Octavian Srbtoare

Viaa Lui Zamolxe

biografia mitic i legendar a lui zamolxe arianul fiul lui dumnezeu
Viaa Lui Zamolxe

2
First published in Australia in May 2010 by Sarbatoare Publications, Sydney, NSW For other publications SEARC !"cta#ian Sarbatoare$ at National %ibrary o& Australia' http'(()))*nla*+o#*au( sarbatoare,hot-ail*coCopyri+ht c 2010 and subse.uent years by "cta#ian Srbtoare /Australia0* Aceast lucrare si traducerile ei sunt copyri+ht /au drept de autor0* Ea poate &i liber &olosit ca &isier electronic pentru &olosin personal* 1tili2area ei in scopuri co-erciale, de ctre persoane si or+ani2aii care #or s tipreasc ediii proprii, sau punerea in scen, ecrani2area, sau &olosirea in&or-aiilor din carte sub orice alte &or-e de e3presie artistic sau cultural /e3cepie &cand citatele0 se &ac nu-ai cu acordul scris al autorului sau al persoanelor care -ostenesc proprietatea sa intelectual /literar0* Australian National %ibrary Catalo+uin+4in4Publication entry' Sarbatoare, "cta#ian* 5iaa %ui 6a-ol3e 7ncludes biblio+raphical re&erences and inde3* Edition' 1st ed* 7S8N 9:; 0 9;0:<<: = :* 7* >itle* ;?9*<<? >ypeset by Sarbatoare Publications Corectare te3t' 7leana Sperana 8aciu Pe pri-a copert' 7n&isare a unui chip le+endar al 6eului 6a-ol3e* Pe coperta a patra' Foto+ra&ie a stancii Marele %up Alb, &or-aiune ce se +seste pe 5alea @oa-nelor din Munii 8uce+i 4 Ro-ania*

Octavian Srbtoare

Viaa Lui Zamolxe

Biografia mitic i legendar a Lui

Zamolxe Arianul iul Lui !umnezeu

Colecia Deceneu

Sarbatoare Publications Sydney

Viaa Lui Zamolxe

= DEDICAIE L"# A$!%&# Va%'#( )*+,-./00+1 2criitor ba2arabean !&S(3#Z4'O% !& !%"5"%# 6$ S7#%#'"AL#'A'&A S'%45O8&AS(4 ZA5OL9#A$4 ? 7refa Cartea Viaa Lui Zamolxe este pri-a incercare din literatura ro-anA de a pre2enta cititorilor o bio+ra&ie coerentA a %ui 6a-ol3e Arianul, portreti2at ca 2eu -esianic si erou ci#ili2ator al +eto4dacilor si prin ei al nea-ului ro-anesc, ur-as al lor printr4un indelun+ proces de etno+ene2A* Mi4a &ost cAlAu2A in&or-aBia culeasA din resursele istorice /vide infra, precu- si biblio+ra&ia0 si din tot ce insea-nA ethosul popular ro-anesc, ca &iind de ori+ine preponderent +etodacicA, pusA in e#idenBA de cAtre etnolo+i, antropolo+i si istorici /vide biblio+ra&ia C 7on Dhinoiu si Ro-ulus 5ulcAnescu0* Proiectul cArBii a de#enit #iabil abia in ulti-ii ani, prin abundenBa in&or-aBiilor despre ci#ili2aBia tracilor si a ra-urii ei celei -ai #i+uroase, cultura +eto4dacilor, locuitorii de la nord de &lu#iul @unArea /#echiul 7stru0* A contribuit la aceasta -ai cu sea-A curentul istoric -odern ro-anesc nu-it dacis-, relansat de cAtre intelectualul ro-an basarabean Andrei 5artic* Pleiada de cercetAtori si scriitori ani-aBi de aceeasi dorinBA contribuie in pre2ent la susBinerea si -enBinerea unei identitABi distincte a nea-ului ro-anesc, printre ei re-arcandu4se cu preponderenBA Pa#el CoruB, Aurora PeBan, Napoleon SA#escu, Deo Stroe /in ordine al&abeticA0* Viaa Lui Zamolxe cuprinde o paletA panora-icA de #alori spirituale o&erind o bio+ra&ie care, prin -area distanBA in ti-p si resursele istorice cunoscute deoca-datA, &ace ca in esenBA portretul literar al %ui 6a-ol3e sA &ie de &acturA -iticA si le+endarA* 8io+ra&ia pre2entA repre2intA redescoperirea unei identitABi consideratA de -ult ti-p pierdutA, Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu, personaE u-an de#enit pentru +eto4daci 2eu al lu-inii, al #ieBii si al in#ierii* Folosind actualul calendar se pot identi&ica anii cheie ca puncte de re&erinBA in #iaBa prota+onistilor* 6a-ol3e se naste in 2iua de CrAciun

a anului ?F0 i*e*n*, cu circa 20 de ani dupA #enirea pe lu-e a lui Pytha+oras( Pita+ora* Filoso&ul Pytha+oras -er+e in E+ipt in anul ?<? i*e*n*, apoi in 8abilon in anul ?2? i*e*n*, iar in anul ?20 i*e*n* re#ine in 7onia, in insula Sa-os, locul lui de bastinA* 7n anul ?20 i*e*n* 6a-ol3e se intalneste cu Pytha+oras in Sa-os unde rA-ane sA in#eBe alAturi de inBelept ti-p de 2 ani* 7n anul ?1; i*e*n* 6a-ol3e pleacA in 8abilon unde stA < ani, apoi in dru- cAtre E+ipt se opreste la 7erusali- in anul ?1? i*e*n* 7n acelasi an aEun+e in E+ipt unde rA-ane alBi < ani, dupA
Viaa Lui Zamolxe

F care re#ine in @acia in anul ?12 i*e*n* CAlAtoria iniBiaticA prin lu-e a %ui 6a-ol3e Arianul a durat ; ani* E#eni-entele cunoscute ale acelor ti-puri, precu- sunt cucerirea 8abilonului de cAtre Cirus cel Mare in anul ?<? i*e*n*, ocuparea E+iptului de cAtre persi in anul ?2? i*e*n* si s&inBirea celui de4al doilea te-plu in 7erusali- in anul ?1? i*e*n*, sunt ani istorici cheie* Scopul -aEor al acestui #olu- este in e+alA -AsurA de a crea bio+ra&ia -iticA si le+endarA a o-ului42eu 6a-ol3e si totodatA de a o&eri spre inBele+ere co-ponentele spirituale 2a-ol3iene e3istente n rezent printre ro-ani* Asa-blarea acestor idei ca spiritualitate contribuie la in&iriparea neo2a-ol3ianis-ului, noul i-a+inar reli+ios in curs de constituire printre ro-ani* 6a-ol3ianis-ul -odern nu este o si-plA reli+ie, ci o spiritualitate #i2ionarA* %ucrarea de &aBA aEutA structurArii si de2#oltArii &unda-entului spiritual al acestui cre2 cu rol identitar pentru nea-ul ro-anesc* Pentru o -ai bunA #eridicitate a tablourilor descrise, -aniera de e3pri-are a naraBiunii se adaptea2A &iecArui cadru in care se des&AsoarA acBiunea* Draiul pArinBilor %ui 6a-ol3e este popular, dar 6a-ol3e stie sA se adapte2e li-baEului interlocutorului* >e3tele care redau scrisori conBin nu-e proprii si anu-ite cu#inte cu caracter reli+ios si &iloso&ic care apar adesea chiar in li-ba lor ori+inarA* ApelaBia cui#a se poate schi-ba in &uncBie de -ediul social in care este pre2entA persoana respecti#A* Ast&el +eBii &olosesc nu-ele 6a-ol3e, +recii pe cel de 6a-ol3is /Pytha+oras ii spunea adesea 6a-ol3ion in&erand o le+AturA cu 2eul solar Apollon0, iar persanii, iudeii si e+iptenii acelor ti-puri 7l nu-esc 6a-ol3es* 6arathushtra, &ondatorul reli+iei 2oroastre, era la acea #re-e un nu-e propriu &oarte i-portant pentru persanii antici* 6oroastru este nu-it de cAtre +reci 6oroaster, persanii 7i spun 6arathushtra* Flu#iului @unArea, nu-it de +recii antici 7stros, +eBii ii spun 7stru sau @unara* Cadrul narati# are loc -ai cu sea-A in s&era in&luenBei culturii +recesti antice, unde dacilor li se spun +eBi sau traci* @ar +eBii intre ei isi 2ic -ai ales ru-ani si daci /id est oa-eni lupi0, nu-indu4si Bara @acia sau @achia /Gara %upilor0* " listA cu echi#alenBe ro-anesti ale nu-elor proprii, un -ic dicBionar de ter-eni si su-are in li-bile ro-anA si en+le2A se a&lA la s&arsitul cArBii* Pre2entarea de &aBA elabore2A siste-atic etapele #ieBii personaEului

principal* A&lA- -ai intai despre i-preEurArile nasterii %ui 6a-ol3e : Arianul si anii petrecuBi de El in @acia* 1r-ea2A plecarea Sa in pelerinaEul spiritual in lu-e, pri-ul popas &iind 7onia, in insula Sa-os, unde 6a-ol3e in#aBA cu inBeleptul Pytha+oras* @e acolo, la inde-nul lui Pytha+oras, 6a-ol3e -er+e in 8abilon, 7udeea si E+ipt, re&Acand in linii -ari cAlAtoria spiritualA a -aestrului SAu si apro&undand la surse cele in#ABate cu Pytha+oras in Sa-os* Plecarea %ui 6a-ol3e pe ur-ele lui Pytha+oras este scenariul cel -ai probabil sA &i a#ut loc la acea #re-e* @upA re#enirea Sa in @acia, 6a-ol3e deschide o scoalA sacerdotalA, de#ine Mare Preot, #icere+e si apoi re+e, iniBiind re&or-e sociale si reli+ioase de esenBA, Ealonand ast&el o direcBie de e#oluBie poporului dac si i-plicit nea-ului ro-anesc* Sursele in&or-ati#e #echi si noi atestA natura co-ple3A a personalitABii %ui 6a-ol3e &aptul cA El a &ost' @A7M"N DE>7C / erodot0, 7N7G7A> /Strabon, 7ordanes, erodot0, %ED7S%A>"R /@iodor din Sicilia0, MARE PRE"> S7 REF"RMA>"R RE%7D7"S / erodot, 7ordanes, Strabon0, ME@7C PS7 ">ERAPE1> /Platon0, PR"FE> /Strabon0, REDE / erodot, Platon, 7ordanes0, 6E1 / erodot, Platon0, 6E1 >">EM7C 1RS /Porphyr, R* 5ulcAnescu0, 6E1% CARPA>7C A% NEM1R7R77 /Al* 8usuioceanu0, 6E1%4M"S /N* @ensusianu0* /NotA' Cele -ai -ulte dintre aceste caracteristici de pro&il au &ost identi&icate si de Andrei M* %udosan0* Aceste insusiri ale %ui 6a-ol3e sunt tratate in capitolele ce ur-ea2A* Pro&eBiile despre intoarcerea Spiritului %ui 6a-ol3e printre oa-enii din epoca -odernA se re&erA la perioada anilor 2002420<2 e*n* Reconstituirea literarA a #ieBii %ui 6a-ol3e Arianul &oloseste repere istorice cheie interpretate de -ine creati#* Ast&el, dupA erodot /19F2, p* <=?4<=F0, 6a-ol3e /Sal-o3is, :;<=>?@A in ori+inal0 a trAit un ti-p in Sa-os ca scla# al lui Pita+ora, a dobandit a#ere si s4a intors bo+at printre ai sAi si a practicat ascetis-ul stand un ti-p intr4o locuinBA subteranA* >ot erodot ne spune cA tracii se credeau ne-uritori si practicau sacri&icii u-ane* SusBin ideea cA relatArile lui erodot nu pot &i luate ad literam ci trebuie trecute prin &iltrul lo+icii* >ranspar ast&el anu-ite conclu2ii* Nu e3istA do#e2i istorice care sA certi&ice &aptul cA un inBelept precuPita+ora ar &i a#ut scla#i* 6a-ol3e nu putea sA &i &ost scla#ul lui Pita+ora, ci in#ABAcel( ele# al lui /opinie i-pArtAsitA si de Debhardi, us2ti, "ltean C vide biblio+ra&ia0* Este de ase-enea puBin probabil cA 6a-ol3e ar &i dobandit a#ere in Sa-os, ci altunde#a in lu-e /vide
Viaa Lui Zamolxe

; infra 1bicini, 1;;F, p* <F0* @octrina ne-uririi dacice /Eliade interpretea2A cu#antul athanatizein ca inse-nand Ha se &ace ne-uritorI in loc de Ha se crede ne-uritorI0, precu- si &elurite practici de ascetis-, 6a-ol3e le4a apro&undat iniBial cu Pita+ora* ConsiderA- ast&el cA ne-urirea dacicA are se-ni&icaBia de constiinBA a

ne-uririi su&letului* @in e#aluarea -Arturiilor istorice este probabil cA dacii au practicat sacri&icii u-ane inainte de re&or-a %ui 6a-ol3e care, in ur-a inBelepciunii pe care o dobandise de la Pytha+oras si in cursul periplului SAu spiritual, nu putea pro-o#a o ast&el de practicA #iolentA* 7n&or-aBia lui erodot despre sacri&iciile pe care +eBii le &Aceau, tri-iBand soli in cer la 6a-ol3e, nu are nicio ba2A lo+icA si este co-plet eronatA* @e re-arcat cA Mo--sen /1;?F, p* 2:: C citat din Musat, 19;0, p* 900 a&ir-A cA H1r-area JapariBiei lui 6a-ol3e si a ideolo+iei saleK a &ost cea -ai surprin2Atoare re&or-A politico4-ilitarA a naBiunii, in&AptuitA in acel ti-p de cAtre re+ele +eBilor, 8urebistaI* SA obser#A- atent cA aceasta s4a inta-plat cu cate#a sute de ani dupA -oartea %ui 6a-ol3e* Re2ultA cA re&or-a a &ost &AcutA dupA un cod de le+i, %e+ile %ui 6a-ol3e, pAstrate de cAtre daci cu strAsnicie, atat sub &or-A scrisA cat si sub &or-A oralA* Strabon in Geografia, 577, <, ?, -enBionea2A cA 6a-ol3e a obBinut cunostinBe astrono-ice si de la e+ipteni* Se con&ir-A deci sederea %ui 6a-ol3e in E+ipt* >ot Strabon scrie cA 6a-ol3e a &ost Mare Preot, #icere+e si apoi 2ei&icat* Scriitori -ai recenBi &ac re-arci pertinente re&erindu4se la 6a-ol3e* Ast&el Debhardi /1::;, p* =; C citate din Musat, 19;0, p* 910 7l pre2intA pe 6a-ol3is ca Hunul dintre cei -ai #echi &iloso&i +reciI si Hcare probabil a &ost ele#ul lui Pytha+orasI si Ha dat +eBilor le+i cetABenesti si o noBiune despre -antuire si despre ne-urirea su&letuluiI* Abdolony-e 1bicini descrie dru-urile %ui 6a-ol3e prin lu-e si preocupArile Sale de e3cepBie'
6al-o3is a cAlAtorit -ult si de &oarte ti-puriu* El a #i2itat rand pe rand pA-anturile clasice ale "rientului, a stat un ti-p in E+ipt, la iudei, in Caldeea, instruindu4se pe lan+A inBelepBii acestor Binuturi, consultand -a+ii si preoBii lor, iniBiindu4se in -isterele pe care a#ea sA le introducA -ai tar2iu la +eBi* /1bicini, 1;;F, p* <F C citat din Musat, 19;0, p* 920*

9 Stabilind cadrul arian al personaEului 2ei&icat 6a-ol3e, 7on 7osi& Russu re-arcA &aptul cA HdupA concepBia speci&icA ario4europeanA, strA#echea 2eitate a luat in curand trAsAturi si contururi antropo-or&e, de#enind un personaE di#in4u-anI /Russu, 2009 J19==419=;K, p* ?20* Cartea Viaa Lui Zamolxe este centratA in Eurul a trei apelaBii' a0 Zamolxe Arianul, b0 Dacii! o orul Lui Dumnezeu, c0 Zamolxe! Fiul Lui Dumnezeu* ApelaBia Zamolxe Arianul se Eusti&icA prin apartenenBa poporului dac la +rupul popoarelor indo4europene si ariene* @acii erau arieni si indo4europeni, ario4europeni asa cu- a&ir-A 7on 7osi& Russu, /2009 J19==419=;K, passim0 alAturi de alte popoare ale lu-ii antice precusunt persanii, +recii, latinii, #edicii, hitiBii, etc* Paradi+-a Zamolxe Arianul, lansatA de scriitorul Pa#el CoruB, in cartea sa cu acelasi nu-e, este indreptABitA* ApelaBia Dacii! o orul Lui Dumnezeu este de ase-enea un pilon

i-portant pe care se construieste structura cArBii* @o#e2ile care susBin apartenenBa di#inA a poporului dac se spriEinA pe cate#a ele-ente &unda-entale* 7n pri-ul rand pe 8iblia in li-ba ro-anA care traduce +resit te3tul -asoretic din li-ba ebraicA, li-ba ori+inarA a 5echiului >esta-ent unde, ca nu-e ale di#initaBii supre-e a e#reilor antici se &olosesc teoni-e' 7eho#a /7ah#e0, Shabaot, Eli, Elohi-, Adonai, etc* Nu-ele @u-ne2eu nu apare nicAieri in 5echiul >esta-ent ori+inar* Prin deducBie se poate spune cA teoni-ul @u-ne2eu a aparBinut dacilor trAitori in aria carpato4dunAreano4ponticA si tracilor din 8alcani* Faptul cA teoni-ul @u-ne2eu este pre2ent in 8iblia in li-ba ro-anA, atat in 5echiul cat si in Noul >esta-ent, Eusti&icA e3istenBa sa inainte de crestinarea populaBiei trAitoare in @acia istoricA* Ca2ul Noului >esta-ent este si-ilar, niciunde in te3tul ori+inar in li-ba +reacA, nu-itA koine /co-unA0 la #re-ea scrierii Noului >esta-ent, nu apare teoni-ul @u-ne2eu, ci atribute proprii precu- sunt >heos /BCoA C apelaBie datA la acea #re-e %ui 6eus0 sau Lurios /DEF@GA0* Prin ur-are pre2enBa nu-elui @u-ne2eu in Noul >esta-ent, tradus in li-ba ro-anA, nu se Eusti&icA ci -ai de+rabA ne aratA &aptul cA teoni-ul este -ai #echi decat -o-entele in ti-p ale crestinArii dacilor* Este un &apt cunoscut cA unele popoare isi atribuie apelati#e ca &ii si &iice ale di#initABilor in care cred* Poporul e#reu este nu-it poporul %ui 7eho#a* >ot ast&el pute- considera pe hindusi ca poporul %ui
Viaa Lui Zamolxe

10 5isnu, pe 2oroastrieni ca poporul %ui Ahura Ma2dah, pe -usul-ani ca poporul %ui Alah si pe daci ca poporul %ui @u-ne2eu* ApelaBia Zamolxe! Fiul Lui Dumnezeu are de ase-enea cate#a idei care ii &olosesc drept suport* 7n antichitate e3ista obiceiul ca anu-iBi oa-eni deosebiBi sA &ie consideraBi &ii sau &iice ale unor di#initABi sau reincarnAri ale lor* Pita+ora era nu-it &iul %ui Apollon* @espre 6eus se scrie cA a a#ut &ii si &iice se-idi#ine precu- ercule, Perseu, Elena din >roia, Pelas+us, Ale3andru Macedon si -ulBi alBii* Cleopatra a 5774a /binecunoscutul personaE istoric din dinastia ptole-eicA, re+ina E+iptului susBinutA de cAtre 7ulius Ce2ar0 pretindea cA era reincarnarea 2eiBei 7sis* E3istA o listA lun+A de oa-eni in istorie cArora li se atribuie &iliaBie sau ori+ine di#inA* 7isus este nu-it in 8iblia din li-ba ro-anA Fiul %ui @u-ne2eu* ApelaBia este i-proprie pentru cA nicAieri in te3tul ori+inar din li-ba +reacA al Noului >esta-ent, repre2entand una din cele douA cArBi &unda-entale ale iudeo4crestinis-ului, nu e3istA cali&icarea 4 7isus Fiul %ui @u-ne2eu 4 ci denu-irea Fiul %ui >heos /7ios toi >heoi 4 HIoA JGE BCGE0 /vide 7oan, 10, <F in +reaca koine0* @esi 7isus /7KLGEA0 isi spunea H&iul o-uluiI /iios toi anthropoi 4 MIoA JGE NOBFPQGM, vide Marcu, ;, <;0, El considera pe tatAl %ui ceresc ca &iind Eli* 7n Matei, 2:, =F, se descrie -o-entul cand 7isus a stri+at de pe cruce in li-ba ara-aicA HEli, Eli, la-a sabahtaniI care este tradus +resit in +receste

&olosind nu-ele >heos C /BCoA0* 7n ro-aneste este de ase-enea tradus +resit, inlocuind nu-ele Eli cu @u-ne2eu' H@u-ne2eul Meu, @u-ne2eul Meu, de ce M4ai pArAsitMI* AsistA- deci la o H&abricaBieI de te3te HsacreI care inlocuiesc teoni-ele ori+inare cu cele &olosite de populaBiile printre care iudeo4crestinis-ul dorea sA pAtrundA' 2eul Eli se trans&or-A in >heos, ca -ai apoi in li-ba ro-anA sA aparA teoni-ul @u-ne2eu* Eroarea este si -ai +rosierA atunci cand se ia in consideraBie &aptul cA nici in 5echiul >esta-ent ori+inar nu e3istA nu-ele @u-ne2eu* Marea +resealA a traducerilor 5echiului si Noului >esta-ent in li-ba ro-anA este echi#alarea nu-elor proprii precusunt 7eho#a /7ah#e0, Shabaot, Eli, Elohi-, >heos, Lurios cu un sin+ur nu-e, @u-ne2eu, creand ast&el o &alsA autenticitate* 7n realitate Dumnezeu! este teonimul dat de c"tre daci di#init"ii su reme n care credeau doar ei* Prin deducBie a- considerat cA dupA obiceiul #re-ii 6a-ol3e a &ost pri#it de cAtre dacii din antichitate, precu- si dupA acea perioadA 11 istoricA, panA la ti-pul crestinArii ca Zamolxe! Fiul Lui Dumnezeu* Nu a- incA do#e2i istorice ale &olosirii acestei apelaBii pe care aconstruit4o ca o in&erenBA de idei* 7n spriEinul acestei ipote2e e3istA cercetArile asupra #echi-ii li-bii dace, din care se tra+e direct li-ba ro-anA /vide Cuesdean, 200FN 5inereanu, 200;0* 7n li-ba dacA trebuie sA &i e3istat un teoni- ase-AnAtor dat di#initaBii supre-e @u-ne2eu, nu-e propriu considerat in pre2ent ca &iind ori+inar din li-ba latinA /@u-ne2eu O Domine Deus O StApane 6eu0* >eoni-ul @u-ne2eu este &ArA indoialA precrestin* Gin de ase-enea sA -enBione2 cA Viaa Lui Zamolxe nu rAspunde la -ulte intrebAri pe care cititorii le pot a#ea cu pri#ire la personaEul u-an4di#in -itic si le+endar 6a-ol3e, si la contribuBia sa spiritualA* @e e3e-plu %e+ile %ui 6a-ol3e nu le4a- putut elabora, lAsand ast&el +eneraBiilor #iitoare aceastA sarcinA i-portantA* ConsiderA- cA reconstituirea creati#A, le+endarA si -iticA, a #ieBii %ui 6a-ol3e Arianul, pe ba2a resurselor docu-entare cunoscute panA in pre2ent, precu- si a deducBiilor si i2#oadelor din reli+ia popularA a ro-anilor pre2entA in ethosul nea-ului ro-anesc, este #iabilA* "cta#ian SArbAtoare, 2010, Sydney, Australia
Viaa Lui Zamolxe

12 Ca $ % ZamolxeR iul Lui !umnezeu Pe pantele si terasele dealurilor Sar-ise+etu2ei se +Asesc o -ulBi-e de locuinBe din piatrA si le-n* @acii au prispe spoite cu hu-A sau lut rosu si acoperisuri din sindrilA si paie* Printre casele a&late la li2iera pAdurii este si cea a lui CrAciun si a ne#estei lui, 5etra* ConstrucBia inaltA, &AcutA din trunchiuri de brad, are o prispA lar+A din le-n tare de &a+* Pare crescutA din pA-ant aido-a copacilor -AreBi di-preEur*

CrAciun si 5etra sunt un cuplu de tineri pAstori de oi si au douA &ete, pe Mierla si pe Mia* 4 Cand o sA4-i &aci si -ie un bAietM o intreabA CrAciun pe ne#asta lui intr4o bunA di-ineaBA* CA aici la -unce a- ne#oie de el* 4 Cand o da @u-nie2Au, ru-ane* CA -uncelul nostru poate astepta* Ar trebui sA4i 2ace- 6odei, preoteasa #estalA, sA se +riEeascA si de noi* DrAieste tu cu ea* 6oda locuieste pe partea cealaltA a dealului, intr4o casA -ai -icA cu o curte lar+A si un altar in spatele +rAdinii* " sti#A -are de le-ne strAEuieste 2ona altarului* 5atra de &oc, cu un dia-etru total de circa un -etru, este &or-atA din pietre netede si arse* Este locul unde preoteasa #estalA, in pre2enBa &ocului sacru dacic, chea-A in aEutor 2eii prin ritualuri, pentru sAtenii care cer ce#a %ui @u-ne2eu* 6oda sluEeste la un altar al 6anei 6anelor* 1r-ea2A o tradiBie dacicA reli+ioasA &oarte #eche, &ace parte din +rupul sacerdotal al #estalelor, preotesele &ecioare care nu sluEesc neapArat la o #atrA a 6anei 5esta* Con&or- obiceiurilor strAbune &etele care #or sA de#inA preotese pri-esc alAturi de titlul de preoteasA, nu-itA presbitera, si pe cel de vestala, un +rad sacerdotal pe care4l pot -enBine intrea+a #iaBA in ca2ul in care rA-an #ir+ine* @ar atunci cand o #estalA se cAsAtoreste ea pierde titlul vestala, dar il -enBine pe cel de presbitera, preoteasA, continuand sA sluEeascA la acelasi altar* 6oda este incA necAsAtoritA si prin ur-are este preoteasA #estalA la un altar al 6anei 6anelor la Sar-ise+etu2a* P
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

1< 7ntr4o bunA 2i CrAciun -er+e la casa 6odei* " +Aseste trebAluind in curte* 4 5re- sA4l ro+i pe @u-nie2Au, la &ocul tAu, sA ne dea si nouA un bAiet, ii spune el* 7Bi plAti- pentru ser#iciul la &ocul sacru* 4 8ine, bade CrAciun* Cand doriBi sA #orbi- cu @u-nie2AuM 4 PAi, sA &ie -aine di-ineaBA la rAsArit de soare* 4 MA #oi pre+Ati* SA #ii cu 5etra, ne#asta du-itale* 4 Asa #oi &ace* @is4de4di-ineaBA CrAciun si 5etra se pre+Atesc pentru cere-onia &ocului sacru dacic* Curat i-brAcaBi, a-andoi sosesc la casa 6odei pentru e#eni-entul deosebit, intalnirea cu 2eii* 7n straiBA au pentru &oc cate#a le-ne curate de la ei din +ospodArie* Preoteasa ii asteaptA in curte si curand ritualul incepe* Cu +esturi sole-ne ea aprinde &ocul sacru* Cei doi se Bin de -anA, &iind tot ti-pul atenBi la in#ocaBii* 7n &inal 6oda recitA che-area cAtre 6ana FertilitABii' Zan bun, zan bun, fii ai i la noi stpan, ! estor tineri u noro d"le un biet de fo #

Cere-onia se incheie* CrAciun o ia pe 5etra in braBe si o sArutA in pre2enBa &ocului sacru* 4 " sA a#e- un &isior i#it din &oc, ii spune el la ureche* P A trecut -ai -ult de un an de la ritualul &ocului sacru &Acut de preoteasa 6oda* Este o noapte de iarnA* 5etra se a&lA in casa proaspAt #AruitA insoBitA de o -oasA si de douA #ecine, cAci i4a sosit sorocul nasterii* A&arA in curte CrAciun se incAl2este la &oc si asteaptA* @in cand in cand pri#este bolta instelatA* %una este lu-inoasA -ai -ult de Eu-Atate* H8Aietul -eu se naste cand luna este in crestere cu lu-ina ei* Peste cinci 2ale e lunA plinAI isi spune CrAciun in +and*
Viaa Lui Zamolxe

1= Mie2ul nopBii trece cu +reu* Se apropie di-ineaBa* 5etra stA pe pA-antul din casA, este acu- in durerile nasterii* Curand se aud scancete de copil* CrAciun se tre2este din a-orBire* Pri#este atent spre cer* "rolii &ac in 2bor cercuri -ari pe deasupra Sar-ise+etu2ei* 5ede apArand pri-ele ra2e de soare, #ictorioasa lu-inA* 7n acel -o-ent o co-etA apare pe bolta cerului si #a rA-ane asa ti-p de -ulte ore* HSant sA-ne buneI, isi spune el -ulBu-it* H@u-nie2Au FArtatul ii aratA bAietului -eu sla#a cerului si lu-ina* El #a aEun+e o- -are in nea-ul nostru nobil al arienilor*I Moasa spalA i-ediat copilul care este pus apoi la pieptul -a-ei sA su+A* >ot -oasa binecu#antea2A apa dintr4un #as si4i stropeste pe bAieBel si pe -a-A cu busuioc -uiat in apa inchinatA 2eilor* @upA un ti-p CrAciun este che-at sA intre sA4l #adA* 8Arbatul se apleacA cu -are +riEA asupra lui* 7n#eleste nou4nAscutul cu o piele de urs, il ia in braBe si -er+e cu el a&arA sA4l arate &ocului, soarelui si co-etei strAlucitoare* 4 >e4ai nAscut pe pA-antul casei, sA ai puterea -arelui pA-ant, 2ice el* 7n #iaBA sA4Bi sporeascA -ereu puterea cu puterea lui* SA te #adA acu- si &ocul si soarele si cerul* Esti copil al &ocului, te nu-esc 6a-ol3e si te inchin %ui @u-nie2Au* Cu trupul esti &iul -eu, dar cu su&letul s" &ii Fiul Lui Dumniez"u* >u sA aduci inBAlepciune nea-ului nost$* 6AuQ @i-ineaBa CrAciun porneste prin sat purtand in spate un sac plin cu daruri pentru copii* Se pre+Atise din #re-e pentru -arele e#eni-ent din #iaBa lui cand @u-ne2eu ii #a da un &ecior* Cu-pArase de la ne+ustorii +reci hAinuBe si incAlBAri pentru copii* 7i ca- stie pe copii dupA #arstA si inAlBi-e si le o&erA tuturor pe -Asura &iecAruia* 7ntors acasA toBi ai casei se ospAtea2A la pran2 in cinstea e#eni-entului #enirii pe lu-e a lui 6a-ol3e* 5re-ea a trecut si in &iecare an, la ani#ersarea 2ilei nasterii lui 6a-ol3e, copiii satului pri-esc cadouri* S4a dus #estea si prin alte locuri despre +enero2itatea lui CrAciun, tatAl lui 6a-ol3e* "biceiul sA o&ere copiilor, ba chiar si adulBilor, cate o atenBie, cate un obiect, s4a

rAspandit si printre oa-enii cu dare de -anA* HA #enit CrAciun cu daruriI obisnuiau ei sA spunA cand cadourile erau descoperite puse sub perinA sau in cioarecii +rosi de lanA pentru ca surpri2a sA &ie cat -ai -are*
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

1? P 6a-ol3e are acu- : ani si este un copil #ioi si sAnAtos* Adesea -er+e cu tatAl4sAu sA aibe +riEA de oi* 7ntr4o 2i CrAciun il duce pe 6a-ol3e la 6oda, preoteasa #estalA* 5rea sA4l dea la in#ABAturA* 4 %4a- adus pe bAiet aici la tine* 7l in#eBi sA scrie, sA citeascA si sA sluEeascA la altar, ii spune CrAciun, 6odei* Nu4l dau preotului @ordas cA el &ace sacri&icii de ani-ale* Eu cred cA Eert&ele sunt rele* @u-nie2Au FArtatul nu poate sA cearA #Arsare de san+e, luare de #iaBA in nu-ele %ui, nici de o- nici de ani-al* El #rea sA iubi- tot ce El @o-nul a creat* 4 8ine ru-ane* @acA bAietul este sar+uincios la in#ABAturA #a aEun+e presbiterum, preot* 4 Asa sA &ie, se bucurA CrAciun* >u nu &aci Eert&e de ani-ale la altar* Eu cred cA cine o&erA san+e, pri-este tot san+e in schi-b* Nea-ul Asta al nostru trebuie sA in#eBe sA nu -ai #erse san+e* Asta nu4i bine, cA @u-nie2Au FArtatul #rea pace in tot ce &ace-* 4 Asa este, ii spune 6oda la plecare* Mer+i cu bine bade CrAciun* 5oi a#ea eu +riEA de bAiet cat #a &i cu -ine* >i-p de caBi#a ani 6a-ol3e si alBi copii au in#ABat carte cu preoteasa 6oda* Fiecare, dupA puteri, a deprins si practici de cult* %ui 6a-ol3e ii place in#ABAtura* >otodatA il aEutA pe tatAl4sAu in treburile +ospodAresti, -er+e cu el la tar+uri unde #in si ne+ustorii +reci* Este curios sA stie cat -ai -ulte despre credinBele +recilor si -ereu ii intreabA despre 2eii lor* Se i-prieteneste cu Nestor, bAiatul lui Eteocles, un ne+ustor de loc din insula Sa-os, 7onia* Eteocles &ace co-erB cu dacii o&erindu4le ulei de -Asline, #ase de -etal, cera-icA pictatA, podoabe si o+lin2i* 7a in schi-b -iere, +rane si aur* Nestor este ca- de aceeasi #arstA cu 6a-ol3e si cei doi bAieBi stau -ult ti-p i-preunA* Asa deprinde 6a-ol3e sA #orbeascA +receste, iar Nestor in#aBA li-ba dacA* Au -ai trecut anii* 6a-ol3e este acu- un adolescent inalt, bine le+at si chipes* 7si aEutA tatAl la treburile stanei si in pAdure* 5etra le pre+Ateste di-ineaBa -ancarea si ulciorul pentru apA* 7n dru- il #or u-ple de la un i2#oras* Pornesc de#re-e luand cu ei uneltele de lucru si &uniile, &iecare a#and toporul propriu*
Viaa Lui Zamolxe

1F Au -ai trecut asa caBi#a ani si 6a-ol3e Arianul a atins -aturitatea* 7ntr4o cere-onie sacerdotalA aparte este nu-it preot dac, presbiterum* PoartA acu- la +at talis-anul preoBesc, &loarea #ieBii +ra#atA pe o

piatrA subBire si netedA* 7n tot ceea ce a intreprins panA acu- pe linie sacerdotalA nu a &Acut niciodatA Eert&e de ani-ale* 7 se dusese #estea cA este preot al 6eului @u-ne2eu, Marele 6eu al dacilor care pri-ea ca o&rande nu-ai &ructe si &lori care, dupA ce4i erau inchinate, se dAdeau ca po-anA celor pre2enBi* %a ritualurile &Acute de 6a-ol3e era -are bucurie, oa-enii participau cu ra#nA si cantau* Ca preot al %ui @u-ne2eu, 6a-ol3e putea sA in#oce la &ocul sacru oricare 2eu sau 2anA* P >i-pul a trecut si 6a-ol3e Arianul are acu- aproape 20 de ani* Este apreciat ca bun preot dac si +ospodar &ArA cusur* >oBi il stiu cA nu bea nici #in nici tArii* 4 FAtul -eu, ii spune tatAl4sAu intr4o 2i* 1ite cA surorile tale s4au -Aritat* Acu- esti si tu bArbat in toatA hirea si4Bi trebe o &atA cu care sA te insoBesti* Stiu cA nu se pot +Asi lesne &ete cu in#ABAturA ca a ta, dar o ne#astA e -usai in pri-ul rand sA aibe ini-A iubitoare* Apoi tAte cele bune #or #eni la #oi* Eu si -u-A4ta nu pute- sA o +Asa-, dar tu stii bine ce sA &aci* Ai -inte -ultA de la @u-nie2Au FArtatul* 4 8ine tatA, asa #oi &ace* A doua 2i 6a-ol3e pre+Ateste altarul &ocului 6anei 5esta, pe #ar&ul de deal, de unde #rea sA &ie au2it bine de 2eii din cer, dar si de oa-enii de pe pA-ant* Se duce #estea printre tineri cA seara la as&inBit el #a conduce un ritual de che-are a iubitelor pentru &lAcAii satului* %a ti-pul potri#it sosesc bAieBii* 6a-ol3e le e3plicA randuiala, ii in#aBA cu- sA procede2e ca sA4si +AseascA perechea sortitA* Ast&el toBi sunt pre+AtiBi pentru cere-onial* Ei inBele+ iubirea ca &iind datA de 2ei, cAci bArbatul care iubeste este ca @u-ne2eu, iar &e-eia precu@o-na2ana, perechea %ui* Mai intai 6a-ol3e chea-A pre2enBa tuturor 2eilor* Apoi cand &ocul se inteBeste el &ace in#ocaBii speci&ice scopului ur-Arit, cAtre 6ana 7la, care aduce bucuria* Cei pre2enBi il aco-pania2A cantand re&renul'
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

1: $la $la $la, s"mi trimii tu zana% &e se potriveste, are m iubeste% Vin fr"alai, p"un pi ior de plai% ' trim no( hai, p"o gur de rai% $la, $la, $la, $la% $la, $la, $la, $la% $la, $lai, la% )ie imi vei fi, din zori la hindii% Zana Florilor, Zana Zanelor% 'i and o fi noapte, ne"om iubi in soapte% *na noi vom fi, pan"n zori de zi% $la, $la, $la, $la% $la, $la, $la, $la%

$la, $lai, la 4 Chipul &etei hArA2ite &iecAruia dintre noi ne #a apare in #is, le spune 6a-ol3e la s&arsitul pri-ei seri* SA BineBi -inte #isele* %e #odiscuta apoi in serile ce ur-ea2A* SearA de searA tinerii aprind &ocul sacru la altarul 6anei 5esta* >oBi stiu acu- #ersurile prin care sA in#oce personal che-area iubitei proprii* @upA cere-onii ei isi po#estesc #isele pe care 6a-ol3e le tAl-Aceste* >rec cate#a nopBi si dorinBa lui 6a-ol3e incepe sA se in&iripe in i-a+ini de #is* %a inceput a intre2Arit o tanArA a&latA departe si nu i4a #A2ut chipul* Apoi in #isele din nopBile ur-Atoare &ata reapare si o #ede din ce in ce -ai aproape* 6a-ol3e stie cA #isele se innAdesc panA cand -esaEul pri-it este desci&rat* H5ino la tar+Q 5ino la tar+QI ii spune tanAra 2a-bind in #isul unei nopBi* @i-ineaBa 6a-ol3e #orbeste cu tatAl4sAu* 4 >atA, cand este tar+ la sesM 4 Poi-aine* Si #o- -er+e si noi* 4 Eu #oi &i cu &lAcAii satului* 5o- &ace un &oc sacru acolo la tar+, asa cA nu conta pe -ine ca sA te aEut cu-#a* 4 8ine* 7l iau pe &rate4-eu 5ercu* 5oi tinerii -er+eBi in pace*
Viaa Lui Zamolxe

1; A doua 2i seara 6a-ol3e si &lAcAii ur-ea2A ca de obicei cere-onia &ocului dacic la care isi chea-A iubitele* %a s&arsit isi i-pArtAsesc i-presiile intre ei* 4 A- #isat o -are adunare de oa-eni unde noi &Acea- &ocul sacru, le spune Candu, unul dintre bAieBi* 4 Maine e sArbAtoare la ca-pie, 2ice si Andru* SA -er+e- si noi* 6a-ol3e stie cA cele spuse de &eciori &or-ea2A un -esaE de la @u-ne2eu* 7nBele+e ceea ce trebuie sA &acA* 4 Ne intalni- de di-ineaBA in 2ori la casa lui Andru, le spune el tuturor la plecare* Mer+e- la tar+ si acolo &ace- un &oc -are* %a &aptul 2ilei tinerii pornesc cAlAri cAtre ses* 7-brAcat cu totul in alb, 6a-ol3e poartA la +at talis-anul preotului dac cu &loarea #ieBii +ra#atA pe piatrA* SosiBi la sArbAtoarea ca-peneascA, 6a-ol3e ale+e, i-preunA cu &artaBii lui, un loc nu-ai bun si aprind &ocul sacru dacic, cinstind cu in#ocaBiile lor pe 6ana 7la* "a-enii se stran+ in Eurul tinerilor* Mai cu sea-A &etele pri#esc atente la bAieBii &alnici coboraBi de la -unte* 1nele sunt tot de prin partea locului si4i cunosc bine pe &lAcAi* @upA un ti-p ritualul se s&arseste* 1nele &ete se apropie acu- de cate un bAiat, care li se pare cel -ai atrA+Ator si cu-#a cunoscut, si intrA in #orbA cu el* 7ncet, cu pasi ti-i2i, se indreaptA cAtre 6a-ol3e o tanArA pe care el o recunoaste i-ediat C este &ata din #is*

4 7atA4-A, ii spune ea* MA chea-A 8endisa* 7a4-A cu tine bAdiBA siBi dau nA&ra-A cusutA in Noaptea de San2iene* HE 6ana 6anelor, are douA cosiBe blonde lAsate pe spateI +andeste 6a-ol3e* H7atA &ata pe care o iubesc pentru su&letul ei, iatA -a-a idealA pentru ur-asii pe care -i4i doresc*I Ar dori sA o stran+A in braBe, dar se stApaneste* 4 6ana -ea, ii 2ice el* >e #oi duce la pArinBii -ei sA te cunoascA* FartaBii lui 6a-ol3e si4au a&lat toBi alesele ini-ilor lor si ar dori sA le ducA cat -ai repede acasA* 4 Pe caiQ ii indea-nA Andru pe toBi* SA porni- spre -unceQ >inerii chiuiesc de bucurie, asa2A &etele pe sei si pornesc cu caii la trap*
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

19 4 7ar au &urAt &Atucile bAieBi Aia dan deal, spune un tar+o#eB cAtre altul* Si ele s4au dus cu ei ca &Ar-Acate* Acu- pArinBi sA le cate* 7i sti- cine sant, Ai dan satu$ lu$ CrAciun* AEunsi pe cul-ea dealului cai si cAlAreBi, perechile de indrA+ostiBi poposesc la casele bAieBilor* Fiecare &ecior se pre2intA in &aBa pArinBilor cu aleasa ini-ii* Este obiceiul ca &etele sA doar-A separat panA la cAsAtorie si sA se obisnuiascA cu casa unde #or locui* @e a doua 2i incep pre+Atirile pentru cAsAtoria sacrA a tinerilor care #a a#ea loc in cate#a 2ile* 7ntre ti-p cei care #or sA renunBe o pot &ace nestin+herit, iar pArinBii isi pot lua &etele inapoi* Ast&el de ca2uri sunt &oarte rare* A doua 2i sosesc pArinBii &etelor* Sunt -ulBu-iBi de ale+erile &Acute de &etele lor* Cuscrii se cunosc si pun la cale nunBile, dupA care socrii -ici se intorc acasA pentru a pre+Ati si ei cele necesare* CAsAtoriile #or &i consacrate de cAtre 6a-ol3e la altarul 6anei 5esta* >anArul preot al satului #a randui o cere-onie de +rup* Aici se #a insura el insusi cu 8endisa, Andru cu @achiana, Candu cu >ana, 7scru cu Mara, Anaton cu Sibila, Rodu cu Anusa, Firu cu Ana si @ra+os cu Felicia* P 6iua -arii nunBi soseste* %a altarul din deal s4a strans -ultA lu-e sA #adA cere-onialul co-un al cAsAtoriei celor opt perechi* %a &ocul cel -are tinerii #or &ace RurA-antul 7ubirii Sacre* Sunt i-brAcaBi dupA datinA, -irii cu cA-esi cusute cu &lori, pieptare si cus-e cu pene -ulticolore de &a2ani, iar -iresele au #es-inte si nA&ra-e cusute cu &ir de aur* >uturor perechilor le #or &i nasi pArinBii lui 6a-ol3e, CrAciun si 5etra* 6a-ol3e si 8endisa se apropie de #atra &ocului sacru* Chea-A apoi si celelalte perechi, &etele stau toate in stan+a alesilor lor* Ritualul se deschide cu in#ocaBii cAtre 6eul @u-ne2eu* Apoi sunt po-eniBi rand pe rand -ulBi alBi 2ei si 2ane strA-osesti ca ei si ele sA aducA perechilor sAnAtate, belsu+ in case, ar-onie si ur-asi* >ihna ii cuprinde pe toBi*

A sosit -o-entul RurA-antului 7ubirii Sacre* 6a-ol3e ii indru-A pe -irii si -iresele din Eurul lui' 4 >oate perechile sA repete dupA -ine cu#ant cu cu#ant'
Viaa Lui Zamolxe

20 De astzi eu fa legmant, pe tot e"mi e mai drag si sfant, s onorez mereu iubirea e"adu e"n via implinirea% 4 7ntindeBi4#A acu- braBele cu pal-ele deschise cAtre &ocul sacru si repetaBi in continuare dupA -ine' )"oi in hina Zanei $ubirii s primes heia nemuririi si astfel voi simi iubirea si"oi sti e e nemrginirea% 4 Fiecare pereche, bAiat si &atA, uniBi4#A -ainile intre #oi* AcuintindeBi4le i-preunate spre &oc si 2iceBi dupA -ine' Din fo u mainile"mpreun pornim s fa em as bun si"n via o inim vom fi tot timpul at ne vom iubi* >inerele cupluri au ur-at intoc-ai ce le4a spus 6a-ol3e* 4 @u-ne2eu si @o-na2ana, tatAl si -a-a #ieBii, nu au chipuri precu- ne i-a+inA- noi* Ei sunt spirite care pot descinde in oa-eni* @u-ne2eu in bArbat, si @o-na2ana in &e-eie care dacA pri-este deplin aceastA in&luenBA a spiritului ea este ca 6ana 6anelor* E ti-pul ca bAieBii sA Buce &etele, 2ice acu- 6a-ol3e dand el insusi e3e-plu, luand4o pe 8endisa in braBe si sArutand4o tandru pe +urA* Actul -a+ic al cAsAtoriilor se incheie si participanBii i2bucnesc toBi in urale* Cand entu2ias-ul se -ai potoleste 6a-ol3e anunBA' 4 E ti-pul petrecerii* 5eniBi toBi la #atra satului* Nuntasii chiuiesc* 7nstru-entistii pornesc -u2ica* Alaiul cantand se indreaptA in pasi de Eoc cAtre locul ales* Cele opt perechi iau loc in capul -eselor si bucatele incep sA soseascA* Marele ospAB durea2A panA dupA -ie2ul nopBii cand ulti-ii rA-asi se retra+ pe la casele lor*
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

21 A doua 2i soseste lada de 2estre a 8endisei, straiele Besute din boran+ic, bu-bac, lanA, cusute cu &ir de aur si -Atase peste care sunt presArate &lori de busuioc, &lori de ca-p si tA-aie de brad* @upA un an de 2ile 8endisa ii naste lui 6a-ol3e un bAiat* 7i dA nu-ele CAlin* 5or sA4l pre+AteascA sA &ie si el preot dac* @upA incA opt ani 6a-ol3e si 8endisa au o &atA, pe Mari* >oBi ii spun MAruca* >reptat 8endisa in#ABA de la 6a-ol3e ritualurile si de#ine preoteasA a 6anei 6anelor* SAtenii care il roa+A pe 6a-ol3e sA &acA ritualuri pentru ei sunt prosperi, au ini-ile alAturi de @u-ne2eu* 7n &iecare an oa-enii petrec

CrAciunul cu -are bucurie* >oBi i-part daruri celor apropiaBi, noaptea le trece in preaE-a unui butuc -are de le-n ar2and la #atra satului* P >i-pul a trecut, MAruca are acu- 11 ani si CAlin a i-plinit de curand 19 ani* Fa-ilia se pre+Ateste sA4l cAsAtoreascA pe bAiatul care este acu- preot dac, sluEitor al 2eului @u-ne2eu ca si tatAl sAu* Pentru insurAtoare si4a +Asit douA surori pe De-a si 72a, &iicele unui preot dac de la ses* Nunta celor trei are loc tot la Sar-ise+etu2a &iind consacratA de 8endisa si 6a-ol3e la altarul 6anei 6anelor* >otul -er+e bine in &a-ilia lui 6a-ol3e, doar el este +anditor* Ar #rea sA plece unde#a sA in#eBe inBelepciunea altor popoare, sA &acA -ai -ult pentru nea-ul sAu* Are acu- =0 de ani si setea de cunoastere a 2eilor ii este -ai #ie ca niciodatA* @e4a lun+ul anilor 6a-ol3e a a#ut oca2ia sA cAlAtoreascA cu prietenul sAu Nestor in >racia, in Drecia continentalA si in insula Sa-os* A intalnit oa-eni inBelepBi in cunoasterea 2eilor, dar parcA ce#a il reBinea sA inceapA in#ABAtura cu ei* PanA intr4o bunA 2i cand ii &u datA i-plinirea +andurilor* CrAciun, 6a-ol3e si CAlin coboarA la ca-pie la sArbAtoarea popularA, nedeea inchinatA 6anei Florilor* @uc incArcate pe -A+ari cate#a #ase cu -iere de albineN in sAculeBi au plante -edicinale si aro-ate* 5or sA &acA troc cu ne+ustorii +reci si sA ia la schi-b, -Asline, ulei de -Asline si alte bunAtABi trebuitoare* CrAciun are cu el +rAunBi de aur cu care ar putea plAti dacA este necesar*
Viaa Lui Zamolxe

22 %a locul tar+ului -ulBi-ea este in -are &or&otA* 1nii #an2Atori au produsele e3puse direct pe pA-ant, alBii le4au ase2at pe -ese din le-n, -ai sunt si cei care #and a-bulant* 4 Ce -ai &ace prietenul 6a-ol3isM aude el in spate #ocea cunoscutA a +recului Nestor* 4 "ohooo, NestorQ isi e3pri-A 6a-ol3e bucuria* 8ine ai #enit la nedeea noastrAQ 7acA a- iesit si eu cu tata si &eciorul -eu CAlin sA &ace- ne+oB* 4 @a$ po&tiBi la noi +recii* A#e- tot ce #A doreste ini-a* Nestor, pe care 6a-ol3e il cunoaste din copilArie, este acune+ustor bine instArit* CAlAtoreste aproape anual in @acia si #orbeste ca un nati# +raiul localnicilor* @e data asta a #enit cu o cara#anA -are de ne+ustori, pornind din Sa-os si luand cu ei si pe alBii intalniBi pe dru-, precu- si sluEitori din >hraSe, >racia* A&land locul unde prietenul lui isi e3pune produsele, 6a-ol3e si ai lui -er+ sA le #adA si sA se toc-eascA la schi-b* Ne+oBul odatA incheiat in a#antaE reciproc, cei doi au ti-p sA #orbeascA pe indelete* 4 Ce -ai &ac ai tAiM il intreabA Nestor pe 6a-ol3e* 4 Pe tata si pe bAiatul -eu CAlin i4ai #A2ut* Sunt bine sAnAtosi, sla#A @o-nuluiQ Ma-a, ne#asta -ea 8endisa si &ata noastrA MAruca sunt si ele bine* MAruca s4a &Acut -are*

4 MA bucurA #estile tale prietene* Si eu, sla#A lui 6eus, sunt bine intru toate* >ot asa ai -ei acasA in Sa-os* 4 @ar #ino sA -Ananci cu noi, il in#itA 6a-ol3e* Ne -ai spui si nouA ce -ai e prin lu-ea #oastrA si cate cele despre &iloso&ii +reci si preoBii #ostri* 6a-ol3e, CrAciun, CAlin si Nestor se depArtea2A de -ulBi-e* 7ntind -asa pe iarbA* 4 Cu- -ai e #iaBa pe la #oi in Sa-osM se interesea2A 6a-ol3e* 4 Ne -er+e bine* Sunte- prosperi, sla#A %ui 6eus* A#e- o -are &lotA si &ace- co-erB pe -Ari si BAri* 8unAstarea ne deschide dorinBa de in#ABare si de a &iloso&a* 4 "ricare +rec este si &iloso&, nu prieteneM 4 Asa se 2ice* 4 @ar este cine#a -ai de sea-A acolo in Sa-osM 4 Acu- il a#e- printre noi pe Pytha+oras care s4a intors de curand acasA dupA -ult ti-p de u-blat prin lu-e* Este un o- la o #arstA
Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

2< -aturA, are F0 de ani* Era- un copilandru de #reo 1? ani cand el a plecat din Sa-os, dar -i4l a-intesc bine* 4 5orbeste4-i despre &iloso&ul Pytha+oras, il roa+A 6a-ol3e cu -ult interes* 4 Stau aproape de casa lui Mnesarchos, tatAl lui* 8Atranul a -urit acu- caBi#a ani* @e la re#enirea sa in Sa-os a- #orbit -ult si pe indelete cu Pytha+oras* Mi4a istorisit ce a #A2ut si trAit* Cate si -ai cate*** lucruri ui-itoare de care nu au2ise- #reodatAQ 4 Po#esteste4ne, il roa+A 6a-ol3e* Nestor -ai -AnancA ce#a, isi -ai toarnA #in din ulcicA si continuA' 4 @in tinereBe Pytha+oras il insoBea pe tatAl sAu care &Acea ne+oB pe -Ari* Mer+eau des la >ir in Fenicia, de unde era de loc Mnesarchos, dar -a-a lui Pytha+oras, Pythais, este nAscutA in Sa-os* Pytha+oras a in#ABat cu preoBii &enicieni, dar si cu inBelepBi ai altor popoare* >atAl lui a cheltuit o a#ere ca sA4i dea o bunA educaBie* A studiat chiar si cu -arele &iloso& >hales din Miletos* Pytha+oras #orbeste cursi# li-bile +reacA, &enicianA, caldeeanA si e+ipteanA* 7n Fenicia a in#ABat arit-etica, in 8abilonia, Caldeea cu- i se -ai spune, astrono-ie, astrolo+ie si -edicinA, cu preoBii caldeeni* A#ea =? de ani cand re+ele persan Cyrus, Loresh ii 2ic persii, a cucerit 8abilonul unde Pytha+oras stAtuse sapte ani* Cand Cyrus i4a eliberat pe iudei din capti#itate lAsandu4i sA plece spre 7erusali-, Pytha+oras a pArAsit si el 8abilonul alAturandu4se cara#anelor de iudei care se intorceau in Palestina* Se i-prietenise cu 6erubabel, o cApetenie a lor* Nestor -ai -AnancA ce#a* 7si toarnA #in din ulcior in paharul sculptat in corn* 4 Asa, asa, continuA po#estea &iloso&ului, insistA 6a-ol3e* 4 Cu- spunea-, aEun+and cu iudeii in 7erusali-, Pytha+oras i4a aEutat la construcBia noului altar pe locul te-plului #echi, al lui

Solo-on, care &usese ars de cAtre babilonieni* Apoi s4a intors la rudele tatAlui sAu in >ir de unde a -ai #enit o datA pentru o sedere scurtA in Sa-os, dar apoi a plecat in Ai+yptos, E+ipt, la %u3or adicA >heba sau @iospolis, cu- ii spun +recii acelui oras* A stat la >heba 10 ani, cel -ai -ult la te-plul 2eiBei Maat, sluEind acolo ca preot e+iptean* @ar atunci cand persii au in#adat E+iptul, Pytha+oras a &ost luat capti# si dus in 8abilon i-preunA cu alBi in#ABaBi* Acolo l4a luat in +riEA preotul 2oroastru 6arates cu care a si rA-as sA4i sluEeascA ti-p de ? ani* @e la 6arates si de la preoBii magoi ai lui 6oroastru, Pytha+oras a deprins
Viaa Lui Zamolxe

2= principiile credinBei sAnAtoase si practici care &ac #iaBa o-ului &ru-oasA* Apoi el s4a intors in Sa-os* Are acu- F0 de ani* 7n#ABAtura lui Pytha+oras despre 6eus si alBi 2ei este neintalnitA panA acu-* Stie -ulte -etode de a intra in le+AturA cu toBi 2eii* 4 "oo, ce #iaBA deosebitA are &iloso&ulQM e3cla-A 6a-ol3e ui-it* Si stie sA intre in le+AturA cu 2eiiQM E3traordinarQ 4 Se 2ice despre Pytha+oras cA este incarnarea lui Apollon %iSeios, Apollon iperboreeanul, 6eul %upilor, #enit la noi +recii de pe -elea+urile #oastre ale tracilor* Pytha+oras este si un -are #i2ionar si #indecAtor, un iatro-ant cu- spune- noi +recii, adicA #indecAtor apollonian* CantA -inunat la cate#a instru-ente -u2icale* Sunt -ulBi oa-eni in Sa-os care il considerA- theios aner, adicA o- di#in* Nicicand in insula noastrA nu a trAit un o- asa de #aloros* Se instApaneste tAcerea* 6a-ol3e este incantat de cele a&late in con#ersaBia lui cu +recul Nestor* 1n +and ii incolBeste in -inte* 4 Pytha+oras este un -are &iloso&* MA intreb dacA4i in#aBA si pe alBii cele cate le stieM 4 @esi+ur* 5rea chiar sA deschidA o scoalA &iloso&icA in Sa-os si sA inte-eie2e o societate iniBiaticA secretA* 4 MA -inune2 drept sA4Bi spunQ N4a- -ai au2it de un o- cu atata inBelepciuneQ "are as putea sA in#AB si eu cu elM Poate cA el pri-este la ucenicie nu-ai tineriM Eu a- acu- =0 de ani* 4 Sunt con#ins cA te #a accepta -ai ales cA esti din nea-ul tracilor pe care Pytha+oras ii preBuieste ca &iind pri-ii adoratori ai 2eului Apollon %ySeios* PoBi -er+e cu noi in Sa-os si #o- aranEa totul acolo* Propunerea lui Nestor il ia prin surprindere* 6a-ol3e se +andeste te-einic la cele spuse de a-icul sAu* 4 Cand plecaBi #oi +recii acasAM se interesea2A el* 4 Mai stA- cel puBin 2ece 2ile* Ne4a- &Acut tabArA aici* >o#arAsii -ei de cAlAtorie -ai au treburi de re2ol#at* 4 8ine prietene* 7Bi dau rAspuns in cate#a 2ile* 6a-ol3e se desparte de Nestor* Pe dru- ii cere pArerea tatAlui sAu* 4 Ce spui tatAM Pytha+oras este o- cu -are in#ABAturA* As #rea sA -er+ sA4l cunosc* CA si +recii se roa+A tot la @u-nie2Au, nuM Ei 7l nu-esc 6eus, dar trebuie sA &ie tot acelasi ca si al nostru*

Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu

2? 4 FArA indoialAQ aprobA CrAciun* Pytha+oras este un -are &iloso& de a putut el sA adune in -inte inBelepciunea lu-ii* Nu poate e3ista un in#ABAtor -ai bun pentru tine, &iule* SosiBi acasA cei trei isi descarcA produsele aduse* 6a-ol3e #orbeste cu soBia lui 8endisa si4i spune toate cate s4au inta-plat in tar+ cu ne+oBul lor* 7i po#esteste si ceea ce a discutat cu prietenul lui, +recul Nestor* 4 As -er+e la Sa-os sA stau un ti-p cu inBeleptul Pytha+oras, isi &ace el cunoscutA dorinBa* 4 Cu- #rei tu do-nul -eu, ii spune 8endisa* Eu te #oi astepta cat #a &i lu-ea* 4 A- incredere in Nestor cA #o- aEun+e cu bine in Sa-os* A doua 2i 6a-ol3e coboarA cAlare la ses in tabAra +recilor* 5rea sA se s&AtuiascA cu Nestor, sA stabileascA a-Anuntele plecArii lor si a sederii lui in Drecia* 4 Prietene, #ino peste : 2ile, ii spune Nestor* Noi #o- ridica tabAra curand dupA aceea si #o- pleca spre Athenai* @e acolo ne i-barcAcAtre Sa-os* 4 7Bi #oi plAti in aur pentru toatA cheltuiala ce4o #ei &ace pe ti-pul sederii -ele acolo* Cu sa-bria pentru &iloso&ul Pytha+oras, #oi #edea ce4-i pretinde el* 4 8ine* @e acord* >e asteptA-* 7ntors acasA 6a-ol3e le i-pArtAseste tuturor inBele+erea dintre el si Nestor* 7n cate#a 2ile #a pleca i-preunA cu Nestor in 7onia* @e a doua 2i toBi din &a-ilie il pre+Atesc de dru-* 5a lua cu el doi cai, unul pentru cAlArie si celAlalt pentru a duce sa-arul* 8a+aEele -ai +rele le #or duce +recii cu cAruBele* A sosit si -o-entul despArBirii* Fa-ilia lui 6a-ol3e si #ecinii s4au strans toBi sA4l #adA pe preotul satului plecand la in#ABAturA in lu-e* 5etra, -a-a lui, este in lacri-i* Este bAtranA si se +andeste cA poate n4are sA4l -ai #adA la intoarcere* 6a-ol3e este pre+Atit sA urce pe cal* 5etra ii dA un talis-an din piatrA rotundA +ra#atA cu si-bolul capului de lup* 4 Asta te #a &eri de rele, &iul -eu, ii spune ea dupA care ii petrece in Eurul +atului snurul din piele* " a- de la strAbuni* Fie ca sA &ii inBelept si #itea2* 6Aul nostru @u-nie2Au sA te BinA in pa2A* 6AuQ Pentru tine bAietul -eu o sA &ac o +rAdinA ca sA4-i a-inteascA -ereu de tine panA te intorci* 5oi sAdi po-i si #oi pune in ea cele -ai &ru-oase &lori*
Viaa Lui Zamolxe

2F >atAl il indea-nA si4l i-bArbAtea2A* 4 SA4l +Asesti pe @u-nie2Aul strAbunilor nostri si la acei oa-eni unde -er+i* Si sA aduci de la ei pe toBi 2eii si toatA inBAlepciunea pA-antului aici la nea-ul tAu care nu are pAreche in lu-e* Sunte- cei -ai bra#i, dar a#e- ne#oie la noi in @achia de -ai -ultA lu-inA a

%ui @u-nie2Au pe care sA o spori- cu cea pe care El a dat4o -ultor altor nea-uri* 6a-ol3e este e-oBionat de cu#intele tatAlui sAu* 4 5oi &ace precu- -i4ai spus tatA, ii spune el cu lacri-ile siroind pe obraEi* 6Au pe @u-nie2AuQ 4 Mer+i cu @o-nul, bAiete* 6a-ol3e coboarA la ses* Drecii #or pleca peste douA 2ile* Nestor il &ace cunoscut tuturor ne+uBAtorilor cu care #or cAlAtori* 1nii dintre ei #or rA-ane pe traseu in Drecia continentalA, dar +rupul lui restrans re#ine in Sa-os* 4 @e la Athenai, eu cu alBi cinci to#arAsi si cu tine luA- un #as care ne #a duce in Sa-os, ii spune Nestor lui 6a-ol3e* @ar -ai intai trece- &lu#iul cel -are 7stros* 7nspre Drecia ni se pot alAtura si alBi oa-eni care -er+ din >hracia spre sud* A#e- -ereu o co-panie nu-eroasA, asa cA nu riscA- surpri2e neplAcute pe dru-ul de intoarcere* >abAra se ridicA dupA douA 2ile* Cara#ana aEun+e la &lu#iul 7stru pe care +rupul il tra#ersea2A cu bacurile, apoi prin >hracia si Macedonia atin+ Drecia continentalA* 7n portul Athenai, ne+ustorii isi incarcA ba+aEele pe un #as co-ercial si curand sosesc pe insula Sa-os* PPP
La s oala lui +,thagoras

2: Ca $ ' La coala lui 7StTagora2 7n cele din ur-A Nestor si 6a-ol3e aEun+ acasA la Nestor* 7n 2ilele ur-Atoare 6a-ol3e colindA prin i-preEuri-i sA4si re#adA cunostinBele si prietenii pe care ii stia din #i2itele anterioare* 7nsula Sa-os i se pare aproape neschi-batA, desi trecuserA cinci ani de cand n4o -ai #i2itase* Cat pri#este scopul pentru care +etul #enise in insula Sa-os, Nestor intar2ie #oit sA4l pre2inte pe 6a-ol3e lui Pytha+oras* AsteaptA un -o-ent &a#orabil doar de el stiut* 7n s&arsit intr4o bunA di-ineaBA cei doi -er+ i-preunA la casa lui Pytha+oras* >recand de poarta lar+A a co-ple3ului de case cei doi sunt condusi direct la Pytha+oras* Maestrul este in +rAdinA de unde ii obser#ase pe -usa&iri de departe* 4 8ineBe si bucurie in#ABAtoruleQ il salutA respectuos Nestor* 6a-ol3e se inclinA cu adancA re#erenBA* 4 8un sosit oaspeBi dra+i, ii inta-pinA Pytha+oras* Cu ce treburi #A a&laBi aici la -ine, oa-eni buniM 4 7acA -4a- intors de curand din ne+ustoria din >hraSe si Bara +eBilor, relatea2A Nestor* Sunt insoBit de un o- care trAieste in DeBia, -ai sus de &lu#iul cel -are 7stros* Este +et, preot al %ui @u-ne2eu, o 2eitate de4a lor* 7l chea-A 6a-ol3is, isi indreaptA Nestor pri#irea cAtre interlocutorul sAu* Ar #rea sA in#eBe &iloso&ie cu do-nia ta, inBeleptule Pytha+oras* 6a-ol3is #ine din acele Binuturi ale lupilor unde a trAit pe #re-uri -arele nostru 2eu, Apollon %ySeios*

Pytha+oras il pri#este pAtrun2Ator pe 6a-ol3is* RidicA o spanceanA se-n cA a descoperit ce#a deosebit la el* 4 @a, +eBii sunt oa-enii cei -ai drepBi si -ai #iteEi dintre traci, arienii cei #echi, nobilii in su&let*** 6a-ol3is, 6a-ol3ion, caBi ani aiM 4 =0, in#ABAtorule* 4 Si #rei sA in#eBi inBelepciunea cu -ineM 4 SA4l cunosc -ai bine pe @u-ne2eu* 5oi a&la apoi toate de la El* Pytha+oras il obser#A si -ai cu luare a-inte pe 6a-ol3is* HEste un o- -atur, are e3perienBA de #iaBA, stie ce #reaI isi spune el* 4 Ce #ei &ace cu inBelepciunea dobanditA, 6a-ol3ionM 4 " #oi duce +eBilor, nea-ul -eu, a&ir-A el cu -andrie*
Viaa Lui Zamolxe

2; Filoso&ul aprecia2A calitABile bArbatului din &aBa sa* HEste deosebit, are ra&ina-entul unui +rec, pro-ite &oarte -ult si este &er- in scopul alesI +andeste el* 4 8ine, aprobA bucuros Pytha+oras* @e -aine #ei incepe in#ABAtura* 8Anuiesc cA locuiesti la Nestor* 5ino dis4de4di-ineaBA, la rAsAritul soarelui* Nestor este incantat cA planul le4a reusit si 6a-ol3is #a studia cu un &iloso& ade#Arat* 4 7ntr4ade#Ar +etul locuieste in casa -ea, ii preci2ea2A Nestor lui Pytha+oras* Noi plecA- si te lAsA- cu bine didas alos, in#ABAtorule* Cei doi ies din curtea -aestrului* Pe dru- Nestor preci2ea2A' 4 Filoso&ul este in curs sA4si constituie o scoalA &iloso&icA, aici la noi in Sa-os* El a dobandit -are inBelepciune de la 2ei, ca ur-are a uceniciei prin lu-e* Pytha+oras pri-este studenBi in tot ti-pul anului, #rea sA &or-e2e cu ei o con&rerie spiritualA, un &el de ordin al inBelepBilor, bArbaBi si &e-ei* Ad-iterea sa la scoala lui Pytha+oras repre2intA pentru 6a-ol3is o -are #ictorie* 4 AstA2i este un -o-ent deosebit de i-portant din #iaBa -ea, ii -Arturiseste el lui Nestor* %4a- cunoscut pe inBeleptul lu-ii si el -4a acceptat sA4i &iu in#ABAcel* %ui @u-nie2Au 7i -ulBu-esc din toatA ini-aQ P A doua 2i, punctual, 6a-ol3is soseste acasA la Pytha+oras* Clasa din care &ace parte are puBini in#ABAcei* 5a lua lecBii in +rAdinA i-preunA cu doi localnici, un bArbat, intre douA #arste, pe nu-e AlSibiades si o tanArA &e-eie, "li-pia* Cei doi studenBi &ac cunostinBA cu 6a-ol3is, apoi -aestrul isi incepe lecBia teoreticA, akousmatos* Mai intai le e3plicA -etoda sa de predare' 4 Pentru inceput reBineBi cA inBelepciunea trebuie sA se de2#olte in -inte, nu sA &ie scrisA, cAci ade#Arul nu poate &i e3pri-at in intre+i-e prin cu#inte* @ar, #a trebui -ai intai sA deprindeBi -etodele de puri&icare pentru corp, -inte si su&let* Nu-ai prin katharsis percepBia o-ului se ra&inea2A si poate atin+e #alori inalte* 7n acest &el -intea are

acces usor la cunoasterea 2eilor* Pe parcurs #o- -ai discuta si despre ordine si haos* Subiectele sunt inepui2abile* ReBineBi de ase-enea
La s oala lui +,thagoras

29 &aptul cA noBiunile pe care #i le #oi e3pune pot aparBine anu-itor cre2uri reli+ioase sau &iloso&ice* Eu #A in&ABise2 o esenBA a ceea ce ain#ABat panA acu- in cursul pere+rinArilor -ele prin lu-e* Pytha+oras le reco-andA practici de puri&icare, katharsis si atra+e atenBia asupra re2ultatelor lor* 4 Nu #A &aceBi din trupuri -or-inte su&letelor* 5a trebui ca pe ti-pul cat in#ABaBi cu -ine sA #A abBineBi de la -ancatul cArnii* 7n acest &el #i se eli-inA treptat to3inele din corp* 7n -od +radat #eBi a#ea si-BA-antul cA trupul #i s4a usurat si #eBi obser#a cA -intea de#ine din ce in ce -ai cal-A si capabilA de concentrare pe un ti-p -ai indelun+at* Aceste aspecte sunt doar preli-inarii* Su&letului trebuie sA4i dA- cea -ai -are i-portanBA si sA4i creA- posibilitatea ca treptat sA se -ani&este deplin* Prin ur-are #eBi parcur+e o cale care per-ite trei opti-i2Ari in paralel' a su&letului, a -inBii si a trupului* 5A -ai pot spune cA -edicina pe care o #eBi in#ABa de la -ine acBionea2A conco-itent asupra acestor trei do-enii care in acti#itatea lor se intrepAtrund* 5eBi de#eni iatro-anBi, #indecAtori si pre2icAtori capabili sA #A a-intiBi #ieBilor anterioare, sA reali2aBi cAlAtorii e3tatice, translaBii in spaBiu, sA &aceBi -inuni, sA puteBi &i pre2enBi in -ai -ulte locuri in acelasi ti-p, sA #A puteBi controla i-pulsurile o-enesti sau sA in&AptuiBi pre2iceri* CalitABile enu-erate au e3plicaBii raBionale nu -istice* >oate acestea sunt puteri in &olosul binelui* Ele necesitA cunoasterea de sine* 7n#ABAceii sunt ui-iBi de cele cate aud* 4 Sunt in#ABAturi pe care noi nu prea le inBele+e-, -Arturiseste AlSibiades* Eu as &i #rut sA incepe- cu noBiuni -ult -ai si-ple* 4 Sti- cA predai si -u2icA in#ABAtorule, inter#ine "li-pia ca sA sal#e2e situaBia* 4 @e -aine -u2ica ne #a insoBi lecBiile, ii asi+urA Pytha+oras* Melodiile #or per-ite -inBii sA &ie rela3atA si in ti-p #eBi in#ABa sA cantaBi la harpA* Mu2ica #a &i &olositA si in scop terapeutic* @upA circa douA ore Pytha+oras incheie pri-a predare de curs cu conclu2ia 2ilei si preci2area cator#a re+uli de or+ani2are pentru #iitor* 4 Pentru astA2i a- ter-inat lecBia introducti#A* ABi a&lat in linii -ari cu- #a decur+e ucenicia #oastrA pe calea inBelepciunii* Maine sA #eniBi la aceeasi orA* 5o- de2#olta siste-atic si alte subiecte* 7ntalnirea ia s&arsit* Pytha+oras se desparte de in#ABAceii care pleacA in +rup* 6a-ol3is are oca2ia sA a&le pri-ele i-presii ale cole+ului
Viaa Lui Zamolxe

<0 AlSibiades* 8Arbatul o&tea2A, are e2itAri, pare depAsit de #astitatea te-elor' 4 Didas alos cunoaste &oarte -ulte lucruri, a&ir-A el* Nu stiu cu-

#o- in#ABa toate cate ne spune* 4 Pas cu pas a&lA- toate secretele lu-ii, il incredinBea2A 6a-ol3is cu opti-is- la despArBire* A doua 2i di-ineaBa studenBii lui Pytha+oras +Asesc in sala de curs un harpist* 7nBeleptul le #orbeste insoBit de aco-pania-ent -u2ical' 4 >e-a 2ilei, anunBA pro&esorul, este 6eitatea Supre-A* 7n reli+ie, &iecare popor si4o in&ABisea2A si o denu-este in &elul sAu propriu, re+Asind in acea de&inire trAsAturi de caracter speci&ice predo-inante acelui popor* Noi insA #o- porni de la ideea cA la inceput, ein arhe, nu a &ost ni-ic* @ar crede- totusi cA o anu-itA 2eitate a creat cos-osul care se a&la iniBial in starea de haos* >ot acea 2eitate a creat si le+ile de &uncBionare ale uni#ersului, per-iBand ast&el o ordonare cos-icA ca necesitate in relaBionarea co-ponentelor lui* >reptat neoranduiala s4a linistit pe alocuri datoritA in pri-ul rand lu-inii* Chiar si acu- cos-osul continuA sA se ordone2e pentru cA e3istA -ereu -aterie nouA care apare si aceastA -aterie se a&lA in &or-a ei iniBialA tot in starea de haos* Re-arcaBi &aptul cA in cos-os asociehaosul cu intunericul, de2ordinea si distru+erea* Ca o Eu3tapunere, in lu-ea u-anA acest haos insea-nA rAul precu- sunt i+noranBa, lipsa de cunoastere, -inciuna, hoBia, lasitatea, #iolenBa, neoranduiala u-anA in -ultiplele ei aspecte* Scopul inBelepciunii pe care o cAutA- este sA sti- cu- poate oranduiala sA &ie -ani&estatA din plin si in acest -od ca2urile ne+ati#e enu-erate de -ine sA disparA* Ast&el haosul #a inceta acolo unde ordinea se -ani&estA* Re-arcaBi de ase-enea &aptul cA aceste idei #A o&erA doar o perspecti#A +eneralA asupra te-elor e3puse pe care de acu- le #o- aborda pas cu pas* StudenBii lui Pytha+oras sunt ui-iBi de panora-a lar+A o&eritA de -aestrul care, si-Bindu4i indeaproape, continuA' 4 Nu &iBi coplesiBiQ 5A #a lua ce#a ti-p panA sA inBele+eBi -ai clar aceste noBiuni* @ar acu- ne #o- ocupa de altce#a* 5eBi crea cu si-plitate -o-ente de ar-onie* 7atA cu- #o- proceda* Pytha+oras ii chea-A pe toBi sA se apropie de harpA, apoi ii in#itA' 4 Atin+eBi &iecare pe rand coardele harpei* FiBi in acelasi ti-p atenBi la #ibraBie ca sunet care #A pAtrunde prin urechi* Si totodatA de#eniBi constienBi de sincroni2area sunetului cu inspirarea aerului pe nAri*
La s oala lui +,thagoras

<1 @eci atunci cand inspiraBi creaBi si sunetul prin atin+erea cor2ilor sau a unei sin+ure coarde* Fiecare student ur-ea2A intoc-ai acBiunea propusA de -aestru* 6a-ol3is are parte de o e3perienBA -entalA aparte* 74o -Arturiseste lui Pytha+oras' 4 @o-nul -eu, aud niste sunete ciudate in urechi* 7n -od si+ur ele nu #in din e3terior, nu sunt de harpA si nu se asea-AnA cu altele de la #reun alt instru-ent -u2ical cunoscut -ie* Pur si si-plu sunetele i-i sunt +enerate in interiorul capului* 4 7atA e3perienBa personalA pe care astepta- sA -i4o -ArturisiBi

&iecare dintre #oi, le spune Pytha+oras* A&laBi cA aceastA trAire este esenBialA* Ea repre2intA -odul in care o-ul stie cA se a&lA in pre2enBa 2eilor* 4 Care sunt acei 2eiM intreabA dornicA de a sti "li-pia* 4 Sunetul subtil care pare cA #ine din interiorul capului este calea pe care se intalnesc toBi 2eii, continuA Pytha+oras* @ar dacA #reBi sA cAutaBi un 2eu sau o 2eiBA anu-e, ii puteBi in#oca indi#idual e3istenBa si ei #or &i +AsiBi pe o cale care #i se deschide odatA cu noile sunete pe care le au2iBi* >oate aceste #ibraBii, redate de urechea noastrA interioarA, se nu-esc sunetele ini-ii sau sunetele su&letului* >oBi studenBii inchid ochii dorind sA perceapA sunetele -enBionate de -aestru* Se pare insA cA AlSibiades si "li-pia nu le aud* 4 5a lua ce#a ti-p panA le puteBi percepe distinct, ii incuraEea2A Pytha+oras inBele+and dile-a celor doi* %ecBia se incheie si astA2i cu re2ultate &oarte bune pentru 6a-ol3is* P 7n 2ilele ce ur-ea2A Pytha+oras repetA di&eritele noBiuni predate panA acu- pentru ca ele sA poatA &i -ai bine -e-orate, cAci ni-eni nu ia notiBe* Pe parcurs -aestrul introduce ele-ente noi care lAr+esc #i2iunea de ansa-blu* StudenBii constatA cA nu au o pro+ra-A scolarA stabilitA, Pytha+oras se orientea2A -ai -ult dupA pro+resul lor la in#ABAturA* 7ntr4o 2i le #orbeste despre o- si lu-e' 4 "-ul si lu-ea sunt intr4o relaBie de interdependenBA, de corelaBie* "-ul are constiinBA indi#idualA, lu-ea are constiinBA colecti#A* Cel -ai i-portant este sA anali2A- aceastA codependenBA din perspecti#a
Viaa Lui Zamolxe

<2 o-ului, ast&el pute- &ace predicBii, deci anticipa raBional des&Asurarea e#eni-entelor* 1-anitatea s4a preocupat din 2orii ei sA &acA pro&eBii* "a-enii erau interesaBi de &elul in care le #a e#olua #iaBa* Drecii, in particular, recur+ la a o consulta pe Pythia, preoteasa care ii aEutA sAsi a&le destinul propriu* @ar eu cred cA ei &ac o eroare cre2and cA destinul le este i-utabil* El pare intr4ade#Ar de neschi-bat dacA ar indeplini o condiBie, ca panA la producerea acelor pro&eBii, toate cele care s4au inta-plat, ca +enerand acel destin, ar e#olua in aceeasi direcBie* @ar cAile o-ului sunt -ereu in schi-bare* Cu ade#Arat noi ne cree- realitatea lu-ii prin inter-ediul constiinBei* "-ul poate sA se redirecBione2e si sA aibA parte de destinul pe care si4l construieste sin+ur* 4 Cu- se &ace in -od practic acea redirecBionare care in&ir-A o pro&eBie ce pArea de neclintit, intreabA 6a-ol3is* 4 Cel constient de puterea +andurilor proprii le #a reorienta intr4o direcBie nouA, ast&el &A+asul care predestina pro&eBia este pArAsit* Noua direcBionare predispune la un alt re2ultat atata ti-p cat este -enBinutA constantA prin puterea +andurilor* 4 @ar de cate ori pute- &ace ast&el de redirecBionAri ale #ieBiiM

intreabA "li-pia* 4 Nu e3istA un nu-Ar li-itA, lA-ureste Pytha+oras* Sunt oa-eni care o &ac de &oarte -ulte ori, ei &iind cunoscuBi ca noncon&or-isti* Pe cand cei care se -enBin constant pe un dru- anu-e sunt conser#atorii* 4 Si care ar &i -etoda cea -ai bunA de ur-at, in#ABAtoruleM il intreabA 6a-ol3is* 4 Sunt i-preEurAri cand opti-ul poate &i obBinut cand pe o cale cand pe cealaltA* @e e3e-plu atunci cand a- constatat cA e3istA un opti- al &elului cu- dor-i-, il #o- ur-a* @ar in ca2ul in care constatA- cA acel opti- nu -ai &uncBionea2A #a trebui pArAsit si adoptatA o nouA cale de ar-oni2are* Noi oa-enii ne +Asi- practic -ereu in dile-a dacA sA -enBine- o anu-itA cale intr4o i-preEurare sau alta* @oar prin inBelepciune pute- +Asi soluBiile cele -ai bune* Pentru aceasta a#ene#oie de discernA-ant, capacitatea de e#aluare corectA a lucrurilor* Pytha+oras isi continuA ar+u-entul* 4 @iscernA-antul este o calitate esenBialA necesarA candidatului la dobandirea inBelepciunii* Pe parcursul uceniciei in ale &iloso&iei #eBi obBine cu certitudine aceastA calitate &olositoare in orice i-preEurare din #iaBA*
La s oala lui +,thagoras

<< P >e-ele &iloso&ice abordate de -aestru sunt din ce in ce -ai pro&unde si -ai di#erse* 4 Cu- ar trebui ur-atA lu-ina 2eitABilorM il intreabA 6a-ol3is pe Pytha+oras intr4o 2i* 4 Ar-onia cu 2eitABile insea-nA cA pAsi- opti- pe cAile lu-inii lor unde trebuie sA le inBele+e- bine* Precu- stiBi, 2eitABile sunt principii, &eno-ene ale naturii, -ani&estAri cArora noi oa-enii le cree- o personalitate, le dA- un chip ase-AnAtor cu o-ul, deci ii &aceantropo-or&i* @andu4le chipuri o-enesti 2eitABilor, a#e- curaE sA le abordA- si sA ne raportA- cu-#a la ele* Fireste cA 2eitABile nu au chipuri cu ade#Arat, obarsia lor o constituie ele-entele pri-are care stau la ba2a conceptelor de 2eitate* @oar calitABile lor le cree- cu bunA4stiinBA in noi* >oate acestea se inBele+ prin pris-a ade#Arului u-an relati#, cAci la cel absolut nu pute- a#ea acces* "-ul se ar-oni2ea2A cu lu-ina 2eilor si 2eiBelor nu-ai atunci cand se inte+rea2A in -arele -ecanis- al cos-osului percepandu4i intrinsec -iscArile si tendinBele, incorporand natura in persoana sa* Aceasta il &ace pe o- parte din naturA si ast&el un ecou al naturii si prin ur-are al 2eitABilor* Si atata ti-p cat ele-entele pri-are constituind obarsia 2eitABilor e3istA pute- spune cA 2eii sunt ne-uritori* 1n e3e-plu este principiul de#enit 2eitate* 7n acest ca2 pute- spune cu certitudine cA acea 2eitate este eternA pentru cA un principiu nu poate a#ea un s&arsit, &iind -ereu si -ereu preluat si pro-o#at de oa-eni* Ca e3e-plu concret este 2eul Lronos, ti-pul etern* "-ul poate &i ecou al 2eilor si 2eiBelor cu rol creator, de#enind la randul sAu creator*

NoBiunile predate sunt &oarte dense* Pytha+oras stie &oarte bine cA ideile in atenBie solicitA la -a3i- puterea de inBele+ere a studenBilor* 4 MA +andesc la &aptul cA prin acBiunile noastre deter-inA- ca rAspuns reacBii &iresti din partea uni#ersului u-an si -aterial in care trAi-, re-arcA 6a-ol3is* 7n &elul acesta ne raportA- la 2ei, cred eu* 4 Este cat se poate de ade#Arat ceea ce spui, ii replicA Pytha+oras* Atunci cand ur-Ari- ar-onia din perspecti#a noastrA, pri-i- reacBii de acelasi &el din partea 2eilor* 7n -od practic raportandu4ne la aspectul dual bine4rAu, se poate a&ir-a &ArA tA+adA' sA &aci bine cAci cand#a el se #a intoarce la tine*
Viaa Lui Zamolxe

<= Subiectele abordate de Pytha+oras si -icul sAu +rup sunt alt&el decat cele tratate in scolile de in#ABAturA obisnuite* AstA2i -aestrul le #orbeste despre ne-urire' 4 Atunci cand o-ul este indeaEuns de constient de le+Atura sa cu Creatorul %u-ii, el de#ine ne-uritor prin cunoasterea &lAcArii ne-uririi din ini-a sa* Su&letul are o e#oluBie continuA panA cand atin+e acel stadiu* Este ne#oie de incarnAri succesi#e ale aceluiasi su&let pentru ca sA poatA e#olua siste-atic* Pe parcurs #o- -ai relua aceste noBiuni* P Au trecut ast&el cate#a sAptA-ani* Cei trei studenBi ai lui Pytha+oras C 6a-ol3is, AlSibiades si "li-pia C au pAreri di&erite despre cele in#ABate* 4 Noi +recii din Sa-os nu sunte- obisnuiBi cu ideile &iloso&ice ale -aestrului, ii spune AlSibiades lui 6a-ol3is pe cand se intorceau acasA dupA o lecBie a#utA cu Pytha+oras* PanA acu- &iloso&ia +reacA a abordat alte te-e* Eu cred cA &iloso&ul ne predA ce#a ce nu ni se potri#este nouA +recilor* Poate alBii, din alte popoare, sA accepte aceste in#ABAturi* N4as -ai dori sA ur-e2 scoala* @e -aine nu -ai #in* >e ro+ sA4i spui -aestrului cA nu -ai a- ti-p de in#ABAturA cAci #oi pleca din Sa-os sA &ac ne+oB pe -Ari* 4 Asa #oi &ace, il asi+urA 6a-ol3is pe AlSibiades la despArBire* A doua 2i Pytha+oras nu este surprins sA a&le cA AlSibiades a renunBat la lecBiile &iloso&ice* Se astepta cu-#a sA se inta-ple aceasta* 4 7n#ABAtura -ea nu este pentru oricine, se pronunBA -aestrul* 7nBele+erea ei necesitA, pe lan+A capacitatea de a asi-ila idei noi, -ult deosebite de &iloso&ia +reacA de panA acu-, si o dorinBA sincerA a o-ului de a iesi din tiparele -entale in care #ieBuieste* El trebuie sA se rupA cu-#a de cercul obisnuinBelor care creea2A si &olosesc aceleasi deprinderi si atitudini conducand la inchistare -entalA si la tendinBa de a Eudeca in acelasi -od oa-eni, e#eni-ente si &apte total di&erite* "-ul este bine sA incerce sA4si depAseascA li-itele pe care si le4a creat sin+ur* Si cau2a principalA care il &ranea2A este i+noranBa* >reptat Pytha+oras &oloseste pentru predat o serie de si-boluri si &i+uri +eo-etrice* %a randul lui in#ABase de la e+ipteni cu- pot

si-bolurile sA producA un i-pact puternic asupra -inBii*

La s oala lui +,thagoras

<? 4 @i#erse popoare au un cult al si-bolurilor si nu-erelor -a+ice care au anu-ite se-ni&icaBii, le spune el* Ele Bin locul unei realitABi apro3i-ati#e* Este un subiect pe care4l #o- aborda te-einic altA datA* 4 @o-nul -eu, te ro+ sA4-i #orbesti despre E+ipt, il roa+A intr4o 2i 6a-ol3is* 4 7n E+ipt din ti-purile #echi erau #enerate spiritele lu-inii* PreoBii erau conducAtorii de -are #aloare care absorbeau in propria lor &iinBA aceste spirite* E+iptenii a#eau ca -odele de conduitA pe preoBii cei -ai buni* Politica era inseparabilA de reli+ie, &araonul insusi era considerat ca intrupare a #irtuBilor 2eilor* 4 Care ar &i 2eii lor i-portanBiM 4 7n pri-ul rand este cel repre2entat de soare cAruia i se spune Ra, A-un sau A-en* 7ntr4un &el sau altul reli+ia e+iptenilor este centratA de relaBia Soare4%unA repre2entatA antropo-or&ic de -ai -ulte 2eitABi perechi* @e e3e-plu in ca2ul "siris si 7sis, "siris este pre2ent in cer sub &or-a constelaBiei "rion, iar 7sis ca steaua Sirius* @esi 2eitABile au o intruchipare unde#a in cos-os, totusi ele se -ani&estA cu-#a pe pA-ant* @e pildA e+iptenii spun cA atunci cand 2eiBa 7sis plan+e se re#arsA Nilul* 7n linii -ari e+iptenii isi conduc #iaBa dupA ciclicitatea des&AsurArii ele-entelor naturii* Ele se a&lA intr4o ordine bine de&initA, care ii inspirA sA o ur-e2e* 4 Este interesant de constatat cA si noi +eBii a#e- un cu#ant care se apropie de nu-ele 2eului solar Ra al e+iptenilor* Noi spune- Hra2eI e-anaBiilor lu-inoase din soare* Mai &olosi- silaba si in nu-ele dat -arelui &lu#iu pe care #oi il nu-iBi 7stros* Noi ii spune- @u4na4ra, adicA Hcel ce duce lu-inaI pentru cA este strAlucitor in bAtaia soarelui* 4 Ai deschis un subiect interesant 6a-ol3ion* E3istA silabe -a+ice descoperite in paralel de -ulte popoare, conclu2ionea2A Pytha+oras* Si una dintre ele este intr4ade#Ar RA* Cei care practicA -editaBia &olosind aceastA silabA obBin -ari bene&icii* Silabele -a+ice sunt le+ate de -e-oriile spaBiale creand ast&el predispo2iBii in de2#oltarea spiritualA ulterioarA a celui care le pronunBA* @esi+ur cA de aceasta bene&icia2A si #iaBa lui personalA precu- si -ediul in care trAieste o-ul respecti#* Si cu- silaba RA este &oarte #eche in ea s4au acu-ulat -ari puteri care conduc practicantul ei de la si-pla constiinBA la supraconstiinBA* 4 Cu- se raportea2A e+iptenii la spiriteM -ai intreabA 6a-ol3is*
Viaa Lui Zamolxe

<F 4 Ei se orientea2A, in #iaBa proprie si socialA, dupA spiritele naturii care uneori sunt repre2entate si ca ani-ale* @ar desi+ur cA in ani-alul respecti# nu se #enerea2A &iinBa in&erioarA biolo+ic in co-paraBie cu o-ul, ci ordinea pe care o -ani&estA #iaBa acelor &iinBe* @e e3e-plu noi oa-enii a#e- -ulte de in#ABat de la -odul de co-portare al

albinelor* Chiar se reco-andA unei &e-ei -Aritate sA &ie cu-pAtatA ca albina* 4 Si sacri&iciile &Acute spiritelor 2eilorM 4 Mult ti-p preoBii lor nu au sacri&icat &iinBe #ii in ritualuri, dar de un ti-p unii, sub in&luenBe strAine, au adoptat aceste practici #iolente* Reli+ia e+ipteanA a &ost sAnAtoasA panA cand preoBii lor au inceput sA practice Eert&irea ani-alelor* Aceasta a atras -ania spiritelor lu-inii si ast&el au inceput declinul si su&erinBele e+iptenilor* Gara lor a &ost de curand cotropitA de cAtre persi, un popor care nu are obiceiul de a sacri&ica ani-ale, aceste cru2i-i &iind inter2ise de pro&etul lor 6oroaster* 7n 8abilon a- ur-Arit ani de 2ile, alAturi de preotul 6arates, &ocul sacru 2oroastru, dAtAtor de lu-inA su&letului* P @e cate#a luni, de cand 6a-ol3is ia parte la lecBiile lui Pytha+oras, nu s4a -ai inscris la cursuri niciun student* AlSibiades plecase, iar "li-pia a renunBat si ea pe parcurs sA le ur-e2e* Sin+urul in#ABAcel este 6a-ol3is* 4 Spune4-i te ro+ 6a-ol3ion despre scrierea #oastrA a +eBilor, ii spune Pytha+oras intr4o 2i* As dori sA #Ad al&abetul pe care il &olosiBi* 4 A#e- al&abetul +etic* Pot aduce -aine un per+a-ent cu literele ce il co-pun si corespondenBa lor in al&abetul +recesc* A doua 2i Pytha+oras pri#este cu atenBie literele si re-arcA' 4 @a, sunt ase-AnAri clare, dar este e#ident cA al&abetul +etic este distinct* Nu sti- cine a i-pru-utat de la cine* 4 Noi &olosi- aceastA scriere de sute de ani* @in pAcate sunt &oarte puBini oa-eni in DeBia care o cunosc* @e obicei sunt preoBii cei care o &olosesc pentru a pAstra -ai bine in#ocaBiile cAtre 2ei* Co-ercianBii nostri, sub in&luenBa ne+ustorilor +reci, utili2ea2A li-ba si scrierea +reacA* 4 Scopul este bun* 7-i -enBin totusi opinia cA scrierea nu #a putea niciodatA sA inlocuiascA trAirea spiritualA din su&letul o-ului* @ar in
La s oala lui +,thagoras

<: scoalA tinerii pot in#ABa sA scrie pentru cA le poate &olosi in #iaBA* Reali2e2 i-portanBa pe care scrierea o poate a#ea in co-erB si in co-unicarea dintre oa-eni* >oate popoarele pe unde a- u-blat au scrierea lor* 5oi pAstra per+a-entul cu al&abetul +etic* Pytha+oras este din ce in ce -ai apropiat su&leteste de 6a-ol3is* @andu4si sea-a de persoana spiritualA de e3cepBie care este 6a-ol3is, &iloso&ul inBele+e cA si el ar a#ea de in#ABat de la preotul +et* Maestrul #rea sA se i-pArtAseascA din cunostinBele lui 6a-ol3is* 7ntr4o 2i 6a-ol3is are prileEul sA4i #orbeascA lui Pytha+oras despre li-baEul pAsArilor* 4 %a noi o-ul apropiat de @u-ne2eu in#ocA spiritele naturii si de aceea inBele+e +raiul pAsArilor* Se pot a&la ast&el -ulte in&or-aBii atat de la pAsAri cat si de la oa-eni* Asa sunt -ierla, piBi+oiul, sticletele, -AcAleandrul, #rabia, bar2a, bu&niBa* Modul lor de co-portare si &elul

particular de a ciripi dau un -esaE anu-e celui care #ede sau ascultA pasArea respecti#A* Cantecul pAsArii are o se-ni&icaBie care trebuie desci&ratA in conEunctura in care are loc* 4 " ast&el de ideea a- -ai au2it4o panA acu-, dar se re&erea la +raiul ani-alelor in +eneral* 4 Noi in#ABAtorule crede- cA toate #ieBuitoarele, care sunt capabile sA aibA un +rai, &ie el cat de rudi-entar, anunBA o des&Asurare a ceea ce #a ur-a, deci au rol de predicBie a e#eni-entelor* 4 @a, asta este ade#Arat, ad-ite Pytha+oras* 1ni#ersul este -ereu in trans&or-are si este nor-al sA e3iste se-ne care sA indice direcBii de e#oluBie* Noi +recii &olosi- si pro&eBiile Pythiei, dar aceasta este o acti#itate predicti#A pur u-anA* 7n schi-b, atunci cand este #orba de ani-ale si pAsAri, -esaEele pe care le tri-it 2eii sunt cu totul di&erite* Ele trebuie desci&rate pe cand in ca2ul Pythiei ele au &or-a clarA si e3plicitA a li-baEului o-enesc* 4 Cu- credeBi cA procedea2A PythiaM Cu- isi obBine -esaEele care #in de la 2ei, in ti-pul consultArii lor, pentru persoana care doreste sAsi a&le #iitorulM 4 Este un subiect care -i4a luat -ult ti-p de studiu* M4a- tot +andit la -odalitatea in sine si a- aEuns la conclu2ia cA #iitorul o-ului se a&lA -ai de+rabA din -intea persoanei care o intreabA pe Pythia despre #iitorul ei, decat de a4l obBine cu-#a de unde#a din e3terior* Pare parado3al cA cine#a -er+e la Pythia sA4si a&le soarta care se +Aseste deEa in -intea sa* Pythia nu &ace decat sA ia in&or-aBii
Viaa Lui Zamolxe

<; chiar din -intea persoanei care intreabA, -inte care are deEa &or-aBi sa-burii acelei realitABi cAci oa-enii de#in ceea ce cred ei in -intea lor cA pot aEun+e* @ar Pythia poate da +res uneori pentru cA ea nu are tot ti-pul supraluciditatea -entalA datA de +a2ele care ies din pestera unde pre2ice* Mintea ei se a&lA intr4o stare de recepBie care &ireste cA poate &luctua* Pre2icAtoarea &oloseste +a2ele into3icante pentru a4si sti-ula creierul, dar aceasta o stoarce de #la+A* @ro+ul acelor +a2e are e&ecte -entale distru+Atoare, iar &e-eia respecti#A, care este Pythia pentru un ti-p relati#, de#ine apoi un o- ruinat* 4 7n schi-b ca2ul a&lArii #iitorului de la #ieBuitoare este di&erit, re-arcA 6a-ol3is* 7n&or-aBia #ine din e3terior si depinde doar de capacitatea naturalA a o-ului de a o interpreta* 4 Asta asa este* MA intreb cu- &aceBi #oi +eBii ca sA desci&raBi cele trans-ise de cAtre #ieBuitoareM 4 7n pri-ul rand trebuie inBeles decorul in care se inta-plA acBiunile si cunoscut co-porta-entul nor-al al acelei #ieBuitoare* MesaEul este un rAspuns le+at de cadrul respecti# dar poate &i si soluBia unui +and pe care o-ul il are toc-ai atunci in -inte* @e e3e-plu, dacA cine#a se +andeste la o persoanA iubitA si obser#A se-nele care #in din e3terior, i se pot re#ela senti-entele acelei persoane sau chiar ceea ce &ace persoana in cau2A in acel -o-ent* Acestea se nu-esc pre-oniBii si se

pot aplica atat la persoane cat si la +rupuri de oa-eni sau chiar la naBiuni intre+i* 4 7-i a-intesti de pro&eBii poporului iudeu, re-arcA Pytha+oras* 7acunoscut bine in 8abilon* A#eau cunostinBe a#ansate in do-eniul pre#estirii #iitorului unei naBiuni* Nu-ai asa a putut sA supra#ieBuiascA acest popor* @ar as dori sA continuA- subiectul nostru* Ce s4ar -ai putea spune despre li-baEul #ieBuitoarelorM 4 1nii oa-eni inBele+ si li-baEul lupilor, spune 6a-ol3is* 4 %i-baEul lupilorM repetA Pytha+oras -irat* 7n ce &el il pot pricepeM 4 A&lA in#ABAtorule cA noi +eBii ne nu-i- in li-ba noastrA ru-ani, oa-eni de la rauri, dar si daci, ceea ce insea-nA &iii lupilor* @esi+ur cA este #orba de spiritul lupului nicidecu- de o &iliaBie a nasterii* 4 MA interesea2A &oarte -ult ce inBele+eBi #oi +eBii prin spiritul lupuluiM Noi +recii le+A- spiritul lupului de Apollon %ySeios, -ai cu sea-A raportat la solaritate* @ar Apollon 6eul %upilor trebuie sA &i e3istat ca spiritualitate ori+inarA*
La s oala lui +,thagoras

<9 4 %upul este un ani-al atat solar cat si lunar* Este solar deoarece dina-ica -ani&estArii lui este le+atA de albul 2Ape2ii* Si este lunar pentru cA lupul urlA la lunA, aceasta inse-nand cA este in&luenBat de ener+ia lunarA* %upul, repre2entat antropo-or&ic de Apollon %ySeios, 6eul %upilor, inte+rea2A in ar-onie cele douA ener+ii* Nu este surprin2Ator cA Apollon ca 2eu este un -odel al curaEului, #irtuBilor si #ieBii ar-onioase* 4 @a* Acu- i-i este -ai clarA e#oluBia spiritului lupului de la traci la noi +recii, a&ir-A Pytha+oras* Eu le+ acest spirit si de #iaBa sihAstritA* Noi +recii a- in#ABat ascetis-ul de la traci, ei erau aceia care puteau trAi sin+uratici si dedicaBi cAutArii linistii interioare si a ade#Arurilor ulti-e* 7si sApau in stanci ca#erne unde se i2olau* 7n E+ipt trAiesc anahoreBii cArora noi +recii le spune- isihasti* 4 Noi +eBii pAstrA- incA aceastA tradiBie a pustnicilor* PreoBii nostri au ast&el de obiceiuri, re-arcA 6a-ol3is* P 4 @ar spune4-i si despre 2eii si credinBele #oastre ale +eBilor, i se adresea2A o datA Pytha+oras* 4 Noi a#e- doi 2ei principali, @u-ne2eu si @o-na2ana* Ei sunt #ii unde#a in cer si sunt creatorii nostri* Nu %e sti- nu-ele ade#Arate dar 74a- nu-it @u-ne2eu si @o-na2ana* %ui @u-ne2eu ii -ai spune- si Mosul, iar perechii %ui @o-na2ana ii spune- Moasa* >ot -oasA noi spune- &e-eii care aEutA o &e-eie +ra#idA sA nascA* 4 Foarte interesant, re-arcA Pytha+oras* @eci a#eBi un dualis-asculin4&e-inin asa cu- este &iresc sA e3iste la un popor a#ansat spiritual* Cu- pri#iBi #oi +eBii naturaM 4 Noi do-nul -eu trAi- in&rABiBi cu natura* Crede- cA @u-ne2eu si @o-na2ana au coborat cu-#a din cer si se a&lA cu noi in -ulte chipuri* Si precu- este si in &iloso&ia pe care a- in#ABat4o aici, si noi

crede- cA su&letul o-ului este ne-uritor* Atunci cand -oare o-ul, su&letul lui se duce unde#a* Cei in #iaBA sunt capabili sA che-e su&letele -osilor nostri pe care noi ii crede- cA unde#a ar &i #ii* Ne a-inti- -ereu de ei, a#e- un puternic cult pentru -osii si strA-osii pe care ii crede- ne-uritori* Ei trAiesc ne#A2uBi printre noi panA cand se intrupea2A ca si noi, cei #A2uBi cu ochiul* Aceia dintre noi, care pot
Viaa Lui Zamolxe

=0 co-unica cu strAbunii, inBele+ cel -ai bine ce insea-nA ne-urirea la +eBi* 4 Cu- se -ani&estA spiritele pe care le #eneraBiM 4 7n -ulte &eluri* Atat 2iua cat si noaptea* 4 NoapteaQM 7n ce &elM 4 Pe -elea+urile @aciei se petrec niste lucruri care nu stiu dacA sunt si prin alte pArBi in lu-e* Pe paEisti, sub clar de lunA, apar &Apturile #A2duhului nopBii* Sunt 2anele care dansea2A desculBe si cantA* Ele au #es-inte albe dia&ane cusute cu &ir de aur, cin+Atori bAtute in s-aralde si diade-e i-pletite in pArul lun+ panA la pA-ant* 4 Sunt -enadele, insoBitoarele lui @ionysos, inter#ine Pytha+oras* Si noi a#e- aceastA credinBA #enitA de la nea-urile tracilor de la nordul Dreciei* 4 Si -ai crede- cA e3istA anu-ite spirite care &ac soarele si luna sA strAluceascA, &lorile sA rAsarA, apele sA cur+A, po-ii sA creascA, #antul sA batA, si -ulte alte -ani&estAri in naturA* 4 Aceasta este +ene2a 2eitABilor in care crede- si noi, a&ir-A Pytha+oras* @in aceastA re#elaBie pri-ordialA sacrA popoarele preiau ce le este &olositor -odului lor de a trAi* Cei care au -ult soare #enerea2A acest astru, ca de e3e-plu cei din E+ipt* "a-enii -Arilor respectA spiritul -Arii* 5oi +eBii acordaBi i-portanBA spiritului lupului si -untelui* 4 Este ani-alul de al cArui su&let ne apropie- prin curaE si dar2enie replicA 6a-ol3is* Sunt -ulBi oa-eni care detestA lupul &ArA a4i sti -eritele* Noi cunoaste- -ulte po#esti in care este eroul principal* E3istA chiar un popor despre care se spune cA se tra+e din lupi, cAci o lupoaicA a hrAnit doi copii abandonaBi* 4 Sunt ro-anii, latinii care trAiesc la nord de Ma+na Draecia in peninsula 7talia* As dori ca intr4o 2i sA -er+ prin acele locuri* Pytha+oras este &oarte bucuros cA are un interlocutor recepti#* @in con#ersaBiile lor in#aBA chiar si el care de decenii s4a preocupat sA asi-ile2e inBelepciunea lu-ii* 7ntr4o 2i ii &ace cunoscut lui 6a-ol3is cu- trebuie i-pArtAsite cunostinBele spirituale' 4 7n#ABAtura -ea este o tainA si doresc sA o dau nu-ai celor care au credinBA si dupA o bunA chib2uinBA* Prin puri&icarea su&letului sAu o-ul se apropie de @u-ne2eu, cu- 7l nu-iBi #oi +eBii pe 6eus, si poate de#eni parte din El care este Realitatea ulti-A* Atunci
La s oala lui +,thagoras

=1 @u-ne2eu se poate -ani&esta prin acel o- si de aceea spune- cA @u-ne2eu se poate intrupa* Ni#elul de constiinBA al o-ului in relaBionarea lui cu realitatea ulti-A ii stabileste po2iBia e#oluti#A* Noi a#e- se-i2ei si 2ei* 4 Ce nu-esti tu do-nul -eu, un se-i2eu si un 2euM il intreabA 6a-ol3is* Cine poate &i se-i2eu si cine 2euM 4 E3istA popoare care au inBeles ideea cA di#inul se poate -ani&esta in o-* Persoanele pAtrunse de puterile 2eilor au pri-it di&erite nu-e, noi +recii ii nu-i- se-i2ei, iudeii le spun oa-eni4in+eri* EsenBa este cA ei percep logos4ul si #iaBa le este sacrali2atA* 7n condiBiile in care un ast&el un o- se ridicA spiritual &oarte sus, printr4o sacrali2are a #ieBii proprii, acea persoanA poate &i nu-itA chiar 2eu, &iind o intrupare a unui 2eu* 7n acest do-eniu popoarele au -ulte tradiBii* 1nii cred cA o 2eitate -aEorA a creat spiritual un &iu sau o &iicA care sunt apoi 2ei&icaBi dupA ce au trAit printre oa-eni* Ade#Arul este cA orice o- poate de#eni 2eu intrupat dacA cei printre care trAieste il considerA ca atare datoritA #alorii sale personale* 6eul intrupat stApaneste o -ai -are sau -ai -icA parte a cau2elor -ani&estArilor intoc-ai ca si @u-ne2eu care &ireste cA le stApaneste pe toate* 4 @eci este necesarA cunoasterea %ui @u-ne2eu pentru a se putea aEun+e la un asa inalt ni#el spiritual, re-arcA 6a-ol3is* 4 FArA dubiu, aceasta este condiBia esenBialA* Cunoasterea %ui 6eus, a %ui @u-ne2eu, i-plicA inBele+erea ordinii din naturA, o des&Asurare a lucrurilor care poate &i ciclicA si ast&el o pute- e3pri-a intr4o esenBA si-pli&icatA prin si-boluri si in cele din ur-A prin nu-ere* 7n ulti-A instanBA realitatea se reduce la -ani&estarea ordinii, maat cu- spun e+iptenii sau logos cu- spune- noi +recii* Aceasta se &ace prin nu-ere care, ca li-baE al realitABii, au incArcAturA spiritualA* @e2ordinea, ca re#ers al ordinii, poate si ea &i e3pri-atA prin nu-ere* "rdinea poate e3ista in -ani&estArile din #iaBa o-ului, in -u2icA, in &eno-ene ale naturii, etc* 4 Cu- oare nu-erele pot e3pri-a realitatea, in#ABAtoruleM 4 Nu-erele nu pot niciodatA substitui realitatea, dar pot repre2enta o realitate apro3i-ati#A* Pornind de la nu-Arul 1 pute- spune cA este un punct, nu-Arul doi o linie, nu-Arul trei triun+hiul, &iind cea -ai si-plA &i+urA +eo-etricA, nu-Arul patru spaBiul cel -ai si-plu, tetraedrul, nu-Arul cinci este pira-ida, nu-Arul sase este spaBiul -ultidirecBional, adicA cele patru puncte cardinale plus susul si Eosul*
Viaa Lui Zamolxe

=2 Cu cat nu-erele sunt -ai -ari cu atat ele pot repre2enta o realitate -ai co-ple3A, chiar si abstracti2atA* Se pot &ace ast&el -ulte le+Aturi* @ar desi+ur cA e3istA o dina-icA a acestor corelaBii, a cArei inBele+ere conduce la descoperirea ordinii, a logos4ului* Mai -ult, nu-erele pot intra in co-binaBii sau in &or-ule, acestea din ur-A &iind e3pri-Ari ale dina-icii nu-erelor si prin ur-are le+i de -iscare* ReBine ideea cA

nu-Arul 21F este deosebit in ceea ce pri#este lu-ea in +eneral si ciclicitatea e#eni-entelor in special* Acest nu-Ar insea-nA 1 3 1 3 1 3 2 3 2 3 2 3 < 3 < 3 <, o co-binaBie, de trei ori cate trei, a punctului, liniei si triun+hiului, deci a pri-elor trei ele-ente esenBiale realitABii* Mai tar2iu #ei a#ea oca2ia sA a&li -ai -ulte despre acest subiect* P >reptat Pytha+oras il introduce pe 6a-ol3is in tainele -edicinei sacerdotale, -edicina psihoso-aticA* 4 A&lA cA preoBii pot &i cei -ai buni -edici, cAci #indecarea bolilor oa-enilor porneste de la su&let* @esi pot e3ista succese in #indecarea bolilor -intale sau trupesti, totusi sursa producerii lor trebuie cAutatA in lipsa de ar-onie din su&letul o-ului* 4 MA intreb cu- o ranA &i2icA poate a#ea drept cau2A un de2echilibru al su&letuluiM isi aratA nedu-erirea 6a-ol3is* @acA de pildA cine#a se lo#este la picior, cu- poate su&letul &i #ino#at de acest accidentM 4 Aparent s4ar crede cA un accident este o inta-plare independentA de su&letul o-ului* @ar nu este chiar asa* Pune4Bi intrebarea' dacA su&letul celui accidentat era in starea de tre2ire, ar -ai &i luat o-ul deci2ia sA in&AptuiascA acBiunea care l4a condus la acel accidentM 4 Probabil cA accidentul ar &i &ost e#itat, ad-ite 6a-ol3is* 4 Asa este* 1n su&let trea2 conduce la deci2ii inBelepte* 4 >otusi su&letul nu poate #indeca o ranA deEa e3istentA, dar este li-pede cA, dacA posedA un +rad inalt de constienti2are, poate pre#eni -ulte rele sA se producA* 4 Su&letul poate chiar contribui si la #indecarea unei rAni e3istente prin acBiunea lui directA asupra -entalului care chea-A la inter#enBie -ecanis-ele de apArare si #indecare ale corpului* @ar uneori -etoda aceasta nu este de aEuns* E+iptenii &olosesc o stiinBA a -edicinei ba2atA si pe inter#enBia e3terioarA* @octorii intreprind ce#a care sA #indece
La s oala lui +,thagoras

=< din e3terior rana interioarA* Ei pot reco-anda -edica-ente, de cele -ai -ulte ori sub &or-A de ceaiuri, sau aplica anu-ite -etode ca sA opreascA he-ora+iile sau in&la-area unui loc rAnit de pe corp* Sunt -ulte plante care au &elurite roluri in -edicinA* 1neori acesti doctori aplicA sucul unor plante pe rAni inter#enind direct in aEutorul trupului* 4 Si noi +eBii cunoaste- ast&el de -etode* 4 Eu a- deprins cate#a tehnici -edicale, -ai ales in E+ipt* Medicii +reci, din pAcate, nu au aEuns la ra&ina-ent in -aterie de -edicinA* Eu as #rea sA le &ac cunoscute aceste -etode, celor care practicA -edicina printre +reci, dar nu prea sunt interesaBi* Sunt chiar surprins de lipsa lor de recepti#itate* "ricu- sper ca treptat -edicina sA ia o -ai -are a-ploare in cultura +reacA a acestor #re-uri* 7n ur-Atoarele 2ile 6a-ol3is in#aBA de la Pytha+oras sA distin+A plantele locale si sA stie #re-ea recoltArii lor pentru a &i &olosite in -edicinA* 7i e3plicA si -etodele de utili2are*

4 5ei in#ABa -ai -ulte pe -AsurA ce se #or i#i ca2uri de inter#enBii -edicale* @in pAcate duce- lipsA de pacienBi u-ani deoarece -edicii +reci ai insulei Sa-os au rAspandit 2#onuri* Ei spun cA eu as practica o -edicinA periculoasA, in#ABatA de la popoarele barbare, de pe unde au-blat in lu-e* @acA +recii nu #or sA in#eBe aceste cunostinBe inalte de -edicinA sunt con#ins cA tu 6a-ol3is le #ei deprinde, a&ir-A cu incredere Pytha+oras* Maestrul ii predA treptat lui 6a-ol3is toate tainele in#ABate de el in -edicinA* 7n cate#a luni 6a-ol3is este capabil sA &oloseascA plantele ca -edica-ente si aneste2ice* @in cand in cand -ai apare cate un bolna# cu a cArui #indecare isi per&ecBionea2A practica* H%a intoarcere -ea in @acia, #oi a#ea prileEul sA #indec oa-enii din nea-ul -eu* Ei nu se #or opune noului asa cu- &ac aici asa42isii HdoctoriI +reci ai 2ileiI isi spune 6a-ol3is* 1n alt subiect de care este interesat 6a-ol3is este cel le+at de astre* Pytha+oras il instruieste cu cunostinBele dobandite de el atat in E+ipt cat si in 8abilon* %ecBiile au loc noaptea cand intunericul este deplin* 4 7atA cerul si astrele lui, aratA Pytha+oras bolta instelatA* Stelele -enBin &ocul uni#ersului, din ele iau &iinBA -ulte alte astre si planete noi* 4 Este ade#Arat oare in#ABAtorule cA soarta oa-enilor este scrisA in planete, constelaBii si steleM
Viaa Lui Zamolxe

== 4 7n Caldeea, 8abilonia, unde eu a- stat ti-p de cinci ani cu preotul 6arates, se credea in ast&el de idei cuprinse in astrolo+ie* @ar eu le consider speculaBii* Cu- poate oare soarta unui o- sA atarne strict de e#eni-ente cos-iceM @a, pute- spune cA schi-bAri ener+etice petrecute in cos-os pot in&luenBa intr4o oarecare -AsurA #iaBa pe pA-ant* @ar de aici panA la a &ace calcule cand se i-bolnA#este cine#a sau cand ii #a &i ceasul -orBii este cale lun+A* Eu cred cA depinde de puterea ener+iei cos-ice dacA ea #a in&luenBa soarta unei persoane care oricu- nu este bAtutA in cuie, ci este adaptatA condiBiilor in care trAieste acel o-* @e pildA &iinBa care are o i-pre+nare ener+eticA cos-icA &a#orabilA poate pierde sansa de a o &olosi plenar in ca2ul in care nu este aEutatA de -ediul in care isi duce #iaBa* 4 A- inBeles acu- ele-entele de speculaBie interpretati#A derulate in astrolo+ie, ii spune 6a-ol3is lui Pytha+oras* Cred cA opinia do-niei tale este cea -ai lo+icA* MA intreb acu- in ce -AsurA nu-ele unei persoane are puterea de a4i deter-ina destinulM "are nu-ele atribuite locurilor, popoarelor, BArilor, pot ele in&luenBa #iaBa oa-enilor si #iitorul in +eneralM 4 Ahaaa, te re&eri la ono-anBie* @a, noi +recii ne4a- preocupat de aceste cunostinBe* Pe lan+A e3a+erAri si speculaBii e3istA totusi o stiinBA care tratea2A obiecti# aceastA te-A* Cu#intele au putere in -Asura in care deter-inA anu-ite reacBii* @e e3e-plu #orbele de ocarA ur-Aresc

sA inEoseascA persoana cAreia4i sunt adresate, dar #orbele &ru-oase &ac bine* Nu-ele atribuite unor persoane, unor locuri, unor popoare sau unor BAri se-ni&icau iniBial o realitate, o caracteristicA, iar cei care le cunosteau ca atare reacBionau in -od aproape si-ilar* @e e3e-plu in ca2ul unor persoane tinde- sA tratA- pe &iu ca si pe tatAl si in +eneral pe cei care sunt ur-asi ai aceleiasi persoane* Ne &or-A- tipare in +andire* 4 @ar un &iu, desi i se spune &iul lui cutare, poate &i &oarte deosebit de tatAl sAu, re-arcA 6a-ol3is* 4 Aceasta este ade#Arat, nu-ai cA anturaEul il tratea2A iniBial pe &iu ca si pe tatAl sAu* 1lterior &iul dobandeste o i-a+ine proprie in -intea celor care4l cunosc atat pe el cat si pe pArintele lui* @ar ti-pul cat oa-enii relaBionea2A la &el cu cei doi are -are i-portanBA asupra &iului care ca tanAr are caracterul in &or-are preluand, &ArA sA #rea din credinBa anturaEului, caracteristici ale tatAlui* Cu alte cu#inte tanArului
La s oala lui +,thagoras

=? i se Ealonea2A un #iitor si-ilar tatAlui* Se poate spune cA destinul ii este oarecu- deter-inatN dacA tatAl este co-erciant #a &i si &iul, dacA este a+ricultor, &iul il ur-ea2A in pro&esie, si asa -ai departe* >reptat s4au &or-at in societate nu-e care predestinea2A datoritA tradiBiei si se-ni&icaBiei acelor nu-e in colecti#itatea proprie* PArinBii care doresc ca &iii sA aibe caractere eroice le dau copiilor lor nu-e +lorioase din trecutul istoric* E3e-ple sunt eroii de la >roia* >ot la &el se inta-plA cu cei care doresc copiilor lor sA &ie oa-eni de culturA, &iloso&i, etc* Se poate spune &ArA tA+adA cA nu-ele atribuite persoanelor in&luenBea2A e#oluBia lor in #iaBA* 4 Si noi +eBii sunte- atenBi atunci cand dA- nu-e copiilor, re-arcA 6a-ol3is* 4 7-i inchipuia-* RaBiona-entul este si-ilar si atunci cand ne re&eri- la locuri, la popoare, la BAri* Nu-ele di&erite predispun la caracteristici di&erite* @e e3e-plu noi +recii #A nu-i- +eBi pe cand #oi #A spuneBi daci si ru-ani* 7n -intea #oastrA nu-ele #A dA anu-ite predispo2iBii, pe cand in a noastrA altele, desi este #orba de acelasi popor care locuieste la nord de &lu#iul 7stros* 4 Cre2i oare in#ABAtorule cA schi-barea nu-elui reorientea2A #iaBa oa-enilor, a locurilor, popoarelor, BArilorM 4 8ineinBeles* Este chiar de dorit ca nu-ele care conduc la rele, la proble-e si de2astre sA &ie inlocuite cu altele po2iti#e* Cred cA toate popoarele inBele+ i-portanBa &olosirii cu#intelor ca nu-e, dar sunt puBine care -er+ -ai departe, schi-band acele nu-e in &uncBie de ceea ce doresc sA reali2e2e* 4 MA intreb in#ABAtorule de puterea cu#antului* Cu- poate ea in&luenBa -intea o-uluiM 4 %iterele sau co-binaBiile de litere in care intrA si cu#intele au putere* Ea se de2#Aluie -ai ales prin repetiBie siste-aticA care creea2A realitatea celor a&ir-ate* @e e3e-plu este cu#antul RA care este

nu-ele 2eului solar la e+ipteni* RepetiBia celor douA litere predispune la asi-ilarea #alorilor care se a&lA in spatele principiului 2eului respecti# RA* Aceasta este #alabil si pentru a&ir-aBii inteli+ibile* Pute- spune de e3e-plu H6eule #ino si strAluceste in ini-a -ea ca un soareI pe cand #i2uali2A- aceasta* Este -otoda anahoreBilor din E+ipt, coborarea -inBii in ini-A, tehnicA repetiti#A pe care noi +recii o nu-i- hes, hasmos, isihas-* @espre acestea #o- #orbi cu altA oca2ie*
Viaa Lui Zamolxe

=F P 7ntr4una din 2ile Pytha+oras #ine la 6a-ol3is cu o propunere* 4 Pe coasta 7oniei continentale, &oarte aproape de insula Sa-os se a&lA -arele oras E&esos* Acolo trAieste un tanAr &iloso& pe nu-e eraSleitos* 5o- -er+e si noi sA4l cunoaste- si cu aceastA oca2ie sA #i2itA- te-plul 2eiBei Arte-is, un spaBiu sacru unde in curand #a &i o -are sArbAtoare* Pytha+oras si 6a-ol3is isi &ac -icile pre+Atiri pentru plecare* Se i-barcA pe un -ic bac si curand aEun+ la E&esos unde se ca2ea2A la o cunostinBA a lui Pytha+oras* @upA4a-ia2A -er+ sA4l intalneascA pe eraSleitos* @esi are doar 2? de ani, &iloso&ului i s4a dus #estea in lu-ea +reacA* A&land cA are doi #i2itatori din insula Sa-os, tanArul eraSleitos se inclinA respectuos in &aBa lor si se o&erA sA4i insoBeascA in ti-pul #i2itArii -AreBului te-plu al 2eiBei Arte-is* 4 ABi #enit intr4un -o-ent &a#orabil, le spune el* Maine este -are sArbAtoare la te-plul 2eiBei Arte-is* @i-ineaBa, la re#Arsatul 2orilor, -A pre2int sA #A iau* Mer+e- i-preunA sA asistA- la spectacol* A doua 2i eraSleitos soseste punctual i-preunA cu soBia lui Sibila* "norand -o-entul 2ilei tanArul este i-brAcat in haine deosebite* 4 SA plecA- de+rabA, sA nu pierde- ni-ic din 2iua aceasta -AreaBA, ii indea-nA el* 5or &i dansuri rituale ale preoteselor de la te-plu* @upA aproape o Eu-Atate de orA de -ers pe Eos, cei trei sosesc la -a+ni&icul te-plu unde se a&lA adunatA o -are -ulBi-e de oa-eni* @eoparte se a&lA +rupate &or-aBiunile de -u2icanBi* Au instru-entele +ata pre+Atite sA aco-panie2e dansul sacru asteptat sA inceapA din clipA in clipA* @eodatA lu-ea i2bucneste in o#aBii* 4 5in, #in, spune cu entu2ias- eraSleitos* 7nstru-entistii -u2icali din &or-aBie incep sA cante* Pytha+oras si 6a-ol3is ad-irA +rupul preoteselor care i-brAcate in piei de urs se apropie in pasi de dans sacru de centrul scenei i-pro#i2ate* 4 7atA un obicei #echi pe care4l a#e- si noi +eBii, le spune 6a-ol3is interlocutorilor sAi* @oar cA pe -elea+urile noastre acest dans ritual este practicat doar de bArbaBi*
La s oala lui +,thagoras

=:

Preotesele de&ilea2A cere-onios prin &aBa spectatorilor* %a #ederea lor publicul isi -ani&estA bucuria si aplaudA cu &rene2ie* @ansatoarele 2eiBei Arte-is sunt #estitoare ale bucuriei #ieBii si iubirii* eraSleitos ca si +a2dA, le po#esteste le+enda din E&esos* 4 StiBi do-nii -ei cA te-plul de aici, al 2eiBei Arte-is, este una dintre cele sapte -inuni ale lu-ii* Arte-is este &iica lui 6eus si sorA +ea-AnA cu Apollon* 4 7n perechea Apollon4Arte-is a#e- un e3e-plu al parteneriatului -asculin4&e-inin, desi ei sunt +e-eni, &rate si sorA, re-arcA Pytha+oras* Ei repre2intA dualis-ul soare4lunA, astre co-ple-entare care re&lectA in e3terior aspectul u-an interior* 4 Pentru noi +eBii, &uncBia aceasta de co-ple-entaritate este datA de perechea @u-ne2eu4@o-na2ana, adau+A 6a-ol3is* Atunci cand @o-na2ana se &ace pre2entA in &e-ei ea se nu-este 6ana 6anelor si &e-eia respecti#A are ce#a din spiritul 6anei 6anelor* Spre delectarea -ulBi-ii, spectacolul continuA ti-p de cate#a ore* Cei trei se hotArAsc sA se retra+A inainte de ter-inarea sArbAtorii* AEunsi acasA la eraSleitos, Pytha+oras ii indea-nA la discuBii* 5rea sA cunoascA conceptele &iloso&ice ale tanArului a-&itrion* 4 SA ne #orbesti despre &iloso&ia ta, il roa+A el* 4 7n#ABAtorule Pytha+oras, eu sunt prea tanAr ca sA pot instrui pe cine#a, spune el cu -odestie* Mi4a- &or-at opinii proprii, dar ele #or trebui sA &ie apro&undate* 4 Chiar si asa noi a- dori sA cunoaste- ele-entele pe care este construit ade#Arul in care cre2i, insistA Pytha+oras* eraSleitos isi e3pune cu si-plitate con#in+erile' 4 Eu cred cA e3istA o ordine a lu-ii, iar schi-bArile din uni#ers sunt supuse acestei ordini nu-itA logos* Noi oa-enii pute- sA inBele+eaceastA ordine si sA o e3pri-A- prin #orbire, &iecare dupA putinBa lui* Si -ai cred cA logos4ul este susBinut de e3istenBa perechilor contrarii* @e e3e-plu, #iaBa e3istA toc-ai pentru cA are ca suport -oartea si &or-ularea reciprocA este ade#AratA* Si iar cred cA &ocul este a+entul care produce in esenBA, prin &or-ele pe care le poate lua, toate schi-bArile sau trans&or-Arile care au loc in lu-e* Focul este -iElocul cel -ai rapid de trans-utare pro&und calitati#A a o-ului, cAci su&letul omului este &"cut din &ocul cel mai subtil* E3punerea tanArului eraSleitos il i-presionea2A pe Pytha+oras* 4 Cu- cre2i cA se e3plicA schi-bArile in lu-eM il -ai intreabA el*
Viaa Lui Zamolxe

=; 4 @atoritA &ocului care este a+entul trans&or-Arii co-un tuturor* " inBele+ere a -odului in care &ocul lucrea2A, prin &or-ele sale de -ani&estare, per-ite oricArei persoane sA participe la ordonarea lu-ii* Prin aceasta se constienti2ea2A lu-ea din perspecti#a logos4ului ducand ast&el la #iaBa ar-onioasA* Si -ai cred cA la &iecare etate e3istA preocupAri u-ane care pun in re2onanBA ar-onicA #arsta acelui o- cu #arsta lu-ii in care el trAieste* Cel inBelept este -ereu in schi-bare sisi

aEustea2A ti-pul #ieBii dupA logos* 4 Este cat se poate de interesantA inBelepciunea ta -ai ales cA #ine de la un o- asa de tanAr* MA intreb cu- de ai dobandit4o eraSleitosM 4 Este po#estea #ieBii -ele* @e -ic copil a- tot u-blat prin lu-e, dar desi+ur cA -ult -ai puBin decat do-nia ta Pytha+oras* A- rude intr4o colonie de4a noastrA nu-itA, 7stros, de la -area Eu3einos* " Eu3einos Pontos cu- spune- noi* >ot prin acele pArBi de lu-e se a&lA un &lu#iu -are pe care noi +recii l4a- nu-it tot 7stros* Cu -ai bine de o sutA de ani in ur-A colonia a &ost inte-eiatA de ionienii din Miletos* Co-erBul este in&loritor acolo, rudele -ele prosperA, au din abundenBA +rane si le-n de construcBie pentru &lotA* 7n copilarie a- locuit la un &rate de4al tatAlui -eu si i4a- cunoscut bine pe +eBi, locuitorii bAstinasi ai acelui Binut* Ei se inchinau unui anu-e 2eu pe care4l nu-eau @u-ne2eu* 4 @a, 2ice Pytha+oras* Aici de &aBA se a&lA 6a-ol3ion, bArbat din acel nea- si preot al 2eului @u-ne2eu* 4 "oo, inchinAciune, do-nul -eu, ii spune eraSleitos lui 6a-ol3is pri#indu4l cu incredere si respect* Pytha+oras doreste sA stie -oti#ul pentru care eraSleitos acordA o onoare atat de inaltA +eBilor* 4 Spune4ne cu- a decurs in#ABAtura ta acolo la -area Eu3einosM il roa+A el* 4 Cu- 2icea-, reia eraSleitos &irul istorisirii, a- cunoscut pe +eBii de acolo* @e la ei a- a&lat despre cultul si i-portanBa &ocului* Eracopil si -i4a rA-as adanc intipAritA in -inte i-presia acelor trAiri* >reptat cu #arsta a- cAutat si alte i2#oare spirituale si reli+ioase care sA ateste #aloarea &ocului* Si dupA cu- stiBi acest obicei de #enerare a &ocului este lar+ rAspandit in toatA lu-ea* A- inBeles ast&el cA oa-enii au aEuns independent la #enerarea &ocului* Conclu2ia trasA de -ine a &ost cA tot ce e3istA are ca ba2A trans&or-aBionalA &ocul*
La s oala lui +,thagoras

=9 4 Este &oarte corect ce spui, ii aprecia2A Pytha+oras e3punerea* Cu- au decurs -ai apoi practicile taleM 4 A- adoptat -etoda si-plA a +eBilor, cea de a sta in preaE-a &ocului sacru &ArA a &ace ni-ic altce#a decat de a ur-Ari &lAcArile si a lAsa +andurile sA cur+A nestin+herite* 1lterior a- constatat #aloarea acestei -etode' -4a inspirat sA &ac lucruri bune in #iaBA* 4 Si eu a- adoptat practica &ocului sacru la -ine acasA in insula Sa-os, ii con&ir-A Pytha+oras increderea sa in cele e3puse de eraSleitos* Sunt intru4totul de acord cA acest -od de le+AturA cu di#inul &a#ori2ea2A cunoasterea logos4ului* "-ul care a pAtruns in aceste taine dobandeste ordine in +andire si prin aceasta isi conduce #iaBa cu inBelepciune* Cine posedA inBelepciune are #irtute si de aici se aEun+e la &ericire, trAirea in &oc sacru spiritual* 4 Printre noi +eBii se spune cA pruncul al cArui su&let a &ost che-at la &ocul sacru este un copil al &ocului, preci2ea2A 6a-ol3is* A#e-

-ulte alte -etode de a pune in practicA #aloarea &ocului* 4 @o-nii -eu, cunosc si eu ast&el de -etode* SoBia -ea Sibila este din nea-ul tracilor, pArinBii ei s4au heleni2at si au locuit in colonia noastrA 7stros de la -area Eu3einos* Ei au practicat obiceiul strAbunilor lor atunci cand au dorit un copil, pe Sibila, un copil al &ocului* "aspeBii sunt i-presionaBi* 6a-ol3is schi-bA cate#a #orbe in li-ba dacA cu Sibila constatand cA soBia lui eraSleitos #orbeste bine li-ba strA-osilor ei* >oBi cei pre2enBi sunt -ulBu-iBi de conclu2iile la care au aEuns in co-un* CAtre searA eraSleitos pre+Ateste si aprinde un &oc -are in onoarea oaspeBilor sAi* @i-ineaBa Pytha+oras si 6a-ol3is se pre+Atesc sA pArAseascA orasul E&esos* eraSleitos isi conduce oaspeBii in port si4si ia rA-as bun de la ei* 7n cursul cAlAtoriei lor cu bacul Pytha+oras e#aluea2A e3perienBa a#utA in E&esos' 4 Filoso&ul eraSleitos are per&ectA dreptate* 7n esenBA realitatea este un re2ultat al &ocului, ele-entul de ba2A care poate trans&or-a orice* Si -ai cred cA o structurare a acestor idei prin nu-ere poate duce la cunoasterea -ultor taine* RA-ane sA -ai discutA- in #iitor* Cei doi aEun+ curand in insula Sa-os*
Viaa Lui Zamolxe

?0 P Au trecut aproape 2 ani de cand 6a-ol3is in#aBA cu inBeleptul Pytha+oras care in paralel cu in#ABAturile date arianului, era -ereu curios sA a&le cat -ai -ulte despre nea-ul +eBilor* 6a-ol3is i4a relatat cu lu3 de a-Anunte despre 2eii( 2anii, 2eiBele( 2anele si despre tradiBia sacerdotalA a +eBilor, preoBi, preotese si preotese #estale* 7ntr4o 2i Pytha+oras ii &ace lui 6a-ol3is o surpri2A* 4 A- adus astA2i cu -ine un o- de pe -elea+urile tale, ale 2eului Apollon %ySeios, din Binutul lupilor, ii spune Pytha+oras* Era- in urbe cand a- obser#at pe acest tanAr* @upA i-brAcA-inte -i4a- dat sea-a cA este trac* 7 se 2ice %iSios* 74a- #orbit despre tine si el a dorit sA te cunoascA* Anticipand intalnirea de su&let ce #a a#ea loc, Pytha+oras iese din ca-erA si4i lasA pe cei doi sin+uri* 6a-ol3is se apropie sA4l #adA pe tanAr -ai de aproape* 4 Cu- te chea-AM @e unde estiM il intreabA in li-ba +etA* Cu- ii aude #orba bAiatul cade in +enunchi cre2and cA asistA la o -ani&estare di#inA* 4 @u-nie2Au, @u-nie2Au s4a indurat de -ine, spune el cu lacri-i siroind pe obraEi* 6a-ol3is il lasA un ti-p sA se -ai linisteascA* Apoi il ridicA pe tanAr in picioare* 4 Eu sunt 6a-ol3e, un o- din nea-ul tAu, ii spune el* 5in de -ai

sus de &lu#iul cel -are, 7stru* Spune4-i si -ie ce se inta-plA cu tine bAieteM 4 @o-nul -eu -A chea-A %icu si a- 1: ani* 5in din >racia si sunt din clanul Co+aion* Drecii i-i spun %iSios* A- pornit de acasA pentru cA a- a#ut un #is cu un o-* El #orbea li-ba noastrA si era cu totul acoperit de lu-inA* 74a- reBinut si #ocea* 4 Asa, ii spune 6a-ol3is inBele+and e-oBiile &eciorului* >e inBele+* Nu4-i #orbi -ai departe despre asta* 4 5reau sA rA-an cu tine si sA te sluEesc de bunA#oie, do-nul -eu* %icu &ace parte dintr4o &a-ilie instAritA din >racia* Are o educaBie bunA, scrie si #orbeste +receste &oarte bine* 6a-ol3is aranEea2A cu Nestor ca tanArul sA poatA locui la el ca sluEitor al lui 6a-ol3is* 8Aiatul este ascultAtor, harnic si intreprin2Ator* @in cand in cand are ti-p sA stea la picioarele lui 6a-ol3is si sA
La s oala lui +,thagoras

?1 in#eBe inBelepciunea in li-ba +eBilor* 6a-ol3is are oca2ia, pentru pri-a datA, sA4si &or-ule2e cunostinBele, dobandite de la Pytha+oras, in li-ba nea-ului sAu* @in cand in cand 6a-ol3is, in dorinBa de a sti cat -ai -ulte despre %icu si oa-enii de pe -elea+urile >raciei, il indea-nA sA4si aducA a-inte de #iaBa lui de acasA* >anArul po#esteste' 4 Noi, do-nul -eu, a#e- in sat o 2anA* " nu-i- @o-na2ana* Ne stran+e- la altarul ei, aprinde- &ocul sacru, i-pleti- cununi si cantA- din toatA ini-a pentru a ne che-a iubitele hArA2ite' Domnazan, Domnazan, i"mpletes a um unun, bu uria s imi reas , fetele s m iubeas , esti Zana Zanelor, dragostea voini ilor% &ine"n via isi vrea bine, te heam mereu pe tine% -e d holde holdelor si puterea zanelor% .d"mi mie noro zu, um L"ai dat Lui Dumniezu% Domnazan, Domnazan, i"mpletes a um unun, pe ap o asez la ea, e"o s fie zana mea, eu vreau s m insor, doar u Zana Zanelor% %icu po#esteste -ai departe' 4 Apoi &iecare bAiat care4si cAuta iubita, ase2a cununa pe capul &etei cu care dorea sA se cAsAtoreascA* Fiecare este incredinBat cA aleasa lui este 6ana 6anelor pentru el, cA in acea &atA se a&lA spiritul de iubire al 2anei @o-na2ana* 4 Si la noi +eBii se &ace ce#a ase-AnAtor, con&ir-A 6a-ol3is* @oar cA pentru cAsAtorii si bucuria #ieBii noi o a#e- pe 2ana 7la* " che-AsA ne aEute sA iubi-, sA ne cAsAtori- si sA -unci- bucurosi, intoc-ai cu- &aceBi #oi cu @o-na2ana perechea %ui @u-nie2Au* 7ntrarea lui %icu in #iaBa lui 6a-ol3is a schi-bat -ulte lucruri* Arianului i se &Acuse dor de nea-ul sAu si @u-nie2Au i4a tri-is pe cine#a sA4l aEute sA4si poatA i-plini cu bine -isiunea* Adesea %icu il delectea2A pe 6a-ol3is cu cantece la cob2A*

Pytha+oras a&lA si el despre talentul -u2ical al tanArului si #rea sA4l asculte* Este incantat de per&or-anBa tracului datA la scoalA* 4 Noi +recii nu-i- acest instru-ent -u2ical lira tracA, ii spune Pytha+oras* Mi4a plAcut cu- ai cantat si te #oi -ai che-a pe aici*
Viaa Lui Zamolxe

?2 6a-ol3is a&lA si -ai -ulte lucruri de la %icu* Acesta ii -Arturiseste cA inBele+e li-baEul lupilor* 4 @e acu- te #oi nu-i %upul Alb, ii spune 6a-ol3is intr4una din 2ile* Si #ei &i protectorul -eu si al nea-ului arienilor* " inta-plare il con#in+e pe 6a-ol3is cA a interpretat bine #enirea lui %icu in #iaBa lui* 7ntr4o 2i, pe cand se a&lau intr4o 2onA -ai i2olatA a insulei, doi rAu&AcAtori intenBionau sA4l Ee&uiascA pe 6a-ol3is* Acei oa-eni si4au scos sAbiile si a-eninBA cA4l o-oarA dacA nu le dA pun+a cu bani si aur* @eodatA se aude un urlet s&asietor de lup* Cei doi hoBi pri#esc cu consternare la %icu si nu inBele+ cu- un o- poate &i asa de a-eninBAtor* %e intrA &rica in oase, le cad sAbiile din -aini si o rup la &u+A* 6a-ol3is inBele+e cA tanArul ii este protectorul cu -isiune di#inA* 4 Esti Marele %up Alb, ii spune el* Che-area ta #a &ace din nea-ul arienilor eroi ne-uritori* 6a-ol3is se +andeste adanc la se-ni&icaBia ulti-elor e#eni-ente din #iaBa lui* HFaptul cA Pytha+oras a adus aici un o- din nea-ul -eu, ca sA -A proteEe2e, trebuie sA &acA parte dintr4un plan al inBeleptului* FArA doar si poate a pri-it inspiraBie de la 2eiI se +andeste 6a-ol3is* 7ntr4o searA 6a-ol3is il #i2itea2A pe Pytha+oras* 5rea sA4l consulte, sA4si clari&ice unele nedu-eriri* 4 8ine ai #enit, il inta-pinA Pytha+oras i-ediat cu- 6a-ol3is intrA pe usA* >e astepta-* 7atA despre ce este #orba* A sosit ti-pul sA -er+i sA cunosti lu-ea sacerdoBilor*** in 8abilon, in 7erusali-, in >heba E+iptului* Sunt locurile cele -ai bune pentru spiritualitate* >ot asa a&Acut si eu in ti-pul cAlAtoriei -ele de 20 de ani* A- plecat de acasA ca sA pot sA inBele+ -ai bine lu-ea 2eilor* Si tu Bi4ai pArAsit te-porar Bara ta pentru acelasi scop* Sederea cu -ine in Sa-os Bi4a &ost doar pri-ul pas pe calea 2eilor* 4 Asa #oi &ace didas alos, se inclinA 6a-ol3is cu respect* P %a re#enirea acasA 6a-ol3is ii i-pArtAseste lui Nestor planul lui de plecare spre 8abilon* 7l roa+A ca la pri-a oca2ie, cand -er+e in @acia, sA dea de stire &a-iliei lui cA a pornit -ai departe la dru- in cAutarea in#ABAturilor 2eilor lu-ii*
La s oala lui +,thagoras

?< 4 Asa #oi &ace prietene, il incredinBea2A Nestor* Casa -ea iBi este in continuare deschisA* Mer+i cu bine si Bine4-A la curent pe unde esti* 7n ur-Atoarele 2ile 6a-ol3is si %icu isi &ac pre+Atirile de plecare

i-pachetand toate cate le #or &i necesare* 6iua plecArii soseste* Este ti-pul despArBirii lui 6a-ol3is de -aestrul sAu, inBeleptul Pytha+oras, care s4a pre+Atit si el pentru acest -o-ent* 4 7atA o epistolA de reco-andare cAtre preotul 6arates, sluEitor al %ui 6oroaster in 8abilon si preot al lui Ahura Ma2dah, ii in-anea2A Pytha+oras o scrisoare* 6arates este un o- bun si &oarte bine #A2ut printre conducAtorii persilor* Este -are s&Atuitor al tanArului re+e @arius, din dinastia ache-enidA, considerat intruchiparea ordinii si dreptABii, asha, cu- spun persii* 6arates te #a aEuta, +A2dui, proteEa si in#ABa -ulte despre reli+ia %ui 6oroaster* Cat despre cunostinBele deprinse cu -ine aici in insula Sa-os, ele sunt doar o introducere in inBelepciune* %e4a- in#ABat si eu de la inBelepBii lu-ii si Bi le4atrans-is din toatA ini-a* 6a-ol3is se inclinA adanc in &aBa lui Pytha+oras* 4 7Bi -ulBu-esc didas alos, in#ABAtorule* Nea-ul -eu arian te #a #enera cat #a &i ti-pul de lun+ in toate #eacurile ce #or ur-a* 4 Ai dobandit puteri spirituale deosebite 6a-ol3is* Esti un dai-on, erou pA2itor al celor #ii si dAtAtor de belsu+ tuturor* 6eus si @u-ne2eu sA &ie cu tine 6a-ol3ion, arian si dai-on* @ru- bunQ PPP
Viaa Lui Zamolxe

?= Ca $ ( 6nvtura UneleVilor 7-barcaBi pe un #as, i-preunA cu un +rup de ne+ustori +reci, 6a-ol3is si %icu pornesc spre "rient* @ebarcand in Fenicia, isi procurA cai si lucruri necesare pentru dru-* Pornesc cAlare spre orasul >ir ca sA intalneascA rudele lui Pytha+oras cArora acesta le tri-isese un pachet* AEutaBi de ele, cei doi isi continuA dru-ul spre 8abilon* 6a-ol3is are acu- prileEul sA arate trupelor persane scrisoarea lui Pytha+oras cAtre 6arates, un preot cunoscut in tot i-periul persilor* ProteEaBi de persani cei doi aEun+ cu bine in 8abilon* %a sosirea in oras 6a-ol3is -er+e direct la te-plul preotului 2oroastru reco-andat de Pytha+oras* Pe 6arates il +Aseste i-ediat, ii &ace o plecAciune adancA si4i in-anea2A scrisoarea* 7nalt, slab, i-brAcat in alb si incins cu un snur +ros, 6arates este -ai in #arstA decat Pytha+oras cu aproape ? ani* Pe lan+A persanA, li-ba sa -aternA, el #orbeste curent caldeeana si +reaca* 7i -AsoarA cu pri#irea pe cei doi, deschide scrisoarea lui Pytha+oras si o citeste' )rite Zarates, preot al lui Zarathushtra, )ulte respe t de la +,thagoras /0% 1rimit domniei tale pe Zamolxis /0 are mi"a fost inv el ai i in 'amos timp de 2 ani% .re 32 de ani si este din neamul geilor, arienii are lo uies peste fluviul $stros /0 la nord de 1ra ia /0% Zamolxis este preot al a elui neam% .r dori s invee u domnia ta tot asa um am f ut"o si eu% Vei afla el stie multe

invturi, hiar si unele pe are noi nu le"am er etat% $nelep iunea de la .hura )azdah este mare si 4l a dat"o si altor oameni% 5og pe domnia ta s"l primesti pe Zamolxis la invtur, el fiind un om in are asha, dreptatea, eea e noi gre ii numim logos /0 strlu este a fo ul% 4u voi ple a in urand din 'amos% Zamolxis ii va povesti mai multe despre planurile mele% ' ontinui mrite Zarates s ai parte de mult lumin de la .hura )azdah% +rimeste domnul meu in hin iune si respe t de la +,thagoras din insula 'amos, $onia%
$nvtura inelepilor

?? Persanul este i-presionat de prestanBa bArbatului din &aBa lui si de reco-andarea scrisA care i se &ace* Ar dori sA a&le -ai -ulte despre Pytha+oras, &ostul lui in#ABAcel' 4 Ce -ai &ace inBeleptul din Sa-osM 7 s4a dus #estea* A plecat din 8abilon acu- 2 ani* MArturisesc cA ii duc lipsa, stAtuse cu -ine ti-p de ? ani* 7ntenBiona sA deschidA o scoalA &iloso&icA* 4 @o-nul -eu, atunci cand a- pArAsit eu insula Sa-os, inBeleptul Pytha+oras ur-a sA plece la Croton, o colonie +reacA a&latA in Ma+na Draecia* %ocuitorii din Sa-os nu prea sunt interesaBi de in#ABAtura lui, li se pArea deosebitA si co-plicatA* Ast&el cA inBeleptul a decis sA incerce rAspandirea ei pe alte -elea+uri locuite de +reci* Eu l4a- lAsat +ata sA pArAseascA insula* 1r-a sA se i-barce pe un #as al unui ne+ustor pe nu-e Nestor, locuitor tot din Sa-os* 4 Mi4a &ost cel -ai bun discipol, -Arturiseste 6arates nostal+ic* 7nteli+ent, o- de -are incredere, #irtuos, Pytha+oras si4a insusit de la e+ipteni, printre care stAtuse ti-p de 10 ani, -ulte cunostinBe te-einice* Cu el aici in 8abilon a- cunoscut si eu inBelepciunea acelor oa-eni* Noi persii ii respectA- pe cei care4% cautA pe Ahura Ma2dah, 2eu si principiu al lu-inii* Cat despre tine, esti +et din nea-ul arienilor* Si noi persii sunte- tot arieni, strAlucitori, nobili in su&let* @acA +recii te nu-esc 6a-ol3is, noi aici iBi #o- spune 6a-ol3es* Acu- spune4-i despre poporul tAu si credinBele #oastreM 4 Noi +eBii locui- -ai sus de Drecia si >racia, peste &lu#iul cel -are 7stros* Sunte- din nea-ul -are al tracilor, arieni de cand lu-eai lu-e* 6eul nostru se nu-este @u-nie2Au care4si are pereche pe @o-na2ana* @u-nie2Au este pentru noi cerul, cAruia i se atribuie nu-Arul 1, asa cu- spunea inBeleptul Pytha+oras, iar @o-na2ana, este pA-antul, nu-Arul 2* 6arates il pri#este cu -are atenBie pe 6a-ol3es* H"-ul acesta este &oarte deosebit dacA a pornit in plinA -aturitate sA caute ade#Arul in lu-eI isi spune el* 4 5o- a#ea destul ti-p sA #orbi- despre acestea, ii replicA el* PanA atunci #eniBi cu -ine si #A #oi da +A2duire* 6a-ol3es si %icu sunt condusi la clAdirile ane3e ale te-plului 2oroastru* unde pri-esc douA ca-ere alAturate* 6arates aranEea2A ca un sluEitor al te-plului sA aibe +riEA de tot ce au ne#oie noii sosiBi,

inclusi# de -ancare*
Viaa Lui Zamolxe

?F 4 @eoca-datA esti unul dintre aspiranBi si adoratori ai &ocului sacru de la te-plu, ii spune 6arates inainte de plecare* 5ei in#ABa treptat cu- il onorA- noi pe 2eul Ahura Ma2dah* >anArul care a #enit cu tine rA-ane sluEitorul tAu* @e -aine iBi #oi tri-ite #orbA ce ai de &Acut* 6a-ol3es si %icu au ca-erele despArBite de o usA* %icu il poate sluEi in #oie pe 6a-ol3es a#and +riEA de locuinBA, de curABenie si de pri-irea hranei* A doua 2i 6arates il chea-A pe 6a-ol3es in incinta te-plului* Pri-a lui insArcinare este sA pre+AteascA in &iecare di-ineaBA le-nele pentru &ocul sacru si sA asiste apoi la cere-onia inchinatA 2eului Ahura Ma2dah, ritual pe care preoBii 2oroastrieni il indeplinesc 2ilnic* Pri-este instrucBiuni precise* 4 %e-nele trebuie alese, curABate si sortate ast&el ca sA nu e3iste printre ele din inta-plare obiecte strAine* Mai cu sea-A sA &ii atent sA nu aibA #ieBuitoare precu- sunt insectele* Noi preoBii lui 6arathushtra respectA- toate &iinBele create de Ahura Ma2dah si a#e- +riEA sA nu &ie Eert&ite din neatenBie in &oc* Alte popoare au obiceiurile lor* Caldeenii, de pildA, &ac intenBionat Eert&e* Ei il au ca 2eu al &ocului pe 8aal, cAruia ii aduc sacri&icii pe care le ard in &oc* Aceasta este o -are eroare* Cred cA Pytha+oras Bi4a #orbit despre aceste lucruriM 4 7ntr4ade#Ar a- discutat acestea cu du-nealui* Sunt incredinBat cA Eert&a e3terioarA nu este bunA, ci nu-ai cea interioarA* %a &ocul sacru se ard i-puritABile care atarnA +reu pe su&letul o-ului, nicidecu&iinBele de orice &el* 4 7ntoc-ai* @e acu-a stii ce ai de &Acut* Acestea &iind spuse 6arates pArAseste incAperea* 7n di-ineaBa ur-Atoare 6a-ol3es pre+Ateste le-nele pentru &ocul sacru pe care 6arates il aprinde intr4un container -etalic &i3at pe un suport solid* Patru preoBi 2oroastrieni #or o&icia pentru -ulBi-ea de participanBi* 4 A- aprins le-nele, le spune 6arates tuturor* @e acu- sunte- in pre2enBa lui Ahura Ma2dah prin &ocul sacru atash* Pri#iBi &lAcArile si +andiBi4#A la tot ceea ce doriBi sA intreprindeBi pentru #ieBile #oastre* PreoBii recitA in#ocaBia Ahun)ar si -ulte altele necesare* Se asterne o at-os&erA de cal- si de ordine -entalA* 6a-ol3es isi obser#A respiraBia care are rit-ul -ai rar* Mintea4i intrA in stare de beatitudine si co-uniune cu 2eul #enerat Ahura Ma2dah, creatorul lu-inii, ar-oniei si al binelui aici la te-plul 2oroastrian din 8abilon*
$nvtura inelepilor

?: Cere-onialul se s&arseste cu un -o-ent de -are pro&un2i-e* >oBi cei pre2enBi &u2ionea2A in pace -entalA* 4 Pentru astA2i a- ter-inat, anunBA preotul 6arates* Po&tiBi acu- la ospAB* Pentru pri-a datA in #iaBa sa 6a-ol3es are oca2ia sA participe la

#eselia ce ur-ea2A unui ritual 2oroastru* Printre -esele indestulate cu -ancAruri, cei pre2enBi au prileEul sA schi-be opinii, sA discute pe orice te-e spirituale* Prin asistarea la &ocul sacru al lui 6arathushtra su&letele lor puri&icate au dobandit inspiraBie* ParticipanBii pre2enBi la ospAB sunt un -o2aic de nea-uri* 6a-ol3es ii recunoaste pe caldeeni, +reci, &enicieni, e+ipteni, iudei* 7i atra+e atenBia un personaE aparte care #ine toc-ai din 7ndia* 4 Sunte- adunaBi din toate pArBile i-periului persan si chiar si din a&ara lui* Pri#esteQ ii spune un +rec arAtand cu -ana dreaptA -ulBi-ea din Eur* @ar do-nia ta de unde esti de locM il intreabA el pe 6a-ol3es cre2andu4l +rec dupA i-brAcA-inte* 4 5in din Sa-os, 7onia* 1n ti-p a- locuit acolo cu in#ABAtorul -eu Pytha+oras* Nu-ele -eu este 6a-ol3is* Sunt arian de bastinA din Binuturile +eBilor* 4 8ucuros de cunostinBA, 6a-ol3is* Eu sunt %isandros, de &elul -eu din Miletos, 7onia* Cei doi se i-prietenesc* 6a-ol3es ii po#esteste cate ce#a despre cAlAtoria lui spiritualA* 4 Asa deciQ CauBi inBelepciunea lu-ii, constatA bucuros %isandros* >e a&li intr4un loc potri#it* Aici in 8abilon s4au adunat -ulBi in#ABaBi* Puterea persanA ii proteEea2A* 7n 2ilele ce ur-ea2A 6a-ol3es are prileEul sA se -ai intalneascA cu %isandros* A&lA de la el cA locuieste in 8abilon de caBi#a ani si cA are drept cunostinBe lu-e deosebitA, inclusi# personaEul #enit din 7ndia* 4 As dori sA #orbesc cu acel indian, il roa+A 6a-ol3es pe %isandros intr4una din 2ile* 4 8ine* 5A #oi aranEa o intalnire, ii pro-ite el* Acti#itABile lui 6a-ol3es la te-plul 2oroastrian sunt din ce in ce -ai &ructuoase* >reptat reuseste sA in#eBe in#ocaBiile lui 6arathushtra din Dathas, pArBile cele -ai #echi din scriptura persilor A#esta, +Asind si-ilitudini intre li-bile a#estanA si dacA* 4 E3istA o inrudire intre popoarele noastre, ii spune intr4o 2i preotul 6arates lui 6a-ol3es* Si noi persii sunte- tot arieni #eniBi de pe
Viaa Lui Zamolxe

?; -elea+urile de unde sunteBi #oi tracii* 7n #echi-e cAlAreBii traci au #enit pe aceste pA-anturi, ast&el nAscandu4se popoarele -e2ilor si persilor* Eu inBele+ destul de bine ce 2ici atunci cand tu #orbesti cu %iSios, o-ul care te sluEeste* 4 Si eu pricep cu#intele din li-ba persanA si chiar si manthre4le pe care deEa le4a- in#ABat de la do-nia ta, ii -Arturiseste 6a-ol3es* P %isandros a luat le+Atura cu personaEul din 7ndia, pe care 6a-ol3es #rea sA4l cunoascA si or+ani2ea2A o intalnire in trei* @e staturA potri#itA indianul este i-brAcat in alb* PoartA dia+onal peste piept un &ir +ros* 4 Sunt preot brah-an si -A nu-esc Shastri, se reco-andA el la

intalnirea celor trei* 5orbesc li-ba sanscritA, care este destul de ase-AnAtoare cu li-ba persilor, a#estana* 6a-ol3es se pre2intA si el* @iscuBia lui cu brah-anul este asistatA de %isandros care stie bine li-ba a#estanA si #a traduce in +reacA* 4 Ce s4ar putea spune despre spiritualitatea indianAM se interesea2A 6a-ol3es de credinBele hinduse* 4 Noi a#e- scrierile sacre nu-ite 5eda, le e3plicA brah-anul* Pe ele se ba2ea2A reli+ia noastrA #edicA* Cu o parte din ele, sub &or-A oralA, au #enit in 7ndia strAbunii nostri -i+rand peste stepe si -unBi din Binuturile arienilor* Scrierile sunt re#elaBii* Si noi sunte- arieni, ur-asii +rupurilor care au aEuns pe aceste -elea+uri dupA ce au trecut prin Binuturile persilor* Arienii #edici si4au continuat dru-ul cAtre est aEun+and in 7ndia* Sunte- deci rude apropiate cu persii* 6a-ol3es inBele+e acu- cA or+inea #edicilor este tot arianA, aceeasi cu cea a persilor si a tracilor* 5rea sA cunoascA cat -ai -ulte date despre scrierile sacre nu-ite 5eda* 4 Spune4-i te ro+ ce cuprinde scriptura #oastrA* 4 5eda are patru pArBi #echi* Noi le nu-i- samhita, anu-e Ri+ 5eda Sa-hita, TaEur 5eda Sa-hita, Sa-a 5eda Sa-hita si Athar#a 5eda Sa-hita* E3istA preoBi brah-ani speciali2aBi in &iecare dintre ele, ei le stiu chiar pe de rost si le cantA* Noi crede- cA in#ABAtura trebuie sA intre in ini-A nu sA &ie cititA, desi a#e- al&abetul nostru devanagari, scrierea 2eilor* Scopul in#ABAturii este de a crea ceea ce
$nvtura inelepilor

?9 noi nu-i- sanatana dharma, calea eternA a dreptABii, ade#Arului si lu-inii* 4 Maestrul -eu spiritual Pytha+oras reco-andA in#ABAtura oralA, preci2ea2A 6a-ol3es* 5oi spuneBi sanatana dharma la ceea ce +recii denu-esc logos, persanii nu-esc asha si noi +eBii 6ustiia* Este de &apt aceeasi esenBA* 4 E3act, re-arcA brah-anul spusele lui 6a-ol3es* 8rah-anul stApaneste cunostinBe spirituale #aste* Cu prileEul intalnirii lor 6a-ol3es #rea sA a&le cat -ai -ulte* Ar dori sA cunoascA -istica nu-erelor din scrierile 5eda* 4 Spune4-i te ro+ do-nul -eu, ce nu-ere sacre a#eBi in reli+ia #edicAM se interesea2A el* 4 Filoso&ia noastrA +irea2A in Eurul a douA puncte centrale care prin interacBie intre ele creea2A dina-ica e3istenBei* Este #orba despre nu-erele 2ero si unu* A- putea re2u-a aceastA dina-icA in cate#a cu#inte* Nu-Arul 2ero este potenBialul care se poate -ateriali2a in nu-Arul unu* Ast&el 2ero este ni-icul care este capabil sA +enere2e ce#a, adicA pe acel unu* Pe cand nu-Arul unu, adicA acel ce#a, poate &i absorbit in nu-arul 2ero, ni-icul* >oate celelalte nu-ere sunt Eocul ilu2oriu, lila spune- noi, dintre 2ero si unu* Fireste cA aceastA dina-icA e3istenBialA nu poate a#ea loc decat pe a3a ti-pului* 4 MA intreb dacA a#eBi un nu-Ar sacru a&lat intr4o ar-onie cu

cur+erea ti-puluiM il -ai intreabA 6a-ol3es pe brah-an* 4 @a* Acest nu-Ar este 10;* 4 Foarte interesant* Maestrul -eu +rec Pytha+oras i-i #orbea despre o -isticA a nu-Arului 21F* 4 "bser#aBi #A ro+ &aptul cA 21F este dublul lui 10;* Nu-Arul -istic 10; este atribuit atat perspecti#ei -asculine cat si celei &e-inine* 7n e3istenBa lor co-ple-entarA ele insu-ea2A ci&ra 21F, repre2entand practic dina-ica -asculin4&e-inin* 6a-ol3es este i-presionat de interlocutorul lui, brah-anul Shastri* Con#orbirea lor i4a lar+it ori2ontul de inBele+ere a -isticii nu-erelor* 7i -ulBu-este brah-anului pentru bunA#oinBa cu care a rAspuns intrebArilor sale* Apoi 6a-ol3es si %isandros re#in la te-plu* P
Viaa Lui Zamolxe

F0 Au trecut cate#a sAptA-ani de cand 6a-ol3es se a&lA in 8abilon* Re+ele @arius a a&lat cA printre cei care sluEesc la te-plul lui 6arates este si un +et pe nu-e 6a-ol3es* Ar dori sA4l cunoascA si sA a&le cat -ai -ulte despre nea-ul de oa-eni cAruia ii aparBine prin ori+ine* 7ntenBia -onarhului persan este strate+icA, se +andeste cA in #iitor #a putea tri-ite chiar o e3pediBie prin acele locuri* 7ntr4o 2i ii cere preotului 6arates sA #inA la palat i-preunA cu +etul arian* 7n -area salA a tronului lui @arius, 6a-ol3es este i-presionat de splendoarea &ArA e+al care4l inconEoarA* "aspeBi de sea-A sunt in#itaBi sA stea la aceeasi -asA chiar cu -Aritul re+e* Ca s&Atuitor spiritual al lui @arius, preotul 6arates, insoBit de 6a-ol3es, iau loc in dreapta -onarhului* Are acu- prileEul sA4l cunoascA -ai de aproape pe arianul 6a-ol3es care4l ui-este prin &i2iono-ia si pre2enBa lui de spirit* Re+ele intreabA cu -ult interes' 4 5orbeste4-i despre nea-ul tAu +etule 6a-ol3esQ Stiu cA pe pA-anturile #oastre a#eBi si colonii prospere ale +recilor, unde#a lan+A -are* 4 MArite re+e, +recii s4au ase2at si in Binuturile noastre de pe lan+A -area Eu3einos* @ar ei ne sunt oaspeBi nu cuceritori* Noi sunte- un popor apri+ care nu a &ost supus niciodatA de cand ne sti-* 4 Cine este 2eul #ostru cel -areM #rea @arius sA le cunoascA te-elia spiritualA* 4 6eul nostru drept se nu-este @u-ne2eu* A&lA -Arite re+e cA si noi +eBii ur-A- ceea ce persii nu-esc asha* Noi ii spune- 6ustiia* 4 .shaM .shaM StiBi #oi oare ce insea-nA cu ade#Arat ashaM se aratA @arius sceptic* 4 Este dreptatea si ade#Arul, lipsa -inciunii si a trAdArii* 7ubi- cu dreptate oa-enii, iar pe cei rAi ii pedepsi-, ast&el cA lu-ina lui Ahura Ma2dah, @o-nul 7nBelept, se #a -Ari, pe cand intunericul lui An+ra Mainyu, Spiritul RAu, se #a di-inua* @arius este i-presionat de rAspunsul lui 6a-ol3es* Se +andise cu-#a la un plan de cucerire a pA-anturile +eBilor, in ur-a unor

s&aturi +resite, dar rA-Asese e2itant* Acu- renunBA &ArA echi#oc* 4 @acA nea-ul +eBilor are un o- care poate #orbi asa, atunci #eBi &i lAsaBi in pace sA sluEiBi in continuare lu-inii spiritului* Persii nu #or incerca sA #A cucereascA* Noi -er+e- doar i-potri#a acelora care sunt cuprinsi de intuneric in spirit* 7i respectA- pe oa-enii lu-inii*
$nvtura inelepilor

F1 Cu aceste cu#inte re+ele @arius incheie con#ersaBia cu 6a-ol3es care este -ulBu-it cA a a#ut ast&el oca2ia sA a&le cate ce#a despre natura politicii persane* Ei susBin cA in spatele cuceririlor lor e3istA de &apt un scop spiritual* Credeau cA @u-ne2eu, pe care 2oroastrienii il nu-esc Ahura Ma2dah, ii aEutA* 8anchetul dat de re+ele @arius se incheie, 6arates si 6a-ol3es se intorc la te-plu* 4 @upA cu- ai au2it de la -Aritul @arius, Re+e al Re+ilor, noi persii nu atacA- popoare la inta-plare, clari&icA preotul 6arates discuBia lui 6a-ol3es cu re+ele @arius* Noi distru+e- rAul si intunericul celor care sunt sub stApanirea Spiritului RAului, An+ra Mainyu atunci cand ei Ee&uiesc alte nea-uri si distru+ bunuri o-enesti* Acu- cand re+ele @arius a a&lat -ai -ulte despre #oi +eBii arieni, persii nu #or -er+e i-potri#a #oastrA* @ar cu +recii este altce#a* 7n trecut a- a#ut si noi proble-e cu un nea- inrudit cu #oi, -essa+eBii sau sciBii pe care i4asupus in 8actriana cu #reo 2ece ani inainte ca -arele re+e Loresh sA ocupe 8abilonul* @ar ei ne4au atacat* Erau oa-eni a+resi#i pusi pe prAdAciuni si a trebuit sA ripostA-* P @e acu- preotul si -a+ul 2oroastru 6arates, il considerA pe 6a-ol3es un personaE cu totul deosebit* 5rea sA4si #eri&ice anu-ite teorii si sA a&le i-preEurArile in care 6a-ol3es s4a nAscut* A doua 2i, a&laBi in +rAdina te-plului, 6arates il roa+A pe +etul arian sA4i po#esteascA' 4 Stiu cA ai =2 de ani* 5orbeste4-i despre ti-pul cand ai #enit pe lu-e 6a-ol3es* 4 @espre acel ti-p iatA ce -i4au spus pArinBii -ei, do-nul -eu* Era iarnA, -a-a -4a nAscut in casA pe pA-ant* Asa este obiceiul la noi +eBii* Chiar nu-ele -eu insea-nA pA-ant in sensul de sursA +er-inati#A, de crestere si in&lorire, de aspiraBie cAtre lu-inA* Spre di-ineaBA cand -a-a -A nAstea la rAsAritul soarelui, tata a #A2ut pe cer o stea -are cu coadA* Astrul acela a rA-as -ult ti-p sA lu-ine2e cerul, tata a cre2ut cA este un se-n bun pentru tot nea-ul +eBilor* %a -aturitate a- aEuns preot si a- &Acut cat a- putut pentru ei* @ar -A ardea o dorinBA &ierbinte, #roia- sA cunosc inBelepciunea de peste tot* Si asa a- plecat in lu-e* @e aceea -A a&lu aici cu tine, do-nul -eu*
Viaa Lui Zamolxe

F2 4 Este interesant cA si in li-ba a#estanA zam insea-nA pA-ant* >oate in&or-aBiile pe care -i le4ai dat incep sA capete sens*

6arates &ace in -inte cate#a calcule* HDetul este nAscut cu 20 de ani dupA Pytha+oras, deci a#ea 2? de ani atunci cand persii au cucerit 8abilonul si <? de ani cand au cucerit E+iptulI* 4 MA #oi -ai +andi la cele ce -i4ai spus, a&ir-A 6arates* 6a-ol3es si 6arates de#in din ce in ce -ai apropiaBi spiritual* Adesea, dupA cere-oniile rituale ale &ocului sacru atash, 6a-ol3es are prileEul sA stea de #orbA cu preotul 2oroastru si sA4si lA-ureascA noBiuni &unda-entale* 4 7n#ABAtorule, in Sa-os a- a#ut prileEul sA discut cu inBeleptul Pytha+oras despre e3istenBa lu-ii* El spunea cA in esenBA realitatea se reduce la -ani&estarea ordinii, ceea ce #oi nu-iBi asha, repre2entatA prin nu-ere* >u do-nul -eu ce pArere aiM 4 Eu cred cA nu pute- &ace prea usor o ast&el de a&ir-aBie* 7n pri-ul rand cA nu e3istA ordine peste tot ca sA o pute- e3pri-a prin si-boluri si prin nu-ere* Si chiar dacA a- reusi sA +Asi- nu-erele potri#ite si le+ile prin care acele nu-ere aratA ordinea, ce ne #o- &ace cu de2ordineaM Ne este practic i-posibil sA aplicA- nu-erele si in ca2ul de2ordinii* 4 Asa ar pArea la pri-a #edere, replicA 6a-ol3es* @ar sA ne +andila &aptul cA intunericul insea-nA lipsa lu-inii si de2ordinea este lipsa ordinii* Pe aceste considerente pute- spune ca An+ra Mainyu, Spiritul RAu, este lipsa lui Ahura Ma2dah, Spiritul 8un* Prin ur-are An+ra Mainyu nu e3istA, tra+e 6a-ol3es o conclu2ie* Preotul 6arates cade pe +anduri, este pus in di&icultate de lo+icA si -Arturiseste' 4 Ceea ce e3pri-i tu este &oarte interesant* >otusi realitatea lu-ii insea-nA atat ordine cat si de2ordine* @esi de2ordinea este lipsa ordinii ea ar trebui cu-#a -AsuratA* 4 MA +andesc cA in ti-p de2ordinea se ordonea2A dupA anu-ite le+i, deci ar putea &i e3pri-atA prin nu-ere chiar in stadiul de de2ordine, insistA 6a-ol3es* 4 Aceasta este ade#Arat* @ar panA la acea ordonare sA re-arcA&aptul cA orice e#aluare a unei situaBii e3istente intr4un anu-it punct din ti-p +Aseste atat ordine cat si de2ordine* @ina-ica relaBiei lor nu sal#ea2A corelarea pentru cA haosul apare -ereu in lu-e*
$nvtura inelepilor

F< 4 @eci pute- spune cA atat Ahura Ma2dah, cat si An+ra Mainyu ca &orBe ale realitABii #or e3ista -ereu, continuA 6a-ol3es ar+u-entul lui &iloso&ic in &aBa lui 6arates* 4 Asa este corect* @ar noi 2oroastrienii crede- cA #a e3ista un ti-p cand Ahura Ma2dah il #a in#in+e pe An+ra Mainyu* 7ar acel ti-p #a &i cand sal#atorul nostru nu-it Saoshyant #a sosi in lu-e* 4 Ce poate inse-na anticipata apariBie a acestui personaEM 4 7n +eneral noi 2oroastrienii crede- cA este #orba de #enirea unui o-, in carne si oase, precu- a &ost 6arathushtra* Spiritul lui 6arathushtra #a cobori in acea persoanA* Sal#area #a consta in

aducerea inBelepciunii la ni#el de -ase, #a &i o reinnoire a lu-ii* Noi nu-i- aceasta frashokereti* 7n pre2ent, dupA cu- cred cA aBi obser#at, sunt &oarte puBini inBelepBi printre oa-eni* Noi crede- cA e3istA o per-anentA luptA intre Ahura Ma2dah si An+ra Mainyu in sensul cA lu-ina si binele nu sunt do-inante, ci -ai de+rabA opusul lor, intunericul si rAul, au rol pre#alent in societABile u-ane* @ar atunci cand lu-ina si binele #or e3ista in cel puBin Eu-Atate din +andurile, #orbele si &aptele oa-enilor, ca e3presii ale constiinBei colecti#e, atunci pute- spune cA Ahura Ma2dah este pe punctul sA4l in#in+A pe An+ra Mainyu* @esi+ur cA o ast&el de #ictorie nu se soldea2A cu dispariBia -ani&estArilor lui An+ra Mainyu, spiritul de2ordinii, ci doar cu di-inuarea pre2enBei sale* @ualitatea ordine4de2ordine se #a -enBine cat #a &i lu-ea, doar cA in anu-ite societABi #a &i stabilitA preponderenBa ordinii, unde binele #a predo-ina asupra rAului si ast&el ar-onia #a &i pre2entA* Cred cA ai abordat cu Pytha+oras dualis-ul lu-inA4intunericM 4 7ntr4ade#Ar do-nul -eu* A- discutat pe aceste te-e, dar aspectul de sal#are in #iitor al oa-enirii a &ost tratat doar la supra&aBA* Acuideile i-i sunt -ult -ai clare* 6a-ol3es indreaptA discuBia cAtre un alt subiect ce il preocupA 4 &ondatorul cre2ului persilor* 4 As dori sA a&lu -ai -ulte despre -arele pro&et 6arathushtra, il roa+A el pe preotul 6arates* 4 6arathushtra a trAit cu apro3i-ati# ?00 de ani inainte de ti-purile acestea* %a acele #re-uri persii si -e2ii aduceau ca o&rande 2eilor ani-ale sacri&icate, obiceiuri in#ABate de la popoarele #ecine* @ar 6arathushtra s4a opus, inBele+and tot rAul care #ine de la uciderea ritualA* El l4a con#ins pe re+ele 5ishtaspa sA instituie re&or-e si in
Viaa Lui Zamolxe

F= pri-ul rand sA inter2icA Eert&a* @e atunci noi persii a- tot continuat sA pro+resA- si, precu- se stie, aproape cA in pre2ent sunte- stApanii lu-ii* @ar #o- continua incA sA ne ridicA- spre si -ai -ultA lu-inA pentru cA in#ABAturile %ui 6arathushtra sunt cele -ai inBelepte din lu-e* NouA persanilor lu-ea ne spune adoratorii &ocului* Si pe bunA dreptate sunte- cei care #enerA- &ocul pentru cA ii sti- puterea de a trans&or-a orice, de la obiectele -ateriale panA la su&letul o-ului* Ai obser#at cu- treptat oa-enii se schi-bA bene&ic in pre2enBa &ocului sacru* Cei care au atins o -are co-uniune cu Ahura Ma2dah, Spiritul %u-inii, au si darul pro&eBiei* P 7n acti#itatea sa 2ilnicA la te-plu, 6a-ol3es pri-este insArcinAri din ce in ce -ai i-portante* Este acu- un bun cunoscAtor al manthrelor din A#esta, scriptura persilor 2oroastrieni* 5rea sA a&le cat -ai -ulte despre spiritualitatea 2oroastrA* 4 Ce repre2intA si-bolul o-ului cu aripiM il intreabA 6a-ol3es cu -ultA curio2itate pe preotul 6arates*

4 Noi il nu-i- faravahar* Este un si-bol #echi pe care persii l4aluat de la asirieni* 7ntr4o &or-A apropiatA il au si e+iptenii si e#reii* Cred cA a apArut pri-a datA la nea-ul hitiBilor #eniBi de unde#a de -ai departe de Pontul Eu3in* Pentru noi faravahar insea-nA Ahura Ma2dah* %a hitiBi, la e+ipteni si la e#rei in locul bustului u-an este repre2entat soarele* S4au dat &elurite alte interpretAri si-bolului, anu-ite le+ende &oarte #echi #orbesc despre oa-enii puternici cu aripi care au coborat din cer si s4au i-preunat cu &iicele pA-antenilor* Noi le+A- acest si-bol de nasterea lui 6arathushtra, nu-ele lui insea-nA stea strAlucitoare* Pro&etul nostru a a#ut ce#a din acei oa-eni cu aripi, purtAtori ai lu-inii stelelor* Faravahar este un si-bol al 2eitABilor solare care prin puterea lor di#inA susBin conducAtorii lu-esti cei buni* Preotul 6arates este &oarte -ulBu-it de e#oluBia lui 6a-ol3es Arianul* 7ntr4o 2i ii aduce o #este &oarte bunA* 4 Curand #a sosi -o-entul cand #ei &i iniBiat ca preot al -arelui 6arathushtra, ii spune el cu -are bucurie* 4 Sunt +ata do-nul -eu sA ser#esc lu-ina spiritului* Cere-onia de in#estire a lui 6a-ol3es ca preot 2oroastru este &i3atA peste 2ece 2ile*
$nvtura inelepilor

F? 7n 2iua hArA2itA, cei patru preoBi, printre care si 6arates, au pre+Atit totul pentru e#eni-entul deosebit care #a dura aproape o Eu-Atate de orA* ParticipA si un nu-Ar -ic de in#itaBi* Candidatul este i-brAcat in haine de culoare albA si este incins in Eurul -iElocului cu un brau special* PreoBii in#ocA pre2enBa spiritului %ui Ahura Ma2dah cu manthre speciale* 1r-ea2A ritualurile de puri&icare care desA#arsesc consacrarea preoBeascA a lui 6a-ol3es* Cere-onia se incheie* 1r-ea2A &estinul ca bucurie colecti#A a in#estirii noului preot* Stand i-preunA la o -asA, 6arates ii #orbeste proaspAtului iniBiat' 4 @e acu- esti atat preot al %ui 6arathushtra cat si -edic sacerdot, 6a-ol3es* PoBi conduce cere-onii ale &ocului con&or- ritualurilor noastre si &ace trata-ente de boli si rAni cu- cre2i de cu#iinBA* @upA cu- stii prea bine acti#itABile noastre aici la te-plu s4au intensi&icat* Sunt -ulte cApetenii de oaste care ne solicitA aEutorul, iar noi, cei caBi#a preoBi si -edici sacerdoBi care ser#i- la te-plu, &ace- &aBA cu +reu cererilor* 7ntrat in ser#iciile sacerdotale cele -ai i-portante, 6a-ol3es are prileEul sA ser#eascA sin+ur pe cei care solicitA aprinderea &ocului sacru si pre2enBa %ui Ahura Ma2dah* %icu il aEutA la pre+Atirea a tot ce este necesar cere-oniilor* >reptat i se duce #estea +etului arian despre calitatea deosebitA a ser#iciilor sale* PersonalitABi din ar-ata persanA si din ad-inistraBia oraselor si a satrapiilor apelea2A la tre2irea spiritualA datA de pre2enBa &ocului sacru condus de 6a-ol3es in 8abilon* SacerdoBii sunt plAtiBi prin donaBii* 8ene&iciarii care4l &olosesc pe preotul 6a-ol3es sunt &oarte +enerosi, re+ele @arius bAtuse -onede de aur, daricul, si de

ar+int, siculul* 7n &uncBia lui de preot al %ui 6arathushtra 6a-ol3es se i-bo+ABeste* P >i-pul cat 6a-ol3es a deprins -area inBelepciune a %ui 6arathushtra, in#ABand de la preotul 6arates si ser#ind la te-plul din 8abilon, a &ost de trei ani* 7ntr4o 2i pe neasteptate 6arates il s&Atuieste pe +et' 4 Ar trebui sA -er+i sA #e2i cu- -er+ lucrArile la construcBia te-plului iudeilor, care se pare cA se apropie de &inali2are* Ei il sluEesc tot pe @o-nul @o-nilor, de aceea au &ost eliberaBi de re+ele Loresh
Viaa Lui Zamolxe

FF Cel Mare dupA ce acesta a ocupat 8abilonul* 5i2ite2i 7erusali-ul si apoi pleci in E+ipt* 6a-ol3es se +andeste la propunerea preotului 6arates* %ocuind in 8abilon, ti-p de < ani, a pAtruns adanc inBelepciunea lui 6arathushtra, de#enind el insusi preot al -arelui inBelept al persilor* Este #re-ea sA -ear+A sA cunoascA si alBi oa-eni dedicaBi cAutArii di#ine* 4 @o-nul -eu #oi &ace precu- i-i spui* A sosit ti-pul sA plec din 8abilon* 6arates il asi+urA de spriEinul sAu' 4 7Bi #oi da o scrisore de reco-andare cAtre ar-ata persanA si cAtre toBi supusii i-periului* Acolo la 7erusali- te #a aEuta 6erubabel care4l cunoaste bine pe Pytha+oras* 5ei pri-i din #isteria te-plului aur si bani destui ca sA4Bi aEun+A pentru -ult ti-p* Esti unul dintre magavan, preoBii lui 6arathushtra, ai o po2iBie inaltA printre toBi oa-enii din i-pArABia lui @arius* @upA cate#a 2ile 6a-ol3es pri-este reco-andarea scrisA in li-ba a#estanA* Pre+Atirile de plecare sunt aproape +ata, -ai doreste doar sA aibe o ulti-A con#ersaBie cu inBeleptul 6arates* 4 @o-nul -eu, stiu prea bine cA spiritul pro&etic care te ani-A iBi poate da in&or-aBii si despre su&letul -eu in #iitor* As #rea sA stiu cand -A #oi reintrupa ca sA pot aEuta nea-ul -eu si in #iitorM "are cu- se aplicA in ca2ul -eu ciclicitatea de 21F ani a su&letelorM Pytha+oras -i4a #orbit cate ce#a despre aceasta, dar nu a &Acut nicio predicBie* 4 Esti &oarte deosebit 6a-ol3es, ii spune 6arates* Multe e#eni-ente i-portante, le+ate de spiritul tAu, se #or inta-pla cu puBin ti-p inainte de a se i-plini de 12 ori cate 21F ani, deci #or trece 2?92 de ani de la nasterea ta* Cu <0 de ani inainte de acel -o-ent #a apare o stea strAlucitoare pe cer si #a sta asa -ulte 2ile* Atunci spiritul tAu #a cobori in poporul tAu si #a lucra cu su&letele oa-enilor care treptat se #or intoarce pe calea dreptABii asha* >ot in nea-ul tAu se #or intrupa la acea #re-e spiritele celor 1; ancestori ai noii o-eniri spirituale* %a acel ti-p te #ei renaste in toBi cei care #or pri-i spiritul tAu si care sunt ur-asii nea-ului tAu* @upA i-plinirea -isiunii de <0 de ani

spiritul tAu propriu #a re#eni in cer la @u-ne2eu, Ahura Ma2dah* 7n &elul acesta ur-asii nea-ului tAu #or a#ea su&letele lor strAlucind cu al tAu alAturi ca si cu- ai renAscut in ei*
$nvtura inelepilor

F: 6a-ol3es este pro&und -iscat de pro&eBiile lui 6arates* 4 7Bi -ulBu-esc inBeleptule* RA-ai cu bine* Fie ca Ahura Ma2dah sA continue sA lu-ine2e nea-ul persilor* P 6a-ol3es si %icu pornesc cAtre 7erusali-* Pe dru- intalnesc trupe persane patruland spre 7udeea* Co-andantul lor are oca2ia sA citeascA cu atenBie scrisoarea lui 6arates' &tre ostenii armatei )arelui 5ege Darius si toi oamenii din impria persilor, .flai purttorul a estei s risori pe nume Zamolxes /2vxlomAz0 este preot al lui Zarathushtra /ArtSuWaraz0 si om al dreptii asha /A(a0 iubit de .hura )azdah /Rldzam aruTa0% 4l are dreptul la onoare, respe t si a6utor oriunde s"ar afla in imperiul persilor% V"am s ris a easta eu preotul Zarates /2vtaraz1 al regelui Darius% 7-ediat co-andantul -ilitarilor persi dA dispo2iBie ca 6a-ol3es sA &ie tratat cu -are respect, insArcinand patru soldaBi sA4l aEute si sA4l proteEe2e pe tot ti-pul dru-ului* AEunsi la 7erusali-, 6a-ol3es il cautA pe 6erubabel* Cunoscand bine li-ba persanA iudeul este i-presionat la citirea scrisorii lui 6arates* 7l pri#este ad-irati# pe +et* 4 SunteBi unul dintre preoBii magavan, un in#ABAtor magos, un rabin, cu- spune- noi iudeii, i se adresea2A el cu respect lui 6a-ol3es* Eu a- trAit in Persia si cunosc bine reli+ia lui 6arathushtra* Cu ce #A pute- aEuta do-nul nostruM 4 Sunt in dru- spre E+ipt, dar dacA tot -A a&lu aici la 7erusali- as dori sA #Ad te-plul lui 7ah#e* Preotul 6arates i-i spunea cA ar trebui sA &ie deEa +ata* 7n ce stadiu #A +AsiBi cu 2idireaM 4 >e-plul nostru este ter-inat, spre bucuria tuturor iudeilor, ii spune 6erubabel #esel* A- &Acut si toate decoraBiunile, ur-ea2A ca in cate#a 2ile sA4l s&inBi- 2eului 7ah#e* ABi sosit chiar la ti-pul potri#it* Ca preot 2oroastru puteBi asista la -o-entul in care #o- &ace
Viaa Lui Zamolxe

F; cere-onia* Noi iudeii il considerA- pe re+ele persan Cyrus Cel Mare ca pe un sal#ator Moshiah* Si respectA- persii pentru cA ne4au eliberat din capti#itatea babilonianA* 6a-ol3es se &a-iliari2ea2A treptat cu orasul 7erusali-* 6erubabel ii &ace cunostinBA cu pro&eBii conte-porani, a+ai si 6aharia* CAutArile spirituale ale lui 6a-ol3es il i-presionea2A in special pe 6aharia' 4 Ce cAlAtorie e3traordinarAQ Nu puteaBi sA nu #eniBi si la 7erusali-Q Aici 7l #eBi cunoaste pe 7ah#e al ceruluiQ El #a locui de acu- inainte in te-plul nostru* 7n curand #o- &ace s&inBirea te-plului si #eBi asista la

un -o-ent +randios, il asi+urA 6aharia* 7n cate#a 2ile totul este pre+Atit* 6a-ol3es si %icu sunt in#itaBi in randul din &aBA ca sA aibA o bunA #edere a e#eni-entelor ce #or ur-a* S&inBirea te-plului este &AcutA de sacerdoBi din spiBa lui Aaron si de le#iBi* Au loc ru+Aciuni si in#ocaBii cAtre 7ah#e* Soseste si -o-entul cul-inant C preoBii, le#iBii si poporul de rand asistA la sacri&iciul a 100 de tauri, 200 de berbeci si =00 de -iei* Ritualul de s&inBire a te-plului cuprinde si Eert&a a 12 ie2i, pentru pAcatele celor 12 triburi ale lui 7srael, desi 10 dintre ele &useserA pierdute cu circa 200 de ani in ur-A pe ti-pul i-periului asirian* 6a-ol3es a pri#it cu cutre-urare si adancA -ahnire sacri&iciul ani-alelor &Acut cu oca2ia s&inBirii te-plului* Stie din in#ABAturile lui Pytha+oras si 6arates cA popoarele care Eert&esc ani-ale #or su&eri* Cere-oniile iau s&arsit* 7n cele cate#a sAptA-ani cat -ai locuieste in 7erusali-, 6a-ol3es se i-prieteneste cu pro&etul 6aharia* Are ast&el prileEul sA cunoascA -ai indeaproape reli+ia iudeilor* 4 Noi il #enerA- pe 7ah#e incA de pe #re-ea patriarhului Abraha-, ii -Arturiseste pro&etul 6aharia* Poporul nostru a su&erit -ult de4a lun+ul #eacurilor, dar -ereu 7ah#e si4a intors &aBa lu-inoasA cAtre noi si ne4a scApat din ur+ii* 1lti-a sa iertare este iesirea iudeilor din capti#itatea babilonianA* Persii in#in+Atori ne4au per-is sA construial doilea te-plu tot pe locul unde inBeleptul re+e Solo-on il &Acuse pe pri-ul distrus cu peste :0 de ani in ur-A de cAtre babilonieni* 4 @e ce cre2i cA 7ah#e s4a -aniat pe #oiM 4 7udeii se instrAinaserA de El si #enerau 2ei strAini, dar acu- ei 7i sunt credinciosi* 4 @o-nul -eu 6aharia, ai studiat cu in#ABaBii 2oroastrieni si ai cunoscut &aptul cA Eert&ele prin ucidere &Acute oricAror 2ei atra+ #Arsare de san+e poporului care le &ace* @e ce oare #oi iudeii incA -ai aduceBi
$nvtura inelepilor

F9 o&randA lui 7ah#e sub &or-a sacri&iciilor ani-aleM A- #A2ut cu- la s&inBirea te-plului au &ost o-orate cate#a sute* A &ost un ade#Arat -Acel* Este o +ro2A#ie pentru un popor ca al #ostru care pretinde cA ur-ea2A lu-ina #ieBiiQ Au2ind cu#intele lui 6a-ol3es pro&etul 6aharia este pus in -are incurcAturA* RAspunde intr4un tar2iu' 4 StrA-osul nostru Abraha- a &Acut Eert&e, Moise in >orah ne spune cu- sA &ace- aceste sacri&icii, iar noi ii ur-A-* 4 @ar tu ca pro&et, o- al lu-inii, ce cre2iM "are 7ah#e are ne#oie de sacri&iciile #oastre de tauri, berbeci si -ieiM Pro&etul 6aharia este si -ai adancit in +anduri* 7ntrebArile lui 6a-ol3es il surprind* Cu+etA, +Aseste sal#atoare perspecti#a tradiBiei' 4 @eoca-datA poporul #a ur-a in#ABAturile din >orah, dar cand #a #eni sal#atorul nostru Moshiah #o- inBele+e -ai bine aceste idei si #o- &i sal#aBi* Acest popor trebuie sA su&ere cAci noi iudeii sunte- un destin* Sti- cA in #iitor, in acele 2ile de pe ur-A, #a &i un -Acel

cu-plit de oa-eni* Eu le4a- spus preoBilor si le#iBilor sA nu Eert&eascA ani-ale la s&inBirea te-plului, dar nu -4au ascultat* Acu- ii asteaptA pedeapsa C te-plul pe care l4au s&inBit ei cu atatea Eert&e #a &i distrus intr4o 2i* Cand Moshiah #a #eni pe pA-ant atunci 7ah#e #a conduce intrea+a lu-e si #a &i sin+urul 2eu pentru toBi oa-enii* 4 Poporul iudeu are obiceiul sA Eert&eascA nu nu-ai ani-ale, dar sA ucidA chiar si pe pro&eBi, ii -ai spune 6a-ol3es* Eu cred cA este rAu ce &aceBi* 5A asu-aBi su&erinBa datoritA obiceiului de a Eert&i* 4 1r-A- scriptura* Chiar dacA ea ne4a dus de4a lun+ul ti-pului in su&erinBA, tot ea ne4a si sal#at, -ai adau+A pro&etul 6aharia* 4 Cre2i cA este pre&erabil sA treci prin su&erinBA ca sA &ii sal#atM intreabA 6a-ol3es* @acA sal#atorul Moshiah #a #eni pe pA-ant, cand#a in #iitor, atunci de acu- inainte in -od si+ur lucrurile #or -er+e din ce in ce -ai rAu* E3istA in reli+ia #oastrA o co-ponentA a intunericului care cu ti-pul #a creste in putere* 4 Asta in -od cert, este de acord 6aharia* Eu cred cA din acea parte nea+rA a iudais-ului #or rAsAri ra-uri care sA rAspandeascA rAul in lu-e panA in 2ilele cele de pe ur-A* 6a-ol3es ia a-inte la cu#intele pro&etului 6aharia* Cu durere su&leteascA se intreabA' H"are acest rAu despre care #orbeste 6aharia #a aEun+e si la nea-ul -euMI +andeste 6a-ol3es* HNu-ai @u-nie2Au stieQI*
Viaa Lui Zamolxe

:0 @upA o lunA si ce#a iudeii serbea2A Pastele si cu aceastA oca2ie sacri&icA -ielul pascal* SArbAtoarea durea2A sapte 2ile, 6a-ol3es are prileEul sA asiste la e#eni-ent* 5rea sA a&le de la pro&etul 6aharia cu#ede el #iitorul poporului iudeu si al o-enirii in +eneral* 4 Acu- lu-ea este in su&erinBA, re-arcA 6aharia* @ar sal#atorul nostru Moshiah #a #eni intr4o 2i sA aducA pacea pe pA-ant* PanA atunci #or &i -ulBi pro&eBi -incinosi care #or aduce de2binare intre oa-eni* Poporul iudeu, in -are parte, #a &i -AcelArit de dus-ani, dar Tah#e ii #a distru+e pe dus-anii lor care se #or o-ori intre ei, iar Binuturile le #or &i pustiite* Cand #a &i astaM Nu sti-* 7ncArcat cu o nouA e3perienBA spiritualA 6a-ol3es se hotArAste sA pArAseascA 7erusali-ul* 7si ia rA-as bun de la cunoscuBii din 7erusalisi in cele din ur-A are o ulti-A con#ersaBie cu pro&etul 6aharia* 4 5ei in#ABa lucruri &oarte interesante in E+ipt, ii spune 6aharia lui 6a-ol3es* Noi iudeii incA pAstrA- cate#a obiceiuri bune deprinse in ti-pul scla#iei noastre de =00 de ani in E+ipt* Au de#enit deprinderi esenBiale in reli+ia noastrA* Spune- amen cand dori- ca ru+Aciunea sA se i-plineascA* A-en, A-un sau Ra sunt trei nu-e ale 2eului cel -ai i-portant la e+ipteni, ast&el cA in#ocaBia amen il chea-A pe 2eu sA i-plineascA ru+a* >ot in E+ipt noi a- in#ABat ce insea-nA deschiderea ochilor o-ului cAtre lu-e, ochiul &iind &ereastra spiritului care se tre2este la o nouA realitate* AplicA- aceasta cu ru+Aciunea &AcutA la menora, s&esnicul cu -ai -ulte braBe, unde copiii nostri isi deschid

ochii in lu-inA* Acesta este unul din -arile noastre secrete, ilu-inarea noilor +eneraBii incA din &ra+edA copilArie* 7ah#e a &Acut ca de4a lun+ul ti-pului sA in#ABA- si alte inBelepciuni de la caldeeni si 2oroastrieni* Pute- spune cA noi iudeii ne a&lA- in acest -o-ent istoric pe Calea %ui 6arathushtra, intr4un &el propriu* Alt&el nu eraeliberaBi din capti#itatea babilonianA de cAtre persi* @e la ei a- preluat in iudais- un concept &unda-ental, cel de ne-urire a su&letului si de rein#iere a lui* 4 @e la alte popoare aBi asi-ilat -ulte idei bune de4a lun+ul istoriei reli+iei #oastre* @oar cA o&randa san+eroasA #A Bine incA in intuneric* Este un sacrile+iu i-potri#a #ieBii* 4 E#reii sunt ele-entul u-an de liant al -arilor culturi ale o-enirii, cea caldeeanA, e+ipteanA si in pre2ent 2oroastrA, ii -ai preci2ea2A pro&etul 6aharia lui 6a-ol3es* 7ndi&erent ce se #a inta-pla in ti-p cu aceste culturi noi e#reii #o- supra#ieBui* Este destinul nostru*
$nvtura inelepilor

:1 Se apropie -o-entul despArBirii* 6a-ol3es -ai #rea sA a&le incA ce#a de la pro&etul 6aharia* 4 Spune4-i te ro+ ce stii despre si-bolul soarelui cu aripi si i-preunarea oa-enilor #eniBi din stele cu &iicele oa-enilorM 4 Noi a- adus si-bolul de la e+ipteni care il a#eau de la hitiBi* Acolo in E+ipt si-bolul repre2enta o di#initate solarA, pe A-en, ne-uritor &lancat de douA chei ankh* Cat despre i-preunarea oa-enilor #eniBi din stele cu &iicele pA-antenilor, Moise a scris in >orah in Cartea Facerii ur-Atoarele' Hin 2ilele acelea erau pe pA-ant uriasi, si chiar dupA aceea, cand &iii 2eilor au intrat la &iicele oa-enilor si acestea le dAruiau &ii' acestia sunt uriasii din #echi-e, oa-enii cei #estiBiI recitA pro&etul 6aharia pe de rost #ersetul* 6eilor noi le spune- Elohi-, un nu-e care apare &rec#ent in >orah* Este cat se poate de clar cA &e-eile pA-antene au nAscut copii a#uBi cu oa-enii stelelor* Re+ele nostru E2echia purta si-bolul soarelui cu aripi care4i repre2intA pe acei 2ei ai stelelor* Ca- atat cunoaste- despre aceasta* 4 Si noi in @acia a#e- po#esti despre uriasi* 5oi a#ea ti-p sA4-i lA-uresc in E+ipt toate aceste aspecte* PanA atunci rA-ai cu bine 6aharia si @o-nul 7ah#e sA &ie cu tine* 4 @ru- bun 6a-ol3es* Cei doi se despart* 6a-ol3es porneste i-preunA cu %icu cAtre #est pe dru-ul care duce spre -are* AEutaBi de scrisoarea preotului 6arates, 6a-ol3es si %icu se alAturA con#oiului unor trupe persane care -er+ cAtre E+ipt* @ru-ul este +reu trebuind sA tra#erse2e si 2onele aride, dar in cele din ur-A sosesc in @elta Nilului, dupA care se indreaptA in susul &lu#iului* Ginta cAlAtoriei lor este >heba, %u3or, cu- era nu-it orasul in #echi-e* 6a-ol3es stie de la Pytha+oras cA +recii dau >hebei nu-ele @iospolis* @oreste in pri-ul rand sA aEun+A la te-plul 2eiBa Maat, o di#initate e+ipteanA care e3pri-A ceea ce e+iptenii nu-esc maat,

ordinea, dreptatea si ade#Arul* >eoretic si practic aceasta insea-nA asha pentru persani, iar pentru +reci, logos* %a te-plul 2eiBa Maat a studiat Pytha+oras care, ca preot e+iptean, sluEise la acel lAcas reli+ios* 6a-ol3es se intreabA dacA in pre2ent la te-plul Maat #a -ai +Asi pe cine#a care sA4l &i cunoscut pe Pytha+oras* Maestrul +rec ionian &usese dus in capti#itate in 8abilon cu 20 de ani in ur-A, la #enirea persilor in E+ipt*
Viaa Lui Zamolxe

:2 7n dru-ul cAtre >heba, 6a-ol3es si %icu se alAturA unei cara#ane de cA-ile* CAlAtoria, de4a lun+ul Nilului, se do#edeste ane#oioasA, dar in cele din ur-A cei doi aEun+ la destinaBia doritA* SosiBi la >heba, 6a-ol3es solicitA aEutorul si protecBia +arni2oanei persane* Dradul sAu inalt de preot 2oroastru i-pune respect si pri-este i-ediat o locuinBA* 7n 2ilele ur-Atoare 6a-ol3es si %icu sunt preocupaBi sA cunoascA -ai bine orasul si 2ona li-itro&A* >heba este o urbe cu 2eci de -ii de locuitori, cei -ai -ulBi dintre ei &iind a&iliaBi acti#itABilor te-plului* 7ntr4una din 2ile 6a-ol3es are prileEul s4o cunoascA pe Ne&ertibet, preoteasa de la te-plul 2eiBei Maat* Este &iica preotului Sene&er de la te-plul %u3or, dedicat 2eului A-un in aspectul lui de creator, soBiei sale 2eiBa Mut si &iului lor Lhonsu* Preoteasa #orbeste bine +receste, ii po#esteste lui 6a-ol3es cu- l4a cunoscut pe Pytha+oras* A#ea 21 de ani atunci cand -aestrul &usese luat capti# in 8abilon de cAtre persi* Acu-, la cei =1 de ani ai ei, Ne&ertibet are titlul onori&ic de soBie a 2eului la te-plul lui A-un, dar sluEeste si aici la te-plul 2eiBei Maat* Cu aEutorul preotesei Ne&ertibet, 6a-ol3es isi incepe ucenicia spiritualA, interesandu4se despre #iaBa sacerdoBilor e+ipteni* Preotul e+iptean, nu-it in -od curent hem net6er, ser#este 2eitatea te-plului respecti#* Preotesele nu-ite hemet net6er sunt considerate soBii ale 2eului respecti#, &iind in &apt cAsAtorite de obicei cu preoBii* "rasul este i-pan2it de te-ple, a#and &iecare un lac cu apA sacrA ca si-bol al creaBiei continue* SacerdoBii e+ipteni se re-arcA net &aBA de persoanele laice* Atat preoBii cat si preotesele sunt cu capul ras, isi spalA corpul de douA ori pe 2i si de douA ori pe noapte, se depilea2A co-plet, se un+ cu ulei special, iar bArbaBii au &AcutA circu-ci2ia* >oBi sacerdoBii e+ipteni se abBin de la acti#itABi se3uale cu cate#a 2ile inainte de a intra intr4un te-plu si nu poartA i-brAcA-inte din piele sau lanA, iar sandalele le sunt &Acute din papirus* Ei ur-ea2A re+uli stricte in des&Asurarea atribuBiilor ce le au pe lan+A te-ple, cei -ai -ulBi dintre ei dor-ind chiar in ane3ele ase2A-intelor reli+ioase* Casa 2eului este te-plul nu-it per net6er, a#and o statuie a 2eului respecti# ca punct &ocal al locului* %a ea au acces nu-ai preoBii de ran+ inalt* 7nscripBiile din te-ple sunt considerate cu#inte di#ine medu net6er, repre2entand o si-bolisticA incArcatA de potenBialitate* Crucea ankh, si-bolul #ieBii eterne, este pri#itA ca a#and -ari puteri*
$nvtura inelepilor

:< 6a-ol3es este &oarte -ulBu-it cu in&or-aBiile pri-ite* A doua 2i -er+e din nou la te-plul 2eiBei Maat unde o roa+A pe Ne&ertibet sA4i po#esteascA despre ti-pul cand Pytha+oras a trAit in E+ipt* Cu adancA nostal+ie preoteasa isi aduce a-inte de acele #re-uri' 4 Ar &i dorit sA rA-anA intrea+a lui #iaBA aici la >heba* Pytha+oras era preot hem net6er* Eu si el #roia- sA ne cAsAtori-* @ar au #enit persanii care, a&land cA este +rec si &enician, l4au luat in 8abilon* A-ai pri-it apoi #esti de la el, se hotArase sA rA-anA acolo la te-plul unui preot persan nu-it 6arates* 4 Pe 6arates l4a- cunoscut si eu in 8abilon, ii spune 6a-ol3es* Este un -are inBelept de la care a- in#ABat &oarte -ult* 4 Ce4Bi propui sA &aci aici in E+iptM 4 5reau sA4-i continui ucenicia in cunoasterea 2eilor, rAspunde 6a-ol3es cu &er-itate* MA intreb dacA do-nia ta preoteasA Ne&ertibet -A poBi aEutaM 4 E+iptenii cred cA in#ABAtura cea -ai bunA #ine de la 2ei si 2eiBe* Noi preoBii si preotesele de aici nu &ace- decat sA trans-ite- altor oa-eni &ranturi din ceea ce a- in#ABat si noi de la 2eitABi* Personal te pot aEuta atat cat stiu, dar cel -ai bine este sA apele2i direct la aEutorul 2eilor* 4 Si cu- se &ace aceastaM 4 E3istA -etode bine cunoscute* Altele #or putea &i descoperite de cAtre cAutAtorul spiritual* 7-portant de stiut este &aptul cA o cale a 2eilor este totdeauna speci&icA &iecArui o- care #rea sA o ur-e2e* 4 Cu- as putea sA pornesc pe un ast&el de dru-M 4 " pri-A intalnire cu 2eii are loc atunci cand ucenicul doar-e noaptea in te-plu in pre2enBa &ocului sacru* Prin aceasta aspirantul la cunoasterea 2eilor isi testea2A percepBia cAtre lu-ea -isterelor lor si 2eii il pot #i2ita in so-n* Ce ur-ea2A nu-ai acel o- stie* @e -ulte ori Pytha+oras a dor-it prin te-ple ca sA poatA pri-i inspiraBia 2eilor* 4 As dori sA dor- chiar in aceastA noapte la te-plul 2eiBei Maat o roa+A 6a-ol3es pe Ne&ertibet* 4 8ine* 5oi pre+Ati cele trebuitoare* Focul sacru #a &i pre+Atit in curte ca sA poatA Bine panA a doua 2i di-ineaBa* 5ino astA searA la a-ur+* 6a-ol3es se desparte de preoteasa Ne&ertibet si re#ine la locuinBA* 7i spune lui %icu planul sAu* 5or -er+e i-preunA, %icu #a lua cu el cate#a pleduri pe care #or dor-i*
Viaa Lui Zamolxe

:= 7nainte de a se intuneca, i-ediat dupA apusul soarelui, cei doi aEun+ la te-plul Maat* Ne&ertibet este pre2entA* %e dA instrucBiuni pentru intreBinerea &ocului si le spune cate ce#a despre 2eitABile i-plicate* 4 FolosiBi cu chib2uinBA le-nele pentru &ocul sacru* RA-anand aici peste noapte sA BineBi sea-a de &aptul cA 2eiBa Maat este &iica 2eului supre- A-un si consoarta 2eului inBelepciunii >hoth* PuteBi intra in

ba2inul de apA al te-plului, le -ai spune ea la despArBire* Ne&ertibet se retra+e intr4una din construcBiile ane3ate te-plului* %icu asterne un pled pentru 6a-ol3es, intr4un loc -ai aproape de &ocul sacru, iar el #a sta -ai deoparte* Noaptea din ce in ce -ai intunecatA adanceste at-os&era de -ister* Focul sacru se inteBeste, este ti-pul ca 6a-ol3es sA intre in lacul te-plului pentru ritualul de puri&icare* @upA -ie2ul nopBii 6a-ol3es adoar-e si #isea2A' 4ste in zori de zi% 'e afl singur la poalele unui deal si luna plin strlu este puterni pe er% $n er ul lunii apare apul unui egiptean are ii spune7 " Des hide"i o hii mai bine si priveste"m% Zamolxes se uit u atenie la hipul din lun si observ um o hii omului se aprind din e in e mai tare% .poi luna dispare brus si apare soarele in are observ un alt hip de om are este in on6urat de raze de soare% " +riveste, priveste, ii spune el% Vino mai aproape% *r dealul% Zamolxes isi in epe as ensiunea% $n spatele lui se ives oameni% $n urand Zamolxes a6unge hiar in varf% 'oarele se afl in pe bolt% +e deal se gseste o femeie asezat pe un tron regal% " 8un sosit fiule, ii zi e ea% +riveste razele soarelui 5a i esti in rai, um spunei voi geii la lo ul paradisului% 4u sunt regina ta% $i dau heia ankh a vieii eterne% Zamolxes primeste in man heia marilor puteri, apoi se trezeste% @i-ineaBa preoteasa Ne&ertibet #rea sA a&le ce a #isat 6a-ol3es, care4i po#esteste cu lu3 de a-Anunte inta-plArile* 4 Nu incape indoialA cA te4a #i2itat in so-n, Lhonsu 2eul lunii, apoi A-un 2eul soarelui si in cele din ur-A ai #A2ut4o pe 2eiBa Mut, conclu2ionea2A ea* @upA pri-a ta intalnire in #is cu 2eii E+iptului, #a trebui sA4i cunosti si la te-plele lor*
$nvtura inelepilor

:? P Ne&ertibet ii propune lui 6a-ol3es sA #i2ite2e i-preunA te-plele din 2onA* Pri-ul #a &i te-plul %u3or, acolo unde sluEeste chiar tatAl ei, preotul Sene&er* @espre acest te-plu se stie cA este dedicat 2eului A-un, in aspectul sAu de creator, soBiei sale 2eiBa Mut si &iului lor Lhonsu* Mut este #eneratA ca re+inA a 2eilor si -a-A a tuturor &iinBelor, iar Lhonsu repre2intA astrul lunar, &iul de e3cepBie al perechii A-un4Mut* AEunsi la %u3or, 6a-ol3es ad-irA Nilul cur+and chiar prin spatele te-plului* 5i2ita le este insA scurtA deoarece preotul Sene&er, tatAl lui Ne&ertibet, este -o-entan ocupat, dar ii in#itA sA #inA altA datA* A doua 2i, Ne&ertibet, insoBitA de doi sluEitori, continuA cAlAtoria cunoasterii te-plelor i-preunA cu 6a-ol3es si %icu* 5or -er+e la LarnaS, o localitate din apropiere* Acolo se +Aseste >e-plul LarnaS, edi&iciu dedicat tot 2eului A-un, ca 2eu ori+inar al >hebei* Este cel

-ai -are te-plu din tot E+iptul* AEunsi la locul dorit, 6a-ol3es este deosebit de i-presionat de calea strAEuitA pe a-bele pArBi de s&incsi* 7n aria i-enselor colonade Ne&ertibet ii e3plicA' 4 Marele coridor cu colonade este decorat de #estitul &araon Ra-ses al 774lea cu peste :00 de ani in ur-A* Mai incolo #ei #edea si lacul sacru al te-plului* >recand printre coloanele +i+antice 6a-ol3es le si-te +randoarea* 6iua ii este deosebit de plinA* @upA4a-ia2A toBi re#in la te-plul Maat* 4 7n curand #a a#ea loc &esti#alul "pet, il in&or-ea2A Ne&ertibet pe 6a-ol3e* A-un, Mut si Lhonsu, cei trei 2ei principali de la LarnaS, #or &i transportaBi cu bArcile la >heba* 5a &i un spectacol -a+ni&ic, idolii #or &i #A2uBi cAlAtorind in bArci* 6iua -ult asteptatA soseste* 6eci de -ii de spectatori, asistenBi si or+ani2atori se a&lA pre2enBi la &esti#al* CantAreBii or+ani2aBi in +rupuri aco-pania2A corte+iile cu instru-ente de percuBie, &laute si harpe, atrA+and spiritele bune* PreoBii in#ocA bunAtatea 2eilor* 7ntre+ul spectacol este un bun prileE ca 6a-ol3es sA in#eBe -ai -ult despre obiceiurile e+iptenilor de a4si #enera 2eii* HCu- ar arAta oare acasA o sArbAtoare si-ilarA onorand 2eii dacilorMI se intreabA el*
Viaa Lui Zamolxe

:F P >i-pul a trecut e3tre- de &olositor pentru 6a-ol3es* 7ntr4una din 2ile arianul #rea sA a&le ce#a deosebit de i-portant de la preotul Sene&er C cu- sA cunoascA #iitorul* 7l #i2itea2A la te-plu* Are acuoca2ia sA #adA pe indelete intrea+a arie sacrA, -ai puBin ca-era idolului* Apoi Sene&er il in#itA pe 6a-ol3es intr4o ca-erA ane3A in care sA poatA sta nestin+heriBi de #orbA* 4 @o-nul -eu, cu- se poate a&la #iitorulM il roa+A 6a-ol3es* Este o -are dorinBA a -ea se a sti* @e4a lun+ul anilor a- in#ABat -ulte, dar incA nu pot spune cA stApanesc aceastA tainA* Sene&er isi pri#este atent interlocutorul, apoi ii spune' 4 5iitorul are -ulte &eBe, 6a-ol3es* MulBi dintre cei care spun cA stiu cA4l cunosc nu percep decat &ranturi, care in ti-p se pot in&Aptui sau nu* A&lA deci cA #iitorul nu poate &i stiut cu e3actitate decat rar, in schi-b utem crea #iitorul, ii spune Sene&er apAsand pe ulti-ele cu#inte* 4 SA4l creA- in loc de a4l cunoaste -ai dinainteM intreabA 6a-ol3es &oarte -irat* 4 E3act, sA4l creA- si atunci il cunoaste- -ai dinainte, ii rAspunde Sene&er cu con#in+ere* Cel care este capabil sA cree2e sec#enBe din #iitor, i-plicit il #a sti cu e3actitate* 4 "are cu- pute- crea ast&el de sec#enBe, do-nul -euM se aratA 6a-ol3es e3tre- de curios* 4 Mai intai trebuie inBeles cu- &uncBionea2A lu-ea* Mai precis cuse -ani&estA ea in des&Asurare cau2alA a e#eni-entelor*

4 Sti- cA lu-ea este continuu supusA schi-bArilor* @espre aceasta a- discutat atat cu Pytha+oras cat si cu eraSleitos in 7onia* 4 Constienti2area schi-bArii este bunA, dar cel -ai i-portant este sA pAtrunde- in acea schi-bare si sA contribui- la dina-ica ei, preci2ea2A Sene&er* 4 Cu- se procedea2AM 4 7-a+inea2A4Bi cA esti un spectator care pri#este lu-ea ca pe un rau cur+and neincetat, isi continuA Sene&er e3punerea* @ar in realitate tu esti cu&undat in acel rau de unde poBi &i in -AsurA sA antrene2i dina-ica dorinBelor tale in care autoobser#aBia EoacA un rol esenBial* 4 Ce insea-nA autoobser#aBieM -ai intreabA 6a-ol3es*
$nvtura inelepilor

:: 4 Este atunci cand te pri#esti pe tine ca si cu- ai &i un obser#ator al e3istenBei proprii, a ceea ce Bi se inta-plA* >reptat #ei &i in -AsurA sA inBele+i de ce ai parte de toate cate se petrec cu tine si ast&el poBi inter#eni la crearea direcBionatA a unor trAiri* Cu alte cu#inte participi constient la propria e3istenBA si ast&el nu -ai esti dus de #alurile -ani&estArilor, #alurile #ieBii cu- se spune, create -ai -ult sau -ai puBin constient de cAtre alte &iinBe* Cu cat aceastA constienti2are atin+e un ni#el -ai ridicat cu atat aportul tAu la creaBie este -ai -are* Aici nu -ai este #orba de o si-plA creaBie care te pri#este e3clusi# pe tine, ci de creaBia lu-ii in +eneral* 4 @ar creaBia lu-ii nu este oare &AcutA de 2eul A-un, do-nul -euM intreabA 6a-ol3es* 4 A-un se -ani&estA in procesul de creaBie prin &actorul u-an constient de propria sa putere* E3istA oa-eni care stApanesc dina-ica naturii, ei putand crea prin #oinBA* 4 Atunci ce rol pot a#ea eu in lu-ea plinA de schi-bAriM 4 %u-ea pe care o percepi cu si-Burile, cu -intea si cu su&letul esti chiar tu* 7ar dacA aceastA lu-e te repre2intA pe tine, nu este oare &iresc sA poBi inter#eni sA &aci schi-bAri in eaM 6a-ol3es inBele+e bine raBiona-entul lui Sene&er* 4 Este cat se poate de &iresc do-nul -eu, -Arturiseste 6a-ol3es* @ar cu- as putea inter#eni in -od concretM 4 7-a+inea2A4Bi cA toate cate4Bi apar ca posibilitABi in #iaBa ta sunt usi deschise, iar tu trebuie -ereu sA ale+i pe care usA #ei intra* @ar #a trebui sA &ii atent si sA4Bi consulBi #ocea interioarA* Ea iBi #a spune incotro sA pAsesti* 7n &elul acesta4Bi cree2i lu-ea proprie* 6a-ol3es se adanceste in +anduri inBele+and pro&un2i-ea ideilor e3puse de Sene&er* H7atA -ari in#ABAturi pe care nu le4a- au2it nici chiar la -arele Pytha+orasI isi spune el* HSecretele 2eilor sunt neli-itateI tra+e el conclu2ia* 4 A- a&lat astA2i in#ABAturi de sea-A si4Bi -ulBu-esc do-nul -eu, se aratA el recunoscAtor preotului Sene&er* CA tot a- discutat astA2i despre #iitor* MA intreb ce pArere ai despre astrolo+ieM 4 Sunt preoBi, -ai cu sea-A in tradiBia caldeeanA, care a+oni2ea2A

pe te-a a&lArii #iitorului oa-enilor ca ur-are a unor con&i+uraBii astrale e3istente la -o-entul nasterii cui#a* >otul este o speculaBie si o &arsA ser#ind e3ploatArii celor creduli* Soarta oa-enilor depinde in special de capacitABile lor naturale si de -ediul &a-ilial si social in
Viaa Lui Zamolxe

:; care se de2#oltA ca persoane* Este ade#Arat cA ener+iile cos-ice pot a#ea in&luenBe asupra -entalului colecti#, aceasta e3plicand di&eritele cicluri ale ci#ili2aBiilor* Si uneori, in ca2uri e3tre- de rare e3istA chiar prunci care pot &i in&luenBaBi de e3plo2ii ener+etice cos-ice, aceasta contribuind la o oarecare predestinare dacA e3istA condiBii sociale ca acea orientare de destin sA se i-plineascA* Re#enit acasA 6a-ol3es -editea2A la te-ele discutate cu Sene&er* P E ti-pul ca Ne&ertibet sA or+ani2e2e o cAlAtorie in ti-pul cAreia 6a-ol3es sA #i2ite2e pira-idele de la Di2a* Preoteasa le cunoaste prea bine si4i #a ser#i lui 6a-ol3es ca +hid* >otul este pre+Atit pentru dru-, pe Ne&ertibet o insoBesc o sluEnicA si alBi doi ser#itori care #or a#ea +riEA de transportul ba+aEelor* 6a-ol3es #a #eni i-preunA cu %icu* CAlAtoria cAtre pira-idele E+iptului de Ros le ia un ti-p apreciabil* 6a-ol3es se &oloseste de scrisoarea lui 6arates, deschi2Atoare de dru-uri prin noua pro#incie a i-periului persan* @upA o cAlAtorie lun+A, cei din +rupul theban aEun+ in orasul Me-phis* Se odihnesc ti-p de douA 2ile, apoi -er+ direct la Di2a si intrA in 2ona construcBiilor* @e acu- Ne&ertibet isi ia rolul de +hid' 4 7atA intrarea in te-plu la Di2a, spune ea* Si cele douA obeliscuri* Mai incolo se #Ad -ulBi-ea de statui ale -arelui &araon Ra-ses 77 si ale soBiei sale &a#orite Ne&ertari, o incarnare a 2eiBei Maat* Mica lor cara#anA parcur+e 2ona pe indelete* 4 7atA acu- S&in3ul, le spune Ne&ertibet* A &ost construit cu #reo 2000 de ani inainte, tot ca- in aceeasi perioadA cu Marea Pira-idA AShet Lhu&u care insea-nA ori2ontul lui Lhu&u* Se re&erA la &araonul Lhnu- Lhu&, cAruia noi ii spune- -ai si-plu Lhu&u* >rebuie sA reBii 6a-ol3es cA S&in3ul si pira-idele au -ari puteri* Se spune cA celui ce stie sA in#oce la S&in3, 6eul A-en ii #a ciopli chipul in piatrA in #iitor, acolo in pA-antul de unde pro#ine acel o-* 7ar prin puterea 2eilor Marea Pira-idA ii #a i-plini dorinBele* 6a-ol3es este nu-ai ochi si urechi* Ne&ertibet il obser#A ar2and de de#oBiune si se retra+e deoparte lAsandu4l sA4si trAiascA cucernicia* El se apropie cu e#la#ie de S&in3, in+enunchea2A si in#ocA'
$nvtura inelepilor

:9 4 @u-ne2eule care ai -ultA lu-inA, re#ars4o si in su&letul -eu* FA ca dorinBa tatAlui -eu CrAciun, ca eu sA aduc inBelepciune nea-ului dacilor, sA se i-plineascA* 6eule A-en* A-en* A-en* 6a-ol3es se ridicA si reia e3plorarea 2onei sacre*

4 Pira-idele ascund -ari secrete, il incredinBea2A Ne&ertibet pe 6a-ol3es* Ele sunt susBinute de 2eul inBelepciunii >hoth, soBul 2eiBei Maat* 4 As dori sA dor- o noapte in Marea Pira-idA, o roa+A 6a-ol3es* 4 Se poate aranEa cu sacerdotul de aici* Mai tar2iu Ne&ertibet discutA cu preotul e+iptean al locului despre dorinBa lui 6a-ol3es* 4 Esti te-erar, ii spune i-presionat preotul lui 6a-ol3es* >e astept astA4searA pe inserate ca sA te conduc in interior* 5a trebui sA ur-e2i intoc-ai instrucBiunile -ele* Chiar doresti sA stai in pira-idA peste noapteM 4 Sunt neabAtut, do-nul -eu, il incredinBea2A 6a-ol3es* 7n a-ur+ dacul se a&lA la intrarea pira-idei* 7n curand soseste si preotul care4i destAinuieste' 4 Ne&ertibet -i4a spus -ulte despre curaEul tAu* @ar a&lA cA noaptea pre2enBa 2eului >hoth, in interiorul Marii Pira-ide, este deosebit de puternicA* Au &ost -ulBi care dupA intalnirea cu El, pur si si-plu au -urit de &ricA* >e -ai intreb incA o datA dacA -ai esti hotArat sA rA-ai in pira-idA peste noapteM 4 Nu -A abat de la dorinBa -ea, do-nul -eu* Si nu a- tea-A de intalnirea cu 2eul >hoth* 4 8ine* aide- inAuntru cu aceste douA torBe aprinse* E3istA si una de re2er#A pe care o #ei pAstra* Cei doi isi aprind torBele, 6a-ol3es pri-este si torBa supli-entarA si pAtrund direct in labirint* AEun+ apoi intr4un coridor inalt, Marea Dalerie* 4 >e #oi duce direct la ca-era -ortuarA a re+elui si #ei rA-ane acolo noaptea, ii spune preotul* Ai torBa cu tine 6a-ol3es* @upA un ti-p se #a stin+e si #ei rA-ane pe intuneric* PoBi aprinde cu a-narul a doua torBA cu care #ei +Asi dru-ul inapoi* AEunsi in ca-era re+elui preotul nu #rea sA -ai 2Abo#eascA* 4 7Bi -ulBu-esc, do-nul -eu, ii spune 6a-ol3es* Ne #ede- iarAsi -aine di-ineaBA*
Viaa Lui Zamolxe

;0 4 Sper si eu* @acA ador-i sA &ii atent la ceea ce #ise2i deoarece #isul este un bun tAra- unde pot &i intalniBi 2eii* Cei doi se despart, preotul e+iptean porneste cAtre iesire* 6a-ol3es este acu- sin+ur, ia loc re2e-at de un perete si4si incepe in#ocaBia' 4 MArite >hoth, 2eu al inBelepciunii, spune el cu braBele in &aBA si pal-ele indreptate in sus* Sunt acu- in pre2enBa ta si renunB &ArA nicio reBinere la persoana -ea* %inistea este pro&undA* >reptat -intea i se cal-ea2A, aude in interiorul urechii sunetele ini-ii, sunetele su&letului, despre care ii #orbise Pytha+oras cA sunt cele care #estesc pre2enBa 2eilor* Apoi 6a-ol3es adoar-e si #isea2A constient* Se a&lA in Marea Pira-idA, si-te o pre2enBA &ArA &or-A* Nu aude

niciun +las e3terior, dar cine#a ii #orbeste in -inte* " Zamolxes, om din neamul tra ilor, de e ai venit la mine9 " +entru inelep iune, )rite 1hoth% Vreau s"o du neamului meu% " .fl tu Zamolxes .rianul esti sufletul tra ilor si intru hiparea inelep iunii lor in ve ii ve ilor% &hiar da vor tre e urgii peste ei, nu vei fi ni iodat uitat u totul% &e mai doresti s dai neamului tu9 " Domnul meu, m aflu in a east )are +iramid% .s vrea s o du poporului meu% -u"mi pot imagina um se va putea fa e a easta% Doar u puterea ta% " 4giptenii vor pstra a east piramid pe are au f ut"o u mainile lor% Dar voi o avei de6a in spirit si in lumin% " : avem in spirit si in lumin9 &e inseamn a easta )rite Zeu9 " )area +iramid apare a o umbr pe pmanturile voastre, pe un varf de munte la rsritul lui 5a, soarele% 4a poat fi vzut de tine, de neamul tu si urmasii neamului tu in anotimpul dup e infloreste planta marii voastre zeie 'anziana% 'i muntele a ela va avea un nume asemntor u el al meu, 1hoth% " )rite Zeu, e urgii se pot abate in viitor peste neamul meu9 " &and ei din poporul tu te vor uita temporar, ei vor suferi, iar and isi vor aminti de tine, suferina lor va dispare% 'i a um primeste heia nemuririi anSh% .i murit de6a pentru lumea de unde vii, dar a um esti inviat in nemurire% Lui Zamolxes ii apare la gat un snur u heia anSh si"si d seama a fost iniiat in tainele inelep iunii de tre zeul 1hoth% .re apoi un somn adan si nu"si mai aminteste nimi %
$nvtura inelepilor

;1 @i-ineaBa 6a-ol3es iese din pira-idA spre surprinderea preotului e+iptean care, #A2andu4l cu cheia ankh atarnandu4i la +at, se inchinA adanc in &aBa lui* 4 Faptul cA aBi stat o noapte inAuntrul pira-idei este e3traordinar, ii -Arturiseste el* " e3perienBA atat de -AreaBA echi#alea2A cu -oartea si renasterea, cAci nu-ai cine#a nAscut a doua oarA -ai poate iesi #iu din pira-idA dupA ce a petrecut o noapte acolo* Noi de acu- #A credeun alt o- si #A onorA- ca atare, cAci aBi dobandit puteri de se-i2eu* Curand soseste si Ne&ertibet* Preoteasa ii #ede crucea ankh la +at, este ui-itA de alura lui 6a-ol3es, i se pare cA ce#a s4a schi-bat in el, nu -ai este acelasi o- cu care #enise la Di2a* 4 6eul >hoth te4a iniBiat in tainele #ieBii si ale in#ierii, alt&el nu puteai iesi #iu din pira-idA, ii spune ea* @e acu- trAiesti o altA #iaBA, cea pro&anA a luat s&arsit* Acu- constienti2e2i ne-urirea, te4ai inte+rat in ar-onia cos-icA* Sederea lui 6a-ol3es la Di2a se incheie si +rupul se reintoarce la >heba* Ne&ertibet pre+Ateste o nouA cAlAtorie spiritualA* 7n preaE-a >hebei se a&lA 5alea Re+ilor* 7ntr4una din 2ile preoteasa il ia pe 6a-ol3es sA #i2ite2e 2ona*

4 Aici in 5alea Re+ilor, ii e3plicA ea, este locul de unde &araonii E+iptului si cei apropiaBi lor acced cAtre lu-ea cealaltA* Ca- cu o -ie de ani in ur-A 2ona a de#enit loc de in-or-antare al trupurilor -arilor spirite incarnate in E+ipt* PreoBii e+ipteni au #enit aici -ulte secole de4a randul ca sA in#oce reincarnarea acelor spirite* E3istA o ciclicitate -oarte4reincarnare de care noi sunte- constienBi de -ult ti-p* Se aplicA in special &a-iliilor &araonilor, ale cAror su&lete re#in din ti-p in ti-p pentru a susBine maat, ordinea, ar-onia si dreptatea, ceea ce +recii nu-esc logos si persanii asha* 4 Ce spirite au &araoniiM se interesea2A 6a-ol3es* 4 Ei si soBiile lor, care uneori le pot &i surori, #in de obicei in perechi ca incarnAri ale -arilor 2eitABi, ca de pildA "siris47sis, A-en4 Mut, >hoth4Maat* 6a-ol3es si Ne&ertibet &ac inconEurul intre+ii arii din 5alea Re+ilor apoi re#in la >heba* 6a-ol3es si4a &Acut obiceiul sA4l #i2ite2e aproape in &iecare 2i pe preotul Sene&er la te-plul A-un* 7l aEutA la cele trebuincioase, prileE
Viaa Lui Zamolxe

;2 cu care pAtrunde tot -ai -ult in tainele spiritualitABii e+iptenilor* Sar+uinBa lui 6a-ol3es la in#ABAturA il i-presionea2A -ult pe preotul Sene&er* 4 Ar trebui sA &ii preot al %ui A-un, ii propune acesta lui 6a-ol3es* 4 Sunt +ata, do-nul -eu* @acA 2eul a +Asit ce#a plAcut in -ine 7l #oi sluEi cu de#ota-ent* Cere-onia de in#estiturA a lui 6a-ol3es ca preot e+iptean, hem net6er, este pre+AtitA -inuBios de cAtre Sene&er* 7n ca-era idolului este aprins &ocul sacru in pre2enBa cator#a persoane pri#ile+iate care au acces sA47 #adA chipul 2eului* @upA ritualurile de in#estiturA 6a-ol3es pri-este in &inal #es-antul de preot al lui A-un* 7l i-bracA cu -are de#oBiune si participA, alAturi de ceilalBi preoBi, la slA#irea &inalA a 2eului* 7niBierea lui 6a-ol3es este cu totul aparte* S4a Binut cont de &aptul cA este strAin de E+ipt si nu i s4au aplicat toate restricBiile i-puse altor preoBi e+ipteni, precu- sunt rasul pe cap si circu-ci2ia* 4 Mo-entul istoric pe care il trAi- ne &ace sA nu &i- prea se#eri cu iniBierea ta, ii -Arturiseste preotul Sene&er* Si aceasta pentru cA eu cred cA in #iitor, cand#a, spiritualitatea noastrA se #a renaste in nea-ul tAu 6a-ol3es* Esti un preot e+iptean de &acturA cu totul specialA, un hem net6er geti us* >i-pul trece si 6a-ol3es se apropie spiritual din ce in ce -ai -ult de preotul Sene&er* Au i-preunA discuBii spirituale indelun+i* Sene&er este bucuros cA are prileEul sA4i i-pArtAseascA lui 6a-ol3es -ulte din #alorile ci#ili2aBei e+iptene cu senti-entul cA predA o sta&etA cu cele -ai -ari secrete ale unei culturi care apune* AstA2i cei doi au o altA intre#edere* 4 @o-nul -eu, as dori sA #Ad inBelepciunea e+iptenilor scrisA pe

papirus, il roa+A 6a-ol3es* Stiu cA alte popoare au cArBi sacre scrise* Sene&er ii e3plicA' 4 Noi e+iptenii nu pAstrA- in#ABAturile cele -ai inalte pe papirus* Pe acestea nu le #ei +Asi nicAieri conse-nate, decat in su&letele oa-enilor* PreoBii nostri au cu le+A-ant cA inBelepciunea o-ului trebuie sA &ie #ie* Ea nu poate &i in#ABatA de pe papirusuri* Este drept cA atunci cand se i#este pericolul ca acele cunostinBe sA se piardA ele pot &i scrise pentru ca ur-asii sA preia inBelepciunea* 7n #re-urile #echi s4au &Acut scrieri sacre pentru a propa+a in#ABAtura, dar cand
$nvtura inelepilor

;< inBelepciunea a pAtruns in su&letele preoBilor e+ipteni, scrierile acelea au &ost in cea -ai -are parte distruse* 4 Este e3tre- de interesant ceea ce aud, re-arcA 6a-ol3es* "are inscripBiile e3istente pe &rontispiciile te-plelor, pe coloane si pe obeliscuri, in +eneral pe toate construcBiile sacre pe care le4aBi &Acut ti-p de -ii de ani, ce repre2intA eleM 4 Sunt -Arturii ale de#oBiunii cAtre 2ei, nicidecu- in#ABAturi* Noi i-ortali2A- in piatrA o atitudine a poporului e+iptean si a oa-enilor cei -ai alesi, -ai cu sea-A &araonii si &a-iliile lor* Ei sunt cei care -enBin custodia de#oBiunii, iar noi preoBii pe cea a inBelepciunii* HModelul acesta ar putea &i &olosit si de poporul -euI +andeste 6a-ol3es* 4 Siste-ul pe care il utili2aBi este &oarte interesant* 4 5aloarea lui constA in &aptul cA -odelul &uncBionea2A, preci2ea2A Sene&er* Mai precis a &uncBionat un ti-p indelun+at* Acu-, in aceastA epocA istoricA, sunt se-ne cA ci#ili2aBia e+ipteanA apune* 4 Subiectul acesta l4a- discutat in treacAt si cu Pytha+oras in Sa-os, preci2ea2A 6a-ol3es* MA intreb cu- #e2i tu do-nul -eu aceastA desco-punere socialA si de #aloriM Si in pri-ul rand de ce se inta-plA toate acestea aici in E+iptM 4 Ci#ili2aBia e+ipteanA se incheie dupA 2?92 de ani, adicA de 12 ori cate 21F ani de e3istenBA continuA* @ecAderea se datorea2A introducerii sacri&iciului ani-alelor, practicA inter2isA de cAtre preoBi in #echi-e* %a &olosirea Eert&ei crude au contribuit atat preoBii locali cat si &araonii, in&luenBaBi &iind de idei #enite din a&ara E+iptului* Faraonii au obser#at cA popoare care &Aceau, in scopuri sacre, sacri&icii de ani-ale, precuerau asirienii si babilonienii, a#eau -are putere -ilitarA* Au #rut si ei sA o dobandeascA tot prin acele -iEloace, dar nu si4au dat sea-a cA atrA+eau si -ai -ultA #Arsare de san+e* 7storia le4a &ost -Arturie, cAci i-periile asirian si babilonian au s&arsit in bAlBi de san+e* PreoBii au &ost uneori &orBaBi sA introducA in ritualuri sacri&iciul ani-alelor, iar atunci cand ei re&u2au erau inlocuiBi cu alBi preoBi #eniBi din a&ara E+iptului* 4 @ar do-nia ta nu &aci ast&el de Eert&e, spune 6a-ol3es* 4 Eu, Sene&er, sunt un -Arunt preot e+iptean care nu poate repara ceea ce a inceput sA se strice in aceastA BarA de 2eci de ani* Si cu-

spunea- e3istA o ciclicitate care intr4un &el este si #oinBa 2eilor* Noi a#e- o istorie -ilenarA* @e la unirea E+iptului de Sus cu E+iptul de
Viaa Lui Zamolxe

;= Ros au trecut peste 2F00 de ani* Precu- spunea- un ciclu -are al unei ci#ili2aBii durea2A 2?92 de ani, adicA de 12 ori cate 21F ani* Aceste lucruri sunt cunoscute si de -aestrul tAu Pytha+oras* E+iptul a incheiat de curand acest ciclu, a pierdut puterea politicA odatA cu cucerirea persanA* 4 5a putea oare E+iptul sA se redrese2e cand#a in #iitorM il -ai intreabA 6a-ol3es pe Sene&er* 4 >otul depinde dacA se #or +Asi persoane care sA in#oce sA re#inA acele spirite care au &Acut ca E+iptul sA &ie -AreB* Acesta este secretul aplicabil la orice culturA si ci#ili2aBie C re#enirea prin reincarnare a -arilor su&lete incArcate de ordine, ar-onie, ade#Ar, dreptate socialA si iubire de oa-eni* HAsa #a trebui sA &ac si eu cand #oi re#eni la nea-ul -eu C sA che- su&letele nobile, din intrea+a lu-e, sA se intrupe2e in poporul dacilor arieniI isi spune 6a-ol3es* 4 @o-nul -eu, in 8abilon si 7udeea a- a#ut con#ersaBii despre oa-enii #eniBi din stele, aceia care sunt repre2entaBi in 7udeea de si-bolul soarelui cu aripi si in 8abilon si Asiria de o-ul cu aripi* Pro&etul 6aharia -i4a spus la 7erusali- cA este #orba despre 2eii care s4au i-preunat cu &iicele pA-antenilor, asa cu- scrie in cartea lor sacrA >orah* >u ce pArere aiM 4 %e+enda aceasta a- preluat4o si noi de la un popor #echi nu-it hitiBi, oa-eni #eniBi de unde#a de la nord de Pontul Eu3in* 7n ea se spune cA pe acolo au apArut uriasii care ar trAi incA pe acele -elea+uri* Ei sunt &iinBele &Acute de 2ei cu &e-eile pA-antene* Noi a- preluat si-bolul lor care co-binat cu crucea ankh e3pri-A puterea di#inA* 4 Si noi +eBii a#e- aceste le+ende* 1riasii incA -ai trAiesc pe la noi* 4 @aM >u ar trebui sA stii -ai -ulte despre aceste -ituri* >e ascultQ 4 Se spune cA in trecut pe -elea+urile noastre au sosit oa-eni #eniBi din stele care s4au i-preunat cu &e-eile noastre* Ele au dat nastere unor &iinBe puternice si inteli+ente, uriasii* Cu ti-pul ei au &ost tot -ai puBini, insA nea-ul +eBilor a crescut in inBele+ere si in #ieBuire -ai bunA* Nu stiu cu- a &ost in #re-ea dinaintea uriasilor, dar oa-enii spun cA nea-ul nostru era destul de sAlbatic* Mai apoi ne4a- -ai inBelepBit* Si cred cA -ulBi oa-eni de la noi au ce#a din san+ele acelor uriasi, desi corpurile nu le sunt tot asa de -ari ca ale uriasilor dintai* 4 7atA cA a&lu de la tine ce#a ceea ce eu nu cunosc, 6a-ol3e* MA #oi -ai +andi la ceea ce a- #orbit astA2i i-preunA*
$nvtura inelepilor

;? P Au trecut aproape trei ani de cand 6a-ol3es se a&lA in E+ipt* %icu, o-ul lui de incredere, este acu- un bArbat in toatA &irea* A i-plinit de

curand 2< de ani, este recepti# la practicile sacerdotale, dar nu doreste sA &ie iniBiat* 7 se tre2este dorul de +lia strAbunA* 4 @o-nul -eu, sA nu4Bi &ie cu supArare, cand ne4o- duce pe pA-anturile noastreM il intreabA el intr4o 2i pe 6a-ol3es* 4 Si eu -4a- +andit la asta %up Alb* Cred cA a sosit ti-pul sA ne intoarce- la ai nostri* 6a-ol3es ii -Arturiseste lui Ne&ertibet dorinBa sa sA -ear+A acasA in @acia* 4 @e ce nu rA-ai aici cu noiM il intreabA ea* 5ei +Asi o &e-eie potri#itA cu care sA locuiesti* Esti doar preot al lui A-un* 4 Nu -ai pot sta Ne&ertibet* MA chea-A in su&let nea-ul -eu* 4 Fie cu- doresti tu 6a-ol3es* 7i #oi spune tatei cA #rei sA ne pArAsesti* 6a-ol3es si %icu isi incep pre+Atirile de dru-* 7au le+Atura cu trupele persane care patrulau de4a lun+ul Nilului* Ele ii #or insoBi spre @elta Nilului de unde se #or i-barca apoi spre Drecia* 7n 2iua dinaintea plecArii 6a-ol3es -er+e la te-plu ca sA4si ia rA-as bun de la preotul Sene&er* Are prileEul sA a&le lucruri deosebite* 4 7n#ABAturile inBelepciunii E+iptului #or trece in ti-p la alte popoare, ii spune Sene&er* Poate cand#a in #iitor E+iptul sA renascA* @ar spiritele lu-inii de aici nu #or pieri nicicand* Ele #or hAlAdui la te-plele si la -or-intele &araonilor si oa-enilor de sea-A ai acestui nea- panA cand isi #or +Asi odihnA prin alte pArBi de lu-e* Cei care au cunostinBe cu- sA atra+A aceste spirite, e-anaBii ale -arelui 2eu A-un4Ra, #or &erici popoarele lor* 4 Eu cred, do-nul -eu, cA pot lua cu -ine, pentru nea-ul -eu, cate ce#a din aceste puteri* 4 Fie A-un cu tine, ii spune preotul Sene&er la despArBire* 4 RA-ai cu bine inBeleptule* Si nu uita nea-ul -eu atunci cand aEun+i acolo in cer la 2eul A-un* >e #o- che-a noi sA te intrupe2i printre tracii arieni* 6a-ol3es re#ine la te-plul 2eiBei Maat* A sosit ti-pul despArBirii de preoteasa Ne&ertibet*
Viaa Lui Zamolxe

;F 4 >oBi 2eii si 2eiBele E+iptului sA &ie cu tine 6a-ol3es, ii urea2A ea* %u-ina noastrA se stin+e acu- dupA ce a strAlucit in lu-e ti-p de peste 2?00 de ani* @ar 2eiBa Maat nu #a -uri niciodatA cAci toate popoarele care se #or ridica in lu-e o #or #enera in &elul lor* FArA ordine, dreptate si ade#Ar nu pute- sA4l cunoaste- pe 6eul Supre-, oricare ar &i nu-ele %ui dat de oa-eni oriunde in lu-e* 4 RA-ai in lu-inA hemet net6er Ne&ertibet* Noi +eBii #o- che-a 2eii lu-inosi ai E+iptului sA re#erse ra2ele lor de inBelepciune pe pA-anturile noastre* P 6a-ol3es si %icu iau calea cAtre @elta Nilului* @uc cu ei cate#a ba+aEe +rele incArcate pe cA-ile* AEunsi la destinaBie se i-barcA pe un

#as co-ercial cAtre Sa-os* 7ntalnirea cu Nestor este e-oBionantA* 4 Au trecut sase ani de cand ne4a- despArBit, il inta-pinA Nestor cu cAldurA* DeBii tAi acasA nu te4au #A2ut de opt ani* Cand te intorci in @achia sau @ochia ta, cu- spuneBi #oiM 4 Cat de curand prietene* 5in din E+ipt si sunt doar in trecere pe la tine* Cu- iBi -ai -er+ treburile NestorM 4 7ncA bine* %a noi in Sa-os s4au inta-plat -ulte schi-bAri in toBi acesti ani de cand ai lipsit* Sunte- acu- sub stApanirea persilor* @ar Drecia continentalA este liberA* >hracia este si ea sub persi* 4 A- a&lat si eu cate ce#a despre aceste e#eni-ente, ii spune 6a-ol3es* Re+ele @arius a trecut cu ar-ata elespontul pe un pod de #ase si a in#adat >hracia* 7n ca-pania lui -ilitarA i-potri#a sciBilor, re+ele a incercat sA ocupe si pArBi din @acia cerand pA-ant si apA, asa cu- le este obicei persilor, dar nu a reusit* 7n 8abilon, a- #orbit chiar cu re+ele @arius si l4a- pre#enit* 7l credea- ce spunea, cA ur-ea2A dreptatea, asha, dar panA la ur-A re+ele @arius -4a de2a-A+it* 4 SA4i lAsA- pe re+i cu ale lor, dra+A prietene* @ar -ai intai sA te odihnesti dupA cAlAtoria cea lun+A, il i-bie Nestor* Apoi sA4-i spui pe unde ai u-blat prin lu-e* 5Ad cA esti bine instArit* Nestor isi chea-A doi sluEitori sA4l aEute pe 6a-ol3is la descArcatul ba+aEelor* 7n 2ilele ur-Atoare cei doi au ti-p sA stea la tai&as* Nestor a&lA -ulte din cate s4au petrecut cu 6a-ol3is in ulti-ii ani*
$nvtura inelepilor

;: 4 MA intreb, oare l4ai +Asit pe @u-ne2eul #ostru pe care4% cAutai peste tot prin lu-eM il intreabA Nestor curios* 4 A&lA dra+A prietene cA eu 7l cunostea- bine pe @u-ne2eu incA din @acia, Gara 6eilor, Gara Soarelui* Ceea ce a- a&lat prin lu-e a deschis o pri#elistea spiritualA -ai lar+A, pe care dacA nea-ul -eu o #a putea susBine, ea #a &i lu-inA pentru noi si pentru intrea+a lu-e* @esi+ur cA inBelepciunea %ui @u-ne2eu este neli-itatA, dar eu a#A2ut cA El le4a dat -ult din ea si altor nea-uri* Si precu- stii atunci cand dai inBelepciune pri-esti la randul tAu inBelepciune* 1n neacare dobandeste inBelepciune #a a#ea totul* 4 Sunt de acord cu tine* Noi +recii sunte- -ereu de2binaBi intre noi* Si asta pentru cA ne lipseste inBelepciunea ca aspiraBie a #ieBii* Ne preocupA- de co-erB, de a+onisit, dar de aurul -inBii -ai puBin* Ai #A2ut cu- Pytha+oras a trebuit sA plece dintre noi* Nici acolo in Croton nu cred cA #a a#ea -are succes* 4 Ce -ai &ace -aestrul -eu Pytha+orasM %4ai -ai #A2utM 4 @e cate#a ori* Pot spune cA ii -er+e -ai bine acolo decat aici, dar tot e3istA opo2iBie destructi#A* 1nii oa-enii sunt in#idiosi pe &aptul cA Pytha+oras nu4i pri-este in con&reria lui* 4 @acA -ai ai oca2ia sA -er+i la Croton la Pytha+oras sA4i spui cA este oricand bine#enit la -ine in @acia*

4 Asa #oi &ace* Sederea lui 6a-ol3is in insula Sa-os este scurtA* Curand isi ia rA-as bun de la Nestor si &a-ilia lui si i-preunA cu %icu se i-barcA pe un #as spre Drecia continentalA* Cei doi aEun+ la Athena* Este 2i de tar+ de scla#i si 6a-ol3is #rea sA rAscu-pere pe toBi +eBii si tracii care sunt daBi spre #an2are si sA4i lase liberi sA -ear+A inapoi la casele lor* DAseste opt traci si doi +eBi* 4 SunteBi slobo2i sA -er+eBi unde doriBiQ le spune 6a-ol3is dupA ce li s4au scos lanBurile* Nu -ai sunteBi scla#i, #A redau libertatea* >oBi #or sA se intoarcA acasA in >racia sau in @acia* 4 >e #o- insoBi spre >racia do-nul nostru, spun ei* Cei doispre2ece oa-eni &or-ea2A o cara#anA si pornesc i-ediat la dru-* 7n >racia intalnesc trupe persane, prileE cu care 6a-ol3is se &oloseste de po2iBia lui de preot 2oroastru circuland nestin+herit alAturi de toBi oa-enii care4l insoBesc* >reptat tracii rA-an pe la casele lor* %icu il conduce pe 6a-ol3e la &a-ilia lui unde toBi sunt bucurosi sA4l re#adA pe tanArul rAtAcitor*
Viaa Lui Zamolxe

;; Sedere lor este scurtA* >acu, &ratele lui %icu, #rea sA4i insoBeascA in @acia si 6a-ol3e il acceptA* PPP
*n neam rens ut din fo ul sa ru

;9 Ca $ ) "n neam ren2cut din focul 2acru Cei cinci bArbaBi trec 7strul* Cu- pAsesc pe pA-antul @aciei, toBi in+enunche si4l sArutA* 4 >e conduce- panA acasA do-nul nostru, ii spun cei doi +eBi #eniBi cu 6a-ol3e din Drecia* 7ar apoi ne4o- duce pe la casele noastre* Cu -ica lui cara#anA 6a-ol3e se indreaptA spre Sar-ise+etu2a* Se +andeste la re#ederea cu &a-ilia, dorul de cei dra+i ii creste pe -AsurA ce se apropie de casA* @esi au trecut anii este con#ins cA toBi il asteaptA cu de#ota-ent* Este luna &lorilor si 2iua ani#ersArii nasterii 8endisei* 6a-ol3e urcA dealul pe cal la +alop* >rece pe lan+A +ospodAriile sAtenilor, -ulBi il recunosc si4l ur-ea2A pe Eos sau cAlare* PanA aEun+e in &aBa porBii casei sale are cu el un intre+ alai insoBitor* Ma-a si tatAl #Ad -ulBi-ea adunandu4se si4si dau sea-a pe datA cA se petrece ce#a neobisnuit* 8Anuiesc cA le4a sosit bAiatul si4i ies in inta-pinare* Re#ederea cu &iul plecat in lu-e este e-oBionantA* 4 @ra+ul nostru bine ai #enit, ii spune 5etra in lacri-i* ", @oa-ne, ce Ba&ras esteQ ", @oa-ne, Gie4Bi -ulBu-esc cA ne4ai adus &isiorul acasAQ %acri-ile de bucurie le inundA obraEii, il #Ad pentru pri-a datA dupA opt ani* 8endisa si copiii #in si ei de+rabA* 7l i-brABisea2A #eseli cA li s4a intors soBul si tatAl*

4 1nchesule, ii spune 6a-ol3e lui taicA4sAu, #reau sA &ac din +eBi un popor renAscut din &ocul sacru, oa-eni ai cerului, ai pA-antului, ai %ui @u-nie2Au si @o-na2anei* Multe a- #A2ut in lu-e, dar nicAieri nu e3istA un nea- ca al nostru* Niciunde nu sunt plaiurile sau +urile de rai ca la noi* @acA dacii #or in#ABa sA4si stApaneascA deprinderile aspre si in tot ce &ac sA4% ur-e2e pe @u-nie2Aul Ade#Arat #o- &i neintrecuBi in lu-e* Asa sA ne aEute @u-nie2AuQ 6AuQ 4 >e4a- dat %ui @u-nie2Au sA47 &ii &iu ca sA aduci direptatea bAietul -eu* CA dacA un nea- are direptate apAi a-u cu ea #in si ade#Arul si lu-ina si bo+ABia si &ericirea o-ului*
Viaa Lui Zamolxe

90 MulBi dintre cei care4l cunosc pe 6a-ol3e il i-brABisea2A si ei* Sunt dornici sA le spunA cat -ai -ulte, pe unde a u-blat si ce a #A2ut in lu-ea lar+A* 4 5A #oi po#esti, ii incredinBea2A el* A#e- ti-p destul* @ar acuas #rea sA rA-an cu ai -ei* >reptat oa-enii se i-prAstie pe la casele lor* CAtre searA sAtenii se stran+ si aprind un &oc -are in onoarea celui abia #enit* 4 Este ru+ul lui 6a-ol3e, spun ei* 7l cinsti- pe preotul nostru si ne bucurA- cA a re#enit acasA* At-os&era este inAlBAtoare* >oBi cantA, sunt #eseli, asociind bucuria pre2enBei &ocului sacru cu sosirea lui 6a-ol3e printre ei* Se &ace tar2iu in noapte* 6a-ol3e i-preunA cu soBia lui 8endisa se retra+ acasA* Sunt acu- sin+uri in ca-era lor, pot sA4si #orbeascA nestin+heriBi* 4 Gi4a- dus dorul dra+ul -eu, do-nul -eu, ii spune ea in soaptA* 4 Si eu 2ana -ea, 6ana 6anelor, doa-na -ea* Si tot te iubesc* @is4de4di-ineaBA 6a-ol3e #rea sA4si asta-pere setea de dorul pA-antului strA-osesc* 1-blA neobosit peste tot si cu &iecare pas il nApAdesc a-intirile copilAriei, adolescenBei si -aturitABii, cand -uncea in pAdure alAturi de tatAl4sAu sau lucra pe o+or cu ne#asta lui 8endisa, cu bAiatul lor CAlin sau cu rudele si sAtenii* Este deosebit de incantat de +rAdina -aicii lui* 5etra o &Acuse i-ediat dupA ce 6a-ol3e a plecat spre Sa-os ca sA4i a-inteascA -ereu de &ru-useBea &eciorului ei* Po-ii sAdiBi sunt acu- destul de -ari* >oBi sAtenii cunosc +rAdina 5etrei sub nu-ele de DrAdina Maicii lui 6a-ol3e* CutreierA aceleasi locuri, dar are alBi ochi C pri#este in #iitor* Este acu- bo+at, are =; de ani* Se +andeste sA inte-eie2e o scoalA unde sA instruiascA sacerdoBi ai nea-ului, o instituBie deosebitA unde tineri si tinere #or in#ABa inBelepciunea pe care el a deprins4o cat ti-p a &ost plecat prin lu-e* P Pri-a -ani&estare sacerdotalA pe care 6a-ol3e o e&ectuea2A este sA4l iniBie2e pe %icu ca preot dac al 6eului @u-ne2eu* Cere-onia de in#estire este e&ectuatA in -iElocul unui +rup strans la #atra 6anei 5esta* 6a-ol3e si %icu au acu- prileEul ca i-preunA sA in#oce

intruparea in nea-ul dacilor a su&letelor nobile, ale lu-ii, incArcate de

*n neam rens ut din fo ul sa ru

91 ordine, ar-onie, ade#Ar, dreptate socialA si iubire de oa-eni* >oBi cei che-aBi ast&el sA se -ani&este se #or nu-i copii ai &ocului* Apoi 6a-ol3e o cAsAtoreste la &ocul sacru pe &ata lui Mari, care are acu- 19 ani, cu %icu, Marele %up Alb si cu >acu &ratele lui %icu* %icu are 2< de ani iar >acu 21* AlAturi de %icu, o-ul lui de incredere, 6a-ol3e incepe lucrArile de construcBii la Sar-ise+etu2a* Se pun ba2ele unui co-ple3 de clAdiri* ConstrucBia din centru este o casA inaltA cu o salA i-punAtoare* Acolo 6a-ol3e plAnuieste sA &acA adunAri -ari de oa-eni, sA dea ospeBe si sA le #orbeascA dacilor despre inBelepciunea lu-ii* ClAdirile adiacente #or &i clase de studiu si dor-itoare pentru in#ABAcei* DrAdina 5etrei, -aica lui 6a-ol3e, #a de#eni parcul scolii de sacerdoBi* Cand lucrul este ter-inat se pre+Ateste inau+urare scolii* Prin tulnice, dupA obiceiul locului, 6a-ol3e in#itA pe oricine doreste sA asiste la ru+ul sacru dacic* Marea salA de &esti#itABi #a &i bote2atA cu busuioc, apoi #a ur-a un -are ospAB* %a a-ur+, la #atra 6anei @o-na2ana, bArbaBi, &e-ei si copii s4au strans cu -ic cu -are* 1n ru+ urias este pre+Atit pentru ardere* Preotul 6a-ol3e aprinde le-nele, &ocul se aBaBA, cei pre2enBi cantA #eseli in#ocand 2ana sA le dea sAnAtate, belsu+ si bucurie in #iaBA* Soseste -o-entul deosebit al serii* @in -area #al#Ataie a &ocului sacru 6a-ol3e aprinde o &Aclie* Asistat de caBi#a tineri duce torBa spre -area salA* MulBi-ea ii ur-ea2A si sala se u-ple treptat* >oBi asteaptA sA aibe loc ce#a iesit din co-un* 4 AceastA &Aclie #a aprinde acu- #atra sacrA a ne-uririi dacilor arieni, le spune 6a-ol3e* %u-ina &ocului din #atrA este -ateriali2area spiritului di#in* @e acu- inainte #atra sacrA #a arde supra#e+heatA continuu de #e+hetorii la &oc* Ea #a aprinde &ocul ne-uririi in su&letele dacilor arieni* Asa sA ne aEute @u-nie2Au* 6AuQ Asistat de pri-ii doi #e+hetori ai &ocului sacru 6a-ol3e aprinde le-nele din #atrA* @upA obiceiul preoBilor daci se presarA tA-aie pe &ocul incins* 6a-ol3e trece cu +Aletusa cu apA printre randurile de oa-eni si4i botea2A cu busuioc* Apoi incepe ospABul* >uturor li se o&erA -ancAruri de tot &elul, dar #inul si bAuturile tari nu sunt per-ise* 6a-ol3e le aratA ast&el tuturor cA -intea o-ului &ru-os trebuie sA &ie li-pede* "spABul se incheie noaptea tar2iu*
Viaa Lui Zamolxe

92 P Au trecut cate#a luni de la re#enirea acasA a lui 6a-ol3e si sAtenii si oa-enii din i-preEurile s4au obisnuit din nou cu pre2enBa lui* >oBi insA, care l4au cunoscut, spun cA este schi-bat* @acA inainte era preotul dac care4Bi inspira incredere, acu- se ridica cu -ult deasupra*

Are o alurA care e-anA respect si iubire, iar in pre2enBa lui toBi si-t cA se tre2esc la #iaBA* Acti#itABile scolii prind contur* >reptat se &or-ea2A in Eurul lui 6a-ol3e un +rup de oa-eni cArora le dA di&erite insArcinAri* 1nii se ocupA de curABenia clAdirilor, alBii de pa2a lor si supra#e+hea2A prin rotaBie &ocul ne-uririi dacice, si alBii au sarcini in ad-inistrarea scolii* %a sosirea pri-A#erii, cand 2Apada s4a topit, este ti-pul ca dacii de pretutindeni sA a&le ce se inta-plA la Sar-ise+etu2a* 6a-ol3e tri-ite curieri in @acia sA dea s&oarA in BarA si sA instiinBe2e pe tinerii si tinerele care #or sA de#inA preoBi si preotese* Propunerea este &AcutA in special &a-iliilor cApeteniilor si oa-enilor cu stare tarabostes* Cei care #or sA4l cunoascA pe @u-ne2eu si au inclinaBia preoBiei #or locui chiar la Sar-ise+etu2a* Nu trece -ult ti-p panA cand pri-ii doritori, ai cunoasterii si practicArii preoBiei 2a-ol3iene, sosesc insoBiBi de pArinBii lor* 8AieBii sunt ca2aBi intr4o clAdirea separatA ad-inistratA de CAlin, &iul lui 6a-ol3e* Fetele, sub in+riEirea 8endisei si nurorilor ei De-a si 72a, soBiile lui CAlin, au dor-itoare aparte* Ca preot al 6eului @u-ne2eu, %icu, Marele %up Alb, #a preda lecBii alAturi de 6a-ol3e* Pri-ii ele#i inscrisi sunt cinci bAieBi, Druiu, 5ercu, @ra+os, 6o+ru si Soi-u, si trei &ete, Sorana, 6orela si Si-ina* Scoala are durata de un an, clasele noi se &or-ea2A doar la inceputul &iecArui anoti-p* Ast&el intr4un an se constituie patru clase* Mai intai 6a-ol3e le &ace cunoscut ele#ilor cate ce#a despre or+ani2area scolii, -odul de predare si orarul cursurilor* @e la pri-ele lecBii le #orbeste despre parteneriatul sacru @u-ne2eu4@o-na2ana, despre spirite si 2ei asa cu- in#ABase el de la Pytha+oras si de la alBi preoBi pe unde u-blase in lu-e* 7n tot cursul anului se &or-ea2A clase noi, cu alBi ele#i, unde 6a-ol3e si %icu predau in paralel* Scoala se -Areste, #estea aEunsese departe si -ulte dintre -arile cApetenii ale dacilor a&laserA despre +enero2itatea si inBelepciunea lui 6a-ol3e de la Sar-ise+etu2a*
*n neam rens ut din fo ul sa ru

9< Pentru tinerii care nu stiu al&abetul dacic 6a-ol3e or+ani2ea2A ore speciale in care ei in#aBA scrierea pe plAcuBe de le-n ceruit, pe per+a-ente cerate, pe di&erite BesAturi te3tile ceruite si pe per+a-ente si papirusuri aduse de ne+ustorii +reci in @acia* >oate cele necesare cursanBilor le sunt o&erite +ratuit* Predarea lecBiilor #a pro-o#a in#ABAturile pe care 6a-ol3e le4a deprins in ti-pul cAlAtoriilor lui prin lu-e* Se adoptA siste-ul oral, studenBii nu #or lua notiBe, in ideea cA HinBelepciunea trebuie sA se de2#olte in -inte, nu sA &ie scrisAI, asa cu- lui 6a-ol3e ii spusese -aestrul Pytha+oras la inceputul uceniciei sale in Sa-os* Prele+erile se Bin uneori in preaE-a &ocului sacru, prileE de puri&icare spiritualA* >inerilor cursanBi li se reco-andA, dar nu este obli+atoriu, sA &ie #e+etarieni precu- este acu- si 6a-ol3e* %i se e3plicA de ce un

sacerdot dac ur-ea2A practica nonuciderii* PreoBi-ea dacA trebuie sA &ie e3e-plu pentru oa-enii care cautA sal#area la @u-ne2eu FArtatul si @o-na2ana Ma-a* Ele#ii #or &i pre+AtiBi in -ate-aticA, astrono-ie si -edicinA sacerdotalA* 5or in#ABa ce insea-nA cu ade#Arat 6ustiia, echi#alentul dacic al ter-enului +recesc logos* 5or &i ast&el instruiBi sA preBuiascA #alorile dreptABii, ade#Arului si responsabilitABii personale, ale prieteniei si iubirii, ale curaEului si dAruirii pentru binele colecti#* Sosesc noi candidaBi la in#ABAtura 2a-ol3ianA si sectoarele de studiu de la scoalA se di#ersi&ice* E3istA acu- trei cate+orii de +rupuri care ur-ea2A lecBii orientate in -od di&erit* 7n pri-ul rand sunt cei care #or sA de#inA sacerdoBi si -edici* Ei sunt de obicei &iii sau &iicele unor preotese sau preoBi daci tradiBionali, presbiteri si presbitere, care doresc ca ur-asii lor sA4si consolide2e cunostinBele cu noile in#ABAturi ale lui 6a-ol3e* Prin ei 6a-ol3e #rea sA &onde2e un siste- educaBional in toatA @acia, scoli de in#ABAturA a inBelepciunii care sA ridice o-ul si nea-ul dac la o ci#ili2aBie inaltA* 6a-ol3e a scris in li-ba dacA un tratat de -edicinA naturistA pentru u2ul +rupului de candidaBi la preoBie* 1n alt +rup e &or-at din cei care #or sA in#eBe arta conducerii* Sunt tineri si tinere alesi dintre copiii de nobili tarabostes sau cei ai unor cApetenii -ilitare* Ei #or #e+hea dreptatea socialA, #or &i EudecAtori, -enBinAtori ai ordinii si -ilitari de carierA* Ca osteni, co-andanBi de trupe, e3arhi si ca#aleri 2a-ol3ieni, ei #or in#ABa sA -anuiascA ar-ele si sA construiascA dave, cetABi -ilitare &orti&icate cu #aluri de pA-ant, sanBuri de apArare si palisade intArite*
Viaa Lui Zamolxe

9= Apoi e3istA +rupul ele#ilor care in#aBA despre ne+oB, a+riculturA si -estesu+uri* 6a-ol3e a or+ani2at la Sar-ise+etu2a cate#a ateliere unde &abricA di&erite unelte de lucru printre care si roata olarului* P Scoala de la Sar-ise+etu2a ii trans&or-A pro&und pe tinerii ele#i participanBi la cursuri* Ei absorb &lu3uri de lu-inA spiritualA, se tre2esc la realitatea unei #ieBi pe care pArinBii lor nu au cunoscut4o #reodatA* @in &ocul sacru dacic renaste o +eneraBie ilu-inatA* 4 Ade#Arata co-oarA a unui o- este i-plinirea spiritualA, le spune 6a-ol3e ca un lait-oti# al lecBiilor pe care le predA* 1n sacerdot dac, pe lan+A iscusinBa de a conduce ritualuri ale &ocului trebuie sA &ie si inBelept* Cu ade#Arat posedA inBelepciune doar acela care poate sA &acA le+Atura directA intre &acultABile sale -entale si cunostinBele su&letului, acestea din ur-A &iind o re2er#A inepui2abilA* @ru-ul de ur-at cAtre inBelepciune este accesul la cunostinBele su&letului &iind susBinut de e3perienBa anali2atA prin EudecatA si deducBie* Ast&el se aEun+e la conclu2ii de #aloare* 7n schi-b si-pla abilitate -entalA nu +enerea2A conclu2ii decat pe ba2a e3perienBei* 4 Cu- pute- &ace deducBii corecteM #rea sA stie Sorana* 4 7nBelepciunea si deducBia se co-pletea2A* 7nBelepciunea #ine din

su&let pe cand deducBia din raBiune si e3perienBA* 4 @e unde se acu-ulea2A inBelepciunea o-uluiM intreabA si @ra+os* 4 Parte din ea o -osteni- din #ieBile anterioare ca 2estre spiritualA* @ar nu pute- spune aceasta si despre raBiune si e3perienBA cAci ele trebuiesc dobandite si culti#ate in #iaBa pre2entA* @e aceea ne strAduisA acu-ulA- e3perienBA si sA o e#aluA- prin pris-a raBiunii* @ar saltul spiritual al &iecAruia este &Acut doar atunci cand deducBia re2ultatA, ca o conclu2ie din raBiune si e3perienBA, lucrea2A i-preunA cu inBelepciunea su&letului* 5oi tinerilor, pentru cA aBi optat pentru preoBia dacicA, a#eBi deEa pre2entA in #oi calitatea inBelepciunii* %a ea se #a adau+a de2#oltarea raBiunii si e3perienBa* @e acestea douA #eBi bene&icia aici la scoalA* 5eBi studia cu- sA +andiBi lo+ic si #eBi acu-ula e3perienBA &olositoare pro&esiei pe care #4aBi ales4o* @ar in -o-entul in care #eBi reusi ca deducBia re2ultatA din raBiune si e3perienBA sA &ie asociatA cu inBelepciunea su&letului, atunci aBi intrat in procesul creator al #ieBii* 7nspiraBia insoBeste acest proces ca o
*n neam rens ut din fo ul sa ru

9? dina-icA ce ne aratA cu- sA ne -ani&estA- intr4un &el sau altul, cusA luA- deci2ii si sA acBionA-* Participarea #oinBei personale la aceastA acti#itate creatoare il ridicA pe o- la ni#elul de se-i2eu, il apropie de @u-ne2eu si @o-na2ana* 7n acest -od #iaBa ii este sacrali2atA* A trAi cu scop di#in este sin+urul -od de a #ieBui cu ade#Arat, de a si-Bi din plin cA esti #iu* 4 Cat de #ii pute- spune cA sunte-, do-nul nostruM intreabA Druiu* 4 Dradul de #italitate este dat de su&letul, -intea si trupul o-ului* 7n esenBa ei #italitatea este o realitate a +radului de constienti2are a e3istenBei su&letului, nicidecu- -ani&estarea -ateriei* @e reBinut este si &aptul cA inBelepciunea &ace le+Atura cu transcendenBa su&letului pe cand raBiunea si e3perienBa cu realitatea -aterialA* 5eBi in#ABa pe parcurs cu- &actorul -aterial i2#orAste tot din cel transcendental &iind practic o creaBie a celui din ur-A* >reptat #eBi inBele+e puterea spiritului asupra -ateriei* Pute- ast&el spune cA desi #italitatea este datA de su&let ea se e3pri-A si prin -inte si trup ca sA &i- 2+ri-intesi si sAnAtosi* 4 @o-nul nostru, aceste idei ni se par destul de +reu de inBeles, dar cu ti-pul ne #o- strAdui sA le pricepe-, pro-ite un ele# in nu-ele tuturor, intuind aceeasi dorinBA la cole+ii lui* 7n#ABAtura inaltA are un -are i-pact asupra tinerilor cursanBi de la Sar-ise+etu2a* 7n pre2enBa lui 6a-ol3e li se sti-ulea2A -ani&estarea su&letelor* Ei isi dau sea-a instincti# de #aloarea #orbelor lui, desi nu totdeauna inBele+ pe de4a4ntre+ul ceea ce li se spune* 6a-ol3e intAreste ast&el i-portanBa su&letului' 4 >oate se tra+ din su&let* Atat cele bune cat si cele rele ale trupului si ale &iinBei noastre intre+i se re#arsA din su&let* Cat pri#este in+riEirea de sine trebuie sA o dA- in pri-ul rand su&letului si atunci si capul si restul trupului deopotri#A or s4o ducA bine*

@e -ulte ori 6a-ol3e le atra+e atenBia ele#ilor asupra i-portanBei le+Aturii o-ului cu natura* 4 "-ul are cu natura un dialo+ continuu* Natura este per&ecBiune* 7n tot acest ti-p natura i se rele#A din ce in ce -ai pro&und* "-ul ast&el echilibrat este parte din naturA si inBele+e cel -ai bine 2eitABile* Pas cu pas in#ABAturile esenBiale pe care 6a-ol3e le4a pri-it in cursul uceniciei lui in 7onia, 8abilon si E+ipt sunt asi-ilate de ele#ii sAi de la Sar-ise+etu2a*
Viaa Lui Zamolxe

9F 1neori 8endisa, soBia lui 6a-ol3e, Bine cate o lecBie cu caracter special* 5rea sA le insu&le cursanBilor respectul dintre bArbat si &e-eie intr4un cadru -ai lar+* 4 ConstiinBa iubirii este inBelepciunea care4l apropie pe o- de @u-ne2eu* SA BineBi -inte cA iubirea este cea -ai bunA reli+ie* Ea incepe cu si-patia pentru cine#a, apoi se consolidea2A cu &orBa atracBiei care prin trans-utare in iubire atin+e apo+eul in adoraBia persoanei iubite* Cerul ne &ace sA cAutA-, pA-antul sA iubi-, soarele sA trAi-, luna sA #isA-* Alteori 8endisa le #orbeste cursanBilor despre 2eitABi si relaBia specialA bArbat4&e-eie si despre psiholo+ia se3elor* 4 6eitABile sunt in perechi de 2ani si 2ane* 8Arbatul e-ulea2A cu perechea lui &e-ininA spiritele lor* 8Arbatul este ca un #ultur puternic #rand sA do-ine spaBiul* Pentru -AreBia +loriei supre-e el poate sA 2boare panA la capAtul pA-antului* 8Arbatul lu-inea2A -inBile prin raBiune cAci poate +andi pro&und si #orbi -inBii* El se -ani&estA in pri-ul rand cu -intea* Fe-eia este ca -ierla care cantA dorind sA cucereascA su&letul* Pentru #irtutea di#inA ea poate sA 2boare de acolo de unde incepe cerul* Fe-eia dA iubire ini-ii cAci poate intui adanc si #orbi su&letului* Ea se -ani&estA in pri-ul rand cu ini-a* 8endisa le #orbeste si despre #iaBa casnicA ar-onioasA' 4 Este &oarte i-portantA e3istenBa per-anentA in cA-inele #oastre a &ocului sacru -ai cu sea-A in opaiBe ar2and continuu* 5atra de +Atit a casei nu poate &i consideratA sacrA* 8Arbatul aprinde &ocul sacru dacic intr4un cA-in nou si &e-eia il intreBine* Partenerii sunt e+ali si co-ple-entari, co-uniunea dintre ei este &ondatA pe iubire si respect reciproc* P Se apropie 2iua de san2iene si incheierea unui an de la constituirea la Sar-ise+etu2a a pri-ului +rup de ele#i la preoBie* Cei cinci bAieBi si trei &ete au absol#it scoala lui 6a-ol3e si sunt pri-ii sacerdoBi 2a-ol3ieni* Ca se-n distincti# al preoBiei ei #or purta #es-inte albe, cin+Atoarea i-podobitA si toia+ul sacerdotal a#and la capAtul de sus capul de sarpe sculptat ca si-bol al inBelepciunii* >oBi au pri-it nu-e preoBesti* Aceasta le #a schi-ba destinul in noua lor calitate de preoBi daci*
*n neam rens ut din fo ul sa ru

9: Cere-onia de iniBiere si hirotonisire a preoBilor 2a-ol3ieni &iind ter-inatA, toBi absol#enBii se pre+Atesc sA se intoarcA acasA* Printre ei este si tanArul Druiu #enit de peste -unBii dinspre rAsArit de la triburile carpilor* 4 Cand pleciM #rea sA stie 6a-ol3e* 4 Poi-aine, do-nul -eu* A- tri-is #orbA la tata* 5or #eni caBi#a osteni de4ai nostri sA -A ia acasA* 4 7a spune4-i, unde locuiesti acolo la rAsAritM 4 Noi a#e- pA-anturi -ulte in Eurul unui #ar& de -unte pe care4l nu-i- >oca* H>ocaMI se +andeste 6a-ol3e* H6eul >hoth -i4a spus despre un -unte cu un nu-e ase-AnAtor cu al luiI* 4 Se obser#A ce#a deosebit acolo pe #ar&ul >ocaM 4 @a*** intr4ade#Ar este ce#a neobisnuit* 7n &iecare an, la #reo ?0 de 2ile dupA in&lorirea san2ienelor noi #ede- asa in #A2duh o u-brA ca o pira-idA* Nu sti- de unde #ine dar ne -inunA- &oarte* Si inainte de asta, chiar la rAsAritul soarelui #ede- Calea Cerului* Noi spune- cA este un dru- pe care @u-nie2Au ni4l deschide ca sA arate su&letului incotro sA se ducA* %a acel ti-p este SArbAtoarea Muntelui cand ne #eseli- si incin+e- hore* Cei care locuiesc la ses se inchinA -untelui >oca al nostru care este sacru, cAci acolo au trAit oa-enii uriesi* Mai Eos de >oca se a&lA R+heabul 1riesilor* 6a-ol3e isi a-inteste de #orbele 2eului >hoth si inBele+e cA s4au ade#erit* 4 As dori sA #Ad si eu -untele acela si sA iau parte la sArbAtoarea #oastrA* 4 8ucuros, do-nul -eu* 5ino cu noi cand i-i #or sosi insoBitorii* 6a-ol3e, %icu si alBi doi tineri preoBi, curiosi si ei sA #adA -inunea de pe #ar&ul -untelui >oca, se pre+Atesc sA -ear+A in #i2itA la +eBii de rAsArit* Druiu este bucuros cA pArinBii lui #or a#ea oca2ia sA4l cunoascA pe inBeleptul de la Sar-ise+etu2a, cel care4l pre+Atise pentru pro&esia de preot* AEunsi la pArinBii lui Druiu -icul +rup de la Sar-ise+etu2a este pri-it cu ospitalitate* %a ti-pul potri#it se or+ani2ea2A urcarea lor la -unte* @i-ineaBa la rAsAritul soarelui 6a-ol3e are prileEul sA #adA cu ochii lui Calea Cerului ce aratA su&letului dru-ul spre @u-ne2eu* Apoi pe spaBiul ceresc se conturea2A si pira-ida* ApariBiile celeste il ui-esc pe
Viaa Lui Zamolxe

9; 6a-ol3e* HMulBu-escu4Gi 6eule >hoth cA ne arABi calea spre cer nouA dacilor* AceastA pira-idA este &AcutA de @u-ne2eu* Si este -ai sacrA decat pira-idele E+iptului iesite din -aini o-enestiI isi spune el* 6a-ol3e si -icul sAu +rup se intorc apoi la Sar-ise+etu2a* P Au trecut anii si lui 6a-ol3e i s4a dus #estea de -are inBelept* %a

scoala lui #in nu nu-ai tineri din triburile dacilor dar si din cele ale altor traci* SacerdoBii -edici pre+ABiBi de el sunt din ce in ce -ai cunoscuBi sub nu-ele de preoBii lui 6a-ol3e, cei care tre2esc su&letul, ascut -intea si in#lA+uiesc trupul* A sosit ti-pul ca ei sA aibA cea -ai i-portantA contribuBie pentru nea- si sA4l nu-eascA pe 6a-ol3e Marele Preot al dacilor* Se apropie 2iua de San2iene si treptat s4au strans la Sar-ise+etu2a peste ?00 de sacerdoBi daci de pretutindeni* 5a &i o -are adunare la #atra 6anei 5esta* 6iua i-portantA a sosit, cApeteniile -ilitare de la Sar-ise+etu2a #or supra#e+hea -ulBi-ea* " +rA-adA i-ensA de le-ne din pAdure este pre+AtitA pe #atra &ocului* @upA4a-ia2A se constituie +rupuri de tineri care #or purta torBele de aprindere a ru+ului in linii care con#er+ cAtre centru* 1n nu-Ar de 12 sacerdoBi, F bArbaBi si F &e-ei #or indeplini ritualul &ocului sacru dacic* Se #or &ace in#ocaBii cAtre principalii 2ei ai nea-ului* Se lasA searA si rand pe rand torBele sunt aprinse* Pe lan+A &ocul sacru sunt stransi sacerdoBii daci, in spatele lor se a&lA poporul de rand* 7ntrea+a adunare asistA cu su&letul la +ura la intrea+a cere-onie* @ostana, 6ana Focului Sacru, aprinde le-nele ru+ului cu o &Aclie adusA de la #atra &ocului ne-uririi a&latA in -area salA* 1n stri+At inAlBAtor erupe din sute de piepturi' A#e, a#e, a#eQ Drupul sacerdoBilor in#ocA in cor puterea 2eitABilor @u-ne2eu si @o-na2ana sA coboare in pri-ul Mare Preot al nea-ului dacilor* E#eni-entul se s&arseste cu un -are ospAB* %a despArBire 6a-ol3e ia cu#antul' 4 MunBii nostri sunt toBi sacri, sunt co+aioni* 1rcand pe -unBi ne apropie- de @u-nie2Au si @o-na2ana* SA ai dru- in pace popor de la i2#orQ le spune tuturor 6a-ol3e ca rA-as bun*
*n neam rens ut din fo ul sa ru

99 >reptat se constituie S&atul 7nBelepBilor &or-at in &inal din 2= bArbaBi si &e-ei, 12 trAind la Sar-ise+etu2a si 12 -ai tineri cAlAtorind neincetat prin @acia ca tri-isi ai Marelui Preot* P 7n noua lui po2iBie sacerdotalA 6a-ol3e isi consolidea2A puterea politicA* 5rea sA iniBie2e re&or-e sociale de esenBA* Porneste de la credinBa tinerilor pe care i4a in#ABat* 4 7ncrederea unui sin+ur o- -iscA -unBii, le spune el* A- caBi#a credinciosi si cu ei #oi schi-ba ini-ile dacilor ca ei sA aEun+A un popor -are si inBelept* Preotul dac trebuie sA cunoascA tainele cerului si ale pA-antului* Constient de -area responsabilitate pe care o are 6a-ol3e isi continuA in#ABAtura sAnAtoasA* 7i in#aBA pe daci sA4i preBuiascA pe bAtranii inBelepBi* Se rAspandeste si obiceiul o&randelor* Pe -ese -ari +ospodarii isi o&erA prinosul, produse care apoi sunt distribuite la cei ne#oiasi* Se &ace din ce in ce -ai cunoscut calendarul dacic* Anul nou

incepea pri-A#ara cand 2iua era e+alA cu noaptea* Ca Mare Preot 6a-ol3e pune ba2ele unor ordine cAlu+Aresti, bArbaBi si &e-ei care trAiesc separat retrasi prin pesteri si -unBii sacri co+aioni* Ei sunt consideraBi discipoli ai Marelui Preot, &iind sihastri celibatari, #e+etarieni, oa-eni de o inaltA BinutA spiritualA care trAiesc si-plu, &ru-os si drept in si-bio2A cu natura* Acesti pustnici sunt uneori purtAtori ai Crucii lui 6a-ol3e, crucea a#and in centru soarele repre2entandu4l pe 6a-ol3e* Ei sunt &oarte respectaBi de poporul credinciosilor si treptat de#in pAstrAtori ai inBelepciunii si ai %e+ilor %ui 6a-ol3e* PreoBii si preotesele 2a-ol3iene -enBin in continuare le+Atura cu scoala sacerdotalA* Cand si-t ne#oia sA se -ai scalde intr4o puternicA lu-inA a 2eilor ei re#in la Sar-ise+etu2a pentru a -ai pri-i indu-Ari de #iaBA, #orbe de inBelepciune si lu-inA in spirit* 4 Reli+ia noastrA este ancoratA in rit-urile naturii si ale #e+etaBiei, le spune 6a-ol3e la o ast&el de intalnire* Ea hrAneste #iaBa cAci noi nu a#e- 2ei plAs-uiBi ci pe cei care au rol in trAirile noastre* 6eitABile noastre sunt principii de #iaBA, &eno-ene ale naturii, le+i ale e#oluBiei, abstracti2Ari, si tot ce poate &i le+at de creaBia din @u-ne2eu si @o-na2ana care4si distribuie -ani&estArile in &or-e -ultiple* Nu
Viaa Lui Zamolxe

100 e3istA le+AturA intre 2eitABile noastre si idolatria* Noi nu ne inchinA- la idoli ci #enerA- #iaBa* Sunte- &iinBe constiente, sunte- constiinBa 2eilorQ A#e- capacitatea de a &i parBial 2ei, adicA se-i2ei, deoarece acolo unde e3istA constiinBA se a&lA si identitatea acelei constiinBe* Prin inter-ediul preoBilor 2a-ol3ieni, nobilii de sea-A tarabostes, puternicii conducAtori ai dacilor, au oca2ia sA audA despre Marele Preot 6a-ol3e, inBeleptul de la Sar-ise+etu2a* P 7n -area salA de la Sar-ise+etu2a s4au strans -ulte cApetenii* >oBi stiu ce #a ur-a, 6a-ol3e #a &i nu-it #icere+e, asociat la do-nie al re+elui local Scander* CaBi#a osteni poartA tote-ul Cap de %up @acic ca si-bol tutelar* Se &ace liniste si Scander, re+ele triburilor dacice din toatA aria Sar-ise+etu2a si -unBii inconEurAtori, ia cu#antul' 4 AstA2i este un -o-ent inAlBAtor pentru nea-ul dacilor* StiBi prea bine cA sunte- oa-eni aspri si ne rA2boi- des intre noi* @e acu#re- ca sA incete2e lupta dintre &raBi si sA a#e- la conducerea nea-ului nostru un o- al %ui @u-nie2Au* El este in#ABat, a colindat lu-ea si ne4a adus inBelepciune* @u-nie2Au s4a indurat de noi* @e astA2i noi dacii de pe aceste locuri #o- a#ea un #icere+e, pe 6a-ol3e Marele Preot* Eu Scander re+ele #ostru il asocie2 la do-nia -ea* MulBi-ea i2bucneste in o#aBii* Arcasii de a&arA tra+ sA+eBi spre cer* CApeteniile de pe plat&or-a unde se a&lau Scander si 6a-ol3e isi stran+ &iecare pu-nul -ainii drepte si4l aduc lan+A ini-A ca se-n de credinBA si supunere noului #icere+e*

@esi este asociat la do-nia re+elui Scander, 6a-ol3e isi -enBine ca- tot aceleasi acti#itABi* Scoala are acu- pro&esori speciali2aBi, si 6a-ol3e participA -ai rar la lecBii* @ar de &iecare datA isi +Aseste ti-p sA4i i-bArbAte2e pe ele#i si ele#e* Spusele lui au de#enit celebre printre in#ABAceii de la -edicinA sacerdotalA* 1nii le4au in#aBat pe de rost ca -etodA +eneralA de tA-Aduire' 4 @upA cu- nu trebuie sA incercA- a in+riEi ochiul &ArA sA Binesea-a de cap, nici capul nu poate &i in+riEit neBinandu4se sea-A de corp, tot ast&el trebuie sA4i dA- in+riEire trupului di-preunA cu su&letul* >rebuie cunoscut intre+ul ca sA poBi #indeca partea si nu poBi
*n neam rens ut din fo ul sa ru

101 #indeca cu ade#Arat partea dacA intre+ul este bolna#* Si cu- su&letul este -arele intre+ pentru o- se porneste de acolo pentru a #indeca ce este -ai Eos de el, precu- apa i2#orului care curABA ceea ce i se i#este in cale* Si cand su&letul se #indecA pot &i #indecate si -intea si corpul* P A trecut aproape un an de cand 6a-ol3e este asociat la do-nia re+elui Scander* Noul #icere+e #i2itea2A des cApeteniile triburile dacilor si raporturile dintre ele s4au i-bunAtABit* Ca Mare Preot, 6a-ol3e se +andeste la instituirea unor le+i &ru-oase, %e+ile 8ela+ine, %e+ile 8laEinilor, in care o-ul isi trAieste #iaBa si-plu, &ru-os si drept in si-bio2A cu natura si in -oderaBie, cu-pAtare si hArnicie* Ast&el spiritul creator al o-ului poate aspira la contopire cu cel al %ui @u-ne2eu incA din #iaBA* A sosit ti-pul ca 6a-ol3e sA pri-eascA le+ile sacre ale dacilor* 7ntr4o 2i ii -Arturiseste lui %icu* 4 @e astA2i #reau sA &iu cat -ai apropiat de 5esta, 6ana Focului Sacru* 5oi aprinde &ocul in &iecare searA si #oi sta in -editaBie* " #oi consulta pe 2eiBA ca sA4-i dea le+ile pentru acest nea-* SA nu lasi pe ni-eni in preaE-a -ea atunci cand sunt la &ocul sacru dacic* 4 Prea bine, do-nul -eu* Asa #oi &ace* 7n &iecare 2i, di-ineaBa si seara, 6a-ol3e se a&lA in -editaBie la &ocul sacru, cate o orA de &iecare datA* 7si lasA +andurile libere sA #inA si sA plece, si pri-este ast&el inspiraBie de la 5esta, 6ana Focului* Pe 2i ce trece @octrina 8ela+inA, conBinutul %e+ilor Fru-oase, pe care #rea sA o dea poporului sAu, i se structurea2A in -inte* @upA #reo 10 2ile ii -Arturiseste lui %icu' 4 %a &ocul sacru dacic, in pre2enBa 6eiBei 5esta a- pri-it, de la @u-ne2eu si @o-na2ana, %e+ile Fru-oase* Ele #or &ace sA se nascA inBelepciunea in poporul dacilor si #or aduce sal#area nea-ului nostru si a tuturor ur-asilor lor, si al tuturor oa-enilor din lu-e care le #or &olosi* %icu, Marele %up Alb, scrie %e+ile %ui 6a-ol3e in li-ba dacA, cu al&abet di&erit de cel +recesc, pe &oi de papirus aduse de ei de la %u3or din E+ipt* Ele #or &i ulterior +ra#ate pe tAbliBe de aur*

7n pri-ul rand sunt cele 2ece porunci, @ecalo+ul %ui 6a-ol3e*

Viaa Lui Zamolxe

102 1* "pune4te rAului, respectA ade#Arul, cautA dreptatea si u-ple4te de lu-inA in su&let* 1r-and acestea puterea intunericului scade* 2* >rAieste in ar-onie cu oa-enii, dar dacA ei nu sunt pasnici trebuie con&runtaBi pentru cA -inBile le sunt stApanite de intuneric* <* "-ul care +reseste sA4si repare co-plet &aptele rele, dacA -ai este posibil, iar dacA nu sA4si pri-eascA pedeapsa pentru +reseli* =* RespectA pe oricine, dar dacA cine#a nu -eritA onoarea pe care io dai atunci i+norA acea persoanA* ?* 7n tot ce &aci ur-ea2A lu-ina %ui @u-ne2eu* F* Cei care dobandesc Spiritul 7nBelepciunii -er+ in i-pArABia %ui @u-ne2eu si sunt ne-uritori* :* %ui @u-ne2eu sau 2eilor nu le &ace niciodatA sacri&icii ba2ate pe o-orarea &iinBelor si pe distru+erea de &lori si &ructeN di#initABile nu au ne#oie de o&ertele -ateriale ale oa-enilor* Sacri&iciul tAu trebuie inBeles ca renunBarea la de2ordine in +anduri, #orbe si &apte* ;* 7n#aBA de la orice popor ceea ce are -ai bun, ast&el lu-ina nea-ului tAu #a strAluci -ai puternic* 9* >rAieste si-plu, &ru-os si drept* 10* SA pri#esti &lacAra &ocului sacru, le+Atura ta cu @u-ne2eu* 4 Acestea ar &i poruncile de ba2A, pentru o-ul sal#at in de#enire, -ai spune 6a-ol3e* A- -ai pri-it si alte le+i care se #or re#ela treptat, dar si aceastA ru+Aciune' *at"l +ostru Dumnezeu! ,ama +oastr" Domnaz-na 1atl -ostru Dumnezeu, )ama -oastr Domnazana, Voi are trii in lumin, inelepi suntei in er si pe pmant% .stept darul inlrii Voastre in mine% Vreau s primes harul Vostru in fie are zi% Lumina Voastr s"mi fie a painea de zi u zi% '"mi dea inelep iune sufletului are s"mi lumineze u putere viaa% 1at Dumnezeu si )am Domnazan rogu"V s"mi dai bine uvantarea Voastr u lumin
*n neam rens ut din fo ul sa ru

10< s pot tri in inelep iune, mulumire si har si fo ul din inimile voastre s fie si in inima mea% .sa s fie, asa s fie, asa s fie, zu% P %uptele cu triburile in#ecinate s4au rArit, dar din pAcate ele nu au dispArut* 7ntr4o bAtAlie cu a+atarsii, unde#a -ai sus de raul Maris, re+ele Scander este ucis in lupte* %a Sar-ise+etu2a, in -area salA, se stran+ -arile cApetenii ale dacilor* Are loc o cere-onie condusA de un sobor de preoBi* 6a-ol3e

este recunoscut ca re+e* A sosit ti-pul instituirii de re&or-e care #or centrali2a -ai bine statul dac* Ele #or -arca pro&und nu nu-ai credinBele si instituBiile reli+ioase ci si intrea+a societate, cele trei clase sociale C sacerdoBii, -ilitarii si producAtorii in patru do-enii principale' a0 a instituBiilor reli+ioase* SacerdoBii 2a-ol3ieni, absol#enBi ai scolii de la Sar-ise+etu2a, se #or ocupa de di&u2area in -ase a preceptelor reli+ioase* Se inter2ice co-plet practica Eert&elor* Se construiesc noi te-ple si sanctuare* b0 a siste-ului de educaBie* PreoBi-ea 2a-ol3ianA este cea care #a educa in scoli tanAra +eneraBie* c0 cea a EustiBiei* RudecAtorii co-unitABilor sunt alesi dintre cei care au in#ABat arta conducerii la scoala de la Sar-ise+etu2a* S&atul bAtranilor ii #a aEuta in e#aluare ca2urilor de dreptate socialA si in luarea deci2iilor corecte* d0 a -iEloacelor de in&or-are in -asA* Se instituie &uncBia de tri-is special re+al a#and si atribuBia de crainic, olAcar al re+elui* Crainicii au -isiunea de a anunBa poruncile re+ale oriunde este necesar &iind aEutaBi la i-plinirea lor de cAtre conducAtorii -ilitari al locului* Pe latura spiritualA 6a-ol3e or+ani2ea2A la Sar-ise+etu2a iniBieri pentru tineri ca &ii sau &iice ale soarelui sau &ii sau &iice ale lunii* %a te-ple iau a-ploare ritualurile de trecere pentru +eneraBiile de #arste di&erite, la nastere, la pubertate, la adolescenBA, la -aturitate, etc* P
Viaa Lui Zamolxe

10= %a Sar-ise+etu2a soseste o dele+aBie persanA, condusA de +eneralul Me+aba2os* Drupul de 20 de persoane, nobili si osteni #or sA4l #adA pe re+ele dac* Au de predat un -esaE din partea re+elui persilor* "aspeBii sunt in#itaBi in sala -are sA4l intalneascA pe 6a-ol3e* 4 8un sosit pe pA-anturile noastre, ii inta-pinA 6a-ol3e in +raiul persan* SunteBi oaspeBi si dupA obiceiul nostru strA-osesc #A pri-icu bucurie, cu paine si sare* @e pe tipsii de aur tinere &e-ei ii ser#esc pe oaspeBi cu paine si sare* Apoi li se o&erA apA in cupe de aur* 4 Ce -ai &ace -Aritul re+e @ariusM il intreabA 6a-ol3e pe +eneralul Me+aba2os pe care il cunoscuse cu ani in ur-A in 8abilon* 4 7nchinare do-nul nostru 6a-ol3es, re+e al +eBilor si preot al %ui 6arathushtra, i se adresea2A +eneralul* MAritul @arius, Re+ele Re+ilor, este bine* Noi aduce- un -esaE din partea lui* 7atA4lQ 6a-ol3e ia scrisoarea, o des&ace si citeste' &tre regele geilor Zamolxe, preot al Lui Zarathushtra, 4u, Darius regele persilor, ii transmit binee de ai i din apitala imperiului, +harsa% +oate te intrebi de e noi persii nu am a6uns in pe meleagurile voastre a um and suntem ea mai puterni imprie din lume, stpanind pmanturi de la )area 4gee si 4gipt pan la munii ei

mari in ara inzilor% .fl mi"am inut promisiunea pe are i"am f ut"o u ani in urm in 8abilon, a eea persii nu vor in er a s v u ereas % -oi stim prin tine neamul geilor slu6este lumina spiritului% 'i mai afl in ursul ampaniei pe are am organizat"o a um aiva ani impotriva s iilor a trebuit s luptm u grupuri de gei a olo intre $stros si : 4uxeinos +ontos% 4i ne"au ata at pe noi persii, are pornisem in ampanie ontra s iilor, ni ide um a geilor% Dup e am tre ut fluviul $stros am fi putut s ne anga6m in lupte u geii ur and pe valea fluviului 1,ras, pe pmanturile voastre, dar am preferat s mergem doar impotriva s iilor prin stepe tre and de fluviul 8or,sthenes, pan la fluviile 1anais si .tel% Geii s"au onvins nu avem intenii ostile fa de ei, dup are ne"au lsat in pa e% 5ege Zamolxe, a semn de preuire pentru esti om al luminii, al dreptii si al adevrului, ii trimit din partea mea un oif de aur%
*n neam rens ut din fo ul sa ru

10? Fie a lumina lui .hura )azdah s ontinue s strlu eas in voi neamul geilor% Darius, 5egele 5egilor 6a-ol3e ter-inA de citit scrisoarea re+elui @arius* Apoi +eneralul Me+aba2os, conducAtorul dele+aBiei persane, pAseste in &aBA insoBit de un nobil persan* Scoate coi&ul de aur i-pachetat intr4o pan2a &inA si4l asea2A pe o tipsie de aur purtatA de nobilul insoBitor* Deneralul se apropie de 6a-ol3e si cere-onios, cu un +est de respect deplin, ii asea2A pe cap coi&ul de aur ca si cu- ar &i un -o-ent de incoronare' 4 7n nu-ele -arelui @arius, i-periul persan, cel -ai puternic din lu-e, il recunoaste pe 6a-ol3e Arianul ca re+e al +eBilor* @rept pentru care pri-este MAria >a acest coi& de aur de la @arius, Re+ele Re+ilor* %icu traduce i-ediat #orbele +eneralului participanBilor pre2enBi* >oBi i2bucnesc in urale* A#eQ A#eQ A#eQ Se &ace apoi liniste, 6a-ol3e le #orbeste' 4 MAritul re+e al persilor este &oarte +eneros* Cu ade#Arat @arius este Re+ele Re+ilor* Nu -4a- indoit cA4si #a incAlca pro-isiunile* Seara, in cinstea oaspeBilor persani, 6a-ol3e or+ani2ea2A un &oc sacru de tradiBie 2oroastrA* Spre ui-irea tuturor celor pre2enBi &ace in#ocaBii in li-ba a#estanA* H7atA pe unde poate strAluci lu-ina %ui Ahura Ma2dahI isi spune in +and conducAtorul dele+aBiei persilor* HN4as &i cre2ut #reodatA cA #oi asista la &ocul sacru al %ui 6arathushtra pe aceste -elea+uriI* P Atacurile ar-ate ale a+atarsilor asupra dacilor &ac sarcinile re+ale ale lui 6a-ol3e sA &ie di&icile* >rebuie sA rAspundA cu &orBA* 7n -intea sa se duce o bAtAlie intre &uncBia de re+e si cea de preot* Anali2and cu atenBie situaBia isi dA sea-a cA a reali2at ceea ce si4a propus pentru nea-ul dacilor* 5rea acu- sA renunBe la po2iBia de re+e*

7n sala -are de la Sar-ise+etu2a s4au strans -arile cApetenii ale dacilor* %e #a #orbi 6a-ol3e* 4 Sunt un o- al pAcii, nu al rA2boiului* @ar un re+e este uneori ne#oit sA &acA rA2boi pentru a4si apAra poporul* %e+A-antul -eu cu
Viaa Lui Zamolxe

10F @u-ne2eu -A opreste sA dau ordine sA &ie o-oraBi oa-eni* Sunt acune#oit sA ale+, ori sA &iu un re+e asa cu- ar trebui, ori un preot al %ui @u-ne2eu* otArarea -ea este luatA si #A ro+ sA o respectaBi* 5oi rA-ane doar preot al %ui @u-ne2eu si #a trebui ca de astA2i sA #A ale+eBi un alt re+e* Se lasA linistea* 6a-ol3e pArAseste sala si re#ine acasA* @acii au inBeles lupta care se duce in su&letul lui 6a-ol3e* Au hotArat in aceeasi 2i ca re+e sA le &ie -area cApetenie Delu* Cere-onia in#estiturii a decurs e3act ca cea &AcutA la incoronarea lui 6a-ol3e, &iind acu- condusA de un sobor de preoBi in &runte cu Arian si soBia lui Rodia, preoteasA si ea* Noul re+e -utA capitala re+atului la ca-pie* 6a-ol3e are acu-ai -ult ti-p sA se ocupe de spiritualitate* Scoala de la Sar-ise+etu2a se e3tinde, isi deschide cate#a &iliale in principalele cetABi ale BArii* A-intindu4si secretul lu-inii sacre pe care pro&etul 6aharia i l4a -Arturisit in 7erusali-, 6a-ol3e #rea sA acorde o -ai -are i-portanBA copiilor* "r+ani2ea2A la Sar-ise+etu2a un ru+ sacru nu-ai pentru copii ca sA le deschidA su&letul cAtre lu-inA* @e atunci, pe oriunde a -ers prin @acia, 6a-ol3e isi +Aseste -ereu ti-p sA &acA ru+uri sacre special pentru copiii ru-anilor* >reptat obiceiul s4a incetABenit &iind ur-at cu perse#erenBA #eac de #eac* PPP
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

10: Ca $ . $oi daciiR VoVorul Lui !umnezeu Anii au trecut si 6a-ol3e a reusit sA4si &acA in#ABAtura cunoscutA printre -ulte dintre triburile dacilor si tracilor, de4o parte si de alta a &lu#iului 7stru, panA la &lu#iul 8orysthenes in est, iar in #est panA peste &lu#iul >ibiscos* Schi-burile culturale cu nea-urile in#ecinate, a+atarsii, celBii si alBii s4au in-ulBit* Co-erBul, -ai ales cu +recii, a in&lorit* Prin inter-ediul ne+ustorilor +reci re+ele 6a-ol3e pri-este o epistolA din 7onia de la prietenul lui, Nestor* )rite +reot si prieten al meu, in hinare, .fl am fost la &roton si m"am intalnit u ineleptul +,thagoras% 4l este bine sntos, dar are probleme u on etenii de a olo are se opun invturii lui% )i"a in redinat o s risoare, pentru tine domnul meu, pe are o atasez la a mea% .fl anul a esta nu pot veni in Da ia, dar este sigur voi fi a olo in el urmtor% +rimeste din partea mea, binee si urri de

sntate% -estor 6a-ol3e arde de nerAbdare sA a&le si #estile de la Pytha+oras* Cu e-oBie deschide si a doua scrisoare si citeste' 8inee de la +,thagoras, tre Zamolxe, $i s riu dis ipolul meu de ai i din &roton /0% La ei ;< de ani ai mei m simt in bine% .m noro u soia mea 1heano /0 are, mai tanr fiind, are gri6 de mine% .m probleme ai i la s oala mea si u ordinul spiritual infiinat de mine% Dar ii s riu mai ales din alte motive% .m er etat neamurile are se gses prin a este pri de lume unde, in afar de gre i, s"au stabilit latini, etrus i si alte triburi% De urand a avut lo un moment aparte pe are i"l transmit% 5egele etrus 1ar=uinius 'uperbus, al asezrii numit 5oma, a fost inlturat
Viaa Lui Zamolxe

10; de supusii si latini, romanii% .fl dar a esti latini sunt venii de pe a ele meleaguri ale voastre din 1hra ia /0% : legend a latinilor vorbeste despre eroul lor intemeietor, tra ul 4neeas% Latinii sunt oameni dar6i si dis iplinai, au in sange simul libertii tot asa a si voi geii% 5egele etrus era un tiran, romanii prefer a um s trias sub forma politi de republi % 4i preuies dreptatea, iustitia si ura6ul, #irtus, aliti izvorate din unoastere% Latinii vor reste in putere si au mare viitor% &unos obi eiurile religioase ale romanilor si latinilor, le"am aflat ritualurile si omportamentul sa erdoilor, preoi, preotese si vestale% )are parte dintre a este pra ti i sa re le avei si voi geii% 5omanii nu adu zeilor a 6ertfe fiine vii, i ineleg mult mai bine, hiar si de at gre ii, sa rifi iile tre zeiti sunt rele si adu toare de dezastre si suferin% $ar and a esti latini se vor uni atun i si soarta noastr a gre ilor, de pe a este lo uri din lume, va fi pe etluit% .m inut s stii detalii despre un trib de"al vostru are a a6uns pe a este pmanturi, pentru v seamn% .m er etat si s rierea pe are ei o numes latin% 4ste a eeasi u a voastr a geilor pe are eu o unos de pe pergamentul s ris de tine in 'amos u ani in urm, si pe are l"am luat ai i u mine in &roton% &at despre poporul tu, geii, te indemn s"l statorni esti in lo+os, EustiBia, um spunei voi dreptii si adevrului% De darzenie stiu avei parte de and lumea% 1ra ii au fost odat el mai ivilizat neam din lume de la are si noi gre ii am invat, dar obi eiul 6ertfirii tre zei i"a barbarizat% &a )are +reot al poporului tu, tu poi s"i adu i lumina inelep iunii% -u stiu ate zile voi mai avea de trit, dar and sufletul imi va ple a la er, la Zeus /0, s mi"l hemi s se intrupeze in neamul vostru% Vei afla mai multe de la negustorul -estor /0 are vine adesea a olo in Da ia, at si ai i in &roton% Fie a zeii ti Dumnezeu, Domnazana si eilali s"i dea putere si s te insoeas in tot e fa i pentru neamul tu%

+,thagoras din &roton% 6a-ol3e a si-Bit in su&let cu#intele lui Pytha+oras* Se +andeste cu #eneraBie la pArintele spiritual care i4a deschis calea cAtre inBelepciunea lu-ii* HCand #a &i #re-ea potri#itA -arele inBelept Pytha+oras #a &i che-at in nea-ul dacilor si #a purta nu-ele de
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

109 @ece2euI isi spune 6a-ol3e* H7n #iitor, #oi &ace in asa &el incat cei care -A ur-ea2A sA che-e la ne#oie su&letul lui Pytha+oras cAci in el se a&lA 2ece 2eiI* P Adesea 6a-ol3e ii in#itA pe sacerdoBii daci, bArbaBi si &e-ei, la Sar-ise+etu2a* %e #orbeste ca sA le consolide2e in#ABAtura* 4 7nBelepciunea este &ru-useBea su&letului* SA #A hrAniBi din inBelepciunea intre+ii lu-i* @and altora lu-inA nu pier2i din lu-ina ta* Fericirea se trAieste pe calea #ieBii nu la capAtul dru-ului* 5oi preoBii si preotesele dacilor trebuie sA &iBi -odele in #iaBA* SA trAiBi si-plu, &ru-os si drept cA asa #eBi pAsi pe Calea Cerului care #a crea in #oi &ericirea, iubirea, curaEul, dreapta EudecatA* Nu-ai atunci oa-enii #A #or ur-a* Noi nea-ul dacilor sunte- &iii si &iicele soarelui si ai lu-inii* Si sA BineBi -inte de4a pururea cA noi dacii suntem Po orul Lui Dumnezeu* Alteori 6a-ol3e le dA s&aturi oa-enilor cu- sA eli-ine &rica si tea-a de necunoscut* 4 Cand #A #eBi si-Bi insin+uraBi si neaEutoraBi sA che-aBi spiritele strAbunilor, #e+hetorii ne#A2uBi ai &ocului sacru dacic* SA nu #A te-eBi de -oarte si ni-ic sA nu #A rupA de @u-ne2eu* Si sA nu +lori&icaBi su&erinBa sub nicio &or-A, cAci su&erinBa o-ului este desprinderea sa de ini-a %ui @u-ne2eu* Noi oa-enii sunte- alcAtuiBi in natura noastrA din &ru-useBe si nes&arsire, iar natura intrea+A este opera +randioasA a %ui @u-ne2eu* Cu alte oca2ii 6a-ol3e le &ace cunoscutA i-portanBa tradiBiei strA-osesti, te-elie spiritualA a nea-ului* 4 A#eBi colinde sA #A a-intiBi -ereu de strAbuni* 7nBelepBii nostri 2+ri-intesii #or in&runta #eacurile cu po#eBele lor de bine* @e aceea tradiBiile strA#echi trebuie sA le trans-iteBi ur-asilor* SA BineBi pAstrate in paine se-nele noastre sacre cA asa nu le #eBi uita niciodatA in #eacuri cu- nu uitaBi sA -ancaBi painea* 7n#ABAturile sacre nea-ului sA #A rA-anA #ii in -inte si sA le scrieBi iar si iar pe tAbliBe de aur* P
Viaa Lui Zamolxe

110 @e curand 6a-ol3e a i-plinit F0 de ani* 7l #i2itea2A prietenul lui Nestor care4i aduce #esti si despre Pytha+oras* 4 A&lA cA inBeleptul, care are acu- ;0 de ani, ar #rea sA #inA la tine in @acia, do-nul -eu, il in&or-ea2A el* Are proble-e serioase, de #iaBA si de -oarte, acolo la Croton* 1nii l4au a-eninBat cA4l #or ucide*

Ce#a trebuie &Acut cat se poate de repede* 4 5oi tri-ite oa-eni sA4l aducA aici pe Pytha+oras* 7n douA 2ile se &or-ea2A o echipA de sal#are* Nestor #a pleca la Croton insoBit de cinci bArbaBi daci care #orbesc si +receste* 6a-ol3e le dA insArcinarea sA4l aducA cu bine la Sar-ise+etu2a pe Pytha+oras* Planul le reuseste* Maestrul isi re#ede acu- in#ABAcelul dupA 1; ani* 7ntalnirea lor este e-oBionantA* 4 6eii sunt -ereu cu tine do-nul -eu, ii spune 6a-ol3e lui Pytha+oras cu adancA #eneraBie* 8un sosit pe pA-antul strA-osilor nostri, +eBii* @e acu- iBi #a &i te-elie, aici #ei trAi in si+uranBA* >e pri-i- cu paine si sare* Maestrul este -iscat de respectul pe care i4l acordA Marele Preot* 4 @acA si re+ii lu-ii ar #enera inBelepciunea o-eneascA, asa cu- o &aci tu 6a-ol3is, o-enirea ar trAi in bunA pace si inBele+ere* %ui Pytha+oras i s4a pre+Atit deEa o locuinBA con&ortabilA, potri#itA spiritului lui ascetic si #arstei, unde poate sta retras si +anditor* Adesea 6a-ol3e il consultA asupra unor te-e spirituale si sociale i-portante* 7nBeleptul este bucuros cA4i este de &olos* >reptat Pytha+oras se &a-iliari2ea2A cu #iaBa de la Sar-ise+etu2a* Cunoaste pe tinerii aspiranBi la preoBie, se decide sA le predea lecBii &iloso&ice* Subiectul principal il #a constitui isihas-ul* 6a-ol3e este bucuros de iniBiati#a lui Pytha+oras* >oBi cursanBii de la Sar-ise+etu2a sunt in#itaBi sA ia parte la lecBiile -aestrului* %icu, Marele %up Alb, #a &i interpretul lui Pytha+oras* 7ncA de la pri-a lecBie %icu adoptA ter-enii din li-ba +reacA in cea dacA, hes, hasmos de#ine isihas-, iar hes, hia, isihia* Stilul de predare al -aestrului Pytha+oras se pAstrea2A* Gine trea2A atenBia ele#ilor, participanBi la te-ele pre2entate, care au prileEul sA4i punA intrebAri* "ri+inea si principiile -etodei isihaste sunt e3puse, Pytha+oras structurea2A conceptul la noile condiBii* 4 7sihas-ul este o -odalitate de linistire a o-ului in cele trei planuri, cel al trupului, al -inBii si al su&letului* Metoda isi are ori+inea in E+ipt* Acolo practicanBii retra+erii se nu-eau anahoreBi, in
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

111 traducere Hcei care4% ur-ea2A pe orusI* @e -enBionat cA 2eul orus repre2intA soarele la rAsArit, astrul pe care pustnicii E+iptului il #enerau din deserturile unde #ieBuiau* Noi +recii il considerA- pe 2eul orus ca &iind acelasi cu 2eul Apollon* Cred cA #A este cunoscutA credinBa +recilor in Apollon %iSeios, Apollon 6eul %upilor, un 2eu pri-ordial al locuitorilor Binuturilor tracilor* Pytha+oras punctea2A si e#oluBia conceptului* 4 Practicile anahoreBilor e+ipteni s4au rAspandit si printre +recii ere-iBi* Metodele nu-ite de noi isihaste, cu#antul hes, hia inse-nand linistire, repre2intA o tradiBie spiritualA distinctA* 7n E+ipt, de unde isi tra+e ori+inea, isihas-ul practica ru+Aciunea cAtre 2eul orus, intr4o posturA co-odA, insoBitA de respiraBie controlatA si de

-editaBie asupra ini-ii in care practicantul isi i-a+ina cA e3ista un soare strAlucind* Noi +recii a- adaptat -etoda, pAstrA- intactA practica in sine, dar &ace- ru+Aciunea cAtre Apollon ast&el' 6eule Apollon adu4-i soarele tAu in ini-A* 7atA de ce aceastA ru+Aciune se nu-este Ru+Aciunea MinBii in 7ni-A* 4 Ne intrebA- dacA noi dacii o pute- adapta pentru di#initatea noastrA, @u-ne2euM il intreabA un student pe Pytha+oras* 4 Fireste* Si chiar asa #o- &ace* 5o- spune' @oa-ne @u-ne2eule adu4-i soarele tAu in ini-A* Si haide sA o practicA- chiar acu-* StudenBii ur-ea2A instrucBiunile -aestrului* Ru+Aciunea MinBii in 7ni-A durea2A ti-p de o Eu-Atate de orA, cu#intele &iind pronunBate -ental pe ti-pul inspirului respiraBiei* Conco-itent &iecare dintre participanBi #i2uali2ea2A un soare rAspandindu4si ra2ele din ini-a proprie* %a s&arsit Pytha+oras le e3plicA' 4 AceastA -etodA este de o -are #aloare* Ea puri&icA trupul, -intea si su&letul, creea2A ordine in #iaBa o-ului care o ur-ea2A perse#erent, cAci -intea coboarA in ini-a lu-inatA* >reptat Ru+Aciunea MinBii in 7ni-A conduce o-ul la renasterea in spirit, la trans&or-are interioarA si la de#enirea o-ului intru &iinBA constientA de propria4i e3istenBA* P Au trecut trei ani de la #enirea lui Pytha+oras la Sar-ise+etu2a* 7nBeleptul are ;< de ani* 7ntr4o 2i su&letul ii pleacA la 2ei*
Viaa Lui Zamolxe

112 4 Pentru -arele inBelept Pytha+oras #o- &ace un &oc al ne-uririi dacice cu- nu s4a -ai #A2ut #reodatA, anunBA 6a-ol3e pe preoBii daci ai sanctuarului* Pentru -aine la ora pran2ului pre+AtiBi toate cele necesareQ dA el dispo2iBie personalului de ser#iciu* A doua 2i la a-ia2A, atunci cand soarele strAluceste perpendicular peste ase2area Sar-ise+etu2ei, oa-enii s4au strans in nu-Ar -are sA participe la -o-entul sole-n* 7n linistea deplinA 6a-ol3e aprinde un ru+ i-ens* 4 Marele inBelept a strAlucit ca soarele in ti-pul #ieBii lui, le spune 6a-ol3e despre Pytha+oras* SA4l #adA acu- soarele A-en pe care el l4a #enerat in E+ipt* A &ost un Mare Preot al lu-ii* Cand nea-ul nostru #a a#ea ne#oie de un o- al lu-inii, care sA re&or-e2e casta preoBilor, sA che-e su&letul lui Pytha+oras si sA4i spunA @ece2eu, cAci are in el spiritele a 2ece -ari 2ei ai lu-ii* El a plecat sus la 2ei, noi dacii renaste- datoritA acestui o- al %ui @u-ne2eu* SA BineBi -inte #orbele lui' RespectA4te pe tine, respectA4i pe ceilalBi, &ii rAspun2Ator pentru toate acBiunile tale* P Sunt 1? ani de la re#enirea sa in @acia* %a cei F< de ani ai lui 6a-ol3e se si-te in putere* Eliberat de sarcinile re+ale are acu- -ai -ult ti-p sA consolide2e ceea ce a inte-eiat panA in pre2ent* Se ocupA in special de cei care sunt deEa sacerdoBi* CAlAtoreste -ult prin @acia

asistand la ser#iciile reli+ioase si la inau+urarea te-plelor noi* @ornic de a pri-i -esaEe de la @u-ne2eu si @o-na2ana, 6a-ol3e cere sA i se construiascA o locuinBA subteranA la Apolo#raci* Se retra+e ca ascet acolo* Printre daci circula de totdeauna le+enda cA in #echi-e chiar 2eul Apollon %iSeios #indecAtorul, #raciul, a trAit la Apolo#raci* Au trecut trei ani, ti-p in care 6a-ol3e nu s4a intalnit decat cu caBi#a -e-bri ai &a-iliei lui care se in+riEeau de el* Clipele si le petrecea -ai -ult in -editaBie, aEun+and la -ari pro&un2i-i ale spiritului* Cel -ai adesea stAtea in +rAdina pe care o &Acuse -aica lui pentru el, locul sacru binecunoscut tuturor sub nu-ele de DrAdina Maicii @o-nului* @upA ter-inarea perioadei ascetice 6a-ol3e re#ine in lu-e spre bucuria tuturor* ContinuA sA4i in#eBe pe daci tainele ne-uririi*
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

11< Au -ai trecut anii* Este iar iarnA, 2iua de CrAciun si 6a-ol3e a i-plinit ;; de ani* >oBi cei cu care se intalneste il pri#esc cu #eneraBia datA unui 2eu* 6eul cu >a-pla NinsA si-te cA i se apropie ti-pul cand #a pleca la @u-nie2Au FArtatul* SoBia lui 8endisa a -urit iarna trecutA, cu cate#a 2ile dupA ani#ersarea 2ilei lui de nastere* H>e astept do-nul -euI ii spune 8endisa intr4o noapte in so-n* H>oBi cei de aici, unde sunt eu, sunte- ne-uritoriI* %a #enirea pri-A#erii, cand 2iua se apropie sA &ie e+alA cu noaptea, se duce #estea cA #a a#ea loc o -are adunare a cApeteniilor nea-ului* %e #a #orbi 6a-ol3e 6eul* >oBi stiu cA #rea sA le dea po#eBe Cel ce lea adus la cunostinBA calea sal#Arii su&letelor* Sala cea -are de la Sar-ise+etu2a este plinA de oa-eni* Nu lipsesc re+ele, preoBii si nobilii* 4 Poporul -eu, popor de la i2#or, oa-eni de la rau, ru-ani* A sosit #re-ea ca eu sA -er+ la @u-nie2Au Fartatul si sA las preoBia de pe pA-ant lui %icu, Marele %up Alb* El #A #a &i Mare Preot* SA4l ascultaBi cAci nea-ul nostru are -are #iitor* Si #A -ai spun cA dobandirea sal#Arii su&letului este atunci cand o-ul aEun+e la inBelepciune* Aceasta sA #A &ie -enirea in #iaBA, s" a/un0ei nele i* Sal#area omului nu se bazeaz" e di#inul care se umanizeaz" ci e omul care se di#inizeaz"* 7ntr4o liniste pro&undA 6a-ol3e aduce la cunostinBA celor pre2enBi un #iitor posibil* 4 >oate in #iitorul apropiat ar putea &i bune, pAstrand in su&letul #ostru lu-ina &ocului sacru dacic si inBelepciunea strAbunilor #ie* @acA in nu-ele %ui @u-ne2eu si al iubirii #or #eni la #oi oa-eni cu o in#ABAturA strAinA care #or sA #A de2bine, sA #A distru+A panA in te-elii te-plele sacre si sA #A stear+A scrierile sacre, sA nu ii ascultaBi* Ei #or sA #A deter-ine sA pierdeBi calea cea dreaptA, sA &iBi ca #itele inEu+ate, obidiBi, sA cAraBi in spinare o cruce pe care in locul soarelui lu-inos se #a a&la corpul unui o- -ort* Acei oa-eni ai intunericului, i-brAcaBi in #es-inte ne+re, #or pretinde cA #in de la @u-ne2eu, cA Fiul %ui

@u-ne2eu s4a intrupat unde#a in lu-e si cA ei aduc lu-inA su&letelor ru-anilor* SA nu ii credeBiQ Ei #enerea2A san+ele unui o- -ort si #or incerca sA #A dea sA beBi si-bolic, sub &or-a unei bAuturi alcoolice, din acel san+e, ca sA #A ia -inBile* SA4i alun+aBi dintre #oi, sA &u+iBi de ei* SA nu uitaBi #reodatA de &ocul sacru dacic si de su&letele strAbunilor,
Viaa Lui Zamolxe

11= si ini-ile #oastre nu #or &i cuprinse de lanBurile robiei* SA pAstraBi cultul strA-osilor, sA respin+eBi cultul -orBilor* 4 Nu, nu, nu #re- sA se inta-ple aceasta -Arite 2eu, stri+A oa-enii* 4 SA -A che-aBi -ereu in -inBile #oastre, cA acolo4-i #oi &ace cunoscutA pre2enBa* SA aprindeBi &ocuri sacre pe oriunde #eBi &i, si #A #eBi pAstra sAnAtosi si insAnAtosi, iar duhurile intunericului s4or duce inapoi in pustiurile unde hAlAduiesc* Si BineBi -inte cA ceea ce spuneBi in pre2enBa &ocului sacru dacic %e spuneBi 2eilor, %ui @u-ne2eu si @o-na2anei* MulBi-ea adunatA il ascultA cu -are atenBie* Marele %up Alb scrie cu#ant cu cu#ant #orbele lui 6a-ol3e care continuA sA le +rAiascA* 4 Nu uitaBi cA natura, cu toBi 2eii si 2anele ei, este sacrA, in+riEind4o #A in+riEiBi de #oi* AduceBi4#A a-inte -ereu sA #A bucuraBi la intalnirile cu 2eii, sA stiBi cA lu-ina e3istA in ini-ile #oastre* Focurile sacre rituale sA le pA2iBi sA &ie -ereu curate, &ArA sacri&icii de orice naturA* @e -A #eBi a#ea in su&letele #oastre ca strA-os al #ostru #eBi pAsi pe calea #ieBii Binand ca si acu- dru-ul #ieBii &ru-oase* Cei din Eurul %ui 6a-ol3e ii si-t iubirea si stiu cA ea le #a &i pa#A2A in toate clipele #ieBii* 4 @acA daBi ca o&randA %ui @u-ne2eu, paine, &ructe, -ancare pe care in nu-ele %ui @u-ne2eu le o&eriBi oa-enilor ne#oiasi, #eBi pri-i de la alBi oa-eni ceea ce #oi o&eriBi* Si ceea ce daBi sA &ie insoBit de lu-ina &ocului sacru* Pomana este bun"! dar /ert&a este rea* 4 Eu #oi pleca curand dintre #oi, le -ai spune 6a-ol3e* 7n linistea adancA 6a-ol3e continuA* 4 SA &iBi in stare sA au2iBi che-area Marelui %up Alb ca sA stiBi cA este -are unire intre #oi* @ar cand il #eBi recunoaste in stancile -unBilor, #eBi #enera su&letul lui, si4i #eBi au2i iarAsi +lasul, sA stiBi cA puterea nea-ului creste, aducandu4#A in preaE-a -ea* 6a-ol3e Arianul este acu- aproape de incheierea -isiunii Sale pe pA-ant, asa cu- i4a -enit4o tatAl sAu CrAciun, aceea a unui o- nAscut din &oc* %e -ai #orbeste incA* 4 Casta preoBeascA este puternicA in direptate, 6ustiia, si se #a -enBine asa prin che-area la &ocul sacru spre intrupare a su&letului -arelui inBelept Pytha+oras care se #a nu-i @ece2eu, cAci are in el 2ece -ari 2ei ai lu-ii* 5eBi pAstra #atra ne-uririi dacilor arieni -ereu aprinsA supra#e+hind aprinderea &ocurilor sacre la altarele 2eilor, si intunericul se #a i-prAstia* @e #eBi pAstra apele curate si li-pe2i
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

11?

atunci &ru-osul #ieBii rA-ane in ini-ile #oastre* @acA ur+iile istoriei ce #a ur-a #or &ace ca &lacAra sacrA sA nu #A -ai lu-ine2e calea spre @u-nie2Au si @o-na2ana, ur-asii nostri sA o reaprindA -ereu de la &ocul sacru &Acut de preoBi si preotese* S" a rindei mereu &ocurile sacre$ Prin ele #eBi Bine le+Atura cu spiritele strAbunilor nea-ului* 4 Cand #ei #eni din nou printre noi 2eul nostru iubitor de oa-eniM il intreabA cei pre2enBi cu speranBA in +lasuri* 6a-ol3e le dA -esaEul speranBei* 4 Eu sunt cel ce sunt! un om iubitor de oameni* Cand #eBi #edea chipul -eu si ale strAbunilor nostri cA #A pri#esc din stancile -unBilor sacri, co+aionii, sA stiBi cA ne +andi- la #oi* Cand #A #eBi apropia cu e#la#ie de chipurile noastre din piatrA in -AreBia -unBilor sA stiBi cA ini-ile #oastre incep sA se cureBe* Cu <0 de ani inainte de a se i-plini de 12 ori cate 21F ani de la ti-pul cand a- #enit eu pe lu-e, o stea #a strAluci puternic -ult ti-p pe cer* Atunci sA stiBi cA spiritul -eu s4a coborat in -iElocul nea-ului si spiritele strAbunilor se #or intrupa ti-p de <0 de ani* Cand se #or i-plini de 12 ori cate 21F ani de la ti-pul cand a- #enit pe lu-e sA stiBi cA su&letele nea-ului nostru au coborat in ur-asii nostri* Si abia dupA aceea esenBa su&letului -eu #a re#eni inapoi la @u-ne2eu si @o-na2ana dupA ce le4a tre2it pe cele care hAlAduiau pe pA-anturile dacilor arieni* Eu nu cobor in lu-e in trup ci doar in su&let* Nu #eBi a#ea un sal#ator in carne si oase, ci un spirit cAlAu2itor* A doua 2i le spune celor din anturaEul lui ulti-ele cu#inte' 4 SA -A daBi &ocului de unde -4a- nAscut in spirit* SA4-i ardeBi trupul -ort deasupra pesterii de la Apolo#raci* Acolo su&letul -eu #a -ai re#eni ca sA stea de #orbA cu no#acii si sA asculte susurul raului care cur+e -ai Eos* 7ncet su&larea i se rAreste si apoi incetea2A* "-ul 2ei&icat de oa-eni a -urit* 4 6eul cu >a-pla NinsA, FAuritorul de 7ni-i, a plecat la @u-nie2Au FArtatul si la Ma-a noastrA @o-na2ana, le spune tuturor cu +las puternic Marele %up Alb* Su&letul 7 S4a eliberat din carne, dar o parte rA-ane cu uriesii, cu no#acii ru-anilor si cu intre+ul lui popor* @upA -Asura inBelepciunii, a &aptelor si a #irtuBilor Sale noi spune- cA Zamolxe Arianul! zeu al #ieii si al n#ierii! este Fiul Lui Dumnezeu*
Viaa Lui Zamolxe

11F >rupul o-ului42eu este pre+Atit pentru incinerare asa cu- si4a dorit, deasupra pesterii de la Apolo#raci* 7n ti-pul ritualului de inAlBare a su&letului %ui la cer, un ciobAnas cantA dintr4un &luieras* Ru+ul s4a stins* Marele %up Alb, Mare Preot al dacilor, le #orbeste celor pre2enBi' 4 @e astA2i nea-ul nostru al ru-anilor, al dacilor arieni #a sArbAtori in &iecare an la sosirea pri-A#erii, la in#ierea naturii, ridicarea la cer a su&letului %ui 6a-ol3e, tri-isul ceresc* 5a &i SArbAtoarea Pri-A#erii,

Pastile, cand ne in#eseli- de -ai -ultA lu-inA si -ai puBin intuneric* Atunci, la cate#a 2ile dupA ce 2iua este e+alA cu noaptea, #o- serba 7n#ierea %ui 6a-ol3e* Che-A- ast&el ca o pArticicA din su&letul %ui sA in#ie in noi* Sti- cA El s4a dus acolo in cer si su&letul 7i este #iu alAturi de @u-ne2eu, @o-na2ana, de iubita %ui soBie 8endisa, de tAtanele CrAciun si de -aica %ui 5etra* Noi ur-asii lor #o- &ace din intrea+a @acie, DrAdina Maicii @o-nului 6a-ol3e, DrAdina Raiului @ac, care intr4o 2i #a cuprinde su&letul intre+ii lu-i* 7n #eci este cinstit 6a-ol3e ne-uritorul, FAt4Fru-os al nea-urilor tracilor* Asa sA ne aEute @u-nie2AuQ 6AuQ %a cate#a 2ile de la plecarea %ui 6a-ol3e la 2ei, %icu pre+Ateste cioplirea unui obelisc* " echipA de -esteri construiesc obeliscul de la Apolo#raci, dintr4o piatrA durA inaltA de caBi#a -etri, si-bol al -untelui creaBiei* Secole de4a randul, +eneraBii de daci sosesc neincetat la obelisc, ca sA reaprindA &ocul sacru dacic* Credinciosii chea-A in -editaBie pre2enBa Spiritului %ui 6a-ol3e, un FAt4Fru-os insoBit la dreapta de soare si la stan+a de lunA sau apArand cu soarele in &aBA si cu luna in spate* P @upA trecerea %ui 6a-ol3e la @u-ne2eu, %icu, Marele %up Alb, a scris istoria despre 6a-ol3e si a cuprins #orbele %ui de inBelepciune intr4o carte a in#ABAturilor, %e+ile %ui 6a-ol3e, un Code3 al iubirii de oa-eni, al le+ii strA-osilor sau al obiceiului pA-antului* DeneraBiile care au ur-at le4au structurat, au rescris -ereu pe plAcuBe de aur inBelepciunea pe care 6a-ol3e a lAsat4o pentru #esnicie poporului dacilor* Cu ti-pul apar in @acia altarele %ui 6a-ol3e* %u-ina &ocului sacru tre2ea su&letul o-ului la realitatea su&letului %ui @u-ne2eu*
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

11: "a-enii s4au deprins sA4% #enere2e pe 2eul 6a-ol3e* PreoBii 2a-ol3ieni o&iciau i-brAcaBi in alb* Ei au -enBinut cu perse#erenBA cultul &ocului sacru dacic, Focul %ui 6a-ol3e, Focul 5iu* S4a rAspandit si obiceiul bote2ului cu apA, &oc si Spiritul %ui 6a-ol3e* Cand a#eau prileEul, dacii aprindeau Ru+ul %ui 6a-ol3e, &ocul sacru de proporBii -ai -ari, pentru &olosul co-unitar* 7n preaE-a &ocului dacic se cantau balade si se in#ocau Psal-ii lui 6a-ol3e, #ersete create si &olosite de 7nsusi 6a-ol3e* SacerdoBii 2a-ol3ieni leau introdus treptat in ser#iciile rituale* Ei &oloseau crucea al cArui si-bol solar din -iEloc 7l repre2enta pe 6a-ol3e* Cu ti-pul dacii, -ai ales &e-eile, au #enerat4" ca 2eiBA pe 8endisa, soBia %ui 6a-ol3e, 2ana dra+ostei, &ertilitABii si ele-entelor naturii* Ea ur2ea destinele oa-enilor, in pre2enBa 8endisei a#eau loc cAsAtoriile ru-anilor* 7 s4au inAlBat te-ple si altare in toatA @acia* SArbAtoarea 8endisei, nu-itA bendi deia, a#ea loc in ti-pul lunii &lorilor* 6eiBa este in&ABisatA purtand douA cosiBe blonde lAsate pe spate* Cultul 8endisei a dat nastere bas-elor cu 7leana Cosan2eana*

PreoBia %ui 6a-ol3e s4a rAspandit peste tot in Binuturile tracilor* S4a dus #estea in toatA lu-ea anticA despre #aloarea preoBilor 2a-ol3ieni, sacerdoBi de renu-e si -edici de e3cepBie* Ei ii in#ABau pe oa-eni sA ur-e2e 6ustiia, iubirea, curaEul si sA nu se tea-A de -oarte* S4a incetABenit si obiceiul o&eririi darurilor iarna la ani#ersarea nasterii lui 6a-ol3e* @espre cadouri oa-enii spuneau cA #in de la Mos CrAciun, tatAl %ui 6a-ol3e, bAtranul care u-bla pe cer intr4un car tras de cerbi si apoi coboara prin sate cu sacul plin de daruri* Si -ai credeau cA si cu usile inchise -osul tot le intra pe cosul sobei noaptea in casA ca sA lase din preBioasa lui sarcinA si din bucuria de a i-pArtAsi cu alBii iubirea pentru &iul sAu 6a-ol3e* Anual! n ziua de Cr"ciun! dacii serbau at-t nasterea Lui Zamolxe c-t si e ,os Cr"ciun cel 0eneros* %icu, Marele %up Alb, a ser#it -ulBi ani ca Mare Preot* A predat apoi sta&eta unui preot -ai tanAr si s4a retras in -unBii cei inalBi ca sA &ie cat -ai aproape de in#ABAtorul sAu 6a-ol3e, ca sA4l adore pe cul-i solitare* Ni-eni nu stie cand a -urit, cand a plecat in di-ensiunea spaBialA si te-porarA a Cerului %ui 6a-ol3e, la >e-plul Celest al %ui 6a-ol3e* Adesea dacii au2eau che-area Marelui %up Alb si4si spuneau intre ei' H4 7ar a #orbit cu 6eul Mos, iar ne chea-A sA
Viaa Lui Zamolxe

11; cunoaste- 7ni-a %ui 6a-ol3eI* %upul, strA-osul -itic al ru-anilor, a continuat sA si-boli2e2e lu-ina, soarele si eroul nein&ricat* @upA sute de ani, Marele Preot @eceneu a re#i+orat cultul 2a-ol3ian, ca &orBA a idealului, sursA de inBelepciune si sAnAtate pusA in &olosul indi#idului si al obstii* S4a reconstituit si preoBi-ea 2a-ol3ianA, nu-itA preoBi-e decenee* 6a-ol3e, 2eu al #ieBii si al in#ierii, s4a perpetuat in su&letele ru-anilor* Focul %ui 6a-ol3e a dobandit statut sacru de 2eitate* @acii au construit altare si te-ple pentru Marele %up Alb, de#enit protectorul nea-ului* 8alada Lui Zamolxe, o chintesenBA in #ersuri a in#ABAturilor %ui 6a-ol3e Arianul Fiul %ui @u-ne2eu, este o -Arturie a credinBei de #eacuri* +"un pi ior de plai, pe"o gur de rai, stransu"ne"am in vale, o mulime mare% 5ugul am aprins, fo ul am in ins% La Zamolxe vrem, s ne in hinm% Doamne ne"om ruga, la puterea ta, trezire ne dai, pe"o gur de rai% Doamne, tu 'tpane, uvinte ne spune,

de inelep iune% Fo ul s"a"nteit, Zamolxe a privit, si"astfel ne"a grit7 " 1u poporul )eu, s ai Dumnezeu, i preotul tu, e un de eneu%
-oi da ii, poporul Lui Dumnezeu

119 :riunde umblai, voi s nu uitai, rugul aaai, la Domn v rugai% & din zori de zi, 4u u voi voi fi% $ar de o fi noapte, s privii departe, o hiul de )i"oi vede, atun ea vei rede, la voi ) uit, vrerea v"o as ult% ' mai luai aminte, restele sunt sfinte, la popor de zei, &arpaii"s temei% $n odru de umblai, aminte s luai, and frunza fosneste, De eneu vorbeste% Voi s"l as ultai, si s v"n hinai, bine uvanteaz, s"avei mintea treaz% 'a ru v e plaiu, sfant v este graiu, inimii de fo , viaa"i u noro % Voi oameni frumosi, s fii drgstosi% Drepi v ridi ai, oamenii vi"s frai, a6utor s dai% +e ei oropsii, s nu"i prsii% &el e v mangaie, la )ine"o s vie%

Viaa de v"o dai,

Viaa Lui Zamolxe

120 s v aprai, asta nu uitai7 Vei fi inviai# Vieile"n dreptate, sunt nenumrate% &el e"n )ine rede, la rima nu vede, iau suspinul greu% De poporul )eu, voi vorbi mereu, sus la Dumnezeu% &and hora"i in inge, la )ine"o a6unge, ante bu uros, din omul frumos% .tun i si ali zei, vor avea temei, s se"nveseleas , doina s porneas , si s v iubeas % 'i and v vorbii, s v amintii, graiul omenos, e el mai frumos% &"al zeilor grai, e"n antul de nai, p"un pi ior de plai, pe"o gur de rai% UUUUUUUU 121 &cTivalene de nume VroVrii A-en O /2eul0 A-un O Atu- O Ra Apolo#raci O /pestera0 Polo#ra+i Atel O /&lu#iul0 5ol+a Athenai O /orasul0 Athena O Atena 8orysthenes O /&lu#iul0 Nipru Cyrus O /re+ele0 Cirus O Loresh @achia O @ochia O /Bara0 @acia @unara O /&lu#iul0 @unArea O 7stros O 7stru E&esos O /orasul0 E&es eraSleitos O eraclit 7stros O /&lu#iul0 7stru O @unArea O @unara Loresh O /re+ele0 Cyrus O Cirus cel Mare %u3or O /orasul0 >heba O >eba O @iospolis

Maris O /raul0 Mures Miletos O /orasul0 Milet " Eu3einos Pontos O /-area0 Pontul Eu3in O Marea Nea+rA Pharsa O /orasul0 Persepolis Pontul Eu3in O /-area0 " Eu3einos Pontos O Marea Nea+rA Pytha+oras O Pytha+ora O Pita+ora Ra O /2eul0 A-en O A-un >anais O /&lu#iul0 @on >hales O >ales >heba O /orasul0 >eba O %u3or >hraSe O >hracia O /Bara0 >racia >ibiscos O /raul0 >isa >yras O /&lu#iul0 Nistru 6a-ol3e O 6a-ol3is O 6a-ol3es 6arathushtra O 6oroaster O 6oroastru Vre2curtri a#* O li-ba a#estanAN dac* O li-ba dacA( ru-anAN ebr* O li-ba ebraicAN e+* O li-ba e+ipteanAN +r* O li-ba +reacA clasicA( #echeN lat* O li-ba latinAN san* O li-ba sanscritA
Viaa Lui Zamolxe

122 mic dicionar de termeni akousmatos /+r*0 %ecBie teoreticA* asha /a#*0 7n reli+ia 2oroastrA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar /vide inde30* atash /a#*0 Focul sacru la 2oroastrieni /vide inde30* dava /dac*0 Cetate -ilitarA &orti&icatA cu #aluri de pA-ant, sanBuri de apArare si palisade intArite* faravahar /a#*0 Si-bol spiritual constand dintr4un o- cu aripi /vide inde30* frashokereti /a#*0 Reinnoirea lu-ii /vide inde30* hes, hasmos /+r*0 7sihas-ul* hes, hia /+r*0 7sihia* iustitia /lat*0 7n tradiBia latinA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar* 6ustiia /dac*0 7n tradiBia dacA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar* katharsis /+r*0 Puri&icare, tehnici de puri&icare /vide inde30* logos /+r*0 7n &iloso&ia +reacA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar* maat /e+*0 7n tradiBia spiritualA e+ipteanA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar* manthre /a#*0 7n#ocaBii &olosite in reli+ia 2oroastrA* menora /ebr*0 7n tradiBia iudaicA s&esnicul cu -ai -ulte braBe* sanatana dharma /san*0 7n tradiBia #edicA si hindusA se-ni&icA ordinea -ani&estatA prin dreptate si ade#Ar* theios aner /+r*0 7n tradiBia +reacA reli+ioasA strA#eche insea-nA o-

considerat di#ini2at prin posesia intr4un +rad inalt al unui spirit di#in sau prin atribuirea &iliaBiei di#ine* virtus /lat*0 5irtute, co-portare #irtuoasA*
'umar si perspe tiva de idei

12< Sumar i Ver2Vectiva de idei 6a-ol3e /6a-ol3is sau 6al-o3is0 este binecunoscut printre istorici si printre cei care studia2A reli+iile ca 2eu -esianic si erou ci#ili2ator al dacilor, strA-osii care printr4un proces de etno+ene2A au dat nastere poporului ro-an de astA2i* " incercare de reconstituire a unei bio+ra&ii a %ui 6a-ol3e, Marele 6eu al dacilor este te-erarA* @esi in&or-aBiile pro#enite din antichitate se spriEinA pe le+ende si -ituri, se poate &ace totusi o schiBare* Ceea ce re2ultA este o bio+ra&ie tot asa de le+endarA ca si sursele istorice &olosite* E3istA in&or-aBii care pot &i &olosite ca piloni de re&erinBA* Se stie de e3e-plu de la istoricul erodot cA 6a-ol3e a stat in insula Sa-os cu Pytha+oras, care cel -ai probabil era nAscut in preaE-a anului ?;0 i*e*n* @acA Bine- sea-a cA 6a-ol3e a &ost in#ABAcelul lui Pytha+oras, ar putea &i o distanBA de 20 de ani intre nasterile lor, prin ur-are anul de nastere al lui 6a-ol3e ar &i ?F0 i*e*n* Ast&el El &ace parte dintre personalitABile reli+ioase paradi+-atice ale Erei A3iale /secolul al 57lea i*e*n* al -arilor iniBiaBi0 alAturi de 8uddha, Con&ucius, %ao4>2u, Maha#ira, Pytha+oras si pro&etul 6aharia* Presupune- ca 2i de nastere a %ui 6a-ol3e ceea ce este astA2i 2iua de CrAciun, 2? dece-brie, in aria Sar-ise+etu2a Re+ia* Acolo e3istA de -ult ti-p un #echi sanctuar al reli+iei dacilor re&or-atA de 6a-ol3e in ti-pul #ieBii Sale* AstA2i in Ro-ania, la Sar-ise+etu2a Re+ia, se -ai a&lA incA rA-AsiBe ale te-plelor cultului antic* 5iaBa lui Pytha+oras a Eucat un rol deosebit in cea a %ui 6a-ol3e* 7nBeleptul din Sa-os /Pytha+oras era nAscut in insula +reacA Sa-os din 7onia, re+iune din Drecia anticA0 a plecat din 8abilon in anul ?<? i*e*n* pe ti-pul in#a2iei persane /in&AptuitA de cAtre re+ele Cirus Cel Mare0 si a stat in Bara E+iptului panA cand persii /sub re+ele Ca-bise 770 au cucerit4o in anul ?2? i*e*n* Persii l4au luat capti# pe Pytha+oras in 8abilon, unde inBeleptul a stat alAturi de preotul 2aroastrian nu-it 6arates panA in anul ?20 i*e*n* cand a re#enit in insula Sa-os, locul sAu de bastinA in 7onia* Periplul spiritual al lui Pytha+oras a durat ast&el 20 de ani* 7n&or-aBiile cu re&erire la #iaBa lui Pytha+oras si e#oluBia i-periului persan, la acele #re-uri, sunt pe lar+ cunoscute si ser#esc ca repere in ti-p*
Viaa Lui Zamolxe

12= 7storicul erodot -enBionea2A cA 6a-ol3e a studiat cu Pytha+oras* Cu#intele istoricului au &ost cA 6a-ol3e i4a &ost scla# lui Pytha+oras, dar interpretarea acestei a&ir-aBii este cA i4a &ost -ai de+rabA in#ABAcel stiindu4se cA nu e3istA do#e2i istorice cA Pytha+oras a#ea scla#i* 7nter#alul de ti-p cat 6a-ol3e a studiat cu Pytha+oras a &ost probabil

de doi ani, panA cand inBeleptul s4a decis in ?1; i*e*n* sA -ear+A in Croton, o colonie +reacA din Drecia Mare, in sudul 7taliei* " altA deducBie este cA 6a-ol3e a reiterat periplul spiritual al -aestrului %ui spiritual Pytha+oras* 7n anul ?1; i*e*n* este probabil cA 6a-ol3e a -ers in 8abilon unde a studiat cu acelasi preot 2aroastrian 6arates ti-p de trei ani* Apoi 6a-ol3e a trecut prin 7erusali- in anul ?1? i*e*n*, la ti-pul s&inBirii celui de4al doilea te-plu al iudeilor, continuandu4si in acelasi an periplul spre E+ipt, unde a stat incA trei ani* 6a-ol3e a deprins ast&el o in#ABAturA solidA, acu-uland inBelepciune din lu-ea spiritualA anticA, in ti-pul celor opt ani de cand a pArAsit te-porar @acia* Reintors acasA, probabil in anul ?12 i*e*n*, 6a-ol3e a iniBiat o serie de re&or-e reli+ioase si sociale cu scopul de a ci#ili2a nea-ul SAu* 1cenicia %ui 6a-ol3e Arianul &AcutA cu inBeleptul Pytha+oras a sle&uit ba2a in#ABAturilor Sale* CredinBele %ui 6a-ol3e erau' 1* "pune4te rAului, respectA ade#Arul, cautA dreptatea si u-ple4te de lu-inA in su&let* 1r-and acestea puterea intunericului scade* 2* >rAieste in ar-onie cu oa-enii, dar dacA ei nu sunt pasnici trebuie con&runtaBi pentru cA -inBile le sunt stApanite de intuneric* <* "-ul care +reseste sA4si repare co-plet &aptele rele, dacA -ai este posibil, iar dacA nu sA4si pri-eascA pedeapsa pentru +reseli* =* RespectA pe oricine, dar dacA cine#a nu -eritA onoarea pe care io dai atunci i+norA acea persoanA* ?* 7n tot ce &aci ur-ea2A lu-ina %ui @u-ne2eu* F* Cei care dobandesc Spiritul 7nBelepciunii -er+ in i-pArABia %ui @u-ne2eu si sunt ne-uritori* :* %ui @u-ne2eu sau 2eilor nu le &ace niciodatA sacri&icii ba2ate pe o-orarea &iinBelor si pe distru+erea de &lori si &ructeN di#initABile nu au ne#oie de o&ertele -ateriale ale oa-enilor* Sacri&iciul tAu trebuie inBeles ca renunBarea la de2ordine in +anduri, #orbe si &apte* ;* 7n#aBA de la orice popor ceea ce are -ai bun, ast&el lu-ina nea-ului tAu #a strAluci -ai puternic* 9* >rAieste si-plu, &ru-os si drept*
'umar si perspe tiva de idei

12? 10* SA pri#esti &lacAra &ocului sacru, le+Atura ta cu @u-ne2eu* 6a-ol3e Arianul a de#enit Mare Preot, apoi #icere+e si re+e, putand in &elul acesta sA4Si aplice -ai e&icient re&or-ele* Ca le+islator si lider reli+ios El a &ost cunoscut in lu-ea +reacA a #re-ii Sale si a ti-pului ce a ur-at* CaBi#a istorici %4au -enBionat in cronicile lor* 6a-ol3e a#ea cunostinBe de astrono-ie, -edicinA si -ate-aticA pe care le in#ABase iniBial de la Pytha+oras apro&undandu4le ulterior in 8abilonia si in E+ipt* Reli+ia pe care 6a-ol3e a &ondat4o, cunoscutA -ai apoi ca 2a-ol3ianis-, un cult solar, a &ost atat un cre2 al sal#Arii su&letului cat si unul al -isterelor* 7n ea sacrul se i-bina cu secularul &ArA ca societatea sA de#inA teocraticA* Nu se stiu prea -ulte despre cu- a

e#oluat ea de4a lun+ul ti-pului, dar se pare cA, la un ti-p dupA -oartea %ui 6a-ol3e, dacii au re#enit la practicarea Eert&elor* Aceasta poate e3plicA de ce cre2ul 2a-ol3ian a a#ut un -are declin istoric C Mircea Eliade, un binecunoscut erudit in studii ale reli+iilor, 7l nu-este pe 6al-o3is( 6a-ol3e, 2eul dispArut* E3istA astA2i ur-e clare ale cre2ului %ui 6a-ol3e in reli+ia popularA a ro-anilor* "ri+inea anu-itor tradiBii si obiceiuri indicA -ai de+rabA un &ilon autohton decat crestin* Studiile de etno+ra&ie si &olclor ro-anesc au de2#Aluit ur-e ale cultului 2a-ol3ian care au persistat si chiar e#oluat de4a lun+ul secolelor de do-inaBie crestinA, cu precAdere cea a 8isericii "rtodo3e Ro-ane /8"R0* 7n pre2ent un nou cre2 renaste ca neo2a-ol3ianis-, 2a-ol3ianis- -odern /ter-enii sunt sinoni-i cu spiritualitatea 2a-ol3ianA0, ar-oni2and #echile in#ABAturi ale %ui 6a-ol3e cu spiritualitatea -odernA ba2atA pe parteneriatul o- C naturA*
Viaa Lui Zamolxe

12F SummarS and tTe idea Ver2Vective 6a-ol3e /6a-ol3is or 6al-o3is0 is best Sno)n a-on+ historians and students o& reli+ious studies as a -essianic +od and ci#ili2in+ hero o& @acians, the ancestors o& the present days Ro-anian people, a&ter a lon+ process o& ethno +enesis* >he reconstruction o& a bio+raphical account o& 6a-ol3e, the Dreat Dod o& @acians, is a challen+in+ tasS* Althou+h the in&or-ation &ro- anti.uity -ay rely on le+ends and -yths, a bio+raphical sSetch could still be created* >he result is that any bio+raphy is as le+endary as the historical data e-ployed* Certain data is used as pillars o& re&erence* 7t is Sno)n &or instance &ro- the historian erodotus that 6a-ol3e li#ed in the island o& Sa-os )ith Pytha+oras, )ho -ost liSely )as born about ?;0 8CE* 7& )e presu-e that 6a-ol3e )as Pytha+oras$ pupil, there -ay be a +ap o& 20 years bet)een their birth dates, hence 6a-ol3e$s birth is about in the year ?F0 8CE* >hus he is part o& the A3ial A+e alon+ )ith other paradi+-atic reli+ious &i+ures such as 8uddha, Con&ucius, %ao4>2e, Maha#ira, Pytha+oras, and prophet 6echariah* We presu-e 6a-ol3e$s birthday to be )hat is no)adays Christ-as @ay, 2? @ece-ber* >he place o& birth is in the area o& Sar-ise+etu2a Re+ia, )here e3isted &or lon+ an old sanctuary o& the @acian reli+ion that 6a-ol3e -ana+ed to re&or- durin+ his li&eti-e* Re-nants o& the ancient cult te-ples ci#ilisation can still be seen today in Ro-ania at Sar-ise+etu2a Re+ia* >he li&e o& Pytha+oras played a +reat role in that o& 6a-ol3e* >he Sa-ian sa+e /Pytha+oras )as born in the DreeS island o& Sa-os0 le&t 8abylon in ?<? 8CE at the ti-e o& Persian in#asion /by Sin+ Cyrus the Dreat0 and stayed in E+ypt until the Persians /Sin+ Ca-byses 770 con.uered it in ?2? 8CE* Pytha+oras )as taSen to 8abylon, as capti#e, by the Persians and stayed there )ith a 6oroastrian priest, na-ed 6arates, until ?20 8CE )hen he returned &ro- the 20 year lon+

spiritual Eourney to Sa-os, his birthplace in 7onia /part o& the ancient Dreece0* Such )ell4Sno)n historical data ser#e as points o& re&erence in ti-e* erodotus re-arSs that 6a-ol3e studied )ith Pytha+oras /the historian$s )ords )ere that 6a-ol3e )as his sla#e, but )e interpret the state-ent as bein+ his pupil instead, since there aren$t accounts o&
'ummar, and the idea perspe tive

12: Pytha+oras Seepin+ sla#es0* >he ti-e period o& 6a-ol3e$s study )ith Pytha+oras )as probably o& t)o years until the sa+e decided in ?1; 8CE to +o to Croton, a DreeS colony in Ma+na Draecia, the Southern 7taly* Another reasonin+ is that 6a-ol3e reiterated the lon+ Eourney o& his spiritual -aster* 7n ?1; 8CE 6a-ol3e probably )ent to 8abylon )here he studied )ith the sa-e priest 6arates three years, then he passed throu+h Rerusale- in ?1? 8CE at the ti-e o& dedication o& the second te-ple, and then he )ent to E+ypt in the sa-e year &or a &urther three years in order to deepen his learnin+* "#erall it can be said that 6a-ol3e )as a)ay &ro- @acia ei+ht year, a ti-e )hen he ac.uired +reat )isdo- o& the ancient spiritual )orld* Returnin+ ho-e in about ?12 8CE, 6a-ol3e started a series o& reli+ious re&or-s in order to ci#ilise his people* is apprenticeship )ith Pytha+oras shaped the bacSbone o& his teachin+s* >he belie&s that 6a-ol3e held )ere that' 1* @o oppose e#il, honour the truth, looS &or Eustice and &ill your soul )ith Eustice* 8y &ollo)in+ those, the po)er o& darSness di-inishes* 2* %i#e in har-ony )ith people, but i& they are not peace&ul enou+h they should be con&ronted &or their -inds are -astered by darSness* <* Any person )ho did )ron+ deeds should restore the- i& possibleN else that person is to be punished &or o)n -istaSes* =* Respect e#erybody, but i& so-eone is un)orthy o& it Eust i+nore that person* ?* 7n all that you do, looS at &ollo)in+ the li+ht o& Dod* F* >hose )ith plenty o& >he Spirit o& Wisdo- +o to the Sin+do- o& Dod and are i--ortals* :* Ne#er o&&er sacri&ices, based on Sillin+ and destruction o& &lo)ers and &ruits, to Dod or +odsN deities don$t need your -aterial o&&erin+s* Tour sacri&ice has to be understood as +i#in+ up disorder in thinSin+, speaSin+ and actin+* ;* %earn &ro- any nation )hat they ha#e the best, thus the li+ht o& your people shines bri+hter* 9* %i#e si-ply, beauti&ully and Eustly* 10* %ooS at the &la-e o& the sacred &ire that is your linS to Dod* 6a-ol3e the Arian beca-e Dreat Priest, then Sin+, thus bein+ able to be -ore e&&icient )ith his re&or-s* As le+islator and reli+ious
Viaa Lui Zamolxe

12; leader 6a-ol3e )as Sno)n in the DreeS )orld o& his ti-e and therea&ter* e had Sno)led+e o& astrono-y, -edicine and -athe-atics that )ere learned pri-arily &ro- Pytha+oras, then deepenin+ it 8abylonia and E+ypt* >he reli+ion that 6a-ol3e instituted, Sno)n as 2a-ol3ianis-, a solar cult, )as both a creed o& soul sal#ation and o& -ysteries* 7n it the sacred inter-in+led )ith the secular, yet the society )asn$t theocratic* Not -uch is Sno)n o& the e#olution o& 2a-ol3ianis- o#er the a+es, but it see-s that later on the @acians re#erted to sacri&ices* >hat -ay e3plains )hy 2a-ol3ianis- had a do)nturn in history C Mircea Eliade, a )ell4Sno)n scholar o& studies in reli+ion, calls 6a-ol3e( 6al-o3is a #anishin+ +od* >here are today rele#ant traces o& 6a-ol3e$s creed in the popular reli+ion o& Ro-anians* >he ori+in o& certain traditions and custo-s point out to a nati#e rather than Christian basis* Studies in Ro-anian ethno+raphy and &olSlore ha#e unco#ered trails o& 6a-ol3ian creed that sur#i#ed and e#en e#ol#ed durin+ centuries o& Christian do-ination /-ainly o& the Ro-anian "rthodo3 Church0* At present a ne) creed is e-er+in+ as Neo42a-ol3ianis-, -odern 6a-ol3ianis/ter-s si-ilar to that o& 6a-ol3ian spirituality0 blendin+ the old teachin+ o& 6a-ol3is )ith -odern spirituality based on hu-an4nature partnership*
8ibliografie re omandat

129 bibliografie recomandat

8ahn, Paul D*, editor /199F0 1ombs, Graves and )ummies, %ondon' Weiden&eld V Nicolson* 8alas, Edith /19;:0 8ran usi and 5umanian folk traditions, Ne) TorS' Colu-bia 1ni#ersity* 8erciu, @u-itruN 8erciu4@rA+hicescu, Adina /19;F0 5zboiul dintre gei si persi ><3 i%e%n%, 8ucuresti' Editura MilitarA* 8er+son, enri /19<?0 1he 1?o 'our es of )oralit, and 5eligion, Darden City' @oubleday and Co-pany* 8ernea, Ernest /199:0 'paiu, timp si auzalitate la poporul roman, 8ucuresti' Editura u-anitas* 8la+a, %ucian /19;<0 )esterul )anole, 8ucuresti' Editura Albatros* 8radley, Pa-ela /19990 .n ient 4g,pt75e onstru ting the +ast, Ca-brid+e' Ca-brid+e 1ni#ersity Press* 8ucurescu, Adrian /199;0 Da ia se ret, 8ucuresti' Editura Arhetip* 8udis, Monica /199;0 )i ro osmosul gospodres 7 +ra ti i magi e si religioase de aprare, 8ucuresti' Editura Paidea* 8uli+a, Sorin %ory /200;0 8ran usi7 5eligiozitate, filosofie si art, Craio#a' Editura 1ni#ersitaria* 44444 /20090 'imbolisti sa r in opera lui &onstantin 8ran usi, Craio#a' Scrisul Ro-anesc* 8unson, Mar+aret /19910 1he 4n , lopedia of .n ient 4g,pt, "3&ord' Facts "n File %i-ited* 8usuioceanu, Ale3andru /20090 Zamolxis sau mitul da i in istoria si legendele spaniole, 8ucuresti' Editura @AC7CA* Che#alier, ReanN Dheerbrant, Alain /199=0 Di ionar de simboluri, #ol* 14<,

8ucuresti' Editura Arte-is* ClarS, Lenneth /200? J19F9K0 &ivilisation7 . +ersonal Vie?, %ondon' Rohn Murray /Publishers0* CoruB, Pa#el /200?0 :mul din &arpai, 8ucuresti' Editura Ste&an* 44444 /200F0 :amenii lui Zamolxe, 8ucuresti' Editura Ste&an* 44444 /200:0 *ltimul mag, 8ucuresti' Editura Pa#el CoruB* 44444 /200;0 &odul lui Zamolxe, 8ucuresti' Editura Pa#el CoruB* 44444 /20090 -oi vom renaste dintr"un vis, 8ucuresti' Editura Pa#el CoruB* 44444 /2010a0 )antuirea de dup umplita rt ire, 8ucuresti' Editura Pa#el CoruB* 44444 /2010b0 Zamolxe .rianul, 8ucuresti' Editura Pa#el CoruB* Crainicu, Feli3N 7oniBA, Cristi /20090 Legendele da ilor liberi, 8ucuresti' Editura @acica* Crisan, 7on oraBiu /200:0 )edi ina in Da ia, 8ucuresti' Editura @acica* 44444 /200;0 &ivilizaia geto"da ilor, 2 #ol*, 8ucuresti' Editura @acica* Cuesdean, %ucian 7osi& /200F0 5omana, limba ve hii 4urope, 8ucuresti' Editura Soli&* Viaa Lui Zamolxe

1<0
CursetEi, Pa#ryN @astur, Ral /192F0 1he Zoroastrian Do trine of a Future Life7 From Death to the $ndividual @udgement, Colu-bia 1ni#ersity 7ndo47ranian Series, 5ol* 2* Ne) TorS' Colu-bia 1ni#ersity Press* @ar-esteter, Ra-es /1;;00, trad*, 1he Zend".vesta% Part 1, >he Sacred 8ooSs o& the East, 5ol* =, F* Ma3 Muller, ed*, "3&ord' >he Clarendon Press* 44444 trad* /1;;<0 1he Zend".vesta% Part 2, >he Sacred 8ooSs o& the East, 5ol* 2<, F* Ma3 Muller, ed*, "3&ord' >he Clarendon Press* @a#id, Rosalie /199;0 Aandbook to Life in .n ient 4g,pt, Ne) TorS' Facts "n File, 7nc* @elcea, Eu+en /20000 'e retele 1errei7 $storia in epe in &arpai, Craio#a' Editura "biecti#* @ensusianu, Nicolae /2000 J191<K0 Da ia preistori , Editura Meteor* @rA+an, Constantin 7osi& /19:F0 -oi, tra ii si istoria noastr multimilenar, Milano' Editura Na+ard* @urShei-, E-ile /19:10 1he 4lementar, Forms of the 5eligious Life, %ondon' Deor+e Allen V 1n)in %td* Eliade, Mircea /19=<0 &omentarii la Legenda )esterului )anole, 8ucuresti' Editura Publico-* 44444 /19F?0 5ites and ',mbols of $nitiation, Ne) TorS' arper V Ro) Publishers* 44444 /19:20 Zalmoxis, the Vanishing God7 &omparative 'tudies in the 5eligions and Folklore of Da ia and 4astern 4urope, Chica+o' 1ni#ersity o& Chica+o Press* 44444 /19::0 Forgerons et al himistes, Paris' Fla-arion* 44444 /19;00 De la Zalmoxis la Genghis"Aan, 8ucuresti' Editura StiinBi&icA si EnciclopedicA* 44444 /19;:0, editor se&, 1he 4n , lopedia of 5eligions, Ne) TorS' Mac-illan Publishin+ Co-pany* 44444 /19920 $storia redinelor si ideilor religioase, ChisinAu' 1ni#ersitas* E#see#, 7#an /199=0 Di ionar de simboluri si arhetipuri ulturale, >i-isoara' Editura A-arcord* Finne+an, Ruth * /19920 :ral 1raditions and the Verbal .rts7 . Guide to 5esear h +ra ti es, %ondon' Routled+e* Fochi, AdrianN @atcu, 7ordan /20020 8ibliografia general a etnografiei si fol lorului romanes , 8ucuresti' Editura Saeculu- 7*"* Dahlin, %ucia /20010 4g,pt7 Gods, ),ths and 5eligion, %ondon' %oren2 8ooSs* Dai#oronschi, 5lad /20020 )atri ile spaiului tradiional, 8ucuresti' Editura Paidea* Da#riluBA, Nicu /199;0 )entaliti si ritualuri magi o"religioase, 7asi' Poliro-* Debhardi, %ude)i+ Albrecht /1::;0 Ges hi hte des 5ei hs Aungarn und der damit

verbundenen 'taaten, %eip2i+' 7* >heil* Dennep, Arnold #an /199F0 5iturile de tre ere, 7asi' Poliro-* Deor+escu Mircea /20100 Da ia lui Zamolxis, zeul elest, Filipestii de >ar+' Editura Antet* Dhinoiu, 7on /20010 +anteonul romanes , 8ucuresti' Editura EnciclopedicA* 44444 /200<a0 .tlasul etnografi roman, 5ol* 7 C abitatul, 8ucuresti' Editura Acade-iei Ro-ane si Editura Monitorul "&icial* 44444 /200<b0 .tlasul etnografi roman, 5ol* 77 C "cupaBiile, 8ucuresti' Editura Acade-iei Ro-ane* 8ibliografie re omandat

1<1
44444 /200=0 &rrile sufletului, 8ucuresti' Editura Etnolo+icA* 44444 /200?0 &omoara satelor7 alendar popular, 8ucuresti' Editura Acade-iei Ro-ane* 44444 /200:0 'rbtori si obi eiuri romanesti, 8ucuresti' Editura Elion* 44444 /200;a0 .tlasul etnografi roman, 5ol* 777 C >ehnica popularAN Ali-entaBia, 8ucuresti' Editura Acade-iei Ro-ane* 44444 /200;b0 )i en i lopedie de tradiii romanesti7 srbtori, obi eiuri, redine, mitologie, 8ucuresti' Editura A+ora* Dnoli, Dheraldo /19;00 Zoroaster(s 1ime and Aomeland7 . 'tud, of the :rigins of )azdeism and 5elated +roblems, Naples* 44444 /19;:0 W6arathushtra,I in 1he 4n , lopedia of 5eligions, edited by Mircea Eliade, Ne) TorS' Mac-illan Publishin+ Co-pany* Dodea, 7oan /200:0 Di ionar etnologi roman, 8ucuresti' Editura Etnolo+icA* Dod)in, Roscelyn /19;10 ),ster, 5eligions in the .n ient Borld, %ondon' >ha-es and udson %td* Drant, Michael /19;F0 . Guide to the .n ient Borld7 . Di tionar, of &lassi al +la e -ames, >he * W* Wilson Co-pany* erodot /19F10, $storii, #ol* 1, 8ucuresti' Editura stiinBi&icA* us2ti, Andras /1:910, : es u66 Da ia .Z .Z 4rdel,nek 5egi 4s )ostani .llapot6arol Valo Aistoria, Lessin+er Publishin+* Lernbach, 5ictor /19;<0 Di ionar de mitologie general, 8ucuresti' Editura Albatros* Llausner, Roseph /19??0 1he )essiani $dea of $srael from its 8eginning to the &ompletion of the )ishnah, Ne) TorS' >he Mac-illan Co-pany* Losso)ic2, CaEetanus /1;F:0 Gata .hunavaiti, Petropoli' 7-pensis Caesareae 1ni#ersitatis* Lrohn, Laarle /19:10 Folklore )ethodolog, Formulated b, @ulius Crohn and 4xpanded b, -ordi 5esear hers, Austin' 1ni#ersity o& >e3as Press* %ehner, MarS /200;0 1he &omplete +,ramids, %ondon' >ha-es V udson %td* %o2o#an, Eu+en /200F0 Da ia 'a r, 8ucuresti' Editura Saeculu- 7*"* MacLen2ie, Andre) /19::0 Dra ula &ountr,7 1ravels and Folk 8eliefs in 5omania, %ondon' 8arSer* Manolache, @u-itru /200F0 1ezaurul da i de la 'inaia D Legend sau adevr o ultat9, 8ucuresti' Editura @acica* Mellersh, * E* %* /19:F0 &hronolog, of the .n ient Borld7 <E,EEE 8%&% to .%D% ;FF, %ondon' 8arrie and RenSins %td* Miulescu, Nicolae /19:?0 Daksha, God(s &ountr,, Editura Na+ard* Modorcea, Drid /20010 8ran usi inainte de 8ran usi, 8ucuresti' Editura Se-ne* Mo--sen, >heodor /1;?F0 5omis he Ges hi hte, #ol* 777, 8erlin* Musat, Mircea /19;00 $zvoare si mrturii strine despre strmosii poporului roman7 ulegere de texte, 8ucuresti' Editura Acade-iei Republicii Socialiste Ro-ania* Neusner, Racob /19;=0 )essiah in &ontext7 $srael(s Aistor, and Destin, in Formative @udaism, Philadelphia' Fortress Press* Noica, Constantin /19910 +agini despre sufletul romanes , 8ucuresti' Editura

u-anitas* "ltean, @an /20020 5eligia da ilor, 8ucuresti' Editura Saeculu-* Viaa Lui Zamolxe

1<2
44444 /200;0 )unii da ilor7 &ltorii pe plaiurile regesti ale 'armizegetusei, 8ucuresti' Editura @acica* Papadopol4Cali-ah, Al* /200:0 ' rieri ve hi pierdute atingtoare de Da ia, 8ucuresti' Editura @acica* Patai, Raphael /19:90 1he )essiah 1exts, @etroit' Wayne State 1ni#ersity Press* Pa#ry, CursetEiN Ral, @astur /192F0 1he Zoroastrian Do trine of a Future Life7 From Death to the $ndividual @udgement, Colu-bia 1ni#ersity 7ndo47ranian Series, 5ol* 2*, Ne) TorS' Colu-bia 1ni#ersity Press* Piticaru, 7lie /19=10 1eoria evoluiei spirituale, 8ucuresti' >iparul HCartea ro-aneascAI* Platon /19:=0 &harmides, "pere 7, 8ucuresti' Editura StiinBi&icA* RAdulescu4Motru, Constantin /19990 +sihologia poporului roman si alte studii de psihologie so ial, 8ucuresti' Editura Paideia* Ro+o2, 5iorel /20020 Familia in redine, rituri, obi eiuri, Satu Mare' Editura SolstiBiu* Russu, 7on 7osi& /2009 J19==419=;K0 5eligia geto"da ilor7 zei, redine, pra ti i religioase, 8ucuresti' Editura @acica* 44444 /2009 J19?9K0 Limba tra o"da ilor, 8ucuresti' Editura @acica* SArbAtoare, "cta#ian /2010a0 +e &alea Lui Zamolxe7 1rilogie zamolxian, Sydney' Sarbatoare Publications* 44444 /2010b0 5omanul s"a ns ut zamolxian7 $ntrebri si rspunsuri despre renasterea zamolxian, 8ucuresti' Editura @acoRo-anA >@C* SA#escu, Napoleon /19990 -oi nu suntem urmasii 5omei, 8ucuresti' Editura 7ntact* Senn, arry A*N Stephens, Martine /19;20 Bere"?olf and vampire in 5omania, Ne) TorS' Colu-bia 1ni#ersity* Si-s, Martha C* /200?0 Living Folklore7 .n $ntrodu tion to the 'tud, of +eople and their 1raditions, %o+an' 1tah State 1ni#ersity Press* Stahl, enri * /19;<0 4seuri riti e despre ultura popular romaneas , 8ucuresti' Editura Miner#a* Stroe, Deo /19990 Da o5omania nemuritoare7 Legende si realiti, 8ucuresti' Editura >e-pus* 44444 /20020 'tiina da oromanisti ii pe inelesul tuturor, 8ucuresti' Editura >e-pus* 44444 /200F0 $n utarea lui Zamolse in Da o5omania, 8ucuresti' Editura @acoRo-anA >@C* >oader, Serban /200:0 +oman si dar, 8ucuresti' Editura Etnolo+icA* >onciulescu, Paul %a2Ar /19990 De la 1rtria la Gara Luanei, 8ucuresti' Editura Miracol* >ro-p&, Darry /19900 $n 'ear h of :rigins, Ne) @elhi' Sterlin+ Publishers Pri#ate %i-ited* 5artic, Andrei /199:0 )agistralele tehnologi e ale ivilizaiei da ilor, ChisinAu' Editura 8asarabia* 44444 /199;0 Drumul spre Cogaionon, ChisinAu' Editura 8asarabia* 1bicini, Abdolony-e /1;;F0 Les origines de l(histoire 5oumaine, Paris' Ernest %erou3* 5inereanu, Mihai /200;0 Di ionar etimologi al limbii romane pe baza er etrilor de indo"europenisti , 8ucuresti' Editura Alcor* 8ibliografie re omandat

1<<
5ulcAnescu, Mircea /19910 Dimensiunea romaneas a existenei, 8ucuresti' Editura FundaBiei culturale ro-ane* 5ulcAnescu, Ro-ulus /19;?0 )itologie roman, 8ucuresti' Editura Acade-iei

Republicii Socialiste Ro-ania* Werthei-, Mar+aret /199?0 +,thagoras( 1rousers7 God, +h,si s, and the Gender Bars, Ne) TorS' >i-es 8ooSs* 6aehner, Richard Charles /19?F0 1he 1ea hings of the )agi7 . ompendium of Zoroastrian 8eliefs, %ondon' Sheldon Press* Viaa Lui Zamolxe

1<= #ndex
Ahura Ma2dah, 9, ?<4F:, 10? Ai+yptos vezi E+ipt akousmatos, 2; al&abetul +etic /dacic0, <F A-un(A-en, <?, :0, :2, :=4:?, ::, ;14;2, ;? An+ra Mainyu, F04F< Apollon %ySeios, 2=, 2:, <9, ?0 Apolo#raci, 112, 11?411F asha, ?9, F:, :1 astre, =< astrolo+ie, ==, :: astrono-ie, 9<, 12? atash( &ocul sacru 2oroastrian, ?F, 8abilon, 2<, <F, <;, =<4==, ?24??, ?:, F04F2, F?4FF* F;, :14:<, ;=, ;F, 10= 8endisa, 1;422, 2=42?, ;9490, 92, 9F, 11<, 11F411: cAsAtoria la daci, 1F420 Cirus /Cyrus0 Cel Mare( Loresh, F, 2<, F1, F?, 12<, 12F CrAciun, tatAl %ui 6a-ol3e, ?, 1241?, 1;419, 21422, 2=, :9, 112, 11F4 11:, 12< Croton, ??, ;:, 10:410;, 110, 12= Crucea %ui 6a-ol3e, 99, 11: poporul %ui @u-ne2eu, 9, 109 @arius, ?<, F04F1, F?4F:, ;F, 10=410? @ecalo+ul %ui 6a-ol3e, 1014102 direptate( dreptate, F0, :1, ;1, ;=, ;F, ;9, 11? @o-na2ana, 1F, 20, <9, =:, ?1, ??, 914 9<, 9?, 9;499, 1014102, 10;, 112, 11=411F @u-nie2Au( @u-ne2eu, ?, 941F, 1;4 21, 2=42;, <:, <9, =2, =:4=;, ?04 ?<, ??, F04F1, FF, F9, :9, ;:, ;94 90, 9249<, 9?4102, 10F, 10;4109, 111411F E+ipt( E+ypt, ?4;, 10, 2<, <?, <9, =<, ?2, F2, :04:1, :=4:?, :;, ;14;F, 9?, 9;, 10=, 12F412; Eneeas, 10; faravahar, F= &ocul sacru, 1<, 1F41;, 20, <F, =9, ?1, ?F4?:, F?, :<4:=, ;2, ;9, 9F,

9;, 101, 10?, 11<, 11?411: frashokereti, F< DrAdina Maicii @o-nului, 90, 112, 11F eracleitos( eraclit din E&es, =F4=9 hes, hasmos vezi isihashitiBi, 9, F=, :1, ;= 7erusali-, ?4F, 2<, ?2, FF4F;, :0, ;=, 10F, 12= isihas-( hes, hasmos, =?, 1104111 isihia( hes, hia, 1104111 7stros( 7stru, F, 2F42:, <?, =?, =;4?0, ?=4??, ;9, 10=, 10: 7udeea, :, F:, ;= iustitia, 10; inBelepciune, ;, 21, 2=, 2:4<0, <2, =0, =;4?0, ?<4??, ?:, F1, F<, F?4 FF, :0, :=, :94;0, ;24;<, ;?, ;:, 9049F, 99410<, 10;4110, 11<, 11F411;, 12= intoarcerea %ui 6a-ol3e, :, FF, 11? Eert&e vezi sacri&icii R+heabul 1riesilor, 9: RurA-antul 7ubirii Sacre, 19 6ustiia, ?94F0, 9<, 10;, 11?, 11: katharsis, 2;429 Loresh vezi Cirus Cel Mare latinii, 9, =0, 10:410; %e+ile 8ela+ine( %e+ile Fru-oase, 101 li-ba a#estanA, ?:4?;, F2, FF, 10? li-ba dacA, 10, 1?, =9, 9<, 101 li-baEul pAsArilor, <: I !"#

1<?
logos, =14=2, =:4=9, ?=, ?9, :1, ;1, 9<, 10; %u3or vezi >heba Maat, 2<, :14:?, :;4:9, ;1, ;?4;F maat, =1, :1, ;1 Maica @o-nului, -a-a %ui 6a-ol3e, 91, 112, 11F manthre, ?;, F=4F? -essa+eBi, F1 -edicinA sacerdotalA, 29, =24=<, 9<, 100, 12? Mos CrAciun, 11: Ne&ertibet, :24:?, :;4:9, ;1, ;?4;F ne-urire( ne-urirea su&letului, ;, <=, =0, :0, ;04;1 no#aci, 11?411F nu-ere, <?, =14=2, =9, ?9, F2 oa-eni #eniBi din stele, ;= "beliscul %ui 6a-ol3e, 11F o- si lu-e, <14<2

o-ul cu aripi( soarele cu aripi, ;= ordine si haos /de2ordine0, 2;, <0, =1, F24F<, 102 persani( persi, F, 9, 2<, <F, ?<4??, ?:4 F=, FF4F;, :04:<, ;F, 10=410? pro&etul 6aharia, F;4:1, ;=, 10F, 12< pro&eBii, :, <2, <:, F:, 11<411? Pytha+oras, in Croton, ??, ;:, 10:410;, 110 in @acia, 1104112 in E+ipt, 2<, ?2, :< reincarnare, 10, ;1, ;= ritualuri de trecere, 10< ro-ani, =0, 10; ru+ sacru pentru copii, 10F Ru+ul %ui 6a-ol3e, 90, 11: ru-ani, F, <;, =?, 10F, 11<, 11F411; sacri&icii( Eert&e, :4;, 1?41F, <F, ?=, ?F, F;4F9, ;<, 102410<, 10;, 11=, 12=4 12? sanatana dharma, ?9 Saoshyant, F< sciBi, F1, ;F, 10= Sene&er, :2, :?4:;, ;14;? >e-plul din 7erusali-, F, 2<, F:4:0 >heano, 10: >heba, 2<, ?2, :14:<, :?, ;1 theios aner, 2= >hracia( >hraSe vezi >racia >racia, 22, 2F42:, ?0, ?=4??, ;F4;:, 10; uriesi, 9:, 11F 5eda, ?;4?9 #estale, 12, ?0, 10; virtus, 10; 6a-ol3e( 6a-ol3is( 6a-ol3ion( 6a-ol3es, Arianul, ?49, 11, 1?41F, ?04?1, F0, F=, :F, ;0, 10?, 11=, 11F, 11;, 12=412? Fiul %ui @u-ne2eu, ?, 9410, 11<, 11F, 11; in 8abilon, ?=4F: in @acia, 1242F, ;94120 in E+ipt, :14;F in 7udeea, F:4:1 in Marea Pira-idA, :94;1 in Sa-os, 2:4?< in 5alea Re+ilor, ;1 6arates, 2<, <F, ==, ?<4?:, F04F;, :1, :<, 12< 6arathushtra( 6oroaster( 6oroastru, F, <F, ?<4?=, ?F4?:, F<4F:, :0, 10=410? 6ana Focului Sacru, 9;, 101 6ana 7la, 1F, 1;, ?1

6ana( 6eiBa 5esta, 101 6ana 6anelor, 1:41;, 20, =:, ?1, 90 6erubabel, 2<, FF4F; 2+ri-intesi, 9?, 109 6oroaster( 6oroastru vezi 6arathushtra Viaa Lui Zamolxe

1<F

(uVrin2
Pre&aBA ? Cap* 1 C 6a-ol3e, Fiul %ui @u-ne2eu 12 Cap* 2 C %a scoala lui Pytha+oras 2: Cap* < C 7n#ABAtura inBelepBilor ?= Cap* = C 1n nea- renAscut din &ocul sacru ;9 Cap* ? C Noi dacii, poporul %ui @u-ne2eu 10: Echi#alenBe de nu-e proprii 121 PrescurtAri 121 Mic dicBionar de ter-eni 122 Su-ar si perspecti#a de idei 12< Su--ary and the idea perspecti#e 12F 8iblio+ra&ie reco-andatA 129 7nde3 1<=
!e2Vre autor "cta#ian SArbAtoare s4a nAscut in Ro-ania in 19?2 si din 19;: trAieste in Australia* A absol#it Facultatea de %itere cu speciali2Arile de licenBA in studii ale reli+iilor si &iloso&ie, apoi un an de specialitate postlicenBA in studii ale reli+iilor, Master la %itere /studii de pace si con&lict0 cu distincBie si diplo-A postuni#ersitarA /econo-ie politicA0 la 1ni#ersitatea din Sydney, Australia* Este autorul unor cArBi de cercetare in do-eniul social cat si de beletristicA, in li-bile en+le2A si ro-anA* About tTe autTor "cta#ian Sarbatoare )as born in Ro-ania in 19?2* Since 19;: he has been li#in+ in Australia* e co-pleted his 8A in Philosophy and Studies in Reli+ion, 8A / onours0 in Studies in Reli+ion, Master o& Arts )ith Merit /PACS0 and Draduate @iplo-a /Political Econo-y0 at the 1ni#ersity o& Sydney, Australia* e is the author o& #arious booSs o& scholarly research and &iction, both in En+lish and Ro-anian*

1<:
Alte scrieri de 1cta#ian S"rb"toare'
Editura Daco2om-n" *DC! 3ucuresti! 2om-nia4 5omanul s"a ns ut zamolxian7 $ntrebri si rspunsuri despre renasterea zamolxian /8ucuresti' Editura @acoRo-anA >@C, 20100* Editura I2ECS1+! 3ucuresti! 2om-nia4 $ubire in $ndia si )esagerii iubirii /8ucuresti' Editura 7RECS"N, 20090* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade 200:* Editura Flori S irituale! De#a! 2om-nia4 $ndia puterilor magi e C 5ol* 1 /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200:0* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade* @ivanmukti7 &alea eliberrii spirituale in via /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200:0* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade 200:* $ubire in $ndia /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200:0* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade 200:* 'pirit si iubire in $ndia C 5ol* 1 /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200:0* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade 200:* Hoghinii $ndiei C 5ol* 1 /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200:0* 5olu- o-a+ial Mircea Eliade 200:* .steptand 'alvatorul Lumii in $ndia /Partea intai0 /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200;0* Din inelep iunea hindus7 Hoga 'utras D .forisme Hoga /@e#a' Editura Flori Spirituale, 200;0* +e &alea Lui Zamolxe D 1rezirea strbunilor /@e#a' Editura Flori Spirituale, 20090* Sarbatoare Publications! Sydney! Australia4

Din inelep iunea hinez7 1ao"te &hing D &artea &ii si +uterii /Sydney' Sarbatoare Publications, 200?0* Gandeste bine, vorbeste frumos, fii drept D &ugetri /Sydney' Sarbatoare Publications, 200F0* $n utarea Lui Dumnezeu D $ndia C 5ol* 1, 5ol* 2, 5ol* < /Sydney' Sarbatoare Publications, 200F0* $ndia nemuritoare /Sydney' Sarbatoare Publications, 200:0* 'oseste 'alvatorul Lumii C 5ol* 1, 5ol* 2 /Sydney' Sarbatoare Publications, 200F0* +e &alea Lui Zamolxe D 5enasterea neamului romanes /Sydney' Sarbatoare Publications, 20090* +e &alea Lui Zamolxe D Viei din fo si piatr /Sydney' Sarbatoare Publications, 20090* +e &alea Lui Zamolxe D 1rilogie zamolxian /Sydney' Sarbatoare Publications, 20100* 5omanul s"a ns ut Zamolxian7 intrebri si rspunsuri despre renasterea Zamolxian /Sydney' Sarbatoare Publications, 20100* $ndia misterelor /Sydney' Sarbatoare Publications, 20100* 3oo5s in En0lis6 .?aiting the Borld 'aviour in $ndia7 8asi ' riptural 5eferen es, and )odern and &ontemporar, +erspe tives /Sydney' Sarbatoare Publications, 200F0* .?aiting the Borld 'aviour in the )iddle 4ast7 8asi ' riptural 5eferen es, and )odern and &ontemporar, +erspe tives /Sydney' Sarbatoare Publications, 200F0* Aermeneuti s of the 'a red7 .n $ntrodu tion to )ir ea 4liade(s +henomenologi al .pproa h to the 'tud, of Aistor, of 5eligions% /Sydney' Sarbatoare Publications, 200:0* From 't% .ugustine to 'amuel Auntington7 . 'tud, of @ust Bar 1radition, Auman 5ights and the &lash of &ivilisations /Sydney' Sarbatoare Publications, 200:0* Long 5oad to +ea e7 'tudies in $nternational 5egional &onfli ts /Sydney' Sarbatoare Publications, 200:0* Love 'tor, in $ndia' )ir ea 4liade birth entenar, volume D 5omanti prose /Sydney' Sarbatoare Publications, 200:0* . 'anskrit Di tionar, of 'piritualit,' ' holar(s 1erms /Sydney' Sarbatoare Publications, 20090*

(olecia !eceneu

6a-ol3e Arianul, Sal#ator al +eto4dacilor, strAbunii poporului ro-an, a trAit in acelasi ti-p istoric cu -ari personalitABi ale +andirii u-ane din toate ti-purile, Pytha+oras, 8uddha, Maha#ira, Con&ucius, %ao4t2u, pro&etul 6aharia* Erou ci#ili2ator al nea-ului sAu, 6a-ol3e a &ost la #re-ea aceea Mare Preot, re+e si apoi 2ei&icat* E-er+enBa constiinBei dacice la ro-anii de a2i &ace ca spiritualitatea 2a-ol3ianA a inBelepciunii sA &ie calea renasterii nea-ului ro-anesc in condiBiile in care o-enirea se +Aseste intr4o cri2A de #i2iune e3istenBialA* Actualele +eneraBii u-ane sunt -artore ale unor e#eni-ente cos-ice re-arcabile ce acBionea2A ca surse ener+etice in inducerea unor noi stAri de constiinBA indi#idualA si colecti#A* Spirala ciclicA a istoriei tre2este nea-ul ro-anesc si il reinscrie la #iaBA prin reconstituirea spiritualitABii nati#e ba2atA pe %e+ile Fru-oase 2a-ol3iene si prin readucerea centralitABii ei in MunBii CarpaBi, te-elia noastrA -ilenarA*
Autorul "cta#ian SArbAtoare

Sarbatoare 7ublication2