DF

901
G8
B 486098
G7
STORAGE

C2 m4
MIC
1
 DIN TRECUTUL TĂRII ROMÂNEŞTI

DF
901
G8 ISTORICUL
G7
UNEI

BĂTRÂNE MOSII BOERESTI

GRECI
DE

STEFAN DIMITRIE GRECIANU

PUBLICAT DE PAUL ST . GRECIANU

BUCURESTI
Instit . de Arte Grafice CAROL GÖBL S - sor I. St. Rasidescu
16 , STRADA DOAMNEI , 16
1910 . 25.643

24-
 DIN TRECUTUL ȚĂRII ROMÂNEŞTI

ISTORICUL
UNEI

BĂTRÂNE MOȘII BOEREȘTI

GRECII
DE

ȘTEFAN DIMITRIE GRECIANU

PUBLICAT DE PAUL ST . GRECIANU

BUCUREȘTI
Instit . de Arte Grafice CAROL GÖBL S - sor I. St. Rasidescu

16 , STRADA DOAMNEI , 16 .

1910 25.643.
DF
901
.G8
G7
ŞTEFAN DIMITRIE GRECIANU
Născut la 19 Septembre 1825
Încetat din viață la 1 August 1908.

UNI
CF
 Handman
4-12-460
53927

PRECUVÂNTARE

Această lucrare care public astăzi fost scrisă

și în
a
o
,

,
întregime parte dată tipar către răposatul
în

de
la
şi

neuitatul meu tată

.

de
In

Ministru
1906 Domenii Ioan N. Lahovarı
d
,

l
-

trimisese circulară tuturor proprietarilor rurali din țară

o

,
prin parohii bisericelor dela sate invitându

cu
adunà a

,
i
,

ocazia Expoziției jubilare transmite guvernului da-

și
a

,
ar posedà asupra trecutului satului
şi ce

istorice sau
le

tele
-

comunei lor bisericelor din localitate

a

Ştefan Grecianu aveà cultul trecutului petrecut

el
a
în ,

cele mai plăcute momente ale vieței sale studiul mo-

numentelor istorice privitoare țara noastră
la

fami-
la
,

lile
la

mormintele cari sunt fo-

la
și

boereşti bisericele
,
,

al

în

carele luminoase învățământului istoric toate țările

.

Mai ales fireşte istoricul moşiilor sale

el

studiase
și
în ,

primul rând trecutul moșiei

în

satelor care trăise

și

îşi

sale părinteşti Grecii trage nu-

de

unde familia lui

,

unde îşi fragedă copilărie

şi

mele petrecuse cea mai

şi și

apoi mai toată viața până

la

adânci bătrânețe Dându

-
.
de

de

seama dificultatea lucrării cerute guvern vrut

el
a
,

să dea cel puțin pildă rezultatul neobositelor sale studii

,
o

asupra modului cum trebue cercetată

cu

și

trudă since-
,

ritate istoria națională De aceea intitulat această mică

a
,

operă Istoricul unei bătrâne moşii boereşti exemplu

;
:

că trecutul nostru cine caută găseşte

îl
l
,

,
-

.
5.1.48
 IV

Poate că lucrarea va putea fi folositoare , în această

măsură, celor ce vor voi să caute și să găsească trecutul
altor părți ale țării , din cari studii se va puteà ajunge
poate mai cu înlesnire la cunoaşterea adâncă a istoriei
țărei întregi .
De nu va avea altă urmare această modestă scriere
şi încă voi fi mulțumit sufleteşte de a fi desăvârșit do-
rinţa părintelui meu , prin darea la lumină a întregului
manuscris rămas , la ceasul morței lui, în mâinele mele .
Dar poate că unii , cari vor ceti mai cu luare aminte sau
cari vor fi cunoscut pe însuși autorul lucrării , vor trage
din aceste pagini un mai înalt învățământ .
Ei vor găsi poate acì un îndemn puternic spre senti-
mentele mărețe cari constitue idealul nobilimei române .
Ştefan Grecianu , a avut cultul familiei ; el s'a devotat
copiilor lui timp de 40 de ani, dela moartea unei soții
iubite şi până la moartea lui ; el a petrecut o viață în-
treagă în studiul neobosit al familiilor româneşti , adunând
asupra lor elemente prețioase pentru istoria națională . —
El a avut fanatismul trecutului , a slăvit vechiul neam
românesc și vechile aşezăminte ale țării , mai ales cele
bisericeşti , adunând din bisericele vechi portretele ctito-
rilor, pisaniile şi inscripțiile petrelor de morminte.- El a
avut pasiunea solului părintesc . Până în adânci bătrânețe
s'a îndeletnicit cu agricultura și când a avut ocazia să
prezideze Societatea agrară , încă dela înființarea ei , s'a
devotat progresului acelei Societăți și prin ea , progresu
lui agricol al țării.- El a considerat politica ca o datorie
cetățenească , dar s'a ținut departe de luptele de precădere ,

-
de pură ambiție , de rivalitățile și de năzuințele politicia-
nilor . A arătat un devotament nemărginit pentru tron şı
dinastie , pe care a cinstit-o cu căldură până în ultimele
momente ale vieții . - A trăit retras , departe de competițiu
nile altora şi s'a bucurat de stima unei elite , care îl vizità,
 V

când avea nevoe de sfaturile lui înțelepte și de știința adu-

nată de dânsul asupra țării .
Familia , biserica , cultura și iubirea solului părintesc ,
cercetarea şi cinstirea trecutului nostru , îndeplinirea da-
toriei politice către țară și devotamentul către tron , au fost
tintele sale sufletești și sunt și idealurile cetățeanului con-
servator , fiu de baştină al neamului românesc .
Inchin tineretului conservator român această mică operă
a neobositului cercetător , care a găsit în urmărirea celuı
mai înalt ideal întrebuințarea forţelor vii ale tinereții și
liniştea bătrâneții .
Voi căuta să continuu , în publicări ulterioare din
scrierile lui Ştefan Grecianu , a dovedi că stăruința muncii
îşi găseşte răsplata ; poate că voi putea atrage împre-
jurul meu ajutoare mai pricepute şi mai vrednice decât
mine , pentru a atinge scopul care îl urmăresc şi care
tinde pentru mine la împlinirea unei sfinte datorii față
de un părinte şi faţă de ţară , dar care pentru alții ar
putea să fie mult mai vrednică de laudă , nefiind însufle-
țită decât de dorința de a lucra pentru slăvirea nea-
mului.
Paul Ştefan Grecianu .
1910 Bucureşti .

Această lucrare a fost publicată cu ajutorul devotat

al lui Valerian Mussu , tovarășul de muncă neobosit al
raposatului Ştefan Grecianu .
 ISTORICUL
UNEI

BĂTRÂNE MOŞII BOIEREȘTI

(EXEMPLU CĂ TRECUTUL NOSTRU , CINE'L CAUTĂ ' L GĂSEȘTE ).

In scopul binecuvântat d'a se tipări pentru Expozițiunea noastră jubilară ,

se cere în anul acesta 1906 , de către Onorabilul guvern , de la toți proprie-
tari de moşii din țară , prin Parohi sfintelor Biserici de la sate , să descriem
trecutul întreg cu fazele lui, cu detalii, cu date , tradițiuni , pisanii , orna-
mente , odoare , ba chiar şi cu fotografiile monumentelor şi obiectelor ce s'ar
afla , începând dela cele mai vechi amintiri până la zioa de azi , pentru fie
care Comună rurală în special . Și tot Parohi să aibă grija de a trimite a-
ceste frumoase culegeri la Ministerul de resort .
Mi s'a cerut şi mie , ca proprietar de baştină al moșieĭ de aică , să daŭ ştiin-
tele ce am și , așa îndemnat fiind cu mulţămire viù și eŭ a da acestei patriotice
inițiative slabul meu concurs pe cât mă pricep și pe cât am cunoștință , de
și voi fi nepregătit de ajuns .

I.

Greci este numirea unei întinse localități situată la poa-

lele pădureĭ Vlăsiea , la Nord - Est de Capitală , în Județul
Ilfov , pe malul drept al rîului Ialomița .
Acest nume Greci este foarte vechiu și istoric aci , de - și
îl mai găsim încă în vr'o 14 județe din România , și din-
, și peste Milcov , și peste Pṛut , și
coace de Olt și din - colo
în Dobrogea , dar la toate aceste din urmă sate nu găsim

nică o reședință de vre - o altă familie boierească cu numele

de: Greci , ot Grect saŭ Grecianu de lungă durată , adică
statorniciți și cu căminuri , ruine vechi , biserică seculare , mor-
minte și chiar mănăstiri ale unuia și aceluiaș neam de boieră
precum găsim aci în Ilfov , la Greci , la vre - o 26 kilometri
distanță asupra oraşului Bucureşti . Mai ştim şi alte două
 2

căminuri tot ale ramurelor din neamul boierilor acestora , si-

tuate peste Olt și din - coace de Olt , cu acestaş nume , dar
acelea aŭ fost mai de scurtă durată istorică de cât acesta
din Ilfov și acum aci nu ne vom atinge cu detalii nici des-
pre acele sate dintre care , unele , tot ale lor aŭ fost , nici
despre acele ramuri saŭ branşe ale familiei .

Această numire , la toate , credem că li s'a dat , după vremi

și împrejurări , pentru unul și acelaş motiv probabil , adică
motivul că , odinioară ele fie - care eraŭ colonii mult timp
lăcuite cu Greci , înzestrați cu pămînt împrejur și stabiliți
de Voevozi pe acolo , pentru paza localităților , ca moșnenă
saŭ ostaşi , pentru apărarea țărei saŭ pentru menținerea or-
dinei şi a pravilelor adică legilor pămîntului . S'ar înțelege
dar că ostaşi de această naționalitate , Greci , eraŭ știuță ca
destoinică și căutați pe acele vremuri și bine primiță pentru
acel serviciu , și că ei se tocmeaŭ cu Capi Statelor pentru
asemenea slujbe ; crez că altfel nu s'ar justifica așezarea lor
în ţara noastră şi în special în localitatea aceasta , din Ilfov .
Din punct de vedere istoric , să impunea , credem noi ,
satul cu moșia Greci de aci , căcă se află așezat chiar la piep-
tul acelui mare semicerc ce să formează prin cursul repede
al Ialomiței cum coboară ea de la munte , luându - șă de pe
,

aci o direcție piezișă spre răsărit unde sunt gurile ei de la

Hârşova . Se poate crede că bătrîni noștri aŭ avut nevoie
de numeroșă şi vrednici luptători la locul acesta , pentru a
păzi Gherghița , Snagovu şi Tirgoviştea , care toate staŭ mai
sus pe rîul Ialomița printre nepătrunse păduri . Tot astfel
vedem nu numai aci întinsa moșie cu numele Greci , dar la
puțini kilometri mai jos , pe Ialomiță , mai găsim colonişti vechi
cum este satul Moldoveni, care eraŭ şi ei de sigur luptători
buni , apoi , încă mai la vale , către Dunăre , găsim pe hartă
Rovinele lui Mircea şi , mai la gurile Ialomiței , renumita ce-
tate : Floci , unde vestitul şi bogatul nostru comerţ de lîr.uri
brute se făcea pe atunci și tot aci se încărcà în corăbii, cum
chiar după nume se înțelege și se vede .
Toate aceste cuvinte saŭ semne pot să ne dea de gândit
că la poalele Vlăsiei aci a fost loc nimerit și renumit ca
strategic în evul meḍiă căcă , cine voește a cerceta cu luare
aminte în sus și în lătură apele de tot felul care curg , unele
mai repezi altele mai line și care toate împreună forméză la
,

vale riul Ialomița , acela lesne poate descoperi și dovedi în-

tre măreaţa ei luncă dela Greci şi până la Dealul - Mare un
iscusit şi bogat lanț de cetăți vechi sistematic așezate atât
pe la gurile deschise ale văilor ce coboară din spre Unguri
de la Nord şi din spre Tătari de la Nord - Est , cât și despre
sus menționata cetate istorică de lângă Călărași unde se
varsă ea în Dunăre , precum vom mai nota și explica încă
mai departe ; dar să trecem acum la fapte probate cu do-
veză și documente și să căutăm : cine va fi lăcuit în vechi-
mea secolilor în satul acesta Greci și cine va fi clădit acea
biserică , cu morminte din vremea lui Mircea Voevod , Cio-
banul , căcă în interiorul ei găsim nu numai un mormînt din
1628 de la Alexandru Ilias Vodă , dar încă şi un altul mai
bătrîn , 1548. Și , de sigur , biserica aceasta este încă
din
mai de mult timp zidită , căcă așa ne spun următoarele acte

Hrisoavele .
1386-1418 . De către Mircea Voevod Cozianul , cel care
a domnit între ani 1386 până la 1418 , găsim că de acest
Domn să dă stăpânirea satului Greci către boieri strămoșă ai
fraților Sahat şi Cazan din timpul lui Neagoe Voevod Basa-
rab , de mai jos . Moșia este așezată în poalele vestiteĭ pă-
duri a Vlăsiei pe malul drept al apei Ialomița , pe o întin-

dere care , din hrisoave , s'ar putea zice că coprinde întreg

spațiul dintre mănăstirea Snagov , la Vest , și tîrgul Fierbință ,
la Est , și se mai dă ,osebit de aceasta și multe sălașe saŭ
familii de țigani și alte 4 moșii ce le vom cita mai la vale .
 1433-1446 . Subt Viad Voevod cel Bun (Dracu ) să re-
întărește acelaș hrisov pentru aceleașă moșii după obiceiul
,

de atunci la moşiele dăruite de Domni pe care hrisoavele

primitive nu permiteaŭ să se facă vânzări , ci desluşit po-
runceaŭ să le ție în familie din neam în neam nedespărțiți .
Aceasta era și constatarea dreptului de moştenire și recu-
noașterea de identitatea neamului .

1448-1456 . Subt Vladislav Vodă cel bătrîn tot acest

hrisov se reîntărește și se mai confirmă în identică cuprindere .
Toate aceste trei mențiuni de mai sus ni se prezintă în
hrisovul din :
1520 Martie 16 al lui Neagoe Voevod Basarab ( aflat la Arh .
St. din Bucureşti în original , printre docum . zise istorice ;
,

vezi traducerea lui în condica No. 3 a Episc . Buzăă pa-

gina 24 verso ; altă traducere identică este din 1852 Mar-
tie făcută de Gh . Peșacov ; vezi și pagina 88-9 din :
11 ,

Documente istorice inedite , publicate de D -1 Gr . Tocilescu

în «< Foaia Societ . Românismul ,» Anul I , Aprilie 1870. ) care
glǎsueşte ast -fel :

« Cu mila lui Dumnezeŭ Io Basarab Voevod și Domn , feciorul

marelui
<< și prea bunului Basarab Voevod .
Domnia mea această poruncă a Domniei mele , boie-
« Dat - am

« rului Domniei mele Jupan Cazan Paharnicul și cu frate -săй Sa-

«<hat și cu feciori lor câți Dumnezeŭ le va da , ca să le
fie

< lor sa-

tele anume Greci Săhăteni Tătărăi toți Bonțești toți
și

și

la
și

și
«

Răzvad țigani câță sînt pentru dreaptă

că

iaste lor bătrînă

și

și
a
,

de baştină încă din zilele bătrînului răposatului Mir-

şi

moșie
și

cei Voevod din zilele Vladului Voevod cel Bun din zilele bă-
și
și
« «

trínului Vladislav Voevod

.
<<

aŭ

Iar după aceea venit fupâneasa Lăudatoaie anume Maria

,

înaintea Domniei mele de aŭ însoțit pe nepoți

de

soră anume
ei
«

Sahat
ca

loc de feciori peste tot avutul

în
să

Cazan
şi

fie
ei
«

-
i

saŭ sate țigani saŭ bucate saŭ mișcătoare sau nemișcătoa-

eĬ

saŭ
«
,

de ca

pentru după moartea Fupânesei Lăudătoaiei anume Maria

re

,
«
,

,
nu

alți nepoți fără Sahat

să

soră amestec aibă numai Cazan

şi
<

.
<<

ca

Pentru aceasta Domnia mea am dat lui Cazan Sahat

și

și
 5

2-4

<
m

}
]R

}
:
1
}
¢
gommerens
ήπιο πιο πρι fragances morahnen
,.

COMM
 6

să
<< le fie lor moșie ohavnică și între dînși vînzare să nu fie . Şi
<mărturii : Jupan Calotă Vel Vornic , Jupan Harvat Logofăt , Dumitru
« Vistier , Radul Spătar , Drăghici Paharnic , Hamza Comis , Jitian Stol-
«
Vel Postelnic , Ispravnic Danciul Postelnic . Și eŭ Ma-
nic , Neagoe
« nea am scris în Scaunul Tîrgovișteĭ , luna Martie 16 , veleat 7028—

< 1520 » cu pecetea și iscălitura lui Iw Basarab Voevod ( Neagoe ) .

Pentru temeinicia celor zise de noi , reproducem acel hrisov

în fac - simile după chiar originalul
scris în limba slavonă cum
,

se scriaŭ de obiceiŭ pe acele vremuri aproape toate actele

noastre cele importante . ( Vezi pag . 5 ) .

Ce vedem de aci ?

Vedem 3 hrisoave vechi pomenite , începând de pe la

1386 și prenoind mereŭ la timpi hrisovul prim , pentru a
nu'i peri amintirea și a nu putea fi date uitări , până la 1456 ,
adică până după luarea Ţarigradului de către Otomană , pe
care le mai reîntărește un al 4 - lea Voevod al nostru , pen-
tru vre - o moşii , care pe toate nu le cumpără
cincă cu bani
neamul lor ci le posedă ei de la bătrîni și se declară aceasta
de toți acești Voevozi a fi ele ale lor de baştină încă de
mai nainte vreme și acum le mai reîntărește Basarab Voe-
vod (Neagoe ) pentru viitorime în a lor liniştită stăpânire
fie

adăogând lor ohavnice între dînși vînzare

şi

că : să le
să nu fie
.

Erà deci obiceiul din vechime păzit părinți noștri Ro-

la
,

protege
se

mână de averile câte unui neam de boieri

a
,

fără împărțire fără înstrăinare

și

Obiceiul acestapămîntului cum vedem din conținutul

al

acestor hrisoave chiar erà dacă nu mai vechiŭ dar

,

cel puţin din vremea lui Mircea Cozianul

să

acelaș lucru
și

petrece încă de trei ori alți Domni căcă mai

le
la

și
ei
3

,
de

reîntărise tot așa prin actul față reîntărirea erà pen-

și
,

tru renoiaŭ hrisoavele unele printr'al-

să

oară adică
4
a

,
-

că

tele vom vedeà mai vale subt încă un alt Voevod

la
și

,
 7

chiar aceleașă moșii să mai reîntăresc iarăși , pentru a 5 -a

oară în mâinile urmașilor aceluiaş neam de boieri cu o a-
,

dǎogire de încă două moşii .

Ce vechime are numele satului ?

Aceasta acum ni se dovedeşte clar că : numele acestui

sat Greci există de prin al XIV- lea secol , cel puțin ; și era
moşie bătrînă pe care nu o cumpărase cì Domnia li -o di-
dese lor pentru oare - care slujbe saŭ merite dovedite și tot
Domnia nu le permitea să le înstrěineze dintr'al lor neam .

Ce întindere avea moșia lor Greci ?

A răspunde astăzi cu preciziune ce întindere avea moșia

atunci , ar fi greŭ , căcă nu aveà încă țara aceasta nică pu-
tinţa nici obiceiul și nici trebuinţa de a se măsura pămîn-
,

turile fiind cu păduri uriașe și nesfârşite acoperită toată su-

prafaţa ţării ca de o coajă saŭ piele puternică firește îmbo-
gățită prin blana adică pădurea ei seculară . Abia mai târziŭ
începu stârpirea pădurilor , încât se putu croi hotare drepte
pe pe
fi-

și liniate oră unde ; iar atunci se admitea hotarele

reşti din păduri adică văile cu ape saŭ fără ape loc de
în
,

linii saŭ de alte semne între moșii Dar vom arăta mai
la
.
ce

vale cele însăşi ne spune cu aproximație

localitatea
și
,

cu acea ocazie vom puteà înțelege lesne pentru care cauză

erà Coloniea satul aci statorniciți de Voevozi
în

locul unde
şi

găsim
în

nu vre un alt loc

şi
îi

Pentru ce locul unde

se
la

fost moșia dată află

a

iar nu s'a dat aiurea

li

De dintr'acest hrisov de mai sus nu se poate ști cu

şi
-

ce

preciziune județ
în

erà situată care anume este acea

și

moşie Greci de care ne ocupăm dar pentru înlătura

a
,

punct proba
ce

ori nedomirire asupra acestui vom tot cu

,
-
 8

documente că nu poate fi altul decât acela care se află în

apropiere de mănăstirea Snagovul , şi la care aceşti boieri
eraŭ chiar ctitori vechi .

Și vom vedeà mai jos că , nu fără trebuinţă obștească

a țări și nu fără scop serios erà înființată și ascunsă într'a-
cest loc antica mănăstire Snagovu de către bătrîni noștri
prevăzători . Prin hrisoavele , chiar de la început , când Voe-
vozi noştri înzestraŭ pe moșneni , pe boieri şi pe mănăs-
tiri , ei hotărniceaŭ și mărgineaŭ părțile tuturora câte cât
să cuprinză și să ție fie - care .
Deci , nu ne e permis , fără nici un temeiu , să contrazi-
cem un fapt scris şi reîntărit de 4 acte Domnești conse-
cutive , fără nici o contestație în curs de circa 130 de ani ,
de pe la 1386 și până la 1520 , ba încă fapt declarat că
e moșie dreaptă , de baştină și strămoșească , chiar de către
Mircea Cozianu . Aşà dar acesta e de sigur un motiv în-
destulător pentru
Cazani și Sahați de aci ca să nu fie con-
siderață streină ca Coloniști ci adevărați români pămînteni .
Este cunoscut din acte că alți părinți ai lor cu nume care
să semene mai românești decât ei nu găsim în actele noa-
stre , ci numai pe aceștia până acum , care nume foarte mult
să pare a fi slavonești ; dar nu trebue să uităm că chiar ve-
chea cetate a Banilor , Craiova s'a numit şi să numește ;

și e pur slovenesc acest nume și chiar neamul cel mai pre

sus de toate neamurile noastre românești , Basarabi şi Cra-
ioveşti s'aŭ numit , şi încă multe nume cu sunet bulgar - sla-
vonesc mai găsim în Divanele cele mai bătrîne după înte-
meierea Voevodatului nostru precum de pildă : Tugomir ,
Vladislav , Ivaşcu , Radomir , Dragomir , Mircea , Şerban , Bar-
bu , Danciu , Neagomir , etc. Deci cu atâta ne prezintăm ca
să urmăm mai departe și aducem aminte că și cuvintele
bisericei noastre şi numele de botez ale Ro-
pravoslavnice
mânilor dacă aŭ sunat la fel ca cele slavone ale coreligio-
narilor noştri , noi tot Români am stat cum am fost .
 9

Da , s'ar putea , cu drept cuvânt , întreba cine - va : de unde

și până unde se găseşte aceste 2 nume de Jupani boieri
Paharnică , pentru a se aruncà acolo fără motiv ? Cine sunt
ei ? De când aŭ răsărit ei în aceĭ timpi şi cu ce împrejurări ?
Am răscolit Divanele Domnești din toate epocele acelor
secoli cele mai bătrîne și , atât pe Jupan Cazan Vel Vis-
tier de la 1388 cât și pe Jupan Sahat și pe Lăudat și pe
nepoți lor adese ori am regăsit
fii

la
cele mai multe
și

-
,

i-

domnii Iată cum

se

dovedeşte cel mai necontestabil mod

în
,

,
.

purtând

că
cele mai grele sarcini ale Statului

să
știe
ei

și
;
toate sarcinile de atunci eraŭ cu armele mână pentru

în
apărarea drepturilor țărei iar nu eraŭ funcții pentru ambi-
,

țiune sau pentru cancelarie

.

ca
se

Deci aşà înțelege cum neamul lor eraŭ aleșă

și
ei
,

vrednici de încrederea Voevozilor aşezaţi ca căpetenii-

şi

luptători locul acela

la

.
să

Acum dar cercetăm mai departe încă

,

1532 Mai 25. Vlad Voevod cel înecat Dâmbovița sin Vlad
în
«

Voevod cel spânzurat întărește mănăstirei Snagovului stăpâ-

1
<< «

(
)

nire peste moșia Drăgoești pentru care sat avură călugări aceleĬ
,

mănăstiri pîră cu megiași din sat luat hotarnic pe Jupan

aŭ
și
«

Coica Părcălabul din Cojești 12 boieri anume din Stoicești Spe-

și
<

,
:
pe

teni Crătunești Băjeşti Piscu din Greci Fupan Sahat Pa-

și
<< <

,
,

harnicul de aŭ hotărît cum ție mănăstirea patru părți iar me-

să
,

giași cincea parte

să

ție
...

2
a
«

)
,

(
.

Aducem prin urmare

că

primă călăuzire nu vorba

o

de altă moşie Greci special de aceasta din Ilfov unde

ci

e
,

temeiul sau căminul părintesc bcierului nostru sus men-

în al

ționat anume Sahat căci tot obiceiul pămîntului nos-

,

Acad Rom Condica Mrei Snagovul pagina 191 Brezoianu Apendice

...
1

,
)

,
.

pagina 248
.

Era astfel procedura adeseorì Divanul lor împreună

cu

Voevozilor în-
la
2

,
)

ce

zestrările făceaŭ de moșii alipeaŭ moșia boierului alt trup pentru moș-
la

și
:

apropiere pentru înlesnirea dintre observarea disciplinei militare

în

neni
ei
la

echipamentului regularea constantă întreținerei lor

și
și

.
 10

tru găsim cum că , ori de câte ori se iveaŭ certuri pentru

hotare de moşii între moșneni , între boieri saŭ între mănăs-
tiri , la acele certuri se orînduiaŭ de Domn de se judecaŭ
în totd'auna de un număr oare - care de boieri luați din Di-
vanul Domnesc pe răvașe , şi ei aveau să judece pricina .
Judecata lor în caz de mulțumire a amândurora părților erà
definitivă ; iar în caz când o parte nu era odihnită pe jude-
cata și alegerea făcută , se apelà la un îndoit număr de bo-
ieri alegători de hotare și , după cât cunoaștem până azi dîn
hrisoavele timpilor , acel număr se sporea până ce ajungea
chiar şi la cifra de 48 de boieri jurători .
Astfel a fost şi cu moşia aceasta Dragoeşti de care e
vorba mai sus.
O condiție însă care era dintre cele mai de căpetenie , era
ca : boieri alegători să fie cunoscători locului din prejurul
moşiei precum era și orânduitul judecător Jupanul Sahat
Paharnicul ot Greci , de care e vorba şi care era vecin apro-
piat de moşia Drăgoești , căci și ază există acest sat aci nu-
mit , Drăgoeşti , în vecinătate , și este între satul nostru Greci
de o parte și mănăstirea Snagovul de altă parte . Și , prin hri-
sovul de mai sus , cu data de 1520 Martie 16 , vedem că Ju-
panul boier Paharnic care stăpânea moșia Greci , este tot
acelaș cu acesta de care ne vorbeşte hrisovul de față .
cu
a'l

Faptul acesta mai putem dovedi următorul hrisov

şi

1534 Aprilie
Vlad Voevod Vintilă sin Radu Voevod întărește
3.
«

Snagovului stăpânire
aŭ
în

....

mănăstirei moșia Dobroșești venit

și
<

egumenul zice hrisovul înaintea Domniei mele de aŭ luat 12 boieri

,
<< «

pe
ca

am dat Domnia mea hotarnic

să

hotărnicească moșia
și
;

Fupan Sahat Paharnicul din Grect

ca
să

hotărască cu acești 12
o
«

i-

s'aŭ ucis un grec robabil un

că

boieri aŭ mărturisit cum

...
și
«

(p

în

Valea
în

grec din satul lui Sahat încă de mult vechile zile

,
<

plătit deșugubina acelui grec

aŭ

Mailatului iar satul Dobroșești

1
(
,

).

judecă-
că

atragem luarea aminte cititorului

să

Credem aci locul

a
fi

,
a
1
)

tori de hotare obicīnuiaŭ înadins creeze legende pentru puncte de hotare

să

și
 11

<Apoi aŭ dat acești 12 boieri cum că este hotar (al moșieĭ Do-
< broşeşti ) locul omoritului grec din Valea Mailatului , însă iarășă
« să se știe :vremea ce au hotărnicit Fupan Sahat Paharnicul
din
<<și cu cei 12 boieri, dar megiași să aibă jumătate din apă , din
« hotarul ce este sus în veardele ( 1 ) până în hotarul ce l'aŭ aşezat
<

« mai jos
...
>
2
(
) .

Așa dar acest hrisov ne vorbeşte de acelaș boier

și

și
,

de aceiașă moşie prin urmare avem încă nouă dovadă

o
,

de statornicia lor
în

această moşie sat

și

.
Pietre mormîntale
ne

Deşi lipseşce un mic număr din şirul numelor vechilor

urmașă acelor Jupani care aŭ stăpînit mosia Greci de pe
ai

,
până acestor hrisoave putem însă
la

1387 ultima dată

la
că și

susține eraŭ mòși părinți drepți acestor frați

ei

ai
și

2
că

tot printr'înși s'a transmis moșia satul biserica

la
și

și
,

acești descendență lor Documentele ne probează scaunul că

ai

saŭ sediul boierilor cu numele Greci era

ot

în

satul acesta
,
:
de

aproape Snagov Ilfov

în

Greci iar nu altul

,
-
,

Paralel cu martori aceștia demni de încredere

ce

avem
,
cu

împrejurări care
nu
în

adică sinetele scrise daŭ vre

o
,

locuri
în

bănuială de identitate autenticitate care au fost

și

și

sigure păstrate până

în

zilele noastre mai avem alți mar-

și
,

tori de un alt ordin tot atât de demni de crezămînt

a-
şi

profitaŭ aceea de față pentru

la

ca

de evenimente de sensație ocaziuni

a
,

,
ca

fixa un loc de hotar vestit a'l admite punct între două saŭ mai multe
și

ca

toată vecinătatea de prin prejur

se

moșii spre
de

ține minte loc de

o
a

,
,

crimă mare de deșugubină vestită de judecată exemplară care s'a ob-

o

la o
la ,

știt până Divan Mitropolit chiar Vodă Locul din valea Mailatului
la

și
,

unde s'a ucis un grec pentru ceartă între hotarele de moșie devenit semn
a

bătrîn ast fel Movilele liniele pietrele de hotare n'aŭ fost practice de cât
și
,
-
.

mai târziŭ pe atunci eraŭ copaci înfierați semnele firești punctele legen-
și
;

dare considerate ca mai bune mai practice

și

jos unde
de

de

de
pe

mal iar nu
în

Adică ţelina verde sus matca

în
1

,
)

iarba nu curat verde îngălbenită tăvălită

ci
e

rei Snagov pagina

21
M

Acad Rom Condica Arhiva Statului rea Sna-

M
2

,
)

-
.

gov pachet docum

1
4,

.
.
,
 12

nume : ruinele caselor şi căminelor boiereşti , care se văd

încă și astăză și după care , am pus în anul 1857 de mi -a
desinat còpii fidele pe care le și reproduc mai la vale .
Dar nu numai atât ; avem chiar azi în Greci sus - mențio-
nata biserică veche cu mormîntul din vremea lui Mircea
Voevod Ciobanu , din leatul 1548 .
Anul zidirei acestei biserică ar fi cu greu de a se arăta ,

căci nu are pisanie nici la ușă nici aiurea , deși se vede a

fi clădită cu mare îngrijire în material , în proporţiuni și în
stilul ei arhitectural . Credem a fi cea mai veche biserică
de sat din câte să mai văd astăzi prin satele înconjură-
toare .
Ca dovadă avem , cum am zis , în lăuntrul ei , două pietre
de morminte bine conservate , cu inscripții ( pisanii ) și ve-
leaturi (date ) istorice şi cu nume de persoane vestite şi cu-
noscute prin hrisoave și cronici .
Le reproducem de odată cu traducția :
Piatra cea dintâiŭ poartă următoarea inscripție (în limba
slavonǎ ) :

BF CIRIW MM BBA - M• TE SAL BBSHS .

ПPE
AH

.
CTABHCA

VLHXX HX9 VYJ

W

WÀ³ Mm9HG VOIR

]

răposat roaba lui Dumnezeu Jupanița

A

Muşa fosta adică vă

«

.
,

Jupan Barbul Mir-

Io

zilele bine cinstitorului

în

duva Postelnicului
<< <

,
)

cea Voevod
=

Ciobanu luna Ghenarie zile leatul 7056 1548

6
),

»
(

).
 13

Cea de doua piatră are inscripția

ce
urmează

:
DE
AN FAHEM IMA HE

&
EHRAM VIVOCYMA NE
(

ALZABSH
HEN

IKCH
PAUSE

E.
IK

&
KWA27 HYUN HUW

Această piatră mormântală este Jupaniței Ancăi fiica lui Jupan

a
«

Papa Marele Vornic Jupaniței Elinei răposat zilele bine

în
și

și
a

a
<< «

« cinstitorului Io Alexandru Voevod Mai 16 zile leat 7136

=
1628

»
,

)
.
Față cu aceste probe documentate credem că putem zice
cu siguranță că satul acesta Greci cu biserica lui datează
chiar de când s'a dat primul hrisov pe patru sate adică
chiar de pe timpi Domniei lui Mircea Vodă Cozianu să
şi

poate susţine că locuitori acestui sat aŭ fost numeroşi

;
să

astfel explică ființa acestei biserici din cele mai vechi

timpuri ale istoriei țărei noastre
.
că

De regretat este
la

din cutremurul de 1802 dărâ-

,
,
se

mându turnul de cărămidă de asupra ușei s'a rupt

ei
-

zidul de subt până asupra ușeĭ astupând pe mult

el
și
şi

timp intrarea cu fărămăturile mari ale lui Eŭ însu mă încă

și
-
.

d'abia
ca

puțină bătrîni octogenari mine care mai trăim

,

,
ne

a-

mai aducem aminte de acest morman din fața uşei

cestei St. Biserici vechi Zic că este de regretat mai ales
,
.

căci daca va fost vre pisanie ușă nimeni astăzi nu

la
să fi

o
-
,

ea
se

poate
în

știe afle dar acel caz necăutată

şi

şi

e
,
;

prin fundul molozului

ce

rămas subt acela nepăsători ță-

rani nu l'aŭ conservat nu l'aŭ cercetat încă S'ar putea
şi

,
.
 14

zic , dovedi astfel vechimea adevărată cu proba cea mai

temeinică , adică cu pisania daca s'ar găsi .

Să urmărim dar acum satul acesta , tot cu documente

şi să vedem ce mai aflăm :
In anul 1586 Februarie 27 , sub Mihnea Voevod (Tur-
citul ) sin Alexandru Voevod , vedem din următorul hrisov
că , întocmai ca şi în tot cursul necurmat al celor două
veacuri precedente , urmașă și rude d'ale aceluiaș neam de
boieri cer şi dobândesc reîntărire pentru stăpânirea moşielor
lor . Nu se călcase încă vechia noastră Lege zisă Obiceiul
pămîntului , cum d'aci încolo s'a făcut . Și iată ce găsim scris :

și să dă poruncă . . cinstitului deregător şi întâiul sfet-

« nic al Domniet mele , Fupan Mitrea Marele Vornic și soției lui
« Neagăi , ca să le fie satele anume : Săhăteni toți și Greci toți și Tă-
« tărăi și Bonțești toți și Răzvadul și Ilhovățul și Lungi toți și Fră-
« teşti ( 1 ) jumătate și țigani toți din țigănia Lungilor și țigănia Gre-
« cilor toată , pentru că jumătate din mai sus zisele sate și țigani

( 1) Să nu trecem fără d'a observa aci că nu se vede însemnat nici într'acest

hrisov , ca la vînzările obicĭnuite , prețul acestor moșii ; deci credem că aci e
vorba de înzestrări cu anumite moșii situate la puncte strategice , pentru scopul
special de apărarea tări contra vrăjmașilor și încredințate prin hrisov la per-
soane cunoscute a fi demne de toată încrederea . Să mă explic :
Credem , cum mai sus am zis , că erà locul de la Greci un foarte important
punct strategic pe de o parte pentru a împiedica de a apuca vrăjmaşi spre Bu-
curești vre -un drum , căcă li se deschidea pe aci înlesnire și apropiere , iar pe
de altă parte pentru bătrînele și medievalele cetăți : Snagov , Gherghița și Tirgo-
viște la caz de atac pe lunca Ialomiței venit despre cetățile Hârşova , Floci ,
Urziceni etc. Mai știm că , dacă de aci în sus s'ar fi riscat fără busolă o armată
streină , ea ar fi fost împiedicată de oștile noastre române cu obstacole seri-
oase , încât să nu mai iasă , din lacuri , zmârcuri de tot soiul și de prin păduri .
Știut este că cu acest stratagem iscusit a luptat și isbutit Mircea Cozianu contra
lui Baiazit cel cu multă oştire .
Atît pe malurile Ialomiței cât și pe malurile gârlelor și rîurilor care se varsă
într'însa , cum : Prahova , Cricovul - Sărat , Teleajenu , etc. și pe lîngă bălțile din
păduri erau înființate și prevăzute puternice cetăți cam tot de aceiași vechime
și ele , și sistematic presărate între Dealul Mare și Vlăsiea pentru acestaș scop ,
începând de la Greci și Gruiu , pe Ialomița ; Malamucul , pe Prahova ; Şoplea , pe
Teleajăn ; și toate eraŭ înlănțuite ca să arunce oștile străine în mlăștinile din
nestîrșitele păduri seculare din acea localitate încât să nu sosească la ținta
lor. Tot așà la Tătărani saŭ Tătărăi , lângă Șoplea , și lângă vestiți Ploești ,
 15

« sînt bătrîne şi drepte sate și țigani

și moşteneşti ale Jupaniței
« Neagai soția deregătorului Domniet mele lut Fupan Mitrea Marele

orășălul cu călărași viteji . Asemenea și la Săhăteni , care erà situat lângă

Mizil , pentru a fi aceste puncte apărate daca și despre Unguri ar fi răzbit pe
acolo niscai oștă streine . Apoi la satul Săcuieni , aproape de Răzvad , daca
despre alte potecă prin munte , ar fi venit să iasă în luncă la Tîrgoviște ; ase-
menea pe la toate sus - zisele puncte li s'ar fi opus rezistență mare prin munți
și prin multe neprevăzute piedici aduse printr'aceste cetățui de siguranță . Și
tot cu aceleași condițiuni folositoare țări şi bine chibzuite , iar nu altfel ca
printr'un înjositor bacșiș de favoare nejustificată și nebinecuvîntată . Și , tot pen-
tru acelaș fel de priveghere , la cetatea Giurgiu , credem că se va fi dat lor
satul Frăteşti .
Hrisoavele lor acestea sunt cu condițiuni clare și nu le dă voie nici de a
împărți aceste moșii între dânşi , nici d'a le vinde în nici un mod măcar .
Toți moșneni înzestrați de Voevozi și toate mănăstirile , tot subt asemenea
condițiuni eraŭ înzestrață, când nu se arăta prețul cu care li s'a făcut vînzarea .
Și mai vedem că la acele hrisoave eraŭ prevăzuți între luptători și nume-
roșă țigani vechi statorniciți acolo ca ostașă de vatră permanență . De n'ar fi
fost așa luptători , cum zic , gata și la 'ndemână în ori ce timp de trebuință ,
nu s'ar justifica serios mențiunea de atâță numeroși robi în asemenea hri-
soave de la atâți de mulți Voevozi . Ţigani , să nu fie plătiți cu bani când
ei eraŭ pururea vînduță mai scumpi decât moșiele ? aceasta nu se înțelege și
nu se justifică , mai ales că ei puteaŭ și să moară și să fugă ; de - și se înțelege
că eraŭ din cei de vatră , care prin escepțiune nu eraŭ vagabonzi ci robi sta-
tornici lângă stăpână . Dar în urma urmelor , ei nu eraŭ niște imobile și , cu
toate acestea ei dăruiți robă din neam în neam intocmai ca moșiile eraŭ con-
siderați , cum se specifică chiar prin hrisov , la asemenea înzestrări , ca să nu
se vînză și să nu se împarță între urmași , adică cel puțin până la preînnoire
saŭ reîntărire de condiții în hrisoavele următoare .
Așà dar noi nu credem că vreuna din aceste moșii , date în asemenea con-
dițiuni prin hrisoave și apoi preînnoite în regulă din timpi în timpi de liniște
în țară , cu alte asemenea sinete și mărturii , să fi fost ele dăruite numai așà
din hatâr personal , chiar pentru niscal slujbe fără
fie

în
ca

să

fie desluşire
,

ele anume pentru care fapte de laudă unde Zicem aceasta căcă nu vedem
și

aică nici sumă de bani fixă după obiceiù pentru cumpărătoarea lor numai
ci
o

împrospătare de acte pentru înlocui alte acte mai vechi ale acelorașă moșii
a

bătrîne de baştină fără însă altera

le
a

.
aŭ

cu
că

De aceea credem ele toate fost date aceiași orânduială adică

,

pentru apărarea acestor puncte strategice pe încrederea fiilor acestuiaș neam

și

țărei noastre Hrisovul nu permite nici

le

de boieri încercați iubitori

ei ai

a
,

vinde nici despărți între moșneni neschimbață păzitori

ca
Și se

cere sta
ci
le
a

locului lor pămîntului care nealterat s'a

că
în să

nu uităm vechiul obiceiŭ

al

,
.

ca

respectat până zilele pravilelor întroduse de Voevozi din urmă fost

a
,

nu pótă pretinde de frați lor parte de pămînt

în
să

fiicele moțiele neamului

la

lor împărțială Deci exista preferență legală pentru par-

de
la

trecut un fel
în
a

tea bărbătéscă căcă aceștiea luptaŭ pentru țară

 16

«
Vornic , iar cea l'altă jumătate din sate şi din țigant aŭ fost de
noștenire Fupaniței Stancăi , mătușa Fupaniței Neagăží Vorniceasa .
« Dar Dumnezeŭ Jupanițeĭ Stancăĭ

fii
n'a dat naște

în
ci
a

.
.

.
.
Alexandru Voevod iar Ju-
<<
părintelui Domniei mele

Io
zilele

,
.
.
panița Stanci venit singură înaintea Domniei sale de

a
<

a
.

.
.
.
dat așezat peste satele țigani însă peste toate pe cins-

ei
și

și
<

,
pe
titul deregător Domniei mele Fupan Mitrea Marele Vornic

al

și
<< <
pe

soția lui Neaga nepoata Fupanițer Stanca

de
soră

.
,
iară nişte țigani stăpânească până când va Jupa-
Și

să

fi
«

i -
.
.
<<

singură iar după moartea

ea

să
nița Stanca vie ție

eĬ
,

,
-
Ĭ

.
.

.
.
sǎ'i ție Jupanul Mitrea Marele Vornic Neaga nepoata

sa
soția

și
<

,
de soră Fupaniței Stancat · au luat Jupanița Stanca pre

și
a
*

i-
.
în

loc de părintele Domniei mele am văzut

fii
ei

de
la

Și
<

.
.
Domnia mea am citit cartea răposatului • Alexandru Voevod
și
«

.
.
.
Așijderea Domniei mele
dinaintea dat Jupanița Stanca iar
și

a
«

alte surori ale Jupaniței Neagăť saŭ rudeniž ale lor nici de cum
<< «

,
averile Jupaniței StancăĬ
să

amestec nu aibă
la

...
(¹
)
Așa dar din hrisovul de față avem nouă dovadă cum că
o
,

Greci era stăpânirea aceluiaș neam de boieri pe

la
satul
în

XVI

ca
stirşitul secolului lea adică într'un decurs de 300
al

de ani că nu poate vorba de un alt sat Greci dintr’altă

fi
și

parte ţării decât de acesta de care ne ocupăm aci

a

.
Jupan Mitrea Marele Vornic dimpreună
lui
cu

soția Neaga

,
stăpânesc satul acesta încă bucată de vreme
o

Pe pră-
la

sfârşitul veacului acestuia însă răzmirițele

și
,

zile țării noastre din partea Turcilor Tătarilor altor po-

şi
,

pe
de

poare siguranța vieți mâine de-

să

înmulțesc azi
și
ce

ce

că
în

în

vine din mai nestatornică Cine nu știe vre-

.

mea aceia toți aceia care eraŭ destoinică pentru arme căutaŭ
,

prin războaie
cu

și să

scape
în

frunte Mihai Vodă cel Viteaz

,

patria cei l'alți fugeaŭ

să

de duşmani ascundeaŭ mulță

;

,
-

1597 Jupan Mitrea

ca

robĭ
In

din au fost prinșă

ei

dușă
și

Vornic sus pomenitul găseşte sfîr-

îşi

Marele ctitor de aici

lupte Turci fapt cunos-
în

iar soția lui este robită

la

şitul
,

Episcopia pachet
59

Arhiva Statului Buzăŭ doc

1

3
,

,
)

.
 17

cut de obşte ; ei însă , în nesiguranța pe care o prevedeaŭ ,

depozitară sau închinară din vreme o mare parte din mo-
şiile lor la mănăstirea vecină satului Greci , adică la Sna-
gov , unde strămoși lor eraŭ ctitori și între alte averi erà și
satul cu moșia Greci .

II .

Această afirmare a noastră o susținem cu documentele

de mai jos .
Mănăstirea Snagovu , cu voința ctitorilor , stăpânește fie prin
miluire sau pomană , fie prin vre -un fel de ipotecă oare -care
între ei , căcă nu găsim scris că e cumpărătoare definitivă
cu sumă de bani , stăpânește , zic , moșia Greci întreagă și
neştirbită în vremi de războaie și turburără până în anul 1625
Noembre 26 , când un alt urmaș al boierilor de mai sus anume :

Jupan Papa Marele Vornic este rugat de mănăstirea Sna-

govul să răscumpere a 3 - a parte din sus zisa moşie . Cele
l'alte două părți staŭ tot în mâna călugărilor și ne vom
ocupa de aci înainte numai de aceasta care reintră în casa
urmaşilor primilor boieri ctitori .
Iată ce vorbeşte însușă documentul original ce se găsește
în mâinile actualului proprietar al unei mici fracțiuni din
acéstă moşie , descendinte și el dintr'aceĭ boieri în linie di-
rectă .

Și , ţinem să nu se scape din vedere de cetitor că noì aci

nu ne - am propus câtu -și de puțin de a face genealogia nea-

mului boierilor ot Greci , căci nici nu este nevoie și ar fi a
intra în lungă scrieri care ar depăși cu mult subiectul ce
ne - am propus a desvolta . Posedăm acte altele destul de nu-
meroase , și cu altă ocazie am putea face despre eă și această
lucrare , nu însă acum ar fi locul ei . Am zis dela început
că vom arăta aci ceea ce rezultă din actele ce cunoaştem
despre localitatea
aceasta , deci nu ne vom ocupà de alte
detalii . Vom vorbì ici și colo de câte o persoană mai mar-
Istoria Moșiei Greceni , St. D. Grecianu . 2
 18

cantă a neamului , pe cât va fi de ajutor scopului nostru

sus zis , însă nu mai mult .
Dar , iată acel Document
slavon în traducție veche , cam
prescurtat numai în puține locuri fără importanță , unde ni-
mic nu se scade din înțelesul şi interesul lui , şi apoi urmat
de un fac -simile după original :

1625 Noembrie 26 .
Voevod (Coconul) sin Radu Voevod , întărește lui
« Alexandru
« Jupan Papa Marele Vornic ca să - i Greci însă

în
fie

în
moşie sat
din sat parte Săcuiani parte partea mănăs-
în

sf
și

4
a

a
3

a
«

,
-
-

.
tiri Snagovu din câmp din pădure din apă din șederea sa-
și

și

și
«

tului de pretutindenea de peste tot hotarul pentru că aceste

și
<

,
sfânta mănăstire Snea-
aŭ

fost miluite

la
şi
mai sus zise moșii date
«

govul răposata Jupanița Neaga Mitroaia Vorniceasa încă de

de
«

mai nainte vreme din zilele altor Domnă bătrînă

«

.
Iar după aceea când au fost acum mele după moartea
în

D
zilele
<

,
-
Jupaniței Neagăi Mitroaei iar Mitropolitul Luca

cu
Theofil

și
«

Episcopul Rîmnicului Efrem Episcopul Buzăului Partenie Epis-

și

și
*

Egumenul
de

că
copul mănăstirea Snagovu văzând
...
rămas
la
și
<

a
mănăstirea săracă de toate averile dobitoacele jefuită de către
și

și
«

spurcați Tătari când s'aŭ întâmplat aŭ intrat

de
în

acea vreme
«

aŭ prădat multe sate

de

Tătari aică
aŭ

multe
în

țară robit
și

și
<< «

jefuit mănăstirea Snagovul

aŭ

sfinte mănăstiri atunci de aŭ

și
,

i
-
luat toate rămas fără nici un dobitoc apoi aŭ socotit tot
și
<

a
1

;
)
(

se

să

soboru de mai sus că cuvine vînză oare cară moșii de ale

<

cumpere dobitoace
să

mănăstireĭ ca
«

Apoi găsit
aceste moșii pustii făr
de

nici un vecìnic satul

în
a
«

parte
ce

Greci parte sunt miluite

în

satul Săcuieni
și
a

a
3

4
a

a
«

,
-

răposata Jupanița Neaga Mitroaia Vorniceasa fiind

de

date
și

şi
«

aceste moşii pustii făr nici un folos sf mănăstiri

de
şi

fost
«

a
,
.

mai pe plac cu voia ctitorilor anume

ca

să

vînză aceste moșii

și
«

:
cu

Jupanița Neaga fiica lui Bogdan nepoata Mitroaei Preda

și
2
)
(

Postelnicul nepotul Mitroaei Vornicesei

3
«

)
(

Se înțelege timpi aceia de spargerea prădarea țărei noastre

că
în

și
1

,
)
(

părăsit vechi vecinică locuitori

să

de către Tătară trebue satului acesta

ai
fi
,

Greci satul lor vězînd jăfuirea care rămăsese Snagoveni călugări

în

sărăcia
și
,

aceștia d'abia biserica satului mai puteaŭ păzi apăra

Și

și

Din Săhăteni
(3 (2
) )

Din Tătărani
.
Tabela I. (
Tabela II . (Anexă la pag. 19) .
 Tabela III . (Anexă la pag . 19 ) .

ІШ

МАТЕЮ
ВОЄВОДБЪСЪР4Б
X
H
 19

* Deci s'aŭ sculat Egumenul de aŭ venit înaintea Domnului

...

și
Mitropolitului aici lor

se
de aŭ întrebat dacă cuvine

în
Bucureşti

...
*

să vînză moșii cumpere dobitoace

să

sf
mănăstire

la
aceste

și
«

,
.
nu se cuvine
li

sau
«

.
aceea Mitropolitul
Episcopi

cu

cu
Intru toți boieri aŭ socotit
«

și

,
moşii pustii fără vecinici

ne
că

fiind aceste mănăstirea având nici

și
*

-
pustiť

să
de

de
un venit saŭ folos aceste moşii
la

se
cât stea cuvine
«

,
mai bine să vînză După care aŭ făcut tocmeala cu cinstitul
...
le

...
«

deregător Jupan Papa Marele Vornic au făcut schimb de bună

şi
<

voia lor moșie pentru dobitoace dat Jupan Papa Marele Vor-
și
a
«

mâna lui Dumitru Logofătul

în

nic 12.000 aspri

de
Căldăru-

la
*

tîrg

cu
cumpărat

10
șani de aŭ mers de aŭ viței
la

...

vacă

și
1
«

),
(

boi de jug mănăstiri de trebuinţă ctitorilor de po-

12

să

sf

fie
...
«

,
.

mană iar luĬ Jupan Papa Marele Vornic fie moșii ohavnice să

și
«

i
-
în

de moştenire veci
...
»

lui
Dăm aci fac simile întreg documentul
în

acesta

al
și

Papa Vezi Tabela Anexă pag 19

la
I.
să (
:

).
ce
Și

luăm acum seamă de cele reiese dintr'însul

Nu este indiferent să observăm în treacăt că Marele Vor- :

nic cum am zice astăzi Marele Ministru de Interne ac-

în
,

tivitate din Divanul Domnesc dintr'acel timp nu luat parte

a
,

pus mâna
el la

Divan
să

deliberare nici iscălească

în

și

că și
a

acel hrisov alături de toți colegi lui Evident este

.

daca aşa procedat nu fost altă cauză de cât însușă

a
a

pădurea Vlăsieĭ
în

Căldărușani data aceasta 1625 era un mic sat

la
1

),
)
(

iar nu mănăstire căci înființarea mănăstirei începe mai urmă sub domniea
în
,

lui Matei Vodă după trecere de 13 ani adică 1638 cum arată desluşit pi-
la
,

sania de asupra ușei de intrare în biserica mare

.

Dăm aci două planșe din care poate vedea atât pe din afară privirea ge-
se

-
-

portretele ctitorilor zugrăviță Vezi

în

nerală acestei mănăstiri cât biserică

și
a

(
.

Tabelele III Anexe pag

19
la
și
II

).

că
să

Nu trebue însă trecem cu vederea încă vremea acésta tot mai

la
și

era pentru ţară nevoe sub domniea lui Matei Vodă poalele pădureĭ
ca

la
,

Vlăsiea cetate cu tărie sub formă de lăcaș sfînt pentru

se

a-
să

mai facă
o
,

,
de

părarea țărei împiedicarea năvălirile duşmanilor De aceea Matei

și
ei
și

Vodă clădi mănăstirea cu acest nume pădure de

în
la

vreo 10 kilometri mai

a ce

cât Balamuci zidise mai nainte Papa Vel Logofăt

ot

se

Greci nimeri
și

și

locul de aci bine ales căci este înconjurat de părță cu apă pe-
ca
fi

o
,

bine apărată despre păgâni Turcă de Sud Est

la

ninsulă asigurată
și

.
 20

buna cuviinţă , căcă era el chiar personal interesatul în pri-

cină ; și de aceea s'a abținut lăsând locul său în alb în acel
document .
Totuşi însă , vedem că s'a preocupat de buna și de-
plina formăluire a Sinetului său pentru ca tóte operațiile
solemne și minuțióse să se complecteze cu sfințenie spre
efectuarea acestui schimb pe vite , pe bucate și pe bani în
loc de a 3 -a parte din moşie , fiindcă era o imperioasă tre-
buinţă atuncă de a se cumpăra vitele și bucatele pentru
întreținerea mănăstireĬ ; ba încă s'a mai repetat în Sinet cum
că : se cuvine lui Papa , ca fiŭ al neamului , să răscumpere el
acea a 3-a parte din întreaga moşie , miluită mănăstireĬ Sna-
govul pe timp de turburări mari ale țăreĭ .
Mai observăm asemenea că : de la moartea Neagă Mi-
troaiei Vornicesei ( 1602 ) ( 1 ) și până la anul 1625 , când
vine un urmaș al neamului și răscumpără a 3- a parte din
moșia lor Greci , întreaga moșie și satul acesta au fost stǎ-
pânite de călugări dela mănăstirea Snagovu , și cu nici un
preț ei nu puteaŭ să înstrăineze acest sat fără știrea și
voia ctitorilor . Rescumpărătorul trebuia să nu fie altul de
cât tot o rudă dréptă a ctitorilor donatori pentru a putea
răscumpăra conform legeĭ ( 2 ) o parte din moșie . Papa nu
s'ar fi îndemnat daca nu era aci biserica cu mormintele
neamului său , cum şi un vechiŭ temeiù saŭ cămin al fami-
lief lor desprevom vorbi mai jos pe care dorea el
care
să le scape din ruinare , precum îndată a și făcut .
Dar , după instalarea sa în părintescul cămin , cu multă
rîvnă se apucă fără întârziere să redea viață temeinică lo-
cului aceluia ce ajunsese a fi pustit și , cu drag , cu silință

( 1 ) Vezi , M - rea Cotroceni , pachet 90 , doc . 5 .

Arhiva Statului
( 2 ) Legeaveche , adică Obiceiul pămîntului de pe atunci , recunoștea dreptul
lui Jupan Papa Vel Vornic de a răscumpăra aci căminul strămoșesc ce i se
cuvenea atît ca rudă ce era el cu Jupanița Neaga Mitroaia Vorniceasa cât și
ca parte bărbătească și fruntaș al țări .
 12276
cu

ca
jertfe gândi pe vechia

se
de mari cheltueli mi-
și

și
,
nunat situata movilă naturală din lunca Ialomiței care de

,
sa
împodobește stea pieptul acestei moşii
să la

Dumnezeu

o
înfiinţeze mîndră Mănăstioară pentru scop de sporirea
o
de

apărare ale Ţări contra obicinuitelor loviri din

în
Cetăților
cugeta El astfel pe Greci

să
partea vrăjmaşilor înlocuiască
.

vecinică emigrață saŭ strămutați de poalele Vlăsiei

să
la

și
aducă iarășă cu tărie acolo împiedecarea cutropitorilor

a și
năvălitorilor scaunelor Domnești ale Ţări noastre Așa

.
crezut demn de dînsul ca să ilustreze reintrarea sa în
el

moşiea părintească
.

acest Papa Vi-

că

S'ar părea fostul ucenic lui Mihai

al
,

teazul daca cum va nu vaauzit vre odată pe chiar acest

fi
-

-
,

Domn săŭ pronunţându saŭ proiectând

se
mare eroǎ
al
și

pentru movila aceea anume despre așa ceva dar

că
chiar
,

,
atunci va fost de ceruri inspirat din amintirile lui
el

la

și
fi

din faptele viteze văzuse ale lui Mihai Vodă pe când

ce

,
va
că

se

sluja sub acel gând minunat deșteptat

el

fi
și
,

capul acestui demn fiù patriei a-

în

în

acum sufletul
al

și

cestui bine credincios fiŭ religiei creştine

al
-

Tradiția locală pe movila aceia

că

zis fost Culă

o
a

bătrînă de piatră uitată de toți apoi

se

făcuse tot sus

și
,

pe ea
cu

bisericuță de lemn hramul sfeti Niculae abia

o

că

îngrădită de niște sfinți pustnică pădureți Se mai zice

.
se

bisericuța ale cărei temeli asemenea văd astăzi vezi

și

(
,

planșa de pag 22 fost de când cu morile șanțu-

la

și
a
)
.

rile din Vadu Micșuneștilor ale lui Nicolae Pătraşcu Voevod

-

de care Sinetele moșieĭ pomenesc chiar acolo pe

Și

sus
şi

,
.

Papa
se

acea movilă puse biv Vel Vornic ridică întru

sa și

prăznuirea aceluiaşi sfint hram minunata Mănăstioară

,

cu Cula
sa

Balamuci cu chiliile cu toate zidirile de

ei
și
și

privegherede asupra Apoi spre complectarea podoabelor

-

,
.

mai făcu înconjurarea acea înaltă strălucitoare care

și
el
și

dela 1627 până acum 1861 încă împodobește acel loc ve-
)
(
 22

sel și gingaș . Și a și înzestrat'o , tot el , cu toate cele trebui-

cu
vii
toare şi cu 2 moșii și 2 veniturile lor pentru susţinerea
călugărilor instalați într'însa
şi
ei

.
Temelia de piatră din curtea schitului Balamuci pe care stat

a
clădirea vecheĭ biserică de bârne de stejar până anul 1627

la

.
Dăm aci vederea generală schitului acestuia Vezi
și

(
.
Tabela IV Anexă pag 22
la
.

).

Acéstă sfîntă casă Dumnezeiască pus'o îndată

el

fi
a
a

metoh sfintei mănăstiră Sărindarul din Bucureștă unde nea-

,
mul său din vechime era ctitor Metohul acesta l'a aşezat
,

.
cu
ca

fie părtaş dimpreună copii săì aci moșia Greci

să

că în în
,

,
ca

iar copii săă aibă privigherea

lui
să

ctitori tot d'auna

.
Cu modul acesta credeà Vornicul Papa va reuși să
noul săŭ copil sufletesc nesu-
în

trăiască veacul veacurilor

părat
în

neatins nici odinioară de nimeni interesele

în
și

și
că

nevoile Dar nu știa bietul creștin

sale chiar Clerul cel
.

mai slăvit de noi păcătoși Ţari-

la

acela Patriarhiei de
în al
,

grad prin trimişi săi bisericești unire cu mireni Voe-

și
,

vozi tot de acolo trimeșă cu putere peste noi vor cuteza

,

zmulge din mâinele nepoților peste 125 de ani chiar

a

pămîntene
le

bisericile care aveam neînchinate locurilor

și

zise de jos contra jeluirilor ce noi

în

fără voia noastră

și
,

ctitori am făcut mereŭ cum mai jos vom arăta

.

despre uneltirile acestea vom în-

le

Desluşirile dureróse
șira aică mai urmă când vom sosi veleatul acela pen-
la

la
 la

(.
.
.)
TABELA IV Anexă pag 22

ACEST METOHU AL MĂNĂSTIREI SĂRINDARU DIN BUCUREȘTI ESTE DIN TEMELIE ZIDIT PE MOVILĂ DIN LUNCA
ÎN

ŞI

,
MIJLOCUL MOŞIEI SALE GRECI

,
,
IALOMIŢEI ILFOV LA ANUL 1627 DE JUPAN PAPA BIV VEL LOGOFET DE JUPANIȚA SA ELINA

OF
214
UNIL
Tabela V. (Anexă la pag . 23 ) .
 23

tru a nu se grămădi acum fără socoteală şi fără rînd , faptele

acelea ruşinóse şi regretabile ale fiilor Fanarului .
Nu este îndoială că Jupanul Papa găsise aci bine păs-
trată biserica veche părintéscă . (Vezi Tabela V. Anexă la
pag . 23) și că el alt - ceva într'însa nu va fi avut nevoie să
repare atunci , căci chiar actul de răscumpărare nu pome-
neşte de cât pentru vechia casă a lor de lăcuință , că fu-
sese pustiită pe timpul cât stătu sub mâna călugărilor Sna-
goveni , precum am zis mai sus şi el stabileşte aci re-

îşi
prin

sa
şedinţa strămoșască din nou strădania tot unde

a
,
fost în curtea alăturată boierească Nord de vechia Bi-

la
,

Casa bătrînă până pe anul 1856. Ruina căminului părintesc rămasă

la

din vechime curte spre Nord de biserica veche din Greci de sus Avea
în

.
cu

jos pimnițe mari boltite sus odă sală largă între ele spre
și

și
5

miază galerie lată cu scară prin lăuntru

zi

.
-

serică spre baltă Până pe la 1760 mai stat ființă

în
a
.

Dar acea reîntregire Căminului vechiu după vremi s'a

a
,

dărăpănat cât abia am mai putut fotografia ruina

în

într'atîta
din grădină anul 1856 pentru amintire
la la

aci alăturată
,

jalnica neprevăzută pier-

să

Astfel cum explică

și

și
,

fiicei lui Anca îngropat'o

în

dere aci biserica veche

el
a

a
,

,
în

din sat anul 1628 cum pisania pietrei de mai sus ne

,

spune Tradiţia povestește asupra acestei tinere vestite Anca

și

,
.

că ea reposat aştepta
ar

se

să

într'un accident tocmai când

la fi

Ju-
se

la

revie de Brâncoveni unde afla atunci dusă sora

ei
,

panița Păuna Băneasa însă părinţi rudele toate primiră trista

şi
;
să

loc aștepta pentru

în

vestire că Greci cum

se

sosească aci
la

,
 24

ca să i mare , i s'a întâmplat mórtea și a

se facă nuntă
adus'o și a înmormântat'o în jale neuitată din neam în neam .
Portretul ei era făcut și rămas de atunci la Brâncoveni și
spre pomenire , s'a reprodus el mai târziŭ lângă sora eĬ
Băneasa Păuna în biserica mare a sf . Mănăstiri Hurezi îm-
preună cu cei -lalți ctitori din neamul Brâncovenesc (1 ) .
Deci ne vom ocupa , de acum în colo , numai de a 3-a
parte care i se restituește Papeĭ , căcă cele - lalte 2 părți ,
rămânând și pustii și fără nici un venit , tot în stăpânirea
Snagovului , abia pe alocurea și rare - ori găsim pomenindu-
se că aŭ mai purtat ele în trecut câte o slabă amintire de
vechiul nume de Greci ce au avut (2 ) .

III .

Intinderea ce avea acea a treia parte de moşie ce rès-

cumpără , la 1625 , Papa Vornicu nu se știa câtă este , căcă
încă nu se putea măsura pogonește nică pe la data aceasta ,
ca în vremile mai apropiate de noi . Nu se simțea încă ase-
neamurilor boiereşti vechi stăpâ-
fii

menea trebuințe , căcă și

ca

complectă de-
fii

neaŭ neamurilor celor moșnenești

în
și

,
se

vălmășie fără îngăduire de despărți pămîntul între

și

dânși saŭ de vinde părță din cum pag de maĩ

la
el
a

7
,

am arătat Mult mai târziu schimbându

se

sus forțamente
-
,
.

generațiele până nepoți din nepoți primului Papa ast-

la

și

fel devenind netolerabil vechiul obiceiu cu încetul începu

se
,

parțial între urmași separații pe căminură pe în-

la

la
și
,

,
se

vedea portretul pag

în
cu

nume Tabela Anexa 256

ei
al

la
A

de
1

I
(
)

din Viața lui Costandin Vodă Brâncoveanu de Radu Vel Logofět Gre-
:

de

cianu cu note anexe Ștefan D. Grecianu Bucureștă 1906

și

găsim de pildă un act

In

condica rei Căldărușani de Acad Rom

la
(2
)

din fără lună prin care

și se

întărește unor boieră satul Căldărușani

zi
și

1620
,

iar
se

într'însul
se vorbește de hotarele semnele acestui sat zicându
< și

«
,

-
:

de către Ruși Nicăĭ Logofătul din fântîna lui Datco Logofětul jos pe la-
în
,

cul Léșilor Greci prin pietriș prin pârloagele Danciului Vor-

la

semnele de
şi
< «

nicul prin lacul bivolăriei drept peste Dumbravă ștejarul cel mare în
în

la
,

drumul Grecilor drept peste baltă pe lacul luntrei

...
«

»
,

.
 25

grăditură pentru fie care , pe unde le aveaŭ apucate de la

părinți lor fără hotarnică și fără sinete scrise ; iar la izlazuri ,
la fânețe și la arătură și altele care formează întinderea ,
d'abia mai târziu s'aŭ făcut hotărnici , (cum vedem că s'a
petrecut lucrurile aci pe la 1761 ) cu grănițuire după ramure
saŭ mòşă , puindu -se chiar pietre -hotare pe lung între toţi
cu linii din punct în punct , şi numèrându - se , nu suprafețele
pogoneşte cum facem noi acum , ci numai lățimea trupului ,
în sumă de stânjeni masă , pentru fie -care parte , căcă atunci
era dovadă că a dat hotarnicul pe anume tuturora ocolnica
părței
fie

că
numită Carte

se
să
căruia adică știe numai
-

cine are carte are parte

,

aici Greci s'a împărţit trupură atuncă moșiea

în
la

Decă
5
,

:
se
s'a dat mijloc Schitului luncile chiar acolo
el
la

căcă
,

afla zidit de Papa mai dat pe șețul de sus sfóră

și
și

o
a
i-

mijloc Iar pe de lături părți din șeț

în

asemenea s'a dat

2
-
.

pe drépta alte pe stânga Mòși saŭ nume de ne-

la
și

4
2

Drăghici Vel Vistier fiul cel mare

lui

poță adică feciori

ai

,
,

PapeĬ Vornicul anume Papa Vistierul Costandin

al

b
și

și a

)
,
)
,

Spătarul Mihai Clucerul Vintilă Căpitanul formând

d
c
)
,

Greci de jos cu Micșunești

2º

cele Greci de
1º

sate
4

;
:

mijloc
cu
3º

4º

Balamuci Greci de sus bisericile lor

și
și

-
;

căminuri separate căcă de nu mai trăiaŭ acești frață

și

4
;

,
-

copii 1761 la
de

dar saŭ urmași lor trăiaŭ eraŭ față

la
și

zisa hotărnicie
.

cu

acestea împreună
Suprafeţele foști clăcașă din nouile
,

lor cătune putem calcula acum câte împreună căcă

le

și
că 4
,

,
-

aŭ dispărut de pe ele pădurile găsim aŭ aproximativ

și
,
de

astăzi întindere vre 14.000 pogoane Deci adǎogând

o

o
-

,
.

cele lalte părți mari rămase ale Snagovului pe lângă

şi

2
-

acestea avem totalul aproximativ primitiv de 42.000 po-

,

goane Se vede astfel clar scopul vechilor fondatori bi-

af
.

ce

sericei din evul meziŭ

se

scuzează trebuinţa era de

și

atât de mare întindere acestei moșii

o

.
 26

Dar , să revenim la treimea lui Papa căci mai având a

ne ocupa de acéstă moșie a lui și a urmașilor lui chiar şi

după moartea lui , şi ştiind bine că el a lăsat atâtea amintiri

neuitate și scumpe în scurtul interval de vre - o 7 ană cât a

mai trăit după ce s'a instalat în ea și a clădit Mănăstirea
Balamuci , amintiri care aŭ durat și încă duréză până și în
zilele nóstre , adică peste 280 de ani , de aceea vom lăsa

acum povestirea despre moșie și despre cele - lalte detaile şi

vom cerca a face cunoștință deplină mai de grabă cu per-
soana și cu viața acelui Jupan Papa zis ot Greci , ca să
putem fi pregătiți a înțelege bine cele ce vom dovedi la urmă
în zilele descendenţilor lui dintre care numai unul mai se
află stăpânind și în zioa de astăză partea sa de moșie .

IV .

Papa , prin rangul și averea părinților săi , a fost de sigur

cu îngrijire crescut și învățat dimpreună cu Muşat Vel Vis-
tier , fratele său și cu surorile lor : Stana , soția lui Stan Lo-
gofetul ot Krețuleşti şi Maria soția Jupanului lane Postelni-
cul Blagodescu .
Părintele lor era Jupanul Fiera Vel Logofět , vărul acelui
Barbu Vel Postelnic soțul Muşăi Postelniceasa , pe care i- am
găsit îngropați ( 1548 ) în sus menționatul mormânt din bi-
serica veche a satului Greci ; și era , Jupanul Fiera , tatăl
Papei , cumnat al cunoscutului Radu Vel Clucer Buzescu ( 1 ) ,
fratele cel mare dintre vestiți 3 eroì Buzești (veză actul origi-
nal în mâna D - lui Ionel C. Grădișteanu actual Ministru , re-
,

produs în Revista « Tinerimea Română » de D - nul Gr . G.

Tocilescu , Vol . I , fascicula 1 , Buc . 1898 ) .

Mama lui Papa Vel Vornic era Jupanița Stana Boldésca .
Soția lui era Elina , fiica lui Jupan Udrea și nepótă lui Ju-

( 1) Mai aveaŭ și alte cunoscute rudenii de sînge între ei , osebit că și Ilinca

fiica lui Papa ot Grecì deveni nora acestuiaș Radu Cluceru , adică soțiea luĬ
Radu Banu Buzescu .
 27

pan Badea Clucerul ot Bucşani ( 1 ) carele a luptat pentru

( 1) Despre acest Badea aflăm următoarele :

1554 Aprilie 26. ( Acad . Rom . doc . 2 / XI ) Pătrașcu Vodă dă carte către cins-
sale Jupan Badea

cu să
deregătoriul ție Gârla Lungă
tit

Vel Clucer

ca
din
D
-

-
sa
care gîrlă era domnéscă

of ea
Tîmbureşti miluit

la
D
și
,

.
1554 Iulie Mihail Voevod întărește Jupanului Udrişte
Bucşani un vad
4.

,
de móră din Buzěŭ · pentru că cu acest vad de moară au fost miluit Pă-
.
.

pe Jupan Badea biv Vel Clucer pentru dreptă slujba lui

ce
trașco Voevod
făcut lui Pătrasco Voevod mea cartea pă-

ea
în

se
am văzut

D
...

zice
și

și
a

-
:
rintelui mele răposatului de mila ce mâna lui
Pătrașco Voevod
făcut

la
D

,
-

Arh Stat rea Banu pach 37 doc

M

Udriște Paharnicul

3
,

,
(

-
.

).
Mihail Voevod Viteazu dă poruncă Jupanului Udriște

de
1594 Iulie

la
- 7.

)
să

fie un vad de móră din apele Buzăului

ca

Bucşani de oare ce acest

...
i

aŭ fost dăruit de părintele Domniei mele răposatul Pătrașco Voevod

...

vad ,

,
lui Jupan Badea fost mare Clucer părintele boierului Domniei mele precum
slujit Domniei sale
s'a

zis

mai sus pentru credincioasa lui slujbă Arh

ce

...
a
,

·
St. mănăst Banu pach doc
1
,

3,
.

.
).

Fără Mai 28. Mihail Voevod întărește luĭ Radu Postelnicul Uariște
leat
,

i
stăpânéscă un vad
of

Paharnicul Bucșani
cu
ca

să

să

fie volnică acéstă carte

lui din Buzěŭ pentru că
cu de

móră fost de moştenire acest vad de móră

le
al

a
,

morile dela părinți rea Banu pach

43

Arh St.
M

doc 41
...
,

,
(

-
.

).

1617 Iunie 18. Alexandru Voevod sin Iliaș Voevod întărește mănăstireĭ Bu-
cu

apa Buzăului acel vad de móră fost aŭ mi-

în

zěŭ un vad de moară căcì

...

credincios boierul Domniei lui Ba-

pe

luit răposatul bătrîn Pătrașco Voevod

,

au fost Mare Clucer drept multă slujbă dreptă aŭ

ce

ce

dea credinciósă
și
,

slujit Domniei lui cu vărsare de sânge Iar când aŭ fost zilele lui Mihail
în
,

ce .

Voevod aŭ miluit pe mănăstire scrie mai sus drept voia lui Andro-
sf
el
,

nie Visticrul Cantacuzino jumătate de vad Iar apoi Udriște Pitarul

cu

cl
)
(

.
aŭ

arătat înaintea lui Mihail Voevod cartea de milă lui Pătrașco Voevod
a

,
(

cum au fost miluit pe Badea Clucerul iar Mihail Voevod cum aŭ văzut cartea
,

lui Pătrașco Voevod cu blestem

să

nu aŭ vrut intre blestem aŭ lăsat

în
el

ci
,

iar cum aŭ miluit Pătrașco Voevod Iar acum zilele Domniei mele Jupan
în

,
.
cu

Papa Vistierul Jupâneasa lui Elina fata lui Udriște Pitaru nepóta Badeĭ
și

Cluceru aŭ dat
ei
...

...
și

mai găsim Cronici despre acest Badea

în

Afară de documentele acestea

,

Cluceru Bucşanu următórele

,

pag 183 Costandin Căpitanul

In

Dacia V.
I,

:
.

A domnie Mirceĭ Vodă Ciobanul

a
a
2

.
-

Mircea Vodă domnind într'acest rând aŭ murit aŭ rămas Doam-

ani
și
2

.,
,
«

.
« <<

Iar boieri pribegi auzind

în

nă sa Mircioae cu fiul său Petru Vodă Scaun

...
-

aŭ venit peste munte

că

aŭ murit Mircea Vodă aŭ strâns câtă va oaste

și
,

.
aŭ

Boiari Mirceì Vodă încă Ru-

și le

strâns oștile aŭ eșit înainte

la

la
și

sat
<

și
-

mâneşti având războiŭ aŭ biruit pribegi

acolo aŭ fugit boieri Mircei Vodă
< < «

cu fiu sěŭ Petru Vodă peste Dunăre iar s'aŭ în-

Şi

cu Doamna Mircioae
și

.
-

tors boieri Mircióiei s'aŭ întâmpinat cu pribegi

la
cu

oști îndărăt Șărbă

și
<<<

Iorga pg găsim Șărpăteștă aŭ biruit pre

66

se
N.

bătându
în

nești ediția
și

-
)
:
.
(

de

pribegi aŭ pierit Badea alți boieri pribegilor

ai

Acolo Cluceriul
și
«

.
.
 28

Pătraşcu Vodă cel Bun prin țară și prin streinătate cu văr-

sare de sânge și cu dreptă slujbă . Găsim că avea către
aceşti boieri neuitată recunoștință Mihai Vodă Viteazu , ceea
ce a făcut că acest ilustru Voevod , când văzu că sosise
vremea pentru Elina , nepóta acelui Badea Cluceru ot Buc-
şani , de a se căsători și aflându -se el atunci a fi Domnul
țărei şi în pace la Tîrgovişte , el întocmai ca un bun tată ,
în anul 1597 Iulie 22 , o ajută pe Elina la cumpărarea
moşie Cioceni și Bătești de lângă Cricov în Prahova ( 1 ) ,
și o căsători cu tînărulsaŭ Registrator scriitor de hrisóve
din Divanul săŭ , care avea atunci titlul de Logofět al 2 -lea
anume Papa ( 2 ) sin Fiera Vel Logofět .

In Şincai , anul 1559 pg . 206 și urm . găsim :

« După Anonimul românesc se vorbește de războiul pribegilor
de la Șărpă-
« nești , dar nu se arată numele în războiŭ . boierilor ce aŭ căzut
«După Engel se zice : Două săptămână după mórtea lui Mircea Vodă (care
«a avut loc la 1559 Septembre 29 ) aŭ venit boieri cei pribegi din Ardeal cu
« oaste și bătându -se cu boieri cei ce ținea cu Mircea Vodă , au biruit pribegi .
<Văduva Mirceì Kiajna , cu săi aŭ fugit peste Dunăre iară boieri care ținea
fii

,
Giurgiu capete oaste turcească care căpătându
în

ca
să

cu dânsa aŭ rămas

o
«

-
nu Șerpești pierdut pribegi
aŭ
se

saŭ înturnat bătându Șerpăneștă

la
și

și
*

)
-

aŭ pierit Badea Cluciariul

cu

mai mulți boieri

...
«

»
.

Dacia Vol IV pg 274 găsim

In

,
.

Mircea Vodă moare Septembre 1559

la în 21
la
«

Giurgiu
aŭ

fu aŭ

lar boieri rămas iar venit lea rând de aŭ făcut

eĭ

al
și

2
«

rězboiŭ cu pribegi sat Șierpăteștă izbânda boierilor Mirceĭ Atun-

la

și
< <

cea aŭ perit Badea Cluciariul alți ómenă de pribegilor

aì

..
și

ot
că

Rezultă dar atât din documente cât din Cronică Badea Clucerul
și

Bucșani pribegit din pricina lui Mircea Vodă Ciobanul iar după mórtea lui
,
a

căzut Badea Şărpătești luptând Tron

în

în
la

la

războiù contra venireĭ

a

a
,

urmaşilor lui Mircea Ciobanul

.

stăpânirea mea
în

Moșia acesta este astăzi documentele

ei
și

asemenea
și
2 1
( (
în ) )

hrisov Jupaniței Elini

dă

Iulie Mihail Voevod

ca
să

fie mo-
...

1597 22.
ă
-

șie satul Bătești părțile lui Marco Drăgoi Nistor Dobre Necula Radu
că al
,

,
:

Cernat Dragu fraților fiilor lor pentru

cu

Cernicăi Chisar Pătru

...
și

și
a
,

ei ,

lor bună voie Jupaniței

aŭ

acești oameni fost moșnenă s'aŭ vîndut de

ci

a
,

Elinei cu toate ale lor moșii din Bătești de Cricov drept 10.500 aspri cum
la

fie vecinică Jupaniței Elini plătit Jupanița Elina birurile lor

să

veci încă
în

și

a
,

cislă până 43.430 aspri însă

se
să

cislă de cheltuit știe de peste

la

la

de
a
,

tot hotarul stj

...

800
.

Scris de Papa Tîrgoviște orig

în

în
—

Docum dosarul actelor moșii mele

(
.

Cioceni
).
 29

mb igno
în
Dăm fac simile documentul acesta

şi

:
-

.
22
Julie
1597

aŭ

copii fete bǎeți adică

şi
ei

Aceşti soți avut

2
și

3
5

:
:

la

Ilinca Băneasa lui Radu Vel Ban Buzescu de care

,
1
)
 30

copii din sânge și din trupul lor de parte bărbătească n'aŭ

rămas , ci numai moştenitori prin adopțiune ( 1 ) ;
Păuna Băneasa lui Preda Vel Banul Brâncoveanu
2) , bu-
nica lui Costandin Vodă Brâncoveanu ( 2) ;
3) Anca , cea arătată mai sus , moartă tînără nemăritată
și înmormântată în vechea biserică din satul Greci la 1628 (3) ;
4 ) Jupanul Drăghici fost Spătar și apoi Vel Vistier , ot
Greci , ucis în palatul Domnesc din București al lui Costan-
din Şerban Basarab Voevod , în 1655 Februarie , de către
revoltați Seimeni și Dorobanță (4 ) și în sfârșit
5) Jupanul Fota Spătaru , fiul cel mai tînăr . Trupurile
acestor doi frați , din urmă , sînt împreună cu oasele tatălui
lor , în interiorul bisericei schitului lor Balamuci înmormîn-
tate , precum piatra mormîntală de acolo din 1640 dove-
dește . Vezi fig . de la pag . 48 de mai jos .
După cele zise pînă aci , înainte de a intra în biografiea lui ,
să nu uităm d'a mărturisi că ne -am aflat în mirare văzîndu -l
botezat cu numele de Papa , care sună cam papistășește și nu
știam pentru ce Nașul său i - a dat acest nume puțin obicinuit
chiar pe atunci , dar apoi am observat că el însușă cu drag
l'a

l'a

purtat mulți nepoță din copii sěĭ

el ba
că

dăruit
și

la

încă precum vedem nimeni dintre dânşi nu s'a sfiit de ,

,

că

căcă de obşte s'a aflat este tot una cu numele de Pa-

noi mai jos probe ne îndoióse
că

vel
în
de aceia dăm
și

și

adevăr așa este Papa Pavel tot una este

și

5
(
:

).

Vezi Revista Tinerimea Română Vol fascicula Buc 1898

(5 (4 (3 (2 (1

I,

1,
) ) ) ) )

Vezi Iorga Studii Docum Vol V.

și
,

Vezi stampa de mai sus de pag

13
la

Vezi Cronicele țăreicrucea de piatră din dealul Mitropoliei din București

și

Vezi Eraldica Română

de

Grecianu Buc 1900 pg

D.

91

Ștefan nota
1
,

,
.

Vezi Arh Stat pg 631 docu-

în
la

condica zisă Brâncovenească No.

și

2,

,
:
.

1619 Aprilie dat pentru moșia Băbeni unde găsim numit Pa-
14

ment din
îl
,

velache Vel Logofět

.

Mai vezi tot Arh Stat condica Brâcovenească No. pag 479 Acad
- la

și
1,
.

Lung pag
C.
și M

Rom condica rei 361document din 1627 Mai dat pentru

în ,

4,
-
.

moșia Godeni Negești care găsim numele lui așa Jupan Pavel Vel
,

Vornic
.
 31

Cât pentru părinți săi , ei înainte vreme aŭ stăpânit în

devălmăşie satul Greci , și acésta este o probă că eĬ , nică
de religie papistășască nici de altă naționalitate streină nu
aŭ putut să fie ci chiar neam de neam toți română pămîn-
teni de baştină de la strămoşi lor sus pomeniți Sahață și
Cazaní aŭ fost , precum am arătat . Mai nainte de intrarea
pîntre noi a coreligionarilor noștri , Greci din Bizanţiu și încus-
crirea nóstră cu ei , nu pătrunsese de cât pămînteni românĩ
a stăpâni sate și moșii în țara românească . Dar și aceștia
atunci ca frați de arme s'aŭ încuscrit cu timpul cu noi iar
nu cu bani . Așa s'a început întroducerea lor la noi .
Anul naşterei lui Papa nu'l cunóştem din vre - un act pre-
cis , dar credem că în 1578 El a ştiut și limbi
s'a născut .
streine , căcă îl vedem trimis în solii pe la mai multe Curță
vecine .

Pe când era de vre -o 20 de ani îl găsim condicar (re-

gistrator) al Divanului Domnesc și redactor al hrisoavelor .
Atunci , la 1597 , se căsătoreşte cu Jupanița Elina nepóta
de fiù a luĬ Badea Vel Clucer ot Bucșani , care îi aduce
zestre moșia Cioceni de pe Cricov ; tot atunci , sub Mihai Vodă ,
intră el și în viața ostășescă , dar numai ca începător ( 1 ) .
In 1604 Martie , sub Radu Şerban Vodă , îl găsim ca
Logofět al 3-lea Vistier al 2 -lea , trimis special al Dom-
şi ca
nului la Brașov , în vederea legăturilor de pace ce acesta
încheia cu Sași din Ardeal .
Tot în 1604 , Octombre , Radu Șerban încheie formal pace
cu Sași din Ardeal . La 8 Octombre , Papa este trimes de
Voevod cu o suită de 9 persóne ca să ceară și să tra-
teze despre acea pace . Cu alte cuvinte în acele negocieri
pentru pace cu Sași , Papa avu a face mai multe călătorii
într'acolo (2 ) și avu primul succes , căci fără negocieri so-
lide nu s'ar fi putut încheia pacea ce istoria nóstră cunoște .

(1) Vezi fac - similul de la pag . 29 de mai sus .

(2) Socotelile Braşovului , N. Iorga , pg . 12 și urm .
 32

In 1605 , Radu Vodă trimite ajutor lui Basta pentru ca

să lupte în contra lui Bocikai , iar la 27 Iulie dintr'acel an ,
vin Soli de la Brașov , la Radu Vodă încheind tractat de
alianță . La 11 Mai încă , Vistierul Papa mai fusese trimis de
Radu Vodă (Şerban ) la Braşov şi foarte probabil este că ,
tot în vederea inchieri acelui tractat , fu trimis .
In 1606 , prin Aprilie și Maiŭ , Papa Vistierul fusese în 2
rânduri iarăşă în solie pe la Brașov , dar , prin pacea închie-
ată cu Unguri și Sași , văzând că nu se aduc folóse mari
pentru ţară , atunci Radul Vodă găseşte că e mai bine să
închine țara Sultanului , lucru pe care îl și aduse la înde-
plinire și , de la 1606 înainte , adică de când închină țara
Turcului , vedem că decurg 3 ani de pace , până în 1609 .
De fapt este că , în acel interval nu mai găsim , nici So-
li altele pe la Sașă saŭ Unguri , nici pe Papa în special că
să fi mers în vre - o solie ( 1) .

Prin actele nóstre proprii îl întâlnim ca Logofět - Ispravnic

al unui hrisov adică că se scóte o Carte domnéscă pe care
a scris - o Pisărul cu zisa lui Papa Vistieru ( 2 ) . Dovadă că ,
fiind ani de pace și de liniște , Papa se ocupa și el cu trebile
lui casnice , însă nu înceta cu totul de a lucra pe lângă
Domnie , fiind cu funcție pe atât numai pe cât putea fi în
raport cu vârsta lui .
Anul 1609 însă , aduce Domniei și țărei iarășă nelinişte :

Domnul didea hrisóve din Tîrgovişte , din Bucureștă , din

Gherghița , și din satele Vladimireşti , Predeşti , etc. ( 3 ) . Acest
lucru ne spune în de ajuns neliniştea și nestatornicia ce a-
veam . D'odată cu ivirea acelei neregule pentru ţară , găsim
că Papa este utilizat iarășă din noù la Solii .
In 1609 Aprilie , Vistierul Papa ia de isnoavă drumul spre

(1 ) Vezi pentru tóte acestea : Soeotelile Braşovului de N. Iorga .

( 2 ) Vezi Arh . St. Mitrop . Buc . pach , 273/92 netr , doc . și Acad . Rom . doc .
12 /XLI ).
(3 ) Arh . St. și Acad . Rom . mai multe documente .
 33

Braşov ca sol al Domnului . Poate că acea solie a lui să fi

adus roade bune și lucru e firesc așa trebue să fi fost , căcă
,

alt eveniment întâmplat în urmă nu găsim . Putem dar pre-

supune că Domnia și țara eraŭ atunci în pace ( 1 ) .
Intr'acestan 1609 cumpări Papa Vistieru moșia Pietrile
din sud Vlaşca pe care apoi , în 1618 , i- o jefuesc haiduci
lui Lupu Paharnicu Mehedințeanu ( 2 ) .
Radu ( Şerban ) Vodă prevedea însă atuncă vre -un
eveni-
ment mare și de aceea , el trimetea , la 1610 Martie 25 , pe
Vistierul său Papa în Polonia să -i cumpere un Castel (3 )
pentru ca la vremi grele să - șă poată adăposti acolo averea
și familia . Dacă îi va fi cumpărat saŭ nu Castel chiar în
Polonia , acesta nu o putem spune cu siguranță ; totușă putem
bănui că îi va fi procurat acel Castel undeva , de vreme ce
găsim că la 1611 Doamna lui Radu Şerban Vodă dă naș-
tere în Suceava unei fete și anume Elina ( 4 ) .
Liniştea țărei ține și în 1610 până pe la Decembre , când
găsim că fără veste , Gavril Betlen , Principele Transilvaniei ,

preparat de războiu , fuge în Moldova -

năvălește în Muntenia și o pustiește ; Radu Vodă , ne - fiind
póte chiar în cas-
telul lui din Suceava , cumpărat prin Papa în Martie Apri- -
lie 1610 (5) .
De aci încolo sunt cunoscute evenimentele întâmplate
pentru țară . Radu Şerban Voevod este înlocuit peste puțin
timp prin Radu Mihneĭ Vodă , dar pe Papa nu -l mai găsim
prin Documente decât tocmai prin 1616 .
publice
Avem totușă un document original în casă , fără dată , din
care se vede că putem bănui că în adevăr el și atunci nu
lipsea dintre fruntași boieră ai țăreĭ , adică : Jupan Vintilă Vor-

( 1 ) Ibidem , Socot . Brașovului de N. Iorga .

( 2) Copie : în collecția de documente a casei mele .
( 3 ) Acad . Rom . No. 18532 Memoriile lui Weiss .
( 4) Vezi Studii și Doc . de N. Iorga .
( 5 ) Ibidem .

Istoricul Moșiei Greceni , St. D. Grecianu . 3

 34

nicu ( 1 ) , Nica Logofătu , Stoica Vistieru , Lupu Paharnicu ,

Papa Vistieru , Necula Armaşu şi Dumitrașco Postelnicul dau

cartea lor următóre :

<tuturor slugilor domnești saŭ boierești cari umblă în slujbe , ca să

* se feréscă toți de satele Jupâneseĭ Grăjdana Spătărésa , pentru că

pe
până

fie

va
lăsat noi toți să - i satele seama veni Dom-

ei
<am

,
nul nostru atunci va face Dumnealui cum va vrea

ca
un Domn
,
«

milostiv.... apoi făcând altfel

că

că
așa este învăţătura nóstră
<< «

(
de
va
slugile mare certare avea către noi

»
)

că
puțin faptele cunoscute

în

se
Să cercetăm Ştim 1612

pe
de

ca
urzeşte un complot

să
vre boieră omóre Radu

8
la -o
MihneĬ Vodă din Țarigrad
în

sa
taină căcă venirea adus

a
,

mulți Greci cu Complotul

ca
fost destăinuit consecință
el

și
a
.

acei boieri sunt ucişi Printre era Leca Spătarul

ei

și
2
(
).

Rudeanu bărbatul Jupâneseĭ Grăjdana sora Banului Udrea

)
(

(
Băleanu de care vorba mai sus Domnul însă 1613

să în
cu e

,
)

merge Ardeal oaste din porunca Sultanului ca insta-

în

Domniea Transilvaniei pe Gavril Betlen

în

leze

ni
se
aşa

şi
,
înțelege lipsa
că

în
dă zisul act era dat chiar de atunci
a

că

zi-
acésta din Scaun Domnului ne explică era sus
al
şi
a

şilor boieri Caimacamĭ saŭ Ispravnică care țineaŭ locul Voe-

că

vodului Cu acéstă ocazie dar

ni
se

desluşeşte actul de
,
.

Papa Vistierul
nu

de

că

mai sus póte cât din 1613

și
fi

noul Domn
în

la
în

în

era acea vreme ţară mare vază

şi
și

Incă alt fapt care Papa

că

ne îndreptățéscă sigur
să

ști
a

1611–1616 un zapis din

în

era țară între ani este 1615

prin care Jupan Fiera Logofătul Jupâ-
cu

Ghenarie 25
și
,

neasa lui Stanca daŭ zestre fiicei lor Stanca ginerelui lor
și
,

Stan Logofetul Crețuleşti tótă partea lor din moșia Răs-

ot

turnați Acest Fiera Logofětul nu este altul de cât chiar

3
(
) .

tatăl lui Papa Vistieru

.

cunoscutul Vintilă Clătești tatăl fraților Negoiță Postelnicul

ot

Acesta
1

e
)

,
(

lui Tudosie Banul zis Buzescu care era ginerile lui Preda Buzescu
ot

Clăteștă
și

Vel Ban
.

Cronicile tărei
2
)

.
(

Arh St. Mitrop Buc pach 297/116 netr doc 19

3
(
)

.
 35

In 1617 sub Alexandru Ilias Vodă , Papa era tot Vistier

și atunci el dăruește , la Episcopia Buzěŭ , ca și moșul ne-
vestei sale , un loc de móră al săŭ propriù ce și el avea
acolo alăturea ( 1) .

In 1617 și 18 , sub acelaș Voevod , îl găsim martor la mai

multe zapise şi în tóte el purta tot vechiul lui rang de
Vistier .
1618 pe când a venit Lupul Paharnicul (Mehedințeanu )
In
cu Unguri de peste munte , de a scos din țară și din Scaun
pe Alexandru Voevod Iliaș , în întâia lui Domnie , « într'acea
vreme aŭ jefuit Unguri pe Jupan Papa de i- aŭ luat multe
<haine și scule şi ferecături și i- au răpus și cărțile de moşie ;

« decă din tóte cărțile câte aŭ avut de moştenire , târziŭ nu-

« mai s'a aflat cartea care este de moșia de la Pietri (sud

« Vlaşca ) » . Cartea pórtă leatul 1609 din zilele lui Șerban
Voevod Basarab adică de atunci de când s'a cumpărat mo-
șiea aceea de Jupan Papa , aflându - se el Vistier al 2 -lea ;
cartea regăsită s'a răscumpărat chiar de la acei Haiducă
« și dără-
cu bani , și s'a aflat la dînși călcată , întunecată
pănată » ( 2 ) .
Pe la sfirșitul acestui an , vine la Domnie Gavril Movilă
Vodă și Jupan Papa este înălțat la rangul de Vel Logofět ,
rang pe care îl păstrează și în 1619 și în 1620 sub acelaș
Domn .
In anul Main 5 , el încheie , în numele Domnului
1619
seй Gavril Movilă, tractat de alianță cu Gabriel Betlen ,
Principele Transilvaniei ( 3) .
In vine din noŭ la Domnia Munteniei Radu MihneĬ .
1620 ,
Sub tótă acéstă Domnie el ocupă acelaș rang de Vel Lo-
gofět , adică până în 1623 .
In acest an însă , Radu Mihnei este mutat de isnóvă la

( 1 ) Copie în coll . mea .

(2 ) Copic în coll . mea .
( 3 ) Copie la Acad . Rom .
 36

Tronul Moldovei și în locu -Ĭ vine fiul săŭ Alexandru , Coco-

nul ; atunci Jupan Papa trece la postul de Mare Vornic ,
în care îl găsim până în anul 1627 , adică atât cât stătu pe
Tron acest Cocon . In vremea domniei acestuia avem do-
vadă că în 1623 , el cumpără partea de moșie din Băteștă pe

care o alipește la moșia sa zestrală Cioceni sus zisă ( 1 ) .

Tot într'acest an găsim despre el adusă la executare ju-
decata patriarhală vestită ce o face asupra împărțireĭ moșieĭ
Hereşti - care zice chiar aşa : « fiind Papa Vor-
Budești (2)

<<nicul boier mare și cu multă putere și în voie la Domn ,

Logofětul la casa

luĬ
« fost - aŭ chemat el pe Radu Năsturel

Papa
cu
Vintilă Vornicul
îșă
<<

el
fiindu ómeni cuscri
și

)
(
,
)

(
-
,

judecată nimica luat Ra-

la
fără divan fără nici de
o

a
,
«

dul Logofětu cartea lui Gavrilă Voevod de fost tăiat

o
a
<

jumătate Radului Logofětu

in

cu cuțitul două fost dat

și
a
<< << «

jumătate lui Negoiță Postelnicul feciorul lui Vintilă Vor-

şi

pe din două ju-

ca

să

ție dimpreună acest sat

...
nicul
»
,

,
mătate jumătate
și

Intr'un act din anul

1627 de subt Alexandru Voevod
Jupanul Papa
se

Coconul pe vremea când

că

vorbeşte de
,

era Vel Logofět acésta era de sigur Domnia cea de

în

a
(
,

lui Radu Mihnea Vodă face mare judecată pen-

2
a
a

o
-

),

tru poverì saŭ 180.000 de aspri turcești trimișă de Ga-

3

Ţarigrad
ca

vrilă Voevod Movilă pe care bană

la

haraciă
și
să nu

luat plătit Nicola Spătaru haznaoa Împărății

la
și și
a

a
i-

i-

turcești învinuia pe nedrept Vlad Vistierul Rudeanu

.

Copie coll mea de acte

în
(2 (1
)

cu
cu

Moşia Clătești
sat biserică boieri acelaș nume era spre Oltenița
și
,
)

lipită cu Budești Herěști Vezi originalul document între Sinetele vechi ale mo-
-

- .

şiei Budești Ilfov lui General G. Manu actual Ministru Atunci chiar
d

I.
a

,
(

murise Vornicul Vintilă împărțeaŭ între dânşi

îşi
ot

Clătești moştenitori
și

moșiea
.

Cuscru cu Vintilă fost Năsturel Papa căci Drăghici fiul lui cel
și

și
3

,
(
)

mare Spătarul Vel Vistierul era ginere acelui boier din Clătești deci Papa
și

și
,

cunoștea bine pricina căcă ca Vel Logofět acel Divan judecase

în
el

și
o
o
,

iscălise Tot de acest Vintilă pag

34

vorba nota
la

este de mai sus

la

de
și

1
.

.
 37

La judecata aceea aŭ luat parte și Ianake Banu Catargiu ,

fratele lui Nicola , și încă alți 4 boieri ( 1 ) .
In 1628 şi 1629 vine la Tron Alexandru Iliaș cu a 2 -a
domnie ; în acest timp , Papa purta rangul de biv Vel Vor-
nic , adică fost mare Vornic , dar cu tóte acestea el era bine
văzut la Curte și dăm probă
de acésta căcă găsim că în
multe Divane este chiemat a lua parte ca biv Vel Vornic
și judecător de încredere și nepărtinitor . Acești 2 ani sunt
cei mai îmbelşugați pentru el , căci îl vedem rugat adeseori
a lua parte ca martor la o mulțime de zapise .

Își
reînoește
atunci hrisovul pentru moșia Pietrile din Vlaşca pe care

o
i-
pe
de
jefuise haiduci îngropa fii-
în

1618 are durerea

a
;

cea mai tînără anume Anca cu un cuvînt

sa

că vedem

il
-

;
,

relațiile sale ca om
in

în
cum sta societatea care
în
el
și

viețuia
.

fu pe

In scaun Leon Vodă Jupan Papa

In în
1630 era tótă
.

Vel Logofět
ca

Domniea aceasta pus slujească

să

1631
.

răscumpără cu dare de mulți bani viața ginerelui săŭ Preda

Postelnicul Brâncoveanu care prins viù războiul pe
fu

în

care pribegi l'aŭ dat lui Leon Vodă d'asupra viilor din jos
,

Tot într'acest an lu-

la

de mănăstirea lui Mihai Vodă 23

,
.
lie

Jupan Papa iscălește hrisovul dat

de

Leon Vodă pen-

,

24

Aprilie
In

tru isgonirea Grecilor din țară 1632 mai

2
(
).

este lovit de mare mâhnire căcă încetéză din viață frate-

o

Muşat Vistierul şi'l înmormântéză interiorul

şi in

s'o mai tînăr

mănăstireĭ Argeş iar
la

Octombre vine închierea

3

îi
,
(
),

zilelor sale prin războiul contra lui Matei Aga din Brânco-
în

veni care pierit

el
în a

Acestea sunt rezumat punctele mai principale pe care

eŭ am putut dovedi din viața lui nu mai citez pe cele
le

şi
-

;
de

de
la

l'alte amănunțimi sunt multe număr dar sunt

şi
-

XLII
37

Acad Rom doc

(2 (1
) )

/
.

Vezi Dacia Vol pg 125

I,
.

Copie după originalul aflat Arh

în

coll de acte
la

St. mea
3
)

,
(

.
 38

un ordin mult mai intim și găsesc de prisos a le înșira în

scrierea de față .
Putem dar zice în rezumat despre el , că a fost un stilp
al țărei bine cunoscut în vremea lui , nu numai bazându -ne
pe actele demne de credință din Arhivele publice , dar chiar
și pe câte o scriere a streinilor trecători prin țara nóstră ,
care l'aŭ văzut în înaltele slujbe ce a îndeplinit și prin acele
ce se găsesc că streini scriitori aŭ menționat despre el ( 1 ) .
El a jucat un important rol în țara sa ocupând pe rând la
vre -o 11 Domnii , în curs de vre -o 30 de ani , sarcinile cele
mai mari . A fost trimis pentru a îndeplini
peste hotare di-
verse misiuni saŭ Soliă de cea mai înaltă încredere pe lângă
Curțile învecinate . A suferit pagube și jefuiră în averea miș-
cătóre şi nemișcătoare a sa din cauza înverșunatelor răz-
bunări ale contimporanilor săi . A luat parte la mai tóte răz-
bóiele ce s'aŭ întâmplat și în patria sa și în țările vecine pentru
paza intereselor din lăuntru și cele din afară ale țări noastre .
El a lăsat urmași care aŭ slujit ca și el în armată și aŭ
pierit pentru slujbele țărei precum toți cronicari și multe
pisani și acte speciale mărturisesc atât despre fiul săŭ Dră-
ghici ucis în revolta din 1655 Fevruarie , de odată cu
potul adică fiul ficei sale Păunei, Papa Postelnicul ot Brân-
coveni ; cât și despre strěnepotul direct al lui , fiul cel mare
al fiului acestuia anume tot Papa Vel Vistierul cel din 1674 ,
care fu cu cruzime ucis de Duca Vodă căcă se lupta contra
hrăpirilor
acestui Domn ( 2 ) . Și , din voia lui Dumnezeŭ , tot
a mai scăpat de nu s'a stins casa și semințiea lor și în sfâr-
şit

ca

când murit un mucenic cu sabia

el

în

mână moar-
a

pe câmpul
de

tea aceia fost bătălie

a

Pentru aceia dar noi credem că avem dreptul de căutà

a
,

să

cu dorul ce avem pentru băr-

se

fără indiferență cuvine

și

ne dăm seama pentru care cauză s'a

să

bați valoroşi din trecut

,

Pauli Strasburgii Svecice regis quondam consiliaris Secretioris aulici

et
1

,
(
)

Amurathem IV Legatem relatio de Byzantino itinire circa anno 1633. ect

,
.

Vezi Cronicile Mss cele publicate

și
2
(
)

.
 39

împotrivit el lui Matei Aga , încât și viața și- a pierdut - o și

daca cauza lui era dréptă saŭ ba , căcă el nu a fost un om
de rînd ci un bun fiŭ al patriei .
Acum , după ce l'am făcut cunoscut atât pe el cât și pe
părinți , pe frați , pe surorile şi pe copii lui , să nu revenim
cu pripire la povestirea celor ce s'aŭ petrecut pe moșia lui
Greci şi de care ne vom ocupa îndată mai jos , ci să cer-
cetăm puțin în ce împrejurări a venit tragicul săŭ sfârșit , în
urma căruia s'a înlesnit biruința și venirea la Domnie a lui
Matei Vodă ?
Viața publică a acestui boier și chiar viața privată a lui
formează adeseori puncte istorice din trecutul Munteniei
noastre și ele nu aŭ fost nică publicate , nici măcar cunoscute ;
și , dacă intercalez în fugă aci aceste rândură despre el , des-
criind moșia lui , nu crez a păcătui contra cererei ce mi se
face din partea Onor . Guvern când , cu fericita ocazie a
Jubileului din acest an , se dovedește iubirea sinceră către
istoria țărei , ce îl însufleţeşte .

Jupan Papa Marele Vornic stăpânește moșia sa Greci până

în anul 1632 , când cade victimă ideii sale în cunoscutul
rězboiŭ al boierilor contra lui Matei Aga din Brâncoveni ,

rězboiu crâncen dar fără cauze bine explicate de către par-

,

tizani lui Matei Aga , până în ziua de astăzi chiar . Ştim că

a ținut mult Mutei Vodă să nu se auză saŭ să nu se créză
despre acel rězboiù altfel de cât cum a găsit cu cale el ca
să se scrie . Un exemplar s'a şi lăsat în manuscris , la fru-
mósa lui Mănăstire Căldărușani care se păstréză acolo și
este în acelaș înțeles cu cele scrise de Cronicari , dar nici
de contra părere nu pomenește nimic , nică de vre - o discu-
tare obiectivă a pricineĭ , nimeni , pe cât știă , nu s'a ostenit
a lua condeiul și a judeca cu nepărtinire această cestiune .
Ea însă merită a fi discutată , căcă un motiv de sigur a trebuit
să fie pentru a învrăjbi atât de tare pe ambele tabere care
s'aŭ bătut , și partizani cauzei celei drepte aŭ fost biruiți , iar
 40

triumful , cei - l'alți aŭ dobândit ! E interesant deci d'a se afla ,

măcar acum peste 275 de ani , care a fost așa pretinsul , justul
și bine - cuvîntatul motiv al partizanilor care aŭ câștigat izbânda .
Evenimentele dintr'acest an , 1632 , sunt prin tóte croni-
cile detaliate şi destul de cunoscute , dar cu tóte acestea
nicăiri găsește până acum , crez , niscaĬ documente ,
nu se
care direct saŭ indirect , să vorbéscă și să explice în mod
serios și valabil discutată sau cu
adevărata cauză istorică
nepărtinire pentru
judecată
adică : care pricină boieri ceï
mai de frunte din Bucureşti s'aŭ pus în războiŭ cu boieri
cei de peste Olt ajutați de Unguri din Ardeal și condușă de
Matei Aga din Brâncoveni ?
Să vedem care era situația .
Era în joc alegerea la Domnie între candidați ce eraŭ în
rivalitate atunci , adică : cei dintâiŭ luptând pentru alegerea
tînărului Radu Iliaș și cei - l'alți pentru impunerea pe Tron a
lui Matei Aga care se afla atunci peste Olt .
Nu cu mult mai nainte , adică pe când , în 1631 August 23 ,
Matei Aga s'a răsculat în prima óră cu ajutorul Unguresc și a
câtor -va boieri de peste Olt contra lui Leon Ștefan Vodă , ase-
menea neunire între aceste 2 partide nu a existat , ba încă atunci
aŭ combătut uniți cu cei de peste Olt și Preda Floricoiul
ot Greci și chiar Preda Brâncoveanu ruda lui Matei Aga ,
care era ginere a lui Papa din Greci și pentru a cărui scă-
pare ne spun Cronicile , că s'aŭdat mulți bani de socrul
l'a

săŭ , lui Leon Vodă de scăpat pe Preda Brâncoveanu cu

viață
(1
.)

Era de mare lipsă dar de

se

26 Oc-
puţin mai târziŭ
şti

în
a

tomvrie 1632 de unde provenit neunirea atât de mare între

a
,

că

tabere vrăjmaşe Încă odată zicem

în

cât s'aŭ făcut

ei

regretabil că chestiunea acésta de nimeni

este nici odată
și

sânge părtinire
în

nu s'a desluşit cu rece fără cât ea

şi

până ază stă încă neluminată din destul istoria aceluĬ timp
în

Vezi Acad Rom

ss
la

269
M
(1
)

-
.

.
 41

Repet încă odată că cestiunea era pentru o alegere la

Domnie . Trebuia ales un Domn și destoinic şi cu însuşirile
cerute de obiceiul Țărei și acceptat de Sultanul . Candidatul
propus era tînărul Beizadea Radu sin Alexandru Ilias Vodă ,
un fiù de Domn din Moldova care avea şi înrudire cu Ba-
sarabi de la noi și era chiar însușă fiu de Domn și agreat
de Sultanul . Acesta era candidatul boierilor Bucureștenă și
al lui Papa Vornicul ot Greci .
Rivalul acestuia era boierul ot Brâncoveni anume Mater
Aga de neam Brancovică adică sîrb despre tată și nu putea
fi Basarab de cât numai despre maică - sa Stanca , fiica lui
Radu Postelnicul ot Brâncoveni numai ea era rudă din sîn-
;

gele Craioveştilor , dar nimeni din părinți lui , despre tatăl săŭ ,
nu fusese Domn nici la Moldova măcar . Nu putem ști precis
nimic cât pentru destoinicia lui Radu Beizadea , dar se poate
ca Coconul Domnesc să nu fi avut mai puțină decât Aga
Matei căci nimeni nu ' ia băgat vina asta . Deci pentru drep-
tul serios de a domni în țara Românească , calitățile lui Ma-
tei , dacă le -ar fi susținut după legile țărei , nu aveaŭ nici o
valoare și nu-i rămânea alt de cât saŭ calitatea nulă de
rudenie prin femei cu Basarabi , saŭ numai semeția sa pe
forta armelor adică sila dreptate nu are , ci caută numai
care va fi mai tare acela să biruiască , ceea ce obiceiul pă-
mîntului nu primea .
Puindu -i deci față în față pe amândoi pretendenti , negreşit
că Radul fiul lui Alexandru Iliaş Vodă , care era și român
moldovean și fiù și neam de Voevod , întrunea mai multe
calități de cât Matei , ai cărui părință nici odată la Domnie
în țara aceasta nu pretinsese și nu ajunsese . De altfel , atât
Jupan Papa cât şi partizani săi , ştiaŭ bine toți acest lucru
când recomandase și obținuse învoirea Sultanului pentru can-
didatul lor și el , Matei , însușă știa acestea toate încă mai
bine decât cei- l'alți .
De partea cui dar putea fi dreptatea daca nu de partea
 42

acelora care căutaŭ să rămâie ţara românească în pace cu

Turci și să nu -i întărîte cu pretenții nedrepte pe aceĭ timpi
primejdioși ?

Așa ne explicăm noi cauzele alegeri și războiului care a

urmat ..
Matei cu ai săi venea cu Unguri pentru pofte și interese
personale dar ne-legale și ne-scuzabile ; iar combatanți cei-
,

l'alță : Papa , Catargiu , Necula Vistieru și alță fruntașă veneaŭ

cu un candidat acceptabil și legal care nu primejduia liniștea
țărei despre Turci . Care dar , din acele douě partide avea
dreptate ?

Dar adese - ori sórta armelor altfel hotăraşte ; ea nu ju-

decă , ea nu caută dreptatea . Chiar daca nu să va fi în-
tâmplat 'trădarea atunci că s'ar fi
ce s'a şoptit petrecut
noaptea în cortul unde s'a găsit Papa ucis , totuși , soarta
crudă a armelor s'a pronunțat și toate dreptățile aŭ tăcut ;
căcă nu se ştie cui dintre ambi luptători îi- ar fi ajutat no-
rocul să izbândească la sfîrșit dintre cei doi care se arun-
case în foc .
Matei din Brâncoveni , care nici prin neam , nică prin sânge nu
putea pretinde tronul , a fost ajutat de noroc și a domnit 22 de
ană , mai îndelung timp decât mulți din cei mai bună și cu-
rață Basarabă . Și , după ce a ajuns pe Tron , numele acesta
de Basarab , care dupě obiceiul țărei nu era al seů , precum
cu
l'a

noroc >purtat
cu multă ostenta-
am arătat , el
și
şi

prin absolut nimic nu

el

țiune zic cuvîntul ostentațiune căcă

,

găsit temeiuri pentru arăta cine aŭ fost Basarabă din

a

fost dator de sigur facă acesta Ba

să

părinți săi
ar
și

fi

.
cu

chiar cercat nu izbutit greŭ venea căcă

și

și
și

îi
a

a
și -

,
ca
se

mereŭ stăruia Basarab iscălea Asemenea

el
a și

și
.

nepotul său Brâncoveanul Costandin Voevod când voit

,

lupte cu alți competitori nobleța Basarabéscă prin ex-

la
să

punerea neamului săŭ Brâncovenesc portretele din mă-

în

năstirea Hurezi n'a găsit strămoșă mai vechi pune ta-

în
a
,
 43

bloul neamului lor de pe pereţi Bisericei de cât pe David

Postelnicul tatăl tatălui săŭ , de - și a pus a scrie acolo asu-
,

pra ușei că ei să trag prin dungă bărbătească din casa

Basarabească .
Cu ce neam domnesc pămîntean dar , venea Mateĭ Aga
acum să lupte ca să apuce Tronul și apoi cu ce temeiuri
s'a intitulat el , în lunga sa Domnie , necurmat , de fiŭ al
casei Basarabilor ? dar , ce e dreptul , trebue să i se recu-
cu
l'a

nóscă că purtat numeróse bune calități Despre

și

.
rivalul înfrînt vorbă nu trebue se mai face căci succe-
a

,
,

dreptate totd'auna
aŭ

sul faptul împlinit trebue admise

şi
și

.
Către Papa Greci însă cuscrul
ot

Matei fost un său

a
,
neîmpăcat un fórte crud adversar căcă nici după astfel

o
și

de
astâmpere setea
să

de izbândă n'a ştiut rèsbunare

el

șă

pe toți opozanți săi de atunci sărăcit

ci

că a
i-
,

Daca după canonul spove-

ce

s'a zis s'ar dat la

fi
,

danie chiar de către Patriarh atunci când mers

în
el
la
a
,

ce

Tarigrad pentru mărturisi păcatul

a'i

făcut cere
și
sa a

a
-Ĭ
,

depărtase
îșă
să

cum spele din inima nu

el

totușă
și

,
-l

Chiar supus canonului aparență

în

mânia daca s'a

în la
și
.

vederea obştei Căci de zidit acele 40 de biserică

şi
a a
-
,

,
.

lunga lui Domnie așa cum dat canon Duhovnicul făcând

i-

pe cea de 40 lea chiar anume prin reclădirea mănăstireĬ

a

Coconilor Sărindarul pentru că aceea era chiar ctitoriea

(

),

pe
în

neamului adversarului care ucisese cort totușă

el
îl

însă nu s'a săturat numai cu atâta n'a uitat d'așă ține

și

necazul neşters printr'ascuns încă mai tare căcă pe ambi

și
,

în
fii

acelui învins nu miluit 22 de ani cât domnit

el
a

a
i-

;
să

lor
ca

ba toată averea confiscat fie domnéscă

le
și

o
-

să'i lase săracă

și

D'abia înmormântarea oaselor lui Papa permis după

a

-
o,
se

stăruirea văduvei copiilor lui d'a face schitul zidit

în
și
a

de Papa din ur-

la

Balamuci ziua de Sâmbăta Rusaliilor

(

),

mătorul an Incă soției lui Papa fiilor

et

zestrea
și

le
și
a
.
 44

o luase el cu ceea-l'altă avere a lor precum chiar propria sa

Carte ni- o spune . Apoi și averile cele-lalte ale opozanților
boieri de atunci , numai cărora aŭ căzut la genunchi lui le - a
iertat , iar ale fiilor lui Papa le - a ținut confiscate în 22 de
ani de Domnie și numai moșióra Cioceni , a soției sale de
zestre , s'a putut scăpa pentru casa lor .
Dar , acel boier învederat este că nu a luat ei în mână
armele atunci prin întâmplare la bătrînețe nică prin vre - o
ori vre -o pasiune cu scop de a opri pe un mare
ambiție
Domn ca Matei d'a veni în Scaunul Domniei , căci cauza
dezbinărei mai sus am desluşit-o , ci pentru a izgoni cu sabia
sa voinicește pe aceia care vin să calce fără dreptate legea
și țara .
In sfârşit , acest Papa , ot Greci , ori cum va fi fost , ne-
un ostaş pe câmpul
ca
tăgăduit este că el găsi mórtea
își

de bătălie
.

Ca semn de amintire până

la în
de atuncă ază neîncetat
și
,

,
fac pomeniri pe moșia tîrgulețul de
se

sa
fie care an se și
,

chiar
în

în
Moșă ziua de Sâmbăta morților care urméză
,

satul Greci de încetarea confiscări acestei moșii 1654

la
,

),
adică de suirea pe tron lui Costandin Cârnul (
sin Radu
la

Şerban Vodă Basarab

.

Dăm acum prescurtare prin care după

în

documentele
și

avereĭ lui Papa altor

se

rězboiů dovedeşte confiscarea

și
a
,

lui
ai

frați de arme
.

1634 Februarie 24
«

» • porunca Domniei mele zice Matei Voevod boierilor Dom-

(

niei mele Drăghici Spătaru Fotei Postelnicul feciori Papei Lo-

și
«

gofetul ție
aŭ

lor rumâni fost de

ca

să

din Ciocení care

ai

...
...

...
«

Jupânesei Elinei Logofetesei muma lui Drăghici Spătarul

ai

zestre
Fotei Postelnicul dați zestre de părinți iar
ei

nu
ei
şi

soțu-
<

a
,

lui Papa
ei
«

... iar când au fost acum în zilele Domnici mele după războiù
«
<<

după mórtea Papei Logofětul s'aŭ plâns Drăghici Spătarul

și

...

și
 45

Papei Lo-
Fota
<< Postelnicul cum că n'aŭ fost rumâni ai tătâne - s'o
»
gofětul , ci au fost ei a -i mâne -sa de zestrea ei . . .

Dăm aci în fac- simile şi documentul acesta aflat în ori-

ginal în casa mea :

12
2
A

400

€
jspithinm
1771 22

119

12
Φίτπν dia

(
‫עב‬

J66)
)

،،

TTTV
WITHSAM

8
1 στην
.

STT

муд AMS

Nu ştim bine care alte moşii proprii mai rămăsese ur-

le

Logofět atunci când

maşilor lui Jupan Papa Vel Greci
ot
pe

acestă moșie Greci confiscase pe seama Domnieĭ

le
de o

,
-
)
și (

zestre Cioceni împăr-

le

și

ba moșia
și

confiscase
o

noul Voevod pe favoriți lui dar legea țărei fiind astfel

la

țise
;
 46

întocmită încât de zestre nu se putea atinge nimeni , de aceea

vedem că chiar Matei Vodă nevoit fu ca să restitue moșia Cio-
ceni înapoi , familiei , ca un lucru ce nu se putea lua de Domn
prin confiscare .
Dar faptul confiscărei averilor tuturor acelora care eraŭ
partizani lui Papa și aŭ luptat împreună cu el în contra ve-
nire pe Tron a lui Matei Aga , este dejà făcut cunoscut în
mare parte publicului cercetător de astăzi , din diverse do-
cumente ce aŭ fost publicate ( 1 ) parte tot prin mine ; printre

(1 ) Actele pentru confiscări :

1633 19. Mateĭ Voevod dă poruncă slugi Domnii lui , Iancului Că-
Ianuarie
pitanu ca să -i fie lui moșie și rumână , satul Micșunești din sud Ilfov ... care a
fost cumpărată mai nainte vreme de către Nicola Vistierul ... iar acum în zi-
lele D -nii -mele iar Nicula Vistierul el s'aŭ sculat asupra capului D - nii - mele , și
cu sate și cu óste , cu Tătară și çu Moldovenă , de aŭ venit să prade și să ro-
béscă ca un neprietin fiind D - nii - mele și satelor .
Intru aceea Iancul Căpitanul s'aŭ luptat cu bună nevoință întru nimic
el
...

și
aŭ socotit vărsarea sângelui lui pentru nia mea am dat pentru drépta ...

...
că și
D
... -

credinciosa slujbă aŭ slujit pentru aŭ câștigat Iancu Că- i-

ce

mele
și

o
-

-
pitanu acea moșic dréptă slujbă vărsarea sângelui Iar Nicula Vistieru
cu
cu

și

pierdut moșia lui pentru vicleșugul .

care aŭ făcut de către mea cât
el
și

D
a
-

-
am pus capul lui
și

.
i-

XLII Matei Voevod dá hrisov UrsuluĬ

12

1633 Iunie 16. Acad Rom doc

/
(

)
la ... .

Căpitanu de viile fuĬ cu

că

Buzěŭ am fost miluit mea cu morile

la

D
te

și
-

Dumitru Vistieru de
ai D
Scurteștă Dudescu iar acum m'am milostivit mea
...

-
(

tu )

mâna lui iar plâns cum

ai

te

de am dat moşiile iar venit de avut

la

ai
,
i-

cheltuială un zăgaz de moară opreștă moșiile lui

la

la

...

de
îl
și

Iar fie pre mâna luĬ iar pentru rândul chel-

tu

să

să

să cauță dai moșiile

...
-
i

cu dreptul de va în-
- se

tueli ce cheltuit
voi vă veți socoti cum va
ți
fi
a

,
i
-

iar pentru lipsești de moşiile lui am tri-

te
ce
că

turna cheltuiala
D
...

mea
ți
,

coță de postav granà pentru l'am miluit cu moşiile lui pe Dudescu

că

mes
...

),
5

(
că

Ţarigrad slujba țărei NB Dudescu fu-

în

trimet mele
la

mea
D

și
a

(
- l

.
ce

sese partizan lui Papa dar după cum vedem după l'a deposedat de tóte
a

averile lui înapoiază cine știe prin legături de rudenie

le

ce

interveniri
,.
,

,
i

extorcări de bani saŭ alte împrejurări necunoscute nouă

,

).

1637 luna rupt ziua 10

,

Còpie tradusă după originalul slavon

în

colecția
in

mea 1794
,
(

ca )
.
să

lui Jupan Dragomir Vel Vornic

dă

Matei Voevod hrisov fie lui

...

...

-
i

niște case cu locul aici Tîrgovişte din sus de Curtea Domnéscă

în

în

oraș
...

aproape de rîù dreptul grădinei Domnești pentru

că

aceste case loc

în

...

...
și
,

aŭ fost ale lui Ianake Banul Catargiu

...

Iar acum leat 7145 1637 daca eu vrerea lui Dumnezeŭ am stătut mea
la

=
...

D
-

iar Catargiești venit peste

aŭ

cu

cu

Domn mea sabie óste din țara

D
...

și
fi
a

-
 47

aceia putem număra pe Necula Vistierul , pe Catargiești din-

preună cu Greciani , pe Dudești și pe alţi . Averile tuturor

Moldovei și cu Tătară și cu atâta răutate aici în ţară , ca niște ómenì răi și

stricători de ţară . Apoì aŭ căzut subt piciórele mele am scos

și D

a D
...

și
mea

fi -
-

și -
i
cu

cu
din țară cu amară rușine aŭ stătut acele case locul tot pe
și

,
scama Domnéscă
.

Intru aceea am dat am miluit pe cinstit credincios boierul mele pe

D
...

și

cu și

-
Jupan Dragomir Vel Vornic cu aceste case tot locul pentru drépta cre-

și

și
ce

dinciósa slujbă slujit țării prin pămînt strein Ţarigrad

....
mele
D

la
și
a

şi
,
-

cu vărsare de sînge
și

...

1654
.

T.

Tesaur de monum ist pg 345 urm vezì docum comunicat de mine

și
(

I,
.

.
lui Papiu Ilarian
.)

dă

lui Dumitrașco Postelnicul fecio-

Io

...

Costandin Şerban Voevod hrisov

...

rul Neculi Vistierul fie lui satul Micșunești

ca

să

sud Elhov căci acest

ot
...

...
-
i

sat aŭ fost megiașă de moșia lor iar zilele lui Mihail Voevod
în

s'aŭ vîndut

eĬ
...

domnești lui Mihail Voevod Apoi Mihail Voevod aŭ fost miluit cu

...

...
rumână
.

pe LecaVel Comis Rudeanu Apoi Leca

cu

acest sat Micșunești rumâni

și

).
au scumpărat de rumânie
aŭ

Comisul rămas iar megiașă

ei
și
i-

Apoi .
Simeon Voevod aŭ miluit acest sat lui Mihai Ghiula Căpitanu deci
...

;
s'aŭ răscumpărat repos Radu Voevod Mi-
la

de Mihai Ghiula
ei

la
...
și

și

de
.

cum am văzut hrisovul de scumpărare

...

hnea
și

Iar zilele lui Alexandru vîndut rumâni Niculi Visti-

în

Voevod Iliaș
ei

s'aŭ
erul tatăl lui Dumitrașco Postelnicul zilele repos Matei
în

Iar când aŭ fost

...

după pierit Necula Vistieru

ce

Voevod rězboiŭ Bucureștă fiind fost

la

la
a
,

pribegie Ţarigrad
în

în

Dumitrașcu Postelnicul fiul său țara Moldovei

la
și
,

rěpos Matei Voevod

cu

aŭ fost dat acest sat Micșunești rumâni milă Ian-

...

,
.

cului Căpitanu din Gherghița tot aŭ fost pe scama lui

și

Apoi aŭ făcut Mateĭ Voevod mănăstirea Căldărușani atuncă aŭ dăruit Ma-

și
,

Căpitanu ughĩ pentru acest sat Popi

aŭ

tei Vodă Iancului dat

...

...

și

200
o și
ot ,

Vasile Brașov ughĩ 150 având biserică din Schei carte răpos
sf

...
și

a
,

Pătraşcu Voevod sin Mihail Voevod de milă satul acesta iar sațul l'aŭ
în

...
,

dat apoi rei Căldărușani

-M

Apoi acum
aŭ
în

zilele mele dacă venit Dumitrașco Postelnicul din țara

D
-

au

Moldovei aicea țară moșiile tătâne seŭ Niculi

căutat de satele
în

și

... și
și
,

s'aŭ pîràt
în

Vistieru au căutat de acest sat Micșunești Divanul

...
și

și

și și

mele cu Egumenul
ot

că

Căldărușană am căutat am aflat acest sat

a D

...

...
și
-

fost cumpărat de Necula Vistieru prin lui drepți aspri iar Mateĭ Vodă
aĬ

...

n'aŭ fost cumpărat de Dumitrașco Postelnicul cu bani gata cum zicea E-

la

...

gumenul nici
am aflat mea cărțile Domneștă nici un zapis de cumpărare
în
D
... ...

aŭ rămas Egumenul de lege

la

de
ei

și

Hrisovul acesta prevede apoi judecata

ce

avut Dumitrașcu Postelnicul

și

și a
cu

Popa Vasile din Șchei Brașovului dar acesta rămâne de lege

...
și

1656 Maiй 28
.

boieri jurători Papa Ceaușul de Aproză

12

ot

carte între cari era

O

și

și
a

Grecì adică acela care devenit Vel Vistier sub Duca Vodă pe care
îl
și
a
 48

acestora d'abia după anul 1654 la a 2 -a și chiar la a 3 - a

generație reintrară în mâinile neamului lor și le reluară ei
în stăpânire tot în devălmășie ca de la mòși cei bătrînă și
merseră tot aşa înainte după vechile lor hrisoave .

Nu trece însă multă vreme de la data acésta ( 1634 ) și

Jupanului Papa încetéză din viață
fii
unul din

.
ce

Iată ne vorbeşte piatra lui mormîntală

:
My HATE MESS MY1 KP- 14HI

£
IL

£
7
E
-

•
)
°

-
БОГОУНОВ

3PH

SZHHATREHAKAM
ВИСЕВАН

YLINUKAISTEN HJ WIJ VE VIRX

3
•
∙

Acéstă piatră mormîntală este lui Jupan Fota Spătarul fiul Papeĭ
a
«

Dvornicul răposat Matei Voe-

în

Io
zilele bine cinstitorului
și
a

vod luna Martie anul 7148 1640

11

=
,
<

1
(

»
)

.)
,
,

(
.

După cum am pomenit mai sus moșia Greci de care

și

ne ocupăm tot timpul Domniei lui Matei Vodă

în

stat
a
,

pe seama domnească acestui Jupan toată lunga

în
fii

iar
,
,

1674 nepot de fiŭ Papi Vel Vornic prevede Egumenul

de
în

că

ucide Căl-
la
,

dărușani tot nu s'a lăsat de pricină boieri ca să jure cum

12

că

luase aceì
și

satul Micșuneşti fost cumpărat de Matei Vodă de Dumitrașco Postelnicul

la
a

să .

Deci noi toți boieri strânsu ne am un loc am întrebat pe Egumen

la

și
«

scóță zapisul lui Dumitrașco Postelnicul de vînzarea satului Micşunești iar

...
<
« «

n'au avut nici un zapis

el

...

fost'am toți gata de am mers

Deci noi
cu
să

jurăm
sf

biserică
la

mâinele
..
«

pre evanghelie cum n'aŭ cumpărat răpos Matei Vodă acest sat l'aŭ ți-
în sf

ci
«

.stj

nut silă apoi s'aŭ împăcat dând Dumitrașco Postelnicul 400 de moşie
...
«

mănăstirei pentru pomană

.

drépta intrări
în
și se

Acest mormînt biserica schitului Balamuci

în
la

află
1

;
(
)

mormintul acesta zac oasele lui Papa Vornicul tot aci fost îngropată
și

Elina soția Vornicului

şi

.
 49

durată a Dominiei lui Matei , aŭ fost înlăturață de la ori ce

înaintare la ServiciileStatului ba chiar ținuți în oştire pe loc
aceluia hain care lup-

fií
fără nici o înaintare , ca niște

aĬ
tase în contra venirei lui la Domnie

.
după
în

D'abia 1654 adică moartea lui Matei Vodă

,

,
la

când vine Domnie Costandin Şerban Voevod Basarab

,
singurul fiu Jupanului Papa anume
ce

fii
mai trăia dintrě

,
Drăghici este înălțat

de
Divanul Domnesc rangul Mare
în

la
,

Vistier El însă nu are noroc ocupe multă vreme această să

.

slujbă căci 1655 Seimeni revoltați ucid chiar Pa-

în

în
îl
,

latul Domnesc din Bucureșcă Mai mulți boieră de frunte aŭ

.

fost duşmăniță jertfiți atunci de streini Sîrbă Seimeni

și

și

,
care cereaŭ lefură degeaba nu vreau mai plece din să
și

țară timpul lui Matei Vodă

se

din oștire căcă învățase

în
ei
și

,
prinsese necaz mare mai ales pe acel Vel Spătar Dră-
și

ghici care atunci ştiea faptele lor toate acum devenind

le

și
,

Vel Vistier sfătuia pe Costandin Basarab Vodă nu să

el

-Ĭ
de
cu

mai ție de geaba mari cheltueli pace

în

vreme
și

,
când țara avea mare lipsă de bani din pricina lor chiar
;

printre boieri aceia era Jupanul Drăghici Greci fiul cel

ot
și

mai mare Papeĭ Vel Logofăt iar trupul lui

al

fu

dus
la
,
și l'a

în

schitul Balamuci aşezat acelaș mormînt unde zăceaŭ

și

oasele părinților fratelui lui Fota Spătaru

și

D'odată însă cu venirea Domnie lui Costandin Vodă

la

ce a

Cârnu acest Domn știind nedreptatea făcuse Mateĭ Vodă

,

confiscând averile acelor boieri cedéză înapoi cu hrisoave

,

toate moşiileurmaşilor lor Astfel dar revine moșia Greci

,
,

stăpânirea boierilor Greciani

în

din nou
.

Urmaşi lui Drăghici Vel Vistierul Greci sînt acești

ot

4
pe

rând anume Papa Vel Vistier Costandin

fii
la

număr
și

,
:

Vel Postelnic Mihai Vel Clucer Vintilă Vel Căpitan Toți

şi
,

stăpâneaŭ
îșă

moșia Greci
în

aceşti fraţi devălmășie aci

și
4

căcă pe
cu

aveaŭ reședința toți câte găsim iscălin-

ot și
4
îi
,

până lor moarte

că

Grecì
se

du sînt
la
a
-

.
:

Istoricul Moşiei Grecii St. D. Grecianu

,

.
 50

V.

Tîrziu , după anul 1700 , acestui neam de boerì în-

se
fii
mulțesc Vechiul obiceiù pământului

să
al
de ține neím-

a
.
părțite nevândute între nepoță strănepoță vechile moșii
şi

și

,
de
începe pe venirea Domnilor din alte neamuri pe

la
,

ca
Tronul țării noastre mai păzească

se
să
nu mai nainte

.
Ramurile spițele neamurilor aŭ primit pe ultima jumă-

la
şi

tate veacului XVII lea voia de a'și împărți pământu-

al
a

-
de
rile după pentru

se
numărul moşi da

la
saŭ ramuri

a
urmașă
.

După acum reposați lui Drăghici Vel Vis-

ai
fit

aceşti
4

)
tier sin Papa Vel Vornic

în
s'a măsurat anul 1761 vechea
,

ea
treime de 1625 s'a făcut din mijloc pentru schi-
la

la
și

,
parte după lățimea de stânjeni

ce
tul Balamuci

se
găsea
o
,

danie făcută de Papa

ca

înscrisă de săi nepoță S'a

ai
și
,

.
ce
măsurat apoi drépta stinga pe lat pămîntul mai
la

la
și

,
sè

despărți din cu semne hotare alte

el

era s'a calculat

și

-
patru făși saŭ sfori de moşie pe patru nume ale fiilor lui
Drăghici numiți mai sus cu zicerea de Moşi
.

Mai nainte însă de schița trăsuri generale hotărnicia

în
a

moşii Greci din anul 1761

să

nu trecem cu vederea unele

,

acte din cari putem culege niște detalii prea interesante cu

privire istoricul moșii de care ne ocupăm Vom da ântîi
la

actul din anul 1704 care original

se
în

află
în

casa mea
.

1704 August 18
«

Costandin Voevod Brâncoveanu dă poruncă către egumenu

ot «

1
)
(

mânăstirea Căldărușani că ... au venit ştire spuindu Drăghici

*

i
i-

-
cu

că

Căpitanu împreună frate sčŭ Costandin Postelnicul cum aŭ

«

intrat egumenul moșia lor Greci de au luat dijma pâinea

în

le

și
<

cu

râul cui poruncă judecată

cu

ce

de care lucru
..

și
a

a
«

Ĭ
)

-
(g

moșia lor de
în

mers de intrat luat venitul moșii de care

aĬ

-le
ai
«

Vodă era věr jăluitori cunoștea acestea aci poruncite

cu

is-
și

și

însușă
1
(
)

lui Papa
ot
sa

călite de căcă Păuna bunica era fiica cea mai mare Greci
el

a
,

.
 51

« înțelegând Domnia mea s'aŭ mirat de lucru ce ai făcut , pentru

* că ei acea moşie nu o ţin mai de curînd ci o țin încă din zilele
lui Alion Vodă și de când s'au făcut acea mănăstire Căldărușani ,
<alți egumeni acea moșie nu aŭ mai stăpânit până acum , dar tu ,
« cum văz , pui să o stăpâneşti acum , de atâta vreme de când o țin
« ei ; ci iată că - ți poruncesc Domnia
tot cu pace mea în vreme ce
<vei vedea cartea Domniei mele , iar tu să cauță ce vei fi luat dupě
acea moșie și dijmă și pâinea lor să le dai înapoi și la moșie să
nu te mai tinzi ... » .
<<

Venim acum și la actul privitor la reparația făcută mă-

năstirei Balamuci în anul 1752 .
Iată cum glǎsueşte pisania actuală :

« Acéstă
sfîntă și Dumnezeiască mănăstire fiind zidită din temelie
« mai dinainte vreame de reposatul Papa Vel Logofět și închinată

la Paterias de la Rumele unde este închinată și mănăstirea Sărin-

« darul și Mislea , după ce a trecut multă vreme învechindusă și dă-
* răpănândusě , acum cu mila și ajutorul lui Dumnezeŭ s'aŭ ridicat
« de iznoavă din temelie și s'aŭ înfrumusețat dupre cum se vede întru
« slava și lauda lui Dumnezeu și întru cinstea și prăznuirea sfìntului

Ierarh Nicolae , de sfinția sa părintele Kir Antim Egumenul sfintei

mănăstiră Sărindarul și de Dumnealui Jupan Gheorghe spre vecì-
<nică pomenire lor , în zilele prea luminatului Domnului nostru
lo Grigorie Ghica Voevod , fiind Mitropolit a toată Ungro Vlahia
« Kir Neofit . August 12 leat 1752 » .

Această actuală pisanie nu poate fi cea adevărată !

Ea nu ne pomenește cum se cuvine de principalul ei ctitor .
Înlăuntru se vede de ori ce om care ar voì să ia seama
bine că acea sfîntă biserică cu mormântul ei din 1640 bine
conservat și scris în limba paleoslavă , nu este zidită de că-
lugări grecă din secolul fanarioților Deci la ușă , afară spre
.

amvon , s'a scos și s'a lepădat prima și adevărata pisanie

dela clădirea lui Papa Vel Vornic și s'a înlocuit , cu scopuri
frauduloase , prin altă pisanie falșă care este aceea ce se
vede acum .
Deci este neadevăr mare d'a se zice :
1) închinată la Paterias dela Rumele ,
 52

2 ) unde sînt şi Sărindarul şi Mislea ,

3) s'a ridicat de iznoavă din temelie ,

4 ) de sfinția sa Antim și de Jupan Gheorghe .

Acestea se înțeleg şi se bănuiesc dela prima vedere .
1 ) prin punerea lui Papa mai jos de cât călugărul grec
la portretele din biserică ,
2) prin schimbarea numelui Jupaniței lui Papa , Elina , pe
care o botează pe limba greacă , Irina ;
3 ) prin ostentațiunea cu care a zugrăvit pe egumenul care
n'a contribuit cu nimic dela el însuşi , în comparație cu în-
josirea în care a pus pe adevăratul ctitor .
4 ) prin portretele de 2 Voevozi , dela Fanar trimeșă , care
se figurează la ctitori pe zidul bisericei în interior , ca o
amenințare pentru membri neamului ctitoricesc care ar avea
gânduri de a protesta de acéstă hrăpire de ctitorie .
Să ne oprim puțin aci și să recapitulăm faptele petrecute
cu acest sfînt lăcaș clădit de Jupan Papa Mare Vornic și
Mare Logofět , ot Greci :
El ,
-
chiar de când s'a hotărit să răscumpere partea sa
din Greci , să vede că și - a pus gândul după cum am amin-
tit și mai sus ca după a lui instalare în 1625 și după

ce - ' şi va repara lăcuința sa de acolo , să și aducă la înde-

plinire în mod serios și puternic , planul de a se înființa o
piedică tare pe drumul cel mai direct al oștilor păgâne care
călcaŭ de obiceiù pieptul ţări nóstre . Era nevoie de o te-
meinică împiedicare de a mai putea sosi Turci fără veste
în apropiere de Gherghița și de București și de a se mai
sui ei spre Târgovişte prin luncile Ialomiței . Puteaŭ păgâni
vrăjmaşă ai creștinătăți , pe atuncă , fără busolă , fără opoziție
de pădurile nóstre uriașe și nepătrunse , fără plan topogra-
fic

strategic apuce prin gura Ialomiței

să

fără călăuze
şi

bucate prin
de

de

unde luminiş păduri apă băut

şi

și

și
,
ne

până piept fără

să

găseaŭ fim
să

la

sate războiască
și

gata de apărare
.
 53

Dar era vreme de iarnă când a săvârșit cumpărătoarea

sus zisă . In următorul an s'a apucat să clădéscă cu a sa
cheltuială în lunca Ialomiței acea folositoare cetate , jertfă a
visurilor lui . Avea acolo în mijlocui răsfățat și mândru al
măreţelor şi splendidelor zăvoaie , o încă mai mândră mo-
vilă creiată de cursul gârlei unde și în depărtată vechime
existase o înaltă turlă de privighere peste păduri ; chiar acolo
dorea el să înalțe o mănăstire ca un castel întărit cu ziduri
temeinice împrejur . Locul movileĭ era chiar pe axa dela
centrul părței de moşie ce revenise în mâna sa . Și , de acum
el nimic nu dorea mai mult pe lume decât realizarea acelui
pentru închipuia
Iși

plan încântător el . viitorul fericit când

grupa pe ambe

ce
zestrei vor
se

urmașiă săă vor laturile

dărui mănăstirei vor stăpâni vecinic fără întrerupere
şi

o
bună bucată din moșia neamului
.

El trăit împodobit movila după dorința sa deplin

și
a

chiar avu fericirea vază acolo călugări

să

egumen
și

și fru-
,

mósă regulă bisericească dar multe alte nenorociri neaştep-

;

el șir

asupra casei lui

să

în

tate aveaŭ mai vie asupra ță-

și

până Octomvrie 1632 după

rii

lui atât cât mai trăit

la
a
,

cum am arătat mai sus

.

Dar nici lovitură

mai necreştinéscă mai neașteptată
o

şi
,

de nici chiar dela păgâni Turci nu

ei

fost mai amară

a
,

decât cum fuse lovitura vicleană care fără voia știrea

și

membrilor familiei hrăpit de sub privigherea neamului

le
a
-

pe întregul
cu

lui
la

ctitoricesc totul sfînta mănăstire

și

a
,
,

s'a îndeplinit aceea de către înaltul Cler dela Pa-

Și

1752.
triarhia din Țarigrad mod fraudulos sub Voevozi Fana-
în

,
aŭ

cu

rioță care cale pentru dragostea

găsit frica lui Dum-
şi
,

facă din acea mănăstire Balamuci metohul Sărin-

să

nezeŭ
,
,

ca

darului din Bucureşti asemenea din bogata mănăstire

și și

a
,

Sărindarului care eraŭ pământene

neînchinate nică odată
,

prin protecția celor dela putere biserică închinate

la să

facă
le

mănăstirea Ton Pateron dela Rumelia

.
 54

Data cea exactă în care s'a clădit schitul acesta și care

era înscrisă pe o veche pisaniă nu s'a mai păstrat unde a fost
ea căcă ea s'a distrus la 1752 când s'a pus mâna de că-
lugări Greci , fără știrea familiei fondatóre , nu numai pe acest
schit dar și pe altele și vechea pisanie care a fost așezată
la uşe , printr'o mână sacrilegi s'a inlocuit atunci cu alta
neadevărată şi singură acésta din urmă mai există . Dar ,
;

daca avem curajul d'a afirma că schitul Balamuci a fost în-

ceput in 1626 și isprăvit în 1627 , aceasta o vom dovedì cu
probe ce le vom aduce aci mai la vale și tot odată vom
scóte la lumină un strigător exemplu de distrugere de do-
cumente publice , căci tocmai acel criminal fapt voim a'l
desvălui aci şi a'l arăta cu temeinicie , la
căci s'a petrecut
mijloculsecolului Voevozilor din Fanar și vom pune în ve-
derea cititorilor lucrurile acestea după şirul cronologic al
faptelor şi după cum s'aŭ înlănțuit ele în realitate .
Papa dete atunci mănăstirei Balamuci cu sinet statornic
partea din şesul și din lunca moșiei sale de aci anume Greci ;

el mai dărui acestei mănăstiră și o altă moșie a sa Crătu-

neşti din Ilfov și în Săcuieni o viie . Cu acestă zestre începe
mănăstirea Balamucă să aibă ființă pe la anul 1627 .
Iată în această privință documentul :
ce ne spune
1643 (1751 ) Aprilie 6. Extras din hrisovul lui Matei
Basarab Voevod ce'l dă schitului Balamucii , ce este făcut
din temelie încă din zilele altor Domni , ca să - i fie moșie
în Crătuneşti sud Ilfov ....
Şi iar să -i fie mănăstirei
moşie în sat în Lipia sud Ilfov . cumpărată de Egu-
menul Tănase . . . . (A se vedea extractul scos de hotar-
nicul Râmniceanu la Octombre 1851 , după documentele
originale ale Balamucilor , aduse de vechilul Manolescu
al Sărindarului , cu ocazia hotărnicii moşii Greci) .
In scop de a-şi insuşi aceste frumoase averi , s'a adus la
îndeplinire , de către călugării greci , violațiunea de document
istoric și toată înscenarea vicleană de care ne ocupăm aci .
 55

Aşa dar astăzi , încă un merit mai are Jupanul Papa , căcă cu
ocazia acestei mici și neimportante scrieri se găseşte putinţa
de a se pune în lumină cum , sub masca milosteniei , moralei
creştine și iubireĭ lui Dumnezeŭ , Clerul înalt al Patriarhiei
Ţarigradului , cu complicitatea Voevozilor Fanarioță , smulgea
în mod fraudulos mănăstirile pământene și neînchinate şi le
declara că au fost închinate la țările de jos , fără voia și ști-
rea urmașilor celor ce le -aŭ clădit , și le lua toate averile .
Meşteşugul era ușor : se declara trebuință de meremeturi
la clădire saŭ la zugrăveli şi pe lângă pisani (inscripții ) și
se zugrăvea alte portrete la ctitori şi alte veleaturi (date) ,
iar pietrile cu pisanii vechi se desființaŭ și se înlocuiaŭ cu
altele după plac , mai adăogând și câte una în limba greacă
și portrete de Domnă și de Mitropoliță și de Egumenă aĬ tim-
pului , ne mai menționând numele vechilor adevărați ctitori
decât întâmplător , mai mult spre a rătăci amintirile decât
spre a-i pomeni . Și așa totul era gata . Chiar proteste daca
cutezaŭ a se ivi , cum s'a făcut aci la noi daca se iveaŭ de
la rudenii nu aveaŭ
, ci persecuțiuni fioroase se pu-
efect ,
neaŭ la cale in contra familiei şi persoanelor îndrăznețe și
netemătoare de Dumnezeu . La schitul Balamuci de pe mo-
șia Greci s'a întâmplat de - alde acestea tóte și se věd tóte
aievea pe față ; iar meritul este al primului fondator ( 1 ) .

( 1 ) «1823 .
«Iancu
< Cluceru Grecianu către Grigorie Dimitrie Ghica Voevod
dă Jalbă
«prin care arată că schitu Balamucii
este făcut de neamul său și se află în
«proastă stare , rugându - se a se lua din mâna Egumenilor grecă și a se da

« subt a sa îngrijire— . ( A se vedea orig . doc . la Arh . Statului ; vezi prescur-

«tarea acestui doc . și în Uricariu Vol . 25 , pg . 464 ) ».
Acéstă formală strigare saŭ protestare a unui singur reprezintant al nea-
mului se știa de sigur că are să rămâie fără efect , căcă era tot atât de peste
putință acum , la 1823 , ca și la 1753 sub Domni Fanarioță care să găseaŭ cu
potretele lor protectoare în interiorul bisericei , însă nu ca întemeietorì ci ca
distrugători și desființători ai bisericilor și hrăpitori averilor lor pe care le
îndrăgise acei creştini religioși . Grecianii , din toate ramurile , aŭ ales , subt
primul Domn român , Grigorie Diin . Ghica , pe ruda lor Iancu Cluceru și aŭ
voit să manifesteze printr'unul din neamul lor . . . . dar n'aŭ putut ajunge
cu tot protestul lor , la nici un rezultat dorit de tot neamul lor .
 56

O altă probă a vechimei acestui locaș este că față în

față cu falsa pisanie există neștearsă vechea dată din 1640 ,
pe mormîntul lui Fota , fiul Papeĭ , care este săpată în pia-
tră în slove vechi slavonești , pe care sfinți Clerici greci nu
s'aŭ priceput în acea limbă a le tâlmăci și nu le -aŭ putut
înțelege ca să le strice și pe acelea , când eĬ aŭ proiectat
să sape pe altă piatră data care le convenea lor , adică să
se zică că temelia bisericei (de zid precum se vede ) este din
anul zugrăvirei cu falși ctitori călugări , de la 1752 cu 100
și doisprezece ani în urmă , așa precum pretinde pisania de
asupra ușei sf. biserică . A
pus adică în colț pe Papa și pe
Elina căreia îi schimbă numele în Irina , iar pe Antim Egu-
menul de la Sărindar îl face ctitor mare de la temelie în
locul lui Papa Vornicu , în tot timpul Domnielor Fanarioți-
lor , mai ales fiind și două chipuri a douĭ Voevozi din acea
vreme figurați în acea Biserică și Egumenul grec Antim Să-
rindăreanu în slavă mare zugrăvit că ține el temeliea Bise-
ricei , nici o suflare omenească nu s'a găsit să arate adevă-
rul și să- l condamne . Dar am mai avut și multe alte zile
întunecoase încă și după zilele acelea , și această sfântă Bi-
serică abia mai trăiește de și chiar așa aduce servicii patri-
ei , istoriei , și pravoslaviei creştineşti . Ea este neîngrijită , ne-
miluită , nereparată absolut de nimeni ca într'adins și cu ceal
mai neiertată desinteresare , de și este de o frumusețe arhi-
tecturală cum în stampele albumului se vede . Negreșit că
acum după ce a rămas numai biserica , căcă moșiele i s'aŭ
luat a fi ale statului , se poate face cu ea tot ce vor vroi
acei ce voesc așa .

VI .

Revenim acum la vechea hotărnicie din 1761 de care am

vorbit mai sus , arătând fasele prin care a trecut moșia Gre-
până aprópe
cii

de zilele nóstre
.

Cât timp avurăm Domni crescuți țară din neam Ba-

în

,
 57

sarabesc , Tronul și slujbele Statului se conduceau de unul

și acelaș spirit strămoșesc , fără amestic de limbi streine în-
tre ei , decât când uneori războinică vestiți creștină și izgo-
niță peste Dunăre , eraŭ îmbrățișață de părinți noștri și în-
frățiți cu noi și la luptele ostăşeşti şi chiar la încuscririle lor
cu neamurile boiereşti .
Dar Basarabi se urmăreaŭ și se persecutaŭ toță , câță nu
eșiaŭ la lumină , nu cereaŭ protecția Vizirului saŭ Sultanu-
lui , căcă ştiut este că de mult timp acești suzerani ne ce-
ruse să dăm copii noștri să-i créscă și să -i învețe după pla-
cul şi după obiceiurile lor , ba și să-i facă a îmbrățișa izla-
mizmul ,

Afost cu putință să reziste boierimea la acestă primejdie

un oare care timp , dar ştiut este că a venit vremea când
un Domn Basarab a fost nevoit să - șă lase chiar nevasta și
•
copii creștină și să - șă îmbrățișeze legea Coranului dând și
copii de a lui Impăratului .
Cel dintǎiù fiŭ al acestui Domn Mihnea , de la anul 1611 ,

fu trimis de acolo să domnéscă asupra țărei Româneşti . El

crescut în Tarigrad printre Turci şi Greci , deși nu lăsase
legea creştină , dar era mare prieten al Grecilor .
Acest Domn Radu Mihnea Vodă a fost primul dintre
Domnă care a adus la pierderea răbdărei pe boieri din țară
şi i-a silit să caute a'l scoate din Domnie . Răul acesta de
aci înainte a mers tot sprecreştere . El , atunci ca să nu
piarză Tronul a hotărît să depărteze pe Greci din Divane
şi alte slujbe , dar nu s'a ținut de acea hotărîre . Ca să pótă
însă să împiedice cu încetul izgonirea Grecilor pe viitor , a
început prin a iscăli hrisoave după cererea boierilor pămîn-
teni , dar pe de altă parte a și început a întroduce pieziș
obiceiură ca să nu mai poată aceștia să pretinză scoaterea
grecilor ce s'ar mai aduce de el .
Așa s'a început cu incetul , îngăduind grecilor co - religio-
nară ai noștri intrarea în armată și slujbele Divanurilor , încus-
 58

criră prin căsătorii cu femei bogate posedând pâmîntură ,

facerea de danii către mănăstiri şi metoace , cu moșiile lor ,
,

închinându -le apoi la alte mănăstiri sărace din diferite părți

de peste Dunăre , și întemeindu - șă astfel venitură , încât să
pótă cu asemenea sume să - şi cumpere de la Dragomănia
turcéscă chiar Tronul Voevo datelor nóstre , încât numai în
mai puțin de un secol , tóte drepturile pământenilor fură
hrăpite de ei și acei ce le aveaŭ , înlăturață în țara lor , iz-
goniți și persecutați .
Și așa ajunserăm în țările nóstre desmoșteniți și desnațio-
nalizați de streinĭ .

Așa era situația înainte de 1760 in neamul boierilor ot

Greci , pe când trebui să împartă sforile lor de moșie în-
îșă

sfori din întreaga treime lui Papa

Ei

tre dînși făcură

5

a
.

clădiră fie care biserică pe partea

îșă

Vornicu cum am zis

și
,

-
afară de partea mănăstirei Balamuci
sa

cămin deosebit
și

,
de

cu

partea biserica veche despre

in

care era centru

și

,
,

apus de acesta s'a mai clădit pe atunci un cămin Greci

la
;

de mijloc cu biserica Greci de jos cu altă bi-

sa

altul
la
,

XVIII
în

serică încă unul Micșuneşti secolul lea S'a

în

al
și

,
-
XIX
în

mai clădit secolul lea două biserică mai nouă

al
și

,
-

Greci de anul 1845

în

în

la

una satul Balamuci alta sus

și

părți aşteptaŭ consacrarea prin .

îşi

Aceste împietrire
5

între ele atunci s'a făcut acésta cu învoirea tuturor

și
și

branşelor era nevoie de așa ceva căci nepoți nu mai în-

;

căpeaŭ
în

căminul cel bătrân de vechia biserică încă de

la

aprópe lo-
își

30 de ani clădise biserică case de

și

și

jurul lor chiar fără fixare de lini

în

cuință adunaŭ sate

și

cu

despărțitoare împietrite sinete regulă definitive Dar

în

și

mai târziu pierdu numele primitiv păr-

se

al

neamului
la
și

să

făcură schim-
fii

numai fiice
şi

tași care nu avusese

și
ci
,

că

bură acelor chiar vînzări pe bană așa

părță tóte cele
și

lalte făși au intrat pe mâini streine cu singură escepțiune

o

puțin mai largă

ea

Greci de sus unde

la

devenit
și

,
 59

De pe la anul 1761 spre zilele noastre , acești patru

moşi s'aŭ sub-împărţit şi avem azi următórele comune și
cătune :
a) Comuna Greci -Grădiștea cu cătunele : Greci de sus ,
Măxineni și Grădiștea ,
b) Greci -Micșuneștă cu cătunele : Balamuci , Greci de mij-
loc , Greci de jos , Fundu Danciului , Micșunești mari, Micșu-
neşti- Móra şi Balta Négră ( 1 ) .
Fără îndoială , că numirile acestea de cătune nu datéză
de ieri și putem zice cu siguranță că nu mai departe decât
in veacul al XVIII -lea și pe la începutul celui de al XIX -lea ,
mai existaŭ și alte sate pe moșia acesta ca de exemplu :
Sitaru , Ungureni , Podu lung saŭ Zăgazu și Tatomiru , dar
tóte acestea din urmă aŭ dispărut și ază de abia bătrîni

íșă
mai aduc aminte pe unele din ele adică pe unde eraŭ ele
aşezate Locuitori acestor sate dispărute azi saŭ retras cu
,
.

prin
de ce

încetul satele cătunele există azi

și

și

Nu scap acum din vedere adăoga câteva vorbe

și
a

asupra formărei actualelor cătune cu care apoi voi încheia

și
,

scrierea despre istoricul acestei moșii

:

ca

prima comună 1000 de lo-

In

la

Greci Grădiștea sunt

-

cuitori foşti clăcaşi cu biserici una nouă din anul 1845

2

,
,
,

alta mai bătrînă decât tóte bisericile mănăstirile din

și

și

localitate care conține mormintele ctitoricești din anii 1548

şi

şi 1628
.

Satul Greci de sus era săteni eraŭ risi-

cu

mai mic căci casele

el
și
(1

,
)

pite pe moșiea mea peste Cocioc Sitară Ţigănie Zăgaz unde era
la

și
la

la

și
,

case mari la cantonu de acuma ale unchiului meŭ Arhimandritu Nicodim Gre-
,

cianu adunat pe toate tatăl meŭ 1831 aică linie împrejurul curțiì
le

la
și

,
(

)
-

noastre celei vechi Mai era aici Nuci satul Ungureni care acela tot
la

și
,

,
.

linie
la

aici s'a adus

,

de

Casele vechi boierești fusese făcute moșul meŭ Ștefan Grecianu

la

1763
de
la

nici
le

cutremurul dărâmat rău Nică tatăl meŭ Matake

și

1802
a

,
-

frați săi ale căror chipuri s'aŭ zugrăvit biserica cea nouă nu aŭ mai refă-
în
,

cut casele tocmai când s'a zidit de sfànta biserică de aci atunci
el
la
ci

1845
,

,
(

s'aŭ reclădit casele

și

.
 60

In cea laltă comună Greci -Micșunești sunt ca la 2500 de

locuitori cu 5 biserică , din care una este chiar mănăstirea
Balamuci iar trei biserică sunt clădite (acele din Greci de
,

mijloc , Greci de jos şi Micşuneşti -Mari ) in secolul al XVIII - lea

de urmaşi aceluiaşi neam de boieri , coborâtori din fondato-
rul mănăstirei Balamuci , sub acelaș stil arhitectural ca și
Mănăstirea familiei .
Pe la inceputul secolului actual , un óre care Ioniță Clu-
cerul Trăsnea , zis și Grecianu , pentru că tatăl sẽŭ Costan-
din Comisu Trăsnea ținea în căsătorie pe o fată de Grecian ,
vinde partea lui de moşie din Greci lui Scarlat Marele Vor-
nic Grădişteanu , de la care mai în urmă s'a dat și părței
lui numirea de Greci - Grădișteanului saŭ în prescurtare Greci-
Grădiştea .

Apoi un Maxim Mihuleț Zaraful ia în căsătorie pe o Lu-

xandra fata hotarnicului Mihai Serdaru Grecianu care îi dă
ca zestre și puțină moșie în Greci ; de la acest Maxim s'a

născut şi supra -numirea cătunului zis Măxinení .

Mai spre Est de biserica veche , asemenea un Iordache
apoi
zis

că

Stolnicu ( Micșunescu pentru stăpânea parte

şi

,
de

din moșia Micșunești alături fiul Vel Cámărașului Asan

)

,
căsătorie pe Smaragda lui Șerban Grecianu Vel
în

ținut
a

Spătar de care viindu parte saŭ zestre din moșia Greci

la

și
,

-i
se

şuviță dete acestei şuvițe numirea de Micșuneşti-

o

,
i

Greci
.

ce

Asa dar diferitele porecle din cătunele satele sunt

și

pe această moșie s'aŭ născut tocmai acum

în

urmă când
,

populațiunea s'a mărit căcă atunci s'aŭ format cătune sepa-

,

pentru au fost ne-

se

rate cari deosebi unele de altele

a
,

voite adopta câte un supranume

a

Acesta
în
-

scurte cuvinte istoricul documentat aces-

al

este
,

tei moșii pe care trăesc ca 4000 locuitori Este

la

ază de
,

pe cât posibil
se
să

bine folositor facă cunoscut istoricul

și

localităților unde locuesc atâtea suflete căci nouile genera-

,
 61

de

va
tipări
ții

având

se
îndemână astfel

la
detalii

în
li
,

,
minte bine că pământul care
hrăneşte este acela pe care

le
,

,
trag cari

aŭ
se
aŭ trăit strămoșii din cară ele suferit de

și
,
multe ori chiar aŭ udat cu sângele lor aceste vechi hotare

,
după cum
că în

cursul acestei lucrără am arătat

.
Credem am răspuns astfel scopului binecuvântat ini-

și
ocazia Expozițieĭ ju-

cu
țiativei frumoase luate de Guvern
bilare provocând cercetarea amănunțită localităților isto-

a
,

că
rice ale țărei nóstre drept prin un asemenea studiu
E

,
.

nu numai legătura dintre diferitele pături sociale carì trăesc

împreună pe pământul strămoșesc poate strânge mai bine
se

,
pot mândri auzind de nea-
se

dar chiar cei mai smeriță

și

murile strămoşilor astfel va lega ,

mai mult suvenirul
și
și

îi

glia lor
in
de

care zac oasele bătrânilor

.
că

de țărani având cunoștința lo-

fii

Poate cei mai umili

,

vor începe
în

calităței care s'aŭ născut iubi cuibul lor

şi
a
,

mai cu căldură
.
dupě acte ) .

Mari

Ferbinti

Fundur Danciulu
Ma Pruni

de jos

tiloc
Dar
 R
poj

332
ta

Fitho ed

re
C pr
Cu
me
 DE ACELAS AUTOR :

Pretul
1) Eraldica Română . Actele privitóre la stabilirea Ar-
merielor Oficiale, cu Planșe și vocabular . Bucuresci , 1900 ,
ediția colorată
lei 9,00
Idem ediția haşurată
6,00
2) Câte -va documente
>
şi un arbor genealogic pentru a
proba descendenţa
Domnului Stefan Dimitrie Gre-
cianu , fost Senator , din neamul boierilor ot
coveni . Brân-
Bucuresci 1902 .
0,60
3) Dela Bucureșcă la Sarmisegetuza
. O escursiune is-
torică în Ardeal . Bucureșcă 1903 ,
4 1,50
4) Starea țărilor locuite de
Români în sec . al XVIII -lea .
Contele Nicolae Rossetti . Bucureșcă 1903 1,00
5 ),Scrierile lui Radu Logofetul
tare articolului din Revista
Cronicarul . Complec-
Română pentru a servi ca In-
troducere la < Viața lui Costandin
Vodă Brâncoveanu ». Bu-
cureșcă 1904
A 1.50
6) La ce ne trebuesc Arhivele ? Noi scriem Istoria şi
fără ele . Familia Låmotescu . Bucureșcă 1906 . 0,40
7) Viaţa lui Costandin
>
Vodă Brâncoveanu, de
Radu Vel Logofet Grecianu , cu note și anexe .
reșci 1906 Bucu-
> 5,00
 IN TIPAR :

1 )Sirul Voevozilor cu Boieri din Divane , dela 1501 până la

1601 .
2 ) Istoria familiei Brâncoveanu .

3) Istoria familiei Bălăceanu ».

 OF MICHIGAN
UNIVERSITY

6503
3 9015 06835

BOUND
OCT 23 1946

UNIV . OF MICH .
LIBRARY
J