunci opinia suntem
tributari unei primare o de multe
mii de ani? Ne întoarcem la o de primitivism?
clinice, cu argumente
studiate cu mijloacele actuale de
nu suntem simple fizice
din întâmplare, ci unei spirituale care s-a
întrupat pentru a experimenta
O mostr de gândire gubo absolut
cu foarte adânci în atât
la nivel individual, cât al întregii umane, o
constituie ideea de excludere a conceptului de
compasiune.
Compasiunea, ni se spune, este o im
de religie, iar într-o lume religia este
pentru nu ar avea un suport
Este total fals! Compasiunea este un concept cu
multiple, semnificând o atitudine de respect, de
simpatie, de ajutor uman de un semen aflat în
suf Omul nu poate singur, ca un
rece, amoral cu un suflet de Roata se
 încontinuu. Cel care se simte
fericit mâine poate avea nevoie de ajutorul altui semen.
Egoismul nu este doar a omului
ci o de conflicte, de de
provocate altora.
Pe de parte, compasiunea se înscrie în registrul
comportamentului etic, moral, iar în virtutea ultimelor
date ale neurocognitive ale psihologiei
pozitiviste, cultivarea acestor valori, cum am
discutat deja, nu mai poate fi ca o
ci este o a propriei
în ADN-ul propriu.
Comportamentul arogant, agresiv se
e de o biochimie stresului generator,
mai devreme sau mai târziu, de patologice, de
ruinare a propriei
Gândurile noastre bune sau rele devin
sau bolile noastre.
Fizica este de asemenea în
consona cu concluziile neurocognitive.
Energia gândurilor noastre se cum am
mai spus, în distorsionând sau,
facilitând, în de lor,
lumii, atât la nivel social, cât la nivel cosmic.
Avem, o de argumente
care pentru o lume a a bunului-
a comandamentelor morale inclusiv de
spirituale.
În concluzie, în atâtor dovezi ale originii noastre
spirituale, ale extinse la Univers, a
exclude dimensiunea din omenirii
nu poate decât -i mari prejudicii. De aceea am
este nevoie de o gândire, de o
Spiritualitate ca a dep unui moment greu
din istoria

POATE EXISTA O RELIGIE?

Într-un dialog pe care Dalai Lama l-a avut cu mai
interlocutori occidentali din domeniul al
culturii, s-a adus în posibilitatea construirii
unei morale religie, având în vedere gândirea lumii
moderne postmoderne.
Majoritatea lumii moderne sub
însemnul liberalismului, al economiei liberale care pune
accentul pe proprietatea pe individ pe
libertatea sa nestingheri A declara c este bine
corect doar ceea ce îi este util individului, ignorând total
interesele de ale umane, când
vorbind, nu s-a un om
perfect, mi se pare a gândi nerealist. Mai mult,
n orii acestei morale, sunt
poate merge la suprimarea
a altor oameni,
acest risc numai pentru a salva un principiu care în
istorie, cu toate succesele în plan economic, nu a fost
capabil cele mari mondiale, nu
a putut preîntâmpina terorismul, crimele fanatismul
care, sunt expresia limitelor gândirii
Acest principiu al economiei liberale nu a reu
rezolve nici marile discrepan economice dintre
nici cele de la nivel social, dintre
Milioane de oameni de foame se
Concret, majoritatea comentatorilor problemelor
lumii actuale sunt în total acord în
economie omenirea merge pe un drum
implicând riscul autodistrugerii. Criza lumii actuale este
una
 Morala presupune compasiune, pentru
omul aflat în - atribute care sunt cultivate de
religie, îi este negat un fundament real.
Preceptele religioase au fost înlocuite cu mult
aclamatele ale omului .
Cum sunt respectate drepturile omului deducem din
motivarea tuturor la care suntem cu totii
martori.
Unii ideologi, mai in chiar dreptul la
la mizerie al celei mai mari a
sub pretextul a te îngriji de soarta lor
le încâlci dreptul la libertate!
întreb: unde pot merge cinismul nebunia
în viziune, ioa ,
societatea trebuie - asume erorile indivizilor, inclusiv
crimele, acesta fiind în numele
individuale. În acest context, întreb: cei nu au
ei dreptul la
fie mai omul decât animalele, care ucid
pentru hran atât cât au nevoie - astâmpere
foamea?

Câinii alte animale în postura de eroi

Larry Dossey o de acte de
de câini pentru lor. Este literatura
de astfel de exemple, eu însumi cunoscând multe din
experi
Am o cu un câine care se afla cu
pe un câmp când acesta a un infarct
miocardic, pierzându- întrucât în jur nu se
aflau oameni, câinele a alergat kilometri a
sit un om la care a început latre -i arate cu
capul în care era . În cele din
 acesta a ce vrea câinele, l-a urmat spre
omul l-a salvat, chemând ajutoare medicale.
Sunt cunoscute cazuri de oameni sal de e
delfini, care i-au înconjurat pentru a-i de rechinii
care îi atacau.
Despre câinii care au murit pe mormântul
refuzând orice de oamenii cu
compasiune chiar pentru un biet animal, o
de rii.
pisicile au intrat în cartea acestor . O
de copilul din îl mai tot
timpul. Într-o noapte, mama copilului a fost de
Copilului îi era
La Spitalul de din a fost filmat, nu cu
mult timp în un care a ore întregi
la poarta spitalului care fusese
internat de . În cele din personalul
spitalului, de bietul care nu- lua
privirea de la de intrare, i-a deschis l-a sat -
va s Când a ajuns în salon, a direct în
patul acestuia, unde au urmat clipe de o

În atâtor exemple, se mai poate spune nu

o chiar a naturii, nu numai la nivel
uman?

Ce nu vom i n
dar, de compasiune nu trebuie facem uz,
pentru are o motivare iar a
demonstrat Dumnezeu nu Dar care ne
onoarea de a ne informa despre ceea ce nici ea nu
ni se spune avem acces la doar 4 % din
Univers, pe ce ne sprijinim certitudine? Este
cineva atât de genial, încât ne ce era
când nimic nu era? refer la începutul Universului.
Sau era ceva, de unde a venit acel ceva? Nu
mai revin la comentariile pe care le-am în capitolul
despre religie. Voi readuce în doar opinia unor
ale filosofiei avizate, deja citate.
Karl Popper afirma: este un
neinfirmat (1985).
Fizica lui Newton a dominat peste secole
când a venit Einstein cu Teoria
ea va domni poate va veni o teorie, era de
Karl Popper.
Bernard d'Espagnat de a fi
strict este doar o .
Rosenblum Kuttner (2006), anterior, ne
spun fizica are cel mai mare grad de
precizie, nici aceasta nu este
În virtutea principiului incertitudinii elaborat de W.
Heisenberg, nicio cercetare nu poate fi strict
Simpla implicare a c noastre într-o îi
subiectiv rezultatul.
La un colocviu organizat de revista Sciences et
Avenir (2015) au fost întrebate mai multe
din despre lui Dumnezeu.
unsurile au fost prezentate în articolul et
la Science (Dumnezeu
Etienne Klein, profesor de filosofie a
religiile nici nu îmi pot la toate
dar mizez pe acelea care îmi dovezi
credibile .
Am discutat despre am
experimentale ale acesteia efectuate la
Institutul Inimii din California, cele efectuate de Herbert
Benson (Harvard) de
 Universul este orb indiferent la
noastre, cine acestora?
De unde au religiile cu mii de ani înaintea
la originea Universului a fost Lumina? Cum
exclusiv prin religie, cum s-a
întâmplat în exemplele citate de noi, religia nu are
niciun fundament real?
Da! Exis i oameni amorali care ucid fac mult
semenilor lor, dar majoritatea oamenilor nu sunt
Oricâte rele i-am noi religiei, nu putem
rolul pozitiv în istoria lumii. Sunt convins
religia i-a întors pe din drumul crim
Este incontestabil rolul în în
istoria servind vreme
ca . Î Biserica a creat
în care erau bolnavii, inclusiv cei
psihic.
Bisericii noastre ortodoxe i s-au recunoscut de
istorici, chiar de cei de merite în formarea
noastre în formarea
statului român. Nu este domnitorii
construiau pe vremuri biserici.
Cine nu a vizitat ile Moldovei de
cel Mare, fiind catalogate de UNESCO
monumente istorice? Cine nu a admirat bijuteria de
de la Curtea de ctitorie a lui Neagoe
Basarab, ca multe altele?
Cum va o moral religie? Exact ca cea
pe care o cu acum: terorism, crime,
pentru unii lux profit pentru
ce criterii de comportament gândire
trebuie se ghideze omul care nu are decât interese
este lipsit de suflet? Sufletul este al religiei, or, negând-
o, nu va avea nici suflet. Am spus mereu sursele
principale de sunt doar religia
refer la o religie folclor legende, una care prin
reflecte o realitate spiritua
cum se David R. Hawkins. i se
cere Nu aceea a orgoliilor savante care
tot ceva pe deasupra .
nu are doar din
nefericire, ucide. apoi, care , cea ,
r ma la gândirea secolului al XIX-lea, pentru care
ultima este doar sau o
spiritului,
conceptului de
de religie înaintea ei, chiar cu denumire
cu
inevitabile timpului?
De ce, în definitiv, ne cu atâtea
cu atâtea de fie de la religie, fie de la
sau de la ideologii care s-au dovedit mai peste tot
a fi falimentare?

Continue
Lumea se într-o nu doar din
cauza unor ci, în primul rând, din
pragmatice. Ne împotmolim în ideologii la
care au durata efemeridelor, ne în conflicte
sociale, politice, în co militare, în
care pretutindeni -i pace sub , ca
parafrazez un film la în vremuri de demult.
Cu spunem ne pentru ne
fiecare ca fiind unicul al ad
în func de pe care o pe
politic sau de statului pe care îl
Dar care Hai la o autoritate cu
posibilitate de în alte dimensiuni. Profesorul
David R. Hawkins (SUA) a fost un medic psihiatru care
-a descoperit din a
scris de asemenea o pe multe
meridiane.
David R. Hawkins ne spune incapacitatea
de a distinge de iluzie, de impresia subiecti
sau inocula prin manipulare de cei cu interese
contrare este cauza a
conflictelor lumii.

Iluzia
cum am mai spus, mintea cum
este în stare nu este
dist ceea ce este real de ceea ce este doar
Cu cât un avion mai sus, cu atât îl vedem mai
mic. Lumea pe care o vedem este rezultatul
noastre mentale. Fiecare specie vede altfel decât noi
realitatea. Marii ai lor spirituale hinduse
au creat termenul de maya pentru iluzia
Din între care ne
egoul se nasc frecvent conflicte.
Spuneam în capitolele precedente
un realism naiv, dar nu
impus printr-o David R.
Hawkins spune majoritatea oamenilor, circa 85 %,
gândesc la modul naiv, neputând
realitatea de de De aici
ar deriva toate le i neîmplinirile lumii.
Marii ai lumii au ajuns la concluzia
nivelul al la care se
orgoliul, îl pe om s fie mereu în eroare.
Realizând aceste limite umane, David R. Hawkins a
stabilit o interesa pentru nivelurile de
dezvoltare a (1995). El limita de
200 sub care oamenii nu pot face între Bine
între Realitate între Fals.
85% din lumii se situe sub
nivelul 200 al ceea ce ar însemna un procent
foarte mic, de 15 %, al celor care percep lumea cu ochii
echilibrul lumii îl cei 15 %
prin energia lor care
a celor 85%.
Textual, Hawkins nivelurile diferite ale
umane constituie cauza tuturor conflictelor.
Sunt interesante care decurg din aceste
de standard al relatate de David R.
Hawkins.
Peste nivelul 200 al i sunt atrase energiile
pozitive, exprimate prin iubire, iertare, etc. Sub
nivelul 200 al sunt atrase energiile negative,
manifestate prin invidie, agresivitate, vulgaritate,
calomniere, ironie etc.
Toate deciziile noastre, comportamentul, gândirea,
religia, cultura, capacitatea de ar fi
Hawkins, de câmpul de energie
nivelului
Oamenii se în grupuri cu nivel al
- de o parte, cei cu ri spirituale, de
alta, cei cu violente, cu atitudini antisociale.
Cei care comit crime genocid celui mai jos
nivel al Aidoma sunt cei care comit acte de
terorism, cei care sub diverse pretexte
- ca eliberarea de sub dictatura care este cu
cea a cuceritorilor.
Progresul omenirii este datorat celor care se
peste nivelul 200 al
Mi se pare interesant de ce crede Hawkins sunt
unii oameni anti- pentru în orgoliul lor nu
 instinctiv o putere mai mare deasupra lor. De
aceea cred au argumente
suficiente -l nege pe Dumnezeu. Este o expresie a
scientismului din totul se
Cei care sau asupresc în
diferite forme moderne, mai mascate, mai coafate, sunt
împotriva religiei mai ales a moralei cu fundament
religios pentru se prin ceea ce fac sau au în
în cu morala religiei.

Modelele sociale
David R. Hawkins face o a modelelor
sociale vehiculate în lume cel de al Doilea
Mondial.
În virtutea de exprimare au
atitudini extremiste la adresa adversarilor. Anarhismul
o societate legi i, individului
acordându-i-se o libertate
Secularismul relativist lumii
de hegemonia moralei a
cer eliberarea de sub
voind o lume în care
ateismul, haosul anarhia.

Pledoarie pentru umanism

Visul de a crea o societate a culturii
a umanismului s-a mai
întâi sub ghilotinei, apoi al ce au
urmat i se pune în epoca postmodernismului, în
care toate valorile clasice care au mândria gândirii
umane cad în desuetudine în zgura
Nu Paul J. Zak opta pentru
reintroducerea în a umaniste - istorie,
filosofie, limbi clasice.
 Se simte o nevoie, nu de o îndumnezeire,
cel de o umanizare în care sufletul se
pe sine printr-o împlinire.
Concluziile întâlnirilor dintre oamenii de
care unele tradi i spirituale
orientale coincid întocmai cu cele impuse de datele
noilor
Celulele organismului nostru au nevoie pentru o
de chimia a ceea ce numim, în
genere, fericire. Este starea în care creierul inima
consonant, coerent, benefic pentru propria

de fericire i se opune de
stres de modul de gândire negativ.

Cooperare în loc de
Unul dintre principiile dominante ale economiei
actuale este acela al care h egoul
celor dar celor care pierd.
Din acest motiv, tot mai multe voci pentru o
atitudine de cooperare în care cu fim
Ne amintim din fizica au impus
conceptul de interconectare, de la
nivelul profund al întregului Univers. Depindem vital
unii de nimeni nu poate nici existe nici
ceea ce este decât prin aportul întregii
umane.
Este deci în natura nevoia de
importan a a respectului pentru tot
ceea ce ne

Compasiunea
Compasiunea, ca instrument de consolare în
semenilor, este o atitudine specific Ne
 când facem uz de ea ne dezumanizeaz
când n-o avem. Pentru a atenua
nu trebuie fii religios, ci doar fii om. Am
amintit de animalele care au intervenit în salvarea
congenerilor. Nu cred ne putem permite fim mai
decât ele.
Sentimentul compasiunii ar trebui educat din
primii ani de îndeosebi de colegii cu
mai ales fizice. Se cât de mult
copii pentru starea lor cât de pot fi copii
cu ei. dintre cei care devin obiectul dist
colegilor ajung la suicid. Revine în sarcina pedagogilor
cultive, printre primele respectul
generozitatea de semenii ca o a
normale.
Studiile îndeosebi din ultimii ani, au
demonstrat impor fundamenta pentru
armonia a modului de gândire
de comportament, pe care l-am subsumat conceptului
de Noua Spiritualitate pe care îl vom trata mai
departe.
Într-un interviu acordat de Corine Pelluchon lui
Alexis Brocas, publicat în Le Nouveau Magazine
Littéraire (nr. 6, noiembrie 2018), sunt aduse în
de gândire, exprimate prin
contrarii în lumea
Una este de gândire cu
din Aceasta pentru o
transformare a umane printr-o
prin cultivarea empatiei, a compasiunii pentru semeni,
prin militarea pentru mediului ambiant, cu
întregul inut, inclusiv plantele animalele.
Avem un destin comun. Mediul lor este al nostru.
îl distrugem, el, vom noi.
 Gândirea este, cum ne spun
de în genomul nostru cum
am subliniat încontinuu în scrierile mele,
unica so de a supra într-o lume în
pragul autodistrugerii.
cum noi, gândirea o
Spiritualitate, cu respectarea la toate
nivelurile sale de
A doua de gândire este cea
care pentru o transformare a lumii prin
tehnologie nanotehnologie, în care va
face trecerea de la omul hibrid la omul exclusiv robot,
capabil se suflet,
caracter - elemente inutile la acest nivel.
Singurul instrument de al va fi
pe algoritmi mecanici.
Lumea se vrea a fi una total
legi, state, singurul zeu fiind cel corporatist.
Fiind din , este evident
nu vor avea moarte, ci, cel mult, ar putea rugini.
S-ar putea crede nu sunt de aportul
în omului. Nu, mi-e de ce vor fi
dincolo de a ne ajuta. Am spus mereu:
nu
În apar iar îi
doar lui Dumnezeu.
Corine Pelluchon are un discurs filosofic original a
scris multe în care dreptul animalelor de a fi
tratate cu decât acum.
La o întrebare a lui Alexis Brocas, poate exista
un capitalism moral, ecologic responsabil, un
complet diferit de al nostru, cei
din Est, care am cu aici.
 Capitalismul, spune ea, nu decât profitul, ca
absolut . Profitul doar al unora. Economia nu
este în serviciul fericirii al ci al unor grupuri
pe care nu le nici protejarea
mediului, nici oamenilor. Sistemul nu este
compatibil cu socia cu ecologia.
politica a misiune este aceea de a
organiza diferitele sfere de activitate care
fericirea , Corine Pelluchon.
Cursul istoriei nu poate fi oprit, dar mi-e ca
între cele alternative, lumea umani cea
omul nu jucându-se de-a
Ucenicul
 Cap. 8 - CODUL ETIC AL CREIERULUI NOUA
SPIRITUALITATE

Din expunerea deja în capitolul precedent

în sa, creierul ceea ce
am numit un cod etic al creierului, descris de mine în
anul 2008.
Premisa de la care am plecat în formulare a
fost a lui David Richardson,
de la Universitatea Wisconsin - Madison (1999), la
nivelul creierului are loc o ie pe criterii etice a
gândurilor, sentimentelor. Gândurile cu o
prevalent cortexul
prefrontal stâng, iar cele cu
prevalent cortexul prefrontal drept. În
timp, gândurile noastre au un multiplu ecou, pozitiv sau
nociv, în de lor de ordin fizic
biochimic asupra propriului organism asupra
semeni.
Prin efectul de câmp fizic, emis de creier, ceea ce
gândim se în sp influe nd atât mediul
ambiant, cât cel cosmic.
prin gândurile noastre noi
în bine sau atât mediul ambiant, cât pe cel cosmic
în a fi pentru face
trimitere la de cua anume la
principiul interconexiunii tuturor lucrurilor din Univers
la cel al holografice. Orice
într-un punct se asupra întregului
pentru repet, toate lucrurile existente sunt
interconectate prin energia de fond a Câmpului
Universal, despre care am scris din 1981 în cartea
 materiei. În noi sunt reflectate toate
Universului. Cu sau voia ne în
lumii vii nevii. Am spus adeseori
fiecare dintre noi este efectul a ceea ce ne precede
cauza a ceea ce ne succede. De aici marea
responsabilitate de a fi, de a în lume. Nu pot doar
pretind, eu nu ofer nimic lumii.
noi oferim doar o parte din de bunuri
de care beneficiem. atunci când
când pe cineva, acela poate fi
tocmai cel care ne-a copt pâinea pe care o în
ziua sau cel care ne-a hainele pe
care le m - putem extinde astfel la tot ceea ce
avem.
Se întrebarea: ce de la nivelul
creierului este între
cea a gândurilor
noastre? Nu poate fi decât un singur uns:
propria co i Este singura care poate
criterii etice, morale.
Noile progrese în
înscrise în ceea ce a fost Noua din care
fac parte Fizica Neurocognitive,
Mo ii Clinice, Psihologia
pentru unei extinse la
Univers.
Mai departe, logica discursului ne conduce la cauza
a tuturor lucrurilor. Avem astfel impresia
omului i s-a dat, prin creier, o s
pentru a putea evolua, - la
stadiul în care devine
Sursa
Suntem cu totii un rezultat al care s-a
petrecut în Cosmos este firesc admitem orice
efect po în sine însemnele cauzei care l-a
determinat. deci în noi Universului în
care au legi ne Ce este sus
este jos, s-a spus de demult. în creier se
face o pe criterii de ordin etic, înse
Universul prin ram al
Marii Cosmice, propriile sale legi. Deducem,
în legea creierului nostru este legea
cauzei care ne-a creat, a Universului. Prin urmare,
legea a Universului este o lege a
binelui, a negentropiei.
Plecând de la premisa Sursa propriei
se în dimensiunea a primare,
ajungem la naturii noastre spirituale.
Deoarece am scris deja despre consecin ele multiple
pozitive negative pe care le are modul nostru de a
gândi de a ne comporta, pentru a nu repeta, voi
supune de ordin social
ale unui cod etic în creierului
uman.
Analizând tabloul lumii actuale,
o mare între realitatea pe care o
modul de al creierului nostru.
Comportamentul nostru ar trebui fie expresia
culturii autentice, a nivelului de informare a
ii de e i de interpretare a
bazat, în pe oferta a
momentului istoric
Momentul actual, prin cele deja discutate,
cred este dar avem nevoie de de a
ne informa, de a ti cine suntem cum ar trebui ne

Din asupra modului de al

creierului deducem existenta a linii de
ambele cu ecou profund asupra noastre,
asupra semenilor asupra mediului, cum am mai
spus. Una este a Binelui, iar alta, este a
a , cum a numit-o Carl Gustav
Jung.
dihotomie în Bine în
creierului mi se pare a fi unul dintre marile mistere ale
neurofiziologiei noastre. Prin minte, creierul este
construit de asemenea încât Binele
din cuvinte, din din sentimente, din
comportament, le dirijeze spre arii diferite din
structura sa printr-un ecou biochimic,
endocrin, imunologic, genetic etc., util sau nedorit, care
este greu de nu la sursa a
Universului, la mintea
Iubirea Binele par fi motivat
este indubitabil trebuie motiveze societatea
vrem un viitor.
Sesi este o între modul
de al creierului codurile de norme morale
de indiferent de sorgintea lor - sau

Nu este curios în de ceea ce

gândim creierul nostru se o se
biochimic anatomic, într-un timp foarte
scurt, de ordinul minutelor, orelor zilelor, în noi
conexiuni, noi sinapse, noi neuronale, ca suport al
noilor
Schimbând gândirea, creierul, fenomen
care nu se cu niciun alt organ din corpul
nostru.
Vrem, nu vrem, trebuie fim de acord nu
decât - sau, pentru agnostici, Hazardul - care a
creat Cerul care ni s-a dat
pentru a experimenta la cele extreme.
Avem ambele de - pentru Spirit
sau pentru lut. Pentru fericirea în transfigurarea
in aetemum a sau pentru efemeritatea
Este obligatoriu la aceste
noi date aduse de ultimele achizi ii în a
respecta un cod de norme de comportament civic,
solicitat de nevoia unor armonioase între
semeni, a fi doar o acum, în
virtutea a ceea ce devine o înscris
în biologia
Este în interesul al împlinirii pe toate
planurile acest cod etic al
creierului. ne reamintim de marele filosof Immanuel
Kant, care vorbea de cerul înstelat de deasupra sa
legea din sine. Este r niciun dubiu
omenirea a progrese imense în edificarea unei
în crearea de care i-au schimbat
complet oferindu-i prin nivelul atins în dezvoltarea
actualei tehnologii nevisate nu cu mult timp
în .
Longevitatea, confortul casnic, transportul,
comunicarea,
medicinei actuale sunt indubitabil cuceriri ale mintii
umane. Nimeni nu le poate nega.
Cu toate aceste succese, în planul psihologice,
al atitudinii de semeni, al interumane al
culturii, ne în plin regres. Iar regresul se vede în
faptul cea mai a lumii de azi este
depresia. comentatorii sunt de acord omenirea
merge pe un drum eronat, c ne într-o mare
o de gândire care riscul propriei
 -a epuizat resursele de
rezolvare a marilor probleme ale lumii. nici filosofia
nu are mai bune pentru a aduce
pacea tea necesare lumii care într-o
în
De aici vine nevoia de schimbare a
vechilor repere pe care s-a sprijinit lumea.
În ciuda progresului indubitabil al al
tehnologiei, omenirea nu a modelul social eficient,
capabil nevoile materiale spirituale ale
tuturor, nu a acele prin care tuturor
umane li se respecte dreptul la demnitate pe care l-au
prin faptul s-au
Se spune 93 % din timp omenirea l-a petrecut
numai cu
Ce O Om pe
om se ucide la ordin. De ce se ucid oamenii? Din
nimicnicie. Nu nu poate exista
nicio Este ultima degradare la care se poate
coborî un om, indiferent de treapta so pe care o
de la omul simplu la de state care
altor state. Orice motiv s-ar invoca pentru
unui în secolul al XXI-lea, considerat
a fi al i i al i, r o josnicie,
excluzând, de care este
legitim.
indecent de cei
într-o lume cu o în majoritate este
dovada unui stupid orgoliu a lipsei de civism.
În ciuda succeselor din plan tehnologic,
dimensiunea este în
Având în vedere conflictele lumii actuale, cu riscul
de a scrie finalul istoriei umane poate chiar al
planetei, date fiind mijloacele de mi am
convingerea este nevoie de o gândire, de o
de o revizuire a tuturor reperelor pe care s-
au bazat acum economia, cultura toate modelele
sociale, inclusiv cel actual. Niciunul dintre modelele
sociale experimentate de omenire pâ în prezent nu a
evite marile drame prin care a trecut omenirea.
Noua ne revizuim, cum m-am
exprimat de multe ori, conceptele de materie, energie,
moarte, destin, univers, sens al
intermediare, modele sociale; redefinirea conceptului de
om, de spiritualitate, de religie, de

Este nevoie de o în pentru a afla

despre noi, atât cât se poate (!).
ne clar dubii: societatea actu
este în antagonism ireconciliabil cu
psihologie cu biologia cum
din despre codul etic al creierului, ura care ne
ostilitatea, agresivitatea, calomnierea, terfelirea
dem umane cu o motivare
recurgerea uneori la pentru a anihila
indiferent în ce domeniu, unei
etalarea a luxului altora sunt
suficiente argumente pentru de mai sus.
Singura solu care ne poate oferi o continuitate în
istorie este o o edificare a unei
spiritualizate.
O numesc o Spiritualitate pentru are ca
scop o de cele mai recente
progrese ach în cunoa tere.
Prin conceptul de Spiritualitate
cultivarea acelor valori etice necesare ne protejeze
propria asigure armonia
într-o lume a economice, sociale, politice,
biologice psihologice, dar mai ales religioase.
Noua Spiritualitate este era unei noi energii în care
nu suntem singuri într-un Univers rece
indiferent, suntem cu este
singura cale de salvare de împlinire a
acum din fizica mo noi cu mintea
prin convertirea undei invizibile în
facem lumea fie, devenind astfel co-creatori de
univers. Suntem oare de ce ni
s-a dat?
În confruntarea dintre trecut viitor, avem astfel un
excelent instrument de a spre
Lumea gândirii materialiste se zbate
de agonia sa, în timp ce o
alta, cea a Noii se lent,
de zgomotul strident al trecutului care nu vrea
plece. Victoria va fi a Noii pentru
se pe cele mai noi de unde
denumirea sa, pentru are cel mai mare atu în mâinile
Dar când se va întâmpla este foarte greu
de spus, avem în vedere conflictele din întreaga
lume.
Poate pentru cei sau pentru cei care
cu încrâncenare de o gândire în cu peste
150 de ani, apelurile la o Spiritualitate par
utopice. Trebuie spus o mi a
multor oameni de care anual
dedicate
Stanislav Grof a prezidat o astfel de
la Praga în septembrie 2017, iar u a
avut loc la Sankt Petersburg în 2018.
În perioada 7-9 septembrie 2014, la Tucson, Arizona
(SUA), a fost de Columbia
 Arizona, o întâlnire la care au participat
universitari din domeniile biologiei, fizicii
moderne, sociologiei etc.
Participan la au lansat un
pentru o post- , în care se
excluderea a din

La rândul nostru, am Noua

Spiritualitate, publicat de Editura oala
pentru a la problemele cu care se
omenirea.
Criza lumii actuale este în primul rând o de
ordin spiritual, de ignorare a sensului pentru care
se spune în acest manifest.
Noua Spiritualitate, pe Noua ne
apropie prima în istorie de despre noi
Univers.
Repet: despre noi nu
este edificarea unei corecte eficiente
în acord cu statutul nostru biologic psihologic.
 Cap. 9 L
CLINICE

S-ar putea spune printre evenimentele

care au avut un efect seismic asupra i clasice,
aduse în în perioada de trecere dintre
secolul trecut cel prezent, sunt e mo
clinice, de conceptele fizicii cuantice.
Intrarea lor pe poarta fiind teoretic
experimental, a profund pe
fundamentul viziunii materialiste despre lume. Ideile
noi, ca noile descoperiri, au fost întotdeauna
întâmpinate cu o mare Vechiul se se
iar noul, se afirme.
clinice sunt aduse în
lumii în 1975 de medicul
am dedicat o carte acestui subiect (Mintea de
dincolo. Sinteza clinice,
Editura 2015), am dorit reiau tema
pentru a sublinia rolul fundamental al atât în
explicarea fenomenelor clinice, cât în geneza
universului i pentru a aduce noi date în domeniu.
scrieri pe au fost, la
cartea lui Raymond Moody, sporadice relatate doar ca
stranii. În lumea i s-a acordat
mai fapt de avem în
vedere pe atunci în sufletului
moarte era larg Au ajuns la noi
Cartea a (Bardo Thodol), în
ritualurile de înmormântare, Cartea la
egipteni, în care erau sfaturi pentru ultim în
lumea umbrelor, cum se spune.
 Într-o lume cu o
este de cum a fost cartea lui
Raymond Moody: un succes fulminant la public
dure cu de fantezii atât
din partea unor medici, cât din cea a altor
categorii profesionale.
În ciuda acestor cartea lui Moody este
prima care dintr-o
. În definitiv, se propunea un subiect de
cu argumente pro contra, asupra uneia
dintre cele mai frecvente care au obsedat
din toate timpurile, aceea a
sufletului moarte. sunt în
care s-au implicat medici, psihologi din alte
domenii.
În ilustrarea celor spuse voi cita doar dintre
oamenii de care s-au implicat în aceste
Kenneth Ring, profesor de psihologie (SUA); Michael B.
Sabom, cardiolog (SUA); Melvin
Morse, pediatru (SUA); Ian Stevenson, psihiatru
(SUA); Pim van Lommel, cardiolog olandez; Marc-Alain
Descamps, profesor de psihologie francez; Peter Fenwick,
profesor neuropsihiatru la King's College Hospital din
Londra etc.
În se despre o moarte
o moarte
Moartea biologic este aceea în care resuscitarea -
întoarcerea la - nu mai este
Moartea este aceea în care persoana revine
la spontan sau prin

Este o de termeni.
nu este situat nici s , nici . Se
îndeosebi de cei care au capacitatea de a se
decorporaliza a în doar în spirit ceea
ce numim este o dimensiune de univers,
non- non- una spiritua ,
cu cea a universului fizic sur a întregii lumi fizice.
în opinia mea, toate câmpului
cuantic.
Pe parcursul acestui capitol, vom folosi adesea,
pentru ceea ce numim , denumirile intrate în
uzul al de , iu celest ,
spiritual sau, mai simplu, de sus , care pare
fie, cum vedem, impropriu spus. este aici,
ca .
Nu un acord unanim pentru denumirea
corpului în forma extracorporalizare. De
aceea vom folosi mai termeni: subtil ,
de energie , eteric etc.
Raymond Moody a în literatura domeniului
denumirea de din Apropierea (Near
Death Experience - NDE). Sintagma
Clinice (EMC) mi se pare mai pentru limba

EMC
De ce sunt importante studiile în domeniul EMC?
În primul rând, pentru curiozitatea de a
o continuare sub a într-o
dimensiune a Universului, confirmând sau negând ceea
ce religiile au avut ca obiectiv doctrinar dintotdeauna.
În al doilea rând, moartea însemnând doar o
a care în afara
creierului prin transcenderea din planul fizic al
într-o dimensiune de Univers, pune în dificultate
întreaga sfidând legile biologiei
cunoscute. Or, este foarte important de în ce lume
 ce avem de pentru de
aici. Este un aspect asupra doresc
insist prin reluarea în a acestui subiect.
S-au propus mai multe scale de evaluare a
clinice.

La modul general, celor care au traversat

aceste includ elemente de ordin universal,
cultural individual, însemnând acestea nu sunt
dependente de la o religie sau etnie
etc. Aceste sunt întâlnite la copii, probabil
începând de la vârsta la care se pot pe sine
pentru a realiza ceea ce li se
Cir mor ii clinice sunt foarte importante
pentru a starea de sau a
creierului. În majoritatea cazurilor studiate, EMC s-a
produs în timpul stopului cardio-respirator prin infarct
miocardic, grave ale creierului sau accidente
vasculare cerebrale, pe creier pentru tumori
sau anevrisme cerebrale, come prin traumatisme
cerebrale, dar, trebuie subliniat, în extatice, în
timpul unor spirituale survenite spontan.
ere între starea de a creierului
cea are în aprecierea
sau
de creier.

Tabloul elementelor din EMC

Pe un lot de 334 de care au avut stop
cardio-respirator, Pim van Lommel (2001) a constatat
18 % au avut clinice, din care 7 % au
avut tabloul complet al acestei iar 11 %, doar
în variabile.
 Ca în celelalte studii ale acestor
tabloul complet apare într-un procent relativ redus.
subiectul suferea de o de
durere, în momentul când începea
clinice, aceasta înceta.

Se apoi un sentiment de pace, urmat de

a întunericului. chiar de
ce nu mai este lumin . din corpul fizic
proiectarea uneori în plafonul camerei. Nu
au murit. De aici începe propriu-zis
clinice.
Î acum - care pot fi în afara
incintei, a salonului în care este internat subiectul sau
chiar în camera - plâng se
-i consoleze -i mângâie, dar mâna lor
trece prin corpul fizic întocmai cum trece prin aer.
Se nu sunt
Când corpul eteric este proiectat în afara celui fizic,
vederea orice obstacol - ziduri -
acesta este motivul pentru care rudele lor aflate
în afara incintei în care se

Cel mai straniu fenomen este acela

din na în timpul EMC,
La din pot relata cu
exactitate ce au confirmat prin martori, atât în
interiorul incintei în care se aflau, cât în afara sa,
dincolo de ziduri.
Este o vedere în spirit, prin care se
de creier, Kenneth Ring, având o
pe 21 de persoane pe care le-a studiat în
 este în mare dificultate în explicarea
acestui fenomen. Cum poate vedea cineva care nu mai
dispune de un aparat vizual cu integritate
Este unul dintre cele mai elocvente argumente
EMC se petrece într-o dimensiune, una
nu mai este propriului creier.

Întâlnirea cu cei dincolo

rudele , fra bunici)
plecate deja dincolo venind -i întâmpine înainte
de a- pierde
un episod impresionant citat de Norman
Vincent Peale în cartea sa gândirii pozitive
(traducere de Marius Editura Curtea Veche,
1993), în care se povestirea unei doamne, Natalie
Kalrnus, care a asistat la moartea a surorii
sale mai mici. în acest pasaj este vorba despre o
moarte nu o moarte am adus-o în
pentru a constata în ambele tipuri de moarte
are loc în dimensiunea de dincolo o întâlnire cu
rudele sau prietenii Ruth, celei ce
deceda, murise cu o înainte ca ei i se
Abia în momentul a ce s-a
întâmplat. În literatur sunt descrise multe cazuri de
acest gen care se petrec în timpul clinice. Este
un argument care pentru realitatea lumii de
dincolo, cu de comentatori cu o
viziune strict
-a chemat. Era pe moarte. M-am a pe patul
s i-am luat mâna într-a mea. Era fierbinte. Apoi s-a
ridicat în «Natalie, a spus ea. Sunt foarte
aici. E Fred... Ruth... Ce face ea aici? Ah,
 Am trecând prin mine un electric. Ruth
era noast . Murise cu o s pt înainte,
dar nu i-a spus nimeni de moartea ei
«Sunt de Dintr- -a deschis
ca atunci când întâmpina.
duc sus», a spus ea.
i-au în jurul gâtului meu s-a relaxat
în îm mea... [...] în timp ce îi capul
înapoi pe pe chipul ei era un zâmbet cald,
[...] Am luat o floare din i-am pus-o
în Cu ei numai bucle,
floarea zâmbetul blând, ea ar ta pentru
totdeauna ca o .
S-ar putea crede întâmpinarea în clipa a
rudelor din este doar o
Trebuie precizat uneori are loc o de dat
mâna cu cei ce îl gestul este succesiv,
ca cum sunt unul altul nu într-un
singur loc.
Dar un caz de EMC în care o este
de bunicul în O
este Efigia a bunicului a
fost cea care a întâmpinat-o. Este de fapt cea cu care
în timp ce Ni se spune în vis
prin multe universuri.

Umbra celor
Raymond Moody un caz de EMC în care
subiectul, pe se vedea pe sine în
vedea oamenii agita în jurul corpului fizic
trecând prin sa se întreba de ce nu îl
George Ritchie, medic psihiatru, pe când era soldat
în cel de al Doilea Mondial, s-a de
pneumonie, în timpul a avut o moarte .
F realizeze c nu mai este viu, din salonul
în care era internat pe hol un sergent sanitar a
prin el . Are mirare: de ce nu este
Dannion Brinkley (SUA) a avut mai multe
de moarte ce a fost electrocutat în timpul
unei furtuni cu electrice vorbind la telefonul
cu fir.

Mi-a imediat electrocutare, -a

privit corpul carbonizat pe patul din salonul
unde a fost internat de la capul meu, în
picioare, îmi priveam corpul carbonizat bucuram
nu mai simt durerea pe care am avut-o în
timpul unei întâlniri în Las Vegas, în 2016).

Tunelul dintre lumi

În timp apare imaginea de tunel în sa
se simte obligat -l traverseze. Într-unul din cazurile
noastre, pacienta mi-a descris tunelul pe care l-a
traversat ca fiind un tub rotund lung, cu
dinspre ea mai îngust mai larg la opus. Ea l-a
traversat dar în cele mai multe
sunt înso de ghizi ne sau de o
înaintea lor dincolo.

William Buhlman acest tunel cu cel din

fizica sau cu de vierme prin care s-ar
face trecerea între dimensiuni de univers.

Întâlnirea cu de Lumin
La tunelului este o cei
care ajung acolo vorbesc despre de care
o iubire cu nimic
de pe
 Scara lui Iacob
Alte persoane au în lor o în spira
pe care trebuiau urce sau, alteori, un portal.
Copiii la vârsta la care erau capabili -
relateze de moarte au relatat
în loc de tunel, le-a o punte care trebuia
spre lumea de dincolo.
Este interesant ideea de pe care spiritele
celor care dincolo trebuie la cer o
întâlnim în religia Poate fi pe
zidul exterior al Se Scara
lui Iacob sau Scara fiecare trea a
reprezentând o virtute. Se crede cei care parcurg
toate treptele ajung în Rai, iar cei care cad de pe o
ajung în Iad. Pictura de la este foarte
în acest sens.
Comunicarea cu de se face ori
telepatic, cuvinte, ori în limba proprie a persoanei
respective.

Judecata de Apoi
Ajunse în de persoanele care
EMC sunt îndemnate - filmul
panoramic al în care apar scene cu tot ce au
bine sau r V toate persoanele le-au provocat
necazuri simt durerea acestora, cum a fost
la vremea în care le-au provocat
Vedem, de asemenea, ce rosturi a avut
pe ce am îndeplinit ce mai avem de
Stanislav Grof (2006) asimi vederea acestui film
cu o , echivalentul de Apoi .
nu -o fac ci tu însuti.
 un subiect care a avut o astfel de
ca cum fi avut în minte în a timp
gândurile mele, pe ale
Filmul panoramic al nu doar trecutul, ci,
în câteva cazuri, viitorul.
un caz povestit de Pim van Lommel:
întâlnit ochi care priveau cu o
iubire. Mi s-a a atunci o mare parte din mea
viitoare, cu grija pentru un copil mic, boala a
mele, prin care voi avea din
vina mea la altele

Anticiparea viitorului
Al doilea caz pe care îl reproduc din memorie este
studiat de R. Moody. Un dintr-o familie
. În 1941, la vârsta de 10 ani, are o moarte
unei apendicite. Se vede la
vârsta de 28 de ani cu familie, doi copii. Într-o
avea un aparat prins în perete, pe care nu îl
nu ce
Copil prea nu ia seama la ce a
cu timpul a uitat totul. S-a mutat ulterior în
SUA. Pe când avea 28 de ani, într-o zi, fiind cu familia în
jurul brusc are reprezentarea din c
în care locuia acum de 3 4 ani. O
nepotrivire. În imaginea pe care a avut-o la
vârsta de 10 ani avea o un Pe perete era un
aparat de pe care l-a atunci, dar
care nu era inventat. De aceea nu ce este. Oare
chiar totul este programat?
cum mai sus, cei ce au moarte
ferm are un sens
venim aici cu o misiune.
 comentatori se într da celor ce au avut
o EMC li s-au evenimente ce nu s-au petrecut
dar se vor petrece în viitor, în cu
lor, ca în cazul descris mai sus.
cazul unei doamne, medic psihiatru, care are o
EMC un stop cardiac. Întâlnind de
, i se spune va fi înapoi pe
dar va trebui suporte moartea fiului care îi va
o depresie cu de a se sinucide.
Este insistent nu se
când va veni timpul plece de pe ca
s-o i se viitorul mormânt, cu toate datele
scrise, dar care în realitate nu decât în
dimensiunea de Dincolo.
Literatura din domeniu multe cazuri de
EMC în care sunt anticipate evenimente ce vor urma
fie de respectivele persoane.
o a unui medic psihiatru
canadian, Richard M. Bucke, citat de Pierre Weil (1989):
oamenii sunt nemuritori, ordinea
într-o asemenea man încât,
neîndoielnic, toate lucrurile pentru
binele al tuturor, principiul fundamental
al lumii... este ceea ce noi numim iubire în final,
fericirea a tuturor este absolut .

de iubire
Deducem de aici de iubire este calea pe care
ne-a oferit-o prin Sine prin Iisus
pentru a realiza binele al tuturor.
Dincolo de tunel, acolo descriu
un mirific, cu peisaje paradisiace o lumi
c ciclurilor diurne nocturne de pe
 Starea a celor prin EMC dincolo este
ca fiind cu sentimentele de fericire,
de beatitudine de pace. Rar sunt persoane care vor
se mai înto de acolo. Mai mult cei care au
copii mici sau bolnavi care au nevoie de
ajutorul lor.
Tuturor celor care se întorc de dincolo li se spune de
cineva cunoscut - rude, sau chiar de
- nu au voie dep o barier
dintr-o un râu etc. Cei care trec nu
se mai pot întoarce.
Celor ce trebuie se la li se
spune de rude decedate sau chiar de o
entitate mai au de ut , nu este
timpul acolo. Uneori, ordinul de
întoarcere este dat de Iisus, care spune: înapoi
spune ce s-a întâmplat .
Acest ultim ordin, de a fi înapoi cu îndemnul
de a spune ce au mi se pare plin de
semnif . Înseamn planul sus
informeze despre sa planul jos . nu cred
este ales acest moment în care tensiunea
a oamenilor de pretutindeni atinge cote maxime:
proteste, terorism, conflicte sociale. turi
de clinice sunt supuse
noastre o serie de alte noi elemente de pe
care le noi în expunere.
Momentul dificil pe care îl parcurge omenirea
impune o gândire o paradigm de
noua

Vindecarea din
Readuc în câteva cazuri citate în Mintea de
dincolo. Sinteza clinice
deoarece mi se par ilustrative pentru tema pe care o

Sunt alte elemente care fac parte din

clinice: vindecarea de boli
grave, unele o prin mijloacele de
care dispunem, care are loc în gândirea
acestor
Profesorul neurochirurg, la Universitatea
Harvard, Eben Alexander este recuperat total dintr-o
de o
cu E. Coli. în aceste cazuri sunt
extrem de rare cu o mare probabilitate de sechele
indelebile. Acest om, care a recunoscut în materie de
religie nu era un practicant avea o atitudine a
, în timpul celor zile de
a traversat o de moarte în
care a grupuri de persoane în genunchi
rugându-se pentru tatea sa. În acel timp
efluvii de energie venind spre el care i-au dat
încrederea se va vindeca. A mai spus în
timp a avut acces la o pe care nu a -o
prin pe care le-a urmat. din s-
a întrebat derutat cum va ceea ce a la
Harvard cu ceea ce a cunoscut în dimensiunea de
dincolo.
Anita Moorjani a fost în spital în
cu un cancer limfatic. Medicii nu i-au dat
nicio de mai mult de câteva ore.
Intrând în moarte are o serie de
inedite.
În starea de decorporalizare, sa se
cu capacitatea de ubicuitate, nu mai este
de timp, aidoma cum se în
câmpul cuantic. În conseci îl aude pe medicul
curant discutând cu pe coridor -l
de finalul inevitabil.
din planul sus , Anita îi spune -
fie - din starea
în care se afla: bine... Nu-l asculta pe medic! .
Convingerea sa, medicilor îi este
de plecat cu 10 ani în în lumea
de dincolo. Îl vede apoi pe fratele care se
s-o mai în venind tocmai din India
la Hong Kong, unde era .
Este util cel în
primele clipe, cei pe care îi credem fie
noi în starea de spirit, ne ne
Ajungând în lumea de dincolo, îl vede pe
exclam tu aici? Acesta îi
a fost (cu sufletul, desigur) de
familia sa în anii care au urmat sale, a
-o a protejat-o pe mama, a participat la
nunta sa a fost ea în perioada anilor de
boa (Anita Moorjani, Am murit m-am descoperit pe
mine Editura Divin, 2012).
în numele convingerilor materialiste, cei
sceptici cu realitatea
din moartea ei ar trebui explice vindecarea
a unor boli grave în starea din
timpul Mai mult, acolo sunt
sunt de pe care o au. Ei
convingere în ciuda scepticismului
medicilor . În toate cazurile comentate de noi s-a
întâmplat aidoma.
Anita Moorjani le spune medicilor s-a vindecat,
cum s-a întâmplat în zile, spre
acestora.
 Aviatorul Kalkandis nu este crezut de medicii
se va ridica din patul unde a z ut 24 de ani cu
paralizia tuturor membrelor, ce nu au
.
Medicul cardiolog Gilbert, din are o moarte
de un infarct miocardic. Este internat
de în spital, i se face coronarografie, se
afectarea g a arterelor coronare se decide
Dar, ca prin miracol, Gilbert se
vede transportat într-o dimensiune în care o entitate, pe
care el o crede a fi lisus, îi spune este vindecat
va trebui se înto D o încercare
ner i de a refuza, se în patul de spital. Fiind
ferm convins a fost vindecat de lisus, fie
externat imediat. Colegul îl trebuie
operat de altfel inima sa nu mai fiind
grav afectat . Gilbert insi este vindecat trebuie
i se externarea. Aflat în îi
cere medicului repete coronarografia pentru a se
convinge. miracol! Reexaminarea coronarelor
un cord normalizat instantaneu, contrar tuturor legilor
fizice preceptelor medicinei actuale.

Ce este Infernul?
Atât comentatorii EMC, cât cititori
de ce se de despre Infern sau Iad.
Ca pe dincolo sunt mai multe niveluri
ale Fiecare dintre aceste niveluri
un strat în care mergem în lumea de dincolo, în
de efortul individual de spiritualizare. Iadul este doar
nivelul cel mai de jos al Cu cât avem o
mai cu atât mergem mai sus în
straturile de Lumin
 S-ar nu este o doar o
încurajeze efortul de spiritualizare, ci chiar o realitate.
Contrar unor opinii, venite mai mult din anumite
comentatori spun nimeni nu este
definitiv condamnat n în straturile inferioare,
ci, d un anumit timp de îi este permis
accesul spre lumile superioare.
Raiul nu este decât calea spirituale.
Iadul este starea celor care îl pe Dumnezeu
ce îi
cel mai profund Ade venit de la
Dumnezeu: fost .

Transformarea
Un alt argument care vine în sprijinul
clinice, de unor
boli grave, îl constituie transformarea pe care
o aceste persoane.
Probabil Gilbert, ca medici, era,
anterior de ceea ce i s-a întâmplat, neutru în
religiei. vedem acum ce spune
expe total atunci am spus tuturor
povestea mea. Bucuria de a fi vorbit cu Iisus este cu
mult mai mare decât de a nu vorbi .
prin alte câteva exemple, citate
Moody.
O femeie a declarat din EMC, avea
pulsiunea -i pe oamenii pe
stra i s le declare îi acum
oamenii îi sunt ca având
Un om de afaceri, era vecin cu un profesor
universitar, pe care îl vedea plecând de
elegant, la costum , cu o
diplomat în Treptat s-a o pentru
profesor, gândindu-se el pentru acesta, pe
care îl vede ca pe un parazit din munca lui.
Se ca omul nostru de afaceri o
moarte Acolo are revela sensului
tuturor oamenilor vecinul
profesorul, nu este un parazit, ci un om cu un rost bine
determinat în Din momentul revenirii la
începe spre amuzamentul care
nu îl zuse atunci cu o carte în
un sentiment de apreciere pentru vecinul

Fizica din
Este foarte greu -i convingi pe sceptici dincolo
se despre fizica recurgem la
exemplul citat de Patrice Van Eersel (Izvorul negru.
la Editura Nemira,
1998).
Tom Sawyer (SUA) este mecanic auto, cu liceul
neterminat. Lucrând într-o zi sub o cricul
pieptul îi este zdrobit de greutatea

Are o moarte ajunge în de

care îl cu o iubire îl
a auzit de fizica de Planck, Bohr,
Einstein. nu am auzit , a fost lui Tom. I
s-a spus aceea va trebui se întoar
va avea misiunea de a se ocupa tocmai de fizica
mai multe în care, din cauza
lipsei sale de instruire, nu mai corect nici
termenul de liceul se
înscrie la facultatea de fizi . ulterior în
timpul studiilor a avut mereu impresia ceea ce
îi era deja, într-un fel, cunoscut.
 Din istoria lui Tom Sawyer ar fi de
aspecte. Ceea ce credem este , un gol
plin cu , este în realitate un univers spiritual,
paralel cu cel fizic, iar ceea ce este aici este mai întâi
acolo. Se spune venim de acolo cu toate
necesare pentru a ne putea îndeplini
misiunea de aici.

Un al doilea aspect pe care vreau -l relev este

acela , pentru i cei care primesc prin
clinice o misiune, aceasta devine , lege
pe care nu o pot eluda sub nicio

ale
Larry Dossey (2014) aduce noi în
manifestarea lor mor ii clinice în t
a acestor similare cu cele din
EMC, dar în stare de deci,
evident, pierderea
Nancy Clark (SUA) este de laborator în
domeniul cancerului. A avut o pri EMC prin anii '60,
iar a doua s-a petrecut în foarte ciudate.
Este un discurs funebru la moartea
unui prieten. În timp ce vorbea, efigia a
defunctului o de -i spunea este bine
nu a murit. În acest timp, cei din jurul
i-au spus era într-o

Le-a celor din anturaj se afla

concomitent în planuri paralele - cel al
concrete cel în care îl vedea pe defunct vorbind.
Ar putea s acea a
planuri paralele, dar sunt alte situ de acest gen
întâlnite. În extazul mistic, persoanele în
timp în planul divin, în cel real.
de aceste evenimente, Nancy Clark a adunat
102 cazuri de intrare spo în stare de
în de cei care au EMC. În
momentele respective se aflau în
cotidiene. Lucrau, priveau la TV, vorbeau la telefon, se
odihneau etc.
Este interesant toate persoanele chestionate au
avut transformare ca cei cu EMC.
Raymond Moody aduce câteva istorii noi de EMC. De
a numit-o
O medic asista la decesul mamei sale, iar
în clipa expierii a v t-o pe aceasta plutind în
de mama sa le-a în acea pe
prietenele decedate ale acesteia venite s-o întâmpine.
o poveste chiar la
moartea mamei lui Raymond Moody. În jurul patului
muribundei erau 6 persoane - el, s a surorile cu
lor. Înaintea ultimei clipe, mama sa -a scos masca cu
oxigen, le-a spus îi pe a plecat. cei
din jurul mamei se de În a
o în interiorul acesteia l-au pe
ta lor, care plecase de mult dincolo venise acum
o întâmpine pe mama lor.
Impresionat, Moody atunci a
mesajul primit: de a scrie un nou capitol - cel al

Studiul al ei ii clinice.
Argumente pro contra
Mai comentatori sunt de fiind un
domeniu nou, ne lipsesc cuvintele necesare pentru a
reda tabloul complet al clinice mai
ales pentru a reda sentimentele Personal, g sc
mari similitudini între dimensiunea de dincolo de lumea
câmpul cuantic. Sunt la fel de dificil de exprimat
în logica termenilor de aici.
La modul foarte realist vorbind, eu cred
doar pe ideea lumii, nu
este p explice o realitate care are un
fundament spiritual. Nu avem nici cuvintele nici
necesare. Cel care a pus întotdeauna piciorul
doar pe un sol solid derutat suport când
trebuie se orienteze într-un univers al lumilor
invizibile, inaccesibile sale sensibile.
La fel ca fizica universul
clinice este greu de intuit, pentru nu sunt
cu care în mod Avem nevoie
de o i anume una care se suprapune, în
opinia mea, la identificare cu cea a fizicii cuantice.
Voi încerca disting elementele comune.
Câmpul sau vidul cuantic are elemente identice cu
ceea ce se prin .
Continuitatea - Timp este exprimat printr-
un continuu prezent în care sunt înscrise simultan cele
trei momente ale timpului: trecut, prezent, viitor.
Aceasta este visului anticipativ
(premonitoriu) a Prezentul în sine
trecutul viitorul - încât, prin contact cu prezentul,
s-ar putea viitorul. Ar putea fi o
pentru darul profetic al unor personaje descrise în
Biblie.
Ubicuitatea este capacitatea de a fi în timp în
mai multe locuri. Ne amintim de Anita Moorjani care, în
timp ce se afla în moarte l-a pe fratele
aflat în India ia avionul spre Hong Kong,
unde era ea
 În fenomenului straniu în care legile biologiei
actuale par fie s-au încercat mai multe
explic .
S-a pus întrebarea clinice nu
s-ar datora unor momente în care creierul este
nu este complet la
începutul la reluarea sa. În psihiatrie se
despre o crepuscula , cu un câmp
de îngustat, dar nu total
Monitorizarea acestor a
se petrece în faza în care activitatea creierului
este nu la începutul sau acesteia
(Greyson, 2003; van Lommel, 2004
Încetarea creierului în EMC a fost
prin electroencefalografia (EEG) care
activitatea sa prin reflexele de la nivelul
trunchiului cerebral.
La EEG a o linie de zero,
semnificând o abolire a activi electrice cerebrale
ca urmare, o abolire a (H. Ciute col.,
1990; T.J. Lossaso, 1992).
Încetarea creierului se face treptat în
sens descendent - de la emisferele cerebrale spre
trunchiul cerebral. Prin urmare, este posibil ca
activitatea emisferelor cerebrale fie EEG
confirme prin linia a traseului, dar nu este
suficient, pentru în trunchiul cerebral, unde simt
centrii cardio-respiratori, itatea poate
fi preze Numai abolirea a reflexelor de trunchi
cerebral încetarea a la
acest nivel. În s-a efectuat controlul
reflexelor de trunchi cerebral, care s-au dovedit a fi
absente.
 Experie mor ii clinice, o expe a

Conchidem deci prin testele descrise, activitatea

creierului este în timpul din moartea
ca urmare, nu mai poate fi
a creierului, ci doar a care, în mod
afl m în afara creierului -
contrazicând toate legile biologiei clasice.
S-a mers mai departe s-a incriminat în
a clinice eliberarea de endorfine,
etc.
Contraargumentul imediat este acela un creier
nu mai poate elibera nici endorfine, nici
neuromediatori.
Rolul endorfinelor în organism este acela de a
combate durerea. Ele constituie pe
care o organismul când trebuie se apere de
durere. De ce le-am atribui atunci o pe care nu o
au, anume aceea de a determina cu
vederea prin ziduri cu despre structura unei
lumi invizibile, cum a medicul chirurg,
instruit la Harvard, Eben Alexander?
O întrebare vizavi de rolul endorfinelor:
de ce nu ar produce endorfinele aceste fenomene în
afara clinice? Trebuie murim pentru
a afla ce rost avem pe lumea asta?
Un alt comportament este oferit de cazurile de
moarte produse prin leziuni grave ale creierului
cu în care din nou creierul nu
mai poate
la nivelul creierului este
prin leziunile grave suferite, cum manifestarea
con în planul de dincolo?
 Pe dreptate se Pim van Lommel, în
articolul publicat cu colegi olandezi în
revista de mare prestigiu medical The Lancet (2001), ca
în alte articole: cum poate
creier? La fel ne într m noi: cum poate un om aflat
în deci cu ca
în cazul profesorului neurochirurg Eben Alexander,
acces, sa, la o a
ordinii universale decât cea însu la de la
Harvard? Reamintesc ce a spus textual: cum ar putea
împace ceea ce a cunoscut acolo cu ceea ce a
la Harvard? (Eben Alexander, Dovada lumii de
dincolo, Editura Trebuie 2013)
Este limpede concluzion m a mo
clinice exclusiv care este
în afara creierului, având acces la o
dimensiune a Universului, în ciuda a ceea ce
Neurofiziologia ne spune un creier
oxigen prin oprirea ci sanguine mai mult de 3-4
minute nu poate S-ar în
moartea timpul are alte dimensiuni. Voi
exemplifica prin istoria de Stephane Allix în
cartea sa Moartea, al (Editura
Philobia, 2011). Pamela Reynolds este pentru un
anevrism cu localizare în sistemul arterial de la baza
creierului. O astfel de pe arterele care fac
parte din lui Willis este
de o mare hemoragie. Pentru a o evita, s-a
practicat anestezia prin hipotermie cu suspendarea
sângelui pe durata unei ore. cu
suspendarea se activitatea inimii
a creierului. Riscul de sechele sau alt accident este
foarte crescut.
 Interv ia chir a fost niciun
incident, iar pacienta -a reluat inimii
a creierului la parametrii normali. Curiozitatea acestui
caz este nu numai în ci în faptul
creierul a fost exclus fun onal timp de o
în ea a tot ce i s-a
întâmplat.
Din nou este vorba despre o creier, ca
un computer decuplat de la sursa de energie, cum s-a
exprimat van Lommel. Este de
chirurgical este reporterului S. Allix
cu respectarea detaliilor de specialitate de
profesorul Bruce Greyson.
Ca în cazul din
a putut reda ceea ce a în timpul
creierul era exclus
O opinie complet celor care
clinice este a care a
transcens într-o dimensiune îi
lui Sam Harris. nu cum
poate fi de creierul uman, nu admite
manifestarea sa în afara acestuia. Emite ipoteza
din EMC se petrece probabil înainte de
suspendarea sau la începutul
acesteia la revenirea din EMC.
Ipoteza lui Sam Harris nu este deoarece
c nutul acestei exper este complet diferit de cel
al în care se persoana Pe de
parte, studiile efectuate cu mijloace moderne, inclusiv
cele pe care le-a invocat Sam Harris, au indicat în
momentul în care se petrece EMC, creierul celor care au
avut stop cârd io-respirator sau grave traumatisme
cranio-cerebrale nu mai era (H. Ciute
1990; T.J. Lossaso, 1992; S. Parnia col., 2001; B.
Greyson, 2003; S. Grof, 2006).
cum s-a exprimat cardiologul olandez Pim van
Lommel, creierul celor care au putut fi în timpul
clinice ca un computer scos din
ar fi fost interesant cum ar fi
explicat Sam Harris celor 21 de
din stu i de profesorul Kenneth
Ring (SUA).

Vederea prin spirit

Revin la întrebare: cum oameni
vedere?! Spuneam profesorul Kenneth Ring
aduce a 21 de cazuri pe care le-a avut în
studiu. Eram acolo sus la plafon... i-
am auzit pe medici vorbind am acest corp,
nefiind sigur este al meu . Este unui
care a o moarte de Ian
Wilson (1998).
În comentariul meu reluat în alte pe care
le-am publicat, ceam obser vederea
în unghi de 360° nu apare doar în
clinice. Este în extazul
mistic în tehnicile folosite de marii din Orient.
Efortul de a explica ceea ce nu poate fi
explicat este dabil, dar succes. S-a încercat se
întreaga a clinice la o
cu delir de posibila ischemie a
creierului aflat în
este o imagine de
delirante în unele boli psihotice. Nu are nicio
cu realitatea. Gândirea din
clinice are o un sens pentru bolnav, o
o pentru persoanei implicate, mereu
cu trimiteri la religie, filosofie, spiritualitate i chiar la

Hal poate episodic, cu criza,

în epilepsia care a fost de asemenea
în clinice. Dar gândirea în
epilepsia este inc
Gândirea în EMC am spus este
cu idei referitoare la trecutul viitorul
persoanei respective care au un ecou logic în
sa
Eticheta de nu se poate pune printr-o
ci prin ale acesteia cu simptome
specifice cu EEG de asemenea specifice.
S-a mai spus, total eronat, este un
intermezzo între crize de epilepsie, manifestate la
la moarte. O astfel de nu poate fi
de cineva care are un minimum de despre
epilepsie.
anestezice au fost de asemenea
incriminate în aceste din moartea
pentru motivul pot uneori genera la cei la care sunt
folosite Am precizat: sunt
excluse din moartea apoi nici toate cazurile de
EMC n-au fost precedate de anestezie.
S-au incriminat ca fiind
responsabile de efectele din EMC: ketamina
dimetiltriptamina (DMT). în care se
petrec cele mai multe dintre EMC nu anestezia
cu deci este acesteia.
Dimetiltriptamina se într- în creierul
nostru. Studiile experimentale cu subs au
unor imagini cu lumini, dar ele nu au
l celor relatate în EMC. Pe de parte,
cum s-a demonstrat prin efectuate, creierul
este exclus în majoritatea cazurilor ca
urmare, nici DMT nu mai poate fi în
determinarea efectelor din timpul acestor
Melvin Morse (1992), pediatru, a studiat aceste
aspecte a oferit un clar la întrebare. Acolo
unde s-au folosit supradoze de narcotice,
sunt total diferite de din
moartea cum de altfel am sesizat i noi.
Melvin Morse, care a studiat aceste din
moartea la copii, a o deosebit de
asupra ar trebui mai
mult. Copiii pot avea ei cu o
mai a li se prezenta filmul
retrospectiv al
asta pentru nu au avut timpul necesar -
o biografie, în timp ce au parcurs o
de pentru o
este aici o din alt plan, mai putem discuta
de o... hal Poate da, dar nu la cei care au
avut aceste
S-a mai vorbit despre o particularitate a acestor
la copii. Tunelul cele lumi , cum
i se mai spune uneori, este înlocuit cu o punte sau un
pod, peste care trebuie de în
sunt cei care trebuie se
este într-o de forme: o un râu,
un alt obstacol. Cineva din acea dimensiune are
întotdeauna -i .
Revenim la transformarea pe care o au
cei care au traversat o astfel de Este una
nu s-a întâmplat fie
în timp. Lommel spune a intervievat multe
persoane la de mai i ani de la momentul în
care au avut de moarte a constatat
 aveau motivare sp peste 8 ani. ne
gândim câte cursuri de dezvoltare facem noi
aici, câte pe nu citim
perseve în ceea ce am ... apoi,
transformare este doar de
terestre, cum spun unii sceptici, de ce nu
apare o lipotimie, o de pierdere a
Trebuie murim, fie i
tranzitoriu, pentru a evolua spiritual? Uneori, s-ar
da!
autoscopice în care persoanele
se în dublu exemplar. Se chiar asiste
cum dublura lor printre oameni în timp ce
exemplarul original este a at undeva. S-a precizat ca
diagnostic în aceste cazuri migrena, tumori cerebrale,
epilepsii temporale.
Excitarea prin electrozi a unor zone din creier a
condus de asemenea la dedublare prin din corp.
în cazul consumului de droguri s-a întâmplat uneori,
dar experien e clinice nu se doar la
din propriul corp. Susan Blackmore (1993) a avut
o astfel de ce a consumat canabis.
Kenneth Ring despre o de gen
feminin care, în timp ce se afla pe un câmp cu flori, a
fost atât de de naturii, încât
brusc s-a într-o dimensiune. Are
o aidoma celei din moartea .
În cazul relatat nu se mai poate vorbi de o a
creierului cu ischemie haluci ii. pe care
a -o este

Cele ale existentei

Oricât ne-am încrâncena în unor
materialiste, trebuie sunt prea multe
argumentele, fie numai cele invocate aici, care
p pentru e a r paralele
interdependente conectate. Una este realitatea
în care temporar este realitatea
La
realitate nu putem avea acces, atâta vreme cât
aici, decât prin modificate ale
comentatorii ne spun realitate este
la fel de ca cea de aici, dar nu avem
instrumentele necesare ca o percepem în

Nu putem ignora la exi a altei

perceperea ei în deosebite
ale Raymond Moody ne cazul a
surori internate în timp în spital. Una
dintre ele are o moartea te sora,
care decedase r ca ei i se comunice. Am relatat mai
înainte un alt caz impresionant al unei tinere care
în lumea de dincolo ca
ea fi de moartea ei.

extracorporale
Un argument, spune, r îl aduc
extracorporale (out of the body) voluntare.
Robert A. Monroe a creat în SUA un Institut în care,
în colaborare cu mai oameni de a elaborat
o de control a ritmurilor cerebrale prin care se
pot realiza l torii extracorporale. Prin folosirea unor
stimuli cu pentru fiecare
s-a o a ritmurilor
cerebrale, propice atât
, cât studiilor fice.
 Monroe aceste extracorporale: o
stare în care te afli în afara corpului fizic ai controlul
al propriilor
În acea stare, subiectul se poate deplasa oriunde
la mii de kilometri la simpla la simplul
gând. Deplasarea poate fi sau aproape instantanee.
Ca în clinice, în spirit
orice mediu fizic - ziduri,
de beton,
Ca urmare a sale, Robert A. Monroe
ajunge la câteva concluzii: oamenii pot avea
din corp în timpul somnului, este de
non- ca urmare, poate orice
mediu fizic în afara corpului
Editura For You, 2007, respectiv 2011).
m i ale lui Stuart W.
Twemlow, medic psihiatru, Serviciului de Cercetare
al Spitalului V.A. Topeka.
Prin stimularea cu frecvente diferite în emisfera
de cea se într-o stare
profund cu ritm respirator foarte lent, alternând cu
pauze respiratorii scurte cicluri de
superficiale mai rapide.
Electroencefalograma a relevat un ritm teta de 4-6
Hz/sec., dominant, alternând cu un ritm alfa 8 Hz /sec.,
cu mai redus
Dintr-un lot de 339 de voluntari, 37 % au raportat
întâlnirea cu de în EMC, 30 % au fost
de ghizi spirituali.
În cartea sa Aventuri dincolo de limitele corpului fizic
(Editura Infinit, 2011), William Buhlman, observator de
mare foarte avizat în actuale,
în ambele ipostaze - extracorporale
clinice - se petrec aproape
experie conchizând cea care este
propria
Deoarece în experie le extracorporale, întreprinse
voluntar, este numi-o

Experimentele întreprinse la Institutul de

Robert A. Monroe, nu sunt identice cu cele din
moartea au câteva elemente comune cu
acestea, care conduc la concluzii.
Este interesant oferim câteva date din istoria lui
Monroe pentru a mai bine amplitudinea
fenomenului descoperit de el.
Prin anii '50 are primele din corp spontane,
începeau prin frisoane cefalee.
Prima s-a petrecut noaptea. S-a trezit
brusc din somn cu contracturi musculare, care s-a
proiectat în plafonul dormitorului. Privind spre
pat, vede dormind ea, o
mai întâi în panic dar imediat r este
propriul corp, în pat.
Evident, se închipuie trebuie
ceva la creier, merge la mai medici, este
examinat ei din umeri, spunând nu-i
nicio În cele din cineva mai informat îi
spune stea pentru în vechiul Egipt, în
China, India Tibet, fenomenul era bine cunoscut. Se
începe experimenteze noii
sale
Î în timpul un prieten la care nu
fusese niciod în Pentru a-l convinge de
îi descrie interiorul acesta
uimit. Într-o o lumânare
ce eter , imaginea
aprinse o stinge.
 Dar la întoarcere lumânarea ardea. Deduce
atunci sunt corpurile fizice, al al
dar în sunt doar corpurile subtile, de
non-
Abia acum cred de ce în aceste
voluntare se întâlnesc unele elemente comune. În
dimensiunea în care se petrec fenomenele nu o
lume ci doar în forma lor de energie
sau . Întotdeauna am fost convins energia
viului nu este o energie de tip electromagnetic, ci
una de ordin subtil. Ceea ce prin EEG, EKG
etc. este energia câmpului electromagnetic, de
corpul nostru ca ca epifenomen al energiei
viului pe care niciun aparat nu o poate produce. La fel,
lumina pe care o vedem este difer de Lumina vie
din care suntem Este Lumina care apare la
Sfântul Mormânt de la Ierusalim pe care am -o
cum în primele minute se în
schimbându- culoarea devenind
idee am dezvoltat-o mai mult în
capitolul viului din materiei (Editura
Eikon, 2009).

Transformarea a celor care au traversat

clinice nu este o transformare
ci în care în planul de dincolo au
divine ca model de urmat pentru
atât de mult pretutindeni.
care ni se dau de dincolo, unde
autoritatea etalon, ne spun este nevoie de o
gândire, o n par în acord cu Noua
Este nevoie de o în care
toate reperele acestei lumi trebuie revizuite.
 Am afirmat adesea aducerea în lumii
actuale a fenomenului EMC nu este De
este Kenneth Ring. Din dimensiunea de
dincolo, ne spune el, ne sunt mesageri care, prin
transformarea lor noua a celui
pe care Teilhard de Chardin l-a numit Noeticus .
Acesta va dispune de o una ,
spiritua Va fi un om al nu al
nu al Va fi un om
cil tuturor refulate, neutilizate.
se vrea a fi are
integreze toate datele noi care vin din
uma recunoscând o
nu o poate reda la nivel de ultim detaliu pe cea

O întrebare pentru de cum

memoria suportul
creierului? De unde vin toate aceste inform
indiscutabile elemente de cel pentru
acelea care s-au putut confirma documentar sau prin
practica
Medicul Larry Dossey, în cartea sa Singura minte,
EMC ferm minte,
gândire, în afara creierului, ideea
întreaga se petrece numai în mintea
persoanei care EMC este de multe
argumente: întâlnirea în acea stare a care nu
au fost anterior de EMC; vederea celor care
sunt ori din vindecarea instantanee a
unor boli grave aflate în stadiul terminal; excluderea
a creierului etc.

Scepticismul materialiste
clinice
 Andrew Greely (SUA), care ed a franc
a lui Raymond Moody mai sus, scrie
clinice nu poate fi ca o a
de moarte, ci doar... ca
dulce care are loc în timpul
Cu alte cuvinte, ar fi reconfortant
mori! Prin concesie, este
Dar numai la o un
suport real.
Mai întâi, studiile efectuate acum au relevat
EMC se petrece la nivelul nu al creierului,
pe care i l-au demonstrat este exclus
evident, atât cât testele actuale pot ne
informeze.
Este imposibil cum un creier
poate gestioneze un cognitiv
afectiv care are o coere este în
cu subiectului, îi sunt aduse chiar
noi referitoare la viitorul la trecutul
la prognosticul bolii care i-a determinat actuala EMC.
Întreaga indubitabil, de resortul
co dar cum poate o
suportul creierului, care este invalidat, nu poate fi
decât sa are loc într-o
dimensiune, de creier.
care au traversat o moarte au
beneficiat de o transformare de
d indiferent de nivelul de de profesie,
sau nu unei religii. Mai mult, cei cu
convingeri atee s-au schimbat. Au devenit mai buni, mai
iubitori cu semenii, gene , calmi
iert ri.
 în fata tuturor evenimentelor
eliberarea de frica de moarte par fie de asemenea
printre beneficiile prin EMC.
Se în mai mult de 3-4 minute oxigen
creierul moare. Cum revenirea la a
celor care au stat ore întregi la sau a acelor cazuri
semnalate un timp mult mai mare decât cel
standard de câteva minute?
în fine, prin ce miracol creierul ne
numai în despre vindecarea
instantanee a bolii despre întoarcerea... Ce
ce poate creierul nostru numai în acea
ne spune ne de boli pentru care
medicina nu are

Concluzii
clinice este prima marea
i ere prin care putem avea acces direct la Regatul
Lumii Divine.
Suntem cu totii din Lumina vie
verbului Divin: lux!
Fiecare dintre noi este un instrument în orchestra
care trebuie interpreteze marea simfonie a
Partitura a fost scris pentru fiecare dintre noi de o
dinainte de a ne Revenim aici
când vom corect propria
Moartea, ca nu este decât o trecere a
dintr-o în alta. Am putea spune
ambele nu sunt decât ale
care, cum Max Planck, diferitele
forme existente ale materiei.
În universul imaterial, non-fizic, timpul nu
ne spune Platon. Este exact a celor
care au traversat o EMC.
 Moartea nu este decât trecerea din suportul fizic în
forma sa S-ar putea spune chiar mai mult.
Moartea este trecerea de la a
în Regatul Spiritului, unde are loc întâlnirea
cu Lumina, despre care vorbe inclusiv Mircea Eliade
în scrierile sale.
Acestea sunt Clinice.
 Cap. 10 - CREIERUL UMAN - MARELE MIRACOL AL
UNIVERSULUI

Creierul uman este una dintre structurile în care

a cea mai mare de n
intelige , realizând o
Pentru ca un conglomerat de materie din
atomii în jurul nostru o asemenea
un spirit, o sentimente,
a fost nevoie de o structurare extrem de comp de
sofis
În punem acest miracol pe seama
eludând într-o a
elementelor, infinitatea de imaginate pentru ca
prin se reflecta
pe sine. infini a realizat o entitate
ne ne Eu sunt!
În cele ce îmi propun merg pe firul logic
provocator al construirii acestui
al umane.
voi referi mai întâi la consisten creierului.
Fiind o prin
cerute de
fiziologia organismului de activitatea pentru
a avea softul necesar s-a impus actualul hard.
Consistenta creierului este foarte la
Poate fi strivit doar cu un deget. Pentru a-l
proteja, natura l-a închis într-o cutie
la evident, în anumite limite. În plus, creierul
este înconjurat de o de lichid, dispus atât la
sa, cât în interiorul compus, în
principal, din sare.
 O a naturii: venim pe lume
doar cu acele active de care avem
nevoie când ne Un exemplu: reflexul de supt
pentru a ne Am zut puii mamiferelor au
capacitate, dar, spre deosebire de puiul de om,
pe care mama îl conduce cu la sân, acestea
-l singure. De unde?! De unde vine instinctul
care ziua puii f
aducându-le insecte, fie în timp, fie cu rândul cei
doi
Plânsul prin care cu mama exprimându-
nevoile, de digestie, de eliminare, de
motricitatea - sunt toate
atribute cu care venim pe lume.
Reflexul de se înscrie în logica a
prinderii de corpul mamei cu o pe care numai frica
de a nu o pierde o poate da.
Pe ce copilul sunt activate toate
celelalte care definesc fiin uman , fie sub
unea semnalelor din mediu, fie prin
educare, în care mama are un rol
determinant.
Î cu rudele noastre care ne preced
filogenetic aproape toate structurile anatomice,
desigur, cu specifice fie specii. Avem
aproape o biologie dar ne numim fii umane
doar creierului, care este diferit.
Creierul uman este anume construit pentru a fi ceea
ce suntem.
Ca putem evolua, crea o
o , s iubim, suferim, s
una dintre cele mai tumultoase istorii, a fost
nevoie de un creier capabil de aceste
 unui copil
Dispunem de multe surse referitoare la
unui cuplu pentru aducerea pe lume a unui
copil
Prima este aceea de a fi acceptat de ambii
atât înainte, cât
pentru conceperea unui copil trebuie
cu cel 6-8 luni înainte.
Doi Verny Kelly (1981), au constatat
influ asupra viitorului lor copil începe
cu mult timp înainte de concepere, cu cel 6-8 luni.
Nu este vorba despre asupra
care nu a fost conceput, ci de purificarea
organismului în acest interval de timp de o serie de
noxe.
la fumat, la alcool, evitarea stresului,
adaptarea unei diete adecvate,
toxice din evitarea expunerii la
acestea sunt de pentru viitorul
sarcinii.
Acele con trebuie respectate în timpul
sarcinii. Stresul sau conflictele dintre îi sunt
foarte . Într-un film în care se
se vede ecografic cum copilul se se
în uterul mamei. Am scris în alte luc ri nu voi
mai argumenta acum de ce este credem în
uterul mamei se un copil cu creier incapabil
lumea dincolo de universul Spiritul celui
care se este cel al unui adult, cu capacitatea
de a unui adult. Cartea Cele trepte. O
privire asupra genezei umane de
Anne Givaudan Daniel Meurois, în
traducere la Editura (2018), ne
toate detaliile în acest sens.
 În ordine de idei se înscrie a pe care
o mama cu pruncul abia
Primul contact al nou- cu mama trebuie
se imediat când se
impactul chimic mediat de prin atingerea celor
corpuri. Abia dup aceea ar trebui urmeze
celelalte manevre de toaletare a copilului.

De la ostilitatea mamei la
al viitorului adult
Repet, chiar suntem credem în
incapacitatea copilului de a percepe în primii doi ani
atitudinea adul ilor - dar îndeosebi a mamei - de el,
realitatea este complet alta.
Atât puiul de om, cât cel al mamiferelor se
de prima pe care o sau o aud imediat
ce se nasc o apoi ce devin
Are loc fenomenul de imprinting, descris
de marele etolog Konrad Lorenz, deja discutat.
În parcul de studiu al comportamentului
animalelor, pe malul în Austria, Lorenz a
ilustrat fenomenul de imprinting prezentând ura film cu
bobocii de care îl urmau peste tot.
În r cu imprintingul este de semnalat, ca o
cazul copiilor de animale
în prima - copii-lupi. O serie de
au fost profund alterate: limbajul, mersul,
modul de ire intelectul.
Ace copii, în jurul vârstei de 6-7 ani,
mâncau direct cu gura, ajutorul mâinilor, cum
au animalele care au crescut.
Nu au mai putut folosi limbajul articulat, ci emiteau
doar sunete nearticulate. Au înv greu sau deloc
mersul biped, iar intelectual erau complet nedezvoltati.
 Deducem din aceste exemple omul este
totalmente o iar este izolat de
societate înainte de a fi fie om, un biet
animal, nici acela complet pentru c nu are suportul
genetic al animalelor pe care le
pe care o are mama începând din primele
clipe ale de nou- este extrem de
din mai multe motive.
S-a constatat, atât la om, cât la animale, da
mama se poart distant, rece, sunt
mari premise ca viitorii dezvolte un
Copilul va a venit într-o lume
Va avea mai târziu
atitudine. Acel i lucru s-a observat la puii de
sau la marmote.
Puii de marmote, spre exemplu, au fost de la
mama lor imediat la mame
care nu i-au tratat cu Au avut o
dezvoltare ulterior, un comportament de
izolare de grup.
ceea ce geneticienii au numit gene lungi
gene scurte ale MAO (monoaminoxidaza). Gena
este gestionând Gena este
ca urmare, nu este de caractere
patologice. Prin metilare, gena poate nu
mai exprime caracterul patogen.
În 1998, Michael Meaney a luat un lot de
de a i-a dat spre unei
mame ocrotitoare. Spre surpriza sa, gena nu s-
a mai exprimat. I s-a opus oxitocina prin
ocrotirea de mama La un al doilea lot de
de gena când au fost
de o gena s-a exprimat.
 fenomen a fost demonstrat la oameni. Au
fost membrii unei familii care erau
de a Unii dintre copiii acelei familii au
fost într-un mediu protector din punct de vedere
psihologic. Rezultatul a fost unul foarte
pentru pragmatice: gena patogen a
nu s-a mai exprimat la copii.
Concluzia este una foarte
cultura învinge destinul transmis prin
o concluzie de ordin sociologic: de
gena violen prin metilarea
ADN-ului, iar de gena

Cu aceste suntem în
Mediul ambiant expresia genelor care
temperamentul comportamentul.
Rezultatul acestor consta i nu a fost de acceptat
de geneticieni la momentul când a fost sesizat
cum putem realiza este de o mare prin
impactul social pe care îl are.
O întrebare cu mai teoretice:
unde factorii de mediu pot modifica expresia
genelor noastre?
Am întâlnit opinii care dezvoltarea
intelectului este în mare parte de
de de din prima parte a Eu
nu sunt de acord total cu acest punct de vedere pentru
bunul motiv ar fi noi nu l-am mai fi avut
pe Ion pe Mihai Eminescu, iar omenirea nu l-ar
mai fi avut pe Newton, care era fiu de fermier, nici pe
Faraday, care era fiu de fierar de pe care,
este le citea. Lucra la început doar ca asistent
la Davy, dar îi imens.
 Este motivul pentru care eu cred în gena care
geniul în sociale care permit sau nu
manifestarea sa. evident, în destin.
Îmi amintesc aici de versurile lui Baudelaire, tradus
de Al. Philippide, care atât de sugestiv destinul:
flori dau în zadar/ Parfumul lor subtil rar/ în
-n .
Nu este oamenii de geniu nu
propriul lor poten l. Ce î când
Eminescu se astfel pe sine: sunt copilul
nefericitei secte/ Cuprins de-adânca sete a formelor
perfecte ?
sunt aici, vreau spun este foarte
important ai o scânteie de talent în ta. A
a- atrage cumva un pedagog, un
-o cultivi, faci efortul de a-i spori
lumina. Ce n- fi dat în anii de liceu, când eram mereu
ascultat la compunerile care ni se cereau la limba
de ce! Foarte târziu am dedus
profesoara în mine o de talent, dar nu mi-
a spus Abia mai târziu am început -mi
mâna la scris , comunicând cu tineri de vârsta
mea în acest scop. de modestie, la nivelul
convingerilor mele foarte intime nem urisite,
am alte alte gânduri decât
majoritatea colegilor mei de Restul a fost,
probabil, destin.

Cea mai mare parte a se în primii

6-7 ani
Primii 6-7 ani sunt decisivi pentru 90 % din
con ideativ cu care vom opera Bruce
Lipton spunea chiar 95% din cu care
 sunt formate în a

obiceiuri/ gusturi alimentare,

vestimentare, receptarea comportamentului celor din
afara familiei comparativ cu al celor din familia în care
- sunt repere care ne în minte
ne stilul afectiv modul de gândire.
Simt mari pericole care asupra
acestei vârste: imaturitatea discer cu
dificultatea de a face între bine motiv
pentru care copilul va toate
în al doilea rând, creierul se anatomic,
biochimic
De aici r în propor modelul de
comportament psihologic, cognitiv, afectiv social.
mediul social familial în care ne
-ar pune amprenta asupra ar
trebui fim la fel, ceea ce ar însemna o monotonie
Farmecul lumii îl diversitatea. Nu sunt
identici nici nici chiar gemenii univitelini. Ne
ereditatea, care ne poate aduce gene de la
predecesori care au probabil cu secole în
Ereditatea este tiparul pe care îl umplem cu
de imprimându-ne temperamentul
liniile generale ale caracterului. Dar nu
vom la 50 de ani cu comportamentul copilului
de 6 ani.
în noi cu noi în amprenta
amintirea celui care am fost în dar, având un
creier în transformare, în de
sensibilitatea evenimentele
ulterior ne ne noi
 nostru profund autentic, acel sentiment
intim de a fi în fiecare neschimbat, îl avem
de la Acolo suntem
unici ca destin Mereu vom schimba hainele pe
care le dar eul interior va fi etern în
toate peregrin noastre p mântene siderale.

Neurogeneza neuroplasticitatea - fundamentul

noastre
am acordat acestei
miraculoase a creierului nostru în alte reiau
subiectul pentru a revela noile sale posibil de care
putem uza.
Neurogeneza presupune formarea de noi celule
nervoase, numite mai simplu neuroni.
Prin neuroplasticitate formarea de noi
conexiuni (sinapse), de noi ramuri, dendrite, prelungiri
de axoni - ca la procesele de înv are, la diverse
leziuni de preluare de noi în cazul unor
neuroni sau
referitoare la suportul anatomic al
conceptuale a creierului sunt
de o mare , nu doar

Reamintim acum exceptând neuronii din

trunchiul cerebral care
din creier, se pot reînnoi din celule de
origine precursoare, numite
celule stemsau
Zonele în care are loc procesul de se
numesc germinative. La om sunt descrise zone
- una sub ventricular în hipocamp. În
zona se neuronii care sunt
 în structura striat, imp
în fu iile de
Hipocampului i se atribuie gestionarea culorii
a gândirii memoria de
Profesorul P.-M. Lledo (2017) ne spune la acest nivel
sunt circa 700 de neuroni pe zi la vârsta
de 50 de ani, cu nu am mai avea
niciun neuron dintre cei cu care ne-am Am avea
deci un creier aproape complet nou.
Revin la suportul anatomic
al pare a fi altul, noi acei Unde
este atunci memoria eternului nostru eu? Probabil
dincolo de neuroni...
Timpul de transformare a celulelor stemîn neuroni
se a fi de una la trei luni. Din totalul
acestor celule, 50 % mor. aici iar ne întâlnim cu
ciunea naturii. te din neuronii nou
devin glutamatergici, iar devin GABA-
ergici - corespunzând fiecare celor procese
fundamentale ale creierului: excitabilitatea
Cine neuronii, cine îi împarte du
nevoile func ionale ale creierului poate ne spune
de care se face atâta caz în explicarea
biologice de
atrag noii neuroni
nu sunt prin mor.
Concluzie pragmatic aici: creierul este ca
nu este folosit, se Putem avea
unei bune prin dar nu o
prin activare o pierdem. Vom
discuta mai departe unei mi
toase.

La idei noi, sinapse noi

 Fiecare gând nou exprimat prin cuvinte, idei,
concepte, sentimente etc. are nevoie de o
proprie de neuroni - pentru a fi exprimat, memorat
reprodus.
Formarea unei neuronale noi presupune
realizarea de conexiuni (sinapse) noi, de neuroni noi.
Se avem 100 de miliarde de neuroni în
creierul nostru. Un neuron se cu circa
10.000 de neuroni.
de (conexiuni) posibile din
creierul uman se a fi de 10 la puterea un
milion, comparativ cu de stele din galaxie, care
ar totaliza doar 10 la puterea 80. Abia acum
de ce folosim cuvântul când vorbim despre
creier.
Sinapsa este o relativ prin care
influxul nervos se transmite de la un neuron la altul. Cu
toate acestea, o se într-un interval de
timp de la 4 minute la 4 ore. Dar pentru a se consolida
sinapsa are nevoie de 24 de ore.
Pentru a ce are loc în creierul
nostru este suficient s în ore se
milioane de conexiuni: dispar unele
vechi, nefolosite, se altele prin activare se
alte sinapse noi.
Neuronul are prelungiri care din
structura propriu- Prelungirile de la un pol
al celulei se numesc dendrite sunt mai scurte, iar de
la polul opus axonul, cu o lungime mult mai
mare.
Dendritele se cu circa 10.000 de
neuroni. Î cum am subliniat,
formarea de noi conexiuni, de noi neuroni i de noi
prelungiri. Altfel spus, sunt utilizate ambele procese de
ale creierului - neurogeneza neuroplasticitatea.
Repetarea sinapsele, fiecare
o creând astfel o , o
tra , cum o G. Lepusez, neurobiolog la
Institutul Pasteur (2017).
Repetarea
neurona de suport anatomic, memoria
viteza de prin în momentul
acesteia.
Când ajunge în nucleul celulei nervoase,
din dendrite, semnalul electric este analizat transmis
apoi prin axon la sinapsele care îl cu
10.000 de neuroni.
Este interesant de discutat ce fenomene au loc în
creierul nostru într-o din care noi nu
decât gândim. Din acest unghi de vedere,
creierul este cel mai organ.
Semnalul electric din axon este trimis la
unde este convertit în forma prin eliberarea de
vezicule pline cu Rolul lor este de a
transmite influxul nervos la neuroni, ajungând
mai întâi în receptorii de pe versantul post sinaptic,
unde, în de natura este
transformat din nou în electric, fie excitator, cu
suport glutamatergic, fie inhibitor, cu suport GABA-
ergic.
Spuneam mai sus fiecare
sau de noi vechi sinapse neuronale cu
o incredibil de mare. Practic, se poate spune
fiecare efort de un creier nou.
Acest mecanism de ac iune are o
pentru creierului
nostru pentru
 În creierul unui copil la 2 ani are loc o
explozie Zestrea lui la
vâr este de cea cu care va opera
creierul copilului ajuns adult.
Sunt perioade de mari în creierul
nostru: în primii 2 ani la
în primii 2 ani copilul nu decât
este strict dependent de ma adolescentul
riposteze de
Este momentul unor deloc de
aceea adolescentul trebuie tratat cu mult tact.
Revenim la copilul din primii 2 ani de în ciuda
sentimentului rin el nu î copilul are
propriul model de comportament - de cele mai multe
ori, egoist. El vrea fie tratat cu ca un mic
care crede totul i se cuvine, mizând pe
incapacitatea sa de
Dincolo de creierul acestui copil are nevoie
de satisfacerea a de afectivitate
de un mediu ambiant cu multiple surse de
noi. Afectivitatea îi atitudinea de mai
târziu. Mediul cu de noi surse de i îi
antre dezvolt creierul pentru o capacitate de
cât mai mai târziu.
sinapsa - conexiunea dintre neuroni -
este elementul al Trebuie spus
astronomic de conexiuni dintre neuronii ri
ne de rudele noastre grai articulat. Ne
atributul specific uman. De aceea, când aud
suntem rezultatul unei absolut a
unei singure gene care s-a produs în creierul unei
primate predecesoare, o iau ca pe o g dar nu dintre
cele bune.
 ce am discutat bazele neurofiziologice
neurobiologice ale creierului care se
se încontinuu sub
a ceea ce gândim, facem, vom aminti
câteva dintre con ile care sunt favorabile
pozitive care au loc în creierul nostru.
Sunt ca factori favorabili ai proceselor care
permit dezvoltarea creierului:
iubirea (acceptarea semenilor);

noutatea informa or;

calmul;
cultivarea frumosului;
pozitive moderate, nu excesive;
activitatea
microbiomului;
iertarea;
generozitatea;

optimismul;
socializarea.

Câteva detalii utile

Am unui mediu ambiant cât
mai variat cât mai bogat în îndeosebi în
prima pentru formarea a cât mai multor
neuronale sinapse. Efectele asupra creierului sunt
acum de prin tehnicile de apte
vizualizeze densitatea noilor neuroni a re
neuronale prin în volum (grosime) a ariilor
corticale implicate.
în a s-au introdus diverse
dispozitive noi, care le-au trezit interesul i-au atras
prin folosirea lor, au beneficiat de aceste efecte
 imagistic spre deosebire de starea
la în a nu s-a întâmplat nimic
deosebit.
Profesorul Pierre-Marie Lledo a vorbit despre o
a neuronale de 4 ori mai mare la
care au beneficiat de un mediu variat fa de
lotul martor, care nu a fost implicat în noi.
Putem concluziona de aici monotonia din
nu ne nici sufletul nici nu ne
mintea.
cu care sau facem altceva util
no celo se în e de eliberarea de
având ca efect favorizarea sinaptogenezei. Nu spunem
noi monotonia ne ne în timp ce o
de elemente noi ne interesul pentru
Nu se pentru cei la
pensie excursii în locuri noi, participarea la spectacole
care bine dispun, lecturi filme
Fred H. Gage, cel care a efectuat experimentul cu
li s-a creat un mediu atractiv în habitatul
lor, ca urmare a concluziilor extrase, recomand
periodice în pentru
Spre exemplu, ne mobila din
iar nu avem materiale,
cel aranjarea ei.

Efectele microbiomului asupra creierului

În rel ie cu microbiomul, sunt cauze
care creierul: radicalii liberi (RL).
Ambele sunt dependente de starea de a
microbiomului.
Cea mai cale de redresare a microbiomului
o constituie o alimen e a constând,
neurologul american David Perlmutter (2015), în
prebiotice, probiotice alimente fermentate în
alimente cu redus de carbohi gluten,
saturate sau procesate.
microbiomului sunt multiple:
digestia;
organismul de flora de virusuri

are rol în detoxifierea organismului;

o proprie intervine în
imunologic al organismului;
enzime, vitamine neurotransm
pentru creier; peste 80 % din cantitatea de
este de microbiom;
contribuie la diminuarea efectelor stresului;
intervine în controlul ;
intervine în asigurarea unui somn odihnitor.
Aproape nu psihic ne în
care microbiomul nu fi afectat, direct sau
indirect, de la tulburarea de la oboseala
autism, depresie, anxietate, insomnie, psihoze, boala
Alzheimer, boala Parkinson etc.
Vom vorbi în alt capitol despre dezavantajul dietei
moderne pentru microbiom, aceasta fiind în fibre
vegetale.
Fibrele vegetale au rol de combustibil pentru
bacteriile microbiomului. În lor vor fi mai
tipuri de bacterii de reziduuri benefice necesare
ferment ii alimentelor.
Un risc crescut pentru boala Alzheimer îl au
cu standard de ridicat, cum sunt Marea Britanie,
Australia, SUA, Danemarca, Germania, de Sudan,
Etiopia, India, Angola etc.
Cred unul dintre motivele acestei discrepan în
i bolii Alzheimer îl constituie de tip
modern, în în fibre
vegetale, cu standard de ridicat.
Un comentariu alarmant referitor la
microbiom - obezitate - hiperglicemie i patologia
creierului îi neurologului citat mai sus, David
Perlmutter (SUA).
aduce multe prejudicii noastre.
Se depune în jurul viscerelor (ficat, rinichi,
pancreas, intestine), provocând la
aceste niveluri. Un alt loc frecvent de depozitare a
este abdomenul. Uneori poate fi
doar în jurul viscerelor, deci în interiorul
organismului, faptul nu apare abdominal nu este
un criteriu de a acesteia.
Un alt impediment adus organismului const în
capacitatea adipos de a elibera molecule
proinflamatorii numite citokine. acum ce
pentru organism

Kilogramele în plus = creier cu volum redus

Este citat un studiu (2005) efectuat de echipe de la
Uni Berkeley, Davis Michigan. S-a
raportul dintre talie s-a comparat cu
structurale survenite la creier, cu vârsta.
Concluzia cu cât abdomenul era mai proeminent,
cu atât hipocampul devenea mai mic. Hipocampul fiind
considerat centrul memoriei, avem
tu de memorie pe ce trec anii.
Deci, o asociere obezitate, boli
vasculare, Kilogramele în plus un
volum al creierului mai redus.
Proteina C (CRP) cu valoare este
ca un risc pentru boala Alzheimer de trei ori mai
mare.
 Se spune chiar dezechilibrele glicemiei ca o
pot constitui un risc pentru
cognitive de mai târziu. Dezechilibrul
glicemiei este apreciat a avea cauze la nivel de
microbiom.
O încercare de tratare a diabetului zaharat
tip 2 este la un congres de la Universitatea
Harvard (2014) de M. Nieuwdorp (Universitatea din
Amsterdam). În 250 de cazuri, a efectuat transplant de
microbiom de la
Concluziile dr. D. Perlmutter conduc la ideea în
multe dintre bolile mai ales în depresie,
atacuri de boli autoimune sau
neurodegenerative, investigarea inclusiv a s rii de
ionalitate a microbiomului corectarea la acest
nivel pot oferi noi terapeutice utile.

Rolul fizice
Activitatea este unul dintre capitolele care nu
din nicio care are ca obiectiv tea
creierului, dar a corpului, în general. În prevenirea
bolilor cardiace, a cancerului, a creierului,
recomandarea sub orice este absolut
mai ales într-o lume în care activitatea de birou ne
la sedentarism.
În cartea sa Regulile creierului (Lifestyle Publishing,
2017), John Mediiia ne mai
mergeau pe jos 10-20 km pe zi, în timp ce
sedentarismul în care ne ne
de avantajul fizice.
Nu se mai pune în d zi un asemenea
efort, dar majoritatea autorilor sunt de acord 20-30
de minute de mers pe jos în ritm mai alert, de 2-3
ori pe ar fi benefic suficient.
 Se de autori gimnastica
efect de ori pe p ar putea
reduce riscul bolii Alzheimer cu peste 60 %. Depresia
anxietatea ar beneficia de activitatea la
substituirea a
copii de se scutesc, motive,
de orele de edu e f d o mare
Unii se scutesc din comoditate, dar pierderea lor este
De la la
la construirea unui corp frumos
sunt numai avantaje pentru cei care fac sport.
Sedentarismul este una dintre cauzele
afectând creierului a celorlalte viscere.
fizic memoria
crescând fluxul de sânge în hipocamp - structura care
memoria de
Con muscular miokinele, care
generarea factorului cu rol trofic pentru
creier (BDNF). Sistemul imunitar este stimulat în

O este foarte pentru

efectele discutate.

Alte efecte ale fizice

cre volumul de sânge la creier,
aportul de oxigen - hrana sa minut de minut;
celulelor stern;
 reduce riscul de cancer;
activitatea
reduce riscul de diabet zaharat de accidente
vasculare;
men ine volumul muscular densitatea
care sunt ale
vrem fim ne -
un sfat bun.
Profesorul Pierre-Marie Lledo conchide activitatea
este o de întinerire a neuronilor .
Vom mai avea ocazia alte opinii
pertinente în acest sens.

Nevoia de socializare
Socializarea este o cale de a întrerupe rutina,
monotonia care creierului, dar nu este
singura sa virtute.
Socializarea cu cei cu care comuni m pe
lungime de are ca urmare un schimb reciproc de
energie de chimie, prin eliberarea de
care ne aduce pace, bucurie.
Elizabeth Gould (2012) a injectat la
a o proliferare de neuroni în hipocamp.
de asemenea empatia
compasiunea, crescând spiritul de solidaritate, de
colaborare de întrajutorare la nivelul grupului în care
ne
Socializarea este remediul cel mai bun al depresiei
de izolare la vârstele înaintate - cauz a

un sfat util nostim al profesorului Pierre-

Marie Lledo:
 O pentru reîntinerirea
creierului
Lida Katsimpardi (SUA) a o mare descoperire.
A transferat sânge de la un la unul în

A o revascularizare a creierului, o a
neurogenezei la nivelul bulbului olfactiv cu ameliorarea
mirosului.
S-a izolat din sângele transferat un factor GDF-11
care ar putea fi la originea acestor efecte.

Sunt viabili neuronii noi în grefele pentru

regenerarea creierului?
Medicina propune transfere
neuroni noi în repararea leziunilor produse de
traumatisme, de accidentele vasculare cerebrale sau
pentru înlocuirea neuronilor distr din bolile
neurodegenerative.
Î acum au Neuronii
în alt loc din creier decât cel de origine au
murit pentru spun din Poitiers,
vorbesc nu sunt progra
pentru a fu acolo.
Cu neuronii genetic se succes
în viitor.

nefavorabile proceselor de
neuroplasticitate
absenta creierului;
rutina;
stresul;
depresia anxietatea;
uzul de benzodiazepine;
 tratamentul de cu antibioticele care
microbiomul;
hrana
gândirea, negative.
Majoritatea acestor negative asupra
au fost deja comentate la alte capitole, iar
altele vor fi discutate în cele ce

De ce dormim
Pentru consolidarea proceselor de
memorare din timpul zilei, ne spun în
domeniul somnului.
În timp, s-a constatat privarea de somn
memoria, capacitatea de gândire. Dac
timpul de privare de somn se apar
delirul.
Hipocampul are rolul de control al memoriei de
neuronale care sunt create în
timpul de veghe în procesul de
memorare când dormim sunt reactivate. Î
efectuate în timpul somnului uneori o activitate a
creierului celei din timpul zilei.
Un studiu efectuat pe a relevat
de ori mai multe
dormeau imediat ce î au decât
treji. deci pentru rolul somnului în
procesul de memorare. Este în timp o
sugestie pentru practica
Daniel Choquet (2017) aduce în ideea
hipocampul nu este desti ia a memoriei, ci
doar o tranzitorie din care în circa 15 zile
sunt transferate în alte zone ale creierului
spre
 John Medina face o referire la nevoia de de
un somn scurt masa de prânz.
În clinica profesorului Hiromi Shinya, ora
prânzului întregul personal avea la 30 de
minute pentru
John Medina 26 de minute de somn în
acest moment cresc randamentul cu 36%.
ne amintim Al vin Toffler, în incitanta sa carte
ocul viitorului (Editura 1973), era de
întrucât nu avem oamenii bioritm deci nici
capacitatea de randament maxim în timp, ar
trebui ca, în interesul optime al s
se admit ca ora de începere a programului de
fie în de cronotipul diferit al
dintre noi.
Durata a somnului în 24 de ore este de 7-8
ore. Copiii mici au nevoie de mult somn pentru au
creierul în organizare. Ini ial, au un num dublu
de neuroni de adult. Au, de asemenea, o
capacitate de
Sunt mari în ceea ce
orelor de somn. Sunt persoane care nu dorm
decât 5-6 ore pe noapte au o capacitate de activitate
. Se spune despre Napoleon avea
capacitatea de a adormi la simpla nu dormea
mai mult de 4-5 ore pe noapte.
Cu vârsta, ritmul somn - veghe începe se
inverseze de aceea avem nevoie de tehnici de relaxare
pentru a învinge somno .
Ci în prezent o de materiale cu tehnici
de combatere a insomniei cu mai mult promise
decât realizate. individual la aceste metode
este extrem de variabil. Ceea ce sigur este
niciunul dintre cei care prestau o activitate nu s-a
plâns de insomnie. Se spunea chiar anecdotic
pe vremuri, psihiatrul le recomanda celor care
acuzau insomnia - sape cu propria Se
discuta pe vremea acidul lactic rezultat
din metabolismul anaerob implicat în efortul muscular
ar fi cel mai bun somnifer. În orice caz, acum
benzodiazepinele de care se face uz în insomnie
capacitatea de deci
mnezice. În sunt de
evitat mijloacele farmaco-chimice împotriva insomniei.
Pierderea sau anularea somnului REM, cu rol major în
recuperarea stres la revenirea la
somnul natural.

Este bine de reamintit

Creierul uman nu este programat execute mai
multe lucruri în ace i timp. nu
eficient decât atunci când este asupra unui
singur lucru, ne spune John Medina (2017).
Se atrage asupra pericolului de a vorbi la
telefon în timp ce conducem un autovehicul. S-a calculat
c la viteza de 112 se parcurg 15,5 m. Când
vorbim la telefon în timp ce se pierd 50 % din
detaliile drumului! S-a constatat 80 % din accidentele
de se produc în doar 3 secunde de
Ca dar în primul rând ca pedagogi care
lucre cu copiii de la vârsta de 6 ani, este obligatoriu

3-5 % din copii au de

3-5 % din copii au de a

numerelor, de a iei lor a logicii
lor;
 5-7 % sunt apraxici; ei nu pot executa gesturi
simple de de încheiere a nasturilor etc.;
8 % din copiii care greu au deficit cognitiv
manifestat la scris citit.
risca o întrebare: de ce copiilor de 9-10 ani li se
dau probleme de mate cu o atât de
încât nici lor nu pot le rezolve? Ce
facem cu cei care sunt pentru alte domenii?
ce se îi le frica de
cu impresia nu sunt la nivelul celor care au
logico- matematice native.
Îmi amintesc ce a fost pentru unii dintre
colegii mei de când s-a tabla
am o în câteva ore, dar
pentru colegi s-a dovedit a fi o grea pi de
ridicat pentru puterea lor. pe atunci erau
foarte dure. Noi cei care credeam,
în cei care nu nu vor
Din nefericire, tot credeau
tri când îi pedepseau aspru. Nimeni nu ne spusese
nici elevilor, nici 10 % din copii
nu aveau la vârsta aceea creierul suficient de dezvoltat
ca cifrele sau citi corect. Atitudinea
de copii trebuie s fie foarte judicioas pentru
altfel li se complexe de inferioritate la vârsta
când au o mare nevoie de încredere în ei
Dincolo de ritmului diferit de maturare
a creierului la copii, este obligatoriu un alt
element de psihologie a intelige Mi s-a
clasificarea lui Edward Lee Thorndike (SUA) cea mai
Când
m-am întâlnit mai târziu cu colegii mei care aveau
la tablei mi-au stârnit
întreaga admir e. Î problemele de ordin
practic (familia, casa, cu mult înaintea mea.
atunci am dreptate a avut Thorndike! Ei
aveau o de tip pragmatic, eu doar una de tip
abstract. iar simt obligat repet: nimeni nu este
nici superior, nici inferior. Fiecare suntem pe locul
de destin. Numai poate normal o societate.
ceva. În fiecare o privesc pe
mea cum merge la sub povara
ghiozdanului întreb: chiar trebuie
sub greutatea ghiozdanului o care
este la

este un termen nou, care

utilizarea ultimelor date din domeniul în
sprijinul i i al
mai bine ceea ce ne place, ne
interesul. Cu cât mai atent a
ceva, cu atât îl mai bine în minte. Personal am
în memorie din pe care mi le-
am propus s nu le uit, având nevoie de ele
în profesie. Cele mai multe se cer în
de unde nu ai timp de
Sunt crezut sau nu, dar vorbeam cu propriul creier,
spunându-i clar ferm: nu asta! . constat ,
de cele mai multe ori, m-a ascultat!
mai bine acele la care o
sau acele evenimente care prin sine o
mare
Le recomandam mei - scheme
proprii când uzeze de culori cât mai vii
pentru a-i atrage.
au un câmp mare de energie, capabil
materializeze gândul. I-am întrebat pe actori cum
pot memoreze rolurile. un discurs logic ,
mi-a marele sensibilul actor Dorel n.
O lec e, un discurs, o trebuie
o a ideilor nu
posibilitatea de a creierului. Când vrem
mult, nu se nimic.
Rezumarea de la expunerii,
repetarea cu voce de ce nu, cu
a ideii ori a mesajului ce trebuie -
întregesc . Latinii spuneau
opera , când se în
se ascunde veninul , când încheierea este

Fiecare o o
în de neuroni. Pentru a o consolida - în sensul
de a nu fi - este nevoie de repetare. Intervalul
dintre nu trebuie fie mai mare de 10-15
minute.
Am relatat în materialul de mai sus sinapsele
care nu sunt prin repetare se dispar.
Aceasta este uitarea.
profesionale trebuie repetate ori de câte ori
este nevoie. Profesorul de Neurologie Al.
povestea într-o confesiune pe tema în rii în fiecare
an repeta de anatomie a sistemului nervos. Era
un om de un eminent profesor la
Clinica de Neurologie de la Prin anii 70,
cartea sa Neurologie era una dintre cele mai logice
didactice scrieri, de noi pentru în
profesie.
*
* *
 Emmanuel Monnier reia sintetic o parte din cele
expuse cu scopul de a face câteva utile
pedagogilor:
Nevoia de expunere a materiei.
Corectarea în a eventualelor erori în
în elegerea a ceea ce s-a predat.
Evitarea elevilor. Intervine
fenomenul de saturare, de iar copiii nu mai
pot fi
Dincolo de la orelor,
este recomandat atunci când apare oboseala se
comute expunerea pe un alt registru, eventual distractiv,
sau de alt interes pentru elevi. Este metoda
active . Mutarea copiilor pe din creier
decât cea care a fost de îi permite
acesteia se relaxeze.
Nevoia de î egere. Unii elevi i au
de a- mecanic Este cel mai
mod de doar memoria, dar nu
are avantajul calitatea logice. Este inutil de
insistat.
Sigur nu se pot recomanda oane de în
Fiecare poate propriul stil de a dincolo
de aceste sugestii.
Ideea care trebuie este aceea
pentru creierului nostru, avem nevoie

Î activitatea sunt cele i

imperative ale de o

GENIALE ALE CREIERULUI UMAN

Doi în domeniul
Neurocognitive, Berit Brogaard Kristian Marlow, au
publicat relativ recent o carte despre
exc ale creierului uman, Mintea
la Editura Humanitas, 2018,
în original în 2015).
Berit Brogaard are el o abilitate
concepe scrie temele pentru a doua zi la laptop în
timp ce... doarme! Tot ceea ce scrie este corect
coerent.
Sunt citate cazuri de copii chiar de care pot
citi nedeschise, copii cu supermemorii
de calcul mental
Somnambulismul este un alt mister al posibi
creierului. Sunt persoane care obstacole
merg pe o foarte aflându-se într-o stare
sunt trezite de
cineva în acel moment, cad de la acea
Larry Dossey (SUA) aduce în disc ie cazuri cu
per Copil vedere, cu mare
deficit fizic. A mers abia la vârsta de 15 ani. Într-o
noapte s-a trezit a cântat la pian Concertul nr. 1
pentru pian de P.I. Ceaikovski, fi
pianul partitu . Îl auzise doar cântat de

Un alt copil savant pe de rost 7.600 de

citite.
Reamintesc modul straniu în care un indian
Srinivasa Ramanujan (secolul al XX-lea), primea în vis
formule matematice de la cineva care se recomanda a fi
o hi A fost considerat un gigant al
matematicii.
Un din a ajuns
vehicule pe aglomerate, nicio abatere de la
regulile de Obstacolele erau evitate prin
fenomenul de ecoloc e, gr ie sunetele emise
erau reflectate înapoi la
Sunt printre noi persoane care pot
extracorporal în numai prin spirit
în stare orice obstacole - ziduri,
metalice, ape etc.
C toriile extracorporale of the body ) au
obiectul a numeroase (Robert A. Monroe, Anne
Givaudan, Daniel Meurois, William Buhlman). La noi în
are acest privilegiu Maria din Cluj-Napoca.
Cei doi autori Brogaard Marlow, sunt de
aceste fie le avem din
fie le dobândim ulterior. Când sunt
se crede sunt dependente de emisfera
dar sunt rar manifestate pentru ar fi
inhibate de emisfera stân domi Când
aceste apar secundar unor traumatisme
cerebrale sau accidente vasculare, spre exemplu, s-ar
putea explica prin eliberarea emisferei cerebrale drepte
de sub celei stângi.
Sunt în lumea, de stimulare
a creierului printr-o diversitate de
mijloace, începând de la cele care -au dovedit
de pe vremea Orientului antic, la cele
elaborate în lumea
În sunt distincte de a
asupra creierului:
1. Stimularea prin mijloace tehnice care
frecventa ritmurilor cerebrale.
2. Metode contemplative în care sunt implicate
psihologia
În cele ce vom discuta doar despre tehnicile
contemplative, numite contemplative sau
practici contemplative.
 Realist vorbind, se înscrie perfect în
practica imageriei mentale, care se pe ideea
nostru nu face între realitate
orice sugestie sau idee dorim
o materiali aproape prin
biologice pe care le are în
Subiectul poate avea un strict
spiritual, ca câmpului amplificarea
memoriei dezvoltarea unor deprinderi
sportive, vindecarea unor inclusiv în cazul
bolii canceroase.
de ultima
sunt de acord sunt cei care ating
de bolile grave doar prin propria
minte, Kazuo Murakami, un mare genetician
japonez, spunea boala începe din minte se
tot prin minte.
Voi reaminti în sprijinul ideii
de Bernie S. Siegel, oncolog
american, de noi în volumul în utarea sensului
pierdut. Î un lot de bolnavi în diferite stadii
ale bolii canceroase cum - imagineze vindecarea, a
ca 40 % dintre bolnavi - grea
Profilul psihologic al celor care au a
scos în evid tonusul psihic ridicat, optimismul,
încrederea în rezultate, calmul într-o
a fost de asemenea
Cea mai de peste 30 de ani, în
materie de îi profesorului
neuroradiolog Andrew Newberg. El a studiat bazele
neurofiziologice ale în cadrul
Pennsylvania (SUA).
Î cu Mark Robert Waldman, Andrew
Newberg a publicat cartea Cum ne Dumnezeu
creierul (Editura Curtea Veche, 2008), în care sunt
aduse, în baza studiilor efectuate, cele mai ample
sistematizate
Contemplarea spune Andrew Newberg,
creierul mult mai profund decât cuvintele o
Aceasta un circuit
neuronal ca suport pentru fenomenul al
empatiei, anihilând în timp
sentimentele distructive implicate în toate conflictele
lumii actuale.
Reamintim resortul neurofiziologic al îl
constituie neuroplasticitatea, deci capacitatea creierului
de a se modela anatomic, biochimic în
de semantica gândurilor noastre.
Trebuie avem încontinuu în minte suntem
cum gândim, ne - sau
bolnavi, sau terni.
Studiile efectelor asupra creierului prin
tehnica au relevat o serie de
morfologice care constau în:
în grosime a cortexului prefrontal
cingular anterior, prin formarea de noi
neuroni.
în volum a amigdalei deci o reducere a
negative.
Î cortexului prefrontal stâng ca urmare a
unor gânduri pozitive.
a talamusului lobului
parietal.
În plan medi a î memoria,
aduce în spirit sentimente de calm, pace,
empatie compasiune. Previne de asemenea
deteriorarea creierului, oferind contra bolilor
neurodegenerative, ca Alzheimer Parkinson.
 Prin chimia gândirii pozitive pe
care o aduce
este eliberarea de creier a factorului
neurotrofic (BDNF), care formarea de noi
neuroni, sinapse axoni.
de a sistemului
imunitar este tot un efect al
Consolidarea prin a cortexului cingular
anterior în mod benefic
empatia (compasiunea) Facem aici
ca empatia compasiunea sunt or
diferite, majoritatea autorilor pentru ambii
termeni unul singur, ales momentului.
Andrew Newberg compasiunea ca fiind
capacitatea de a rezona cu altei persoane, dar
de a la durerile acesteia. Din alt studiu
experimental a la indivizii care pe
butonul care însemna electrocutarea a
unor fictiv la o
scanarea creierului a în unele cazuri leziuni în
anterioa care gestioneaz
compasiunea. cei care nu au
compasiune de semenilor lor pot avea un
creier bolnav?
În ordine de idei, de vreme ce compasiunea are o
reprezentare în creier, este un
atribut biologic, atunci de ce este religiei?
Zona ni se spune este foarte
la procesul de
fiind în cu memoria,
este de de ce cu vârsta devenim
mai iritabili de ce mai mult. Devine la
fel de inteligibil de ce poate încetini fenomenul
de .
 cum stresul fenomenul de
dar, prin efectele la nivel
prefrontal, cingular anterior amigdalian, sa
este . În timp, anxietatea, depresia,
iritabilitatea un remediu prin
indirect aceasta va avea o în întârzierea

Studiile lui Eric Kandel, citate de A. Newberg, au

relevat o stimulare a corpului striat în timpul
cu eliberare de dopam
explicând sentimentele de relaxare
Evolutiv se disting în structura creierului uman
compartimente - creierul vechi, reptilian, i
creierul nou, între care se o între nou
vechi, între instincte.

Marea mobilitate a creierului

Spuneam dintre toate organele corpului uman,
creierul are cea mai mare mobilitate. Neuronii sunt într-
o con prefacere, Sinapse vechi dispar, iar
altele se nasc într-un interval de timp foarte scurt, de
ordinul minutelor.
Cu suntem de acord o în
Am mai comentat idee. de
opinie în r nsul la întrebarea
este un efect al sau o a acesteia. Unghiul
de vedere metafizic ca fiind cauza
în acest sens se despre o
creatoare (Bruce H. Lipton, David R. Hawkins). Ade
viziunii materialiste ca fiind doar
un efect al materiei. atunci se
întrebarea mereu în cum poate genera o
materie o ?
 O o face George Ojemann (citat de
John Medina, 2017) prin metoda de cartografiere a
electrice. Neuronii nu ar avea fixe în
creier, ci le-ar schimba în de de
mediu. George Ojemann a constatat nu sunt
creiere care la fel. Diversele fun i vor
crea în ele neuronii de suport vor adopta
o topografie Se ca exemplu faptul
limbi nu cortical.
chiar nici doi gemeni identici cu i
experien nu au localiz identice în creier.
John Medina, în cartea sa Regulile creierului
(Lifestyle Publishing, 2017), mai face o
de remarcat. Ne spune ceea ce ne de
celelalte animale este gândirea Omul prive
realul îi poate conferi o valoare Este o
extensie a gândirii într-o dimensiune
spre exemplu, îi spunem cuiva s-au înecat
, este evident nu ne referim la care
nici nu mai ci la orice alt motiv de i

O a dinamicii creierului
Cred cea mai a dinamicii
creierului uman este necesitatea de adaptare
la de mediu, îndeosebi ambiant.
Fiecare experien no , no
creierul se remodeleze anatomic
proprietate de remodelare a
creierului în de gânduri,
sentimente, leziuni constituie fundamentul
continue prin crearea de noi programe care ne permit
mai întâi în dimensiunea
apoi în aceea a unei umane, a
civic social.
 Contagiunea
Este denumirea care s-a dat nefaste
asupra creierului uman exercitate de gândirea,
comportamentul violent.
Din nefericire, negative au un impact mult
mai mare asupra decât cele pozitive. Se crede
avem mult mai multe conexiuni de suport
neuronal pentru inf cu con ut negativ decât
pentru cele cu caracter pozitiv.
ar fi una de ordin darwinist. La
începuturile când s-au format programele de
la factorii de mediu, se spune fiecare
copac pe om îl un animal -l devoreze. Deci
de riscuri a primat creierul -a
de necesitate.
Acum nu mai sunt nici copaci prea nici
animale devoratoare de multe, sunt doar ganguri
întunecate...
În goana câ , cei mai
dintre creatorii de programe

Jurnalele de cu ne implice mental

în toate accidentele de pe mapamond, în toate crimele
de austeritate - reale sau imaginare.
Filmele cu violen sunt în top. Multe filme actuale
pentru copii îi alfabetul
cum vedem, ei o cu succes în
Rezultatul: incitarea la la limbaj strident
stresului de person .
Reiau filosofului francez Jean-François
Revel. Un adolescent american poate viziona într-un an
40.000 de crime 200.000 de violuri. Am pus
întrebarea: cum se care în
 Trebuie spunem acum
adolescen i de pretutindeni încep fie în
acest mod. Nu este faci în aceste

Nu numai prin chimia de stres care acest

peisaj cotidian se efectele în bolile de stres
psihice fizice rânire pre ci i în
contagiunea care o mare de
oameni. Cu agresivitatea
din trafic, nervozitatea ura
ostilitatea, dezbinarea atât de
încât pare continue la it. Cum
poate înainte în care este un al
tuturor contra tuturor fiecare parte trage în sens
contrar?

Ce este de
În acestui dramatic peisaj, o de oameni
de - psihologi, medici, profesori, educatori
etc. - cursuri de dezvoltare scriu
în care sfaturi metode menite lumea
din acest moment nefericit plin de mari riscuri din
care - în loc - pare ne tot mai
mult.
Sunt pline c ile cu sfaturi i exemple de
se fac peste tot cursuri, dar cele mai multe sunt repede
abandonate.
Eu însumi am recomandat unele dar multe
persoane mi-au spus nu au le urmeze. Sunt
convins au dreptate pentru c în ulti
exe reproduc a unei
persoane, care nu se suprapune întotdeauna pe
subiectivismul altor persoane.
 Voi încerca în cele ce fiu cât mai sintetic
mai complicat în expunere.
Toate le au ca obiect de iune creierul,
care la rândul ne întreaga fiziologie
întreaga

Scopul propus
Schimbarea modului de gândire de comportament
care, prin coloratura ne
ne , ne-o scu în loc
de pace fericire, de care avem nevoie, ne în
depresie, iritare, în conflict cu noi cu
semeni. Într-un cuvânt, ne face
Fericirea este idealul iar mai decât
fericirea este sentimentul de mu mire.
Într-o se spune a dorit
ce fac de pe
Î de Sfântul Petru, au ajuns la noi. Sfântul
Petru orga o mare adunare.
- Ei, cu voce tare Dumnezeu, voi
feri ?
T
Dumnezeu din nou. În cele din
cineva se timid cu o voce
- Ei... Doamne,
În sunt trei mijloace de prin care se
în virtutea a ceea ce inem o
schimbare ferici în
1.
2. Activitatea
3. Dieta
Le vom aborda pe rând. Asupra care au
fost tratate în alte capitole, pentru acolo se cereau a fi
indicate, nu vom reveni cu deja expuse, ci
doar vor fi ate succint.

1. Etapa corpului
Este prima a în starea propice
Orice tensiune sau este
un obstacol.
corpului este cea care ne relaxarea
cea mai
Andrew Newberg pentru a intra în stare
de relaxare, de câteva ori gestul de
el îi atribuie un rol deosebit în relaxarea
de anxietate. Vom reveni asupra acestui
subiect. O cale de relaxare este
contractura muscular pr pe grupe de
în ritm alternativ: câteva secunde,
de relaxare.
2. Etapa
Realmente ne retragem în noi rupând, pe cât
putem, cu lumea
Aici, mai toat lumea re axarea a pe
Personal, prefer în când
ritmul respirator se singur, cu un expir mai
lung cel în cazul meu, are un efect de
de relaxare
3. Etapa medita i propriu-zise
nem cu tema în minte ne
cu ea, -i propria realitate.
Durata este de la cel 15 minute la
20-30-40 de minute, o sau de ori pe zi.
Bernie S. Siegel, în experimentul citat, ne spune
a recomandat pacie lor bolnavi cu cancer
mediteze plus o seara, timp de 6 luni,
care a evaluat rezultatele.
Este de fiind mobilitatea
neuronale, acestea nu sunt prin
utilizare, sinapsele sl dispar cu
ideativ. Intervine rapid mecanismul
Este de noi putem cor natura
a organismului prin
modificarea expresiei unor gene, dar nu o
prin exerc de medi ie efectuate continuu,
efectele se sting foarte repede. Din acest motiv foarte
oameni au se din cauza
de a învinge comoditatea, acea dolce far
niente. A învinge boala dincolo de dictatul
natural al genelor, nu este de resortul oricui.
o nimic nu se oamenii de
au fost mai întâi exemple de

Mintea este viitor, corpul este trecut

În despre câmpul cuantic am subliniat
ideea c acesta este sursa, originea tuturor lucrurilor,
inclusiv a sau a Universale.
Este foarte important prin
ne la acest câmp infinit de energie în
care Intelig pr care
d tuturor lucrurilor legilor din
Univers. Suntem din nou pentru a
este necesar ne gândurile care
vor deveni noi neuroni, gene activate, glande endocrine,
sistem imunitar. I aici o frumo ne
prin deprogramare , spune Joe Dispenza.
Am putea spune suntem în unei legi
descoperite foarte recent, anume aceea a
unui dialog între creier gândurile noastre, tot
d cum am descoperit la fel de recent dialogul
dintre creier periferie.
Concret, tehnicii de scanare vedem
orice gând rostit sau nerostit o arie din
creier. gând este repetat suficient în zona
de e din creier, au loc modif anatomice
deja.
Este un experiment citat frecvent.
Unui pianist i se cere cânte timp
de 5 zile. acest termen, se
anatomice care apar în aria de a mâinilor la
nivelul creierului.
În timpul pianistul imita doar gestul de
cântat la pian, dar la întâmplare. în minte o
. În creier nu mai apare nicio modificare. Se
reia gestul de a cânta la pian, se clapele,
dar având de în minte o Creierul a
receptat mesajul prin pe care
le are în timpul reale la pian.
fenomen are loc în folosirea a
membrelor, spre exemplu. Fiecare segment din corpul
nostru are o proiec proprie în creier. S-a constatat
ceva, abia acum, când avem instrumente cu
care putem vizualiza ce se în creier în
momentul unui gest motor, la fel ca în timp ce
gândim. - sau doar de a o executa -
activeaz aria de Când
accidental se pierde un membru picior), aria de
din creier ori se ori spre o
arie dublându-i activitatea.
se la o grefare cu înlocuire a acelui
segment corporal - spre exemplu, a unei mâini -,
cum am mai comentat în alte aria care
a migrat va reveni la locul
 Nu este acesta un exemplu de
a organismului?
fenomen are loc cu de
ale unor lobi cerebrali întregi, nu numai de arii limitate.
Am explicat pe larg în vol. II din cartea În
sensului pierdut. La cei care sunt din
lobul occipital care gestiona pe vizu
sa lobului parietal, dublându-i
capacitatea de control a tactil. Natura a o
cale de a-i ajuta pe cei folosirea alfabetului
Braille. La fel se cu cei cu surditate din
- lobul temporal care gestiona auditiv
lobului occipital, amplificându-i capacitatea de
vedere. Exemplu: folosirea limbajului semnelor, care
sunt efectuate cu o uimitoare, pe care noi,
nu am putea îl . i pentru a activa astfel,
creierul nu a , ci a prin
propriile atribute biologice existente in situ.
mai face aici o la modul
comun.
Eul (eu, cel care gândesc) este identic cu
creierul meu? D da, de ce pot s -i comand ca cum
am fi separate? Ii spun creierului -mi
la o întrebare se . Îi spun creierului
tace...
Eu cred suntem doi: eu creierul meu. Eu sunt
creierul este executantul...
Este un argument nu creierul
ci invers, creierul este de
care se pentru a acumula în
terestre a se reproduce în alte
corpuri fizice.
Spuneam pentru a emite un gând creierul
foarte energie. Consumul de energie este
 diferit cantitativ în de Cea
mai mare cantitate de energie pe care o pierdem prin
gândire se produce când urâm pe cineva, când ne
înfuriem, când ru m, mocnind în noi necazuri, când
invidiem, bârfim, calomniem. Nu
de unde vine acest gust bizar al
pentru calomnie. Cei care o nu au citit ei
cel o carte de sunt în tota
contrad cu psihologia biologia prin
chimia pe care o îi pe ei, pe
victimele lor, mergând la cancer, accidente
vasculare cerebrale cardiace?
În lor, vor da sigur vina pe
medici nu i-au înviat pe cei pe care ei i-au ucis...
nu au aflat, trebuie sunt
cuvinte care ucid, iar în se face într-o veselie
uz abuz de ele.
În bavardajul cotidian
rost) se pierde i m energie. Ciudat,
p tehnicilor spirituale hinduse asta cu
mult înaintea oamenilor de de vreme ce
recomandau atât de mult a.
*
* *
lui Andrew Newberg:
1.
Am comentat eu psihi i
m
Simplul zâmbet, doar care i-a fost mai întâi
atribuit lui Buddha lui Buddha ), ne
din postura de încruntare a
chimic de excesul hormonilor de stres -
cortizol, cu efectele nedorite -, în postura unei fe
relaxate, senine, luminate de un zâmbet abordat voit sau
natural de hormoni benefici pentru -
serot endorfine.
Zâmbetul ne starea de spirit a celor
pe care îi în calea noa .
2. R
Kazuo Murakami a elaborat prin râs o
cu care a efecte în
tratamentul diabetului zaharat tip II.
Andrew Newberg ca efecte ale râsului
eliberarea de tensiune
reducerea amigdalei care
negative, sistemului imunitar, activarea genelor
care împotriva cancerului, a diabetului
zaharat a bolii SIDA.
Ni se de asemenea, sfatul de a asculta
de a contempla o oper de sau de a recurge la o
care ne o stare de fericire, de bine
atunci când avem o grea.
3. O ACTIVITATE

Activitatea
neuronale permeabile func nale.
Este foarte important ca în
monotonia, care Am exemplificat
prin citarea experimentului efectuat de Fred H.
Gage, care a constatat o în dimensiune
a hipocampului la un grup de areci
me într-un mediu atractiv, spre deosebire de
congenerii lor într-un ambient monoton la care
nu a nicio modificare
4. -
Când energia din metabolizarea
alimentelor ingerate este în activitatea pe care o
zilnic, nu s-o prin
repaus, putem deveni vulnerabili la Este
motivul pentru care, dincolo de repaus, s-au
alte metode pentru recuperarea a
acestei energii.
Relaxarea este o cale fizi de refacere a
energiei epuizate, de aplicat ori de câte ori avem
nevoie.
comod pe pat sau în fotoliu, cu ochii
ne inducem relaxarea controlând mental toate grupurile
musculare. autori adoptarea unui
ritm respirator impus. În mea, am constatat
are loc o modificare a acestui ritm, dar
aceea de care are nevoie propriul
organism. Am observat este faza
cea mai 20-30 de minute suntem
complet r Ne vom mai întâlni cu
la psihiatrul David Servan-Schreiber.
5.
o recomandare de al caracter
insolit este Andrew Newberg, dar pe care o
a fi foarte rel
Gestul nu este frumos, dar este spune
acesta. Nu se -l recomande autorii
despre manierele elegante...
Cu toate astea, este de sesizat în momentul
când nu am dormit suficient, începem Este
semn avem nevoie de odihn
Foarte entuziasmat de Andrew
Newberg îi o enciclopedie.
Ne spune capacitatea
memoria, scade ecoul stresului
augmentea empatia
s Inclusiv ar impulsiona intimitatea
nu cumva acest ar putea fi
interpretat, în virtutea comune, ca semn de
s-ar
Nu din ce motiv este i contagios.
Imediat ce începe cineva într-un grup de
persoane, altcineva prin
Probabil este neuronilor în
Suntem la început impus, apoi
devenind habitual, când ne trezim, când ne culc
pentru a dormi, când suntem sub stres în unui
examen mai greu.
Cert este multe animale . Î are
un rost.
6.
20-30 de minute de zilnic au devenit un
ritual recomandat în psihologia personale.
Am discutat deja utilitatea acestei metode.
7. O ACTIVITATE
Am discutat despre fizice în
alte capitole.
8.
Este absolut necesar. Nu pentru a-i bârfi critica
pe ci pentru a alunga a face schimb
de energie cu cei cu care pe lungime
de Mai simplu spus: ne întâlnim cu cei cu care
gândim la fel.
Trebuie în timp, în
virtutea faptului suntem cu structuri
individualizate ca urmare, cu un diferit la
eficacitatea va fi
Se 80 % dintre noi avem un
pozitiv, iar 20 % nu rezultatele scontate.
În concluzie la acest capitol, avem argumente
experimentale teoretice care ideea prin
creierul uman dispunem de cel mai complex
performant organ, putem evolua spiritual,
ne construim un destin ne împlinim un rost pe o
plutitoare printre nori stele.
Cap. 11 - DINTRE CREIER ÎNTR-O
D O ABORDARE

Ce este Institutul Inimii din California? Este un

centru de studii care s-a creat în 1992 care are ca
obiect utilizarea real al Inimii.
inima, prin structura sa, dincolo de
rolul de a sângelui atribuit clasic, o
un echilibru
optimizeze era de
dorit fie exploatat acest vast în favoarea
noastre. Este ceea ce au i realizat cercet torii
acestui centru din California.
În mod în 1991, Beatrice John
Lacey au descrie circa 50.000 de neuroni la
nivelul cordului. I s-a spus creier din S-
a descris, de asemenea, comunicarea acestor neuroni cu
cortexul prefrontal, despre care am mai vorbit deja, deci
cu segmentul din creier cu
talamusul amigdala. Inima devine astfel un
intermediar între la
intense.
Sunt câteva care se includ în ceea ce a fost
inimii - -creier
de perioada de a
cordului.

inimii sau amintirile inimii

inima a fost la modul figurativ un mic
creier , o obs din domeniul
acesteia total contrarie întregii
de acum.
 Am citat la capitolul dedicat Religiei mai multe
exemple de a inimii ce a
fost transplanta la o perso
Poate cel mai ciudat caz este acela al de 8 ani
care a primit inima altei de 10 ani. primirea
transplantului a început în care i se
spunea numele locul modul în care a fost
u donatoarea. I se spunea divulge organelor de
resort cine este criminalul. Surpriza a fost visul s-a
dovedit a exprima exact cum s-au petrecut acele fapte.
Alte exemple de manifestare a unei memorii a inimii
transplantate au constat în reproducerea unor gesturi,
pre alimentare muzicale, transmiterea
a numelui donatorului etc.
Cum atunci cu ideea memoria este
doar în creier, ca care îi
transmite date necunoscute receptorului de cord? Ceea
ce este numai atât cât trebuie Pentru mine
este necesar inima se în memoria
foarte intense, cel din motive. Mai
întâi, este atunci e important ce le
spunem la afirm
co în al doilea rând, constat ne
asiduu construim filosofia epocii transumaniste,
postmoderniste, din care sunt excluse. Vom
gândi numai în algoritmi care nu au nu au
nu au suflet. În cazul acesta, ce vom face? Vom
arunca la de gunoi inima, pentru se
cu noastre? Vor putea oamenii

lumea despre Unii o

cu instinctul, ceea ce este o mare eroare.
 Instinctul este un algoritm, o e de
inteligente, imprimate nativ în cu scopul
de a ne putea satisface Reproducerea
este un instinct care, cel la om sfera
cuibului la
are o pregnant participare acolo
este o implicare a unei din dimensiune,
-i spunem a naturii, ca ne Iar
argumentul este o experie a speciei mi se pare
absurd. Î prin presupune o
izare, iar noi unei
dincolo de noi. La modul real, alte animale din
ca omul, dar nu la nivelul nostru.
este o care ne vine instantaneu în
minte fie pe o cale . Am putea
spune este o de dincolo de noi. Eu o
consider ca venind din ca visele
premonitorii descrierile de prin vis. Mie mi se
pare cel mai miraculos vis este cel pe care l-a avut
Mendeleev referitor la ordinea elementelor chimice din
Univers în de greutatea lor
Acum sunt bine codificate pentru mine cele
de - dar nu
aveam în Cu
toate astea, le-am sesizat efectele de pe atunci. În
echivoce, când luam o decizie în de
adesea Când îmi
întrebam inima, rareori se întâmpla
Foloseam acest criteriu îndeosebi în cunoa ea
oamenilor. Doar de ori am apreciat pe
cineva. Timpul ulterior îmi demonstra n-am ales bine.
Îndeosebi în materie de subalterni.
 Se spune îi creierului, care
pe care le-a experimentat
inform memorate.
Despre se spune în limbajul comun este o
pentru în -ar avea sediul ceea
ce divinului. Tocmai din acest motiv inima nu
ar în transmiterea ei.

Coerenta -creier
Coere a -creier se printr-o de
Spre deosebire de autori pe care i-am citat
în carte, regretatul psihiatru David Servan-
Schreiber, Joe Dispenza, Gregg Braden Andrew
Newberg mi se pare aduc mult mai extinse
cu impli ii practice concrete, dincolo de cele clasice
care se cunosc despre cord.
Conform noilor date ale Institutului de a
Inimii din California sau, mai simplu spus, Institutul
Inimii din California (IHM), inima ar avea un rang mai
înalt decât creierul pentru gestionând pe
care le-ar trimite ulterior creierului, a
persoanei ar fi de
Sunt tot ce scriu acum este contrar
conceptelor medicinei clasice despre cord, dar
poate fi doar o ipote sau poate un substrat real
confirmat ulterior.
Din proprie pot afirma în de
mare stres, pe care am -o ca o durere
de o intensitate am receptat-o, cred, în
timp i cu creierul, cu inima, dar a fost
în epigastru; mai mult, simpla amintire a
acelui moment unui accident de din
fericire evitat, cu un vehicul în care se aflau membri ai
familiei mele) era pentru a-mi trezi acee
durere o vreme apre
actualele canoane , inima i-ar
trimite creierului pentru a-i spune cum
trebuie bucuriei, spre exemplu, ar
veni din se în creier prin mesajul
chimic generat de neuropeptide.
Ce de la IHM au precizat pentru a folosi
la maximum nostru actual este nevoie ca
inima creierul lucreze coerent, sincronizat, stare pe
care au numit-o dintre creier. Când cele
organe sunt în , ipostaza în care se a
fost stare de haos.
Starea de -creier s-ar printr-o
comunicare de la spre creier pe o
de 0,1 Hz/sec.
Se starea de haos este
expune la toate bolile lumii moderne, în timp
ce starea de este o a noastre.
Pentru a ilustra ce coerenta dintre
creier, vom exemplifica prin opinii
complementare, regretatului psihiatru
american David Servan-Schreiber lui Gregg Braden.
David Servan-Schreiber -a descris propria
în timp ce i s-a efectuat o electrocardiografie
(EKG).
A sesizat mai întâi ritmul cardiac varia în
de starea în care se afla. Intervalele dintre do
ale cordului erau inegale. Când acest interval era mai
mic, inima mai repede, iar când intervalul era mai
lung, inima mai lent. Pulsul varia astfel,
exemplificat ipotetic: 70, 63, 55, 76 etc.
Era ritmului cardiac (VRC) înre în
stare
 Când i s-a cerut ca la o înregistrare
efectueze un calcul aritmetic cu voce tare, traseul EKG a
devenit haotic, unei de stres, de
anxietate. Pulsul s-a ridicat la peste 70/ minut.
-a imaginat apoi o e spre
exemplu o plimbare într-un parc cu trandafiri
Imediat traseul EKG a devenit în cu cel al
creierului.
IHM a descris acest prim aspect cu termenul de
haos, pentru înregistrarea sub stres, între cord creier
ap rând o iar cea de a doua de
a unei chiar doar
a fost -creier.
 Imaginea de haos în creier-cord
(Toate drepturile asupra acestei imagini sunt
rezervate © Guérir. Le stress, l'anxiété et la dépression
sans médicaments ni psychanalyse de David Servan-
Schreiber, cu acordul Editions Robert Laffont,
S.A., Paris, 2003)
Este foarte important pentru fiziologia
noas c aspectul de coer a chiar în
nu în în realitate.
Este interesant de observat variabilitate a
ritmului cardiac, de starea de bine
sau de stres, este în sine un s adaptativ la
ile de este cu atât mai prompt cu cât
suntem mai tineri. Se capacitate a
inimii scade cu 3 % pe an (K. Umetani et al., 1999).
Variabilitatea ritmului cardiac este de
stres, de bolile cronice ca diabetul zaharat,
hipertensiunea, etc.
Studiile publicate în prestigioasa The Lancet
ne spun atunci când inima nu mai la
prin VRC, finalul este aproape (La Rovere et al.,
1998).
Atât lipsa de antrenament, cât i vârsta scad
capacitatea de a cordului la de
mediu fizic
negative, furia, depresia, chiar
grijile scad variabilitatea ritmului cardiac,
starea de haos, vulnerabilizarea organismului
prin pierderea de energie (R. McCraty, M. Atkinson
et al., 1995).
pozitive, de gratitudine, bucurie, simpatie,
dragoste, au un efect favorabil asupra acestei coerente.
Avem nevoie în de momente fericite de
de extaz, de încântare, ne-a spus cel care a
fost un atent al spiritului uman un mare
medic, David Servan-Schreiber.
Un studiu pe copii ai au a
lor foarte (L.F. Katz,
J.M. Gottman,1997).

Modal ile de a coerentei -creier

de la IHM pentru
realizarea acestei sunt în lor,
dar cu mici , în de comentatori.
 Având în vedere orice în plus poate fi
ut , vom prezenta din tehnicile comentate.
În descrierea psihiatrului David Servan-Schreiber
(2003), în prima se asupra
sinelui, de exterior. Este un act de
în care dorim auzim muzica
noa interio .
Trecem apoi la o care
sistemul nervos parasimpatic, având un efect
de de calm.
În mod complet independent, David Servan-
Schreiber, eu personal am remarcat axarea iei
pe o e prelung la de
o este nu doar ci se simte un
evident aport de energie odihnitoare.
o Ritmul este cel
impus involuntar de nevoia de oxigen a organismului,
care este d persoane. Ritmul
impus descris în diverse este, pentru
mine cel obositor, nefiziologic efectul
scontat.
Ne apoi pe aria cordului, imaginându-
ne fizic prin zon P
mental, în arie, un sentiment de gratitudine, de
pace - pozitive care, cum am
foarte rapid starea de
David Servan-Schreiber a utilizat
pentru tratarea r de panic în anxietate, la cei cu
teama de a vorbi în public, la cei de un
serviciu stresant.
Metoda de IHM este acum în
spitale americane, în numeroase
întreprinderi cu în Hong Kong,
Shanghai etc.
 un antrenament în crearea cardiace
timp de 30 de zile, în de 30 de minute pe zi, 5
zile pe s-a observat o
a DHEA (Dihidroepiandrosteron), considerat
(E. Baulieu, G. Thomas et al., 2000).
Un alt studiu a vizat sistemul imunitar prin
determinarea imunoglobulinei A (Ig A).
Ig A este pe mucoase - nas, gât, intestine,
bronhii, vagin -, având rol de contra virusurilor,
bacteriilor micozelor.
În experiment s-a cerut subiectului se
concentreze pe o care îl înfurie. Rezultatul a
fost o creare a (stare de haos) cu Ig
A timp de 6 ore.
Invers, gândul la o a determinat o
stare de de o secr e
semni de Ig A. (G. Rein, McCraty et al., 1995).
La orice conflict, chiar minor - pe în familie
etc. -, am sesizat noi o vulnerabilitate mai mare la
intercurente timp de câteva ore.
*
* *
Gregg Braden (2017), în cartea Suntem c i cu
(Editura For You, 2018), aduce alte elemente
utile în aplicarea metodei de a -
creier.
Se începe cu pasul 1: prin aplicarea a degete
sau a mâinii întregi pe aria inimii. El spune deja prin
acest gest s-a coborât co la nivelul inimii.
Al doilea pas îl constituie încetinirea ritmului
respirator - 5 secunde inspir, 5 secunde expir.
În al treilea pas se alege unul dintre sentimentele
de:
 compasiune;
apreciere;
iubire.
Am gândurile i emo ile pozitive rea
în foarte scurt timp -creier.
Ca în studiile citate mai sus, Gregg Braden
inclusiv asupra efectului de întinerire pe care îl
poate crea -creier.
este de Inima gestio
le pozitive pe care le creierul.
Gândirea o chimie care
efectele la nivel de ADN (telomeri
inclusiv la mitocondriile din celule.
În timpul dintre creier toate
sistemele structurale sunt conectate
de efectele cu rol de optimizare a acestora,
inclusiv efectele de autovindecare.
Armonizarea -creier
memoria, cognitiv
etc.
O ne aparte se face la activarea enzimelor
care asupra ADN-ului
favorabil longevitatea chiar reîntinerirea (E. Baulieu et
al., 2000).
Joe Dispenza amintea de activarea a peste 1.500 de
astfel de enzime în timpul unei de medi
Un efect despre care se prea din
motive, putea spun, mai mult ideologice, este acela
al corpului nu numai la nivel de
organism, ci cu câmpul universal,
despre care am vorbit din prima a În
in a materiei (1981). Creierul
propriile ritmuri în cu cele ale Universului.
Se astfel o conexiune nu numai de ordin
energetic, ci de comunicare.
Se deja din studiile efectuate în laboratoarele
modeme marii tibetani, dar nu numai, cei
în cultul spirituale din India, ating
ritmuri cerebrale foarte înalte, inaccesibile
de tip Gamma (80-90 c/s) sau Hipergamma (90-100
c/s). Aceste ritmuri nu se pot distinge cu ochiul liber pe
o (EEG), ci doar cu dispozitive
speciale de citit.
Eu cred aceasta este o foarte
de cea a Cosmice. Doar ne putem explica
performan lor e, care transcend
a noastre.
În cu realizarea coerentei -creier se
eliberarea de negative sau traumele afective
care, nefiind eliminate, pot de-a lungul multor
ani sau chiar to
Exp este foarte fiecare
pentru acestea în ca ecou patologic, are
o o
care asupra structurilor somatice ale
corpului ca adev te mesaje chimice.
Neuropeptidele negative se pe
receptorii organelor din corp. nu sunt eliberate, pot
cantonate acolo ani sau chiar
Se acolo unde se produc
care pot merge p la atrofie, ca în
cazul hipocampului, sau la o Din acest
motiv, eliberarea negative prin psihoterapie sau
prin genereze o
este o a propriei
Bruce H. Lipton, în stilul foarte cunoscut al
aduce un aer în descrierea dintre
 creier. Sentimentul de iubire evocat, ne spune el, este
Iubirea ne
situe în cu Cosmosul.
cei care au avut o experi a clinice
au în de o iubire
pe
Reamintim prin tehnica - creier
este mior beneficii, cum sunt:
coeficientului de inteli (IQ); amplificarea
memoriei; reducerea sistemului nervos
vegetativ simpatic - consumator de energie -
parasimpatice - care energia
organismului; reducerea hormonilor de stres;
rii de DHEA.
Sincronizarea sau unor grupuri mari de
persoane au realizat o despre ale
efecte am mai amintit: de
conflicte sociale, controlul unor evenimente
meteorologice etc.

prin
La capitolul dedicat lor Neurocognitive am
discutat despre ca aptitudinea de revenire
o Cu cât ne
mai repede psihic, fizic e cu atât
este mai mare.
În termeni, capacitatea de a ne adapta continuu
la inerentele din mai simplu
mai apropiat de realitatea sa, este
timpul necesar procesului de vindecare
un stres.
Gregg Braden, în cartea mai sus, c
exist i o for de
 Spune chiar se despre
dar o ca fiind .
este ceea ce spune Gregg Braden, o
vom supune noi
a extins cum denumirea o spune,
este de la nivelul afectelor, în sensul
de reechilibrare în diversele
ale la capacitatea inimii de a se adapta rapid
continuu la diversele ale existen Cel
rezu din exemplificarea prin graficul EKG
prezentat din sa: un aspect al
ritmului inimii care este pentru producerea
( extinse - n.n.).
Traseul electric al cardiace se expri
printr-o succesiune de complexe, numite QRS,
inflexiuni de atribuindu-i-se o

Aspectul extinse.
Fragment EKG cu timpului diferit,
în milisecunde, între complexele QRS, marcate pe grafic
prin R1 R2, R3 R4

Distan ele dintre vârfuri R ale traseului EKG

însemnând dintre ale
inimii, par a fi egale, nu sunt.
uneori pe care o
în milisecunde se Cu cât aceast
variabilitate a cordului este mai mare, cu atât
este mai mare ca urmare, suntem mai la
stres la alte din
Ce la modul concret variabilitate a
ritmului cardiac? capacitatea inimii de a
expedia cât mai repede sângele cu oxigen
acolo unde organismul are nevoie. Este
aceasta o a -creier. Ambele
organe trebuie - sincronizeze cât mai repede

Un exemplu. Când ne brusc din

ând în ortostatism, uneori iar alte
persoane pot avea o lipotimie. Se uneori la
tineri mai Cauza: inima nu a
prompt nevoilor de sânge la creier la
structurile somatice care fac poz ve posibil .
Între momentul de trimitere a unui volum de sânge la
creier cel de a ajunge acolo se un interval mai
mare. În acel de sânge putem sau
Tinerii se sperie, dar nu au motive. Inima lor nu este
suficient de pu pentru a efectua efortul de a
pompa sângele pe dar, pe ce corpul se
fizic, fenomenul dispare. Se face uneori
confuzia cu dintr-o de epilepsie,
dar pot fi
Cu cât armonia (coeren ) dintre ini i creier este
mai mai cu atât deci
adaptarea la este mai mare.
Gregg Braden în cartea sa o de
Transformare a stresului prin de
IHM din California, în 3 etape.
1. În prima ne iden starea sau
sentimentul pe care vrem -l într-un
cuvânt, putem dori tot ceea ce ne
 2. În timpul înlocuim sentimentul
sau atitudinea cu contrariul lor pozitiv. Exemplu: în loc
de furie adop calmul, tris o înlocuim cu o
atitudine
3. apoi lent, traversând mental, în
timp, noua atitudine pe care ne-am propus-o prin zona
inimii.
în etapele acest numit
Atitudinii pâ când im c chiar ne-am
creat o atitudine.
În capitolele dedicate anterior creierului aminteam
pentru adoptarea unei alte gândiri
sau formarea unor noi este mai întâi
pentru a crea o neuronal de suport cerebral,
iar în al doilea rând, este necesar nu mai revenim la
vechile obiceiuri, sentimente,
numai în prezent, pentru a nu reactiva conexiunile
neuronale formate în trecut.
Inclusiv autovindecarea este posib concentrându-
ne pe formele de
Cap. 12 - DE LA GÂNDIRE LA REÎNTINERIRE. DE CE
MOARTEA ÎNTR-UN UNIVERS CUANTIC? ARTA DE A
FI

Omul nu s-a cu ideea

voind fie nemuritor asemenea zeilor.
energia pri din câmpul cuantic, din care
toate sunt este de ce
moartea?

De ce moartea într-un univers cuantic?

moartea, de ce durata este
atât de pentru fiecare specie, de la efemeridele
care t iesc câteva zile la copacii care mai
multe sute de ani?
acum durata este d de ritmul
biologic diferit înscris în ADN. Se am
în acord cu legile biologiei specifice umane, ar
trebui atingem vârsta de 120-130 de ani.
Ne acum într-un moment în care,
umane cu ameliorarea de
de a crescut de la circa 25 de
ani în lumea epocii tribale la o medie de 80 de ani în
prezent. Da cineva la acea vreme ar fi
cândva de trei ori a vârstei omului, nimeni nu
ar fi crezut.
premisa de
prelungire a umane în prezent.
A fi este o o Men rea
cât mai mult timp a unei active este unul dintre
obiectivele actuale.
 Un alt obiectiv - care poate utopie - este acela
al reîntineririi. cum vom discuta în acest material,
pare ideal, dar nu imposibil.
Biblia ne spune c personaje ca Adam Noe au
atins vârste matusalemice de 800-900 de ani. Nu
anii de atunci erau egali cu cei de
Avem câteva precedente istorice de longevitate

Chinezul Li ar fi 256 de ani,

luând ca repere domniile împ cu care a fost
contemporan. Alte surse ne spun ar fi fost militar,
ceea ce ar însemna o documentare mai a
momentului sale.
Shirali Muslimov (Azerbaidjan) avea 168 de ani când
a murit în 1973.
În România este t cazul lui Maftei Pop
(1804-1952), dintr-o de Cluj, consemnat
în studiul Anei Aslan. Se spune era un singuratic
ciudat care în rudimentare, dormind
sau în grajd, folosind în loc de un trunchi de
copac. Muncea cu ziua pe la oameni pentru o de
pe care, realmente, o în
la brâu.

Teoriile actuale ale

este vârsta la care survine
declinul tuturor organismului, chiar dac nu
toate în s S-ar datora de boli
cronice degenerative prin cu
înaintarea în a de a
sistemului imunitar.
Se din volumul timusului de care
depinde imunitatea, în jurul vârstei de 60 de ani ar mai
doar 5 %.
 Din motive de a unei afective
negative a termenului de , îl vom folosi mai
mult pe cel de (ci. lat. senescere = a

Sunt multe ipotezele teoriile prin care se înc

explicarea procesului de dar vom pune mai
mult accentul pe acelea care au o
pentru noi, indicându-ne pe care le avem la
pentru a ne o de
cât mai chiar pentru a în anumite limite,
încetinim ADN-ului.
Într-o lume în care în
câteva minute de la un la altul al este
firesc se la opinii similare asupra subiectelor
ast de c re oamenii de t cum
pot fi opinii diferite, în de

opinia în
este aceea se
oxidative a proteinelor celulare.

Rolul nefast al radicalilor liberi

Radicalii liberi (RL) sunt molecule de oxigen care au
pierdut un electron de pe orbita a unui atom.
Devin astfel instabili vor capta electronul absent de la
alte molecule de proteine, lipide, ADN pe care le
în RL modificându-le la modul patologic
Pot determina astfel, pe
fenomenul de bolile cronice cunoscute.
Iau în mod normal în mitocondriile celulelor, cu
rol de contra bacteriilor patogene a
virusurilor.
 Când sunt p în exces
antioxidante ale organismului, efectele nocive

a RL o constituie poluarea cu
de toxice care de
ale organismului.

Miroslav Radman (2011) este profesor de mare

prestigiu în biologie la
Facultatea de a -Descartes
din Fr
La întrebarea cu ce poate fi
degradare a celulelor, Miroslav Radman ofer
un spuns care angajeaz mai mult viitorul decât
prezentul. Obiectul sale îl constituie
identificarea moleculelor care speciile
longevive. Aceasta este a fenomenului de
-i natura profun
pentru a ajunge -l putem controla.
Pe dreptate, ne spune Miroslav Radman,
faptul longevitatea a crescut, de la circa 24 de ani în
epoca a omenirii, la media de 75-80 ani
este o putem avea de a
speran de v
În fiecare zi, spune el, ne prelungim cu 6 ore.
Între factorii care au permis dublarea duratei
de secolul al XIX-lea, reducerea
a infantile progreselor
în în dezvoltarea medicinei, în
regulilor de Ne spune 10 % din copii mureau
înainte de a ajunge la vârsta de 10 ani. Vaccinarea
copiilor a avut un rol în reducerea infantile.
Este opinia profesorului Miroslav
Radman care spune nu ADN-ul este
destinului nostru, nu din ADN, care sunt rare,
ne determ ci degradarea a
proteinelor care, evident, fiziologia celulelor.
toate proteinele care care
sunt degradate prin procesele oxidative: sirtuinele,
telomeraza, Klotho - un hormon de care depinde
deficitul însemnând o mitocondriile,
proteinele care ADN-ul sistemele de eliminare a

O interesa : via unei specii este direct

cu vârsta de reproducere.
Aricii de mare 200 de ani. Broasca
poate la 160 de ani.
poate ajunge la 5.000 de ani, ceea ce
am putea vedea din
Ghetsimani care au fost martori la ultimele clipe de
libertate ale lui Iisus.
Calul este zburdalnic rapid. în jur de
30 de ani. este lent, 80 de
ani. Am putea oare ceva din asta?!

Pot exista nemuritoare?

La despre plante am citat studiul efectuat
de Miroslav Radman asupra bacteriei Deinococcus
radiodurans. Scopul pentru care a fost citat acolo era
acela de a sublinia bacteriei de a-
reconstitui ADN-ul fragmentat prin iile radioactive.
Acum îi vom acorda bacterii pentru
capacitatea sa de a preveni, de a evita oxidarea
proteinelor.
Evitarea proteinelor nemurire.
Omul nu poate evita oxidare a proteinelor
moare.
 Miroslav Radman colectivul studiaz
crustacee numite rotifere tardigrade care dispun de
sisteme de nu mai mor.
Studiul pe bacteria Deinococcus radiodurans pe
crustaceul de rotifer a condus la descoperirea
moleculelor prezente în ambele cazuri care le
de procesele de oxidare, conferindu-le...
nemurirea.
Profesorul Miroslav Radman a identificat
cu colectivul care sunt aceste molecule,
acum la 15 specii care fi utile în viitor
omului...
Sunt utile alte câteva din acestor
bacterii:
Rotiferele au fost primele microorganisme pe care le-
a la microscopul pe care l-a inventat de
lentile Antonie van Leeuwenhoek (1632-1723).
Aceste bacterii se sesc pretutindeni - în aer, pe
plante, pe din în nisipul din
Leeuwenhoek le-a în praful de pe casei.
Sunt foarte interesante oferite de
Miroslav Radman, anume aceste bacterii se
în stare deshidra în toate locurile mai
sus, dar, în stare de de deshidratare,
la infinit se sub
temperaturii mediului ambiant. Am redat acest
pentru în mod straniu, ajung în î reiau
via dup ce în starea erau ca moarte,
metabolism, se Sunt deci ca
dar reînvie când se în mediul apos.
Ni se în mormintele din
vremea piramidelor, deci cu o vechime de câteva mii de
ani, puse în propice, au germinat. Am redat
aceste asupra studiilor dintr- un laborator al
zilelor noastre pentru orientarea asupra unor care
par a fi nemuritoare ne-ar putea oferi, pe
sugestiile pentru propria , i unor
secrete din misterele naturii.

Teoria telomerilor. Telomerii

În ciuda aparentei temporale a imaginii
corpului nostru, toate celulele atomii din structura
se reînnoiesc continuu, fiecare tip de celule
având un ciclu de diferit.
Leonard Hayflick, în 1961, a constatat celulele
noastre se reînnoiesc prin diviziune de circa 50 de ori,
care apare fenomenul de sau
.
În popor, cel la noi, se spune c se
s cu fiecare zi Am fost foarte surprins de
pentru la modul real, cu
fiecare diviziune care se este o
care asemenea unei capetele
cromozomilor din genom, numi telomer.
Rolul este acela de a proteja cromozomii de a
stabilitatea ADN-ului în structura lor.
S-a conturat o a telomerilor.
Elizabeth Blackburn (SUA), cu colectivul
a studiat pe Tetrahymena, un microorganism
monocelular, structura telomerilor în procesul de
. În anul 2009 a primit Premiul Nobel pentru
descoperirea telomerazei - enzima care produce reface
telomerii.
 Telomerii la capetele cromozomilor

Descoperirea telomerilor a enzimei care îi

-i este de o
pentru tema în anume
aceea a proceselor de de .
Spuneam telomerii asemenea unor
capetele cromozomilor. Cu fiecare diviziune a
celulelor ei se în momentul în care ajung la
o opresc diviziunea iar acestea
în . În de oprirea procesului de
diviziune este durata Unele celule
înceteaz diviziunea mai târziu este mai
alte celule opresc diviziunea mai devreme este
mai Elizabeth Blackburn a descoperit limita
de 50 de diviziuni celulare într-o de
Hayflick, nu este f ci poate fi mai mare sau mai

spune persoanele care au atins

vârsta de 75 de ani au 80-90 de ani,
telomerii din celulele lor nemaiscurtându-se
Mi se pare a fi o complet
i interesa pentru tiin ca pentru
 ce am stabilit telomerii lungi
iar telomerii induc o
care sunt favorabile care sunt cele
nefavorabile pentru telomeri enzima care îi
controleaz - telomeraza.
mai un fenomen foarte important.
Colectivul mai sus a descoperit
metoda de determinare a lungimii telomerilor,
pentru a avea un criteriu de a efectului asupra
lor, exercitat atât în de laborator, cât la nivelul
organismului.
favorabile au efect de de
refacere a lungimii telomerilor; cu alte cuvinte, prin
refacerea lungimii vor relua diviziunea deci
vor crea premisele de prelungire a chiar de
reîntinerire.
un exemplu concret: depresia. Are un efect
negativ asupra organismului asupra telomerilor,
reducându-le lungimea, ca asupra telomerazei, care
devine în
La tratamentul antidepresiv, oda cu remisia
depresiei, telomerii telomeraza se refac. Elizabeth
Blackburn, Daniel G. Amen, despre care vom discuta
tot în acest capitol, au observat fenomen:
reversibilitatea procesului de Creierul pe cale
de atrofie în anumite c de sau prin
tratament, fizice, se reface în limitele
unei normale,
Suntem deci în unui fenomen de
reîntinerire.
dat aici termenului de
reîntinerire. Nu este posibil sub nicio poate doar
în basme, readucem de la 70 de ani, spre
exemplu, la 20 de ani. Ar fi o utopie. Vorbim de un creier
care prin de nefavorabile începe
dea semne de cu pierdere de memorie,
fatigabilitate, disconfort psihic etc. La
examinarea prin imagistica apar de asemenea
organice, în aceste terapia despre
care vom discuta poate acestor
fenomene atât în plan subiectiv, cât obiectiv. Mai clar
vorbind, uzura prin sau prin efectul vârstei se
dincolo de fenomenele clinice descrise mai sus,
prin atrofie Atât Elizabeth Blackburn, cât
Daniel G. Amen, dar în baza
efectuate, vorbesc despre un proces de redresare a
leziunilor corticale, fenomen pe care îl putem asimila cu
o revitalizare sau reîntinerire, sub
tratamentului pe care îl vom discuta.
telomeraza este telomerii
concomitent cu organismului, nu ar fi
posibil venim cu procedee sau remedii care
augmenteze cantitatea de devenim
nemuritori? S-au intre pe cu
produse care promit astfel de efecte. În Elizabeth
Blackburn le spune c o astfel de magie nu este
Peste o a nici telomerii
nici telomeraza nu mai sunt . În plus, o
în exces poate determina o hiperdiviziune
generând procesele oncogene, mai
concret, boala
În actuale referitoare la
favorizarea a unei active a
asimilate cu o sugestie de reîntinerire au ca
obiectiv - creierului protejarea telomerilor.
creierului a
corpului.
 Lungimea telomerilor un corp

Toate remediile recomandate sunt absolut valabile

în ambele
veste , de importan ex ion cu
consecin e practice, este aceea atât creierul, cât
telomerii se pot reface.
prin pe genom vom
un efect major de reîntinerire, cum s-a deja pe un
transgenic în laborator, acesta se va axa pe
telomeri telomera care reîntinerirea
celulelor, ni se spune de Elizabeth Blackburn.
Prima de care depinde creierului
a telomerilor este cea de ordin psihic.
Ceea ee este bun sau pentru creier psihic este
la fel pentru telomeri invers, pentru
longevitate.
De factorii care favorabil
asupra creierului telomerilor depind în cea mai mare
parte de

FACTORUL PSIHOLOGIC

Gândirea pozit înseam lun i

În cea mai mare parte, acest factor a fost discutat la

capitolul despre Codul etic al creierului Noua
Spiritualitate. Aici vom aduce câteva elemente de
orientare de detaliu.
Spuneam gândul este cea mai puternic f din
Univers deoarece prin câmpul de energie care îl
este capabil organizeze materia, atât la nivelul lumii
vii, cât al celei fizice nevii.
 Ca distingem compartimente
- unul iar t, sub tientului.
Subc tientul este anticamera în care
gândurile, ideile, sugestiile, sunt
materializate.
la nivelul al noastre se
o de ordin etic a gândirii, în
t nu se petrece cenzu indiferent
de gândurilor noastre, acestea sunt
materializate ca atare. Este motivul pentru care trebuie
tot ceea ce gândim, înainte ca
prin sau repetarea în mintea
gândurile s fie preluate de
Între cele segmente ale sferei noastre psihice
este o reciprocitate, un continuu du-te-vino
dintr-o parte în alta a unui flux de gânduri, imagini etc.
În capitolele anterioare am discutat despre efectele
nocive ale gândurilor cu negativ. Reamintim
efectele de blocare a neurogenezei la nivelul creierului
exercitate de stres, depresie, anxietate, invidie,
furie etc. efect nociv îl are asupra
telomerilor prin scurtarea lor reducerea cantitat a
telomerazei, având ca efect, în
reducerea duratei de
Elissa Epel efectul de scurtare a
telomerilor pe care îl au traumele psihice din timpul
mai ales în prima parte a acesteia. Este
interesant experimentele pe marmote au
relevat efecte nedorite ale lipsei de
manifestate de mamele lor în prima de
În alte am comentat rolul favorabil sau negativ
al imaginii de sine ia cu bariera .
Ideea de poate deveni o obsesie mai ales
pentru cei care nu sunt psihologic pentru
momentul Ruperea a unei persoane
de colectivul de activitate poate avea un efect deprimant,
care atrage dup sine deteriorarea moral ,

a imaginii specifice se
în gesturi, mers, a
corpului. Din nefericire, în aceste persoana pare
mai în decât este în realitate.
Implicarea în a uni voluntare vârsta
de pensionare nu este un beneficiu doar al persoanei
respective, ci al . În multe civilizate
de vârstnic nu este
Studiile statistice efectuate nonagenarii
sunt persoanele care -au umorul au o
atitudine de
Elissa Epel a studiat în cadrul doctoratului la
Universitatea din San Francisco efectul de
a mamelor care au copii cu cronice,
constatând o reducere a telomerilor cu 10 ani mai mult
decât vârsta pe care o aveau. Grija stresul continuu
au, cum se vede, un efect nefavorabil asupra
acestor mame. Îngrijirea a unui adult
imobilizat la pat poate avea efect asupra
telomerilor.
Munca grea, insecuritatea locului de
atmosfera de la serviciu, de
prin mass-media a unei
sociale continue - au efecte nedorite asupra
creierului nostru, asupra telomerilor asupra
noastre.
M-am întrebat adeseori stresare
prin media este de vreun for cinic,
care vrea extermine prin un întreg popor, sau
este un moft, o de a în relief a unor formatori
de programe?
Este interesant între factorii sunt
incluse anxietatea de cartier -famat, de
atmosfera din familie sau cu vecinii, dar
lipsa de socializare.
Am discutat deja se disting acum categorii
de stres - cel de dura care nu
telomerii, ci, este util pentru antrenarea
organismului la diverse stresul
cronic. a stresului este cea care
la modul patologic organismul.

Telomerii i stresul
Se discu despre stresul ca cu efect
de scurtare a telomerilor, stresul ca provocare,
scurtarea telomerilor.
Stresul ca provocare este considerat a fi benefic
se ca o a organismului
pentru a învinge un obstacol prin pe care le
Eliberarea de cortizol cantitatea de
energie a organismului, activând rata
stimulând o mai care aduce oxigen
mai mult în creier, volumului sanguin. În acest
mod, organismul este pentru Telomerii nu
sunt iar în plan psihologic, în loc
starea pe care o avem ca pe o o
care ne ne în fata unui obstacol,
spre exemplu, a unui examen, a unui concurs, o vom
vedea ca un impuls, o învingem, o vom
transforma într-un stimul, un imbold, o încurajare.
în acest mod o stare ce
într-una Procedeul
descris ar putea ap a ca o sim teorie, dar literatura
 în astfel de exemple în care este
în provocare (M. Sarkar et al., 2005; A.L.
Jefferson et al., 2010).
Persoanele le place mult, dar
sunt obligate la au telomeri scu Chiar i
papagalii vorbitori, sunt singuri în colivie, au
telomeri
Stresul cronic are ca urmare bolilor cronice,
care organismul.
scurtarea telomerilor, care la rândul lor
sistemul imunitar.
devine r diminuarea c de
a sistemului imunitar are ca urmare
telomerilor.
De aceea descrierea a altor cauze de ordin psihic
cu efect de scurtare a telomerilor de reducere a
nivelului de telomera este absolut necesa pentru
de prevenire a acestui fenomen.
Nu o egalitate între oameni, nici din punct de
vedere psihologic, temperamental. Sunt persoane cu
deschidere mai mare spre semeni, spre socializare
de o ate mai bun a telomerilor i o
mai mare a creierului. Alte persoane sunt mai
introvertite, timide, retrase, mai sensibile la stres la
invectivele ca urmare, telomerii din celulele
lor sunt mai vulnerabili.
Suntem, , dependen i de natura cu care
ne-am dar prin efort instruire
posibilitatea de a ne schimba.
Ostilitatea, pesimismul, cinismul, ca
modele mentale de comportament sunt nocive pentru
creier pentru telomerii din celule, având ca rezultat o
vulnerabilitate la o de pe
durata de mai blocarea de noi
neuroni.
psihologiei actuale ne spune nimeni nu
este nici prea nici prea în ca nu se mai
schimba, - i modereze - redreseze
comportamentul atitudinea de Ne stau la
o de cursuri de dezvoltare
în care se predau o varietate de metode în acest
sens.
Din cele 65.000 de gânduri care se spune ne trec
prin minte, 90% ar fi repet ale celor anterioare.
nostru le preia le continuu,
pe drumuri care nu sunt obligatoriu ale
noastre. Este o emitem
gânduri care ne în starea a altor
creiere. Cu sau voie, ne suntem
în destinul lumii. Este o o ne un
loc util
În ciuda unei filosofii postmoderniste nebuloase care
orice sens doar la consum
p la epuizarea premat a o
psihologie ne avem un scop în

Studiile au relevat persoanele care au un scop

bine definit în fericirea de a au un loc
important între oameni, au ceva de f ut.
Prin practica T.I. Iacobs (2011) a
constatat 3 luni de utilizare a acestei metode,
telomeraza a crescut semnificativ în raport de martori.
Daniel G. Amen autori vorbesc despre
pe care o are pentru atea corpului a
creierului citând mai multe studii cu
acest subiect.
 Persoanele care dovedesc seriozitate
în activitatea ca în
ar mai mult cu 34% decât persoanele mai
tenace.
Elevii mai c la dispuneau de o
mai a telomerilor (G.W. Edmonds
2015).
un studiu foarte interesant demn de
de toate persoanele ajunse în pragul pensiei. Un
grup de pensionari care s-au oferit supravegheze
voluntar copii din familii paupere din publice,
doi ani de activitate, prin imagistica
s-a constatat la nivel de cortex prefrontal
hipocamp o în volum, ca o stare de
(T.L. Gruenewald et al., 2015).
O observa tuturor: cei care se trezesc
au mai o
cantitate de cortizol în cu cei care se
trezesc
Numeroasele sfaturi ca
pentru o no zi în care ne trezim vedem nu sunt
inutile.
Depresia anxietatea ca o asupra
neuronilor asupra telomerilor. Cu cât intensitatea
este mai mare, cu atât efectele patologice sunt
mai accentuate.
Partea în eviden de studii, este aceea
tratamentul depresiei are efect de redresare la nivel
de creier de telomeri.
Studiile au efectele depresiei sunt
localizate la nivel de hipocamp sunt exprimate prin
scurtarea telomerilor din celule i prin blocarea
neurogenezei. Atrofia hipocampului este
cum cu boala Alzheimer, în care, între alte
simptome, are loc o afectare a memoriei de

Aceste efecte nu apar în depresii cu durata

sub 10 luni, dup cum a un studiu olandez,
ci în cele cu o mai mare (J.E. Verhoeven et al.,
2014).
Sedentarismul se pe alte efecte
nedorite, cu acela de scurtare a telomerilor. Un studiu
pe gemeni a constatat cei care , d
cu ace ereditate, aveau telomeri mai bine
decât la sedentar (L.F. Cherkas et al.,
2008).
este procesul de a
celulelor imunitare, proces care are loc concomitent cu
înaintarea în

Dup cum s-a mai senes celulelor

eliberarea de citokine proinflamatorii,
accentuând procesul de în organism. Când se
un mare de celule imunosenescente,
vaccinul antigripal nu mai este eficient.
Se face îns obser a foarte important
- prin mers, etc. - poate întârzie
fenomenul de (R.J. Simpson et al.,
2012).

fizice sunt extrem de

importante pentru imunitate, pentru telomerii din celule
i pentru trarea i creierului. Efectul
se prin autoliza (autofagia) celulelor
deteriorate (senescente) care
.
Un alt beneficiu al fizice îl constituie
efectul asupra mitocondriilor, care im
diminueaz calitatea cu
vârsta, generând în timp tot mai radicali
liberi (D.A. Hood et al., 2015).
un exemplu comod de urmat: mersul alert sau
alergat timp de 30-45 de minute de 3 ori pe
â - constituie un beneficiu imens pentru

Creierul telomerii au nevoie de somn

Am comentat somnului la capitolul
dedicat creierului.
Un somn bun telomeri lungi. Un somn
scurt telomeri creier în su
Se apre un adult are nevoie de minimum 7
ore de somn. Dar la 15 % dintre oameni le este suficient
un somn de 5-6 ore.
O o pe
relaxare - se pot solda cu un somn

Fricile, rumina e dinainte de culcare pot deveni o

de de somn agitat, neodihnitor.
Sunt speciale pentru inducerea
somnului cu sau cu diferite sunete din
cum ar fi zgomotul monoton al ploii, cântecul
etc.

Al factori i în
Complexitatea a
organismului uman participarea
multor factori în procesele de afectare a sa.
Vom discuta în cele ce o parte din
factori apelând la opiniile mai multor autori care,
cum vom vedea, se adesea la modul cel mai
util.
 - este culoarul pe care se cea
mai mare parte a bolilor cronice.
apare ca de a
organismului la atacul unor factori patogeni prin
mobilizarea sistemului imunitar.
Coralie Hancok (2018) descrie de
ale organismului:
a) Una care se cu
remiterea de
b) O alta de mare amploare, cu croni
persist contin i care terenul
vulnerabil propice tuturor bolilor cronice.
imunitar de tip cronic, persistent este
am deja, de timusului care
se produce concomitent cu avansarea în
Când survin a i factori favori - ca alcoolul,
fumatul, poluarea, stresul, o - se
întrunesc de agravare în plus a bolilor
cronice.
ficatului la îl constituie
Proteinei C Reactive care ar implica un risc de
trei ori mai mare de infarct decât la cei cu Proteina C

Timusul involuat va trimite în mai

limfocite T (L.T.) instruite, diminuând capacitatea de
a organismului. de asemenea
proliferarea lim policlo ceea ce
nu mai poate unei cu o mare
varietate de antigene.
Scurtarea telomerilor celulelor
imunosenescente care emit citokine proinflamatorii.
Efectele citokinelor proinflamatorii sunt multiple. Se
active microglia din sistemul nervos va genera un
proces neuroinflamator cu distrugeri de neuroni.
 Afectarea creierului cu blocarea neuro-
poate conduce la depresie. Este
interesant depresia care apare în aceste condi ii de
afectare a creierului prin poate fi cu
cum ne spune Coralie Hancok.
Suzanne Somers o serie de alte cauze care
, mai ales ale vârstei,
documentându-se, propria rturie, prin
interviuri luate unor
Metilarea ADN-ului este o cu care neam mai
întâlnit la despre gena
Metilarea ADN-ului o
dar prin înaintarea în devine
Ca urmare, ADN-ul poate suferi leziuni care dete
boli ale ficatului, cancer, nivelului
homocisteinei în sânge etc.
Hipercisteinemia poate genera la rândul
accidente vasculare cerebrale.
În corectarea ADN-ului se recurge la donori
de metilice de gen acid alfalipoic,
Sadenilmetionina.
Glicarea sau glicozilarea - în procesul de
legare a glucozei de proteine lipide anulându-le

Riscul major îl constituie glicarea LDL (colesterolul

de densitate), pentru se depune în per ii
vaselor de sânge.
În prevenirea fenomenului de glicare se înscriu
la alimente cu indice glicemic crescut. Ca
terapie a se vitaminele Bl, B6,
carnosina cromul.
Deficitul sanghine prin îngustarea
lumenului vaselor de sânge are o recomandare
de Suzanne Somers: extractul
de Se este diferit de sucul de iar
administrarea sa ar aduce o a volumului de
sânge în 90 de minute, cu
durata de circa 12 ore.
Sunt de asemenea recomandate cu efect
vasodilatator extractele de rodie, de portocale uleiul
de
Calcifierea în valvele cardiace în artere,
care poate cu înaintarea în prezin riscul
de accidente vasculare. Remediul acestor depuneri este
indicat de mai autori: vitaminele D, K1 K2.
Stresul oxidativ este acuzat, cum de
comentatorii domeniului pe care îl
fiind în cu fu ia mito
Centrala pe care o de la
este mitocondria, sursa energiei noastre vitale, cea care
ne vigoarea activitatea
În 2009, prof. J. Chang, de la Universitatea
Wisconsin - Madison, a descris împreun cu colectivul
u de cercetare 52 de gene care sunt corelate cu
activitatea mitocondriilor. Fiecare ni se spune,
are rolul în . Imaginea ne
mai tineri sau mai în în de expresia
acestor gene.
Sunt descrise de prof. J. Chang atât
care cât cele care aceste
gene, pe care le putem numi .
expresia acestor gene:
Dieta Ar durata cu 30-
40%. Constat diet anumite forme de
post, pe care le vom comenta, sunt întâlnite la
autorii
Activitatea - de asemenea o
 Gândirea (optimismul,
generozitatea).
Substan e antioxidante.
Defavorize expresia acestor gene:
Dieta
Absenta fizice.
Radicalii liberi.
Aditivii alimentari.
Depresia, anxietatea, frica.
Fumatul alcoolul.
Gândirea (ura, agresivitatea, furia,
aviditatea, rumi iile).
Prin studii proprii de laborator, Lester Packer a
ajuns la concluzia 5 tipuri de
antioxidante care constituie o prin care sunt
controlate toate aspectele implicate de gene, inclusiv
mitocondriei: acidul alfalipoic, coenzima Q10,
vitaminele C E, glutationul.

În jurul acestor produse, numite suplimente

alimentare, sunt mai multe nu toate în
Una dintre vocile cele mai competente în
materie de din prof.
Gheorghe Mencinicopschi, pruden în
administrarea acestor suplimente.

REÎNTINERIREA ESTE
Reîntinerirea - visul de aur al omenirii,
elixirului atât de mult visat de
Evului Mediu, începe o realitate în zilele
noastre.
Ne propunem s trecem în câteva dintre
aceste succesele înregistrate în
prezent.
 Daniel G. Amen este un medic neuropsihiatru din
SUA care a creat condus mai multe clinici al
obiectiv îl constituie studiul n terapia
creierului.
sale, cu titluri foarte sugestive, -
mintea ca (Editura Curtea Veche,
2014) Puterea creierului (în colaborare cu
Tana Amen, Editura Litera, Bucu i, 2018), rep
chintese succesului pe care l-a repurtat în activitatea
sa.
de Daniel G. Amen în
activitatea prin imagistica
rezultatele studiilor din alte clinici
laboratoare constituie premisele unei ere noi, adu oare
de în organismului a
creierului în mod special.
Asemenea întregului organism, creierul
procesul de cu înaintarea în
Distingem doi factori de care depinde
procesul de re sau de cum l-a
numit Leonard Hayflick: ereditatea pe care o
îngrijirii
Din fericire, acum este
încurajatoare, demonstrând posibilitatea de a ne
gestiona tatea are o pondere mult mai mare decât
fenomenul ereditar. În în
noastre reducem chiar acest proces
nu necesare propriei

Atât Daniel G. Amen, cât a comentatori,

ca John Medina, Elizabeth Blackburn, Elissa Epel
Joseph Mercola, supun analizei factori în
 organismului îndeosebi a creierului, care
face obiectul acestei

Hrana
Se de m medici actuala
reco poate fi .
Prima este aceea ca toate alimentele fie
nepoluate chimic, prin cultivare în ecologice.
Este obligatoriu necesari
un c nut caloric redus.
Pentru efectul antioxidant antiinflamator se
ca fructele legumele fie combinate într-
o varietate cât mai de culori.
Lista alimentelor permise este aproape
unanim linte, spanac, broccoli, alune
crude, cereale integrale, fulgi de nuci,
Tofu.
O OMS (2008)
sub diverse forme, având un risc
cancerigen mai crescut. Cel în tratamentul
alternativ al bolii canceroase este contr
i alte alimente sunt din dieta
margarina, chipsurile, cartofii

Daniel G. Amen este adeptul ierburilor aromatice în

de o la mâncare.
Turmericul este indicat pentru prevenirea
ateromatoase - preludiu al accidentelor vasculare al
bolii Alzheimer.
Salvia ar avea curative în ameliorarea
memoriei.
are un gust servind ca un bun
antioxidant un afrodiziac.
 Busuiocul - numit i iarba Bazileului - este indicat
pentru mirosul foarte
Cimbrul este bine cunoscut în
Oregano ar fi reputat printre cele mai bune
protectoare pentru creier. Se face o a
AO a oreganoului: ar fi de 30 de ori mai activ
decât afinele, de 46 ori mai activ decât merele, de 56 de
ori mai activ decât
Usturoiul cu efect antioncogen
antiviral. de asemenea
Ghimbirul este larg recomandat în prezent pentru
tatea creierului.
Rozmarinului i se face pentru în
ameliorarea memoriei a cognitive.
Sunt opinii contradictorii pentru uzul de cafea.
Opiniile sunt unanime în limitarea la d - trei cafele pe
zi.
Sarea face parte din grupul celor trei prafuri albe
de
lumea consumul de de cel
8 pahare pe zi, din care unu- pahare se
bea înainte de micul dejun cu circa 20 de minute.
În pri a micului dejun sunt opinii opuse: cei
mai comentatori ar trebui fie cât
mai consistent, îl fie luat la ore cât
mai târzii, cum vom discuta în acest capitol.
François Mariotti (2017) este mai drastic în privi
consumului de carne. El un risc de
cancer de colon se carne mai mult de 50
g/ zi, iar cea de porc ar trebui total
când este Este de
pot înlocui carnea ro ie. la un
pahar pe zi sucul de fructe, nectarul apa . Îi
pe autorii americani care au relevat rolul nefast
al fructozei în dezvoltarea diabetului zaharat face
fructele au o cantitate de fruc ,
dar în siropuri se în exces.
Indicele glicemic (IG) cantitatea de
pe care o un aliment. Glicemia
este pentru creier de aceea trebuie seama
de acest aspect în alegerea alimentelor.
Spre exemplu, fructul de ananas pepenele ro au
IG crescut.
Pâinea este celei albe pentru
aportul de fibre necesar, dar IG dat de bogat
în amidon o fie în limite
reduse, de una- felii.
biscui , b rile acidulate din
ketchupul, sosurile pentru salate, care
sorbitol, au un IG crescut dat de
din lor.
Atât de mult dorita ca desert în mai
toate restaurantele ne mult za favorizând
obezitatea.

LUI HIROMI SHINYA

Un punct de vedere interesant, confirmat printr-o
în cele clinici pe care le-a condus
alternativ, în Japonia în SUA, îl are Hiromi Shinya. El
reziduurile alimentare neeliminate din colon
constituie cauza premature.
Carnea lactatele, în opinia sa, sunt mai greu
digerate, nu sunt metabolizate în totalitate ca
urmare, ceea ce nu se o mare cantitate
de reziduuri. Prin acumulare în intestine, fermentea
devin toxice au ca efect local inflamarea mucoasei
intestinale, care toate cronice
discutate, inclusiv cancere, iar prin în sânge
vor genera efectele specifice
Hiromi Shinya s-a specializat în chirurgia tubului
digestiv. Fiind obligat abdomenul pentru a
exciza polipii care sângerau implicau riscul
cu a inventat
colonoscopul mobil, capabil scaneze întregul colon i
s îndep rteze aceste excre anatomice nedorite
prin cauterizare sau excizie, evitându-se astfel
care este mult mai
pe viu ce se în intestinele noastre
de-a lungul unei întregi cariere profesionale, opiniile lui
Hiromi Shinya devin cu atât mai credibile mai
importante.
este aceea de a produce foamea
prin mini-dejun (mini-post sau micul post).
Foamea în acest mod
procesul de autofagie, ca mijloc de detoxifiere, de
neutralizare a reziduurilor. Organitele celulare degradate
(mitocondrii etc.) sunt descompuse în elementele lor
componente prin lizozomilor care
hidrolaze acide apoi sunt resintetizate în alte
utile organismului. Hiromi Shinya num
aceste enzime care intervin în descompunere
apreciate ca fiind în de circa 60,
enzime ale întineririi.
Sunt astfel recuperate din noi celule în
perioada de foame.
Postul spune Hiromi
Shinya. Mini-postul descris de acesta se poate repeta de
mai multe ori pe
Ca beneficii, autorul ne spune tranzitul intestinal
se de asemenea glicemia, acidul uric
parametri sanghini se
 Este interesant al autori, cum am
s-au orientat asupra dejunului ca mijloc de reglare a
echilibrului metabolic energetic din organism.
Joseph Mercola (2015) despre
intermitente. ori se peste dejun, ori
fie amânat d ora 10.00 a.
D ultima a cinei o ca fiind 18.00,
la ora 10.00 a doua zi se scurg 16 ore. Acest
interval de timp aport de se a fi util
pentru
Hiromi Shinya spune organismul nostru nu are
suficiente enzime pentru a digera complet carnea,
îndeosebi lactatele de aceea avem nevoie de
aport extern prin fructe legume proaspete.
se evite fructele cu pete negre - semn al începutului
de oxidare, de degradare - sau legumele ofilite, care sunt
deja devitalizate, necesari. Hrana
enzime este o ni se spune.
Cu mici toate oferite de
autori sunt
Voi aminti doar ceea ce mi se pare aduce
inform noi sau utile care a fi repetate.
În dieta sa, Hiromi Shinya ca 85 % din
alimente fie de origine iar 15 % fie de
origine
În ordinea logicii la îmbinarea alimentelor,
fiecare trebuie con legume proaspete.
O pericolul animalelor
cu hormoni estrogeni, care sunt în carne în
lapte. Copiii care sunt cu acest lapte praf mai
ales la prepubertate este de les ce
riscuri au.
Se atrage inclusiv asupra
fursecurilor, iaurtului cafelei care includ acest lapte.
 Circa 70 % din celulele sistemului imunitar se
în ceea ce au fost numite lui Payer din
intestinul . Într-o suferi la acest nivel, prin
consum excesiv de carne, lactate,
rafinat, va fi afectat sistemul imunitar - având drept
frecvente, gripa etc.
Hiromi Shinya este adeptul adausului de suplimente
alimentare - vitamine, minerale, polen, propolis, drojdia
de bere.
Întâlnim ca activitatea
de 4-5 ori pe
în plus, gândirea
de Divinitate. Ne mai spune fim
blânzi i buni cu semenii.
cân semenii , ne
Hiromi Shinya.
Avem astfel îndemnuri venite din zone
ale Terrei: unul japonez altul francez.
Într-o lucrare mai (Factorul microbian.
Imunitatea înn i din domeniul
Lifestyle Publishing, 2016), Hiromi Shinya
aduce câteva elemente mai detaliate.
Având celor în care a lucrat
alternativ - Japonia, sa Statele Unite ale
Americii - i fiind specializat în chirurgia bolilor
digestive, Hirorni Shinya face o serie de
asupra a mari tipuri de - cea
la celui de al Doilea Mondial,
prevalent pe de mare , cea de tip
modern în SUA, dar în Europa de Vest
de Est.

Prima aspectul curat al mucoasei

colonului la japonezi aspectul murdar bolnav al
colonului la cei care Starea
de a japonezilor era infinit mai p in
decât a celor din SUA.
Dar s-a schimbat dramatic, spune
Hirorni Shinya, încheierea când s-a
trecut de la orez ca la pâinea de grâu,
la carne de lactate.
Consumând carne, spune Hirorni Shinya, japonezii
au crescut mai mult în dar -au pierdut
pe care o aveau stilul lor
genetice ale alimentelor nu sunt
recunoscute de genele lor native.
Chimizarea cu pesticide alte în minte,
hormoni antibioticele din hrana a vitelor,
procesate, îndulcitorii artificiali,
etc. sunt cauzele întregii patologii a lumii
actuale - cancer, diabet zaharat, obezitate, boli
cardiovasculare, boala Alzheimer etc.
Aceste boli, care erau rare în Japonia
acum fac ravagii acolo.
Reamintim fiind în
fructe legume proaspete, nu aduce suficiente enzime
pentru a digera carnea care în colon
genere sub toxice.
Pe de parte, aminoacizii din carne sunt
la noi sinteze de proteine, proces din care se
foarte multe de celule moarte, pe care Hiromi
Shinya le .
Pentru eliminarea acestui , Hiromi Shinya
r simularea foamei prin post . Se
astfel autofagia cu sinteza de noi
proteine. în ce acesta:
1. Punctul de plecare îl constituie seara zilei
precedente. Cina nu fie mai târziu de ora 18.00.
Dup c nu se mai consu nimic, decât cu pH în
jur de 8.5. Ne spune el apa Kangen îmi
închipui nu din considerente patriotice face asta, ci
din motive Ne ca apa nu fie rece,
pentru ne imunitatea.
2. La trezire, în ziua propus a micului post, se vor
bea -trei de 20 de minute se
doar un fruct. la ora prânzului nu se mai
nimic. ni se face foame în acest interval,
mai bem dar mai m cu cel
pu in o înainte de ora prânzului.
3. Se 16-17 ore de post între cele
momente de Sunt orele în care organismul este
obligat - sintetizeze din celule noi.
Ne atrage micul post nu o
înfometare exagerat Nu trebuie aplicat zilnic, ci doar
din când în când.

în acest timp ne este foame,

organismul recurge la propriile resurse autofagia
detoxifiere De aceea
acest moment de foame util,
f s ceva.
Hiromi Shinya ca masticarea alimentelor
se de 30-50 de ori pentru fiecare bol alimentar.
Am citit într-un articol despre un într- un
nazist care a povestit -a salvat
mestecând de 100 de ori apa în gur înainte de a o
un alt lucru,
acesta -a salvat Ambii erau
într-o de armament în
subteran.
recomandare am întâlnit-o în Medicina
Trad nal Chinez dar nu cu toate
interesante ale lui Hiromi Shinya, motiv pentru care mi
se pare a fi tuturor cititorilor.
Glandele salivare hormoni utili
întârzierii
Saliva enzime care încep digestia
alimentelor deja de la segmentul nostru oral pentru
acest motiv o la acest nivel
o digestie mai
un echilibru mental bun

În Medicina i se disting d
cal ale unui aliment: aroma sa, care
spiritul, partea corpului.
un timp suficient a bolului alimentar în permite
acestei arome, pe care o
, mai ales dac o con nti

Sfaturile lui Joseph Mercola

Un suflu nou în de ordin fizic pe care
trebuie le întreprindem în scopul
fizice intelectuale aduce dr. Joan Vernikos, expert
NASA, de dr. Joseph Mercola (2016).
Experie dr. Joan Vernikos este relativ
de vreme prin observarea
americani.
S-a constatat în de
pe scaun de pot dureri lombare
articulare.
S-a ca remediu recomandarea de a se recurge
la ridicarea de pe scaun la un interval de 15 minute
se adopte o de pe scaun în ax vertical
cu
pe scaun ar genera electrice
mici, s-ar calciul în oase, iar
gravi a ar facilita circu energiei a sângelui în
cap.
Se spune, de asemenea, activitatea în ortostatism
în picioare) ar fi foarte pentru
O activitate în de 3 ore pe zi ar aduce un
plus de 2 ani de via

SINTEZA
Asemenea oric vehicul în organismul
uman prin consum de energie.
Sunt tipuri de de care face uz
organismul uman: glucoza lipidele Glucoza
este prima de consum a organismului,
fiind cel mai de metabolizat.
A doua pentru consum este care
are o capacitate de eliberare de energie de
se face apel la ea în de mare consum
de energie, cum se în reziste la ger.
Acesta este motivul pentru care în apropiate
de polul frigului este iar în cele cu
este glucoza.
Este interesant cum o a o
exprimare în religie, ca de altfel
recomandarea postului, care a face obiectul
Carnea de porc este în religia nordice, dar
nu în a celor cu clima
Formularea mea din cartea materiei, care
suna: a loc de lege în vremea
lege , mi se pare a avea o
Revenim la consumul de
Am discutat despre toate alimentele care
glucoza, vorbind de indicele lor glicetnic (capacitatea de a
elibera glucoza în organism).
 Au indice glicemic mare: cerealele integrale (pâinea
orezul, pastele
cartofii, ananasul, pepenele
ketchupul, sosurile pentru salate.
Glucoza din alimente care nu se este
depozitat sub forma de glicogen în ficat în celule, în
momentul cu glicogen, celulele nu mai pot
primi în plus - fenomen numit la insulina.
Continuând aducem prin alimente,
pancreasul pentru a o metaboliza,
celulele o ref ca urmare, glucoza va fi în
lipide care se depune în jurul organelor interne
în abdomen sub forma de panicul adipos).
Se atrage aceste depuneri de
periviscerale pot uneori nu se as de c tere
su sau de panicul adipos, dar efectul lor
negativ este

este preludiul tuturor bolilor cronice

S-au descris peste 100 de gene care ar gestiona
obezitatea, ceea ce ne-ar putea spune nu întotdeauna
este vina celor supraponderali. Este de asemenea
o în creier care ar
determina o foame
Când cei supraponderali sunt ei spun
nu mult, dar s-a constatat atunci când au
atins de este deja prea mult. De aici
vine îndemnul, care are mai multe de a ne
ridica de la înainte de a atinge de

de la Cambridge spun obezitatea ne

10 ani din
Prin emiterea de citokine proinflamatorii de c tre
gras, obezitatea cum deja s-a spus,
premisele pentru dezvoltarea tuturor bolilor cronice care
ne inclusiv boala
de la Cambridge au elaborat o
indicelui de m cor (IMC)
extrem de de pe care o tocmai
pentru fiecare dintre noi o putem folosi aca ori de
câte ori avem nevoie.
Se ia o care fie cu de la
vârful degetelor de la picioare la nivelul vertexului
(punctul cel mai înalt al capului).
Se apropie apoi cele capete ale sforii cu ea
astfel la se cuprinde abdomenul în
dreptul ombilicului. cele capete ale sforii se
ating, avem o corpora normal i
nu avem visce cele
capete ale sforii nu se ating, avem o
obezitate chiar nu este
necesar recurgem la o
La ora sunt o de centre de studiu al
longevit care au o mare la public. Deoarece
fac subiectul unor studii de specialitate,
vom reda aici doar cu titlu de informare tehnica
de apreciere a de în aceste centre.
Sunt doi parametri esen i care se det
1. Vârsta c cu anilor de

2. Vârsta cu anilor de
a organismului, prin doi parametri:
a) Testul fizice
Cantitatea adipos
Volumul
b) Teste cognitive care viz determinarea indicilor
de a intelectuale.
 Ce este de pentru a respecta
favorabile
În general, opiniile mai multor autori asupra acestui
subiect
Prima atitudine logic cons în reducerea aportului
de prin alimentele ingerate obligarea
organismului s consume nesaturate.
Joseph Mercola (2015) propune în practica
sa la micul dejun pentru perioade
scurte pe care le num aj ri intermitente. El spune
micul dejun constând din pâine chifle,
are un aport de crescut
provenind din cereale.
În locul acestor alimente cu crescut de
se propune consumul de imi nesaturate
constând în ne, unt, legume verzi, ulei de
cocos.
Hiromi Shinya propune micul post aplicat
de asemenea intermitent, o de ori pe
la realizarea scopului propus.
în mea, micul dejun propus de
Shinya mi s-a p a fi de suportat.
Indiferent de - fie ajunarea
(Mercola), fie micul post (Shinya) -, ambii
autori pentru respectarea unui interval de 14-
16 ore între în jurul orei 18.00, micul dejun de a
doua zi, în jurul orei 10.00 Acest interval este
menit oblige organismul consume lipide în loc de

Joseph Mercola combate cu argumente ideea în

micul dejun trebuie constituie o i
face un comentariu interesant referitor la modul de
al
 În acele vremuri, hrana nu era de
atunci, involuntar, aveau perioade de îndestulare cu
perioade de foame, când se consuma rezerva de
lipide. Aceast alternan spune el, avea un efect de
echilibrare asupra organismului.
Joseph Mercola mai face o
nu trebuie te înfometezi pentru a pierde din greutate,
ci consumi alimente în zaharuri cu
crescut de gr i nesaturate.
A doua cale obligatorie de a o
constituie efectuarea de activitate în orice
modalitate deja concomitent cu dieta
Logica fizice este efortul
muscular nu numai anularea efectelor
sedentarismului, ci consumul de energie prin arderea

Decalogul
1. numai alimente cu de
de saturate. la: paste
pâine, orez, înghe carne (îndeosebi ro ),
saturate procesate.
Legumele fructele proaspete îndeplinesc, de
obicei, aceste
2. 6-8 pahare pe zi.
3. o activitate fie mersul pe jos
circa 5 km de trei ori pe , fie gimn sau
excursii în aer liber etc.
4. pozitiv, evitând: furia, ura, frica,
calomnierea altor persoane, care au efect de stres
asupra organismului.
- continuu creierul: lecturi, dezlegare de
cuvinte ate, depunerea unui efort intelectual etc.
 5. - igiena colonului. Sfaturile oferite H.
Shinya, unul dintre marii în chirurgia tubului
digestiv, par a fi foarte utile.
6. cu acele persoane cu care
pe aceea lungime de und a
de
7. Masajul corpului, cu includerea coloanei
vertebrale, este o necesitate.
8. factorii toxici: fumat, alcool, pesticide,
toxice de uz casnic.
9. - schema în fiecare
la trezire, prin: tapotajul tuturor
segmentelor.
10. - în fiecare
pentru o zi.
Addenda: dejunul intermitent recomandat de J.
Mercola sau micul-post descris de Hiromi Shinya pot fi
r accesibile pentru persoanele
supraponderale.
*
* *
Am încercat în acest capitol fac o a
literaturii care se la riscurile pe care le putem
întâmpina în societatea
Paradoxul este acela în timp ce bunurile de
consum s-au diversificat enorm, trebuie s
lec ia nu tot ceea ce ni se este util pentru
Non multa, sed multum , spuneau latinii.
Nu lucrurilor ci calitatea lor.
Un alt paradox al zilelor noastre este acela în
ciuda eforturilor care se fac pentru a ne îm t i
din cauza stresului sub toate formele discutate, a
efectelor chimice electromagnetice, a
prin suprasolicitare, ne este prin bolile pe
care acestea le
M-am prin cele ce am scris, sesc o
cale de a ne strecura printre aceste paradoxuri,
împlinindu-ne rosturile pentru care am venit aici, pe
mica .
 Cap 13 FEMEIA

Refacerea feminine - mai mult,

reîntinerirea corpului feminin - este o certitudine, scrie
Roxy Dillon, psiholog, neurofiziolog specialist în ceea
ce numi farmaco-chimia în cartea sa
Secretul întineririi. Cum energia,
starea de bine prin metode naturale
(traducere de Ana Daniela Micu, Lifestyle Publishing,
2017).
Având în vedere în carte am tratat pe larg
ceea ce s-ar putea numi de a fi , vizând
diversele aspecte implicate, am gândit ar fi
o abordare a unei teme care se ref la fru
feminin la de de ce nu, de
refacere a celei care a fost întotdeauna în
centrul istoriei umane.
Mobilul acestei autoare îl constituie
utilizarea tuturor de refacere a
frumus feminine prin mijloace naturale.
cauze umbresc în timp
femeii: încetinirea celulelor
hormonilor sexuali feminini.
Scade în ritm hormonul de care
mu hii oasele.
Vârsta este doar un Roxy
Dillon cititoarele de ce nu, viitoarele paciente.
Procesul nu este inevitabil, spune
autoarea. Dar ritmul de curgere poate fi chiar
reversibil uneori încetinit de cele mai multe ori.
 Roxy Dillon, în ciuda sale în farmaco-
chimie sau poate tocmai de aceea, este adepta folosirii
ca tratament a remediilor puse la de
femeii începe declinul vârsta de
30 de ani, iar scopul terapiei este acela de a readuce
corpul la starea de la acei ani prin ceea ce Roxy Dillon
de bio-întinerire.
a fenomenului de
autoarea îl cu
recomandând pentru fiecare dintre acestea, bineî les,
cele cunoscute la data când -a publicat cartea (2016).
În general, se admite în fenomenul de
intervin procese de oxidare a celulelor cu
generarea de organice acide, concomitent cu
de a sistemului imunitar
cu rea mitocondriale.
Este evident sunt vizate celor
procese principale în afectarea feminine -
reducerea celulelor prin procesele de
oxidare îndeosebi a hormonilor
sexuali.
Se vor în prezent despre rolul sirtuinelor,
care sunt proteine implicate în procesul de
reglând ritmul durata Au fost numite
ale .
Dintre cele 7 sirtuine descrise acum, un rol
aparte îi este atribuit celei care a fost SIRTI.
Ca remediu al reducerii celulare, Roxy
Dillon coaja de afinele.
bioflavonoide care au capacitatea de a activa
metabolismul la acest nivel, ca un efect favorabil
asupra peretelui vascular.
 Pentru reactivarea hormonilor estrogeni
este recomandat uleiul de util în
prevenirea cancerului a bolilor cardiace.
Sirtuina SIRTI este în usturoi în ginseng.
Se spune acestea au intrat în hrana chinezului Li
Ching-Yuen, care ar fi 256 de ani (1677-1933).
Cum lumea este curioas afle secretul acestei
el a a avut tot timpul
.
Sirtuinele se de asemenea într-o serie de
alimente cum sunt: strugurii negri, rodia,
ceaiul verde, cacaua, ceapa, tomatele
Sunt 3 alimente de din care putem lua
sirtuinele ):
usturoiul;
ceaiul verde;
strugurii negri.
Strugurii negri resveratrol, care este unul
dintre cei mai puternici
Ceaiului verde i se atribuie foarte multe
activator de sirtuine;
telomerii din celulele cordului;
previne alterarea colagenului;
reduce lipidele din adipocite;
activitatea cerebral
Usturoiul este antibacterian, sistemul
imunitar cum s-a spus, prin activarea SIRTI,
longevitatea.
Ridurile din jurul ochilor sunt cauzate de afectarea
colagenului, iar cele din jurul gurii sunt puse pe seama
pierderii de Ambele elemente componente ale
pielii sunt deteriorate de radicali liberi.
 Remediile utile indicate de Roxy Dillon în aceste
impedimente sunt o serie de antioxidante
constituite din vitaminele C E.
Ca de vitamina C este indicat zul.
Vitamina E are efect asupra sferei sexuale atât la
femei, cât la La femei efectele atât
asupra celulare, cât asupra hormonilor
estrogeni. La are o asupra ii
spermatozoizilor de aceea se de
autori în pentru conceperea unui
copil.
Vitamina E are o poveste. În stare -
forma sa -, 4 tocoferoli 4 tocotrienoli.
Vitamina E pe cale sintetic con ne doar
tocoferoli. Ambele componente care îi se
în germenii de grâu. De aici
sursei eficiente.
Alte surse de vitamina E sunt rodiile, spanacul,
broccoli, prunele uscate, ceaiul verde, goji.
Fibroblastele elastina din structura pielii sunt
stimulate de uleiul din de
Uleiul de imortele cel de hibiscus redau de
asemenea aspectul tineresc al tegumentului
Pungile de sub ochi de ace i ulei
ese din semin ele de combinat cu ulei de
cocos sau de palmier
Rozmarinul este apreciat de autori, în primul
rând pentru efectele de stimulare asupra sistemului
nervos - memorie, capacitate de Se
pare Shakespeare efectele asupra
memoriei de vreme ce o pune pe Ofelia -i ofere
rozmarin lui Hamlet pentru aminte .
 Acidul rozmarinic pe care îl este anxiolitic
calmant prin accentuarea efectului inhibitor al GABA
(acid gamma-aminobutiric).
Prin activarea SIRTI, rozmarinul un efect
de
În uleiul de rozmarin, diluat, aplicat pe
piele fibroblastele cutele
de pielea
Pasta de tomate, în licopen, combina cu
uleiul de line de asemenea cu de orz, în
are un efect apreciabil.
Intrând în celulelor, proteazomii au
rolul de a celulele uzate. Sunt un fel de
ai celulelor moarte, care trebuie eliminate din
corp pentru a nu altera a acestora.
Ca alte elemente structurale ale corpului, cu vârsta
ele reduc capacitatea de Se
pentru este nevoie de reactivarea
proteazomilor, care antrene în acela timp
stimularea mitocondriilor responsabile cu asigurarea
energiei organismului.
Ne întâlnim din nou cu rolul antioxidant al
resveratrolului al quercitinei. Un sfat bun dat de
avem în fiecare zi la mas cel pu n
unul dintre aceste elemente: broccoli, ulei de
sau extras din frunza de inclusiv

Roxy Dillon se aplice uleiul de

direct pe pe de stresul oxidativ
confer frumu e tenului i.
Pentru pungile de sub ochi, pe care le vedem frecvent
cu înaintarea în Roxy Dillon
alte de tratament. La 500 ml ulei de
se 100 g de stejar pulbere. Se
fierbe la foc mic 30 de minute, se strecoa se
]ntr-un recipient de Se în
comprese pe pe gât.

Progerina
Este o în toate celulele,
în procesul de
Boala progerie se prin î rânire
precoce, la foarte se moare în
sau în jur de 20 de ani.
Expunerea la soare, prin
(RUV), metaloproteazele care
colagenul.
Ca remediu de prevenire a acestor efecte sunt
indic resveratrolul i acidul ferulic.
Acidul ferulic este în de grâu, de
orz, de în
Uleiul de de orez în plus de acid
ferulic, tocotrienoli, care în
vitaminei E au capacitatea de a în rta depunerile
ateromatoase.
La capitolul dedicat telomerilor spuneam
saturate sunt asociate cu telomerii iar
cele nesaturate, cu telomerii lungi, care
longevitatea.
În context, uleiul de de primula, din le
de orez de avocado telomerii lungi.
tinere este de
a obrazului, care îi conturul
un aspect Pentru refacerea acestui strat
de se în aplicare extern
uleiul de squalen, untul de cacao
O recomandare pentru insomniacii - un
pahar de suc de seara, la culcare.
 hormonul somnului - melatonina.
Consumul de banane, portocale, ananas, de
tomate, fulgi de ov z, ulei de cedru ar putea avea un
efect favorabil asupra somnului.
Se adeseori neoplasmul de sân apare la
femeile cu hiperestrogenism. autori orice
tip de cancer apare ca urmare a
organismului de a neutraliza excesul de RL.
Ginsengul este numit om ,
cu corpul omenesc. Este considerat a fi cel
mai puternic remediu anticancer mai
ales soiul crescut în naturale. Este renumit în
acest sens ginsengul cules din mun i Coreei.
Se spune reface în numai câteva zile fenomenele
de ale aparatului genital feminin.

Ashwagandha
Remediul Ashwagandha, venit din India, este acum
comercializat la noi. Cognomenul de de
îi deconspir imediat efectul afrodiziac la
femei, la - având o proprietate de
a de estrogeni la femei de testosteron la

Se spune are virtutea de a înnegri albit,

de a combate insomnia, de a stimula activitatea
creierului de a preveni cancerul ovarian.
Rodia
Este pentru de estradiol
natural, care poate preveni toate tipurile de cancer,
având o mare capacitate de blocare aRL.
Este de asemenea, în prevenirea bolilor de
inim a rii de ateromatoase.
Vitamina D
 În ultima vreme se asupra
vitaminei D pentru organismului.
Are un rol în geneza hormonilor sexuali în
prevenirea bolii canceroase.
Din cauza riscului oncogen al radia or solare în
timpul maxime, pentru a crea
propice de vitamina D la nivelul pielii, se
ca expunerea se toamna iarna,
când acest risc este redus.
Vitaminei D i se atribuie capacitatea de prevenire a
bolilor cardiace, a diabetului zaharat, a sclerozei în
a cancerului. de asemenea, sistemul
imunitar.
Pentru anularea efectelor nocive ale solare
intense este recomandat squalenul. se
spune, ochii de cataracta provocat de lumina
i ar
Se îl în care este
un apreciat AO, în rozmarin, ghimbir, ulei de
de amarant.
Mierea de albine
Este ca protector de RUV, ca bun
reparator al arsurilor solare.
Aloe vera
I se mai spune i al pielii . Poate fi
deci ca de RUV pe piele, în
administrare RL, nivelul de
colagen .

Terapia cu Celule Stem

Deoarece mi se par a fi foarte interesante
obse pe care le face Roxy Dillon (în 2016) referitor
la celulele stem(CS), doresc insist ceva mai mult
asupra lor.
 Celulele Stern sunt celule cap de serie, din
care provin toate celelalte din corpul nostru.
Se cunosc do tipuri de CS - embrionare adulte.
CS embrionare sunt polivalente, pot
deveni orice tip de celule, dar pot dezvolta cancer,
pentru nu suficient dirijarea lor spre o
finalitate sau alta.
Alt impediment îl reprezint recoltarea lor de la
umani - punând probleme de ordin medico-legal.
CS adulte se la nivelul întregului corp. Ele
pot fi activate cu mijloace naturale, pericol, prin
plante medicinale, alimente suplimente. Se poate
controla durata lor de v
Trebuie spus toate tipurile de celule adulte - din
piele, creier etc. - când sunt
înlocuite de CS, care devin noi celule în locul celor care
au murit. bine acum toate celulele corpului
nostru au o de via mult mai scurt decât cea a
corpului ca ansamblu. Se spune într-un an toate
celulele corpului atomii din structura
sunt noi. Misterul în identitatea care pare
fie aproape în fiecare este alta.
O cale de a evita evol ia CS spre transformarea în
celule oncogene este aceea de a le stimula prin mijloace
naturale. Ashwagandha (Withania somnifera) are
proprietate de a stimula CS de a inhiba
celulelor canceroase. procesul de metastazare
i toate formele de cancer. Este la
persoanele care fac uz în timp de opiacee.
Este din nou forma a vitaminei
C, spre exemplu aceea din sucul de - în
stimularea fibroblastelor.
 În repararea leziunilor cutanate intervin CS
mezenhimale care, prin transformarea în fibroblaste,
elementele necesare
Cu înaintarea în CS mezenhimale scad
cantitativ, oferind o pentru timpul mai
îndelungat de vindecare a unei leziuni cutanate f de
vârstele tinere.
Acest timp de vindecare mai îndelungat poate fi
scurtat prin stimularea CS mezenhimale cu Aloe,
vitamina C, uleiul de migdale de avocado.
Efectele benefice ale acestor remedii naturale sunt
citate în estomparea ridurilor a or,
prin stimularea fibroblastelor.
Cu rol de stimulare a CS sunt invocate mai multe
remedii.
Vitamina C
Este pentru mai multe terapeutice.
fibroblastele, a nu o mai
m.
Distruge celulele canceroase, dar, cum a
semnalat Albert Szent-György, privind utilizarea
vitaminei C, efectul optim nu îl are forma sa ci
aceea din sucul de sinergie
cu bioflavonoidele de surs
Pentru a evita eventualul efect iritant pe piele al
sucului de se alte surse de vitamina C.
Resveratrolul
Este considerat în prezent unul dintre cei mai activi
AO.
Am discutat mai sus un rol de a
corpului îl au proteinele numite sirtuine, cea mai
fiind SIRTI, cu majuscule.
În procesul de un rol determinat îl are
proteina progerina, care prin
inactivarea sirtuinelor care, cum am spus,
în sens contrar, men ând starea specific
ti prin stimularea CS din piele. Aici intervine
Resveratrolul care CS generatoare de sirtuine.
Resveratrolul îndeosebi principala a
- sirtuina SIRTI.
Sursa de Resveratrol o constituie
extractul din sem de struguri negri. Afinele sunt
ele frecvent recomandate în acest sens.
(Symphytum)
CS epidermale când este extern.
Dubiile în efectele patologice pe care le-ar putea avea cu
administrarea intern impun de a se folosi
doar extern, în recomandarea autoarei, în
de aplicare are un efect apreciabil în vindecarea

Implicarea telomerilor în fenomenul

feminine
La capitolul destinat telomerilor am definit pe larg
rolul lor în organism. Aici ne vom referi doar strict la
subiectul supus
naturale folosite în externe,
deci pe piele, pentru activarea CS au efect protector
asupra telomerilor. Efectul de alungire a telomerilor im
înseamn ani de via în plus. Am amintit deja de
între CS, telomeri, hormoni estrogeni

Hormonii estrogeni au efect important în

telomerilor asta ar putea fi o de ce
femeile mai mult decât b ii.
Antioxidan , am au rol favorabil asupra
lungimii telomerilor. Este o a cu
protectoare pentru telomeri: uleiul de uleiul
de palmier vitamina D, sub de
D3, în doz de 800 U.I./ zi, proteina din zer, rozmarinul,
cacaua, afinele, acidul folie, ceaiul verde, fructele de
uleiul de uleiul de avocado etc.
Au efect nociv, de scurtare a telomerilor deci a
carnea rafinat etc.
Planta Astragalus, folosit în medicina de
peste 2.000 de ani, este ca având un efect
marcant asupra lungimii telomerilor. Este de
asemenea în refacerea sistemului imunitar deprimat de
din cancer.
În ecua a re iei dintre CS - estrogeni - telomeri a
de amintit rolul hormonilor estrogeni.
Hormonii estrogeni au rolul de a stimula CS, de a
repara leziunile cutanate de a prelungi telomerii.
În autoarei, pentru refacerea de
estrogeni au efic uleiurile ese ale din de
de fenicul, plantele lemnul-dulce schinduful.
Mierea este de asemenea pentru
efectul de redresare a de hormoni estrogeni, de
activare a factorilor de din piele de stimulare
a CS de la acest nivel.
Pentru dozele modul de preparare a diverse
de uz terapeutic, trimitem cititorul la sursa
de noi.

Protejarea sistemului osos

Î prejudiciul suferit de
sistemul osos.
Zilnic oasele se se se
se La vârsta se
mai mult decât ceea ce se pierde. Mai
târziu, fenomenul se Are loc producerea a
ceea ce numim Oasele se sub
densitatea lor se diminueaz constituie cauza
fracturilor frecvente.
Este de memorat formularea autoarei: când
apar ridurile, este semn când apar
bufeurile, hormonii estrogeni -au redus
activitatea; când apar durerile de spate, î
oasele au probleme.
În optimismul Roxy Dillon ne
remediile naturale recomandate pot îndrepta aceste
provocate de anilor.
La osteoporozei cu menopauza trebuie
recurs la remedii capabile stimuleze hormonii
estrogeni: schinduful, lemnul-dulce, uleiul de primula.
Acestea au capacitatea de a reface masa
Diosgenina din schinduf lemnul-dulce reface masa
ca estrogenii, dar nu are riscul cancerigen al
acestora. Diosgenina stimuleaz a de
osos, inclusiv la nivelul mandibulei al
Este de unele medicamente pot reduce
masa deci dincolo de motivarea prin Cu
acest efect de afectare a structurii osoase sunt citate
anticonvulsivantele, benzodiazepinele

Remediile necesare refacerii structurii oaselor

Se includ aici calciul, magneziu!, borul, vitamina D,
vitamina K, vitamina C, Omega 3, manganul, cuprul,
zincul, sulful, iodul siliciul.
Sunt utile, de asemenea, ceaiul verde, orzul,
cicoarea cacaua.
Maca
Are multiple efecte inclusiv în refacerea
osos. Sunt citate efecte asupra memoriei a energiei
fizice psihice. Este antidepresiv antioxidant.
 foliculii ovarieni, c erea p ui, previne
cancerul hepatic.
Bond
de estradiol la persoanele care
au din eliberarea
hormonului paratiroidian implicat în reglarea ciclului
menstrual. celulele osteoblaste care
genere ut osos. Previne ea d prin
fixarea în gingii în structurile osoase.
O la îndemâna tuturor: prunele uscate. Au
bogat în bor. O de 10 prune uscate pe zi
în bine densitatea
Merele
În stare natur con in florizina - uti pentru
osos - polifenoli. Se pot administra sub
de suc sau .
Prunele uscate consumate cu bananele,
ceapa cafeaua de cicoare flora
care capacitatea de are a
organismului, reduc depresia cresc energia
Ceapa, îndeosebi cea care
are multe - antiriduri, echimoze,
rigide, Previne, de asemenea,
metastazele din cancer.
Quercit mai poate fi din ceaiul negru, vinul
fructele de cacaua, ardei iute, capere.
o pentru consumatori se
la rafinat. în general cunoscut este o
format din molecule - o glucoz i o
fructo Indiferent c este alb sau brun, structura este

alb în ritm accelerat pielea

oasele, pentru nu niciun mineral care, prin
alcalinitatea sa, echilibreze aciditatea de
proteine. Chiar a avea diabet zaharat, din
alimente poate fi nociv pentru oase se în
cantitate mare.
Este bine de schinduful
au capacitatea de a în limite normale
din sânge.
un za r aflat în alimente care este
folositor pentru organism. Acesta este trehaloza. Se
în miere în ciuperci, -le utile în
unui ten frumos

Nocivitatea sedentarismului pentru sistemul osos

Inactivitatea conduce la su ierea oaselor, dar a
ilor. Am mai scris aici despre
sedentarismului despre din
oasele.
fizic sub diferite forme - alergat, mers pe
jos, haltere - este absolut necesar la modul
general nu doar pentru o sau
din organism.
În plus de procedeele discutate deja în alte capitole,
se tehnica tapotajului. Cu degetele
pumn se bate pe toate zonele fetei de câteva ori
zilnic. Se real în acest mod o stimulare a
tuturor Procedeul al
se poate extinde la întregul corp, efectuându-se
mai ales la trezire.
Mica de are func de a- i lua
în primire corpul, -i schema de
a- trezi centrii motori somnul de noapte.
Acesta era unul dintre sfaturile date de Edgar Cayce,
considerat a fi fost cel mai mare oracol al Americii.
 Roxy Dillon red în cartea sa i modul de dozare a
remediilor naturale voi face o indicându-le,
pentru mi se par a fi mult prea importante.
Din lista ni se spune este de dorit
alegem cel remedii pe zi, unul singur
având un efect poate incomplet.
Schinduf fenicul - linguri de de
cu sau cu suc de mere se bea o
sau în -trei reprize.
Bor - 3-9 mg/ zi;
Maca - 4 se poate bea cu suc sau cu
iaurt;
Prune uscate - 10 pe zi;
Banane - una/zi.
Se , de asemenea, o pe zi, sub
de sau în forma sa
Sucul de mere - pentru în 250
ml;
Vitamina D3 - 400-1000 UI/zi;
Magneziu - 200-400 mg/zi;
Laptele de sau iaurtul sunt bune surse de
calciu.

- o inversare a raportului

Cu înaintarea în masa scade

cea de având nu doar dezavantajul
nedorite a aspectului fizic, ci
vulnerabilitatea la boli inflamatorii cronice.
În stilul s optimist, autoarea ne spune putem,
prin mijloace naturale, aceste
nedorite.
 Cu timpul, începe ia locul
Fenomenul a fost numit sarcopenie (I.H. Rosenberg,
1988).
muscular este i un organ rezervor
pentru . În sa, diabetului
zaharat tip II

Hormonul de reface
Din nou ne întâlnim cu avertisment lucid:
hormonul de reface masa
dar numai în form natural .
încetarea c în când se închid
cartilajele de hormonul somatotrop
masa pe cea pielii.
sunt de hormonul somatotrop
prin asupra sarcomerilor, care sunt un
bazale ale acestora.
Este bine de de amatori hormonul
somatotrop poate fi stimulat de care
poate avea în timp risc oncogen.
Stimularea risc a hormonului de este
de proteina din zer ginkgo biloba.
Ginkgo un echilibru armonios între
Atrofiile musculare la vârstnici sunt
efectul de hormon somatotrop. Un
studiu asupra tratamentului cu Ginkgo a o
semnificati a masei musculare.
Proteina din zer s-a dovedit a fi de asemenea un
stimulent al hormonului de cu refacerea masei
musculare inclusiv la oamenii foarte vârstnici.
Ni se efectul favorabil al zerului
asupra telomerilor.
Acidul ursolic
 Este un alt stimulent foarte puternic al
masei musculare inhibitor al atrofiei musculare.
Acidul ursolic este prezent în coaja de în afine,
în prunele uscate, în oregano, în salvie, în cimbru în
rozmarin.
Pentru reducerea i corporale s-a dovedit a fi
util acidul clorogenic din boabele verzi de cafea, din
prunele uscate din
Idealul terapeutic al unui remediu natural este acela
de a reduce a o transforma în -
capacitatea care li se atribuie fructelor descrise mai sus
altor fructe în general. La modul doar
redea argumente doveditoare, Roxy Dillon,
în baza proprii, despre efectul
semnificativ a produse, acetil-L-
prescurtat ALCAR, DMAE (dimetilaminoetanol),
administrate în boala Alzheimer, în oboseala
în atrofia O aduc în
pentru afirmarea efectului terapeutic îndeosebi în boala
Alzheimer, atât de

celulitei
Este aspectul de de portocal generat de
celulele pline de ca globule. În
jurul lor se vizibile. Cauza este
estrogenilor.
Masajul cu o înainte de
pielea i stimulea producerea de
colagen.
Crema cu extract de castane, în autoarei,
ar reduce de
Din alte în tratamentul celulitei face
parte uleiul de
 Cafeaua rece AMPc, care
hormonul de c tere. Rolul de stimulare a AMPc este
atribuit metilxantine, care sunt
prezente în ceaiul verde negru în cacao. Este
motivul pentru care, în loc de cafea, se poate folosi
oricare dintre produsele descrise.

Rolul aquaporinelor în procesul de

Aquaporinele sunt proteine cu rol de pori care
membrana celulelor. Prin pori se
excesul de din celule.
Asemenea altor componente, aquaporinele
cu vârsta.
Servind ca un fel de robinet celular pentru
eliminarea excesului de s-a constatat fenolii
din coaja de mere la nevoie acest .
de mere, care fenoli, este de
vreme folosit în medicina popular pentru
s erea în greutate. Polifenolii pe care îi
depozitul de masa

de mere este indicat atât în administrare

cât în forma cu
Se pentru me nerea unui
corp suplu cu remedii naturale: uleiul de prin
care se depunerile de uleiul de primula,
aplicat în scop pe de mere, aplicat
sub de masaj pe zonele în care se depune

În administrarea inter o tul de mere poate fi luat

câte diluat cu înainte de sau în
timpul mesei.

Remedierea
 o între la femei, în
mod difuz, la localizat în zone de .
Cele d mecanisme implicate în fenomenul de
- reducerea celulare cea a
hormonilor - sunt invocate în
Spre deosebire de femeile sunt mai
favorizate în recuperarea acestei pierderi.
Se creeaz un dezechilibru între hormonii estrogeni,
a scade, hormonul masculin
dihidrotestosteron, care va domina crescând
în loc cu vârsta la ambele sexe
determinând efect al pierderii podoabei capilare.
Se atrage at ia c ceea ce stimuleaz foliculii
de pe cap are inconvenientul de a determina
pe ceea ce evident nu se
Folosirea de a cafelei, are acest
neajuns de a stimula în zona pe care
este aplic
Cofeina sti foliculii având
dar trebuie strict
local, numai pe pielea capului.
cafelei, ni se spune, nu are nicio cu

Lista produselor recomandate de autoare este

genero : cofeina, rozmarinul eucaliptul, untura,
de mere, ceapa, mierea, uleiul din germeni de
grâu, crema cu uree, lanolina lemnul-dulce.
privilegiul autoarei modalitatea
de aplicare, având la disp ie cartea ami
publicat de Lifestyle Publishing din ti.
Mi se pare interesant explic - ceea ce este,
cred, mai rolul meu - un fenomen care
are cu îngrijirea tenului.
 S-a discutat mai sus despre aquaporine, la a ror
descoperire românii au contribuit
profesorului Gheorghe Benga de la Cluj.
Aquaporinele sunt pori transmembranari (mici
canale) prin care celulele transportul de
Polifenolii din mere stimuleaz acest
transport. Alte aquaporine sunt specializate în
transportul de uree glicerol. Ambele au un
rol în metabolismul bulbului de în cel al
tenului. Reducerea a acestor
aquaporine cu vârsta are consecin i pentru
c derea pentru uscarea tenului. De aici vine
cremelor cu uree pentru
stimularea îngrijirea pielii care se
se
Din multitudinea de probleme patologice care sunt
proprii sexului feminin vom relua rezumativ doar câteva.
1. Acneea
Este cu care se întâlnesc frecvent
de intrarea în activitate a
hormonilor androgeni.
Remedii:
O de pulbere de turmeric în a
sau în ceai de m de 3 ori pe zi.
Se poate aplica local ulei de
Aloe vera gel pe
2.
Ulei din de 30 de în 100
ml ulei de cocos în în jurul ochilor.
Uleiul de migdale este o alternat .
Ulei de lemn-dulce, 4 li de
amestecate cu 200 ml ulei de avocado - în

3. Petele de pe
 de vitamina C se în 100 ml
Se pe toate zonele cu pete - mâini
etc. pentru circa 5 minute du care se se
prin tamponare.
cu o de în 250
ml se se 5 minute de
aplicare, se Mirosul de se cu
de mere, ni se spune.
Pasta de tomate aplic timp de 5 minute este o

Alte surse sucul de aplicat pe

tegumente în scop.
4. Celulita
de mere în
Masajul cu o
Cafea local.
de castane local.
5. l alb
Culoarea ului este de melanocitele din firul
de care cu timpul scad cantitativ.
Sucul de aceste melanocite.
Uleiul de eucalipt, uleiul de palmier, uleiul de
avocado untura au efect de redare a culorii
da sunt aplicate în strat re pe scalp, cu
cel 30 de minute înainte de
6.
Ulei de rozmarin, câteva apoi câteva
de ulei de eucalipt, aplicate pe pielea capului.
3 luni de tratament aplicat seara, se dau asig ri
de reap a ului.
7. Pungile de sub ochi
Aplicarea de ulei de de cocos sau de jojoba.
 Afinele alte fructe de au rolul de a activa
gena SIRTI care, la rândul producerea
de colagen
8. Ridurile de pe frunte din jurul gurii
Uleiul de jojoba, aplicat în strat ni se
spune este foarte eficient.
*
* *
Miroslav Radman, profesor de biologie la
Facultatea de a Rene-Descartes
din Paris, îndoiala în mu ea de substan
care sunt comercializate cu promisiunea pot
ceasul biologic.
Fiecare dintre noi are de ales între propria
propria gândire oferta timpului într-o
societate de consum.
este cel mai bun .
 Cap. 14 - TIMPUL ALTFEL T

Într-una dintre celebrele sale ziceri, Emil Cioran

spunea: mea este îmi omor timpul, a lui -
omoare pe mine. Ne bine, ca între
asasini

Ce este Timpul?
ne spun este o dimensiune a
Universului exp prin intervalul dintre
evenimente care se succesiv.
Timpul este o curgere dinspre spre efect,
cum clasicii latini. Mai târziu, în viziunea
fizicii clasice newtoniene, Timpul este ca fiind
absolut, liniar univectorial.
Astrofizica ne spune Timpul a început cu
Big-Bang-ul.
atunci nu au existat nici Timp (T), nici
(S).
cum ne spune Eminescu versificând Imnul
cosmogonic din Vede, înainte de începuturile lumii:
-a fost lume priceput nici minte s-o
era un întuneric ca o mare -o .
În unui Dac imagine a
Momentului zero al Universului:
când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de r,

Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna,

unul erau toate totul era una..
În poemul , ca în alte
 Mihai Eminescu un sens inedit de T
S, anticipând cu peste 30 de ani concepte ale fizicii
moderne, într-o form desigur, dar cu o
uimitoare pentru vremea sa cu o originalitate care
ne de geniul
în cer a lui aripe,
de mii de ani treceau în tot atâtea clipe.
[...]
unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a
vremea- în zadar
Din goluri a se
[...]
Ei doar au stele cu noroc prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc
nu moarte

Începuturile T S un mister pentru

iin T nu era înainte de Big-Bang, de unde a
S, atunci nu exista? Nu ne putem
imagina nici ce era nu ar fi ceea ce este.
Arthur Eddington despre T care
curge dinspre trecut spre viitor, linear i ireversibil.
Fugit irreparabile tempus spunea Vergiliu în a sa
Georgica III.
Stephen Hawking a descris trei ale T.
I.
T curge cu entropia sistem.
II.
Este sensul în care ni se pare se scurge T din
trecut spre viitor.
III. a co a Timpului
 De la momentul Big-Bang, în care începe extensia
Universului, T curge ireversibil cu ordonarea sa în
formule cunoscute.
ajuns la limita extensiei, când se de
o contractare a Universului, T ar parcurge
drumul invers, spre momentul zero. În acest caz, T nu ar
mai fi ireversibil, ci reversibil.
Un pahar de spart s-ar recompune la loc din
cioburile proprii.
T cosmologic ar contraveni T termodinamic, pentru
acesta ar curge de la ordine spre dezordine (entropie).
T ar curge invers, oamenii la
ar relua-o invers. Ar muri înainte de a se ar
reîntineri.
În virtutea principiului
holografice a Universului, David Bohm spunea în
fiecare atom este istoria lumii. am da T
înapoi, l-am putea vedea pe Napoleon trecând curajos de
unul singur podul de la Arcole -i înfrunte pe austrieci.
Plecând de la Teoria lui Einstein, este acum de
domeniul i comune c T se reduce într-un
vehicul care ar merge cu viteza luminii. Un cosmonaut
care s-ar întoarce din adâncul Universului, el
nu i-ar mai pe nimeni, dintre cei pe în

Solomon Marcus vorbea despre o de forme

ale T:
T real;
T solar (astronomic);
T atomic;
T cuantic;
T relativist;
T biologic;
T medical;
 T subiectiv;
T geologic;
T social;
T semiotic;
T circular;
T spiralat etc.
Este interesant de timpului în
cele 60 de secunde ale minutului i în cele 60 de minute
ale orei este o

Timpul newtonian
Este un T liniar, curge uniform pe o dinspre
trecut spre viitor.
vorbim de un T liniar, suntem de
elemente neliniare, cum sunt visul.
T din vis nu este egal ca cu T t .
În stare de veghe cu T clasic, solar, în stare de vis,
T S sunt complet sfidate. În de
putem ore.
În clinice T nu este egal cu cel real.
În minute, ore se pot derula secole.
Marea surpri i întrebare este aceea
a clinice poate dura cu mult
mai mult decât timpul în care creierul poate fi resuscitat
sechele, respectiv circa 3 minute, în momentul
din exper nu se cons niciun
impediment adus acestuia.
altfel. Creierul nu mai poate reveni la
starea de sunt d 3
minute oxigen.
În EMC, când creierul este de la
s-a ut acest T nu mai Am
comentat la capitolul respectiv cazul în care pentru a se
opera un anevrism situat la baza creierului a trebuit
se la scoaterea din a
creierului a cordului circa o . În tot acest timp,
pacienta a tr oe de tip EMC, asistând la tot
ce s-a întâmplat în jurul A fost deci o a
într-un moment în care creierul era
timp de circa o
Alte exemple de a EMC dincolo de 3 minute:
Dannion Brinkley (28 de minute); George G. Ritchie (9
minute).
T din universul spiritual este total altul decât cel
terestru. Anii dincolo, sunt clipe.
T de vindecare în universul spiritual al unor boli
grave - ca infarctul miocardic, encefalitele grave,
dezastrele fizice generate de cancer - de la
câteva clipe la câteva zile. A se vedea cazul Anitei
Moorjani, cu cancer limfatic vechi de 4 ani. Vindecarea a
durat o Encefalita a medicului
Eben Alexander a durat 7 zile.
T medical de vindecare a acestor boli dureaz în
incomparabil mai mult.
Prima abordare în care T este independent
de orice i-a lui Aristotel.
T subiectiv, dependent de îi este
atribuit Sfântului Augustin (sec. IV d. Hr.). Este
spre ilustrare cartea sa Confesiuni. În sa, T
este definit ca T al care este în
prezentului devine apoi subiectul amintirilor (T
trecut).
Kant, T S sunt percepute subiectiv au un
caracter aprioric. Nu sunt deci inerente lumii reale, ci
sunt forme conceptuale subiective.
La Newton, T are caracter absolut, cum s-a
mai spus.
 T circular illo tempore (Constantin Noica, Mircea
Eliade) sunt forme arhetipale aduse într-o
ritualic din timpurile primare, de început.
T profan este cel comun,
Este necesar vechile din
satele aveau o finalitate. Pe de o parte,
era nevoia de a cinsti amintind de
vechile lor venite de peste timp, de a nu uita de
datoria de a iar pe de parte,
era momentul de socializare de d de obida
în robia muncii de la câmp.
T biologic al organismului:
ritmul cardiac;
ritmul respirator;
ritmul circadian, lunar, anual;
ritmul ovarian (lunar);
ritmurile cerebrale;
ritmul endocrin;
ceasul biologic din ADN.
Cea mai descriere a ritmurilor biologice
în cu cele cosmice o în doxologia
medicinei (antice) chineze.
Fiecare organ fiecare din corpul omenesc
are ritmul propriu de activitate, pe ore, cu maximum
minimum.
Este interesant de fiziologie în scopul
ritmurilor biologice cu cele cosmice au
confirmat descrierea din medicina trad chinez .
un T de formare a sinapselor dintre neuroni -
de la 4 minute la 4 ore.
În câteva luni avem un nou ADN, dar tiparul genetic

întreb, care tipar genetic, al clipe,

de vreme ce cu fiecare clip suntem deja ?
 Tegumentul se într-o Ficatul este
altul 6
Într-un an, nici un atom din cei de anul trecut nu
mai este în corpul nostru.
Totul se în noi, dar numai noi
de vreme ce ne legit ani de zile
cu ace fotografie din cartea de identitate.
Suntem aidoma unui copac, cu frunza mereu
în fiecare când trunchiul
falnic se
Un timp despre care se rar este cel
perceput diferit la vârsta cop la cea de adult.
T din este foarte dilatat, pentru la vârsta
primei cu totul este nou, mintea
în memorie. memorare
a evenimentelor impresia de zile lungi,
care se scurg lent. Îmi amintesc foarte bine de
impresie din
Copilul atent mereu lucruri noi.
La vârsta evenimente ne mai
surprind. Pe cele banale nici nu le mai pentru
nu li se mai nicio a ie de e creierul care le
mai mult mecanic sunt prea

În acest fel, ziua ni se pare a fi foarte ne

când a trecut.
ce de la o mai
zile de ni se par acelea prea scurte.
Acesta este T psihologic, cu o apreciere foarte
în de anilor de
intensitatea evenimentelor.
Tocmai pentru asupra
psihicului, sunt opinii care nu ne
decât zilele onomastice, nu anivers 40 de
ani.
Reiau din cartea materiei alte
ale T - cel fiziologic formele subiective ale T în
de extaz.
Pierre Lecomte du Noüy a studiat T de cicatrizare a
unei (ran la diferite vârste.
Timpul de cicatrizare a l-a numit T fiziologic.
La vârsta de 10 ani, acest T este de 5 ori mai mic decât
la vârsta de 60 de ani. Altfel spus: un copil de 10 ani
în 60 de minute cât un adult de 60 de ani în 5
ore.
irea între 16 20 de ani nu este e spre
exemplu, cu cea dintre 50 54 de ani.
Concluzii aici: profesorii în lumi
temporale diferite de cele ale copiilor.
Ceasul dintre noi bate diferit în de
destin.

EXTAZUL
Este o stare a c în care T este
perceput în mod distorsionat.
Descrierea de Alan Watts, farmacolog,
cu mai multe detalii în materiei decât aici, mi
se pare a fi cel mai bine
Alan Watts a provocat farmaco-chimic o stare
sub a Clinici de Neurologie din
California.
În TI se observa o încetinire a scurgerii timpului
sau, mai exact, cel care axat
doar pe momentul prezent, având impresia nu mai
ex alt timp.
În T2 se pierde sus/jos;
dreapta/stânga; Est/Vest; Nord/Sud;
 Totul este perceput într-o
În T3 se percepe o continuitate S/T. Vederea este
în unghi de 360 de grade.
Deplasarea în orice loc i la orice se face
aproape instantaneu la simpla exprimare a
În T4 se Toate
formele apar ca ale energii, cum
sunt, de altfel.
Un alt aspect, nedescris de Alan Watts, este cel al
dispunerii lucrurilor, nu în succesiune,
cum ne apar în dimensiunea
Descrierea de mai sus mie îmi spune subiectul
supus voluntar acestui studiu a experimentat, a trecut
prin modific în dimensiunea universului
spiritual, descris în EMC la nivelul câmpului cuantic.
Am suficiente argumente pentru a
analizate deja în cartea Mintea de dincolo.
Sinteza clinice.

TIMPUL PARALEL
Într-o dup - de prim a anului 1974, în
timp ce eram într-o cu cineva, am avut
brusc imaginea unei scene la care vor participa mai
multe personaje, în zilei A fost o
din T prezent, o în dou momente de timp
diferite paralele - aici acolo.
Sentimentul de realitate era obsesiv irepresibil
a doua zi, când totul s-a întâmplat aidoma.
Îmi este imposibil explic ce se petrece în creier în
acest timp, am doar semnifica ia cu efecte pentru
viitor.

EXTAZUL MISTIC
 Este, de asemenea, o în paralele.
este lucid realitatea
de aici pe cea de dincolo, unde au loc alte evenimente
sau li se transmit mesaje cu religios.
Asistarea Arsenie Boca la înmormântarea
mamei sale în timp ce se afla închis, prin
cerute de de la locului, cum
se spune, este un exemplu de în
paralele.
Toate marilor sfin sunt exemple de
anticipare a unui timp ce nu s-a produs dar deja
prezent în dimensiune.
Visele premonitorii sau anticipative sunt alte exemple
de în doi timpi paraleli. Am scris deja despre visele
de acest gen pe care le-am avut în foarte multe
de limi în existenta mea.
De vreme ce aceste vise mi-au fost date doar în
momente dramatice din nu la întâmplare, deduc
o dimensiune din care suntem
cineva foarte bine ce ni se , u e
cursul evenimentelor sau chiar le cu un
anumit scop la momentul oportun ne spune prin vis
ce se va întâmpla în final.
este cum se poate implica altcineva în
visele noastre? asta este dovada, o
realitate, o a dimensiune în care se totul despre
noi, de ce o în ciuda unei evidente
clare?

Timpul oniric
În cartea Mintea de dincolo. Sinteza
clinice am reluat, scriitorul
englez Anthony Peake, un exemplu de vis petrecut în
1870, la aproape un secol din
1789.
Vreau subliniez, prin acest vis, dintre
timpul real în care se petrec evenimentele timpul din
vis, incomparabil de scurt.

Un om este judecat în timpul acelei revolu este

condamnat la moarte prin este condus la
prin apoi este urcat pe
legat de care ghilotina
-i capul de corp. tot acest calvar, vine
momentul culminant al visului. Condamnatul simte
cum fierul rece al ghilotinei îi cade pe gât exact în clipa în
care bara rece de fier a patului i-a pe s-a
trezit îngrozit de acest

Timpul anticipativ (premonitoriu)

Este cea mai stranie f de T. Este un T venit din
al dimensiune, fie sub de vis, fie în stare de
veghe, de luciditate când, brusc, ai o reprezentare
a unui eveniment viitor, pe care îl vezi în
cele mai mici detalii la o riguros exacte.
Am t ambele forme ale T anticipativ,
întotdeauna, pentru cel i se transmit anticipat
aceste evenimente, au o au o
revelatorie.
Astfel de ale unui timp ce nu s-a petrecut
cum am scris în alte ne pun într-o
contrad tot cu noastre materialiste.
viitorul este deja prescris în cine
suntem în realitate? Ce valoare mai au secolele de
gândire toate noastre de a
 TimeWaver
TimeWaver sau TimeWaver Frequency este un
concept nou, creat de Marcus Schmieke, un om de
un de
Tradus complet, conceptul se la Timpul în
care s-a inaugurat o de anume
aceea a utiliz rii frecv ei undelor care sunt specifice
tuturor formelor existente în inclusiv, deci,
tuturor structurilor corpului uman.
Principiul, cu o fundamentare este foarte
simplu: corpului în
parametrii de frecv norma
boala pierderea fiziologice, o
disritmie deci, la nivelul unor structuri ale
organismului uman.
Remediul terapeutic presupune resetarea
modificate patologic cu ajutorul unor
dispozitive tehnologice existente deja sau create prin
în laboratoarele proprii din Berlin.
În perioada 18-20 ianuarie a avut loc la Berlin o
întâlnire pe (TimeWaver
World, 2019). Abordarea a fiin ei umane,
integra în contextul s u firesc - cosmologic, biologic
psihologic -, deschide mari perspective pentru medicina
viitorului.

Concluzie
cu paradoxul unui timp de care depinde
întreaga în final, ce este acest
T!
T real este singurul T it acum, în prezent Trecutul
este amintire. Viitorul este
 este un intermezzo între trecut viitor
când ceasul de aici ni se cu Timpul. Emil
Cioran pare fi avut dreptate...
 Cap. 15 - CITINDU-L PE HARARI

Motto: în acea zi, oamenii vor fi de

vor înceta mai considere Universul demn de mirare
de venerare... Nu vor mai iubi
lume... Cât despre suflet
cred a este nemuritor... vor râde se vor convinge
pe ei sunt false
Yuval Noah Harari ne-a oferit, relativ recent,
volume la care doresc fac un comentariu, intitulate
Sapiens. istorie a omenirii (2011) Homo deus.
Scu istorie a viitorului (2015), ambele traduse la
Editura Polirom, în 2017 respectiv, în 2018.
Harari scrie o
într-un stil aparent simplu, larg accesibil, dar
antrenant. Opera sa este mai o istorie-eseu, cu
opinii interpre i proprii, cel mai
adesea paradoxale, care în mod cert face , fiind
deja în peste 40 de limbi. Harari nu s-a
scrie doar o istorie a lumii ca o
de date, ci a dorit a reu s sublinieze
l iile pe care le-am avea de din tumultoasa
t
Dotat cu o vie autorul
surprinde ineditul ideilor tratate, dar în
timp pune la înd exist unor teritorii sacre,
consfi prin vechi înlocuindu-le cu noii zei ai
unei lumi aflate în spre niciunde,
de nou, de consumism de
incitant al unei clipe. O lume care are fobia statuilor
ice, demolându-le cu frenezie pentru a ridica altele
cu durata efemeridelor.
 S-ar putea spune Harari a scris o ,
una a omului cibernetic, omul tehnic,
postmodernist, devenit el pentru sine un
Dumnezeu cu puteri creatoare distru oare.
Provocat de multitudinea de idei în
într-o de Harari, voi supune
câteva dintre acestea.

Religia
Harari religia sunt incompatibile.
Da, este dar numai pentru timpul în care
nu era suficient de ca explica
fundamentele religiei.
Harari spune religia a în timpul
Agricole, apreciat la circa 12.000 de ani. religiile
considerate a fi clasice - mo , cre i islami -
se constituie mult mai târziu, cum
Termenul de religie vine de la cuvintele religo,
religare - însemnând a lega. Religia este un liant social,
o între oamenii ai unei
Are astfel un efect opus individualismului
cultivat în lumea care îi pe oameni,
-i. în timp o o
cu o i se
atribuie puterea de a-l scoate pe om din
Ideea de ajutor divin este atât de n în
mintea încât, înaintea aproape
se spune .
o în acest sens. care
s-au urcat într-un avion erau atei. Parcurgând o cu
avionul este puternic zguduit. La coborârea din
avion, erau
Harari ne spune vârsta omului Sapiens, dotat cu
se a fi de circa 70.000 de ani. Deci, ca
 nu putea nu se întrebe e din
natu îi datoreaz e Având în vedere psihologia
sunt convins omul se cu sentimentul
unei supranaturale. Nevoia de o
nu o poate oferi omului decât
religia. Motivarea religiei ca fiind opiu pentru neferi
exp cum scria Marx, nu poate explica
religiilor. A discuta în termeni a
ignora, opinia mea, sau nu,
Prima se la unor
spirituale care, cu toate c nu le au decât un
redus de persoane, sunt reale. A doua
o constituie la
stadiul în care teoretic
experimental realitatea unei surse transcendente a
lumii.
Este literatura de rturii ale or
spirituale, studiate atestate de oameni de
cum sunt Stanislav Grof, Larry Dossey, Pim van
Lommel, Dean Radin, Kenneth Ring, Raymond Moody,
Herbert Benson, Michael Sabom etc. Am citat doar
câteva nume de persoane care au titluri universitare.
nu fi avut eu însumi astfel de
care transcend a senzitive, unele
dintre acestea deja publicate în mele, probabil
limitam la în literatur . Este
indiscutabil certitudinea nu o poate oferi decât
direct de tine în acest sens
bine îndoiala celor care nu au avut le
experimenteze.
Afirm în timp, cu onestitatea, a
experimenta nu înseam a motiva întreaga filosofie
e în jurul fenomenului religios. Î doar a
sesiza a ca dincolo de
 dincolo de noi ce poate fi
altceva decât Spiritul, o entitate de natu decât
noi?
Istoria evolu i este una la fel de
pe cât este cea a umane în
ansamblul
Aristotel (384-322 î. Hr.) - nume de
în filosofia - era convins este plat
imobil, iar Soarele se rote în jurul
D filosofia lui Platon se apropie mult mai mult de
cea a religiei, este luat ca model Aristotel, nu Platon.
Este posibil avem astfel o a
geocentrice de Biserica Au trebuit
tr peste dou secole ce slujitorii Bisericii
catolice a lui Copernic.
pentru acest nu ar fi cu
Hypatia Giordano Bruno, iar Galileo Galilei nu ar fi
fost condamnat, se putea o scuz pentru Bise .
Atât se putea i în acel moment. Crimele ei sunt
justificate prin referirea la Sfânta de
Dumnezeu, care Cerul , nu
cum tot ceea ce a creat. nu
o astfel de revela ie. i atunci, de ce
încrâncenarea care a costat
Kepler, care a stabilit legea planetare, era
convins acestea sunt de îngeri pe
orbitele lor.
în o Isaac
Newton (1642-1727) prin opera sa monumental
Principiile matematice ale filosofici naturale, în
anul 1687. Axe loc atunci un reviriment
intelectual, stârnind un amplu interes pentru în
întreaga
 Newton în termeni proprii, adec
Legile divine, prin exprimarea în formule matematice,
devin legi ale naturii.
Universul este descris acum ca un ceasornic riguros
exact, previzibil determinist. cum deja s-a spus
am în acest material, Newton a
dintr-o lumea, creând un fundal solid pentru
dezvoltarea ulterioare.
Prin explicarea a fenomenelor din
religia pierde mult din aria sa de extensie
despre lume devine o cu un
mare de credibilitate la cea crea .
Sunt convins progresul în
de a oamenilor de la atitudinea
a Bisericii de au motivat formarea unei
viziuni materialiste despre lume.
În virtutea acesteia, suportul ultim structural al
tuturor lucrurilor îl constituie
s noastre. Dincolo de atomi nu este decât
nimicul, o Terra incognita. Atomul fie ultima
ratio când, începând din 1895, cu descoperirea
ra i X de tre Rontgen, apoi a radioac
(1896) de Becquerel Curie, se aduc dovezi
concrete dincolo de atomi mai o lume.
La ultimei luni din anul 1900, Max
Planck termenul de nd începutul
unei noi e - fizica cuantic .
Principiile noii fizici, formulate în primul sfert al
secolului al XX-lea prin unor fizicieni
cu Premiul Nobel, pun în mare dificultate
despre lume, creând un abis epistemologic
în cuno ere. Prin implicarea ac a în
de convertire a undei non-fizice, non-
invizibile din câmpul cuantic în
noastre, se face un salt fundamental spre o a
dimensiune de Univers, inclusiv cum
din Manifestul pentru o
elaborat la întâlnirea oamenilor din diverse domenii ale
de la Canyon Ranch din Tucson, Arizona, în
zilele de 7-9 februarie 2014.
Eminentul filosof Jean Guitton, referindu-se la fizica
(1991), vorbea de relevarea unui care
în conflict violent cu . Principiul
certitudinii din fizica pierde validitatea, acolo
fu cel al incertitudinii formulat de Werner
Heisenberg.
În opinia mea, fizica poate fi ca o
cu explicativ pentru dimensiunea
a universului, pentru religiilor, a
nucleului lor fundamental, cel în viziunea Noii
iin în care se includ fizica mode
clinice, extracorporale atestate
de Institutul (SUA), psihologia
al mentor principal este Stanislav
Grof, profesor universitar (SUA).
Din nefericire, iunile fizicii cuantice nu sunt
de din acest motiv foarte comentatori o
aduc în ca argument în favoarea dimensiunii
spirituale a Universului.
Aceste circums invocate mai sus a
de argumentele comentate în capitolul dedicat religiei în
lumea constituie suficiente dovezi la ora
între religie nu sunt

O lume Dumnezeu
Harari pentru o lume Dumnezeu,
vechiul umanism, fo din fiin e suflet, f
 r - doar din algoritmi,
non- care mecanic, întocmai ca o

cum spuneam, Harari religia, ca

alte sisteme de gândire ideologice, politice, t ii
spirituale etc., este doar un mit, o crea ie
interesele de grup.
Este o viziune a unei mode postmoderniste
în Occident. De la ateismul pasiv, constituit paralel cu
laicizarea umane, de succesul
materialiste al tehnologiei, s-a trecut la un ateism
activ, chiar furibund. Catedralele monumentale sunt
acum închiriate pentru comerciale din
de Istoria se La instalarea
comunismului în Rusia, rile ti au devenit
depozite de cereale, grajduri de vite, localuri de petrecere
etc. Unele biserici din Rusia erau reale
arhitectonice i, pentru a le rezerva o mai bu
au fost transformate în muzee.
Ar trebui fiu în total de acord cu aceast viziune
asupra religiei pentru c nu-i nu este frumos fii
retrograd, anacronic, de evenimente, ci este
corect politic fii modern, respiri aerul timpului
Se spune tinerii sunt cei care dau tonul la sau
o ad cu rin Eu nu cred în adaptarea la o
este o chestiune de mimare, ci de
ce îmi pune mie
vizavi de unei alte la nivel de Univers.
De unde vine ordinea din Univers? Care este sursa
Big Bang-ului, lumina cu care astrofizica ne spune a
început Universul? Cum a fost posibil se ordoneze în
forme atât de inteligente - mai întâi nevii, apoi întreaga
diversitate de forme a lumii vii?
 De unde vine structurarea inteligent fu a
lumii, da înainte nu a existat nicio Cum
poate o materie genereze o
în Univers? Care este sursa
spirituale? Ce sunt
clinice? Cum vindecarea instantanee de boli
incurabile, grave, cu un trecut îndelung, nerezolvate de
medicina
Poate cineva explica vederea din timpul
clinice a celor din cum vedem,
clinice concluziile fizicii cuantice
pun în dificultate material
Andrew Greely (SUA), în la a
lui Raymond Moody Lumina de dincolo (La
Lumière de l'au-delà), întreaga a
clinice de cei care au traversat-o are
loc numai în creierul lor i nicidecum într-o
dimensiune, chipurile
este o în acord cu
despre lume, dar se
extrem de evidente.
Mai întâi, investiga de ultim or au relevat în
timpul mor clinice creierul este exclus Este
ca un aparat electric deconectat de la cum
spune Pim van Lommel. În al doilea rând, cum putem
explica vindecarea acelor cazuri citate de noi -
tetraplegia veche de 24 de ani a aviatorului grec Stavros
Kalkandis, cancerul limfatic al Anitei Moorjani sau
meningoencefalita cu E. coli a medicului
neurochirurg de la Universitatea Harvard, Eben
Alexander, sechele în timp de o Este
exclus s punem pe seama unui creier nefunc ional
aceste
 Când voi avea un doct, la toate
aceste din partea voi deveni un fervent
al ei.
Când nu pot explica, expedi la capitolul
singular apa Big Bang-ului, a ARN ADN,
au o la începutul lumii...
Puteau de mii de ori, întrebarea este: de unde a
venit primul impuls? încontinuu
sintagma materia evolueaz , a evoluat de la forme
simple la formele complexe pe care le vedem Cum
poate evolua o materie minte, A evolua
a avea o o care e
ce face. prin simpla întâmplare
sel e, cum spunea Darwin, nu poate explica enorm
de ai acesteia, cum ar fi de ce
numai înainte nu înapoi, doar asta face o
întâmplare. Are un efect haotic. suntem rezultatul
unei de ce, din întâmplare, un cuplu uman
nu ar putea reveni la primatele din care se spune ne
tragem primatele sunt forme viabile ca
omul, de vreme ce de om, chiar în
dure.
Pentru mine, plusul minusul din chimie,
de at e de la nivel uman care, categoric, sunt
selective, nu oarbe, au o
- sunt un mare mister - fi de acord cu mine
nu sunt un mit, o a min ii noastre, ci
transcend determinând onalitatea
ea lumii.

UNICITATEA SAU DUALITATEA

atribuie exclusiv creierului
uman, considerând este de procesele
electro-chimice de la acest nivel.
 Ca cum s-ar îndoi - pe dreptate Harari
af onest atât se tie în momentul scrierii notelor
sale, în 2011.
Sunt multe argumente pentru care personal nu pot
fi de acord cu reducerea la chimia din
creierul nostru. Fie numai pentru
de tipul la alte niveluri ale
lumii vii chiar nevii.
r ex comentatorii nu avem
o teorie a Nu cum
spune Harari, în ce mod sunt create
subiective de bucurie, de iubire, de de durere
etc., prin simple re ii biochimice biocuren i.
Nu cum din atomii se o

Transplantul de cord a relevat în mod foarte ciudat

idei, vicii, obiceiuri sau chiar talente care îi
donatorului care au fost transferate odat cu organul
respectiv la persoana receptoare.
Se face adesea confuzia între minte
Mintea este expresia impactului dintre
creier. Procesele biochimice bioelectrice din creier sunt
într- cele care expli tea mintii.
Mie mi se pare a fi un mare mister capacitatea
cortexului nostru de a codifica în
în de la receptorii
în tegument mucoase. Structura acestor
receptori este relativ la te filete
nervoase cu toate acestea, ele sunt capabile
(codifice) în de cald, rece,
durere, presiune, tact, De la receptori la
creier nu niciuna din aceste prin nervii
ci doar ni biocure i de cortex în ceea
ce Cortexul cerebral nu simte
durerea, doar o traduce pentru mintea
decodifici în în toate
ilor t este un miracol al
creierului. Mi se pare de asemenea o mare victorie a
umane modul în care a codifice
decodifice sunetul imaginea transmise sub de
unde ale câmpului electromagnetic.
Wolfgang Pauli, laureat al Premiului Nobel pentru
cerce în Fizica cua exprima mirarea cum o
de pe în sânge, este
doar dar când este la creier, devine

Fluxul de subiective, spune Harari,

constituie Nici robotul i nici computerul nu
au . autonome, care deja pot circula
pe drumurile publice, au senzori, dar nu au

Computerele sunt doar o de algoritmi

minte se vor avea vr Eu cred
oricât de performante vor fi în viitor, pot imita
mecanismele umane, dar nu vor avea
suflet.
Harari spune a prin toate
cotloanele corpului omenesc nu a sufletul.
Concluzia sa: îns nu La acest spuns,
eu pun urm toarea întrebare: când un om moare, în
primele 3 minute toate celulele sunt vii. Primele
care mor 3 minute sunt celulele nervoase. Ce
element a în momentul De ce nu mai
corpul în cele 3 minute în care toate
celulele sunt vii? Ce a din corp?
În clinice,
ale creierului în momentul în care
este creierul nu mai este
Pim van Lommel, cardiolog olandez, într-un articol
publicat în prestigioasa de The Lancet
(2001), în baza acestor studii, în timpul
clinice creierul nu mai este ceea ce
nu creierul este cel care experim ci
Stanislav Grof (2006), Raymond Moody
(1975), Bruce Greyson (1980)
concluzii.
Cum poate fie cineva când creierul este
mort?, se Lommel, referindu-se la
din timpul i clinice. Trebuie renun m la
conce tra c sediul este în creier,
el. are conexiuni universale, fiind
ca un ram al marii Cosmice. Numai
astfel putem între minte, care este
de ea creierului, con care
se poate manifesta independent de creierul uman.
Fiind aici, vrea la întrebarea lui
Harari referitoare la dintre

o une, o (cum
scientia), în timp ce in poate fi ca o
succesiune de algoritmi, de non-
are o origine în timp ce
este o Din acest
motiv cred se pot crea superintelig i, dar nu
i.
nu obligatoriu criterii etice în
sa, dar le poate implica -
desigur, nu obligatoriu, de vreme ce oameni care
comit fiind con de ceea ce fac.

Precaritatea partidelor politice

 Apropo de gândirea Harari
toate partidele politice mint pentru a fi urmate de
mase. Altfel liderii lor nu se pot afirma. Ne amintim
Francois Rabelais, la vremea sa, spunea
con ti este o rui .

Karl Popper opina ar trebui înlocuim acest

oribil sistem al partidelor (politice). El era de
sloganurile lor politicianiste prin care proferau
adversarii sunt întotdeauna iar ei sunt
întotdeauna buni i, ca urmare, trebuie fie vo i.
Karl Popper afirma, vizavi de aceste sloganuri,
omul este în toate timpurile în toate geografiile,
este de unde vine unora sunt
mai buni decât ? Men de asemenea -
surpri tor, în acord cu cele mai recente descoperiri
din neurofiziologie - o asemenea atitudine de ostilitate
ura ura nu ci duce la

Reiau succint câteva din opiniile vizavi de acest

subiect abordate în alte proprii, exprimate de
mari pe în domeniul politice
economice.
John Kenneth Galbraith, fost profesor la
Universitatea Harvard consilier al J.F.
Kennedy, în cartea sa Societatea (1997)
me principiul dominant al unei societ i
eficiente trebuie fie nu cea
Nu doctrinele politice trebuie subordoneze o
societate ar trebui fie
invers decât se as în lumea
O societate nu poate fi func io atâta vreme cât
o la de
 care va fi o de
vicii crime.
John Locke, Karl Popper comentatori afirm
o societate care admite ia ca pe o stare fir
este imora

Premisele viitorului
Harari ne spune oricât am fi de de
de nu putem spunem cu
certitudine ce va avea omenirea în viitor.
Eu aduce altfel va mai avea omenirea un
viitor dac avem în vedere de
sens care se face la nivelul întregii lumi?
Pretutindeni, lumea se se
pretutindeni este se în
conflicte inclusiv armate. Focarele de locale care
au pus lumea în
în unui loc unde mai
se pot oricând transforma într-un incendiu
mondial.
S-a spus de m vreme din lumea se
î e i acumu prea multe care
dezechilibre majore, are loc periodic o
purificare prin mijloace de catastrofale. Prima
de purificare a fost prin -zisul Potop al
lui Noe. purificare este prezi se
întâmple prin foc.
Apa focul - cele de purificare a lumii
cu care deja ne din zilele noastre.
mitologia la o parte, chiar la ora la care
scriu, lumea se confr la nivel catastrofal cu apa
focul, care au distrus totul în calea lor, nu la
întâmplare, ci metodic, afectând pe rând toate zonele
geografice aproape toate Distrugerile iau
 apocaliptice, iar noi ne
urâm, ne ucidem, ne s ne deni m,
s t e, care sunt un obstacol în calea apelor
un factor de a echilibrului climatic al
planetei.
Impresia tuturor celor care se la tabloul lumii
actuale este aceea lumea nu se pe un drum bun,
ci, dimpotri dac se în ac mod, va
merge spre autodizolvare.
O ne într-o lume care
se de toate standardele unei
normale, mergând împotriva biologiei psihologiei
umane, împotriva i, a moralei a naturii.
nu are niciun sens, spune Harari. Sensul
era de ordin divin, spun eu, dar Dumnezeu a fost izgonit
din lumea . Î -l pe Dumnezeu,
omul devine propriul n, propriul idol. Fiind
în adora ia sinelui, oferindu- toate bunurile puse la
de o societate doar pe consum pe
de omul de ar
trebui fie foarte fericit, foarte de sine.
Înconjurat de atâtea oferte, de ce este ne umit,
nefericit, agitat, revoltat? Ce îi
Ar fi de ca în cu economie
celor care se sinucid, refuzând
lumea în care fie mai mic decât în slab
dezvoltate, cum Harari ne spune. D
cifrele pe care le noteaz în în curs de dezvoltare,
o din 100.000 se sinucide într-un an. În
cu nivel de trai ridicat se sinucid 25 de persoane din
100.000 într-un an.
Harari explice acest fenomen prin aceea
c fericirea este de mai mult de biochimia din
creier decât de oferta Este un
drog care biochimia din creier poate induce o
stare de fericire sau de alt ordin, dar ca psihiatru pot s
spun invers este t, o anumi stare p
va induce o biochimie proprie. În cele mai multe cazuri
de suicid, a fost mai
Întâi starea de de anxietate
sau de depresie care s-a de tulburarea
Sunt, desigur, cazuri în care drogurile
induc, od cu modificarea biochim acea
tulburare propice suicidului.
sentimentul de fericire poate fi indus numai
prin mijloace de modificare a biochimiei, independent de
sociale, economice personale, atunci de ce s-
ar str lumea s schimbe aceste cond n-ar
recurge la determinarea a biochimiei celor
sau a celor care într-o
fericire?
Dar se poate oare numai cu procurarea de
lui Miller au murit în cele din ur de
foame, pentru având la lor pedala
de prin electrozi în creier,
au -o încontinuu.
Nu cred trebuie acea societate care
doar prin asigurarea mijloacelor chimice necesare
proc rii fericirii va rezolva toate problemele
conflictuale ale omenirii, instalând o pace o

vrem fim sinceri vedem realitatea

zilelor noastre cum este, atunci real în
pofida consumului extins de droguri adu are de
fericire , lumea fie, cum Harari
într-o mare dezordine în haos.
realitatea pe care o contrazice ideea
tuturor conflictelor lumii prin biochimie, inginerie
sau hibridizare.
În fine, omul este o fi mult mai care
are nevoie de mult mai multe valori decât cea a
cum sunt sensul împlinirea pe multiple alte
planuri, inclusiv cel spiritual.
Harari af nu are sens pentru acesta
este dat de dimensiunea transcen iar într-o lume
divinitatea este trebuie
. În de ipoteze nu nicio
d pentru a explica totul,
de la originea universului la egerea rostului pentru
care exis Nu nici nu vom Fiind un
absolut, nu-i va fi accesibil mintii
noastre.
Filosoful Jean-François Revel atribuie actuala
filosofiei occidentale, care sensul
existen umane. Ac negare a sensului este
la Univers, Jacques Monod afirmând
universul este indiferent la omului, ca la
crimele sale (Le hasard et la nécessité, 1970).
Fizica c Clinice, Psihologia
transperson ultimele studii de Neurofiziologie, o serie
de reuniuni le impun ideea unei
origini spirituale a omului Universului.
omului a Universului pare fie scri de
o - spune profesorul universitar Stanislav
Grof.
Într-un capitol anterior am discutat despre
unui cod etic al creierului, pe care l-am descris în 2008.
Nu am de a repeta ceea ce deja am scris, dar,
obligat de context, voi reda doar a ceea ce am
numit cod etic al creierului.
 Gândurile, exprimate prin idei, sentimente,
au un efect favorabil sau nociv asupra
propriului organism a lumii exterioare în de
lor semantic. Mai mult, Richard J. Davidson,
de la Universitatea Wisconsin - Madison, a demonstrat
prin studii efectuate în perioada 1999-2011 în
de cu sau
pentru organism, sunt procesate în arii diferite
din creier.
Studiul prin RMNf a relevat gândirea pozitiv
ioneaz prevalent o arie pref în timp ce
gândirea o arie
În formularea concluziilor la acest studiu vine un
argument de relevat prin fizica

Unul dintre marii mentori ai fizicii cuantice, Werner

Heisenberg, citat deja, cel mai neînsemnat
gând emis de noi se în cel mai
de univers.
acum toate gândurile noastre sunt emisii de
câmpuri fizice de energie care, ca orice câmp fizic, se
propag în u. Acesta este sensul lui
Heisenberg. Studiile efectuate îndeosebi în SUA au
demonstrat, de asemenea, efectul la pozitiv sau
negativ, asupra omului, asupra vremii sau a diverse
evenimente, în de semnifica acestora.
Concluzia care se impune din aceste este
aceea un cod etic al creierului, similar tuturor
codurilor de comportament, indiferent de sorgintea lor.
Gândurile, , sentimentele comportamentul
nostru au efecte favorabile sau nocive, în ie de
caracterul lor, asupra organismului propriu, asupra
semenilor asupra mediului ambiant cosmic.
 Lumea ne apare acum ca o unitate în care
fiecare parte este la celelalte. Tot ce i se
întâmpl unui om, se întâm Universului. Aceasta
este, în opinia mea, întregului univers.
O de comentatori gândurile
noastre negative se în ca
câmpuri de energie întunecate, având efecte
dezastruoase asupra persoanelor receptive (agresivitate,
consum de droguri chiar asupra
naturii grave ale echilibrului
climatic nu sunt se spune, de aceste efecte
nefericite.
Este de es acum re rile de de
vi de ostilitate la care se zi de zi în
lumea sunt responsabile de nefaste pe care
le cu
Nicio de modificare artific a biochimiei
creierului nu poate aduce pacea i lin ea în lume, da
nu în egem schimbarea modului de gândire
comportament, de la omul simplu de pe la
politicieni, este vital
acum normele de comportament etic
erau ca o sociale,
noile progrese în cunoa re ni le ca fiind impuse
de de biologia fiziologia
de nevoia de armonie într-o lume a
etnice, economice, psihologice îndeosebi religioase.
Repet: este acum nevoie de o nou parad o
Spiritualitate, în con textul unei Noi

ANIMALELE AU SUFLET?
Este lui Harari referitoare la
animale, cu care planeta.
 Studiile de antropologie ne spun în perioada
comuni lor tribale se manifestau deja forme primare
de religie prin animiste.
Toate lucrurile erau ca fiind de
spirite invizibile cu puteri supranaturale pe care aveau
mare nu le supere. Le cereau iertare când le
foloseau ca hr sau le implorau le în ajutor în
caz de nevoie.
Mai târziu, în epoca Agricole, religia a
negat sufletului a la animalele
acestea fiind privite ca simple
dobitoace.
Negându-li-se exis unei co tiin a e
a su la durere, animalele au devenit
obiectul în spectacole publice au fost ucise
pentru sau vânate din
Aceste opinii despre animale s-au perpetuat o
vreme, dar ia o serie de noi surse aduc
un unghi de vedere complet nou pe care l- numi
profund umanizant lucid.
oamenii de recunosc de
animale a unor dar ei spun acestea, ca
comportamentul, nu sunt decât algoritmi care nu au
nevoie de o co ca fie Dar testele
pe animale de laborator unor
structuri nervoase care pot fi suportul unor
atitudini chiar da sunt limitate ca
amplitudine la nivelul propriu lor.
În 7 iulie 2012, în neurobiologie în
neurocognitive, la Universitatea
Cambridge, au semnat Cambridge privind
, afirmând convergente a
animalele din afara speciei umane au substraturile
neuroanatomice, neurochimice i neurofiziologice ale
 de precum capacitatea de a
manifesta comportamente gândite, în
din ce în ce mai
oamenii nu sunt singurii care posed substraturile
neurologice care gen Animalele din
afara speciei umane, inclusiv mamiferele
multe alte creaturi, inclusiv de
asemenea aceste substraturi neurologice (The
Cambridge Declaration on Consciousness - 7 iulie 2012).
În 2015, Noua a fost prima care a
admis prin lege animalele sunt
Dintr-un egoism greu de li se recunosc
rudimente de co li se
animalelor nu au tii de sine, adic nu sunt
co iente de propriul eu.
Sfântul Augustin spunea câinele pare
el nu întreb oare în ce
l-o fi întrebat pe câine Sfântul Augustin...
cum este cu de sine! în
r cu un ac orice vietate Imediat va
prin corpului sau va încerca sau
sunt albine ori viespi. Toate itoarele se
se sau pericolele, se reproduc se
îngrijesc de a (cuibul) pentru pui, pe care unele
specii -l construiesc extrem de Unele
cum sunt masculii - violaceu,
construiesc un pentru a- atrage
femela în vederea reproducerii.
Ni se spune celelalte animale sunt inc tiente,
într-un continuu prezent, nu în trecut, nu în
viitor. Dar, Doamne, tot ce fac în prezent nu devine
trecutul de care se folosesc - cuibul, spre exemplu - la
viitoarea gene Berzele alte nu
revin de la distan de multe mii de kilometri la
cuib, construit pe stâlp sau în copac?
Când revin la vechiul cuib, sunt nu îl
gândesc deja?
Se întregul lor
comportament n-ar fi decât expresia unui simplu
impuls. admitem este , nu este. Acel
impuls sau instinct nu prin sine unei nevoi
- de de etc.? Nu în
un act inteligent? Eu am numit instinctele
ca fiind de inteligen . Biologii le-au numit
reflexe nec teoria. Le-a creat
e bine le-a sunt
acte inteligente, este un demers
inteligent nu se prea cu ce ne-a spus
Darwin. Dar trecem peste vedem ce este un
impuls. Vecinul meu de la Sinaia, dl Petrovici, este un
om foarte harnic foarte priceput în a
tot ce are nevoie în Mi-a povestit într-o
la întoarcerea de la serviciu, -a uitat borseta cu
toate actele pe capota Târziu în noapte, câinele
a început latre zgârie cu ghearele de la
intrarea în Mergând ce s-a întâmplat,
inteligentul animal se afla pe pragul cu
borseta sa în gur . A v t-o pe a în eles nu
este locul acesteia acolo a adus-o A fost
un simplu impuls, nu-i
Am unii oameni de l-au
pe Dumnezeu din orgoliul de a nu admite unei
superioare lor. Dar pe bietele animale
necu ce motiv au le invidieze, negându-le
statutul real? Oare nici nici cel cât în epoca
nu nimeni nu este nici superior,
nici inferior, ci doar locul în ierarhia lumii,
 fiecare ajunge sie i ca nivel de în raport
de propria finalitate?
Am o care
dezmierda puiul abia cu o care
orice ptare. Acolo nu mai era doar instinct, era o
adorare con tient
Am zut o gnu cum cu capul
puiul abia se ridice în picioare, sprijinindu-l
exact în partea în care, firav, se gata
era doar un impuls, de ce nu a gestul la
întâmplare, logica solicitat de situ e?
Un copil în jurul vârstei de 9 ani se pierde într-o
La se un copac. Era
târziu peste uscat se bruma.
Copilului îi era frig nu era
Adoarme tot Se trez e apoi cu un cerb care s-a
culcat de-a lungul copil, -1. l-a
în zorii zilei
Cerbul a gestul, dintr-un simplu impuls!
Sau, mai poate i-o fi fost lui frig a voit, invers,
se c el stând lâ copil!
filma la noi, relativ recent. Un om cade cu
bicicleta pierde Un câine maidanez,
se ce este
se face apel la salvare. În mod ciudat, câinele
ne pe loc, lini tit, i îi la pe salvatori
Impresionat de gestul câinelui, un martor îl
Într-un sat din Moldova, un câine aflat
pe malul unui râu sare în salveaz de la înec un
copil. L-a salvat... dintr-un simplu impuls, nu este a?
Exemplele de comportament inteligent la animale
sunt multe, o parte dintre ele fiind citate în capitolele
anterioare.
 Impulsurile nu sunt implicate decât în reproducere,
dar atunci sunt Se pot deci controla
prin voi cel pu in la Homo sapiens, cum îi place lui
Harari ne Chiar la celelalte animale,
masculul învins în lupta pentru femelele
dintr-o oricât l-ar potopi impulsul de
reproducere, la fuge, salvându-

Sunt total de acord animalele au i impulsuri

instinctive, nu toate au un comportament de tip
uman, ci unele, ucid propriul sau
fac ravagii, cum se uneori într-o st unde
lupii nu se doar atât cât este
necesar pentru a se ci las în o de
victime.
Ca oamenii, celelalte animale au caractere
diferite o Asemenea oamenilor,
unele pot comite l, altele binele.
Oricât de mare ar fi autoritatea iin ifi a celor pe
care îi citeaz Harari, nu pot fi de acord cu
de exemplu: câine care sare în sus
de bucurie când vine nu o face din
pentru cel care îl ci dintr-un
simplu extaz inexplicabil (Nicola Clayton and col.,
2003).
cum vedem, în Occident, la ora
atitudini contrare de lumea
animalelor cu care pe Terra: una rece
li de alta de
î uman , respect î elepciune.
Nu este vorba de a antropomorfiza lumea lor,
exagerând, ci de a realiza într-un Univers
inteligent, în care fiecare - de la firul de
copac, de la animalele care ne preced evolutiv la
om - are rostul u bine determinat. Con ent sau
întreaga este de o
pe care avem datoria de a o respecta. Totul
este interconectat, interdependent i propria
este în fiziologie cosmic Om
animal, avem un destin comun. Cel care ucide din
sau pentru mai devreme sau mai
târziu se ucide pe sine
deja acum o care consid
cauza lumii animale ca fiind una a în
Este o no istorie pe cale o scriem, spune Corine
Pelluchon într-un interviu publicat în Le Nouveau
Magazine Littéraire (nr. 6,2018).

CUM VEDE HARARI LIBERTATEA

Ca orice bun istoric, Harari amin mai întâi de
Codul lui Hammurabi.
Codul lui Hammurabi, oamenii nu sunt egali:
unii sunt superiori, iar sunt rând . pedepsele
erau diferite în de clasa la care Poate
de aici ni se trage din vremea noas
între ai lor .
trei milenii jum tate î , în Decla de
Indepen a SUA se oamenii sunt
egali sunt de Creator cu anumite
drepturi inalienabile. Între acestea sunt dreptul la
libertate fericirii.
Harari ne spune , într-o logi nu chiar
neînt oa dintr-un anumit punct de
vedere, libertatea, ca egalitatea, nu decât în
oamenilor. din unghiul
totale, cum o reve unii, haos, se
la modul grosolan dreptul la libertate la vi
al altora. o astfel de libertate limite poate
însemna manifestarea suprimarea
altor persoane, dar -o , spun rii de
ocazie ai acestor idei absurde. întreb: tot ar
gândi dac ei sau cineva din familiile lor ar fi victime?!
câte crime s-au comis în numele -
este o constatare de pe vremea franceze
din 1789, dar este val în istoria omenirii.
Nimeni nu poate fi liber în toate privi le, scrie
Antony Flew, în de Filosofie (1984). În
mod foarte temerar, Harari este un nonsens
spui în societatea oamenii sunt liberi, iar
în cea nu sunt liberi. Doar cu multe
s-ar putea discuta i pentru era categoric
abaterea de la sloganurile partidului unic. În
economia nu doar un singur partid
politic, dar de a fi corect politic (politically
correct) este indiferent de coloratura partidelor
aflate la putere. Ca în comunism.
Mark Twain se amuza spunând:
(SUA - n.n.) avem cele trei lucruri nespus de
libertatea cuvântului, libertatea con
de a nu ne folosi de niciuna dintre ele .
Homo sapiens nu are drepturi naturale, zice Harari,
cum nici hienele cimpanzeii nu au
drepturi naturale. Drepturile omului, el, sunt
un mit existent doar în ie pentru a o
ordine
A nu avea drepturi naturale însea s punem
unei f la voia hazardului, în virtutea
nimic nu are sens, nici nici moartea.
Apropo, nu are sens, de ce ne de ce
murim? totul este doar întâmplare, de ce moartea
este obligatorie, fiind înscris în ADN-ul nostru ca lege,
nu ca întâmplare?
 De ce curba unui om se înscrie obligatoriu
un tipar absolut: maturitate
cu posibilitatea de a se reproduce, de
declinul lent spre Nu este un sens bine
precizat aici? de reproducere este
doar cu maturitatea pentru ca
mama capacitatea de a copiii.
Procesul de e se exact când copilul este
total neajutorat trebuie nit de mam , inclusiv -i
tr elementele de Este doar o
întâmplare sau este ecoul unei
Aud mereu lozinca asta, cu care ne
încontinuu c s-au adaptat care nasc
Dar au a modalitate de reproducere -
le aduc puilor în cioc ce pot zbura.
Totul are o iar adaptarea este doar un cuvânt
care ne cum se schi
morfologia unor care se pentru
apoi revin la forma ob Tot voi lor în
joc? Chiar suntem naivi sau doar facem pe naivii, ca
politicienii când vor - apere interesele de orgoliu sau
de alt ordin?
Ei bine, un sens al tuturor lucrurilor
care sunt dincolo de vo no
înseam venim pe lume cu un rost în
avem dreptul natural de a fi prin
faptul ne-am inclusiv dreptul la demnitate,
despre care se face nu a auzit.
Cuvântul egalitate este confuz les, atribuindu-i-
se mai mult un sens politic decât real. Egalitatea ca
trebuie o
- aceea ca societatea le ofere tuturor
membrilor egale nicio discriminare de sex,
culoare, religie, stare etc. În
egale, fiecare va evolua capacitatea de
a aripilor sale, ca exprim Aici
intervine inegalitatea. Biologia ne dif Nu
putem fi un Shakespeare, un Balzac, un Hugo sau un
Einstein, bu voin am avea, efortul
propriu de a ne în mod categoric, nu este de
ignorat. Intervin aici psihologice
intelectuale, care la rândul lor o
Participarea la o olimpiad le tuturor anse
egale. Suntem deci în fa cu egali, dar
rezultatele ne Nu oamenii pot fi, mai
ales da Vinci sau Fiecare om
are dotarea sa o o
pentru ceva care îi confe o valoare o utilitate
Tocmai dotare face
ne dintre noi o în
Constituie în timp o
pentru nevoile diferite ale unei i umane. Din
acest motiv am spus c este nevoie de teste psihologice
de orientare capabile releve a tinerilor
la vârsta pentru o profesie. Nu numai
individul, care nu întotdeauna se suficient pe
sine, ar trebui s fie interesat de posibil ile sale, ci
societatea, nu ar trebui -i fie indiferent pe ce
umane ar trebui mizeze în sa. bine
adesea aceste se fac modelele în la
vremea i nu posibili le native.
Eu cred , a a cum, prin Tabelul Mendeleev a
descoperit o ordine a atomilor în fiecare
avându- locul bine precizat, anumite criterii,
tot astfel, fiecare dintre noi am fost aici, pe Terra,
cu un rost bine determinat, în fun e de nevoile naturii
ale umane. Tocmai de aceea, repet, avem
oamenii dreptul natural la demnitate la egalitate
de Nu superior inferior, mare mic.
am venit aici pentru a experimenta larga diversitate de
ipostaze ale în forma într-o realitate
Suntem doar efectul - nu cauza - lucrurilor
din acest motiv nu putem de ce i de noi s-a
creat o diversitate de alte forme de
Putem doar intuim acestea, de vreme ce s-au
au dreptul de a fi. Sarcina ca
care, prin putere, am fost
deasupra tuturor r, este aceea de a respecta
ordinea din de care depinde propria existe
Ci a trebuie ne cum ne împrietenim cu
natura, respectând-o, nu distrugând-o. tot
vorbim de începuturile ca
înseam naturii r
pentru tot ceea ce ne-a dat, mai ales la vremea când
agricultura nu fusese

GLOBALIZAREA ARE UN VIITOR?

Harari crede viitorul omenirii este cel al
ca o
actual. avem în vedere un exaltant
separatist în atitudinea fa de alte nal i, este
istoria nu îl mai O ignorare a
tuturor valorilor de istorie,
care sunt inofensive deschise spre toate celelalte valori
ale lumii de pretutindeni, nu mi se pare a fi de dorit.
Când natura - sau Dumnezeu - ne-a înzestrat atât de
diferit cu haruri creatoare, tocmai pentru o diversitate
cine vrea ne la o
plictisitoare monotonie
de ce un om identitate, istorie,
cul , doar cu stomac i creier reptilian, redus la
stadiul de robot consumator, dotat doar cu instincte?
 Oricât de mult entuziasm i-ar anima pe
acestei idei, având în vedere complexitatea diversitatea
psihicului uman, nu se vor putea uniformiza
în acela demers miliardele de locuitori ai Terrei,
cum nu au nici religiile -i pe
nici comunismul -i pe tenii.
Un argument neurofiziologic de necontestat îl aduce
neurochirurgul american George Ojemann, care a
cartografieze prin stimulare creierul uman.
Prin Ojemann a constatat
dintre noi îi este o dezvoltare a
creierului în timp o structurare de asemenea diferit
Nu avem ritm al intelectuale, fapt ce
ar trebui fie luat în considerare în procesul pedagogic.
Se circa 10 % din copii nu pot citi înainte
de vârsta de 6 ani. (John Medina, 2014). Ca topografie,
mai multor limbi str ne are alte zone de
localizare în creier.
Fenomenul este valabil pentru care, din
acest motiv, au ritmuri de diferite
o capacitate de în ere de Nu este
deci posibil -i aducem pe oamenii la un numitor
comun.
Umanitatea ar avea nevoie mai mult de o autoritate
decât de la o spune
Harari. La cât de este politica în ochii
lumii, cine mai crede în ea? apoi Harari ne
spune c politica este un mit, ca i religia,
legile umane, create de cu
scopul de a oferi un este posibil, o
oarecare stabilitate umane.
Scopul principal al globa ar fi acela de a
rezolva problemele de interes comun ale lumii - cum ar fi
 respectarea drepturilor omului, pacea
etc.
la care nu niciun
motiv de încurajare. Modul în care se unii
dintre politicieni cu cei pe care vor cu orice pre s -i
s mai a globalizare prin
trivialitate decât ca un demers onest sincer,
încurajator pentru o globalizare a lumii. Nu vor
adere la globale de reducere a de
control al înarm ii nucleare etc. Acordurile comerciale
pentru unele mici sunt mai mult poveri decât
avantaje.
Da, accesul la tehnica de vârf este o necesitate
globalizarea ofe o astfel posibilitate, dar, fim sinceri,
nu din de emancipare a cuiva, ci pentru purul
interes comercial. Este un simplu business.
Imperiul global sub ochii nu este
guvernat de niciun stat sau grup etnic determinat, zice
Harari. Oare? Este chiar Chiar nu mai suntem în
stare vedem realitatea?
În urma celor discutate, sunt de atâta
vreme cât omul va mai cu statutul biologic
psihologic individualizat, diferit, nu standardizat, nu
va nicioda la propriul sine pentru a se supune
abulic unui interes global, indiferent de la ce autoritate
ar emana. spune prin care orice gest
uman devine public i-a vindecat pe oameni de idealism.
în comunism în celelalte sisteme
politice s-a dovedit a fi
Aducerea la un numitor comun a tuturor oamenilor
nu este decât atunci când se vor
- ceea ce nu se va întâmpla sau doar
prin prin iar în veacul actual nu
va fi posibil. Modul cum au fost demolate unele dictaturi
din Orientul Mijlociu este o le e du prin rezultatele
pe care le vedem cu totii, sau nu chiar !
Da, când omul biologic va fi înlocuit cu
Atunci subiectul obiect.

DATAISMUL
Universul orice fenomen pot fi exprimate printr-
un flux de date specifice. M imea acestor date poate fi
sub forma de algoritmi în omniprezentul
computer. vii le corespund algoritmi
biochimici care pot fi în algoritmi electronici.
Dataismul, spune Harari, se într-o religie
care stabile e ce este bine i ce este în orice
fenomen supus
la algoritmi electronici, oamenii devin
unelte pentru crearea Internetului-Tuturor-Lucrurilor...
care ar putea cuprinde întreaga galaxie chiar întregul
univers , ne spune autorul.
Computerul va controla totul, fiind cu
Dumnezeul atotputernic
Entuziasmul celor care în
artificiale este de neoprit. Homo sapiens este
un algoritm deja ile inteli a nu sunt
decât ni te algoritmi, o succesiune de
mecanice, pe care, eventual, le-ar putea reproduce un
computer.
Între un om o ni se spune nu este decât
de complexitate de superioritate a
algoritmilor umani.
Este interesant cum se întoarce istoria. în vremea
lui Descartes se credea omul este aidoma unei
cu resorturi mecanice. este nicio între
de om cea de , spunea
Descartes, fiind într-o eroare scuzabil pentru timpul
 . As o astfel de eroare nu poate fi
decât în era vom vorbi de
la care umanismul, care l-a definit pe om, va fi
exclus. Eu nu cred poate fi re la o uire
de algoritmi structur i mecanic, r nicio implicare
sau
la nivel de se poate vorbi de
în majoritatea lor dar în
lor având o origine o finalitate la nivelul
sunt excluse. Liberul arbitru ar fi total
anulat.
În definitiv, religia i-au întors
pe congeneri din drumul spre Ce se va
întâmpla cu omenirea în clipa în care se vor inventa
capabili se reproduc , dar
lips de co i mo
Harari este de dataismul poate îndeplini
idealurile omului din viitor - nemurirea, fericirea
puterilor divine. Aceasta vrea ne prin
Homo deus, titlul unuia dintre cele volume
comentate. Acesta este paradoxul care ni se propune.
Dumnezeu este doar un mit creat de om, ni se spune,
dar puterea acestui o vrem pentru noi.
Cu alte cuvinte, tot nu Dumnezeu, -i
noi locul. Dar când acest ideal va fi împlinit, adic
nicioda spun eu, omul va fi redus de la statutul de
la un simplu cip, la un simplu
Aceasta este perspectiva Internetului-Tuturor-Lucrurilor.
Prudent, Harari ne spune mai vrea
avertizeze asupra riscului posibil în viitor decât o
prof

De o certitudine ne haosul lumii

actuale, orice se poate întâmpla . Cu asta sunt total de
acord. Din acest motiv avem i aceste
atragem asupra pericolului la care ne expunem.
tii , dup ce i-a revendicat locul primordial în
Univers, se vede de
nu de cea spun eu.
Harari încheie opera întrebându-se
întrebându-ne retoric: care este mai valor
inteligen sau con ?

D SENS UNEI LUMI F SENS

Harari spune umanismul a constituit o
cu câteva secole în
Istoric vorbind, umanismul este o care
su morale ale umane. În sens mai
larg, a fi uman, a fi bun, generos, or, demn.
modelul din era simbolizat prin Dumnezeu, în
lumea Harari, obiectul nu mai
este Dumnezeu, ci omul. Nu se care om -
cel care ucide, denigrea , face boaie
sau omul ideal, pe care îl
Darwinist convins, Harari porunca
a umanismului este aceea de da sens unei lumi
sens .
Am comentat în a acestui material
opinia mea despre sensul existen ei noastre , în
consecin , nu voi mai reveni aici.

Ce este ce este bine

un punct de vedere al lui Harari cu care sunt
de acord.
Criteriul în de care face
spune el, nu este cel divin, binecunoscut de altfel, ci cel
uman.
 ceva ne place nu producem niciun
nici atunci suntem în limitele binelui
nimeni nu are dreptul se Sunt total de acord.
cineva ucide un om, nu porunca nu ucizi
este criteriul i pentru Harari, ci sufer provoca
victimei. criteriu de apreciere îl are în vedere
pentru nu furi putem continua
cu toate înscrise în codurile de sorginte
sau religioas
Acest criteriu al pl i nu este îns fericit folosit în
multe alte . În opinia lui Harari, unui om îi
face consume produse modificate genetic sau
alimente cu aditivi, înseamn pentru el este bine. Nu,
în acest caz, criteriul nu poate fun a ca
expresie a binelui, decât d este informat corect de
comerciant asupra riscului pe care -l . În
definitiv, oricum ar fi privite lucrurile, moartea unui om
este o pierdere pentru societate, nu numai pentru
individ, de aceea el trebuie tie la ce se expune.

HOMO DEUS
Homo deus este titlul celui de-al doilea volum al
istoriei omenirii scris de Yuval Noah Harari, cu subtitlul
istorie a viitorului .
tele pentru viitor ale omenirii, spune Harari, sunt
nemurirea, fericirea îndumnezeirea.
Niciuna dintre aceste op nu sunt de ordin
comun, exceptând fericirea, pe care cu ne-o dorim.
A dori devenim nemuritori
supranaturalul, fiind un atribut al zeilor. sunt
discutate la Institutul Nemuririi din SUA de tre
oameni cu numeroase diplome titluri
academice de la de mare prestigiu
din lumea
 Subiectul este pe larg prezentat în cartea Clubul
nemuritorilor. Orizonturi în expansiune, de Mircea
Opri , inclus în Colec ia Noua Spiritualitate,
cu o introducere de noi, la Editura
din Cluj-Napoca, în anul 2016.
În voi discuta opinia foarte
a lui Harari despre viitorul omenirii.
la Institutul Nemuririi din SUA este în
studiul acestei teme o de din
criobiologi, nanotehnologi, gerontologi, medici, psihologi,
filosofi, informaticieni etc., Harari îi pe doi mari
vis tori ai nemuririi - Ray Kurzweil i Aubrey de Grey.
Ei propun ca în anul 2100 oamenii
nemuritori. Oricât ni s-ar de
idee, anumite premise pot fi invocate.
Omul din epoca a în jur de 24-25 de
ani. cineva cu o fantezie boga ar fi spus va
veni vremea când omul va de 3-4 ori mai mult,
cum se în vremea ar fi fost crezut?
Era exclus. totu una este legile
naturii, cum s-a întâmplat cu longevitatea, care a
beneficiat de condi de hra mult de
medicale, este cu totul altceva se
legile naturii înscrise în celulele noastre. Avem
î voie
În cartea Clubul nemuritorilor, mai sus, sunt
ionate o serie de ce ri de laborator care au
permis experimental prelungirea în limite modeste,
desigur, prin mijloace biologice. Acum se propun în
acest scop ii de ordin tehnologic.
În prima se începe printr-o restructurare
înlocuindu-se segmentele naturale defecte cu
altele artificiale. Din 10 în 10 ani, întocmai ca la
va avea loc o revizie pentru a se înlocui
structurile uzate.
Într-o se vor fabrica robo i
superinteligen capabili se autoreproduc Având
ind li se atribuie
acestora de distrugere din
comun. Vor fi, altfel spus, cu zeii, de unde
termenul de îndumnezeire.
Cum se vor comporta a cu oamenii? P rerile
sunt r te. Unii spun c vor fi inofensivi, blânzi
precum mieii! spun vor impune
asupra omului, pe care îl vor trata cum am tratat
noi animalele, considerate a fi dobitoace inferioare
Momentul acestei confrunt ri este deocamdat doar
imagi ie. Nimeni nu cum va fi atunci, dar
posibilitatea ca specia fie de
capabili - nu este deloc

Sunt multe alte utili care ar putea fie

îndeplinite de robo i, ca efectuarea unor munci grele sau
în locuri periculoase - tuneluri, incinte cu
radioactivitatea etc.
În este o de utilit
în care mai ales nanotehnologia ar putea un
aport deosebit.
robotul sau Homo ciberneticus, cum îl num
Harari, va fi dotat cu o proprie, el poate fi
dar, la fel de bine, agresiv. Cu se poate
felia pâinea, dar ucide.
Când s-a creat prin inginerie oaia Dolly,
unii au jubilat în spera a de acum se poate crea
un Einstein. Harari în prin
direct pe embrion.
 Eu am fost reticent, temându- c în mod
se va putea crea un Hitler. Fie din fie
int fie doar din motiv de gusturi diferite.
În goana putere, oamenii pot deveni neoameni,
voind fie supraoameni. Harari vrea o îndumnezeire a
omului, dar Dumnezeu, crezând este posibil.
Iluzie!
în acest substantiv verbalizat o o
nega ie. Afirm calitatea de Dumnezeu, dar îi
pentru omenirea nu ar fi rezultatul unei
cauze divine, ci al unui program cibernetic.
A atinge nemurirea i fericirea prin
este un obiectiv contranatural, însemnând o
contracarare a legilor naturii.
Murim spre a ne în forme superioare,
dar nu aici, în dimensiunea ci în
A-l eterniza pe om aici, pe
Terra, a te opune proiectului divin de evo
sp în dimensiunea non-materia a-l transfera
într-o dimensiune strict în
dintre om Dumnezeu, oare cine va învinge?
Va fi o victorie a ateismului sau a Spiritului?
vom având deja premise, a
uman prin mijloace electronice sau tehnici de
regenerare, înlocuind, spre exemplu, membrele pierdute
accidental, ochii, alte organe distruse prin boli, va fi
minunat, va fi o victorie a mintii umane. Dar
noi nu le ci doar natura, care a
investit în structura fiziologia o
mult mai Noi doar facem efortul
citim naturii pentru a le imita, nu natura
ale taine sunt infinite.
Ray Kurzweil v despre nanorobo cu rol de
cur are period a vaselor noastre de sânge, asemenea
 care funinginea pe
caselor. El secolul al XXI-lea va fi al
intelige artificiale, în care creierul uman va fi total
înlocuit. Va fi epoca n a singularit ii sau a
transumanismului.
Prin propriile eforturi, în mod paradoxal, omul se
pe sine spune Dean Radin. În noua
istorie, victoria îl va exclude, probabil, pe cel
care i-a creat - omul.
Sigur, este o viziune ap dup cum
spune Harari, nu este obligatoriu se întâmple.
Sunt multe alte beneficii ale progreselor în
tehnologie în nanotehnologie. Am amintit de
eliminarea trombilor din vasele sangvine, la fel se
i în a ateroamelor, care se depun odat cu
înaintarea în vârs , generând vasculare.
asupra genomului din faza
se bolile cronice care ne scurtea
optimizând sistemul imunitar.
Interve asupra ovulului fertilizat pentru a
corecta defectele genetice este s Dar va
exista posibilitatea de a crea în scopuri militare
bacterii virusuri unde vom ajunge?
nu are Este la celui care o
Pe vremuri, profesorul Victor hleanu
vorbea despre necesitatea exi unui cod etic
al oamenilor de
Sigur nu este de realizat poate nici nu ar
fi posibil, da avem în vedere cum este acum
cercetarea
Istoria este de erori, spune Harari, i este
posibil ca oamenii încerce nemurirea, chiar
sunt pot fi
 Este admirabil cum Harari revine mereu i
ave cititorii. Î reticent, el spune nu
este obligatoriu ca lucrurile s se întâmple a a.
nu îns a , el.
Când Harari scria pe care le
afirma nu putea cum va Europa în
anul 2050. Atunci, de ce mai studiem istoria, nu îi
putem anticipa Superb r unsul s u:
studia trecutul nu ca -l repete, ci ca se elibereze
de el . într-o efuziune
cu e, putem
lume una mai .
Aceasta este i pledoaria noastr motivarea
acestui comentariu.
 În loc de concluzii

VIITORUL OMENIRII PRIVIT DIN PERSPECTIVA

Motto:
tot ceea ce merge bine în
-le -i !
con i în ilegale!
În i-i pe tineri contra b ânilor!
discordia între

Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura

Antet, 2000, despre Arta de Sun
Tzu (sec. VI î. Hr.).

În textul care urme ne vom axa pe întrebarea:

Omenirea, încotro?
Cred cea mai asupra perspectivei pe
care o are omenirea în viitor este de Corine
Pelluchon, în Filosofie, în dialogul cu Alexis
Brocas, citat deja anterior din care nu voi reaminti
decât unele elemente necesare în acest context.
Sunt aduse în de gândire cu
contrarii: una , o
alta transu cu o finalitate îndoielni
Gândirea um v o transformare a omului
prin cultivarea valorilor umane, visate din timpul

Manifestarea respectului a compasiunii de

semeni, schimbarea atitudinii agresive de mediu
de întreaga lume vie, de care suntem vital
dep constituie singura cale de i e din impasul
unei lumi pline de de
de pentru
unor resorturi comune la toate nivelurile
inclusiv la plante animale.

Gândirea transum pentru o

transformare a fiin umane prin tehnologie
nanotehnologie. Din faza omului hibrid, se
trecerea la omul-robot, capabil se pe sine.
Lumea vrea fie
frontiere, f legi, guverne, nicio restric ie
de ordin etic. Se vrea, de asemenea, fie
unui singur zeu - cel corporatist.
În lumea cum o Harari,
va deveni Singurul ghid al
comportamentului va fi superintelige pe
algoritmi mecanici, la fel de inte ca i unei
, cum s-a exprimat un comentator.

Din cât se poate prevedea, în era omul va fi

exclus pentru ca
ne vor trata cum am i noi cu celelalte animale
î vor revendica toate drepturile, cum, din nefericire, s-a
mai întâmplat în istorie.

Omul privit din perspectiva noilor

În opinia mea, tul secolului al XX-lea ne-a
adus câteva mari progrese în e. nu vom
avea iunea beneficiem de ele, nu vom avea
nici de a ne continua istoria pe
Acestea sunt:
fizicii cuantice;
 descoperirile din domeniul
neurocognitive;
concluziile experien clinice efectuate cu
mijloace iin ifice moderne;
descoperirea telomerilor a telomerazelor.
Fiecare dintre aceste ne aspecte inedite
de o pentru
Sunt, în timp, o pledoarie pentru o
gândire transformare umanist

Lec iile fizicii cuantice

Numeroasele efectuate în domeniul fizicii
cuantice au relevat nu suntem ci
interdepende la nivelul profund al
materiei.
Într-o lume nu este loc de întâmplare
i de separare. Cu sau voia noas , suntem
de tot ceea ce ne Noi suntem
efectul celor ce ne preced cauza celor ce ne succed.
nu m asta când duhul ne ne
m contra propriilor
Universul este o imen hologra în virtutea
eia orice într-un punct se
asupra întregului. Binele sau provocat
unei se asupra tuturor.
Formulate astfel, aceste pot simple
i abstracte. le analiz m altfel. Exceptând ceea
ce face fiecare dintre noi pentru toate bunurile
de care munca altor semeni. Am mai
spus în a omul pe care îl
pe st poate fi cel care ne-a copt pâinea pe
care am consumat-o la micul dejun.
Aspectul pe care l-am relatat mai sus se doar
la datoria de semeni, dar nu
poate fi exis doar la atât. Prin
câmpului nostru biologic, emis de organism în care se
include i energia gândurilor e noastre, noi
întregul existent suntem în timp
de toate câmpurile emise în univers. L-am
citat frecvent în acest context pe Werner Heisenberg,
unul dintre marii mentori ai fizicii cuantice care a
afirmat cel mai neînsemnat gând al nostru se
transmite în cel mai de Univers.
chiar atunci când credem suntem
singuri, în realitate nu suntem singuri. Suntem mereu
co cu Universul care ne aude i pe care îl auzim.
V- întrebat de unde ne vin gândurile
negândite de noi...?

Mintea din materie

L-am citat adesea pe Max Planck, cel care a creat
termenul de preluat în fizica cuantic
Reiterez la o întâlnire de la Flo a
(1944) a spus ea c a particulelor din
universul atomilor, situat la fundamentul întregii lumi,
este de o Mare minte, Mintea materiei (The
Mind of matter).

în consec o , un sens al tuturor

lucrurilor, chiar dac nu le putem în totalitate.
De la macrounivers la microunivers, de la astre
la firul de bobul de nisip, întâlnim
l
De , un singur fir ate
Lumina Mintii Cosmice totul.
i pe to i ce-n ast lume sunt supu puterii
-i raza ta geniul
 poetul se referea în aceste versuri la raza Lunii,
am dorit extind metaforic raza Lunii la cea a Luminii
Cosmice, î în destin.

Universul spiritual atestat de exper

clinice
clinice ne spun nu suntem
doar un corp fizic efemer, ci i spirituale venite
din dimensiune a Universului.

Moartea nu este decât o transcendere a ei

din universul fizic în cel spiritual. Din efemeritatea
transcendem în eternitatea non-

neuro
În jurul anului 2000, Richard J. Davidson, de la
Universitatea Wisconsin - Madison (SUA), a , în
opinia mea, o descoperire epocal . Creierul uman pare
respecte în sa un cod etic,
între gândirea prin cuvinte, idei,
sentimente i gândirea cu
în de semantica termenilor.
Mai mult, în arii diferite din creier, în
de etic, tot ceea ce gândim.
cum am descris la capitolul respectiv,
gândirea cu , prin chimia sa,
stresului, va avea un ecou nociv asupra
propriului corp, ca asupra mediului ambiant
cosmic, iar gândirea cu va avea un
efect favorabil la toate nivelurile
Am spus acest mod de nare a creierului
nostru respectarea unui cod etic. Aparent,
este un simplu act neurofiziologic, în realitate, are
 profunde în întregii
umane.
Î ceea ce gândim, facem nu
este lipsit de consecin care au marcat întreaga istorie
a omului.
la aceast descoperire, recomandarea
mior norme de comportament civic în rela iile
interumane a fi doar o
unei armonii a unei ordini într-o
comunitate u acum, cultivarea respectarea
acestor valori etice - consta sunt înscrise în
structura noastr biologic psih în ADN-ul
nostru, ca o a propriei
a în pace într-o lume a
economice, sociale, psihologice, etnice, politice mai
ales, religioase.
Mai pe tuturor, vom spune ura pe care o
nutrim f de ostilitatea, agresivitatea
sunt cu efecte distructive mai întâi asupra
ine i apoi asupra tuturor celor cu care
pe plan

Ura este cancerul ei

Ura este iarna lumii, spunea Victor Hugo.
Ura este iubirii stimei pentru semeni.
În timp ce iubirea este nu doar un sentiment, ci
un câmp de energie emis de creier care
ura r i, prin chimia
sa, poate determina o în patologie, de la cancer
p la boala Alzheimer. Universul are oroare de
dezechilibre ca urmare, legea prin care se
reechilibre este

al urii pentru
 un demers foarte periculos al urii, care
dezbin în i ucide.
Ura se de obicei, la cei care sunt
din varii motive - etnice, politice,
religioase etc. Mai întâi, cei se
dreptul la libera exprimare a lor. În momentul
în care îl , nu se opresc acolo, ci intervine
spiritul de devin agresivi în
sau prin insiste transformându-
se, din în opresori. Se un nou conflict
care va persista p ce se va o ne o moderare decent
a furiei nou- pe scena Dar atunci
conflictul dintre va genera victime,
suferi
Voi lua un exemplu cunoscut de lumea.
a fost primit la începuturile sale cu
i cu reac ii foarte dure ale din Imperiul
Roman.
ne numai acele cuie la
modul artizanal din ciocan care erau înfipte în
celor pentru lor ce
dureri cumplite trebuie fi suportat ac ia. Când
ul a fost apoi admis ca religie
Bisericii au fost la fel de inumani de
cruzi cu cei pe care îi considerau eretici sau erau doar
de oameni , caracter, numai
pentru c îi urau sau le reveneau lor câteva firimituri
din tainul averii confiscate de
Metodele erau barbare este suficient
vezi instrumente de în muzeele din Occident ca
te cutremuri. Introducerea picioarelor în cizme cu
plumb topit, culcarea pe scânduri cu vârfurile cuielor
în erau menite orice
doreau inchizitorii.
 Excesele de o parte nasc excese de parte.
Formarea unei atitudini de respingere a religiei nu
cred era de cruzimea Inchizi i de
acesteia de

De ce un un alt ca
dat de la întrebare ar
trebui fie memorat de care sunt doritori de
bunare.
Gândul nu este doar un simbol abstract al unui
cuvânt sau al unei ci este un câmp de energie
care în sine sensul pe care i-l Ura are
cea mai mare de energie
ea nu se pierde, ci în iu nu se
epuizeaz decât prin determinarea altei o
consume prin Ex ossibus ultor, spunea
Vergiliu în Eneida. Din oase se
De ce ne m? Pentru suntem
de creierul reptilian, de i, de instincte,
pentru sim im c ierbe sângele în noi ne
de când vedem victima suferind.

Da, sunt oameni care sufletul cu

a pe care le altora. Din
nefericire, democr este o poa larg pentru
astfel de manifest ri. Trebuie spus nimic nu este
etern pe pentru toate o Nu
când. Universul nu Aceasta este
istoriei.

Longevitatea telomerii
O descoperire a timpului nostru este
cea a telomerazei - enzima care produce regenereaz
telomerii. Am precizat deja la capitolul respectiv
telomerii sunt segmente situate la capetele
cromozomilor, ca n având rolul de a proteja
cromozomii de a stabilitatea a
ADN-ului în procesul de diviziune
Marea în aceea telomerii
telomeraza, de care depinde longevitatea, sunt
vulnerabile la stres dimpot sunt protejate de
gândirea pozitive.
Cu alte cuvinte, o constatare extraordina
veni recent din laboratoarele oamenilor de
cu descoperirea din aria
gândurile negre (depresia frica) rele (furia,
ostilitatea, invidia, denigrarea, agresivitatea
etc.) ne , iar cele pozitive (calmul, iubirea,
compasiunea, generozitatea, etc.) ne
prelungesc
Sub denumirea de societal , cum îl numesc
Elizabeth Blackburn Elissa Epel în cartea sunt
analizate cu luciditate din societatea
moder generatoare de stres. Disc dintre cei
cei pauperi în opinia lor, conflicte
sociale,
Reducerea acestui decalaj trebuie constituie
lul care alimenteze .

Copiii-lupi
Exp ele triste ale copiilor i sau
în de lupi, de unde
denumirea de -lupi , au demonstrat
dispunem de zestrea devenirii umane,
mediului social, care co
devenire la începutul dezvolt unui copil, îl
la un stadiu animalic primar, specific animalelor pe care
le
 Devenim deci umane ne dezvo într-
un mediu uman la stadiul de animale
aceste atribute ne dezvolt în afara soci
proprie omului.
Avem în creierul nostru toate programele
spre dar lor stimulii
necesari din mediul familial care trebuie
numai într-un interval de timp bine precizat de etologul
Konrad Lorenz.
Deducem astfel rolul fundamental al
umane în

oamenii pe registre: unul

cognitiv, al - dependent de neocortexul
ulterior în evo - un altul afectiv,
ional - dependent de creierul limbic, sediu inclusiv
al instinctelor, venit de la lumea care ne precede
filogenetic.
Ne definim ca umane prin con
extensia care ne-a permis crearea unei
civili
Deducem, de asemenea, suntem cu to datori, i
biologic, psihologic, moral, în care am
crescut pe care nu întotdeauna o în
oblig pe care le avem.
Nimeni nu se poate construi pe sine singur,
beneficieze de ceea ce societatea îi pune la dispozi -
i instr care îi
creierul. Nu mai reamintesc de celelalte bunuri de care
dispunem care sunt rezultatul gândirii
altor semeni.
Ac realitate ar trebui fie primul obiectiv al
educ iei civice pe care o d m copiilor Ei
trebuie nimic din ceea ce li se nu s-a
 adeseori cu sacrificiul vie altora
au datoria ca la rândul lor, prin profesia al în
de capacitatea pasiunile lor, - i valorifice
priceperea efortul în ceea ce pentru semenii
lor. Nimic nu mai mult decât demnitatea de a fi
util lumii în care te-ai Asta trebuie -i
istoria, nu câte iubite sau câte aventuri de alcov au avut
nu iu care rege sau reg

Societatea nu trebuie încurajeze parazitismul

celor care vor doar profite de truda altora. Î
Platon, cu 2.300 de ani înaintea spunea o
societate nu poate fi efici dac unii muncesc, iar
ii doar se distre pe seama muncii lor.

Inegalitatea nevoia de o societate

De-a lungul istoriei s-au perindat multe modele

sociale. Toate sunt în timp umane
din care trebuie înv ceva. s
ceea ce este benefic tuturor oamenilor.
Îmi este greu marile sacrificii umane care
s-au în timpul al franceze
din 1789, în timpul regimurilor comuniste al dictaturii
naziste, altfel decât prin utatea cruzimea uman
Cred în caracterul istoric al tuturor modelelor
sociale al tuturor imperiilor, pentru toate au un
început un dar mi-e greu cred în
istoriei de a sacrifica mii milioane de oameni, când
toate aceste sacrificii au fost zadarnice, nu au folosit
nim i.
vreau cred va învinge în cele
din din noi vom o
societate care ofere
egale în vie tuturor membrilor
Nu poate exista egalitate atâta vreme cât nu suntem
egali de la dar într-o lume
oamenii, prin faptul s-au au dreptul natural
de a li se respecta demnitatea, de a evolua social
spiritual în f de native ale ruia.
Trebuie s fim de mici edu i în ideea nimeni nu
este nici superior, nici inferior. doar
diferite în societate pentru este nevoie de noi .
Îndeplinim cu un singur rol - acela de a fi utili acolo
unde suntem , în conseci trebuie s a m ac i
respect tuturor semenilor
puterea de a la orgolii, putem
construi o lume în acord cu legile propriei biologii
propriei psihologii, relevate de cele mai recente
progrese în cunoa tiin
Ex în noi posibilitatea de a construi un destin
convenabil pentru respectând valorile fundamentale
ale omului.
De ce cont ne urâm, când fizica
ne spune suntem cu d i unii de
deci avem nevoie unii de a i pentru a exista?
De ce s ne în loc când
marile opere sunt rezultatul
uneori chiar a mai multor privim aspectul
unei în care au loc parte de soare atât copacii
îna cât i i mai mici, când fiecare i în
armonie prin cu alte ajutându-se
reciproc.
acel film cu un grup de tineri cu diza
fizice de grade diferite care s-au înscris într-o cur de
alergare de Când majoritatea tinerilor din grup s-
au apropiat de linia de sosire, au privit înapoia lor au
 un singur om la mare de ei,
din greu - termine el cursa. atunci
a urmat unul dintre cele mai impresionante
zguduitoare momente pentru orice suflet sensibil. În loc
s continue cursa - atribuie laurii de
s-au întors cu la colegul lor, au mers în ritm cu el
au atins cu în timp, linia de sosire. Victoria
a fost a tuturor, inclusiv a celui mai nefericit dintre ei.
Înc o : pr aminte! Acolo a fost
Dumnezeu, care a voit îi pe Nu cred
o de ie mai a ideii de Dumnezeu.
De ce ne ucidem unii pe , când nu
suntem rezultatul întâmpl i, ci al miei uni
transcendente, care ne-a trimis aici cu scopul de a
evolua, nu de a fi de nimicnicia celor
Avem cu loc pe planeta
în loc o explo s-o o vom trata civilizat,
a a cum noi în ine dorim s fim trata i de cei
care
Avem nevoie de un model social care nu fie în
cum a fost în întreaga istorie a omenirii
fie, cu biologia no cu psihologia
, cu mântul care ne este le cu universul
care ne-a creat, vrem mai avem un viitor.
Am cum omenirea a creat de
autodistrugere, va de a se salva.
 BIBLIOGRAFIE

ACKERMAN, Jennifer, Geniul ilor, Editura

Publica, Bucur i, 2018.
ALEXANDER, Eben, Dovada lumii de dincolo,
Lifestyle Publishing, 2013.
AMEN, Daniel G. Tana Amen, Puterea creierului,
Editura Litera, 2018.
AMEN, Daniel G., Folo - mintea ca
întine ti. Secretele regener ii fizice, emo ionale
mentale, Editura Curtea Veche, 2014.
BACKSTER, Cleve, Evidence of a Primary Perception in
Plant Life , în rev. The Journal of Kyoto Pain Control
Institute and Acupuncture Society of America, 1972, p.
13.
BARNETT,S. A., nstinct i inteli .
Comportamentul animalelor al omului, Editura
1973.
BECCARIA, Cesare, Dei delitti e delle pene. Despre
pedepse, Editura Humanitas, Buc
2007. BESNIER, J.M., Conceptele uma ii. O istorie a
ideilor fice, politice, sociale, religioase, filozofice,
artistice, Editura Lider, 1997.
BIBERI, Ion, moartea în Universului,
Editura Enciclo i, 1971.
BLACKBURN, Elizabeth, EPEL, Elissa, Miracolul
telomerilor. Noua t a Lifestyle
Publishing, 2017.
BOUTEAU, François, La neurobiologie végétale, une
idée foile? , Rev. Pour la Science, 101,2018, pp. 36-41.
 BRADEN, Gregg, Suntem cre cu int ie. De la
evolu ie din întâmplare la transformare prin
Editura For You, 2018.
BRIEM, O.E., Les sociétés secretes de mystères,
Payot, Paris, 1941.
BROCAS, Alexis, interviu cu Corine Pelluchon în
Nouveau Magazine Littéraire, nr. 6, iunie 2018, pp. 36-
41, sub titlul e sousi de soi et du monde .
BROGAARD, Berit, MARLOW, Kristian, Mintea
sau Despre genialitate ca firea a
creierului nostru, Editura Humanitas, Buc 2018.
BUHLMAN, William, Aventuri dincolo de limitele
corpului fizic, Editura Infinit, Pite 2011.
CHANGEUX, Jean-Pierre, Faut-il changer notre
regard sur la moral? , în Science et Vie, nr. 1.077, iunie
2007.
CHANGEUX, Jean-Pierre, L'individualité naît de la
souplesse neuronale , în La Recherche, nr. 410, iulie-
august 2007.
CLAYTON, Nicola and col., Nature Reviews
Neuroscience; nr. 4:8 (2003), pp. 685-691.
COCCIA, Emanuele, La vie des arbres est devenue
une question politique , în Pour la Science, nr. 101,
noiembrie-decembrie 2018, pp. 10-12.
CONSTANTIN-DULCAN, Dumitru, Con tiin
cunoa Date actuale limite , în vol. Oglinda
coordonat de George G. Constandache,
Editura Politehnica Press, 2003.
CONSTANTIN-DULCAN, Dumitru,
materiei, ed. a III-a, revizui git Editura Eikon,
Cluj-Napoca, 2009.
CONSTANTIN-DULCAN, Dumitru, În
sensului pierdut, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008.
 CONSTANTIN-DULCAN, Dumitru, Mintea de dincolo.
Sinteza m clinice, a
Il-a, r a it , Editura la Ardel
Cluj-Napoca, 2015.
DALAI LAMA, BENSON, Herbert, THURMAN, Robert
A.F. Un dialog între Est Vest, Cartea
Daath Publishing House, 2006.
DELECROIX, Nathalie DELECROIX, Jean-Marie,
Puterea creierului i uimitoarele sale cap , Editura
Niculescu, 2016.
DILLON, ROXY, Secretul întineririi. Cum
energia, a i starea de bine prin metode
naturale, Lifestyle Publishing, Buc 2017.
DISPENZA, JOE, Antreneaz - i creierul! Strategii i
tehnici de transformare Editura Curtea Veche,
2012.
DOSSEY, Larry, Singura minte. Cum face parte
mintea noas dintr-o mai
de ce acest lucru, Editura Divin, Br v,
2016.
ESCU, Mihai, Profunzimile lumii materiale,
Editura 1979.
DURVILLE, Henri, Mystères initiatiques, Librairie du
Magnetisme, Paris, 1925.
ECCLES, J.C., The Neurophysiological Basis of Mind,
Oxford University Press, 1953.
EINSTEIN, Albert, Comment je vois le monde,
Flammarion, Paris, 1939.
ELIADE, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura
Univers, 1978.
FEYNMAN, Richard P., de glume, domnule
Feynman! Aventurile unui personaj ciudat, Editura
Humanitas, Bucur , 2013.
 FLAWS, Bob, Secrete imperiale ale
Editura Antet, 1995.
FOURASTIE, Jean, Comment mon cerveau s'informe,
Editura Robert Laffont, Paris, 1974.
FRANKL, Viktor E., Omul în utarea sensului
Meteor Press, Bucur i, 2009.
GALBRAITH, John Kenneth, Societatea
Editura Eurosong and Book, 1997.
GIVAUDAN, Anne, MEUROIS, Daniel,
necuvânt . Oare animalele au ele suflet?, Editura
For You, , 2007.
GODEANU, Marioara col., Interfer e
bioenergetice, Simpozionul iin a energia ,
Cluj, martie 1980.
GOLEMAN, Daniel, distructive. Dialog
cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman,
Editura Curtea Veche, 2005.
GROF, Stanislav, toria Ult Dincolo de
frontierele mor Editura Elena Francisc,
2007.
GROF, Stanislav, Jocul cosmic. sex
moarte: Editura Antet,
1998.
GUITTON, Jean, BOGDANOV, Igor, BOGDANOV,
Grichka, Dieu et la Science, Edition Grasset, 1991.
HARARI, Yuval Noah, 21 de l pentru secolul XXI,
Polirom, 2018.
HARARI, Yuval Noah, Homo deus. istorie a
viitorului, Polirom, 2018.
HARARI, Yuval Noah, Sapiens. S istorie a
omenirii, Polirom, 2017.
HARRIS, Sam, Trezirea. Ghid pentru o spiritualitate
religie, Editura Herald, 2014.
 HAWKINS, David R., realitate subiectivitate,
Cartea Daath Publishing House, 2006.
HAYASHI, T. et al., Biomedical Research, decembrie,
2008, 28(6), pp. 281-5.
HENNENLOTTER, A. et al., A common neural basis
for receptive and expressive communication of pleasant
facial affect , Neuroimage, iunie 2005, 2612, pp. 81-91.
HOOD, D.A. et al., Exercise and the Regulation of
Mitochondrial Turnover , în Progress in Molecular Biology
and Translational Science, 135, 2015.
JACOB, François, Logica viului, Editura
1972.
JAFFE, Dennis T., La guérison est en soi, Editura
Robert Laffont, Paris, 1981.
JEFFERSON, A.L. et al., Circulation, nr. 122, 7,
2010.
JULIA, Didier, Dictionnaire de la philosophie, Libr.
Larousse, Paris, 1984.
JUNG, C.G., La guérison psychologique, Librairie de
l'Université Georg et Cie S.A. Geneve, 1970.
JUNG, C.G., Psychologie de l'inconscient, Librairie de
l'Université Georg et Cie S.A. Geneve, 1963.
KATZ, L.F., GOTTMAN, J.M. (1997), J. Clinic Child
Psychol., vol. 26, pp. 157-171.
KHARRAZIAN, Datis, Why My Brain Working? A
Revolutionary Understanding of Brain Decline and
Effective Strategies to Recover Your Brain's Health,
Elephant Press, Carlsbad, California, 2013.
KING, Sharon, - -
Instrumente pentru a- transforma exper
pentru a crea un nou început, Editura For You,
Bucur 2018.
KOESTLER, Arthur, Les racines du hasard,
Calmann-Levy, Paris, 1972.
 LASSAGNE, F., D'où vient notre sens moral? , în
Science et Vie, 1.077, 50, 2007.
LE BON, Gustave, Psihologia Editura
Antet, 2002.
LENNE Catherine, Une communication pleine de
sens , în Pour la Science, nr. 101, 2018, pp. 30-35.
LEVY-BRUHL, Lucien, La mentalité primitive,
Editura Felix Alean, Paris, 1922.
LLEDO, Pierre-Marie, Neurones neufs â l'âge
adulte , în La Recherche, nr. 410, iulie-august 2007.
McCRATY, R., ATKINSON, M . et al., The effects of
emotions on short term power spectrum analysis and
heart rate variability , The American Journal of
Cardiology, vol. 76 (14), 1995, pp. 1089-1093.
MEDINA, John, Regulile creierului. 12 principii pentru
a su a fi eficient la serviciu, ac la l
Lifestyle Publishing, 2017.
MERCOLA, Joseph, Vindecarea efort, Lifestyle
Publishing, 2017.
MEUROIS, Daniel, GIVAUDAN, Anne, Cele
trepte. O privire spiritual asupra genezei umane,
Editura coala Ardelea , 2018.
MONNIER, F., Les mots de notre corps , în Science
et Vie, 232, 6, 2005.
MONROE, Robert A., în afara corpului,
Editura For You, 2008.
MONROE, Robert A., ate, Editura
For You, Bucure , 2011.
MOODY, Raymond A., Lumina vie de dincolo,
Editura Z 1995.
MOODY, Raymond A., Investigarea
unui fenomen: dincolo de moartea corpului
fizic, Editura Divin, ov, 2012.
 MOORJANI, Anita, Am murit m-am descoperit pe
mine în . C toria mea de la cancer la vindecarea
trecând printr-o în apropierea
Editura Divin, 2012.
MORLOVA, Sfântul Nectarie Taumaturgul,
Editura Bunavestire, 2002.
MUNTEANU, Anca, Psihologia transperson
Peregrinaj dincolo de l, Editura For You,
2018.
MURAKAMI, Kazuo, Codul divin al Editura
Daksha, 2012.
NEWBERG, Andrew, WALDMAN, Mark Robert, Cum
ne schimb Dumnezeu creierul. Descoperirile inovatoare
ale unui prestigios neurolog, Editura Curtea Veche,
2009.
NICOLESCU, Basarab, La Science, le sens et
l'évolution. Essai sur Jakob Boehme, Editions le Felin,
1988.
NOZICK, Robert, Anarhie, stat utopie, Editura
Humanitas, 1997.
PAPA FRANCISC, Despre lume i despre Europa. O
perspectiv Editura 2018.
PEAKE, Anthony, moarte?, Editura
Litera, Bucure 2009.
PEAKE, Anthony, a câmpului mental,
Lifestyle Publishing, ti, 2014.
PEALE, Norman Vincent, For a gândirii pozitive,
Editura Curtea Veche, 1993.
PEARSALL, Paul, The Heart's Code, Broadway
Books, 1998.
PERLMUTTER, David, LOBERG, Kristin,
pentru un creier Editura Litera,
2016.
 POPPER, Karl R., L a acestui secol, Editura
Nemira, 1998.
PREDESCU, Ovidiu, Drepturile omului ordinea
Cum într-o lume a r
exc Editura Universul Juridic, , 2019.
RADIN, Dean, Universul Adev iin fic
despre fenomene paranormale, Editura Daksha,
2011.
RADMAN, Miroslav, CARTON, Daniel, Dincolo de
limitele noastre biologice. Secretele lo Editura
For You, , 2012.
RAQUIN, Bernard, Comment sortir de son corps,
Presses Pocket, 1992.
REIN, G., McCraty R. et al., 1995, Effects of positive
and negative emotions on salivary Ig A , Journal for the
Advancement of Medicine, vol. 8 (2), pp. 87-105.
RE VEL, Jean-François, RICARD, Matthieu,
filozoful. O confruntare inedi între Orient
Occident, Editura Irecson, 2005.
RICARD, Matthieu, Arta De ce
meditezi? La ce anume? în ce fel?, Editura ala
Cluj-Napoca, 2018.
RING, Kenneth, Life at Death. A scientific
Investigation of the Near-Death Experience, Coward-
McCann and Geoghegan, NY, 1980.
RING, Kenneth, Sur la Frontiere de la vie, Editura
Robert Laffont, Paris, 1991.
RITCHIE, George G., SHERRILL, Elizabeth,
întoarcere din Lumea de Dincolo, Editura Ade Divin,
2014.
ROSENBLUM, Bruce, KUTTNER, Fred, Enigma
cuantic Fizica Editura Prestige,
2011.
 RUSSELL, Peter, De la la Dumnezeu.
unui fizician în misterul Editura Elena
Francisc, 2009.
SABOM, Michael B., Souvenirs de la mort, Editura
Robert Laffont, Paris, 1983.
SACKS, Oliver, The River of Consciousness, Picador,
2017.
SAGAN, Cari, Lumea demonii ei. ca
în întuneric, Editura Herald, 2015.
SARTORI, Giovanni, Homo videns. Imbecilizarea prin
televiziune i post-gândirea, Editura Humanitas,
2008.
SCHWARTZ, Jeffrey M., BEGLEY, Sharon, The Mind
and The Brain. Neuroplasticity and the Power of Mental
Force, Regan Books, NY, 2002.
SCHWARTZ, Michal, LONDON, Anat,
Neuroimunitatea. Cum ne m inem creierul
cu Lifestyle
Publishing, 2017.
SERVAN-SCHREIBER, David, Guérir. Le stress,
l'anxiété et la dépression sans médicaments ni
psychanalyse, Editions Robert Laffont, S.A., Paris, 2003.
SHINYA, Hiromi, Factorul microbian. Imunitatea
din domeniul Lifestyle
Publishing, 2016.
SIEGEL, Bernie S., Iubire, miracole,
Editura Divin, Bra 2017.
SIMPSON, R.J. et al., Exercise and the Aging
Immune System , Ageing Research Reviews, 11(3), 2012.
SOMERS, Suzanne, despre
medicale surprinz ce redefinesc vârsta,
Editura Curtea Veche, 2015.
TALBOT, Michael, Universul holografic, Cartea Daath
Publishing House, Bucure ti, 2006.
 TIETZE, Harald W., întinerirea. Cum inversezi
procesul de Editura Mix, Cristian ov),
2005.
TOFFLER, Alvin, viitorului, Editura
ti, 1973.
TOLLE, Eckhart, Un p nt nou. Trezirea co i ei
umane, Editura Curtea Veche, 2012.
UMETANI, K., et al., articol în Journal of the
American College of Cardiology, vol. 31(3), 1999, pp.
593-601.
VAN EERSEL, Patrice, Izvorul negru. Re la
m ii, Editura Nemira, Bucure , 1998.
VERHOEVEN, J.E. et al., Molecular Psychiatry, 19,
nr. 8, 2014.
WEIL, Pierre (Question de), Anthologie de ,
Editura Albin Michel, Paris, 1989.
WILDING, Christine, Sch - cu ajutorul
ionale. Cum s te bucuri de o vi
echilibr Editura Litera, 2018.
ZAK, PAUL J., Molecula moralei. Sursa iubirii a
Editura Humanitas, 2014.
 DESPRE AUTOR

DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
(n. 6 noiembrie 1938, Mârghia, Ar ) a fost eful
Catedrei de Neurologie la Spitalul Militar Central (1992-
2005) Catedrei de Neurologie
de la Universitatea Maiorescu
(2005-2016). Absolvent al Colegiului
tianu , (1956), al Facul de Medicin
Gene din Bucure (1962). Specializare în
Neurologie (1971) Psihiatrie (1983). în
neurofiziologice EEG, EMG, PE, Terapia
durerii. Doctor în medicale (1976). Membru al
Române de Neurologie, al Organiza iei
Interna ale de Cercetare a Creierului (IBRO), al
Române de Psihiatrie, al Medicilor
Scriitori din România din a
numeroase nale
Doctor Honoris Causa al Universit din
Pi i. A fost nominalizat între cei 100 de români pentru
istoria lumii
A elaborat ca autor unic sau coautor o serie de
de specialitate, precum: Electroencefalografie -
ghid, Ed. , 1986; Atlas de electroencefalografie,
Ed. fi , 1997; în epilepsie, Ed.
1998; Electroencefalografie (ed. a II-a,
Ed. Andrei 1998;
neurologice în medicina ge Ed.
2001; Urge e neurologice în condi e r iului
modem, Ed. 2003; Electroencefalografie, Ed.
Davila , 2006; Electromiografie, Ed.
Universit Davila , 2006; Electroencefalografie
 mod la adult copil, Ed. Medical 2008;
Neurologie clinic , Ed. Univ. itu Maiorescu , 2008;
Neurologie practice, Ed. Univ.
Maiorescu , 2012; Neuropsikosomatica. Note de curs, Ed.
Eikon, 2014 etc.
Este mai ales cunoscut pentru le cu
eseistic filosofic: Intelige a materiei, Ed.
Militar , 1981 (ed. a II-a,
Ed. Teora, 1992, a III-a,
Ed. Eikon, 2009); Somnul
Ed. Sinopsis, 2001 a II-a a III-a, revizuite
Ed. Eikon, 2014); Notes sur la métaphysique
de Maurice Carême, 2003; Gândirea omului modern.
Culmi limite, Ed. Amaltea, 2006; în sensului
pierdut (voi. I i II), Ed. Eikon, 2008; noi
(voi. I-II), Ed. Eikon, 2010, 2013; Mintea de dincolo.
Sinteza i semnifica a experi lor ii clinice, Ed.
Eikon, 2013 a II-a, Ed.
2015).
Este coordonatorul cole Noua Spiritualitate din
cadrul Editurii coala din Cluj-Napoca.
În 2015, Editura Ardel a publicat
volumul omagial Dumitru Constantin-Dulcan - Un
promotor al Noii coordonat de Vasile George
Dâncu.
Este posesorul a patru brevete de de uz
medical: aparat pentru determinarea zonelor
ce cuprind puncte utilizate în acupunctu pentru
marcarea lor OSIM, 1975; aparat
destinat pentru analgezia prin OSIM,
1975; inst pentru
OSIM, 1975; Meto aparat electronic pentru
captarea, selectarea aplicarea semnalelor bioelectrice,
OSIM, 1977.
 A participat la studii clinice ca
investigator principal: Betarm - 02 - RO - AG
- Tratamentul cu Betaferon în Scleroza 2000-
2007; SPIRID - erck , Germania - Testarea unui nou
medicament în dischineziile induse de L-Dopa la
parkinsonieni, 2002-2003; SPIRD-O - ,
Germania - Testarea unui nou medicament în
dischineziile induse de L-Dopa la parkinsonieni, 2003-
2006; GlaxoSmithKline - 2004, studiu randomizat,
dublu-orb, controlat Placebo, privind eficacitatea i
si unui nou medicament în scleroza
Programul AVONEX - Grecia, 2007; Programul
Copaxone - Israel, 2007.
Autor a peste 300 de studii comunicate la congrese
simpozioane interna ale (peste
100 de particip ri), incluse în volume colective ori
publicate în reviste de specialitate.
Se înscrie în palmaresul participarea la circa
200 de emisiuni Radio TV.
Este prezent în lexicografice de prestigiu:
Dinu, Ion M., Figuri de dasc i ar ni, Ed. Paralela
45,2001, p. 107; Mihailide, M., Medici scriitori
români, bibliografic, Ed.
Românea 2003, p. 86; Stoica, M.,
Onofrei, M., bibliografic. Scriitori,
folclori ai Arg ului (de la Neagoe Basarab pâ azi),
Ed. Press, 2010, p. 65.
Premii 1992 - Premiul Academiei
Române Conta , pentru lucrarea
materiei; 2000 - Ordinul României în
gradul de Comandor;
2001 - Premiul literar George Florin Cozma pentru
eseul ; 2003 - Premiul Belgiei pentru
critica la opera lui Maurice Carême cu lucrarea
int La métaphasique dans l' de Maurice
Carême ; 2004 - Premiul Odobleja al revistei
Observatorul Militar; 2004 - Ordinul Meritul Sanitar în
gradul de 2006 - Diploma Salonului de Carte
a Editurii Universitare Carol Davila
pentru monografiile Electroencefalografia
Electromiografia - evocate; 2008 - Premiul de
excelen pentru lucrarea în c utarea sensului pierdut
acordat de Societatea Business Press; 2011 - Premiul
Noica pentru lucrarea In materiei,
a III-a, acordat de Academia Oamenilor de
2013 - Premiul tea care d inuie pentru lucrarea
Intelig a materiei, în cadrul Festivalului de Carte
Transilvania, Cluj-Napoca; 2014 - Medalia de
Goldability pentru promovarea
Premiul de în Medicina pe anul 2015.
 CUPRINS
ARGUMENT .................................................................. 2
INTRODUCERE ............................................................. 6
Cap. 1 - .................................. 14
Cap. 2 - CONDUITE INTELIGENTE COMUNE LA NIVEL
................................................. 28
Cap. 3 -
PLANTELOR ................................................................ 46
Cap. 4 -
XXI-LEA ...................................................................... 57
................................................... 73
De la lu on tiin ..................................... 76
................................................ 77
78
Pu aC .................... 79
................................ 81
Concluziile lui Dean Radin .................................... 82
Cap. 5 - ............. 84
Chimia gândurilor noastre .................................... 86
Pelerina al cea înt ndurilor noastre
................................................................................... 87
Molecula moralei ................................................... 90
................. 91
Fericirea ca ideal ................................................... 93
................................................. 94
O ............................................ 94
.......................................................... 95
La gânduri noi - .................... 98
instrument al schim ii modului de
gândire ...................................................................... 100
 .............................................. 103
Nevoia de iertare ................................................. 105
Chimi nostru biologic ........................ 107
Atacul energetic al cuvintelor .............................. 107
Cuvinte care acid. ............................................... 108
Cap. 6 - .................... 111
Argumente în favoarea religiei ............................. 112
Lumina vie .......................................................... 114
........................................ 116
............... 119
Rug ciunea ......................................................... 121
Iubirea ................................................................ 124
Iertarea ............................................................... 125
Singurul antidot al urii este iertarea iubirea
n .......................................................... 125
Einstein despre religie ......................................... 129
Visul premonitoriu sau anticipativ ...................... 133
Lumea misterelor ................................................ 134
............................................ 135
a .......... 136
....................... 139
............................... 141
RELIGIA SPIRITUALITATEA ............................ 146
Cap. 7 -
......................... 152
POATE EXISTA O MORAL F RELIGIE? ....... 157
.............. 158
...................................... 159
Continue u ................................................. 162
I ..................................................... 163
Modelele sociale .................................................. 165
Pledoarie pentru umanism .................................. 165
............................ 166
Compasiunea ...................................................... 166
Cap. 8 -
SPIRITUALITATE ....................................................... 170
Cap. 9
................................................................................. 179
Le a EMC ......................................................... 181
Tabloul elementelor din EMC .............................. 182
....................................... 183
Întâlnirea cu cei pleca ........................... 184
.......................................... 185
Tunelul dintre lumi ............................................. 186
Întâln ............................ 186
Scara lui Iacob .................................................... 187
.............................................. 187
Anticiparea viitorului .......................................... 188
................................................... 189
............................................ 190
Ce este Infernul? ................................................. 193
.................................... 194
...................................... 195
........................ 196

............................................ 197

................................................................................. 200
Vederea prin spirit .............................................. 203
Cele it le existentei.......................... 206
.................................... 207
.......................................... 210
Sceptici i ma
clinice ....................................................................... 211
Concluzii............................................................. 213
Cap. 10 - CREIERUL UMAN - MARELE MIRACOL AL
UNIVERSULUI ........................................................... 215
............................... 217
viitorului adult .......................................................... 218
-7
ani ............................................................................ 221
- fundamentul
astre ........................................................ 223
La idei noi, sinapse noi ....................................... 224
Câteva detalii utile .............................................. 228
Efectele microbiomului asupra creierului ............ 229
Kilogramele în plus = creier cu volum redus........ 231
........................................... 232
.............................. 233
Nevoia de socializare ........................................... 234
oare pentru reîntinerirea
creierului................................................................... 235
Sunt viabili neuronii noi în grefele pentru
regenerarea creierului? .............................................. 235
bile proceselor de neurogenez
neuroplasticitate ....................................................... 235
De ce dormim...................................................... 236
Este bine de reamintit ......................................... 238
ia .................................................... 240
.... 242
Marea mobilitate a creierului .............................. 248
O .......... 249
........................ 250
Ce este de f t? ................................................. 251
Scopul propus..................................................... 252
......................................................... 253
Mintea este viitor, corpul este trecut ................... 254
Cap. 11 - -O
...................... 262
mii sau amintirile inimii ................ 262
................................................................ 263
 -creier ......................................... 265
M le de o nere a coe -creier . 269
........................................... 274
Aspectul ................................. 275
Cap. 12 - DE LA GÂNDIRE LA REÎNTINERIRE. DE CE
MOARTEA ÎNTR-UN UNIVERS CUANTIC? ARTA DE A FI
................................................................................. 278
De ce moartea într-un univers cuantic? .............. 278
........................... 279
Rolul nefast al radicalilor liberi ........................... 280
Pot exista fiin e nemuritoare? ............................. 282
................... 284
FACTORUL PSIHOLOGIC .................................... 288
T stresul.............................................. 291
............... 296
...................... 296
........................ 300
...................................... 301
Hrana longevit ii ............................................... 302
..................... 304
Sfaturile lui Joseph Mercola ................................ 310
SINTEZA ............................................................. 311
... 312
........................ 315
Cap 13 ......... 318
Progerina ............................................................ 323
Ashwagandha ..................................................... 324

feminine .................................................................... 328

Protejarea sistemului osos .................................. 329
Remediile necesare refacerii structurii oaselor .... 330
Nocivitatea sedentarismului pentru sistemul osos
................................................................................. 332
 - o inversare a raportului
hi/ ........................................................ 333
.......... 336
................................. 336
Cap. 14 - ............................. 341
Cap. 15 - CITINDU-L PE HARARI .............................. 354
Premisele viitorului ............................................. 367
.................. 372
CUM VEDE HARARI LIBERTATEA ...................... 378
GLOBALIZAREA ARE UN VIITOR? ...................... 382
DATAISMUL ........................................................ 385
............ 387
Ce este r e bine ................................... 387
HOMO DEUS ...................................................... 388
În loc de concluzii...................................................... 394
VIITORUL OMENIRII PRIVIT DIN PERSPECTIVA
.............................................................. 394
............ 395
fizicii cuantice ................................... 396
Mintea din materie ....................................... 397

clinice ....................................................................... 398

Lec ................................... 398
................................ 399
.................... 399
............................... 401
Copiii-lupi .................................................... 402
evoia de o societate
echitabi .................................................................. 404
BIBLIOGRAFIE .......................................................... 407
DESPRE AUTOR ........................................................ 417