George Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacu d. 22 mai 1957, Bucureti) a f st un scriit r r m!

!n f rmat "a c a"a simb "ismu"ui "iterar france#. $ste aut ru" un r % "ume de %ersuri i pr # scrise &n ba#a unei te'nici unice &n "iteratura r m!n, cu %dite inf"uene din marii "irici m derni france#i pe care(i admira. )a &nceput %#ut ca p et min r de critica "iterar, %a cun ate treptat receptare fa% rabi", mer*!nd p!n "a recun a terea sa ca ce" mai imp rtant p et simb "ist r m!n i unu" dintre cei mai imp rtani p ei din p e#ia r m!n m dern.

Copilria
George Andone Vasiliu (nume"e de natere a" p etu"ui) s(a nscut &n casa c merciantu"ui +imitrie Vasi"iu i a , ei Vasi"iu. - pi"u" &n %!rsta de d ar . ani &ncepe s &n%ee "imba *erman. /p i &ntre 1889(1890 urmea# c"asa &nt!i "a un pensi n din Bacu. 1n 1891 &" af"m &nscris "a c a"a 2rimar + mneasc nr. 1 din Bacu. 3rei ani mai t!r#iu abs "% cursu" primar, &n "una iunie. 1n ace"ai an se &nscrie "a 4imna#iu" 5erdinand din Bacu. 3 amna rm!ne &nc'is n apte &ntrea*, din neatenia parac"iseru"ui, &n turnu" bisericii 2recista din ra u" nata". /ceast &nt!mp"are &i %a inspira p e#ia /mur* %i "et, scris &n 1899. /nii traumatici din "iceu i atm sfera cam rece &i inspir un a"t p em ce"ebru, 6)iceu6. 1n 1898 & i pune pe n te c!te%a p e#ii precum i a"te"e de 7i'ai $minescu si tefan 2etic. Vdete mare ta"ent "a desen. Se d %edete f arte bun e8ecutant "a %i ar i "a a"te instrumente din rc'estra c "ii, pe care i diri9ea#. Se e%iden ia# "a *imnastic. 1n 1899 bine premiu" : pe ar "a c ncursu" 3inerimii r m!ne pentru 6desen artistic de pe natur6. 1i apare &n )iterat ru" din ;0 martie p e#ia i toate, scris cu un an &nainte, semnat V. 4e r*e.

Studiile
1n 1900 se &nscrie "a c a"a 7i"itar din :ai, de unde se retra*e &n a" d i"ea semestru, neput!nd suferi discip"ina ca# n. - mpune p e#ia 2"umb, %a finisa t tui abia &n 1902. 1n 1901 se &nscrie &n cursu" superi r a" )iceu"ui 5erdinand. /bs "% "iceu" din Bacu &n 190;. Scrie p e#ia "Liceu", ca rspuns "a un c'esti nar adresat de minister abs "%en i" r din ace" an, &n %ederea ref rmei &n%m!ntu"ui iniiat de Spiru <aret. Se &nscrie "a 5acu"tatea de +rept din Bucureti. -ite te &ntr(una din edine"e sa" nu"ui "iterar a" "ui 7aced ns=i p e#ia Plumb, care pr duce puternic impresie. -itete &n 1904 "a cenac"u" "ui 7aced ns=i >er%i de t amn, bin!nd ace"ai succes. - "ab rea# "a re%ista /rta de "a :ai. Se retra*e de "a 5acu"tatea de +rept din Bucureti. Se stabi"e te &n 1905 1n Bucure ti, &mpreun cu frate"e su $u*en. ?n an mai t!r#iu &n 190. se re&nt arce "a Bacu, stabi"indu(se &n " cuin a din strada )iceu"ui.Scrie p e#ia )acustr. 1n 1907 se &nscrie "a 5acu"tatea de +rept din :ai i re&ncepe cu anu" :. @m!ne "a :ai i anu" urmt r. - "ab rea# "a re%ista "ui :.7. @acu Versuri, mai t!r#iu Versuri i proz .1ntre 1909(1910 mer*e "a :ai numai &n peri ada e8amene" r, restu" timpu"ui " cuind "a Bacu iar &n 1911 bine dip" ma de "icen &n drept i se &nscrie &n bar u" din Bacu. 2"te te #ece ani c ti#a ie, dar nu pr fesea#. - "ab rea# "a @ m!nu" "iterar a" "ui -ai n &n 1912. Sup"init r "a c a"a 2rimar din Bacu i "a -"u*ara, suburbie a Bacu"ui. - "ab rea# "a 5"acra. - pist "a 2refectura din Bacu. +in 191; de%ine a9ut r c ntabi" "a aceea i prefectur dar se &mb "n%ete i demisi nea#.

Perioada interbelic
1n 1914 se internea# "a sanat riu" +r. 7r*ritescu din Bucure ti. 2ub"ic &n sup"imentu" "iterar a" #iaru"ui Seara. 3rimite "a tipar % "umu" Plumb. 1n 1915 editea# "a Bacu, &n c "ab rare, re%ista Orizonturi noi. 2ub"ic p e#ii, pr #, recen#ii, sub mai mu"te pseud nime. Str!n*e re"aii"e de prietenie cu/"e8andru 7aced ns=i. 1n 191. de%ine c pist "a Direcia nvmntului secundar i superior din 7inisteru" :nstruciunii. 1n iu"ie apare &n "ibrrii % "umu" Plumb. 1n timpu" r#b iu"ui, &n ct mbrie, este trimis cu ar'i%a direc iei sa"e &n e%acuare "a :a i. 1n peri ada 1917(1919 e funci nar &n Bucureti. 1n 1920 de%ine ef de bir u c"asa a :::(a &n 7inisteru" 7uncii. 1n 1921 este a%ansat ef de bir u c"asa a :(a &n ace"ai minister. Se &mb "n%ete de p"m!ni i demisi nea#. ?n an mai t!r#iu se re&nt arce "a Bacu. 1n 1924 apare "a @!mnicu(Srat ediia a ::(a a % "umu"ui Plumb. $ste numit sup"init r de desen i ca"i*rafie "a c a"a c mercia" de biei din Bacu. 1n 1925 de%ine primu" direct r a" re%istei /teneu" cu"tura". 1n 192. tiprete pe c nt pr priu "a Bacu % "umu" Scntei galbene. 1i apare i % "umu" Buci de noapte, editat de p eta /*at'a 4ri* rescu. 1ntre 192.(1928 funci nea# ca pr fes r sup"init r de desen i ca"i*rafie "a c a"a c mercia" de bie i din Bacu.

1n 1928 se cst rete cu /*at'a 4ri* rescu i se stabi"e te "a Bucure ti, unde s ia sa era pr fes ar. 1n 1929 retipre te % "ume"e Plumb i Scntei galbene sub tit"u" Poezii, "a $ditura /nc ra. @eapare sub c nducerea sa re%ista Orizonturi noi. 1n 19;0 este numit referent "a +irecia $ducaiei 2 p ru"ui. 1i apare % "umu" Cu voi . +in n iembrie 19;0 p!n &n ct mbie 19;;, " cuiete &n Bacu, fr ser%iciu. 1n 19;1 i se nate unicu" fiu, 4abrie", iar &n 19;2 S cietatea Scriit ri" r &i apr b pensie "unar de 1000 "ei. +in 19;; se stabi"ete cu fami"ia &n capita", unde rm!ne p!n "a sf!r itu" %ie ii. 1n 19;4 i se tipre te % "umu" ant " *ic 2 e#ii. 1n 19;. pub"ic % "umu" Comedii n !ond. 1n 1940 i se ma9 rea# pensia ac rdat de S.S.@ "a 2000 "ei "unar. Se &nfiinea# -asa de pensii a scriit ri" r, de unde bine pensie de 10.000 "ei "unar. 1n 1944 apare % "umu" intitu"at Opere, care reunete t ate scrieri"e sa"e pub"icate anteri r.

Dup rzboi
1n 1945 este numit bib"i tecar "a 7inisteru" 7ine" r i 2etr "u"ui. $ste editat &n 194. % "umu" Stane burg"eze, pentru care %a fi criticat de aut riti"e c muniste. $ste pus "a inde8, dar "a mi9" cu" ani" r A50 este repus &n circu"a ie. $ srbt rit u"teri r de 7inisteru" /rte" r, care(" i an*a9ea#. 1n 195. i se pub"ic % "umu" Poezii. 7 are &n #iua de 22 mai 1957 &n " cuina sa din Bucureti (cart. 4iur*iu"ui).

+espre George Bacovia s(a spus iniia" c e un p et simb "ist, dar criticii au remarcat u"teri r c & i dep e te ep ca, aparin!nd p e#iei r m!ne m derne. Se pare c pseud nimu" su pr %ine din "imba "atin Bac"us via, unde insemna Calea lui Bac"us, dar are "e*tur i cu denumirea rasu"ui su nata", Bacu. +ac &n primu" su % "um, 2"umb, pub"icat &n 191., imediat dup ce carna*iu" din primu" r#b i m ndia", se de#"nuise, inf"uena p e#iei simb "iste era f arte %i#ibi", abia din % "ume"e urmt are, &n Scntei galbene sau Comedii n !ond, Bac %ia desc per reeta p e#iei m derne, apr piat de pr #a p etic. -riticii interbe"ici au %#ut &n Bac %ia un ne simb "ist (4e r*e -"inescu) sau 6 bisericu dintr(un "emn6 ($. ) %inescu), un p et cu materie p etic insuficient. /bia dup ce" de(a" d i"ea r#b i m ndia", p e#ia sa este afi"iat curente" r de *!ndire mai n i, fiind pus &n para"e" cu teatru" absurdu"ui (7. 2etr %eanu), cu anumite curente a"e m dernismu"ui p etic, cu suprarea"ismu", dicteu" aut mat, ima*ismu" sau c'iare8presi nismu" dar i cu c "i fi" # fice cum ar fi e8istenia"ismu" (: n -arai n) etc. /stfe", Bac %ia a9un*e unu" dintre cei mai imp rtan i p e i r m!ni, de%enind aut ru" care e8ecut un uria sa"t can nic de "a statutu" de p et min r "a ce" de aut r c"asic a" "iteraturii r m!ne.

Premii i distincii
1n 192; a f st premiat de 7inisteru" /rte" r pentru % "umu" Plumb. 1n 1925 primete premiu" pentru p e#ie a" S cieti Scriit ri" r @ m!ni, e8 aeBu &mpreun cu )ucian B"a*a 1n 19;4 2remiu" >ai na" de p e#ie este ac rdat "ui 4e r*e Bac %ia i "ui 3ud r /r*'e#i

Sentimentul singuratatii, acela al pustietatii interioare, este realizat prin corespondente intre sentiment si muzica, intre sentiment si culoare. Gama de culori, care este foarte restransa, se bazeaza pe o serie de motive simboliste -; uratul, plictisul, tristetea, vagabondajul si monotonia, acestea avand corespondente in universul instrumentelor muzicale. De exemplu, melancolia grava e sugerata de vioara si clavir, iar nevroza este redata de culorile verde crud , de albastru si roz in plan cromatic, iar in cel muzical de violina si flaut. Sunetele devin la Bacovia prelungiri ale naturii. Poetul traieste realitatea intens, este un insingurat intr-o lume care trece printr-o criza si care intra in descompunere. Poezia lui Bacovia este un advertisment dat lumii, de la care nu se asteapta vreun raspuns de intelegere. lementele care duc la dezagregarea si la dezordinea lumii sunt! focul, care mocneste si agonizeaza, apa, care descompune, vantul, ale carui sunete sinistre reprezinta simbolic dezec"ilibrul lumii. #Simbolist prin formatie, Bacovia isi depaseste epoca apartinand poeziei romane moderne ca unul dintre marii precursori.$ %&. 'anolescu(

Debutul literar al lui Bacovia s-a produs intr-un moment oarecum neprielnic - 1916 cand Romania intra in primul tazboi mondial. Ca atare impactul volumului ,,Plumb" in contextual cultural al vremii este relativ scazut. moment pretios "dpdv. cronolo#ic$ pentru ca simbolismul in !orma lui ori#inala sa se impuna. -a pierdut ast!el un

Dupa 1% ani cel de-al doilea volum publicat avea sa ocupe o pozitie !erma in diversitatea poeziei interbelice. &n perioada interbelica exista o inter!erenta de viziuni poetice' (r#)ezi, Barbu, Bacovia, Bla#a, *oiculescu. +ri#inalitatea lui Bacovia ar putea sta sub semnul unei coerente a universului poetic nesemnalata la alti poeti. &n mod !atal poezia lui Bacovia sta sub semnul unei stari unice de cadere, depresiune psi)ica, cromatica sumbra. (partenenta lui Bacovia la curentul simbolist este determinata de prezenta in poezia lui caracteristiciloracestui curent.Pre!erinta pentru tema alienarii !iintei interioare, a desprinderii ei din realitate. u#estia ca !orma de realizare a ima#inii artistice. (nalo#ia cu elemente ale decorului prin care se construieste starea depresiva "analo#ie plumb - #reutate su!leteasca$. +rasul de provincie ca loc al izolarii. tarile depresive marcate prin lait motive sau re!rene. Pre!erinta pentru cromatica terna ,lemente simboliste speci!ic bacoviene' -onovalenta starilor imortalizate "tristete, durere, teama$. imbolistica sunetului si a culorii sunt mai puternice decat in poezia europeana. +ri#inar din Bacau, pe numele sau adevarat .eor#e/.ri#ore*asiliu a debutat in 1099 in revista ,,1iteratorul" a lui -acedons2i. &ntre Bacovia si -acedons2i se lea#a o prietenie explicate si de admiratia celor doi pentru poezia !ranceza care respin#e romantismul exa#erat. 1ecturile lor comune i-au directionat catre o miscare estetica puternica, desi !ra#il reprezentata in contextual poeziei romanesti - ombolism. *olume importante ' a tuturor

)*)+ - Plumb )*,+ - Scantei galbene )*-+ - .omedii in fond )*/+ - Stante burg"eze
Critica traditionala il considera pe Bacovia drept cel mai important reprezentant al simbolismului romanesc, c)iar daca in realitate el depaseste estetica acestui curent "critica modern ail considera un precursor al expresionismului sau absurdului modern$. ,,Bacovia depaseste simbolismul printr-o restran#ere si adancire neobisnuita a perceptiei ' el nu vede sin u aude decat un numar limitat de obiecte si sunete , dar pe acestea le percepe cu o asemenea acuitate si le incarca cu atare !orta plastica incat ele inceteaza a mai !i repere ale unui unvers obiectiv , pentru a se constitui in materie prima pentru o viziune ori#inala". - te!an (u#ustin Doinas

Scrie un eseu de , 0 - pagini, despre elementele de compozi1ie 2i de limbaj 3ntr-un text poetic 4 3n texte poetice studiat%e(, apar1in5nd simbolismului, pornind de la urm6toarea apreciere critic6! 7Procedeele simboliste sunt mult mai numeroase dec5t utilizarea, frecvent6 sau nu, a simbolului. le includ, cum vom vedea, corespondenele, te"nica sugestiei, muzicalitatea etc. Simbolul, ca 2i alegoria, sunt procedee poetice tradi1ionale, care se confund6 cu originea artei. Poezia este imagine, metafor6, simbol8$ % 9idia Bote, Simbolismul romnesc (

Simbolismul este un curent literar ap6rut 3n :ran1a ca reac1ie 3mpotriva parnasianismului, a romantismului retoric 2i a naturalismului, promov5nd conceptul de poezie modern6. &umele curentului a fost dat de poetul francez ;ean 'or<as, care, 3n )==+, a publicat un articol-program, intitulat Le Symbolisme. .aracteristica principal6 a acestui curent literar este folosirea simbolului, dar, al6turi de aceasta, apar 2i cultivarea sugestiei, a corespondenelor, a sinesteziei , pentru c6, 7procedeele simboliste sunt mult mai numeroase dec5t utilizarea, frecvent6 sau nu, a simbolului. le includ >8? corespondenele, te"nica sugestiei, muzicalitatea etc.$ % 9idia Bote, Simbolismul romnesc ( 9a nivel formal, se cultiv6 muzicalitatea versurilor, ob1inut6 prin preocuparea pentru elementele de prozodie. @n simbolism, raportul dintre simbol 2i realitatea sufleteasc6 simbolizat6 nu este dezv6luit, ci numai sugerat % Bacovia, de exemplu, nu spune c6 ploaia exprim6 sufletul zdruncinat, ci sugereaz6 prin simbolul ploii! 7De-at5tea nop1i aud plou5nd$ (. 9a baza te"nicii simboliste st6 sugestia; 7coresponden1ele$, clar-obscurul, spleen-ul, starea de inefabil, simbolul se realizeaz6 prin sugestie, de aceea Baudelaire numea poezia 7o specie de vr6jitorie evocatoare$. Sinestezia este o figur6 de stil prin care se pun 3n rela1ie realit61i receptate de sim1uri diferite % auz 0 v6z, auz 0 miros! 7Prim6var6 0 o pictur6 parfumat6 cu vibr6ri de violet$ (. Simboli2tii pledeaz6 pentru muzicalitatea versurilor, ca mijloc de ob1inere a inefabilului, a sugestiei. 'area inova1ie a simboli2tilor 3n materie de prozodie o constituie folosirea versului liber. Aersul clasic apare multor simboli2ti ineficient, rima este considerat6 o simpl6 conven1ie, de aceea ei ajung la concluzia c6 strofa asimetric6, cu versifica1ie liber6, 3n ritm variabil, corespunde muzicii interioare. Aersul liber, sus1in simboli2tii, produce efecte muzicale deosebite. Se folosesc refrenul, laitmotivul, armonia, asonan1ele, rima 2i ritmurile elaborate. Se cultiv6 teme i motive specifice ! condi1ia poetului 2i a poeziei, natura, iubirea, starea de nevroz6, citadinul, moartea, evadarea, claustrarea % teme (, singur6tatea, melancolia, spleen-ul, misterul, ploaia, toamna, culorile, muzica, parcul, cimitirul % motive (. Btmosfera ora2ului este ap6s6toare, mediul urban zdrobe2te individualitatea. @n aceast6 ambian16, poe1ii sunt damna1i, lumea agonizeaz6, ora2ul este 3mpov6rat de triste1i, este blestemat; 7S-auzi tu2ind o tuse-n sec amar6, 4 Prin ziduri vec"i ce stau 3n d6r5mare$. C5rgul bacovian este dezolant, cartierele 7democratice$ 2i gr6dinile publice 3n care c5nt6 fanfara militar6 3ndeamn6 numai la resemnare. Dac6 ora2ul provincial este spa1iul angoasei 2i al spleen-ului, aglomer6rile urbane provoac6 acela2i sentiment de pustiu 2i de triste1e. @nsingurarea 2i spleen-ul sunt motive generate de orizontul 3nc"is al ora2ului. Spre deosebire de natura romantic6, 3n poezia simbolist6 natura nu mai este subiect, ci stare sufleteasc6, exprimat6 muzical sau cromatic sau este decor. Bstfel, parcul, gr6dina, statuile, orizonturile marine sunt prezentate static. @n jurul obiectelor plutesc muzica 2i parfumul, 3n spa1ii nedefinite, ca 3n poezia lui Baudelaire. Poe1ii 32i propun s6 dezv6luie coresponden1ele din natur6. Percep1ia vizual6 a naturii 3i apropie de impresioni2ti, 3n sensul estomp6rii contururilor sub impresia luminii. Simboli2tii c5nt6 amurgurile subordonate st6rilor afective. Bacovia devine 7un liric al culorilor$, audi1iile lui sunt colorate %sinestezii(. 9a acest poet, natura este aparent static6, 3ns6 3n realitate toamna, pl5nsul, golul, somnul, frigul, c6ldura, r5sul, ploaia se mi2c6 3ntocmai ca fiin1ele vii .ulorile dominante sunt cenu2iul, negrul, albul; culorile obsesiei! ro2ul, violetul, galbenul, expresii ale unor st6ri anxioase. Ploaia 2i toamna 3i strivesc sensibilitatea. 'otivul ploii 2i al toamnei apare la to1i simboli2tii. Sentimentul ploii aduce st6ri depresive, p5n6 la enervare exasperant6. Simbolismul aduce 3n poezie o gam6 larg6 de instrumente muzicale, realiz5nd coresponden1e 3ntre emo1ie 2i instrumentul muzical! vioara, violina, exprim6 emo1ii grave; clavirul 0 triste1ea 2i sentimentul desperat al iubirii; caterinca evoc6 medii s6race; fluierul este funebru; fanfara treze2te melancolii; pianina, mandolina constituie motive uneori exterioare, decorative, alteori intr6 3n substan1a 2i atmosfera general6 a poeziei. .ulorile sunt 3n coresponden16 cu instrumentele muzicale, piculina este o pictur6 parfumat6 a prim6verii; amurgul 3nso1e2te c5ntecul viorilor. 'uzica lui Bacovia este strident6 2i irit6. Simbolismul autentic % bacovian ( 3n literatura rom5n6 se instaureaz6 prin activitatea literar6 a lui George Bacovia. Poezia lui are toate tr6s6turile esen1iale specifice simbolismului. ste un simbolism depresiv, care cultiv6 simbolul ca modalitate de surprindere a coresponden1elor eului cu lumea, natura, universul % Plumb(, evoc6 idei, sentimente, senza1ii pe calea sugestiei % Amurg de iarn (, manifest6 preferin1e pentru culorile 3ntunecate. Se promoveaz6 7audi1ia colorat6$ 0 principiul dup6 care senza1iile diverse, coloristice 2i muzicale 32i corespund 3n plan afectiv, sinestezia. Poezia implic6 sugestivitate melodic6 interiorizat6 % Mar funebru (. Cemele 2i motivele sunt tipic simboliste! t5rgul de provincie, element al claustr6rii % Sear trist (, nevroza % Plou (, peisajul interiorizat %Amurg de toamn (, descompunerea materiei % Cuptor (. Dominant6 este nelini2tea continu6. @n general, poeziile bacoviene se organizeaz6 3n jurul unui cuv5nt-c"eie, care transmite sensul de baz6 al textului, reprezent5nd motivul central. Bcest cuv5nt, de obicei un substantiv nearticulat, constituie titlul poeziei, care 3nc"ide mesajul poetic.

Plumb este poezia care desc"ide volumul de debut, Plumb %)*)+(, av5nd valoare de art6 poetic6 2i caracter emblematic pentru universul poetic al lui George Bacovia. Btmosfera sugerat6 de textul poetic este aceea de ap6sare, de dezolare, de2i poezia nu cuprinde nici un termen abstract de prezentare explicit6 a angoasei, a depresiei, totul se deduce din descrierea cadrului 2i a atitudinii lirice. .a toate poeziile lui G. Bacovia, Plumb este construit6 3n jurul unui cuv5nt c"eie, cu valoare de simbol, care alc6tuie2te titlul. @n context, simbolul plumbului poate fi asociat mai multor semnificaii ! sugestia de apsare %determinat6 de tr6s6turile substan1ei 0 cenu2iul, greutatea(, moartea, melancolia %plumbul fiind simbol al lui Saturn(. Poezia este alc6tuit6 din dou secvene poetice, care pun 3n eviden16 cuv5ntul c"eie. @n prima secven16 poetic6, sintagmele 3n care 7plumb$ apare ca determinant sunt, cel pu1in 3n aparen16, denotative %7sicriele de plumb$, 7coroanele de plumb$(, devenind metaforice 3n strofa a doua %7amorul meu de plumb$, 7aripile de plumb$(. :orma aparent simpl6 marc"eaz6 evolu1ia, cre2terea intensit61ii unei obsesii. Procedeele de construc1ie care creeaz6 aceste efecte sunt repeti1iile, 3n primul r5nd reluarea cuv5ntului c"eie, 2i paralelismul sintactic! 7Stam singur 3n cavou 8 4 Di era v5nt 8 44 Stam singur l5ng6 mort 8 4 Di era frig 8$. @n prima strof6, spa1iul configurat simultan, din interior 2i din exterior, are drept principal6 caracteristic6 limitarea! 7Stam singur 3n cavou 8$. Starea de spirit dominant6 este depresiv6, fiind sugerat6 de cuvintele apar1in5nd aceluia2i c5mp lexical! 7sicrie$, 7flori$, 7vestm5nt funerar$, 7cavou$, 7coroane$. Bsociat cu singur6tatea, plumbul sugereaz6 moartea. Sintagmele 3n care apare 7plumb$ asociaz6 termeni concre1i! 7sicriele de plumb$, 7flori de plumb$, 7coronele de plumb$. @ntre starea sufleteasc6 a celui care se integreaz6 3n spa1iul limitat al cavoului 2i planul obiectiv se stabile2te o coresponden16; universul exterior este dominat de aceea2i atmosfer6 de triste1e cople2itoare! 7Di era v5nt 8$. Strofa a doua, construit6 simetric, amplific6 dramatismul tr6irii interioare. 7Plumb$ se asociaz6 cu o no1iune abstract6 0 7amorul$ 0 2i cu dou6 no1iuni concrete 0 7flori$ 2i #aripi$. 7Bmorul$ poate desemna iubirea sau iubita, imposibilitatea preciz6rii sensului exact contribuie la accentuarea ideii de singur6tate de izolare. 7Bmorul de plumb$ doarme 73ntors$, ceea ce ar putea semnifica interzicerea accesului la amintire, absen1a consol6rii %dup6 cum nota 9ucian Blaga, ar fi vorba despre 3ntoarcerea mortului cu fa1a spre Bpus, 3ntoarcere definitiv6(. C6cerea, universul ostil amplific6 nevroza determinat6 de singur6tate! 7Dormea 3ntors amorul meu de plumb 4 Pe flori de plumb, 2i-am 3nceput s6-l strig 4 Stam singur l5ng6 mort 8 2i era frig 8$. Enterzicerea zborului, sugerat6 de imaginea final6 0 7aripile de plumb$ 0 trimite la o imaginea pr6bu2iri % 7un fel de pas6re care zboar6 invers$ (. Pr6bu2irea, atrac1ia teluricului, sugerat6 de verbul 7at5rnau$, semnific6 absen1a idealului. Emposibilitatea 3n6l16rii prin iubire, asocierea acesteia cu moartea confer6 originalitate poeziei bacoviene, deta25nd-o de modelele romantice. Bni"il6rii aproape definitive a mi2c6rii 0 7stam$, 7dormea$, 7dormeau$, 7at5rnau$ 0 3i corespunde, 3n plan gramatical, imperfectul verbelor. Substantivele domin6 versul, determin6rile lor sunt legate de cuv5ntul c"eie sau sugereaz6 o atmosfer6 de doliu! 7funerar vestm5nt$. 'onocromia imaginilor %cenu2iul plumbului( poten1eaz6 ideea de stare depresiv6, dezolant6. 'otive centrale ale textului poetic devin singur6tatea, plumbul, moartea. Plumbul devine laimotiv % motiv care se repet6 (, pozi1ia sa privilegiat6 fiind subliniat6 prin repeti1ii, care devin obsedante. @n plan fonetic, consoanele labiale m, b, 2i p, repetate obsedant, creeaz6 o melodie trist6, 3n6bu2it6 de 73n6bu2it6$ de 7compozitor 3n vorbe 2i pictor 3n cuvinte$ %'. Petroveanu(. Fima masculin6 men1inut6 pe tot parcursul poeziei, marc"eaz6 puternic prin accent finalul fiec6rui vers. Coate vocalele din rim6 % u, 2i i( sunt 3nc"ise, cre5nd sugestia de vibra1ie surd6, de limitare. @ntregul poem este construit prin acumularea succesiv6 a imaginilor poetice, al c6rei semn este conjunc1ia i, folosit6 3n trei situa1ii, 3n fiecare dintre cele dou6 strofe. Emaginile se articuleaz6 firesc, prin coordonare, dob5ndind unitate. 'ai mult dec5t 3n Plumb, 3n a doua poezie din volumul de debut, Lacustr, starea sufleteasc6 a eului liric 32i g6se2te coresponden1e 3n universul exterior. Sugestia unui sf5r2it iminent amplific6 angoasa eului liric. Starea psi"ic6 e transmis6 prin evocarea senza1iilor 0 7aud$, 7simt$ - , prin transpunerea 3ntr-o alt6 ipostaz6, a 7locuin1elor lacustre$, care este actualizat6, prin suprapunerea st6rilor. Prima 2i ultima strof6 sunt aproape identice. 9e deosebe2te numai versul al doilea, care creeaz6, de altfel, leg6tura dintre eul liric 2i universul exterior. Fepeti1ia confer6 acestei strofe valoare de refren, iar pozi1ia 3n care apare determin6 3nc"iderea perfect6 a sensurilor textului. Encipitul aduce 3n prim plan o imagine apocaliptic6. Ploaia continu6, de sf5r2it de lume, devine senza1ie particular6, apar1in5nd eului liric confesiv! De-at5tea nop1i aud plou5nd 4 Bud materia pl5ng5nd8$ Singur6tatea este motivul central al textului, reliefat at5t la nivel lexico-semantic, c5t 2i la nivel sintactic 0 7Sunt singur$, persoana E a verbelor 2i a formelor pronominale. Strofa a doua amplific6 starea depresiv6 sugerat6 3n prima strof6 prin pl5nsul materiei. Senza1iile se asociaz6 unui somn agitat, element reliefat prin motivul valului! 7Di parc6 dorm pe sc5nduri ude, 4 @n spate m6 izbe2te-un val - 4 Cresar prin somn, 2i mi se pare 4 .6 n-am tras podul de la mal.$ 9a nivel simbolic, imaginea valului se asociaz6 cu ideea de pr6bu2ire, de c6dere continu6 sau cu starea de nevroz6, amplificat6 de ritmicitatea mi2c6rii. Podul, element din construc1ia locuin1elor lacustre care asigura leg6tura cu lumea, cu via1a, devine 3n poezie simbolul unui pericol, al unei amenin16ri cu at5t mai 3nsp6im5nt6toare cu c5t nu este precizat6. Fepeti1ia acestei st6ri este sugerat6 3n strofa a treia prin motivul golului. Edentitatea cu starea primordial6, a omului universal, este sugerat6 prin folosirea formei pronominale 7acelea2i$, demonstrativul de identitate stabilind o leg6tur6 3ntre dou6 planuri temporale %trecut 2i prezent (. &evroza atinge intensitatea maxim6, ploaia determin6

descompunerea materiei, pr6bu2irea universal6! 7Gn gol istoric se 3ntinde, 4 Pe-acelea2i vremuri m6 g6sesc8 4 Di simt cum de at5ta ploaie 4 Pilo1ii grei se pr6bu2esc.$ Coate evenimentele exterioare sunt personalizate, subiectivizate. .onfuzia dintre realitate 2i viziune este construit6 cu grij6, cele dou6 planuri temporale se suprapun. De la distan1a explicit6 0 7m6 duce-un g5nd$ 0 2i de la marca de compara1ie, de irealitate 0 7parc6$, se ajunge 3n strofa a treia la o identificare 3ntre tr6irea actual6 2i retr6irea preistoric6. Aersul al doilea al strofei 0 refren, care apare 3n pozi1ia final6, sugereaz6 nelini2tea, a2teptarea a ceva nedefinit, deci misterios. 'ecanismul sugestiei st6 3n folosirea verbului a atepta f6r6 complement; astfel, acest verb devine un simbol al tensiunii, al st6rii orientate c6tre viitor. :aptul c6 a2teptarea este continu6 eternizeaz6, spore2te anxietatea! 7De-at5tea nop1i aud plou5nd, 4 Cot tres6rind, tot a2tept5nd8 4 Sunt singur 2i m6 duce-un g5nd 4 Spre locuin1ele lacustre.$ Edentitatea celorlalte versuri ale strofei-refren poate sugera o rela1ie 3ntre cele dou6 versuri din pozi1ia a doua! 7Bud materia pl5ng5nd 8 4 Cot tres6rind, tot a2tept5nd8$ .u alte cuvinte, pl5nsul, tres6rirea 2i a2teptarea sunt st6ri ale materiei, transformate 3n senza1ii de eul liric, care tr6ie2te, astfel, la nivel cosmic. 'uzicalitatea melancolic6, obsedant6 a discursului liric se ob1ine, 3n acest text, prin frecven1a rimei 3n 0nd, care creeaz6 un efect de 3ng5nare monoton6 2i aminte2te de rimele 3nc"ise din Plumb. Simbolurile complexe prin semnifica1ii, intensitatea tr6irilor suflete2ti, care confer6 originalitate discursului liric, muzicalitatea des6v5r2it6 2i sugestia, nedefinitul care domin6 expresia artistic6 a celor dou6 texte emblematice pentru crea1ia bacovian6 sus1in ideea c6, 3n cazul lui Geroge Bacovia, 7poezia este imagine, metafor6, simbol8$

George Bacovia Bmurg violet Bmurg de toamn6 violet ... Doi plopi, 3n fund, apar 3n siluete -- Bpostoli 3n od6jdii violete -Hrasul e tot violet. Bmurg de toamn6 violet ... Pe drum e-o lume lenes6, coc"et6; 'ultimea toat6 pare violet6, Hrasul tot e violet. Bmurg de toamn6 violet ... Din turn, pe c5mp, v6d voievozi cu plete; Str6bunii trec 3n p5lcuri violete, Hrasul tot e violet.

7Bmurg violet$ este o poezie a lui George Bacovia publicata in )*)+. ste reprezentativa pentru Bacovia datorita culori violet, dar si pentru atmosfers trista, melancolica prezenta in toate creatiile sale. En poezia 7Bmurg violet$ se regasesc multe dintre trasaturile simboliste din care amintim prezrnta simbolului si a laitmotivului, care genereaza muzicalitate, prezenta unor motive literare precum! toamna parcul solitar, cromatica, sugestia. En poezia 7Bmurg violet$ cromatica este reprezentata de culoarea violet, proiectata asupra peisajului semnificand decadenta, amurgul violet ca un sfarsit de lume. .romatica are profunde sensuri in definirea starilor sufletesti ale eului poetic. :iecarui sentiment ii corespunde o culoare.Bstfel exista un cod al interpretarii culorii bacoviene, care verdele crud, rozul si albastru sugereaza starea de nevroza, albul ineexistenta, negru si rosu moartea.George Bacovia prefera culori inc"ise, sumbre 0 negru, violet, gri dar si pe cele desc"ise cum sunt albul, galbenul, etc. Poezia are doua versuri cu valoare de simbol! 7Hrasul tot e violet4Bmurg de toamna violet$, creind o imagine "alucinana, simbolizand un moment final, apocaliptic. Cemele si motivele simboliste din aceasta poezie se identifica usor! oasul parasit, cu plopi singuratici, simboluri de solitudine, sporind sentimentul de insingurare.Prezenta simbolului si a laitmotivului sugereaza muzicalitatea versurilor. Cema centrala a poeziei prezinta o imagine a orasului cuprins de somnoleta, populat de o lume lenesa, monotoma.Cema poeziei sugereaza starea de depresie, de "alucinatie, simbolizand o imagine vizuala. Prezenta laitmotivului sugereaza principalele teme ale poeziei! oasul cuprins de somnolenta, plopii singuratici. .a specie literara, poezia este un pastel, in care se descrie un tablou din natura iar poetul isi exprima in mod direct sentimentele traite in fata tabloului. Poezia este impartita in trei catrene cu rima imbratisata, in fiecare srofa repetandu-se ca un refren doua versuri. En prima strofa, tabloul prezentat este din doi plopi singuratici, asemanati cu apostoli imbracati in odajdii violete, sugerand singuratatea "alucinanta. Bcest toblou este pictat in totalitate, cu violet, o culoare inc"isa, sumbra, a doliului. .ea de-a doua catrena este o continuare a primeia, prezentand orasul populat de-o lume lenesa, monotoma, creind un peisaj trist. Si acest peisaj are tenta de "alucinant datorita culori violet prezenta peste tot. En ce-a de-a treia secvanta, peisajul urban este inlocuit de o imagine a trecutului, a strabunilor si a voievozilor. Prezenta turnului reprezinta o iesre din lumea inc"isa si stramta a orsului. Si aici este prezenta senzatia de "alucinant, sugerata de culoarea violet.

Cextul bacovian pare a ilustra modul in care subconstientul izbucneste la suprafata, confirmand definitia pe care . 9ovinrscu o dadea simbolismului! 7adancirea lirismului in subconstient prin exprimarea pe cale mai mult de sugestie a fondului muzical al sufletului omenesc$.

Bmurg violet este o poezie a lui George Bacovia, publicat6 mai 3nt3i la Eai, pe ,- februarie )*I/ 3n revista 7Brta$ %anul E, nr. )+, p. J( i reluat6 apoi 3n volumul 7Plumb$ 3n )*)+. Cemele i motivele simboliste din aceast6 poezie, publicat6 3n volumul 7Plumb$, se identific6 uor! oraul p6r6sit, cu plopi singuratici, simboluri ale solitudinii, sporind sentimentul de 3nsingurare, rarefierea cadrului, 3n care apar siluete incerte sau mulimi indistincte, apoi fantome n6v6lind pe c5mpuri, predilecia pentru o anumit6 culoare, 3n cazul de fa6 violetul, dominana, proiectat6 asupra peisajului, a mulimii, semnific5nd decadena, amurgul, v6zut ca un sf5rit de lume, o viziune asupra declinului omenirii. .uloarea violet devine simbol prin efectul straniu al generaliz6rii ei. Cotui exist6 i interpret6ri simbolice preexistente, culturale ale violetului 0 violen6, fast, precum i artificialitate. :iind considerat6 o culoare care 3ng"ite lumina, violetul este o culoare de doliu, culoare a secretului. H alt6 imagine simbolist6 este aceea a monotoniei oraului, populat de o lume lene6, sortit6 pieirii, din cauza absenei idealului. Burgul sau cetatea se definete, astfel, ca un spaiu 3nc"is, unde toate evenimentele sunt prestabilite, 3ntr-o monotonie de ne3nvins. Cendina de evaziune din acest spaiu limitat se manifest6 prin prezena singular6 a unui turn, ce desc"ide parc6 spaiul, 3l l6rgete, orient5ndu-l c6tre misterele unui orizont fantomatic. :antomele se 3nscriu 3ntr-o alt6 tem6 simbolist6, put5nd desc"ide calea c6tre spaiile onirice, c6tre visare. De aici, vor ap6rea 7voievozi cu plete$ i 7str6buni 3n p5lcuri violete$, posibil6 sugestie a unei ;udec6i de Bpoi, a unei apocalipse inevitabile. Se observ6 c6 poezia are dou6 versuri cu valoare simbol! 7Hraul tot e violet.44 Bmurg de toamn6 violet...$, cre5nd o imagine suprareal6, oniric6, 3nv6luit6 de un fundal monocromatic, simboliz5nd un moment final, apocaliptic, sens amplificat de al doilea vers! 7Bmurg de toamn6 violet$, reluat cu insisten6 3n toat6 poezia. Bacovia stabilete analogii profunde 3ntre elementele naturii i st6rile afective create de spaiul poetic. .orespondene se creeaz6 3ntre simboluri i natur6. @n 7Bmurg violet$, corespondene sunt violetul obsedant i sf5ritul apropiat al lumii, generat de aceast6 7lume lene6$, decadent6, c5t i ideea de moarte i anotimpul simbolic al stingerii naturii, 7toamna violet6$. Prima strofa ca si celelalte este incadrata de cele doua versuri cu rol de lait motiv,cre5nd impresia unui spatiu inc"is in care fiinta umana agonizeaza.plopii sunt ipostaze ale eului liric prin care se evidentiaza solitudinea acestuia.'etafora Kapostoli in odajdii violeteK,delimitata prin liniile de pauza,sugereaza prezenta obsesiei sfarsitului.En interiorul spatiului surprins de Bacovia impresia de viata este aproape anulata.

&evroza Bfara ninge prapadind, Eubita canta la clavir, 0 Si targul sta intunecat, De parca ninge-n cimitir. Eubita canta-un mars funebru, iar eu nedumerit ma mir ! De ce sa cante-un mars funebru8 Si ninge ca-ntr-un cimitir. a plange si-a cazut pe clape, Si geme greu ca in delir8 En dezacord clavirul moare, Si ninge ca-ntr-un cimitir. Si plang si eu si tremurand Pe umeri pletele-i resfir8 Bfara targul sta pustiu, Si ninge ca-ntr-un cimitir.

Enclusa in volumul Plumb %)*)+(, poezia &evroza a fost publicata mai intai in revista 7Aiata nouaK din ) decembrie )*I-. Prin insusi titlul ei, poezia trimite la conditia unui individ care, pierzan-du-si armonia interioara, se izoleaza inevitabil de intreg, receptandu-l subiectiv si propunandu-l deformat. Poezia debuteaza printr-o secventa ce transcrie fenomenul de afara, unde ninsoarea dezorganizeaza cosmosul, punandu-i sub semnul intrebarii ec"ilibrul si reperele! 7Bfara ninge prapadindK. 9umii de afara i se opune spatiul limitat, al interiorului, unde cantecul tine, se pare, de dimensiunile unui autentic ritual! 7Eubita cama la clavirK. Poezia nu exclude ideea ca de fapt cantecul %semn al sunetelor armonizat ( mai are in el puterea orfica primara, fiind capabil sa incetineasca, daca nu sa opreasca devenirea "alucinanta de afara. Sa retinem oricum, ca, in timp ce se executa cantecul, targul 7staK %c"iar 7intunecatK?(, lasandu-se impresia ca artistul a oprit dezintegrarea universala de afara. .u atat mai mult cu cat ninsoarea este deplasata, prin imaginar, intr-un spatiu in care realitatea este deja consumata, ea, ninsoarea, manifestandu-se gratuit! 7De parca ninge-n cimitirK. Ensa cantecul, paradoxal, nu face decat sa accelejeze involutia, el nefiind intamplator un 7mars funebruK, al carui rost este imposibil de descifrat de catre profanul aflat de altfel intr-o semnificativa nedumerire; 7Eubita canta-un mars funebru, Ear eu nedumerit ma mir! De ce sa cante-un mars funebru Si ninge ca-ntr-un cimitir.K Felatia care se stabileste intre iubita si cantec este de-a dreptul surprinzatoare. Dincolo de ipostaza ei amintind experiente poetice cunoscute, iubita primeste sugestii trimitand spre artistul caruia ii scapa cantecul, luand el insusi initiativa pana cantul devine un 7mars funebruK. Plansul insusi primeste semnificatii in acest context generos; delirul iubitei corespunde unui dezacord al clavirului, incompatibil cu 7marsul funebruK vestind si grabind sfarsitul!

7 a plange si-a cazut pe clape, Si geme greu ca in delir in dezacord clavirul moare Si ninge ca-ntr-un cimitirK. Plansul individului care marturiseste si se marturiseste este vizibil diferit de acela al iubitei; el plange prin 7contaminareK un plans organic, al omului 7nedumeritK de sensurile majore, un om care-si comunica starea interioara prin gesturi cat se poate de simple! 7Si plang si eu, si tremurand Pe umeri pletele-i resfirK. Fefrenul inc"ide, ca o nemiloasa sentinta, universul conturat de text! 7Si ninge ca-ntr-un cimitirK.

Decor .opacii albi, copacii negri Stau goi 3n parcul solitar Decor de doliu funerar ... .opacii albi, copacii negri. @n parc regretele pl5ng iar ... .u pene albe, pene negre o pas6re cu glas amar Str6bate parcul secular ... .u pene albe, pene negre ... @n parc fantomele apar ... Si frunze albe, frunze negre; .opacii albi, copacii negri; Si pene albe, pene negre, Decor de doliu funerar ... @n parc ninsoarea cade rar ... Bacovia are voluptatea mor1ii, a dezagregarii, a trecerii 3n neant 2i toate simbolurile poeziei sale conduc catre aceasta idee. .el mai adesea fixarea cadrului 3n care 32i plaseaz6 simbolurile are loc toamna 2i iarna, cel dint5i dintre aceste anotimpuri fiind prin excelen16 el 3nsu2i un simbol al mor1ii. @n poezia Decor sugestia simbolist6 este generat6 de cadru, parcul solitar, areal al unei ierni interioare. .romatica aspr6, f6r6 nuan1e, traduce st6ri extreme. .uv5ntul KdecorK 3nseamn6 un ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului 3n care se def62oar6 ac1iunea, o ambian16 creat6 pentru ca omul s6 se manifeste cu toate valen1ele sale. Bacovia d6 acestui cuv5nt valoare de simbol, suger5nd via1a, lumea exterioar6, 3n care poetul se simte timorat, izolat, pustiit, din cauza imposibilit61ii de a comunica spiritual cu aceasta. ."iar dac6 titlul indic6 ideea unui pastel spiritualizat, poezia nu exprim6 peisajul naturii la romantici, ci se compune din elemente obsedante, fragmente contrastante, imposibil de recunoscut 3n realitate, unificate doar la nivelul unui cromatism 2ocant 2i ireal la r5ndul s6u %copacii albi(. Decorul, sc"i1at intr-

o maniera aparent obiectiv6, este "alucinant pentru ca 3nfioar6, captivant pentru c6 trimite la planul dedesubt al poeziei 2i c"iar p5n6 la starea depresiv6 specific6 unui intelectual proletar, cu o structur6 sufleteasc6 ultrasensibil6, a eului empiric. @n Decor, negrul apare 3n contrast cu albul cre5nd un tablou sumbru, un decor de doliu funerar, deprimant. Hscila1ia dintre culori esen1iale, albul L iubire 2i negrul L moarte, fie c6 este, dincolo de orice simbol particular, mi2carea 3ntre limite, degaj6 o atmosfer6 definit6 prin monotonie exasperant6 rezultat6 din persisten1a 3ntr-o culoare. Poetul face asocia1ii decorative, culorile sunt concentrate, ele devin strig6te ale sufletului, ale tr6irii. Decor se dovedeste o poezie a t"anatosului, o tentativ6 de descriere a unui real distorsionat de st6rile interioare. Poetul, alungat din propria sa locuin16, este b5ntuit de obsesii, spaime 2i nevroze. G6se2te o atmosfer6 de cople2itoare dezolare, de ierni cu ninsori seci, cu arbori cangrena1i 2i p6s6ri cu glas amar. Btunci c5nd ninge 2i ninsoarea d6 decorului o anumit6 m6re1ie, acoperind murd6riile, poetul nu se las6 fermecat de feericul aspect al z6pezii, el 3i surprinde topirea, amestecul de ploaie 2i fulgi, de frig 2i de singur6tate, concretiz5nd o dezl6n1uire a naturii 3nse2i, care nu este brusc6, ci 3ntr-un interval lent, monoton, f6r6 sf5r2it - KninsoareaK care Kcade rarK 2i implacabil 3n sufletul s6u. LFealulL este destructurat, din el au r6mas doar p6r1i disparate adesea lipsite de sens, simboluri care exprim6 o stare de spirit. Decorul funerar al lumii exterioare poten1eaz6 triste1ea suger5nd un pesimism decisiv 2i simbolizeaz6 agonia sufleteasc6 a poetului introvertit, c6ruia-i sunt inaccesibile idealurile, 3mplinirile spirituale, Solitudinea absolut6, plictisul pe care l-ar putea sugera parcul solitar sunt 3ng"i1ite de tragismul Lp6s6rii cu glas amarL, simbol ascociat eului poetic mascat, obiectivat. Btmosfera grea, de 3nsingurare, e sugerat6 cu ajutorul repeti1iei 2i al ritmicii versurilor. Procedeul muzical traduce direct obsesia, care nu e dec5t un refren al unui motiv psi"ic. Prin repeti1ie, versul devine 3nv6luitor, insinuant, sfredelind aerul obi2nuit al parcului, cu c5te un cuvant memorabil! LDi frunze albe, frunze negre;4.opacii albi, copacii negri;4Di pene albe, pene negre,4Decor de doliu funerar...L. 'uzicalitatea interioar6 a versurilor este astfel redat6 prin repetarea unor cuvinte refren. Se ive2te 3ns6 o inadecvare 3ntre caden1a sonor6 2i sugestia liric6 pe care a mizat poetul, o alterare a tonalit61ii. Ce"nica i2i v6de2te existen1a 2i poetul recade 3n abisul amuzical prin insuficien16 2i inconstan16. Bacovia nu se aliniaz6 principiului simbolist Lmuzic6 3nainte de toateL 2i nu realizeaz6 melodii, el refract6 sunete stereotipice care au coresponden1e pentru starea sufleteasc6 nedefinit6.

Poezia KDecorK de George Bacovia apare 3n revista K:6cliaK, la l ianuarie )*)+, 3nso1it6 de o prezentare a autorului, f6cut6 de Blexandru 'acedonsMi! KBacovia este pseudonimul unui t5n6r din Bac6u, Aasiliu, admirabil poet, dar a c6rui modestie )-a 1inut 3n umbr6 cu tot nem6rginitul lui talent. %...( 'area sa originalitate m-a l6sat 3nm6rmurit de uimire.K Poezia KDecorK este inclus6, 3n acela2i an, 3n volumul de debut, KPlumbK. Poeziile volumului KPlumbK se 3nscriu 3n simbolismul tradi1ional prin folosirea simbolurilor binecunoscute, cum ar fi statuile albe, parcul p6r6sit 2i pustiu, fanfare funerare, Kiubita c5nt6 la clavirK, a culorilor sugestive pentru st6rile suflete2ti ale poetului. .eea ce 3l individualizeaz6 pe Bacovia 3ntre to1i simboli2tii rom5ni este nota dominant6 a obsesiilor, psi"ozelor 2i st6rilor nevrotice de un autentic impresionant, atmosfera ap6s6toare perceput6 p5n6 3n str6fundurile sufletului, ceea ce 3l face s6 se simt6 un poet KblestemaiK. .opacii albi. copacii negri Stau goi 3n parcul solitar Decor de doliu funerar... .opacii albi, copacii negri, negre... 3n pare regretele pl5ng iar... .u pene albe, pene negre H pas6re cu glas amar Str6bate parcul secular... .u pene albe, pene 3n parc fantomele apar. Di frunze albe, frunze negre; .opacii albi, copacii negri; Di pene albe, pene negre, !

Decor de doliu, funerar... 3n parc ninsoarea cade rar... Cema poeziei ilustreaz6 o lume sf52ietor de trist6, 3n care sentimentul 3nsingur6rii poetului este exprimat prin cuvinte-simbol 2i mijloace cromatice, iar starea de disperare este creat6 printr-o imagine de pustietate a lumii reale, 3n care nu mai exist6 via16. Bltfel spus, tema poeziei este moartea 2i inexisten1a ca sugestii ale neputin1ei de comunicare a eului poetic cu lumea. Edeea poeziei exprima toat6 gama de st6ri interioare ale poetului, disperare, spleen, angoas6, solitudine, ap6sare sufleteasc6, dezolare, nevroz6, fapt ce )-a determinat pe mil .ioran s6 spun6 despre Bacovia c6 este Kinapt s6 se m5nluie, totul e pentru el cu putin16, 3n afar6 de propria via16 %...( nu poate sc6pa de el 3nsu2i 2i nici evada din centrul propriei obsesiiK. Semnifica1ia titlului .uv5ntul KdecorK 3nseamn6 un ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului 3n care se def62oar6 ac1iunea, o ambian16 creat6 pentru ca omul s6 se manifeste cu toate valen1ele sale. Bacovia d6 acestui cuv5nt valoare de simbol, suger5nd via1a, lumea exterioar6, 3n care poetul se simte timorat, izolat, pustiit, din cauza imposibilit61ii de a comunica spiritual cuaceasta. Structur6 2i semnifica1ii Poezia este structurat6 3n trei strofe 2i trei versuri libere care urmeaz6 dup6 fiecare strof6 pentru a accentua ideea exprimat6 anterior. N 3n aceast6 poezie Bacovia apeleaz6 la mijloace simboliste variate 2i anume! cuv5ntul-simbol, culoarea, simetria versurilor 2i versul liber, toate acestea cre5nd o muzicalitate sugestiv6 3n plan ideatic, semnific5nd st6ri suflete2ti. Sunt evidente, a2adar, dou6 planuri distincte ale existen1ei! unul exterior sugerat de parc, de copaci, de p6s6ri, 3n general de acest decor funerar 2i unuO interior simbolizai de pustietatea sufleteasc6 a poetului, care-i provoac6 deprimare, disperare, dezolare, nevroz6. En prima strofa, decorul este compus din copaci, ace2tia fiind un cuv5nt-simbol care sugereaz6 elemente componente ale vie1ii. .romatica este reprezentat6 de culorile alb 2i negru, care la Bacovi.a simbolizeaz6 inexisten1a ca iner1ie a mor1ii 2i, respectiv, moartea. Poetul se simte deprimat de agonia lumii, poten1at6 de repeti1ia Kcopacii albi, copacii negriK, solitudinea poetului este simbolizat6 de Kparcul solitarK, ideea de moarte fiind sugerat6 de simbolurile KdoliuK 2i KfunerarK. Emaginea lumii, simbolizat6 de KparcK, este dezolant6, atmosfera este de o triste1e sf52ietoare, sugerat6 KregreteleK care pl5ng, suferin1a c6p6t5nd efecte auditive, ideea mor1ii 2i a inexisten1ei perpetue fiind accentuat6 de versul liber! K3n parc regretele pl5ng iar...K. Decorul funerar al lumii exterioar6 simbolizeaz6 agonia sufleteasc6 a poetului introvertit, c6ruia-i sunt inaccesibile idealurile, 3mplinirile spirituale. Strofa a doua apeleaz6 la simbolul p6s6rii, ca parte component6 a vie1ii. Bm6r6ciunea, ca stare a euluf poetic, este aici sugerat6 de pas6rea Kcu pene albe, pene negreK, care 32i pierde tr6s6tura esen1ial6 pentru existen1a ei 3n univers, trilul, av5nd acum un Kglas amarK. Poetul este incapabil s5-2i construiasc6 vise, idealuri, existen1a sa spiritual6 fiind un adev6rat co2mar b5ntuit de fantome! K3n parc fantomele aparK. Gltima strof6 se constituie 3ntr-o concluzie ideatic6 a mor1ii universale, simboliz5nd moartea spiritual6 a eului poetic, absen1a oric6ror elemente vitale fiind evident6! KDi frunze albe, frunze negre; 4 .opacii albi, copacii negri; 4 Di pene albe, pene negre, 4 Decor de doliu funerar...K. Spore2te aici muzicalit...

Ploua Da, plou6 cum n-am mai v6zutL Di grele tal6ngi adormite, .um sun6 sub 2uri 3nvec"iteO .um sun6 3n sufletu-mi mutO H", pl5nsul 2i c5nd plou6O Di ce enervare pe g5ndO .e zi primitiv6 de tin6O H bolnav6 fat6 vecin6 F6cne2te la ploaie, r5z5nd.. H", pl5nsul 2i c5nd plou6O Da, plou6L2i sun6 umil .6 tot ce-i iubire 2i ur6 L .u-o muzic6 trist6, de gur6, Pe-aproape s-aude-un copil. H", pl5nsul 2i c5nd plou6O .e basme 2i le spunO .e lume-a2a goal6 de viseO L Di cum s6 nu pl5ngi 3n abise, Da, cum s6 nu mori 2i nebunP H", pl5nsul 2i c5nd plou6O