Studii de etnologie i mitologie Ediie i note de Magda Ursache i Petru Studiu introductiv de Fetru Ursacha IAI m 1992

9 !"! "##!#"$
MIRCEA E+IA,E

%E&ME'EU(I)A (*(A+A
.,Eu cred In viitorul culturii romaneti mai mult dccit in viitorul culturii europene".

)aracteristica esenial- a strategiei tiini.ice /reconi0at- constant de Mireea Sliade eote atacul lateral ai i0voarelor i al temelor 1 autorul vine din domeniul istoriei religiilor2 al mitologiei i al etnologiei ca2 du/- lungi i tensionate aventuri intelectuale2 s- /-trund- in mie0ul .ilo0o.iei i s- .orrnule0a r-s/unsuri insolite2 adine intemeiate2 la cele mai acute /ro3lema ale gindi4rii a3stracte contem/orane5 Filo0o. /rin vocaie2 dornic de am/le construcii2 Mireea Eiinde nu a im3r-iat calea comod- a .ilo0o.iilor e6istente2 ale c-ror tehnologii erau de7a ela3orate i /er.ecionate de ade/i5 Acest lucru se o3inuia in anii de glorie ai lui 8eiger i in tinereea lui Eliade5 Ar .i reali0at2 in cel mai 3un ca02 o variant- .enomenologic-2 sa s/unem2 oarecum /ersonal- i atita tot5 &enaterea italian-2 indianismul i culturile /o/ulare ale tuturor continentelor2 cu toat- dis/aritatea lor de structur- i de conce/ie2 aveau s-"1 conduc- /e autorul roman /e un drum neate/tat de glorios2 asi" gurindu"i un loc unic2 do /rim rang in metodologia cercet-rii i in istoria s/iritualit-ii moderne5 Aceast- 9iateralitate: metodologic- o intalnim i la ali autori ai 9generaiei14 lui Sliade5 Esle su.icient s-"1 amintim /o ;ean Piaget2 ale c-rui e6/eriment-ri /sihologice2 strict tehnice2 i"au /ermis s- releve0e ca/acitatea /s<ehe"ei de a integra .iina uman- Intr"un s/aiu armoni0at 9in tre/te: 1 trea/ta lim3a7ului2 trea/ta sim3olului2 trea/ta gindirii a3stracte i s- .ac- toate acestea consu3staniale /rin cosmicl0area lor5 =e asemenea2 8aston =achelard si"a intemeiat un intreg sistem ontologic /e sim3oluri arheti/ale recu/erate din /sihologia a3isal-5 Focul2 A/a2 P-mintul i eterul recreea0- un univers oniric2 su3stanial di.erit de cel al vechilor greci2 omologa3il cin"d in universul culorilor2 eind in cel al sunetelor sau al .ormelor imagistice5 +a rindui s-u2 ;ung a dat un nou curs /sihanali0ei2 transiormind"o in disci/lin- .ilo0o.ic- de o rar- elegan- a ideii2 din momentul in care a desco/erit c- dincolo de > elementul local al visului ?

ce"t a.l- in e6/eriena individual- doar /rile7 de mani.estare@ e6ist- un intreg sistem de imaginii sim3olice5 Acest sistem /er.ect

structurat i do o incalcula3il-A vechime .i6ea0-2 din adincimea su3contientului colectiv2 ece"7 nariul com/ortamental i mental al .iec-rui ins in /arte5 Am adus in discuie numai domeniul /sihologiei5 ,ar /en"; tru contiina modern- a devenit sigur c- orice drum ai cer"1 cet-rii duce la .ilo0o.ie5 ,in orice /unct ar .i interogata 'a"B tura2 9lateral: sau 9.rontal:2 reversul in cultur- /oart- insem"1 nele meditaiei5 )ad lucrurile nu sini i0olate2 indi.erent de> multitudinea2 de micimea sau de grandoarea lor5 (oate /oart- am/renta unic- a ?.-uritorului care este omul i care Ie"a dat I .orm- /entru a lua act de e6istena sa i de sine5 Mei gesturile omului din cea mai inde/-rtat- arhaitate nu erau intim"i /l-toare5 Ele /urtau anumite semni.icaii de natur- e6is.cen" 1 ial- care s"au transmis /rin /ractic- i gandire2 din generaie in generaie2 /in- ast-0i5 Istoria acestor semni.icaii2 din cela mai variate coluri ale /-mantului2 umani0area i eterni0area lor constituie o3iectul indelungatelor cercet-ri ale lui Mircea Ei ia de5 ,e aici re0ult- caracterul multivalent al gindirii autorului roman5 El nu se ocu/- numai de .enomenul religios2 de mitologie2 de etnologie etc2 /entru a emite 7udec-i de valoare re/arti0a3ile .iec-rui sector in /arte ?i integra3ile intr"o .ilo0o.ie a religiei2 o .ilo0o.ie a culturii2 o /olitologie@2 ci caut-2 totodat- sensul care le /enetrea0- i le uni.ic-5 Fapihl religios2 .olcloric2 mitic sau cultural sint vehicule care transmit idei mult mai inalte decit s"ar /-rea la /rima vedere5 Firete5 Mir"cea Eliade este un istoric al religiilor5 ,u/- cite se /are2 cel mai autori0at2 la ora actual-2 /e /lan mondial5 ,ar nu este numai atit5 )ind 8iovanni Pa/ini i"a trimis o scrisoare entu0iast- nurnindu"1 9un Fra0er al generaiei: sale2 Eliade a menionat"o in 7urnal cu mare satis.acie5 * .-cea nu numai /entru a/recierea ca5atare2 ci mai eurind /entru c- mesa7ul venea de la unul dintre idolii s-i de tineree2 care i"a stimulat /ermanent in /lanul ideilor2 in realitate2 com/araia cu Fra0er nu"1 mulumea /e autorul roman2 cum se ate/ta Pa/ini2 /entru c- o/era antro/ologului engle0 i

se /-rea de/-itdatorit- caracterului .actologic ca i unor te0e sim/li.icatoare /rivind gindirea /rimitiv-5 Fra0er 5se a.la .a- de Eliade la o distana de a/ro6imativ dougeneraii de cercet- toii2 7udecate in seria virstei tiinelor5 Prima a/arine2 cum se tie2 colii antro/ologice de ti/ (<ior"+ang5 Au urmat2 nu in a3solut- ordine dia" >I + "nnic- mor.ologismul lui +eo Fro3enius i al lui *5 S/engler2 cu4lturalismul lui 8rae3ner" Schmidt5 Fa- de acetia Eli"rCe sDa simit atras in mare m-sur-5 =a chiar anumii re/re"I tanti ai culturalismului din istoria religiilor au e6ercitat Einrauriri /uternice asu/ra sa2 ca de /ild- &a/haele Petta00oni2 B 8iuse//e (ucci2 *tto &udol.2 85 ,ume0il2 Paul Miiss2 =5 +au" E.er Pe acetia din urm- ii /ro/unea s-"i imite2 /reluindu"le B uneiF teme24 /entru a"i intrece su3 ra/ort metodologic2 aa cum 4 s"a i intini/lat cu lucr-rile Barahudur, templu simbolic i La Mandragore et Ies mythes de la naissance rniraculeuse . insrulturalismul i se /-rea limitat /entru c-2 dei recunotea /arado6ul logicii savante i /er.ect structurate a culturilor /real.a3etice ?ceea ce insemna o mare noutate .a- de coala antro/ologic- ori de /relogismul lui +5 +ev<"=ruhl@2 totui nu /utea g-si ra/orturile de .ond i de .ormintre gandirea /rimitiv- i cea modern-5 Umanitatea nu se im/arte /e 0one i /e e/oci5 Ea este unic- /entru c- temele e6isteniale2 >ia-2 Moarte2 Fecunditate2 'atur-2 )osmos a/ar /este tot neschim3ate i in .orme dramatice5 !atoria unei genera"ii, S"a s/us de multe ori c- /ro.ilul intelectual al lui Mircea Eliade s"a .ormat in /erioada de du/- r-03oi2 ca student al Facult-ii de +itere i Fiioso.ie din =ucureti ?oind i"a avut /ro.esori /e )5 &-duleseu"Motru2 P5 P5 'egulescu2 ,5 8uti2 'ae Ionescu i a audiat cu mare interes cursurile lui '5 lorga@ i2 totodat-2 ca redactor la 9)u"vintul:5 in acelai sens .ormativ au contri3uit studiile la )al"cutta2 su3 indrumarea cele3rului indianist ,asgu/ta5 In ar-G in5deceniul al I>"lea2 hot-ritor /entru devenirea lui2 Eliade a des.-urat o /rodigioas-

activitate didactic- ?la catedra de +ogic- i Meta.i0ic-@2 eseistic-2 tiini.ic- i romanesc-5 in aceti Hni se a.irma ca un /u3licist e6trem de /roli.ic i de virulent2 /olemi0ind atit cu 9generaia: veche ?cu unii dintre cori.eii acesteia /entru c- nu se decideau s-"i reinnoiascidealurile@ cit i cu cei tineri2 /rea timi0i i /rea domoli la lucru5 Piui acesta de o.ier moldovean ?distins eroic in /rimul r-03oi mondial /entru reintregirea neamului@ 7u3ila la gindul c- era roman2 c- /o/orul s-u a /rodus in e6istena lui milenaruna dintre cele mai 3ogate i mai valoroase culturi tradiionale i c- trecutul istoric /oartun inalt mesa7 .ilo0o.ic ce tre3uie desci.rat de noua generaie2 adic- intruchi/at in o/ere tiini.ice i de art-5 Mircea Eiiade se conducea inc- din tineree du/- un /rinci/iu care era al intregii generaii 1 &oI J1aania tre3uie s- se ridice /rin cultur- Ia nivelul statelor vic" >II torioase de ;a ince/utul secolului2 toate e.orturile intregii nai auni tre3uie de/use in acest sens2 /rin re.orme cores/un0i toare2 /rin organi0area de instituii moderne i de via- ci<7; #$at% i /rin munc- de creaie li3er-5 &-03oiul se terminaseB /oliticul ii s/usese cuvintul2 deci idealurile scum/e vechii ge; neraii se Im/liniser-5 Era rlndul noii generaii s- re/ete .n". tr&un stil /ro/riu 7ei:t.ele celor din tranee2 lu/tind /entruB ridicarea -rii /rin creaie /anica i dintr"o /ers/ectiv- 5s/i"l ritual- original-5 )um era .ascinat de vi0iunea unei &omanii grandioase i eterne2 eli3erat- de 9teroarea istoriei:2 autorul se dorea un5 om /e m-sura -rii sale2 ca/a3il s"o ineleag- i s"o e6/lice umanit-ii5 ,e aceea2 al-turi de colegi ilutri de generaie2 Emi )i3ran2 )onstantin 'oica2 Mihai %alea2 *ctav uiuiu2 !an =otta2 er3an )ioculescu2 85 )-linescu2 Sandu (udoiG2 Antoi7 K 8o;o/en.ia2 8h2 I5 =r-tianu2 )5 ,aicoviciu2 Petre >5 te.-nuc-4 etc2 s"a anga7at intr"o munca titanic- /entru o nou- 9schim3are la .a-: a &omaniei5 )ine /arcurge lucr-rile sale a/-rute in aceast- vreme2 incredi3ile su3 ra/ort numeric ori ca varietate tematic-2 r-mine im/resionat de rigoarea tiini.ica2 de cura7ul cu care r-stoarn- te0e de

mare circulaie2 /ro/unind inter/ret-ri originale2 destinate s- moderni0e0e radical g.ndi"rea2 de d-ruirea total/entru marile /ro3leme romaneti2 de ca/acitatea .antastic- in a cu/rinde enorme cantit-i de documente ?istorice2 etnogra.ice2 mitologice2 .orme ritualice2 te6te lingvistice2 lucr-ri de tiin- /ur-2 o/ere .ilo0o.ice2 croaii 3eletristice@ i in a e6trage idei eseniale c urmau sdevin- su3 iana marilor sale sinte0e5 Eliade 1"a in.-iat /entru /ri" ma oar- /u3licului romanesc /e Pa/ini2 cu oca0ia unui interviu ca ecouri r-sun-toare /rintre colegii de generaie5 Scriitorii s-i /re.erai2 des/re care scria cu in.l-c-rare 9generaio" riist-:2 erau desco/eriri noi /enisru cititorul roman 1 'namunb, Eugnio !()rr&, *amuel =utler2 Ananda )oomarasLam<2 ;ulien +reen, =ar3ellion2 8ioacchino da Fiore2 itaio Sve<o etc5 In deceniul al I>"Iea i"su a/-rut /este o mie de studii i articole i rriai 3ine de dou-0eci de volume ?uneori cite trei /e an2 m 29!$ i ,-./0. )u e6ce/ia lui 1. ;orga2 nici un alt scriitor nu era atit de /roductiv in e/oc-5 #n roman de Mircea Eliade insemna ori evenimentul literar num-rul unu ai anului 2Mcdtreyi0, ori un mare scandal /u3lic i de /res- 23uliganii0. 9Are c-ri de tiin- /e care nimeni la noi nu es.ce in stare s- le controle0e:2 st- 5m-rturie o insemnare a lui Anton %ol3an ?9>iaa literar-:2 19!F2 nr5 -, p. /0. Intr" adev-r2 4oga. Essai

vru

BGMNO oriaines de la, mysti5ue indienne, tesa de doctorat a i Eliadc2 n"a tre0it mei un ecou .avora3il in ara2 m vreme rvMntru4 s/ecialitii str-ini a insemnat o adev-rat- revelaie2 /entru s/eciali 4storului roman5 Fa/t ce 1"a determinat /e marele editor .rance0 Pa<ot2 s-"i /ro/un- lui Eliade o nouvariant- a c-rii2 5o-4rut- in 19F$ cu titlul1 Le 4oga. imniortalite ei Liberte i Peti/-rit- ulterior in mai multe ediii5 5 E greu de intocmit un ta3el tematic al eseisticii sale2 atita vreme cit nu"i sc-/a nimic din ceea ce era interesant2 nou i stimulator in miet"rca ;iterar-2 cultural- ori tiini.ic-5 A scris des/re /ictura indiani des/re .ermele din 'orvegia2 des/re Aldous %u6le< i des/re 9miracolul grec:2 des/re soarta scriitorului tin-r sau des/re /olisemantismul sim3olic al ar/elui5 ,orea s-

modi.ice conce/ia tradiional- a romanului2 /ro/u"nind o art- /oetic- original-2 in /rinci/ii i in /ractic-2 s- im/un7urnalul ca gen literarJ .a/t ce 1"a /reocu/at toat- viaa5 A .ormulat o noute0- /rivind relaia dintre .olclor i literatura scris-2 3a0at- /e .enomenul originar2 a incercat sg-seasc- soluii o/time /entru destinul culturii romane2 intre"mind discuii in /res- cu mari /ersonalit-i ale vremii 1 '5 lorga2 +ucian =laga2 )5 &-dulescu"Motru5 ,orea in.iinarea unui institut de studii orientale la =ucureti2 /e care s-"I conduc- ei insui2 i/ genul celui in.iinat de 8iuse//e (ucci !a &oma5 A reuit s- in.iine0e revista 9Qalrno6is:2 la care a atras cola3oratori de /restigiu internaional i care avea toate ansele s- devincea mai im/ortanta /u3licaie de s/ecialitate in a doua 7um-tate a secolului nostru5 Sa gindea ast.el s/un- mai 3ine in eviden- .a/tul c- .ormele tradiiei noastre culturale sint de aceeai virst- cu cele asiatice i indo"euro/ene2 de unde /restigiul i /osi3ila moderni0are a creaiilor artistice contem/orane5 Inc- din anii studiilor la )alcutta2 mai /recis in 19!#2 ii scria lui '5 lorga s- intemeie0e o catedr- de lim3i orientale la Universitatea din =ucureti2 /entru =ogdano..2 re.ugiat rus i /ro.esor itinerant2 s/ecialist in dialectele /ersane i care a /redat mai muli ani in di.erite centre clin *rient2 in Persia2 la )alcutta i la SR-ntiniRetan2 cele3rul institut in.iinai i condus de /oetul &5 (agore ?)I 6antier, /5 191@5 I5a ShantmiRetan erau invitai numai s/ecialiti de cea mai 3un- re/utaie mondial-5 IS

Activitatea universitar-2 mai scurt- decit un deceniu TcitA s"a des.-urat in ar- 1 19!2U19$#@ s"a remarcat /rin intenl sitate i interes /entru inovare2 im/otriva unor mari re/re siuni administrative c-rora a tre3uit s- le .ac- .a-2 /aralel acu0aia grav?ce i s"a adus in /res-@ de /ornogra.ie2 /entri7 scrierile in /ro0-5 (in-rul /ro.esor care i"a susinut doctei ratul in 19!V2 in &omania ?nu la )alcutta cum inteniona W ince/utul studiilor indiene2 su3 indrumarea marelui .ilo0o. Indian ,asgu/ta2 datorit- unui incident regreta3il2 stil Eliade trecut totdeauna su3 discret- t-cere@ i"a indre/tat atenia il mai multe direcii2 in .uncie de sarcinile didactice i cultural li0atoare ale disci/linelor sale 1 meta.i0ica i istoria religiilor. ,at .iind c- acestea erau materii oarecum noi in /rogrameiB de inv--mant universitar2

autorul s"a gindit s-"i /un- la /unct2 inainte de toate2 metodologia cercet-rii5 'u era dis/us s- se in.-ie0e studenilor in maniera ind-tinat- G5 Formulai care ii convenea /otrivit .ormaiei .ilo0o.ice i e6/erienei cui ,asgu/ta era studiul com/arat ai gindirii meta.i0ice euro/enei si indiene2 momentele istorice /rinci/ale de re.erin- .iind an"7 tiehrta5tea greac-2 &enaterea italian-2 .ilo0o.ia nordic- ?%egel; XierRegaard2 %usserl@ /e c45e o /arte i U/anishadele indieneA /e de alta5 in .elul acesta2 meta.i0ica se g-sea intr"o situaie nou- 1 materia ei tre3uia restructurat-2 iar conce/tele regin"dite5 Intenia era s- se arate c- gindirea s/eculativ-2 avind cal .undament unic indoeuro/enismul2 a cunoscut2 asemenea mi tu"1 iui2 dou- c-i di.erite de de0voltare1 una euro/ean-2 aita indi"K an-2 am3ele de interes ma6im /entru destinul e6istenial al omenirii5 Prima s"a decis s- su/un- mitul unui e6amen raional2 s-"1 eli3ere0e de .ormele com/lementare J ritual2 magie2 sacralitate2 sim3olism dogmatic i s-"1 trans.orme /as cu /as in lim3a7 naional5 Mitul se re.ugia0-2 de .a/t2 In culturile /o/ulare sau su/ort- stili0area /oeilor5 in acelai tim/2 o variant- raionali0at- ince/e s- devinmateria de /redilecie a .ilo0o.ilor5 +im3a7ul mitic devenit lim3a7 .ilo0o.ic ii asum- in continuare sarcinile cunoaterii eseniale2 dar in locul soluiilor ind-tinate /rin mit2 da natur- escatologic-2 creea0un nou conce/t de destin2 /tihindu"1 /e om ca .iina istoric- in
)ursurile i seminariile /redate in anii 19!!U19!Y au .ost urm-toarele 1 7roblema r%ului in 8iloso8ia indian% ?19!!@ J *alvarea in religiile orientale ?19!$@ J #paniadele i budismul i !octa ignorantia de 1icolae 9usanus, ultimul titlu ca iern- de seminar ?19!V@J Meta8i$ica lui :ristotel. 9artea a ;& a, tem- de seminar ?19!F@ J *imbolismul religios ?19! @ J Istoria budismului ?19!Y@5
$

nortii i a neantului5 )alea indian-2 mai so.isticat-2 il tine4/e om /e verticala tim/ului mitic i circular2 asigu"nO)1O4 i de /ost"e6isten- s/iritual- numai in .uncie de 0es"I trea lui Rarmanic-5 Firete /u3licul roman nu era la curent cu asemenea te"i ni)i dis/us sle acce/te uor5 ,e aceea2 /ro.esorul s"a r.ndit s- le dea o variant- /o/ular- a3ordind

.orma eseului 1 a /u3licat aadar o raare serie de articole in 0iarul 9)uvintul:2 <n( >remea:2 9Universul literar:2 9&evista Fundaiilor &egale: : /e teme ca 1 meta.i0ica U/anishadelor2 erotica mistic-2 lim3a7ele secrete2 sim3olismul tem/lului i al ar3orelui cosmic2 3otanica mistic-2 0eit-ile 3i/olare2 dualismul cosmic etc5 inc- din 192V2 deci inainte de aventura indian- i de cunoaterea activit-ii orientalistice italiene ?indeose3i a lui &a/haele Pet"ia00oni2 /rimul autor care 1"a indemnat direct s- se dedice indianisticii@2 Mircea Eliade cons/ecta di.erite mituri i legende a.ro"asiatice5 Se rein din aceast- vreme dou- categorii de naraiuni .a3uloase /e care le /re0enta cititorilor revistelor 9tiu tot: i 9*ri0ont:5 Unele se re.er- la mitologia morii ?din aa"0isele 9c-ri ale morii: J egi/tean-2 ti3etan-2 asirian- etc@2 altele /o/ulari0ea0- legendele /oto/ului in di.erite variante 1 indian-2 meiane0ian-2 australian-2 amerindian-5 Mitologia morii avea s-"i rein- atenia .-r- intreru/ere2 .iind considerat- ierncentral- /entru istoria religiilor i /enlru meta.i0ic-2 /ermiind rea3ordarea destinului e6istenial ai omului contem/oran cu argumente noi .a- de cele .olosite de Sartre ori de %cidegger5 ,es/re semni.icaia meta.i0ic- i e6istenial- a morii mioritice a scris de mai multe ori la maturitate2 iar una dintre ultimele lucr-ri ale lui Mircea Eliade2 du/- cum ni se s/line intr"o /re.a-2 27re8a"% la traducerea romaneasc%. !e la =almo>is la +enghis&3an, p. ,?0, /oart- tocmai titlul Mitologia mor"ii. ,esco/erirea mai multor variante ale legendei delu"viene i"a /ermis sl-mureasc- o /ro3lem- de isterie a credinelor religioase care a sc-/at s/ecialitilor de /in- la el 1 legenda /oto/ului 3i3lic nu este un unicat5 inaintea ei au circulat multe altele2 /e toatintinderea glo3ului2 de unde re0ult- c- /ovestea lui 'oe ii are cores/ondene i c- tre3uie /rivit- ca o .iciune mitic- oarecare5 +a origine cursuri universitare2 alte lucr-ri din /erioada /ro.esoratului in ar- au c-/-tat o .orm- erudit-2 .iind destinate unui gru/ restrins de s/ecialiti5 ,eceniul al I>"R"a a cunoscut

un mare num-r de studii i de micromonogra.ii2 cu totul inedite la noi ca tematic- "M deschidere .ilo0o.ic- 1 Bara&
;I

budur, templu simbolic, M%tr%guna, !emonologie indian%, burile de sub cruce, Limba@ele secrete, FolAlorul ca instrui ment de cunoatere, La conce$iona %ella liberia nel pensiert: indiano, :lchimia asiatic%, 9osmologie i alchimie babilonian%l Metallurgy, Magic and :lchemiB, Micul reintegr%rii, 9omenCD tarii la Legenda Meterului Manole ete. in 7re8a"a la ultimaB lucrare citat-2 autorul d-dea urm-toarea e6/licaie /rivind /rogramul s-u tiini.ic 1 9)artea de .a- a/are cu o intir0ierei de cel /uin ase ani2 intr"unui din cursurile de istoria i .llo"7 0o.ia religiunilor /e care le"am inut la Facultatea de +itere@ din5 =ucureti ?19!YU19! @ su/linind con.erina de Meta.i0ic- a /ro.esorului 'ae loncscu2 am avut /rile7ul s- e6/un2 in Ii"K niile lor mari2 coninutul i re0ultatele acestei c-ri5 * versiune tehnic- a acelor leciuni2 cu tot a/aratul tiini.ic necesar2 a .ost mai demult /reg-tit- U su3 titlul Manole et Ies rites de construction U /entru revista 9Qalmo6is:5 9omentaM riile au a/-rut in 19$!2 du/- ce s"a incheiat /rima /erioad- a activit-ii universitare a lui Mircea Eliade2 cea din ar-5 +ucrarea era ins- de mult- vreme terminat-5 (otodat-2 /e linia cercet-rii2 tre3uie avutin vedere revista 9Qalmo6isG5 ,osi auA a/-rut numai trei volume2 datorit- /ro3lematicii i a cola3o" I ratorilor do /restigiu 2+. =ume0il2 *tto &udol.2 ;5 Pr0<;usRi2 Ananda )oomarasLam<2 Petru )araman2 Ion )oman@ ea urma s- devin- im Indre/tar savant2 de /rimautoritate2 /entru toi s/ecialitii in domeniu2 romani i str-ini5 Prin eseistica amintit-2 /rin cursurile i studiile universitare2 /rin 9Qalmo6is:2 Mircea Eliade inteniona s- in.luene0e o/inia /u3lic- in sco/ul in.iin-rii institutului de orientalistic- i /reg-tirii unei noi generaii de savani in ?ara noastr-5 (ot in deceniul al I>"lea ?i s.iritui celui anterior@2 Mircea Eliade i"a /reci0at /rinci/alele te0e da .ilo0o.ie a religiei2 de mitologie2 etnologie2 culturologie2 estetic-

i meta.i0ic-5 +ucr-rile din celelalte eta/a alG activit-ii sale ?/ari0ian- i american-@J nu vor .ace" declt sle re/ete2 s- le int-reasc- /rin documente su/limentare cercetate a visu, s- Ie a/ro.unde0e5 inainte de toate I s"au re velit cele dou- a6e /rinci/ale ale lEerF.eneuti(cu sale 1 8enomen logih sacrului cu toate .ormele de Mani.estare ?a3oliraa /ro.anului2 instaurarea sim3olic- a s/aiului i a ilm/u4ui da origine2 :4or.oloZIa sacrului sau hiero.aniile divin"o2 Zcamu.larea i degradarea sacrului444 in lumea moderna@ i coincidenlia opposiiarum, limitat- deocamdat- la dualismul cosmogonie in stilul lui AicoiZe )usanus i e6tins- a/oi ia intreaga scar- a e6istenei umaneJ (Ge Mria 9/roSII
riali0-rii marilor culturi euro/ene intrate in seria tim/u". ireversi3il o avea /reg-tit- inc- din ar-2 du/- ce luase 4:ntact cu &enaterea i cu gandirea indian-5 )u tim/ul se Z7" vingea tot mai mult csinteti0area acestora ?&enaterea c" 7.ldianismul@ ar /utea determina a/ariia unei noi &enateri2 47e data aceasta de dimensiune mondial-2 salvind *ccidentul le cri0ele actuale datorate sterilit-ii in creaie i s/aimei de /eanti0are5 Una dintre desco/eririle .-cute in ar- ?/e 3a0a materialelor mitologice i de care autorul dorea s- se in- seama in articolele sau in /re.eele sale /olemice@ /rivete originea tiinelor2 a metalurgiei2 a chimiei sau a unor 9maetrii: ca arhitectura ?in riturile de construcie@2 dansul2 cintecul2 /ictura2 arta nar-rii miturilor5 in /ro3lema originii chimiei i a metalurgiei2 ii revendica /rioritatea /e /lan mondial5 in 7urnal neta c- ;ung i"a /u3licat lucrarea 7sychdlogie und :lchemie vei notamment 7sychdlogie des #ebertragung i se ar-ta sur/rins de asem-narea2 chiar coincidena inter/ret-rilor 1 9sou"veni ;ung e6/loie des e6/ressions /res[ue identi[ues au6 mien"nes: ?su6tout dans 7sych, d. #eberirayung0. Mais 74avais /u3lic l(:lchimia asiatica en 19!V2 et Ae contenu de livre se trouvait de7a /our essenliel dans Ies .cuilletons /u3lies dans 9*uvintui: en 19!2U19!!2 dane di6 a dou6 ans avant ;ung 2vragments d(un Hournal, /5 21!@5 in acelai 7urnal mai nota c- ;ung acorda2 in :utobiogra8ia sa2 a/-rut- /ostum2 un anume Interes conce/tului de )entru 1 9Mais l4interet /our ia 9entre n4a//araiiJ /as dans i4oeuvre de ;ung avant 19V#2 date de ma /remiere con.erence a 9Eranos: sur le symholisme du

9entre 2id., /5 $2$@5 )ercet-rile din domeniul teoriei i .ilo0o.iei sim3olului ni"1 in.-iea0- /e Eliadc ca /e unul dintre marii /recursori /e /lan mondial5 *rice semiotician de ast-0i ar avea motive s-"i invidie0e studiile din deceniul al I>"lea5 Sim3olul mitic .ace /arte2 du/- autorul roman care a audiat cursurile lui ,asgu/ta i a valori.icat lucr-rile lui Ananda )oomarasLam<2 din .amilia lim3a7elor secrete i mistice2 inci.rind o anumit- i/osta0- a in.initelor mani.est-ri ale sacrului5 ,e aceea nu are niciodat- a valoare local-2 limitat- de conte6t2 ci /aradigmatic- ?Paul &ieoeur avea s- vor3easc- mai tir0iu des/re 9starea de sistem: a cuvintului e6istent intr"un /re0ent etern2 dincolo de sincro" diacronie@2 .iind /ermanent deschis i omologa3il cu alte di.erite .amilii de sim3oluri5 Sensul transcende cuvantul ?v5 comentariile la sim3olica lotusului din Limba@ele secrete0, SIII

un o3iect investit cu sarcin- sacr-2 avind nevoie de un voca3ular intreg s/eciali0at2 adic- de o teologie"/ro/rie2 /entru indicarea com/ortamentului .i-u meta.i0ic5 in .elul acesta2 sim3olul se 7usti.ic- /rin ritual i /rin na04aiune mitic-5 'u numai c- deceniul ai I>GIlea a constituit cadrul /riel"i nie unei singure deschideri tematice i c- unele lucr-ri reluateJ mai tir0iu cu o documentaie im3og-it- au .ost ince/ut- in . aceast- vreme1 4oga, Meterul Manole, M%tr%guna, 9%r"ile (populare, dar autorul i"a /us la /unct un vast /rogram de7 llucru dus la inde/linire sistematic5 Modi.ic-rile intervenite au i.ost dictate de im/re7ur-ri s/eci.ice i de ins-i dialectica s/iritului tiini.ic5 7re8a"a la traducerea romaneasc- a /rimului volum de Istoria credin"elor i ideilor religioase aduce l-muriri in acest sens 1 9imi amintesc .oarte 3ine de o noa/te din se/tem3rie 19$#2 /etrecut- in ad-/ostul anti"aerian al +egaiei &omane din +ondra5 Atunci am schi"at planul unei vaste i ambi"ioase lucr%ri inchinate mor8ologiei i istoriei universale a crea"iilor mitico& religioase de la origini i pin% in $ilele noastre ?Su3l5 editorilor@5 +ucrarea ar .i cu/rins /atru /-ri2 de /ro/orii inegale 1 ,0 o /re0entare a structurilor i mor.ologiei sacrului J 2@ o antologie comentat- de te6te J !@ o 3i3liogra.ie critic- i adnotat- J .0 o istorie a credinelor i

ideilor religioase:5 i2 mai de/arte J 9)u e6ce/ia citorva ca/itole2 aceast- carte re/roduce esenialul cursurilor de istoria religiilor /e care le"am inut2 din ,-// /in- in 19!Y2 ia Universitatea din =ucureti2 la Ecole des %autes .itudes in 19$F: i 129$Y i2 din !9VF2 ;a Universitatea din )hicago2 A/arin acelei categorii de Istorici ai religiilor care2 oricare ar .i 9s/ecialitatea: lor2 se 5str-duiesc surm-reasc- /rogresele e.ectuate in domeniile invecinate i nu e0it- sa" i .amiliari0e0e 5studenii eu di.eritele /ro3leme /use de disci/lina lor5 )onsider2 intr" adev-r2 c- orice studiu istoric im/lica o anumita .amiliari0are cu istoria universal- 1 in consecina2 cea mai riguroas9s/eciali0are: nu il dis/ensea0- /e savant de o3ligaia de a situa cercet-rile sale in /ers/ectiva istoriei universale:5 ,ac- unele ca/itole din :lchimia asiatic% 8useser% redactate intr"o .orm/o/ular- i /u3licate inc- din anii 19!2U19!!2 cu siguran- c- in acelai tim/ se gindea ia o lucrare de /ro/orii5 Studiile de ti/ul Ierburile de sub cruce, Limba@ele secrete, Barabudur, templu simbolic, ca i micromonogra.iile 1 :lchimia asiatic%, Mitul reintegr%rii, 9omentarii la Legenda Meterului Manole etc2 re/re0entau ca/itole in vederea unei monogra.ii monumentale2 totali0ante5
;I' in 7re8a"a la 9osmologie i alchimie babilonian% scria ! r rtea a .ost gindit-

i scris- ca un ca/itol /reliminar dintr"o r- mai intins-2 /rivind evoluia mental- a omenirii5 ,ou- .ierari de a/ro/iat- a/ariie2 La Madragore i Legenda Mete&ului Manole, vor contri3ui2 n-d-7duim2 la l-murirea acestor /ro3leme2 /e care le vom de03ate /e larg intr"o carte de mari /ro/orii41 *ymbole. Mythe. 9ulture. ,e /e acum ins-2 cetitorul atent /oate intrevedea noutatea metodei noastre i revoluia /e care e chemat- s"o introduc- ea in inelegerea evoluiei mentale omeneti:5 +ucrarea 9de mari /ro/orii: ?intitulat- in s/iritul antro/ologilor engle0i2 dar cu intenii /olemice2 novatoare@ nu a a/-rut niciodat-2 /entru2 c- am3iia mereu vie 1"a dus la alte re.ormul-ri i dimension-ri2 /in- la marea sinte0- de istorie a

credinelor mitologice i religioase5 Eliade era omul /roiectelor grandioase2 un .antast /a/i"nian2 iar am3iia lui dintotdeauna a .ost s- se m-soare cu autorit-i de /rim- m-rime2 s- cree0e o/ere .undamentale5 in liceu i in .acultate2 modelele ideale ce urmau a .i de/-ite \erau Fra0er i Pa/im 1 unul in mitologie2 cel-lalt in eseu i 7urnal5 in /erioada indian- visa s- a7ung- m-car 9cel mai str-lucit elev al lui ,asgu/ta:2 iar in deceniul al I>"lea se o/rise la Petta00oni2 /e care il cunoscuse inc- din anii studeniei2 citind in originaA I Misteri. 9Petta00oni2 scria autorul roman2 .ut (un des rares historiens des religion a /rendre au serieu6 Ies dimensions de sa disci/line5 En .ait2 ii tenta de couvrir la totalite du domaine de 'allgemeine IeligionsFissen &scha8t. 11 se considerat comme un historien entendant /ar la [ue son a//roche et sa methode n4etaient /as celle du socio"logue ou du /s<chologue de la religion5 Mais ii voulait etre historien des religion ct non le s/ecialiste d4un seul domaine:15 Eiiade avea in vedere autori ca %5 )or3in ?s/eciali0at in islamism@ sau Paul Muss2 autor al unei monogra.ii monumentale2 dar conce/ut- in maniera .actologic-2 des/re tem/lul =ara3u"dur5 >i0iunea lui &5 Petta00oni era ins- /rea istorist-2 tri3utar- lui )roce 2hicr. cit, /5 FF@2 iar conce/ul s-u de totalitate vi0a numai sectorul religiosului5 ,e aceea2 ca i in ca0ul iui Fra0er sau a lui Freud2 9e6em/lul /ersonal dat de Petta00oni este mai im/ortant decit teoriile sale:5 Ast.el2 toate modelele r-m-seser- in urm- 1 aveau numai valoare sentimental-5 ,u/- deceniul al I>"lea2 Mircea Eliade ii va /reci0a un conce/t /ro/riu de model de savant /e care nu"1 g-sea in alt- /arte decit in sine2 aa cum s"a descris in citata pre8a"% i in cuviiit inainte la /rimul volum do Istoria credin"elor i S> ideilor religioase. Autorul a /ornit in toate lucr-rile sale d Ia te0a /er.ect acce/ta3il- c- nu pot 8i intalnite niciodat% J N7"nomene religioase pure . Ele apar totdeauna amestecate ctK elemente istorice, economice, sociologice, estetice, etc. Este un

determinism 8iresc in cadrul unui sistem de gindire care oblig% la o l%rgire a cimpului de investiga"ie, de la religios la istoria i de la acesta la 8ilo$o8ic. ?Su3l5 editorilor@5 ,ac- ii .amiliari0a /e studeni cu domeniile invecinate religiosului2 o .-cea /entru c- dorea s- se tie ce /utea .i s/eci.ic i nou /entru eunoater[ in .iecare com/artiment al s/iritualit-ii umane5 'ota caracteristic- a generaiei lui Mircea Eliade2 linia ci de e6istena este 1 s- .im /re0eni in cultur-2 .-cind mai bine decit ceilal"i. Idealul generaiei anterioare2 /e /lanul /oliticii interne2 era 1 s% 8acem ca ei. 'e.iind vor3a de imitaia .ormelor de via-2 ci de alinierea s/iritului romanesc la ordinea euro/ean- in instituii2 in com/ortament i in creaie5 Era o as/iraie c-tre recunoaterea romanilor /rintre /o/oarele civili0ate2 as/iraie in care se resimeau orgoliul i iruri"ciria5 Ulterior alinierea e inlocuit- cu individuali0area2 iar euro/eni0area cu universali0area5 &omania str-3-tuse de un secol 2i asimilase0 mai multe eta/e istorice2 devenind contienta de sine2 de destinul s-u unic5 Iat- i elementul de continuitate dintre generaia ante3elic- i cea /ost3elic- . Solidaritatea nestr-mutat- a acestora /oate .i intilnit-2 .erm i in toat- vigoarea2 in /ro3lemele generale i de .ond ale com/le6ului vieii romaneti2 i nu in chestiunile de strategie m-runt-5 ,ac- unii din 9cei vechi: erau 9tradiionaliti: iar ceilali 9moderniti:2 aceast- mor.ologie nu tre3uie redus- la inelesul de/reciativ al am3iiilor i .iciunilor literare5 +a nhreiuB general ai e6istenei romaneti2 cele dou- direcii ca/-t- altsemni.icaie2 singura care interesea0- in cultur-2 ele sint com/lementare2 sim3iotice5 (ocmai tradiionalismul care la 1Y$# era novator a dat vigoare modernismului i ins-i cultura /o/ular-2 9conservatoare:2 a asigurat o valoare semantic- ineditcreaiilor noi din /erioada /ost3elic-5 A .ace la 8el i a .ace mai bine nu inseamn- o/o0iie in sinta6a e6ce/ional- a marelui scriitor care ine2 /ro3a3il2 de categoria geniului5 ,ar nu tre3uie .olosit stilul ditiram3ic i nici nu tre3uie a/licat- tehnica decu/-rii din conte6tul vremii5 i a/oi de care

9generaie: este vor3a O ,ac- ne re.erim strict la deceniul al I>"lea2 e6istau in vreme alte multe ca/ete luminate care constituiau5 laolalt-2 .ora intelectual- i moral- a -rii5 ,ac-2 /rintre acestea2 il cit-m doar /e 85 )alinescu2 reinem ca marele istoric S>I
\ar

/u3licase monogra.ia i volumele de studii des/re Emi"a ceea ce ar .i onorat /e oricare mem3ru a/arinind gru"=rilor amintite2 inclusiv Eliade ori )ioran5 ,u/ce des.-u"K5Ze:o am/l- activitate in /resa literar- i in inv--mintul Ka 7versitar2 ii a/-ruse la s.iritul intervalului monumentala itron4c a literaturii romane. Fa- de toate acestea2 Eiiade2 deo"lamdat-2 ocu/a o /o0iie mai modest-2 /rin volumele de eseistic- si /rin cele citeva micromonogra.ii5 ,iversitatea gru/-rilor nu mseamn- automat adversit-i Insolu3ile2 vr-7m-ii i lu/te /e viai /e moarte5 'ici /e dc"I/arte aa ceva5 >arietatea atitudinilor2 .iecare a/-rat- energic P/rin /rograme 3ine individuali0ate2 semni.ic- mai multe mo"Iduri de studiere a /ro3lemei2 /e toate laturile i in aulncime2 leu argumente i contraargumente5 'umai suma atitudinilor Eeseniale /oate .i edi.icatoare /entru e.orturile cunoaterii ro" .eianeti2 in totalitate5 Este o variant- a conce/tului de lotcdi&Itaie /ro/riu hermeneuticii lui Eliade5 Un studiu al gru/-rilor lamintite2 e.ectuat ?.-r- .als- o3iectivitate@ din /ers/ectiva so"Eciologiei ideilor i a relaiilor acestora cu .ondul autohton al tradiiei2 ar demonstra lim/ede legea unit-ii in varietate5 Este Esu.icient2 de /ild-2 su constatar- c- in cadrul gru/ului 9)rlte"rion: in /ro3lema universali0-rii culturii romane2 considerate de mem3rii res/ectivi ?i nu numai de c-tre ei@ ca esenial-2 e6istau deose3iri de /rocedur-5 Eliade /reconi0a calea cultural-22 /reg-tit- meticulos2 cu ma6im- r-s/undere2 /entru a nu .i irosit- ansa istoric- ce ni s"a dat imediat du/- r-03oi5 in schim32 Emil )ioran2 in numele aceleiai anse2 /ro/unea calea /olitic-2 a aventurii imediate i violente5 Stilul de lucru di.er- de la *olilocvii la *chimbarea la
8a"% a Fiotnaniei. i totui este de domeniul evidenei c- am3ii autori erau animai de un

singur ideal /rivind viitorul ren-scut al -rii5 Eiiade nu"i /reuia nici /e )reang-2 nici /e Sadoveanu2 /entru c-2 du/- /-rerea sa2 cu siguran- .orat-2 erau mimetici5 ,ar cind a in.-iat str-inilor2 in +os Iumanos, /ersonalit-i literare romaneti re/re0entative2 i"a selectat i /e acetia5 * idee /ersonala ce inea de strategia m-runt- a cedat in .aa alteia generale2 care d-dea neindoios citig de cau0- celor doi scriitori5 )ind revista 9Xalende: a iniiat o mas- rotund- /e tema intelectualului nou2 ea s"a adresat deo/otriv- tuturor 9gru/-rilor:5 ,e reinut 1 cele mai multe intervenii se datorea0re/re0entanilor 9generaiei vechi:5 Formul-rile lor /uteau .i semnate chiar i de re/re0entanii 9generaiei noi:5 ,e alt.el era o3inuit- trecerea unui redactor de la o revist- la alta2 atit
2 U Meterul Manele

S>II inainte de r-03oi cit i du/- aceea5 )el mai concludent e6eml il constituie 9&evista Fundaiilor &egale:2 un .el de sinte2K activit-ii noastre s/irituale2 3a0at- in cea mai mare /artei cola3oratori de la toate ti/urile de /u3licaii5 +a intre3area 7 9Xalende: 1 9)redei c-2 in im/re7ur-rile actuale2 se arat- sd nele unei direcii noi de intelectualitate /ur-2 mani.estA /rintr"un neocriticism2 cu tendine de universali0are O Sau. .a0a naionalismului2 su3 semnul c-ruia s"a de0voltat inseJ tul de veac2 continu- O:2 )5 &-dulescu"Motru a dat urm-to r-s/uns 1 9Un alt intelectual se arat- la ori0ont1 un intelectB mai /otrivit tim/ului nostru5 Intelectualul cel nou nu se ml umete s- ne tre0easc- din indolena gandirii s/eculativelK vrea s-5 ne inviore0e i 3raele la o munc- /roductiv-:52 M unde au dedus criticii /rea 0eloi ai deceniului III i I> aa"0i sul conservatorism dum-nos al lui )5 &-dulescu"Motru i ati7 tudinea lui denigratoare .a- de tin-ra intelectualitate O in na m-rul totii al 9Xalendelor:2 imediat du/- un succint cuvim inainte, (udor Arghe0i /u3lic- /oe0ia2 7ortret, din care cit-m 9M"am 0-mislit ca"n 3asme cu a/te .runi i a/te ] 8rumai i a/te este5 ] )u"o .runte dau In soare2 cu

cealalt- in noa/t7 ] 6i .iecare este ] i nu este:5 Iat- o /oeti0are sui" generis . e6istenialismului2 mai /otrivit- cu direcia .ilo0o.ic- de li 9)riterion: ?ce avea s- se a.irme /uin mai tir0iu@2 decit ci o revist- literar- i criticist- cum era 9Xaiende:5 )u toatei acestea Eliade a avut2 cum se tie2 unele re0erve2 .a- d7 /oe0ia lui (udor Arghe0i5 S- mai reinem c- amindoi au .oa acu0ai2 in e/oc-2 de 9/ornogra.ie literar-:5 ,elimitarea .a- de 9cei vechi: in conte6tul vremii a ini eles"o mai 3ine Eliade cind scria urm-toarele 1 9Poate c- cel mai .ascinant i mai dureros as/ect al e/ocii contem/orane esteA con.u0ia5 'u numai o con.u0ie a stilurilor2 a .ormelor de via"A -2 a economiilor s/irituale5 Sint mii de oameni care tr-iesc@ ast-0i in .orme de via- /e care sim/la lor e6isten- in aces) s.ert al veacului SS le de/-ete5 Formele de via- U care au5 .ost cindva cu adev-rat vii i im/use de insei nevoile istoriei au a7uns de mult .ormule a3stracte2 cadre moarte2 in care o ma7oritate se inc-/-inea0- a tr-i2 dei ar .i mult mai higienic s- le 0virle cu totul i s-"i caute .orme noi care s- le /oat- /ermite o cretere mai li3er- i o reali0are mai /lin-5 )on.u0ia const- nu numai in aceast- /-strare a unor cadre de/-ite PU 7 ci in amestecarea lor cu altele2 noi2 im/er.ect asimilate5:4! Amestecul de .orme era intr"adev-r real2 dar s"a intam/lat in orice loc i in orice moment al istoriei5 ;'(u se /linge ast-0i S>III I2 ioe7"n57l c- tr-iete intr"un haos ele .orme O Im/ortant este t. Eliade le"a recunoscut dre/tul la e6isten- i necesitatea de"Y "7tarii5 )ind in anumite /asa7e res/ingea /atru0ecio/tismul2 " 53uie ?ca sZ nu a;ungem la generali0-ri /ri/ite@ rev-0ut mai t7i conte6tul res/ectiv5 in realitate2 cum se vede din .ragmen"i citat2 autorul s"a .olosit de conce/tul s-u general de 8orm%, Eare are un destin escatologic 1 .orma veche este inchis-2 deci moart-5 Ea a .ost vie i /er.ect-2 dar in alti/osta0- a e6isteni tre3uie s- renasc- su3 o alt- in.-iare5 i Maiorescu re/re"i.enta2 /entru Mircea Eiiade2 o .orm- /er.ect-2 de unde necesitatea2 reinnoirii 7unimismului5 Ideea se a.la in /er.ect acord cu autorul 9riticelor care ii vedea sistemul de gindire re.ormat i intruchi/at de

elevi2 deci intr"o nou- e6isten- s/iritual-5 ,ar s- reinem e- o3sesia deceniului al I>"lea era 8orma nou%, vie2 creatoare2 iar in aceast- /rivin- nu se /oate vor3i do disensiuni intre generaii ori de gru/-ri literare adverse5 Mai inult decit atit2 tineretul tia s- se .ac- ascultat5 )-ci2 aa cum o3inuia s- s/un- unul dintre marii /ro.esori ai lui Mircea Eliade2 re/re0entant al vechii generaii 1 9tineretul are totdeauna dre/tate:5 Jn c%ldarea hermeneuticii. Eliade a cre0ut totdeauna ca metoda poate revolu"iona tiin"a, asigurindu&i un sens nou, calitativ ?Su3l5 editorilor@5 Mai multe .enomene ideologice ti/ice ince/utului de secol i"au int-rit aceast- convingere 1 degradarea .antasticului i desemanti0area sim3olului2 9/rovin"ciali0area: *ccidentului2 sterilitatea gindirii coninutistice a invechitei direcii antro/ologice in cultur-5 Fra0er2 care sistemati0ase o mare cantitate de documente etnogra.ice in 7urul motivului 9creanga de aur:2 nu trecea dincolo de inter/retarea strict literal% a te6telor5 +ectura sa de su/ra.a- readuce mitul la e6/resia unei gindiri 9relogice:2 in.antile i o3scure2 in total- o/o0iie cu aceea a *ccidentului civili0at5 Mitul nu i se /-rea autorului engle0 semni.icativ /entru trecutul umanit-ii5 Istoria omenirii2 credea el2 ince/e o dat- cu de0voltarea gindirii raionale de li/ occidental i eleat2 care s"a maturi0at /rin scriere i /rin e6erciiul logicii matematice5 */o0iia dintre cele doustiluri de gindire2 s/eci.ice culturilor /real.a3ctice i al.a3etice ?/relogic]logic@ a g-sit la ince/utul secolului nostru un tem/orar su/ort teoretic in scrierile lui Freud i ale lui +ucien +ev<"=ruhl5 in cele3ra sa carte Gotem und Gabu ?191!@2 Q5 Freud omologa intreaga literatur- a miturilor i su3"strueturile lor ritualice ?du/- metoda cunoscut- din 6tiin"a viselor0 cu com/le6ul oedi/ian al asasin-rii i devor-rii regelui5
XX e adev-rat

/ar Eliade nu s"a l-sat eitiga nici de Fro3enius2 nici de ^iaga5 Mor.ologia culturii2 aa cum o /ro.esa autorul german2 \ se /-rea o direcie de/-it- /entru c- avea un caracter .ormal K

/entru c- incerca s- introduc- in discuie sim3oluri ela3orate in s/irit occidental2 destinate svalori0e0e .enomene e6"tracuro/ene 1 paideuma sau s/iritul culturii ?conce/t de ins/iraie hegelian-@2 s/aiul cu/ol- etc5 =laga /unea /rea mare cre /e /artea magni.ic-2 /ro/rie anumitor o3iecte2 in 3a0a c-reia acestea /ot intra in cone6iune5 )ind vor3ea des/re tote"iiiism ori des/re ti/urile magice2 +ucian =laga l-sa sa se intrevad- lecturile din Fra0er5 in locul magicului ?i al .ormelor inrudite 1 mana, FaAan, arenda, oAi, $emi0, Eliade /ro/une sacrul ca semn ai hiero.aniilor divine5 'u orice co/ac din /-dure este sacru2 orice /iatr-2 orice i0vor etc22 ci numai ceea ce a .ost ales /rintr"o Intam/lare e6em/lar/etrecut- in cosmogonie ori in antro/ogonie5 &estaurand virsta mitic- a documentului etnogra.ic2 Mir"eea Eliade a dat un sens nou conce/tului de istorie i /rin aceas".a umanismul insui2 .a/t a.irmat adesea cu mindrie5 )-ci2 atita tim/ cit civili0aia uman- ince/e o dat- cu viaa in /olis2 cu gindirea 9raional-:2 cu de0voltarea tiinelor e6acte2G g arhitecturii monumentale i a "mu0icii cultivate in incinta catedralei gotice2 inseamn- c- istoria are o dimensiune tem/oral.oarte limitat-2 redus- la un s/aiu e6trem de ingust2 cei euro/ean2 c- aceast- i0olare voluntar- de celelalte culturi ale lumii o condamn- Ia V2/rovinciali0area5 in realitate2 toate marile "arhive etnologice din lume certi8ic% strinsa comuniune a omului mitologic i a celui istoric, idee central% in intreaga activitate tiin"i8ic%, publicistic% a lui Mircea Eliade, Mitologia a comunicat istorisi un mare volum de cunotin"e, care avea s% constituie 8undaraentul tiin"elor moderneJ matematica, medicina, astronomia, chimia, meta8i$ica, tehnica ridic%rii orae&i or i a templelor, prelucrarea metalelorL a transmis sub 8orma concentrat% a simbolului mitic e>perien"e esen"iale de via"%, cristali$ate in citeva $eci de mii de ani. :ceste e>perien"e, c>&prirnind destinai e>isten"ial i ontologic al omului, s&au per&maneri"i$5i aiit la nivelul virsiei mitologice, cit i la acela al vir"ei istorice, c%ci totdeauna in central

preocup%rilor umane au stai (marile teme M via"a, moartea, perpetuarea, hrana, c%minul, 8amilia, neamul ?Su3l5 editorilor@5 )hiar dac- maniera de inter/retare a acestor teme eseniale di.er- de la un stadiu la altul i de la un loc la altul2 sensul r-mine neschim3at 1 n-0uina de salvare a .iinei2 de eli3erare .a- de mediul incert /e
SSI

care nu"1 cunoate i care ii /rovoac- nelinite5 ,ac- al.a3e"l tul este un lim3a7 9universal: /entru euro/eanul virstei isto; rGice2 ne inva- Mircea Eliade2 i omul virstei mitologice a creatA un lim3a7 cu aceeai .uncie universal-5 Este simbolul care; .ace ca miturile2 cu toatvarietatea lor in.init-2 s- .ie omolo; .ia3ile i reducti3ile ia citeva scheme .undamentale5 Mai mult decit atit2 viaa sim3olului mitic nu se stinge o dat- cu a/ariia gandirii raionale i a culturii al.a3etice5 Mitul in.u0ea0- cui su3stana sa cri/tic- intreaga e6isten- modern-5 +uind .orme deghi0ate2 el .ace ca tim/ul istoric s-"i /iard- linearitatea22 /roduce numeroase 9ru/turi de nivel ontologic:2 /unind la dis/o0iia omului modern .a/te de cultur- comune umanit-ii din"totdeauna5 Ast.el sim3olul mitic 7usti.ic- regindirea dimensiunii istorice a umanit-ii2 ingio3ind in mod necesar culturile /re"al.a3etice i cele al.a3etice5 ,estinul e6istenial al euro/eanului modern2 cu .rica lui acut- de moarte i de neant2 r-mine s-r-cit de sens .-r- re/lica inde/-rtat- a omului culturilor /re"ai.a3etice care a ela3orat o savant- i su3til- meta.i0ic- a morii2 cu nimio in.erior su3 ra/ort s/eculativ sistemelor .ilo0o.ice contem/orane5 Biogra8ie spiritual%. Inc- din deceniul al I>"lea Mircea Eiiade ii .ormase convingerea ca/ariia sim3olului mitic in contiina euro/ean- duce Ia o r-sturnare radical- a cursului cercet-rilor in toate domeniile vieii s/irituale5 )unotinele do"3indite /e calea metodelor cantitative ?mecaniciste2 istoristeZ evoluioniste@ ale secolului trecut tre3uie revi0uite in vederea desco/eririi unui nou /ro.il umanistic2 omul universal, mult mai /ro.und i mai

viguros decit omul european, /rivat de tradiia multimilenar- a mitului2 im/licat in scria tim/ului liniar i o3ligat sa"i /riveasc- destinul nea3-tut su3 semnul neantului5 'umai sim3olul ?care a avut in culturile /real.a3e"tice .uncia integratoare in cosmicitate@ /oate o.eri din nou omului modern ansa de a"i re.ace ori0ontul meta.i0ic al unei e6istene intr"adev-r 9reale:5 9)on.ormitii ins-2 scria autorul in 19! 2 in 9osmologie i alchimie babilonian%, nu simt noua orientare s/iritual-5 'u ineleg c-2 in citeva 0eci de ani2 o monogra.ie istoric- va .i mult mai /uin interesant- decit o /agin- de e6ege0- sim3olic- sau inter/retare .olRloristic-:5M; * a.irmaie asem-n-toare avea s"o .ac- /este citeva decenii marele mitolog *tto _alter5 Avea o/t0eci de ani cind inc- mai /artici/a la cele3rele reuniuni tiini.ice 9Eranos:5 ,u/- una dintre str-lucitoarele sale con.erine2 3-trinul savant i"a m-rtu" MSII r7sit lui Eliade c- lucr-rile sale vor tre0i in viitor acelai interes ca i te6tele clasice ale Antichit-ii5 )u cit- incordare i r-s/undere s"a anga7at in lu/ta /entru sim3olul mitic i /entru 9 revoluionarea metodologic-: se /oat- urm-ri sistematic in scrierile sale a/arinind deceniului al I>"lea2 ca i in cele care au urmat5 Pentru /erioara inter3elic- /ot .i consemnate mai multe categorii de scrieri5 Este vor3a mai intii de o serie de articole i studii /u3licate in revistele de s/ecialitate din ar-2 unde autorul .-cea elogiul generaiei tinere care se remarcase /rin utili0area metodologiei moderne5 Ast.el2 el intim/in- cu entu0iasm activitatea gru/ului de cercet-tori de la 9Anuarul Arhivei de FolRlor: din )lu7 in .runte cu Ion Mulea ?cola3aratori 1 Petru )araman2 P5 >5 te.-nuc-2 etc2@. intrucit au ela3orat noi ti/uri de monogra.ii .olcloristice2 a/oi cercet-rile de teren ale echi/elor sociologice im/licate /ractic in dinamica moderni0-rii satului romanesc2 direcia romanistic- a revistei 9E/hemeris ,acoromana:2 3uletinul colii &omane din &oma2 in .runtea c-ruia se a.la un gru/ de tineri cercet-tori ?)5

,aicoviciu2 Emil Petrovici2 Marcu =er0a@5 in aceeai ordine de idei se arat- /reocu/at de studiile lui Emil &acovi- 1 savantul clu7ean /unea in relaie disci/line inrudite2 s/eologia2 istoria i .olclorul i2 inainte da toate2 aducea contri3uii in leg-tur- cu originea vieii ce /uteau .i .ructi.icate2 du/Eliade2 i in alte domenii ale cunoaterii 1 dac- /etera a ad-/ostit viaa .-rintreru/ere2 /-strindu"i caracteristicile din erele /rimare2 inseamn- c- viet-ile res/ective nu "tre3uie considerate 9.osile vii: ori su/ravieuiri curioase5 Aa stind lucrurile2 nici /roduciile .olclorice nu sint 9.osili0ate:2 cum susinea antro/ologia de ti/ (<lor"+ang"Fra0er5 Ele sint contemporane cu viet%"ile din peteri, adic% au virste geologice i s&au men"inut in 8orme mai mult sau mai pu"in intacte la ad%postul mitului i al simbolului TSu3l5 editorilor@5 A mai scris des/re activitatea Institutului de Istorie a Medicinii din )lu7 /entru c- il interesau destinul mitologic al /lantelor medicinale5 Articolul res/ectiv este intitulat Istoria medicinii in Iomania i a a/-rat in 19!Y2 cu trei ani inainte de studiul Ierburile da sub cruce, unde /ro3lema /lantelor medicinale avea s- .ie reluat- dintr"o /ers/ectiv- /ersonal-5 )ind se a.la in India2 se documenta intens in leg-tur- cu m%tr%guna. (em- 3otanico"mi" tologic- .oarte /uin cercetatdeocamdat- de s/ecialiti2 asu/ra c-reia avea s- revin- in mai multe rinduri 1 9+ucre0 ne3unete la Im/erial +i3rar< 1 m-tr-guna in 3otanica i .antastica asiatic-2 iat- un lucru care imi va de0v-lui multe5 ;ohan van SSIII Manen m- intalnete la staia de "tramvai2 m- vede sl-3it "9P mceart- c- imi /ierd tim/ul cu .leacuri5 U ,ar studiul m-tr-gunei nu e un lucru de nimic2 Sir2 ; s/un eu cu o /olitee rece5 /lanta asia2 in inchi/uirea asiaticilor2 /reuiete cit o 3i3liotec- taoist-5 Sim3olul2 Sir2 sim3olui; .antastica m-tr-gunei m- interesea0-5 'u m- inelege nici ci5 M- intorc acas- cu geanta doldora de .ie5 '"am citit in toate 0ilele mele atita /ortughe0-2 cit am citit acum2 ca s- str-3at dincolo de

.armaeo/ee2 s- ineleg co"se ascunde su3 toate acele mituri 3otanice:5Y Un num-r de /re.ee /olemice com/letea0- aceast- activitate /u3licistic-5 Eliade le destina clari.ic-rilor metodologice2 iar c-rile res/ective tre3uiau s- re/re0inte modele de cerce" i tare in cadrul unor teme strict delimitate5 Ast.el atr-gea aten"ia cmicromonogra.iile 1 9osmologie i alchimie babilonian%. Mitul reintegr%rii, 9omentarii la Legenda Meterului Manole i studiul des/re m%tr%guna ?anunat de mai multe ori c- a/are se/arat@ tre3uie 7udecate im/reun- /entru c- /ro/un o metod-5 unit- de ;ucru5 Erau cercet-ri /ariale i /rovi0orii2 dar as/ectele metodologice tre3uie gindite in sens integrator5 Eliade se ar-ta totdeauna /rudent .a- de o cercetare /arial- datorit- materialului mitologic ne sistemati0at su.icient in ra/ort ca e6igenele Sale5 Studiul !e la =almo>is la +engis& 3an a .ost scris2 ni se s/une in 9uvinl inainte, din necesit-i metodologice25 /entru im/ulsionarea cercet-rilor de la noi5 9Aceste /agini au .ost scrise nu atit /entru a ne aduce contri3uia /ro/rie la cercet-rile istoricilor2 .olcloritilor sau romanitilor2 cit /entru a ilustra /osi3ilit-ile unei hermeneutici a universurilor religioase arhaice i /o/ulare2 alt.el 0is a creaiilor s/irituale li/site de e6/resie scris-2 i2 in general2 de criterii cronologice vala3ile Am ela3orat aceast- carte in tim/ ce studiam anumite /ro3leme /rivind religiile 9/rimitivilor:5 i nu o datdi.icult-ile /e care le intam/inam erau de acelai ordin:5 Metoda nu este2 /rin urmare2 o .orm- a/rioric-5 Ea se a.lin strins- leg-tur- cu natura materialului i cu /rocesul 7udec-ii5 Fiecare carte nou- nu inseamn- re/etarea mecanic- a acelorai tehnici de lucru5 Studii des/re colinde i des/re c%luari /uteau .i /revi0i3ile tematic2 intr"o cercetare de ti/ cantitativ5 Ele au a/-rut inc- cu necesitate in contiina autorului atunci cind s"a .-cut necesarintroducerea lor in schema unei hermeneutici totale5 Ast.el2 .olclorul romanesc ii 7usti.ic- locul in sistemul teoretic al iui Mircea Eliade din /ro.unde raiuni tiini.ice5 Materialul romanesc nu numai c- 9inlesnete

anali0a tradiiilor SSI> religioase /o/ulare din India2 Asia )entral-2 E6tremul *rient si Meso/oamia:2 dar scoale la iveal- in acelai tim/ modele "7nice i de ma6im interes tiini.ic /rivind cosmogoniile /o/u7a7" e2 .-r- de care nu /oate .i conce/ut- o istorie general- a credinelor "mitologice5 'u este locul s- ne o/rim mai /e larg asu/ra intregului .*nd de /ro3leme /rivind /rocesul de .ormare metodologic- i tiini.ic- a lui Mircea Eiiade in scurtul r-stim/ ai deceniului al i>lea5 Schi-m doar dou- as/ecte re/re0entative /entru o eventual- 3iogra.ie s/iritual- a autorului5 in e/oc- era ate/tata i /ro.eti0at-O cum am v-0ut2 a/ariia noului ti/ de savant i ac creator5 Pentru aceasta se in.iinau instituii moderne2 se /l-teau 3urse2 se c-l-torea intens2 se /urtau /olemici in /res-5 Aventura lui Eliade In India2 cu totul neo3inuit- /rintre tinerii vremii ?i cu ai5lt mai mult .a- de generaia anterioar-@ dovedea cera vor3a de o micare intelectual- in toat- /uterea cu"vin.ului7 s/ontan- i necesar-2 susinut- de toate organismele "statului5 Fiecare in-r in0estrat se visa un element dinami0ator in sistemul culturii i tia c/oate r-03ate c-tre esene2 c-tre adev-r2 c- i se /ermitea s- .ie i incomod2 numai s- se intim/le miracolul5 Firete2 aceast- s/ectaculoas- aventurintelectual- a tineretului2 intam/inat- cu incredere de mentorii vremii ?i ce mentori 1 '5 Iorga2 85 I3raileanu2 +ucian =laga2 )5 &adu"lescu"Motru2 )5 Stere etc2 etc@2 cum s"- v-0ut din ancheta din 9Xalehde:2 g-sea in Eliade unul5 dintre cei mai .erveni susin-tori5 'u numai c- nu se indoia de a/ariia noului ti/ de intelectual2 dar il i schia caracterologic 1 9)-ci ce /oate insenina un om nou2 oricum ar .i conce/ut sau e6/erimentat O in /rimul rind2 un om care /ornete de la realit-i2 care nu se mai mulumete cu ilu0ia2 cu visul2 cu ignorana5 ,ar i 9realitatea: nu se reduce numai la .a/tele lumii .i0ice sau organice5 E6ist- i realit-i s/irituale2 i o total- a3andonare a lor marchea0- /rimul /as c-tre omul nou2 c-tre o de/lin- /rimenire i cretere5 (otul ne

indeamn- s- credem c- 9omul nouu /e care e dator s-"i reali0e0e e/oca noastr-2 nu va veni din vreo ta3-r- /olitic-5 El se va nate i de ast- dat-2 aa cum s"a n-scut totdeauna in istorie J /rintr"o r-sturnare de valori s/irituale2 /entru o nou- icoan- a omului des/re sine insui: G5 )e icoan- ne /utem .ace des/re tin-rul Eliade2 ca om l ca savant2 du/- datele /e care le /utem culege din diverse i0voare O Mai intii a .ost uri aventurier in sens c-musian2 in /artea uman- a e6istenei sale5 ,e acest .a/t avea s- /omeneasc- el insui de multe ori in scrierile memorialistice5 Aventura SS> avea un sco/ 1 era /us- in slu73a celeilalte .otogra.ii2 /7r tuale2 /entru istovirea tuturor surselor de cunoatere i 7"( acord cu im/linirea /ro.ilului de om com/let2 total. A/oi era incomod /rin tem/erament i /rin erudiie5 ,atorita tem/e9 ramentului2 ?de .a/t o ilustrare a e6istenei intelectuale omul nou@ Eliade era s- .ie scos de doua ori din viaa unR versitar-5 * dat-2 in studenie2 /entru c-2 lucru unic2 inD dr-0nise s-"1 in.runte /e lorga intr" o /ro3lem- de eticsoI; dal- J a doua oar- s"a v-0ut ameninat cu eliminarea din cor/ul /ro.esonal datorit- unor romane etichetate de cri"S tica dre/t imorale5 Erudiia ince/use sincomode0e cu deose3ire la intoarcerea din India5 Un e6em/lu dintre multe altele 1 critica sa la 9%r"ile populare de '5 )arto7an nu /utea tre0i sim/atie general-5 i aceasta nu /entru cEliade nu avea dre/tate2 ei /entru c- .-cea /rea multe com/let-ri 3i3liogra.ice2 semnala goluri de in.ormaie2 con.u0ii de nume2 4 trimiteri eronate2 greeli de ti/ar5 S- nu se uite c- '5 )arto7an era considerat atunci2 ca i ast-0i2 autoritatea cea mai de incredere in /ro3lema c-rilor /o/ulare romaneti i a literaturii vechi i c- avea muli susin-tori i ade/i5 +a .el a /rocedat i in leg-tur- cu I5 A5 )andrea 2Iarba 8iarelor0N cu >aieriu =ologa 2L%mashtu&Oarina&*amca0 sau cu Al5 =ogdan 2Les relaiions culturelles entre Ies Ioumains et Ies *laves du *ud0. ,orina lui era s/reci0e0e eta/ele muncii eruditului de ti/ nou 1 inregistrarea documentelor /in- la e/ui0area

!&r2 cercetindu"le in original2 clasi.icarea de ti/uri2 0one2 momente2 comentarea su3 ra/orturi multi/le ?mitologic2 lingvistic2 istoric2 cultural2 .ilo0o.ic@2 ra/ortarea la cercet-rile e".ectuate in domenii inrudite5 )ind una dintre aceste eta/e ale cercet-rii li/sea ori i se /-rea de.icitar reali0at-2 Eliade2 dornic de corecii metodologice2 intervenea cu com/let-rile de rigoare2 din .ondul s-u ine/ui0a3il de in.ormaie5 Eliade este unic in domeniul s-u5 Aa a a/-rut contem/oranilor du/ce s"a intors din India 1 nu numai ca intelectual nou2 ci l ca model de savant, in0estrat cu o asemenea .or- s/iritual-2 ineit /utea s- nasc- tiina inc- o dat-2 s"o ia 6ie la ca/-t cu materiale vechi i noi2 s-"i asigure o alt- virst-2 ca in meta.ora mitului eternei intoarceri5 )ontiina e6em/larit-ii s"a int-rit du//lecarea din ar-2 cind autorul a .ost o3l4gat de im/re7ur-ri tragice ?/entru ci i /entru sioi2 romanii2 deo/otriv-@ s-"i caute un echili3ru e6istenial in tiin- i in literatur-5 *roarea .ade tim/ul concret a ad-ugat elemente noi 3iogra.iei sale s/irituale2 sensi3ilXS>I :ti0-ri in sensul c-ut-rilor la3irintice i incerc-rilor greI GOe *diseu2 o3sedat de imaginea meta.i0ic- a )entrului2 1F acest sens 3iogra.ia uman- ?aventura@ o egalea0- l o l-";+ete /e cea s/iritual-5 intr"adev-r2 /rin ceea ce se scrie ori se s/une ast-0i /re Eliade se /are c- asist-m la mlti0area /ersonalit-ii le El a reuit s- ca/tive0e minile luminate ale secolului2 ;e la Pa/ini la `ung5 Pe ling- aceasta2 a tr-it asemenea lui Eminescu 1 in continu- agitaie2 venic5 r-t-citor2 cu nostalgii ucig-toare2 .-r- o locuin- in care s-"i adune manuscrisele 1 un 9visiteur du monde4a cum 1"a caracteri0at 8eorges ,ume0il5 Ss/er-m c- intr"un viitor oarecare o strad- m-car o s-"i /oarte numele2 dac- nu un institut cum s"ar cuveni2 ca semn de im/-care i de etern- reg-sire2 in oraul co/il-riei i tinereii sale2 =ucureti2 Pentru s/iritul innoitor in tiin- i metodologie stai P m-rturie unele /re.ee la micronionogra.iile din deceniul al I>"lea2 indeose3i la 9osmologie i

alchimie babilonian%. Autorul /ornea de la o situaie a/arent /ersonal- 1 nemulumirea /rovocat- de t-cerea /resei in leg-tur- cu /rimele sale lucr-ri2 4oga, Essai sur Ies origines de la mysti5ue indien&ne i :lchimie asiatic%. S"a cre0ut c- am3ele studii nu /re"0int- interes /entru cultura roman-2 intrucit /rima tratea0- o /ro3lem- de mistic- indian-2 cealalta3ordea0- o /ro3lem- .-ractualitate tiini.ic-5 Autorul g-sea corttraargumente /er.ect conving-toare /e care le utili0a i ulterior2 inclusiv in5 introducerile la volumul !e la =almo>is la +engis&3an. Mal intii el atr-gea atenia c- este o mare eroare s- se con.unde materialul de studiu cu modul de valori0are a acestuia5 S adev-rat c- 4oga se 3a0ea0- /e in.ormaie e6clusiv indian-2 dar discuia de0v-luie aderena autorului la .enomenele culturii romane5 Este i ca0ul unor cercet-tori str-ini 1 EurRheim 22a cl-dit o teorie s/eci.ic- s/iritualit-ii .rance0e din secolul SS2 /e documente australiene:5 Ar .i ca i cum in critica /oe0iei s"ar res/inge o/erele care tratea0- motive mitice de circulaie e6tranaional- ori /eisa7ele e6otice5 4oga a a/-rut intr"o vreme cind cultura roman- era con.runtat- cu /ro3leme noi i tocmai de aici re0ult- utilitatea c-rii 1 ceea ce caracteri$ea$% problematica actual% a culturii romaneti este autohtonia, adic% re$isten"a elementelor etnice impotriva 8ormelor de cultur% str%in% ?su3l5 editorilor@5 )um am ar-tat in alt- /arte 2Introducerea la *crieri literare, morale i politice de =5 P5 %asdeu@2 asemenea .enomene de re0isten- i SS>II chiar insurecie a s/iritualit-ii autohtone im/otriva .ormelor misti.icatoare venite din a.ar- se intilnesc des in istorie5 )hiar in tin-ra noastr- cultur- modern-2 .ormula lui +ucian =laga2 9revolta .ondului autohton: a .ost /us- intii in circulaie2 /e la 1YF#2 de c%ite %asdeu2 cu al s-u studiu 7lerit&au dacii P dei la intre3area aceasta n"a r-s/uns de.initiv decit Parvan2 ai0eci de ani in urm-5 *ri2 unui din5 re0ultatele /recise la care a7ungem in `oga este tocmai a"ceast- re0isten- a lordului autohton2 /rearian2 i sur/area lent- a

.ormelor s/irituale im/use de c-tre n-v-litorii indo"euro/eni:5 Fra0ele des/re autohtonie i des/re 8ormele str%ine /ir scrise de '5 lorga5 Facem /reci0area /entru c- mai sint autori care /re0int- intr"o manier- eronat- realit-ile culturale ale &omaniei inter3elice 1#5 '5 lorga a/are adesea ca un a/-r-tor inr-it al autohtonismului re/re0entat de -r-nimea u3"cuiturai-2 .-r- /ers/ectiv-2 /e cind Sliade i )ioran ar .i /arti0ani ai .ormelor innoitoare aduse de vintul revoluiei .rance0e i al civili0aiei occidentale5 in realitate2 iat/-rerea lui Mircea Eliade2 e6/us- in aceeai /re.a- /olemic- i re/etat- in multe alte studii 1 9intr"adev-r2 con.u0iile /e care le creea0- con.ormistBB in cultura romaneasc- /ot .i2 in momentul de .a-2 mai grave ca alt- dat-5 Ast-0i2 cind istorismul este de/-it i in cultura euro/ean- ince/ s-"i reca/ete /restigiul .ormele de sensibilitate preal8dbetic% i s- se ineleag- cum tre3uie gindirea sim3olic- U cultura romaneasc- /oate s-"i valori.ice 0one r-mase /in- acum inerte i o3scure5 'i se /are2 de aceea2 de"a dre/tul ingri7or-tor .a/tul c- nu acord-m im/ortana cuvenit- tocmai acelor tiine care ne aa0- /e /icior de egalitate cu marile culturi euro/ene5 Po/orul roman2 care nu a avut un Ev Mediu glorios ?in sens occidental@ i nici &enatere2 i deci nIa /artici/at la istorie i la crearea culturii euro/ene2 are o istorie i o /roto"istorie de egal- valoare cu a oric-rei naii euro/ene im/ortante2 i are .olclor incontesta3il su/erior tuturora5 Ast-0i tiina romaneascintilnete /rile7ui unic de a valori.ica s/iritualitatea i istoria secret- a neamului nostru5 Pentru c-2 du/- cum s/uneam2 istorismul a a/us /retutindeni5 Se /une /re /e /reistorie i e6traistorie 1 sint cercetate i /romovate .ormele colective ale vieii2 sim3olurile2 tradiiile orale etc5 *ri2 in acest domeniu2 /o/orul nostru este 3ogat:5 i cine altul a .ost /-str-torul acelei 9istorii secrete a neamului: decit -ranul2 /rea contestat i /rea denigrat de unii XS>III
s/ecialitiG4 in /ro3lema tradiionalismului romanesc O (e0ei lui Eminescu2 Maiorescu2 I3r-ileanu i

Iorga des/re autohto"nie2 Eliade i"a dat o nou- acce/iune2 mutaie de sens necesar- in im/re7ur-rile culturale /ost3elice5 E6istind un /uternic i multimilenar su/ort autohton2 /utem c-/-ta mai multincredere in noi inine2 .-r- s- /rivim necontenit2 cu umilin- i com/le6e de in.erioritate2 cum ar /reconi0a 'icolas (ertulian2 c-tre *ccident 1 22+a /articulari i1e la /lus .r5a//ante de la /osition tradiionaliste est [ue2 /ar un so/hisme enorme2 elle tenait res/onsa3le de la crise de la civilisation occidentale la grande tradition raionaliste et humaniste de i4*cciclent2 cn 6ietissant 7ustement Ies grandes valeurs eu"ro/eennes dont la culture roumaine a<ait 3esoin c[mme de son o6<gene5 +ors[ue 'ae Ionescu2 /ro.esseur de logi[ue et au meta/hisi[ue a l4Universite du =ucarest2 ecrivait dans un articie [ue Ies &oumains2 a<ant Ies /ieds solidement en.on"ces dans le sol du =-r-gan2 sont a priori re.raeiaires au6 theoremes /hiloso/hi[ues raionaliste de ,escartes et de S/i"no0a2 ou au6 /ostulate de la geometrie euciidienne2 ou tout sim/iement a la notion du tem/s2 ?[ui senraient une categorie e6clusivement occidentale2 car ils vivraient dans l4atem"/oralite@2 il ne .aisait [ue donner une e6/ression PU limite a cette ligne de /ensee ultraconservatrice 145 115 Partea regreta3il- a chestiunii este c- autorul /asa7ului il vi0ea0-2 de .a/t2 /e Mircea Eliade2 te6tul .iind /re0entat intr"o im/re7urare solemn-2 mai /recis cu /rile7ul unui colocviu internaional consacrat tocmai celui criticat5 Eliade era trecut /rintre acei 9tradiionaliti: ?Eminescu2 %asdeu2 Parvan2 =laga@ ai c-ror 9so.ism enorm: ?cu alte cuvinte te0a lui =laga 1 des/re 9revolta .ondului nostru autohton:@ ar o3liga gindirea romaneasc- seue0e /e o linie ultraconservatoare 1 stil caracteristic unei anume categorii de denigratori5 1ostalgia originii. Sim3olul a devenit in secolul nostru aa cum au ar-tat ;ung i Eliade2 via regia c-tre origini2 c-tre cunoaterea adancurilor umanit-ii /rin arheti/urile i miturile ei .undamentale5 im/otriva .-rimi-rilor multi/le ?/olitice2 economice2 religioase2 geogra.ice@5 euro/eanului ii a/-reau /entru /rima dat- imaginea unei /lanete uni.icate s/iritual /rin .ore venite de de/arte2 mai /uternice decit am3iiile di/lomatice ori con.lictele armate5 8il3ert ,urand a intrev-0ut comunitatea de conce/ie ia ;ung i Eliade a"tunci cind a scris 1 9)omme ;ung decouvrent ia terre incog" SSIS

nita des archet</es [ue animent la /s<che individuelle l4oeu"vre

d4Eliade2 tome a/res tome2 met au 7our la terre si occui"te /ar la dem<thologisation tro/ chere au /ositivisme U .util theologl[ue comme celui de l4heritage 3arthien U la terreO des grandes constantes m<thologi[ues [ui reglent en .in de7 comte des intimations culturelles et Ies ra//orts sociau65 Et nous avons /ressenti [u4il n4< avait [u4un /as entre Ies .i"gures archet</ales2 telie [ue celle du Mandala du Peur :eC ternus ou du vieu6 &oi2 emergees de l4anal<se <ungienne ei celle issus des recensements de l4anthro/ologue 1 .orgeron m<"thi[ue2 dieu lieur ou deesse de la vegetation2 voire divinites assasinees. Aussi est"il recon.ortant de constater2 en un tem/a U le notre U ou des essais /hiloso/hi[ues 3acles tiennent5 lieu de re.erences scienti.i[ues2 [ue le travail munitieu6 du clinicien et do 1 erudit anthro/ologue de3ouchent sur le cor/us d4une identi[ue verite:512 i `ung i Eliade o/erea0- cu ti/ologii mitice2 .ie c- a "cestea sint e6/resii ale e6/erienelor onirice colective2 .ie c- sint intuiii cosmo"aniro/ologice5 E.orturile autorului roman de a identi.ica in marea mas- desaga modelului unic al mitului cosmogonic du/- care se conduc celelalte categorii su3sumate ?mitul antro/ogonic2 de intemeiere2 de origine@ a"mintete de tehnica identi.ic-rii arheti/urilor <ungiene5 Mat semnal-m identitatea de /-reri in /rivina multor conce/ta tehnice5 ,e /ild- templu, munte, arbore, scar% etc5 .ac /arte la Eliade din categoria imago, adic- realit-i /rimordiale2 cosmogonice2 a c-ror mor.ologie r-mine static-2 neschim3at-5 )u aceeai imago o/erea0- i `ung atunci cind decri/tea0- sim3olica unor visuri ori a unor naraiuni mitologice5 )el doi autori se deose3esc ins/rin modul in care conce/ structura arheti/urilor2 ceea ce antro/ologul roman ine s/reci0e0e nu o dat-5 Arheti/ul <ungian care ii are primum rao&vens in e6/eriena oniric.reudian-2 ?eli3erat- insde re0iduurile li3idoiilui@ devine conce/t o/eraional din momentul in care se dovedete a .i transindividual2 ela3orare a su3contientului colectiv5 In acest ca0 el se com/ort- asemenea

schemei mitice2 cosmogonice2 antro/ogonice2 de origine2 ae intemeiere5 +a Eliade schema mitic- este de7a o construcie arheti/al- /urtind in su3structura ei am/renta /s<che"ei colective5 Ea nu /oate .i ins- luat- dre/t conce/t o/eraional in sine2 c-ci autorul nu vrea s.ac- /sihologie sau /ractic- tera/eutic-2 asemenea lui `ung5 El ii recunoate schemei valoarea de arheti/ in momentul in care o omologhea0- cu conco/tele .ilo0o.ice .undamentale2 mai /recis cum ni se s/une in Fragments d(un Hournal, cu arheti/urile ideale ale lui Pla"ton5 Schema mitic- este la `ung o instan- de control /onI tru arheti/ul colectiv2 /e cind la Eliade acest o.iciu se reali0ea0- in ra/ort cu ordinea conce/tual/ro/riu"0is-5 Autorul roman trans.orm- mitologia in .ilo0o.ie2 sau cel /uin desco/er- in culturile /real.a3etice originea gindirii a3stracte moderne2 a artei i a tiinei5 Unul dintre de0ideratele sale neim/linite a .ost acesta 1 9II .audra [ue 74ecrive un 7our une 7oiigue etude sur ^ Ies origines b de la /hiloso/hie 1 [ue 7e 1montre le /assage de la eonnaissance /ar Ies m<thes et Ies s<m3oles ?comme elle est /rati[uee dans Ies mondes archai"[ues@ a la /hiloso/hie s<stemati[ue5 E6em/les 1 15 )e [ui est ^ archai[ueb ehe0 Platon ?/ar e6em/le la /rehistoire de la iheorie des Idees 1 l(image e>emplaire a l4idee /latonidenno@J 25 +4initiation e[uivaut a la /hiloso/hie5 +4initiation re/resen"te la 9mort: au niveau de l4e6/erience /ro.ane2 et la ^ resu"rectionb au niveau de l4e6/erience religieuse2 c4est"a"idire !4acces a la connaissance meta/h<si[ue5 +a /hiloso/hie ac"corn/lit [uel[ue chose de sem3la3le 1 la mort de l4ignorance2 renaissance /ar la connaissance5 II .audra [ue 74insiste sur Se s<m3ole o3streti[ue atteste tant dans le rite initiati[ue [ue dans la maieuti[ue socrati[ue5 Pour %usserl2 la /henomenologie im/li[ue l4a3olition de l4e6/erience /ro.ane2 de 9l4homme naturel:5 )e [ue Ies /he"nomenologues a//ellent ^ attitude natuelle b2 c4est l4etat /ro.ane la condition /reinitiati[ue5 (out comme /ar la reduc"\ion /henomenologi[ue ou accede au reel2 /ar l4initiation ou /enetre dans le /lan sacre2 c4est"a"dire [ue l4es/rit

acces a Fa3solut ?c le reel@1!2 (rans.eruri de conce/te au .ost e.ectuate mereu in o/era lui Mircea Eliade5 ,ac- s"ar .ace o selecie a materialelor re/re0entative ori s"ar scrie un studiu com/etent i sistematic in acest sens2 s"ar /utea a/ro6ima mai 3ine direcia meditaiilor sale2 cit i contri3uia la de0voltarea gindirii .ilo0o.ice a secolului5 ,in .a/tul c- in citatul de mai sus se .ac re.erine la %usserl nu tre3uie ineles c- autorul roman /roiecta o cercetare in s/irit .enomenologic5 Sint multe alte /asa7e din care re0ult- c- pre8erin"ele sale mergeau hot%rit spre e>isten"ialism. 9onsidera"iile, pertinente i unice in litera&tura 8ilo$o8ic%, despre de$voltarea contiin"ei europene sub semnul timpului linear, despre miturile patetice, despre 8iin"%, destin, neant sau moarte o demonstrea0-5 'u mai este SSSI necesar s- menion-m c- toate aceste idei le construiete /e 3a0a materialelor etnogra.ice ra/ortate la meta.i0ica euro/ean- i la 9geometria euclidian-:5 Interesul /entru studiul originilor a .ost susinut teoretic"4 i de reactuali0area2 la ince/utul secolului2 a teoriei 9.enomenului originar: /e care 8oetho o de0voltase in lucr-rile de 3otanic-5 Eliade g%sea aici o noua @usti8icare a arhetipurilor. In d4e/reuve du +a3<rinthe ni se spune c% nu a 8ost ciiigat de structuralismul lui Levi&*trauss pentru c% antropologului 8rance$ ii lipsete disciplinarea hermeneutic% strict%, 8apt ce nu&l( poate l%sa indi8erent pe un istoric al autoAtoniilor. E>ist% ins% o alt% variant% a structuralismului,(, in care se inscriu +oethe, !ume$il i 7ropp, mai adecvata studiului 8ormelor cultura ?Su3l5 editorilor@5 8oethe i"a imaginat e6istena unei #rplan$e&, adic- a unei /lante arheti/ale2 imagine com/let- i eseniali"J 0at- a tuturor .ormelor vegetale5 Este un 9structuralism: semni.icativ i .ecund /entru2 c- se indrea/t- 9asu/ra esenei unui ansam3lu de .enomene2 asu/ra ordinii /rimordiale caro intemeia0- sensul lor4s 1$5 +a .el a /rocedat i Pro// in cartea s K des/re Mor8ologia basmelor populare. in ediia rus-2 mai adaug- Mireea Eliade2 .iecare

ca/itol /oart- cite un niotto re/re0entand e6trase ilustrative din o/era scriitorului german2 in Hurnal Eliade ii aduce aminte de rnai multe ori de 8oethe5 ,e /ild-1 9+ors[ue 8oethe a decouvert le /rinci/e de la metamor/hose des /lante"2 c4est"a"dire [ue leurs organes re/roducteurs ne sont [ae des ;euilles s/ecialisees2 ii s4es5t e6clame 1 ^Si ie /ouvais c/mmu5ni[uer a [uei[u`sn ina >ision et ma 7oie B Mais c4est im/ossi3le5 )e n4est ni un reve2 ni une .antalsie 1 c4est la decouverte de la .orme essentielle avec BaI [uelie on /ourrait dire [ue la 'ature 77ue conslammert2 et dans son 7eu /roduit la vie la /lus varieb5 Sur un /lan /lus modeste2 et sans m4e6tasier corame 8oe"the devant sa decouverte2 74ai eu2 moi aussi2 une e6/eri"ence similaire lors[ue 74ai corn/ris [ue Ies ^.[rmes historico"religieuses b ne sont [ue Ies e6/ressions2 in.iniment varices2 de [uel"[ues e6/eriences religieuses .ondamentales5 duand ii decou"vre la sacralite du )iel2 ou de la (erre2 14horn5me reiigieu6 e6/rime 5sa decouverte /ar des N5Formesb ?.igures divines2 syrr,C 3oies2 m<thes2 etc5@ [ui ne rc"ussissent 7amais a traduire ercac&tement ct totalment ce [ue signi.ie ie sacre celeste ou leiiu"ri[ue5 )4est 3ien /our[uoi d4autre e6/ressions Ies rem/lacent2 lout aussi incom/lete et a//ro6imatives et en [uel[ue scrie di..erentes de ceiies D mt elles ont /ris la /lace5 SSSII
i Fon anal<se toutes cos e6/resions ou commence a voir Ies struciures de I4umvers religieu6 1 ou devine ies N""arcaet<""/esb2 Ies modeles de ces Figures divines [ui essaient de se ^reariserG et de se ^communi[uerG entieremeni et ne reussis"sent2 ce/endant2 [u4une nouvelle ^e6/ressionb5 )ar tout ce [ui se 9realise:2 c4est"a"dire est e6/rime concretement2 est ine"vita3lernent conditionne /ar l4%istoire5 (oule e6/ression reli"gieuse n4est donc [u4une mutilation de re5v/cricncc /ioniere 2Fragment% d(un Hournal, /5 !2!U!2$@5 intr"un cuvirit2 Secolul al SS"Iea este /asionat de mitul originii i una dintre cele mai intense activit-i s/irituale in acest sens s"a /rodus in &omania inter3elica5 'ot-m c- la noi nu este vor3a numai de un interes /ur s/eculativ /entru 9.enomenul originar:2 ci i da o /reocu/are de

natur- oarecum /ractic-2 in sco/ul desco/eririi .ormelor genetice ale culturiB autohtone in s/ecial5 )ercetarea lui 8oethte ?/e care o comentea0- /e larg i +ucian =laga intr"unui din eseurile sale2 -"cind" o cunoscut- /u3licului romanesc@ un5ia s- devin- doar indre/tar metodologic5 Se poale a8irma cu deplin temei cn intreaga munc% de cercetare l de crea"ie de diip% primul r%$boi a 8ost subordonat% acestui de$iderat ma@or M cunoaterea 8ondului originar al culturii autohtone ?Su3i5 editorilor@5 E.ete e" /oca lucr-rilor monumentale2 monogra.ii2 studii de sinie0-2 atlase2 enciclo/edii2 statistici2 colecii de documente2 la care i"au adus contri3uia cercet-tori de /restigiu a/arinind atit vechii generaii2 cit i tinerii .ormai intre tim/5 inc- o dovad- c- in /ro3lemele de .ond alo vieii romaneti a e6istat totdeauna un consens iritre Zcei vechi: i 9cei noi445 Ast.el ia natere2 ca urmare a unor e.orturi colective2 :tlasul Lingvistic al Limbii romane i Mu$eul *atului, o/ere 3a0ate in e6clusivitate /e cunoaterea vie a culturii autohtone5 1. lorga scrie una dintre marile sale sinte0e5 Istoria Iomanilor in chipuri i icoane, )5 &-dulescu"Motru dUaitarea0- marele s-u sistem .ilo0o.ic din /ers/ectiva iritegraiiIInuiui energetic2 adic- a reorgani0-rii .orelor s/irituale ale etnicului2 +ucian =iaga cercetea0- .iina naional- cu a7utorul categoriilor stilistice ale .ilo0o.iei culturii5 Acum a/are +etica lui >asile Parvan2 )riginea Iomanilor de Al5 PMli//ide2 L iori i #mbli Iomane de Ai5 &osetti2 Gradi"ia istoric% de 8h5 i5 =r-tianu5 +a s.iritul /erioadei2 85 )-linescu5 /u3lic- marea Istorie a literaturii romane. !e la origini piu% in pre$ent, iar Per/5essicius ince/e editarea seriei )pere de M5 Emineseu5 9,estul s- recunoatem c- setea /entru ^.enomene originareb2 scria Miicea Eliade2 ira" SSSIIS
! U Meterul MaaoU

/licat2 cum tim, in problema, este un scrin al tim/urilor noastre. Fie c aceste fenomene originare sint cutate ce .ilo0o.i intr"o e/oc- de/-rtat- a isteriei (Pelagii a! "lages, hi/er3orcenii lui Evola@2 e c- istoricii acorda e#cep$ionale insuiri 8tlo$oiice anumitor /o/oare vechi ?A5 Ie emias des/re ^cosmosul sumerienilor 2@7 semni.icaia acestor ten%in$e este aceeai 1 se incearc- o restructurare ?uneori o a/ologie@ a alorilor umane /real.a3etice5 Se e6altinstitu$iile primor%iale sintetice2 unitare5 ,e aici interesul /entru simbol, /entru sim&3olul /rimitiv i

/reistoric2 mai ales5 Funcia metafi'ic i cosmogonic a sim3olului este22 du/- prerea noastr-2 una %in cele mai fascinante /ro3leme care se /un omului modern1 (oate semnele ne arat- cintr-m intr"o e/oc- in care va domina sim3olul2 nu anali0a2 si ne /ro/unem s"o de03atem intr&o lucrare s/ecial-: IV5 in anul a/ariiei articolului din care ara citat 1 !espre o 8ilo$o8ia a lunii ?si anume in 9&evista Fundaiilor &egale:2 19!F2 rir5 12@2 unde se .ace a/ologia (originilor), Al. ,ima /u3licase de7a stu%it% Fenorne iul romanesc sub noi priviri critice ?aceeai .evit-2 19!F2 nr. 11@2 unde se s/une2 la ince/ut 1 9)um era i .iresc2 ^4.enomenul romanescb a devenit o3iectul discuiilor critice2 in cuprinsul culturii noastre2 in momentul numai in care un sincronism e#cesi ne impunea o ada/e Jre ra/id-2 integral- sau ceA /uin /arial-2 la ^metodeleb uni.ormi0atoare ale stilurilor str-ine:5 (ema lui Al5 ,ima este 9.enomenul romanesc:2 ac"a cum se manifesta in /erioada inter3elic-2 adic- intr"o .ormdi.erit- de secolul trecut5 in e/oc- se recunotea2 /rin urmare2 o mutaie semantic- in inelegerea conce/tului de autohtome5 ,e aceea 9.enomenul romanesc: devenise o /ro3lem- moderna2 fapt /entru care a i constituit o /reocu/are dominant- /e toate .ronturile culturii5 i /entru Eliade2 (mitul originii4G are o semni.icaie ^ral com/le6-2 asigurat/e de o /arte de sim3olul mitic2 /e ce alta de /ers/ecava rou-2 deschis- de cercet-rile lui %ascieu i Parvan5 A3ordarea s/iritualit-ii romaneti in maniera .olcloristicii tradiionale2 eu alte cuvinte studiul satului ca realitate e6em/lar- i istoric-2 nu i se mai /-rea o cale demn- de urmat5 Ea ducea la o cunoatere su/er.icial-2 limitat-5 (radiia milenar- r-minea mai de/arte s- se sting- ia /eri.eria2 culturii2 simit- de sincronisti ca un 3alast incomod5 Singurul *ucian =laga incercase s valori.ice satul dintr"o /ers/ectiv- nou-2 %in 90aritea mitului+, .-r- a .ructi.ica aceast- interesant- deschidere s/re universalitate a culturii tradiionale romane5 'ici SSSI> im/rumutul .ormelor str-ine 9uni.ormi0atoare: nu insemna o soluie2 cum ar .i de /-rere 'icolas (eren4ian2 /entru ea ducea la moartea s/eci.icului i a naiunii in ultima instan-2 nicidecum ia de0v-luirea i .orti.icarea i induiui s/iritual autohton5 Mircea Eliade a g-sit o re0olvare teoretic- nou-2 in consens cu n-0uinele contem/oranilor s-i i in /ers/ectiva hermeneuticii moderne 1 9;e sentais la necesite ;e certaines sour"

ees negiigeeZ 7us[u4a mon tem/s2 [ui etaient la2 dans Ies 3i"3iioihe[ues2 ou /ouvait ie&& < tr5ouv4ait2 mais elles n4avaient au"cune actualite s/irituelle2 ni meme culturelle2 ;e me disait [ue l4homme et meme l4homme euro/aen2 n4est /as uni[uement celui [ui de Xaiit2 de ilegei ou de 'iet0sche2 due dans la tra" dition euro/eenne2 et dans la tradition rouinaineJ ii < a a vait d4autres sourees /lus /ro.ondes5 due la 8rece n4est /as uni[uement la 8rece des /oetes et des /hiloso/hes ad"mira3les2 mais celle d4Eleusis ei de l4or/hi5sme2 et [ue cette 8rece avait des racines dans la Medite.toe.e et le Proche"*ri"eni anti[ue5 *r2 certaines de ces racines2 egalement /ro.ondes2 ci" elles /longeaient dans la /rotohistoire2 7e Ies trouvais dans Ies traditions /o/ulaires r/umaines5 )4eta5it l4heritag.e immF" morial des ,acas2 et avani eu62 Ies /o/ul-ions neolithi[ues [ui avaient ha3ite notre teritoire actuel5 ;e n4avais /eut"etre /as consecience de cherclter l4homme e6em/laire2 mais 7e sentais toute 14im/ortance de cei4tatnes sourees ou3liees ele la cullure euro/eenne5 )est /our cette raison [ue2 dans ma derniere annee d4Universie2 74ai eommence a etudier Ies courents herme"tises et ^/cculteb QLa Oabale, 'alchirnie0 dans ia /hil4oao/hie de ia &ehaissance italienne: 1F2 )it de sigur- i de .ructuoas- a .ost aceast- cale se /oate constata din intre iga orer- a iui Mircea Eliade 1 deschiderea noilor i 1voare i"a asigurat i /ers/ectiva hermeneutic-2 i ela3orarea unui am/lu a/arat terminologic2 i .undameiiarea .ilo0o.ica re0ultatelor do3indite5 Un singur am-nunt s- reinem 1 /oier.tica in leg-turcu originalitatea o/eiei lui )5 =rancui ar .i luat o direcie cu totul ne.avora3il- dac- Mircea E;liade n" ar .i ar-tat cu argumente decisive ca artistul nu i"a ales modelel.e lin arta neagra2 cum susineau cei mai muli e6egei "Mtr:ni5 F1 Ie"a redesco/ei"it m tradiia romaneasc- unde R%c drM milenii2 la .el ca i m alte culturi de mare vechime5 Universalitatea lui )5 =rancui sa certi.ic- /rin in0estrarea sa natural-2 dar i /rin universalitatea motivelor /e care ie"a /reluat din .ondul nostru autohton2 SSS> B*i%lia pentru document. E#ist dou- categorii %e docu"mente2 scrise i nescrise, cores/un0-toare culturilor al.a3etice i /real.a3etice2 ambele la .el de im/ortante in ela3orarea operei -ermeneutica elia%eii. in aceeai prefa la 9osmogonie i alchimie babilonia i% ?care tre3uie consi%erat un manifest meto%ologic de tineree i ac /ermanent- actualitate., Mircea

Eliade susine c- scrisul nu certi.ic- tot%eauna seiiinifica$ia cultural- a unui %oeur/ent. Firete2 orice cercet-tor care se res/ectare2 de rcgui-2 co. /unct de /lecare te6tele scrise cele mai autori0are5 ,ar cunoaterea ar r-mine s-r-cit-2 incorn0 /lei-2 chiar .als- dac- s"ar negli1a cealalt- surs- %e informa$ie, mult mai 3ogat-2 mai variat- i mai interesant. 9,ocurncn"tele culturilor mesapotamiene, ni se s/une2 ca i a2 1 altor culturi arhaice2 sint numai intam/l-tor e6/rimate al.a3etic5 Cele mai multe2 ca i ce1e mai semni.icative sint .ormulate /rin simbol, arhitectur, cosmogonie etc5 Am grei ins- dac- n&ani acorda acestor doeui/ente aceeai im/ortan- /e care sintem inclin ai s"o %m doumentelor al.a3etice5 Ele e#prima tot atit de clar i2 uneori2 mai concret2 conce/ia unei anumite culturi des/re lume i legile ei:5 Aceste con ingeri se 3a0ea0- /e e6/erien-5 i Eliade a /ornit iniial2 /entru studiul umanismului de la %ocumentele scrise2 anume de la o/erele Renaterii italiene, ca unui dintre 5modelele culturii euro/ene5 A ineles ins- c- risca s&i .orme0e o cultur- /arcelar-2 nu universal- si nici umanist-2 dacnu asocia in $runoatere documentul scris cu .ormele culturii /real.a3etice5 ,e aceea s"a anga7at cu toat- .iina in .antastica aventur- asiatic-2 mai ales /entru cunoaterea Indiei2 cea 3ogat- in mituri2 tem/le i ritualuri enigmatice5 In jurnal g-sim insemn-ri entu'iaste atit %espre Renatere cit i %espre India2 in%reptin% deo/otriv- c-tre i0voarele 9unui nou umanism:2 de esen- uni ersal i cosmic-5 Antologia ce 9documente din intreaga istorie religioas- a omenirii:2 From Primi-ti es to =eu&, intocmit- de Eliade /entru a"1 .amiliari0a /e cititorul interesat cu i0voarele autentice2 vechi2 originare ?carte ce constituie cu Istoria credin"elor i ideilor religioase un adev-rat di/tic@2 con.irmim/ortana acordat- te6telor scrise celor mai autori'ate. i aceast- eta/- a cercet-rii /e 3a0a culturilor al.a3etice a .ost de/-it-5 ,ar2 ca in /oe0ia lui 'i chita St-nescu2 9nu se tie: ce 9eta/-: a dc/-lt"o /e cealalt-5 )-ci autorul a /ornit de la ince/ut2 din tineree2 cu ideca de inglo3are in totalitate a tuturor surselor /osi3ile de in.ormaie5 In acelai !ur"XX3I nai, ine/ui0a3il i0vor %e Infot :aie pentru reeot ti$uirea imaginii atit de .ascinante a omului i a sa antului Mircea Elia%e., se toate urm-ri ritmul lent i sigur al /-trunderii autorului in

3i3liogra.ia culturilor e6trHeuro/ene5 tim /recis c-2 /otrivit roetoaei cultivate in $ar ?cind redacta micromonogra.iile /e care le"am mai amintii 1 9oshiclcgie i alofiiniie babilonian, "omentarii la Legenda Meterului :iancle ele2 ca .orme /reg-titoare /entru lucrarea (%e mari propor$ii/0, #$fnbole, %$the, 9ulture0, i Istoria credin"elor religioase a .ost /re.aatde monogra.ii care s"au bucurat %e unaninie a/recieri2 des/re culturile /o/oaieior siberiene, melarie'iene, australiene2 amerindiene5 In pr.imcl ca/itole %in &rait' ()*istoife des religiens, in%eosebi in +ifficultes metho(ologi,ues, de asemenea in dialogurile din L(epi(euve du Labyrinihs, sint amintite mai multe Ji/M ri de di.icultate /e care le intim/in- s/ecialistul in cercetarea niturilor ca sa"i Insueasc- o in.ormaie riguroas-5 Mai intri se vor3ete %espre %isparitatea i0voarelor 1 te6te scrise 4abun%ente in unele culturi2 li/sind total in altele@2 monumente arhitecturale2 al-turi de tradiii orale2 m-rturii ale c-l-torilor2 surse arheologice i geologice2 .orme lingvistice2 costume ceremoniale, .orme de sacri.iciu2 tehnici ale e6ta0ului eic5 S/ecialistul se a.l- 22in /re0ena unui material documentar imens si .r" terociit:2 cu care Se o3lig- sreconstituie viaa s/iritual- a umanit-ii din cele mai vechi tim/uri pin in pre'ent Este vor3a de viaa s/iritual- 9in totalitatea ei:5 Pentru c- nu e6ist- .enomene 9/ure:2 ci amestecate i 9determinate412 cercet-torul tre3uie s dea atenia egal- .actorului economic2 istoric2 imaginar etc2 /recum i tehnicilor de /roducie2 de /ild-2 ritualurilor metalurgice ori o3iceiurilor agrare5 * asemenea munc- uria- nu /oate .i dus- la ca/-t decit in dou- chi/uri 1 o singur- /ersoan- reuete sse anga7e0e intr"un sector limitai, reconstituind din marea cantitate de documente organismul de altdat- i de acum al unei culturi5 Aa a /rocedat etno"mitologia de ia =5 Petta00oni la *tto Ru%olf. ,ar Eliade a visat totdeauna o cercetare com/arativ- i total-5 i aceasta nti din sim/l- am3iie de 3i3liotec-2 ci /entru c- numai ast.el se poate de0v-lui .iina com/le6- a umanit-ii ?cum &a format Zi a devenit /ersonalitatea omului2 de ce arat- ast-0i asa B nti alt.el@2 cu toate /ro3lemele i o3sesiile ei5 * asemenea munc-2 recunoate Eliade2 nu /oate .i inde/linit- decit de o colectivitate intreag- de cercet-tori2 3ine iniiai in domenii XXX3II s/eciali0ate5 inelegem2 aadar2 de ce .iecare carte a autorului roman era

intim/inat- cu entu0iasm i cu uluire ?cum de s"a /utut B@2 de lectorii cei mai avi0ai in materie5 )it /rivete te6tele scrise2 se tie c- Eiiade n"a .ost mulumit de calitatea materialelor clin coleciile tradiionale2 greceti sau chiar indiene5 El a .-cut constatarea sur/rin0 uoare2 anume c- te6tele greceti sint lacunare2 s-race si mult de.ormate2 datorit- stili0-rilor e.ectuate de /oei i de .ilo0o.i2 in con.ormitate cu gindi.ea raional- i istorist- a /olisului5 (oa""25 te comentariile i de.iniiile mitului2 de la Fontenelle la Schel"ling si /in- la =ultmann2 s/une Eiiade in La nostalgia des crrigines, au avut ca o3iect modelul grecesc5 ,ar ele sint eronate /entru c- autorii nu au inut seama de gradul de degradare .orat- a .antasticului2 /rin introducerea unei ilogici str-ine2 e6terioare5 ,e asemenea2 imnurile vedice au .ost consemnate mult mai tir0iu .a- de realitatea care io"a dat natere2 iar e6ege0ele u/anishadice2 /uraniee2 tanirice a/arin unei caste d5:7 teologi2 ascei i stili0atori dintr"o eta/- mai nou- din evoluia misticii indiene5 ,e aceea i s"au /-rut mai demne de incredere mitologiile /o/ulare2 inc- in circulaie in A.rica2 Australia2 Me6ic ori in Sud"Estul Euro/ei5 in acest sco/A sugera cercet-torilor romani2 in 9uvlnt iF>vnte. li volumul !e la =alino>is la +enghis& 3an, s- treac- la a7c-tuirea unui corpus com/ara3il celui .urni0at de *sRar +oorit:2 /entru reconstituirea mitologiei autohtone5 Sco/ul acestei neo3osite anga7-ri m lumea atit de ineil"cita a documentelor era su3ordonat tot nostalgiei originilor 1 9)ette soi. de remonter a la source des sour5cesJ au 8ommen"1 cement des commencements2 de /enetrer 7us[u4au Ionel de la matiere et d4identi.ier ^le germeb2 l4atome ou tout a /ris nais"sanee2 /rolonge la soi. du primordial et de l4archai4[ue des hu" manistes et des /hiloso/hes de la Eenaissance itallenne2 2Frag.. ments %(un Hournal, /5 $11@5 )u.undarea in masa amor.- a documentelor re/re0int- un alt ti/ deG imeisiune2 de moarte sim3olic-2 urmat- de renatere iniiatic-2 du/- ce neo.itul2 r-t-citor /rintre tene3re2 a reuit s- c%e"asc- lim3a7ele secrete ale adincurilcr2 intoreindu"se la su/ra.a- aureolat de lumina cunoaterii5 Eiiade i"a imaginat modelul savantului im/ov-rat de am3iia totalit-ii2 al c-rui sco/ e6istenial i escatologic este c-utarea neo3osit- a centrului2 sinonim cu tiina2 cu Arta sau cu +iteratura5 9*n /eut decrire la situaion du savant im" SSS>III

merge dans ses documents U et /ar.ois /res[ue enseveli sous leur masse et leur /oids2 comme une sorte de descensus ad in@erosL une descente dans des grotes /ro.ondes2 som3res2 souterraines2 ou ii Ies con.ronte avec Ies modes germinau6 de la matiere vivante5 ,ans certains cas2 cette immersion totale da4is Ies documents e[uivaut a une mort s/irituelle car la creativite du savant /eut malhereusement en etre steri"lisee14"5 'u este vor3a de noiunea a3stract- de savant2 ci de Eliade insui5 ,ovad- c- in Fragvients d(un Hournal modelul imaginat e trans.erat de la /ersoana a treia la /ersoana intii 1 55+e sens de mon ^eruditionb 1 ;e ne saisi le vrai sens [u4a/res avoir /arcouru toute la matiere ?documentation enorme2 inerte2 som3re@ J 7e com/arerais mon immersion dans Ies ^documentsb a une usion avee la matiere U 7us[u4a la limite de ma resis"tance /h<si[ue 1 [uand 7e sens [ue ie me sou..o[ue2 [ue ie m4as/h<6ie2 7e remonte a ia sur.ace5 ,escente au centre de la matiere morte2 com/ara3le a un descensus ad in@eros. Indiree"tement2 l4e6/erience ele la mort5 'o<e dans Ies documents2 ce [ui est sN/ersonnelb2 ^originalb2 ^vivantb en moi2 dis/arait2 meurt5 duand 7e me retrouve2 [uand 7e reviens a la vie2 7e vois Ies choses di..erement2 7e ies com/reds: ?/5 !2V@5 !eterminismul spiritual. inc- dou- coordonate au asigurat marele succes tiini.ic al lui Mircea Eliade5 El a /ornit de Ia constatarea .erm- c- .enomenele s/irituale sint amestecate2 im/ure i c- tre3uie s- li se a/lice /rocedee tehnice de a3ordare adecvate 1 9>ouloir cerner ce /henomene /ar la /h<"siologie2 la /s<chologie2 la sociologie2 l4econom45nue2 la linguis"ti[ue2 l4art2 etc555 c4est le trahir J c4est laisser echa//cr 7usta"ment ce [u4il < a d4uni[ue et irreducti3le en lui2 nous voulons dire son caractere sacre5 )erte2 ii n4< a /as de /henomene re"ligicu6 ^/urb 1 ii n< a /as de /henomene uni[uement et e6cRisivement religieu65 +a religion etant choso humaine2 elle est de ce .ait2 et chose sociale2 et chose linguisti[uc2 et chose ee/"nomic7ue car on ne l4a//eroit /as 14homme en dehor du langage ct de la vie co4lective:5 i mai de/arte 1 9'ous nous trouvons /res[ue /artout en /resense de /henomenes religieu6 com/le6es2 su//osant une longue evolution liistori[ue: ia5 ,ac.a/tul mitologic este determinat istoricete i se a.l- in cone6iune cu altele de acelai .el2 nu inseamn- c- tre3uie studiat cu instrumentele economistului2 /sihologului2 sociologului sau5 lingvistului J in .elul acesta istoria

religiilor ar deveni o ane6SSSIS a oric-rei disci/line dintre cele citate2 in tradiia lui %egel2 religia a .ost considerat- o ramur- a .ilo0o.iei istoriei J in tradiia lui Feuer3ach2 a .ost a3ordat- /e linie antro/ologic- J in tradiia lui 'iet0sehe2 i s"a g-sit 7ocul in .ilo0o.ia culturii5 ,e .iecare dat- s"a /ierdut ceva din natura s/eci.ic- a omului J aderena s/ontan- la sacru5 Fa/tul istoric are alt- semni.icaie determinativ- i e6/licativ- in ra/ort cu .ormele culturilor etnogra.ice 1 .iina uma"; h- cea de ast%$i, o3iectul .undamental i inta unica oric-rei tiine sociale2 este re0ultatul unui lan de deveniri car- au insemnat tot atitea schim3-ri de r Jgim ontologic in indelungata sa e6isten-5 in ansam3lul miturilor2 a c-ror istorie nescrisde/-ete ca vechime orice in.ormaie strict lingvistic- sau strict economic-2 este im/licat- o intreagscar- da valori5 Iar semni.icaia lor nu /oale ii ineleas- /e de/lin decit la nivelul totalit-ii5 Alchimia e.ete dominat- de mitologie i de telmici mistice5 ins- negli7area2 acestora intr"o istorie con"4 tem/oran- a s/iritului uman ar duce la o Imagine s-r-cit- a inventatorului de ast-0i2 care /arcurge unele eta/e in c-ut-rile lui enigmatice asemenea celui de alt- dat-2 03-tindu"se intre cunoatere i necunoatere 1 252En somnie2 l4am3ition de l4historien des religions est d4arriver 7us[u4a la situation e6is" tentielle assumee /ar l4homme religieu6 dans l4e6/erienee de l4initiation2 et de rendre cette e6/erience /rimordiale intelligi3le a nos contem/orains: 2#5 Mai tre3uie semnalat- i cealalt- /3smi0- a succesului tiini.ic al lui ivlircea Eliade 1 enciclo/edismul cunotinelor sale2 amintind de marPe s/irite renascentiste2 de ilutrii inaintai romani2 )antemir2 Emlneseu2 %adeu2 Parvan sau Iorga77 adic- de 95cersonalites sommesaB2 cum s/unea un cercet-tor al o/erei eliadeti215 Este de"a dre/tul im/resionant cu cira com/eten- tratea0/ro3leme de lingvistic-2 de /sihologie2 de istoria tiinelor2 de .ilo0o.ie etc2 .-r- a se cantona intr"ua singur domeniu5 (oata acestea sint /use cu ingenio0itate in slu73a /ro/riei disci/line2 delimitatriguros de altele inrudita ca materie i n-0uin-1 9+4historien des religions a l4am3ition de connattre et donc cgalement de ccrr5/Ie5mire Ies racines da sa culture de son etre 1 au /ri6 d4un long e..o.t d4anamnese2 ii doit .inir /ar se ra//elcr sa /ro/re histoire d4e i4es/rit humain5 Par l4anamnese2 l4historien deS religions re.ait eri

[uei[ue sorte la 7henomenologie de ' asprit l <. 9oinddentia oppositorum. ,e la 'icoiae )usarius i"a insuit autorul conce/tul scolastic2 anume coirici%entia op&
SI

positorum, destinat s- reali0e0e unitatea contrariilor /e un /lan su/erior al a3straciunilor5 )ardinalul italian 9.ut Ie /remier a reconnaitre la concordantia comme une theme universelle2 /resent aussi 3ien dans la vie de i4Eglise2 dans le deveio//emc"nt de l4histoire ?et ;a stmcture du monde2 [ue dans la nature de ,ieu5 Pour lui2 la corcordaniia pcut s(accovi&Kplir non sculement pntre le 7ape el le 9oncile, Ies Eglises de l()ccident et de l)-rient, raais egalevient entre le chris&"ianisme et Ies religions histori5ues2A5 Eliade2 novator ca totdeauna a dat alt sens i altintre3uinare conce/tului in discuie5 +a 'icolac )usanus nu avea un statut dialectic /ro/riu"0is2 ci .uncia de a tem/era interese de natur- ecie"siastic-5 in conce/ia autorului roman2 coincidentia oppoPiC torum ca/-t- o /ers/ectivuniversal-2 vi0ind tensiunea intern- a unui .enomen sau a unui .a/t de contiin-5 Su3 regimul universalist al coincidenei o/o0iiilor are loc intregul /roces de gene0-2 evoluie2 structurare i de integrare in totalitatea cosmic- a tuturor .ormelor de e6isten-5 )i"teva e6em/le 1 Autorul identi.ic-2 in /ian microsco/ic2 ra/ortul ac coinciden- i de o/o0iie2 su/raveghindu"i /ro/ria /ersoan-2 in aceast- /rivin- g-sim o ilustrare gr-itoare in L(epreuve du Labyrinthe. El narea0dou- secvene din /rimii ani ai co/il-riei2 /e care le comentea0- im/reun- eu )5 %5 &oc[uet2 in n -niera /sihanalitic-5 in /rima este vor3a de imilnirea naratorului cu o o/iri?le0ard@2 in singur-tate2 /e cim/5 >ietate misterioas-2 al3-strie i de o .rumusee .ascinanta5 )o/ilului de numai doi ani i 7um-tate2 cu/rins"de entu0iasm l de nelinite seduc-toare2 i s"a /-rut enorm-2 dominatoare5 Al doilea moment 3iogra.ic ii evoca autorului o camer-2 in aceiai ani ai ince/uturilor de lume i de rriiologie in.antil-2 in care /-trunsese .-r- s- tie cum2 nesu/ravegheat de nimeni5 P-rea o mansard- sc-ldattoa5ta intr"un verde auriu i /lutitor2 care n-v-lea de a.ar- /rin .erestrele deschise aie verii5 Eliade a avut im/resia c- a /-truns intr"un s/aiu tainic ce i s"a deschis deodat- i /entru o cli/-5 in 0adar 1"a c-utat a/oi toat- viaa5 S/aiul o"/rit se retr-sese in imaginaie5 )amera Sam3o din 7%durea inter$is% este /roiecia acelui s/aiu din co/il-rie5

Aceste imagini i im/resii cromatice2 de .a/t sim3oluri onirice ale unor visuri in stare 9de veghe:2 structurea0- /ersonalitatea lui Mircea Eiiade din /ers/ectiva coinci" S+I denei o/o0iiilor5 ,iscuia dintre &oc[uet i autorul roman continu- in sensul decri/t-rii sim3olurilor ?/2 1YU2#@2 care2 ia rindul lor2 se trans.orm- in alte sim3oluri5 Printr"o intre3are ca/can-2 &oc[uet inteniona ori s- sur/rind- o contradicie ia interlocutorul s-u2 ori s- veri.ice ti/ul de /sih"aaali0- la care ader- autorul roman 1 9'u aveai sentimentul comiterii unei greeli delicioase >: In ca0ul unui r-s/uns a.irmativ2 discuia tre3uia s- se des.-oare in s/irit .reudian 1 /-trunderea .rauduloas- intr"o camer- inter0is- era omologa3il- cu com/le6ul oedi/ian5 ,ar EUade su3linia0- de mai multe ori c-2 din cele dou- imagini care i s"au inti/-rit in minte2 totdeauna a .ost atras2 chiar o3sedat ?singurul element .reudian din discuie@2 de culoarea2 calmul i .rumuseea cadrelor2 iar /e deasu/ra2 de acel monstru .ascinant 9care era de o .rumusee e6traordinar-2 admira3il-5: )-ci o/irla2 monstrul sau dragonul ?de .a/t ,ragonul@ era i e /re0ent in camera U mansard- ?Sam3o@2 nu numai /e cim/2 ca in /rima secven- unde a/are anato"1 mic5 Iar /re0ena in camera Sam3o se .-cea /rin verdele atotst-/initoR: i o3sedant5 )uloarea unete semantic cele dou- secvene i .ace ca sensul s- alunece de la sim3olul camerei inter0ise ?Freud@2 la ,ragon ?;ung@5 )ind nu e6ist- un ast.el de semn uni.icator i translant2 /sihanalistul cere2 de regul- s- i se nare0e inc- un vis5 ,es/re monstrul sau" J rian /e care Eliade il asocia0- cu o/irla i ,ragonul `ung scria intr"una din c-rile sale 1 9Mais [uelle est la signi.i"cation du monstre en lui"meme O )e [ui nous sur/rend tout d4a3ord c4est l4incertitude relative a la nature reele du monstre5 Est"ce une ecrevisse2 est"ce un le0ard geant2 un saurien O: c$ Autorul roman /ornete /e un drum /ro/riu .a- de ;ung2 marele s-u /rieten2 atunci cind a.irm- c,ragonul %in amintire era de o .rumusee .eminin- i androgin-2 a"dica /arado6al-5 ,in acest /unct discuia se indrea/t- c-tre l-murirea conce/tului de coincideniia oppositorum. )ind s/une c- monstrul era un 9,ragon .emeile: inelege c- .rumuseea /ur- nu este niciodat.eminin-2 ci masculin- in sensul /ree6istentei cosmogonice5 E o .rumusee androgin-2 adic- /er.ect-5 Ea cu/rinde totul 1 graie i teroare2 .erocitate si 0am3et5 Frumuseea androgin- i2 deci2 masculinitatea divin-2 nu tre3uie

con.undat- nici cu .rumuseea .eminin-2 nici cu cea herma.rodit- J /rima este incom/let-2 cealaltS+II se inf$iea' su3 .orma contrariilor2 a haosului5 ,e asemenea2 nu tre3uie con.undat- .orma androgincu cea her"5mafro%it /entru c- intr"o /arte unitatea a .ost atins-2 dincolo J e tinde nes/erat c-tre ea5 in camera Sam3o semnul unit-ii contrariilor este e6/rimat /rin lumina calmce st-ruie in inc-/ere5 Fri/ urmare2 coinei(eni opposilorum este o anulare a contrariilor2 o epifnie a /rinci/iilor <ang i 6in transgresate in realitatea su3lim- i unic- a sim3olului5 Imaginile sim3olice din camera 7ambo ne de0v-luie ins numai o /arte a /ersonalit-ii iui Mircea Eliade2 mai precis partea <in5 Cu alte cuvinte2 coincidentia oppositorurn /une materia s/iritual- in /ermanent- micare5 *dat- reali'at unitatea ?.rumuseea androginic-@2 oricind aceasta se /oato trans.orma in contrariul s-u2 .ie in /rinci/ial5 <ang12 fie in 6in. (ot in .)ipreu e du Labyrinthe ?/5 2!U 2$2 deci ime%iat du/- comentarea amintitelor secvene 3iogra.ice@2 autorul reia /ro3lema uni.ic-rii du3lei /ersonalit-i /rio coincidesptia oppositornm. ,iscuia are ca /rete6t tot un moment %in co/il-rie i se 3a0ea0- /e su3stituiri de sim3oluri5 Autorul m-rturisete c-2 inc- din anii .rage0i2 a .ost atras de cercetarea tiini.ic- 9d4une .acon serieuse:2 dar c- s&a lsat i ii voia imaginaiei literare5 Prima ine de regimul nocturn2 deci de sim3olica ,ragonului din camera Sam3o5 9+4imagination litteraire [ui est aussi l/imagination m6t-i&8ue et [ui deoouvre Ies grandes structures de la meta/hisi[ue5 'octurne2 diurne 1 Ies deu6555 +a coincidentia o//ositorum5 +e grande ensem3le5 +e <in et le <ang:5 )um se /oate o3serva2 Eliade a l-sat s- se intrevad- o nou- aventur/osi3il- a uniunii contrariilor5 9%ci dac% imagina"ia mitic%, cea (epen(en (e regimul nocturn este s% descopere st/i0"turi cosmogonice, acelai lucru il reali$ea$%, cu date proprii, i spiritul tiin"i8ic al crea"iei. intr&adev%r, destinului Ft8ian al lui Mircea Eliade i&a 8ost h%r%$it s% se reali$e$e in direc"ii contrare, supunindu&se unuia i aceluiai scop 1 descoperirea dublelor structuri mitico& tiin38ice 4?Su3l5 editorilor@5 )it de o3sedat a .ost savantul i literatul de aceast- e"tern- intoarcere sisi.ic- si reg-sire cu sine2 ne %m seama din multele insemn-ri /atetice din 7urnale5 )itim in 6antier o .ra0- de evident- coloratur

tandric-5 Autorul era la curent atunci cu teoria lui Cusanus, pregtin%u&se /entru te0a de licen-5 io actuali0ase a/oi2 /ro3a3il2 citind i0voare in%i& X*III ene similare2 in s/ecial te6te .ilo0o.ice din coala madhyaS miAaM 9Pentru c- a a7uns sa m- o3sede0e dualismul meu2 acest 3inom i/otetic care se des.ace i se re.ace cricl la sting- cind la drea/ta soluiilor mele 1 orice gindesc mi se /are c- ar .i .est tot atit de 7ust contrariulG4 ?/5 2##@5 Sau2 is FFgments d(un Hournal M 9Stig _iRander est a Paris25 SI .oa3ite mon hotel5 )ela veut dire [ue nous /arlerons indianismZ cha[ue 7our et ius[u4a minuit et [ue 7e delaisserr7 le rss"man5 ;e sui inca/a3le d(e>ister simultanement dans deua univers s/irituels 1 la literature et la science5 )est la ms .ai3lesse .ondamentale 1 7e ne /eu6 me maintenir a la .oib everlle et dans le reve2 dans le 7c"u5 ,es [ue ie ^.als ds Ia litteratureM2 7e me retrouve dans au45re univers J 7e l4a//elle oniri[ue /arce [u4il a une autre structure tem/orelle et [ue mes ra//orts avec Ies /ersonnages sont de nature irnagi"haire et non /as criti[ue: ?/5 11VU11F@5 ,e ce a a.irmat Eliade c- .rumuseea androgini este 3-r3-teasc- i nu .eminin- O El a avut in vedere un modeB cosmogonic al .enomenului2 scela al 3i"unit-ii divine des/ra care vor3ete /e larg in cartea Mephistopheles ei ':ndrogyne, E6ist-2 cum se tie2 mai multe ti/uri de mituri cosmogonica care narea0- naterea .ormelor /rimordiale5 Unul dintre a"ce5tea este mitul aRRadian2 Enuma eli, in care se istorisete lu/ta sacr- dintre dou- gru/uri de 0ei J una re/re0entat- de oastea ar/elui /rimordial (iamat2 .ormat- din 9creaturi monstruoase i demonice: J cealalt-2 a eroului intemeietor2 MarduR5 ,u/- lu/te indelungate i as/re2 Mar duBJ ii s/intec- /e adversarul s-u2 iar din 3uc-ile tru/ului divin .ace cerul i /-mintul5 )u alte cuvinte2 cosmosul este constituit din 9cor/ul unei divinit-i originare:5 Alt ti/ se intilneta tot in mitologia vechilor meso/otamieni2 ara miturilor cosmogonice J o 0eitate /rimordial- cu numele Qurvan ?Qur3an@ este intiinat- c- va nate doi .ii5 (at-l sZ hot-r-te s-:B .acrege ?c 0eu cosmocrator in lim3a7 mitic@ /e /rimul n-scut5 Acetia sint *hrma0d2 9luminos i inmiresmatG2 i Ahriman2 9intunecat i urit mirositor:5 ,ar inc- de la natere se /roduce o eroare de destin ?al doilea il u0ur/- /e /rimul@2 ineit soarta decide ca *hrma0d sre/re0inte /rinci/iul =inelui2 Ahriman deinind /artea r-ului5 Al treilea mit2 i care ne interesea0-2 are ca

/unct de /lecare materia cosmic- in gestaie5 Qeitatea /rimordial- este >aruiiH2 in tradiia >edelor5 Imnurile vedice il /ream-resc /e Unul2 acesta re/re0entind materia des/icat-2 A3solutul5 >aruna a S+I> fost considerat de e6egei mo%elul clasic ai 3i"unit-ii divine2 neavind nimic de"a .ace cu imaginea -ermafro%itului platonician 1 vor3im in termeni cosmogonici2 nu antro/ogo"nici, cu atit mai /uin anatomici5 in/tr&uri cuvint2 3aruna este cunoscut ca st-/in al )erului2 sim3oli0ind /rinci/iul 6ang, regimul diurn J cind ia in.-iarea ,ragonului2 in cadrul /omenileB 3i"unit-i2 /oart- denumirea de 3rtra, arpele /rimordial5 9Aceast- am3iguitate i am3ivalen-2 s/une Eliade2 a Iui >aruna2 este im/ortant- dJn mai multe /uncte de vedere5 ,ar mai ales caracterul e6em/lar al unirii contrariilor a ceea ce tre3uie sa ne rein- atenia5 Acest as/ect constituie intr"adev-r una dintre caracteristicile gindirii sistematice "4:5 Aa cum Platon raionali0a miturile /entru .undamentarea teoriei des/re arheti/urile ideale2 i Eliade socotea c- teOa coincidentei contrariilor /oate ii /ro.ita3ila /entru s/eculaia mitologic- i2 /rin e6tensiune2 .ilo0o.ic-5 >aruna i 3rtra constituie dou- .ee ale uneia i aceleiai realit-i5 'ominali0ate2 aceste /ersona7e re/re0int- /rinci/ii se/arate care intervin in circuitul .ormelor ori sint a3sor3ite ele insele2 du/- ca02 in su3stana cosmogonic- /rimordial-2 intorcindu"se cu alte cuvinte in A3solut2 in Unul5 9Fiina su/rem-2 ni se s/une2 com/ort- o coincidentia opposi&torum, intrucit ea cu/rinde totalitatea realului!F4"45 Se /ot distinge acum %iferen$ierile dintre cu/lul divin *hrma0d U A-riman i du3la i/osta0iere ceiesto"ehtonian- >aruna U >rtra5 Perechea asirian- instituionali0ea0/rinci/ii ireducti3ile 1 =inele i Rul. *hrma0d i Ahriman nu se mai /ot reintoarce in realitatea precosmogonic din dou- moiive 1 /entru c-2 intre tim/2 Qurvan2 /-rintele lor2 a devenit deus otiosusL a a3dicat de la .uncia de suveran /antocrator i i"a sleit /uterea iniial-5 A/oi /entru c- r-ul se a.l- in ins-i .iina divin-2 el aprin% datorit- unei erori in actul gene0ei5 Aceast- des/-rire Iremedia3il- a valorilor morale .undamentale a inseninat .i6area unui /unct in e"6istent cu urm-ri -otritoare in e olu$ia gin%irii. Eliade a v-0ut aici motivarea .ilo0o.ic- a ince/utului istoriei ?in acce/iunea eleat- i occidental-@2 a tim/ului liniar i a gindirii raionale2 su3 semnul c-rora avea s- se de0volte cultura euro/ean-5

,ar el a s/eculat i in altdirecie destinul o/o0iiei in veci necoinci%ent9 dintre *hrma0d i Ahriman5 In gindirea lui mitologic-2 acetia re/re0int- aa"0isul dualism cosmogonic al .railor gemelari care i"au fcut apa& X*3 riia din v-g-una gestani- a neantului ori a a/elor /rimordiale2 ea s-"i im/art- munca de creaie i de organi0are a cosmosului5 +a romani2 dualismul cosmogonic este re/re0entat de ,umne0eu 7 Satana2 de Firtate i 'e.irtate2 cum a"/are in varianta culeas- de (udor Pam.ile2 comentat- i de &omulus >ulcanescu22 in marca sa sinte0- Mitologic roman%. ,at- .iind schema /rinee/s2 cea meso/otamian-2 Eliadc a com3-tut i /ro3a3il des.iinat te0a cum c- aceast- legenda s"ar datora 3ogomilisraului 3ulgar5 )a si in ca0ul lui5 )5 =rancui2 care i"a nsuit modelele artistice din .ondul autohton transmis romanilor direct din su3stratul de cuhu"r- al /aleoagricultorilor comunei /rimitive2 i legenda cosmogonic- .ace /arte din acelai te0aur2 mult mai vechi ce"cit instalarea 3ulgarilor in Euro/a5 +arga r-s/indire internaional- a mitului o dovedete5 )u titlu in.ormativ semnal-m doar c-2 ir.de/endent da Mircea Eliade2 re/utatul indianoiog %einrich Qtmmer a a7uns la re0ultate aem-n-tore in ceea ce /rivete coinciE den"ia oppositorurn. S/re e6em/lu 1 NvE61st- multe modalit-i do a re/re0enta di.erenierea A3solutului2 in /erechi de contrarii antagonicO22 dar coo/erante5 Una dintre cele mai vechi i mai o3inuite dintre accsiea e cea intemeiat/e dualitatea se6elor 1 (at-7UP-nint i Mama"8iia2 Uranos i 8aia2 Qeus si %era5 chine0ii `ang i `iii5 E o conce/ie care a .ost de0voltat- cu o insisten- deose3it- in tradiia hinduist- i 3udist- tir0ie2 unde2 cu toate c- sim3oli0area e6terioar- m imagini este .ra/ant erotic-2 conotaiile tuturor .ormelor sint a/roa/e e6clusiv alegorice:5 Sau 1 9Shiva este ast.el2 in a/aren-"2 doulucruri o/use 1 as/ectul arheti/al i dansatorul arheti/al5 Pe de o /arte ei este linite loial- U calm l-untric2 a3sor3it in sine insui2 a3sor3it in viciul A3solutului2 tinde toate distinciile se conto/esc 7 se di0olv- i toate tensiunile se Im/ac-5 ,ar /e de alt- /arte2 el este activitate total- U energie vital-2 .renetic-2 .-r- sco/ i 7uc-u-5 Aceste as/ecte sint non"duale 2 514 Autorul vor3ete des/re tradiia hinduist- tir0ie /entru cse re.er- la Shiva2 creaie a U/aiiishadelor5 >aruna este o 0eitate vedic- si2 se /are2 mult rnaa veche5

Shiva a luat locui lui :>aruna5 Prin urmare2 ceea ce s"a a.irmat mai incinte des/re >aruna ?c >rtra@ se /otrivete /er.ect i /entru Shiva ?cc Ananta@5 S+>I l(crnianeutica total%. Eliade a de.init hermeneutica IU .elul urm-tor 1 9+4hcrmeneuli[ue2 c4est la recherche du sens2 de la signi.ication ou des signi.ications2 [ue telle idee ou tei /honomene religieu6 ont eus a travers du tem/s: 2L(epreuvc du Labynnlhe, /5 1$ @5 Este vor3a de istoria semantic- a 4 +m3olului2 conservat- in tradiia mitului i care tre3uie me"reti reactuali0at/rin inter/retare5 Plon7eurile nes.irue i istovitoare in lumea su3teran- a documentelor echivalea0- cu identi.icarea i/osta0elor semni.icative ale sim3olului in decursul e6istenei sale ca lim3a7 cri/tic5 Eliade se a.l- aici in acord cu intreaga tradiie hermeneutica2 de la Schleier"macher la %egel i de la acesta la %eidegger2 in /ro3lema /rimatului te6tului2 a reactuali0-rii lui /rin inter/retare2 inelegere i integrare intr"o serie /ro/rie de semni.icaii5 Este ceea ce Paul &icoeur numete 1 9dm/ul transmisiei:42 9tim/ul inter/ret-rii:2 c-rora li se adaug- un tim/ 9/ro"1u1vi:2 adic- al sim3olului5 )-ci e/oca noastr- a/arine im/ului sim3olic i se caracteri0ea0- /rintr"o 9logic- sim3olic- "> ,e aceea2 22com/rendre n4est /lus alors un mode de ren"nSisSaiice2 mais un mode d4etre2 le mode da cet etre [ui e6iste en com/renant: ?Paul &icoeur2 /5 11@2 Pornind de ia o idee a lui )harles Sanders Peirce2 autorul .rance02 /rieten i admirator al lui Eliade2 este de /-rere c- 9hermeneutica se a.l- su3 regimul deschis al universului semnelor: 2Lucr cit., /5 F 75 ,esci.rarea sim3olului riu este o sim/l- o/eraie lingvistici2 de inelegere a structurii retorice a lim3a7ului"2 ci de cunoatere a sensului ascuns ?9cache:@ i care inci.rea0- istoria devenirii omului ca .iin- cosmic-5 9*n a souvent /arle de ia .ai3lesse des /rimiti.s en matiere de theorie5 Meme s4il en etait ainsl ?et l4avis d4un grand iiom3re d4o3servateurs est di..erant@2 on a /ourtant tro/ souvent ou34ie [ue le .onctionnement de la /ensee archa("[iie n4utilise /as e6cluivement des conce/ts ou des ele"ments conce/tuels2 mais aussi et en /remier lieii des s<m"3dleSi 'ous aurons /lus tard i48cc7sion de voir [ue le rru>&niemeni des s<m3oles s4e..ectue suifant une logi5ue ym&3oli[ue ?Mircea Eliade2 Gr%ite d(histoire des religions, $1@5 +ogica sim3olic.uncionea0- stilistic atit in cadrul culturilor 9arhaice:2 cit i in al celor moderne5 Am3ele se unesc /e /lanul .ormelor 9ascunse:2

sim3olice5 ,e aceea noua hermeneutic- /une accent /e calitatea tim/ului in ra/ort cu transmisia, interpretarea l cunoaterea, /entru c- ea se/ar- te6tui de mit i mitul de sim3ol2 dintr"o im/erioasS+>II necesitate .enomenologic-5 )eea ce interesea0- interpretarea nu este naraiunea ca arare2 istoria sacra unei divinit-i2 ci sim3olica latent-5 )hiar dac- in structura te6tului sim3olul ocu/- o /o0iie secund-2 chiar dac- in ra/ort cu masa te6tului se a.l- in 9minoritate:2 numai el este acela care 7usti.icinteresul cercet-torului5 S1a o3servat c- 9materia: vi"selor Inter/retate de F.eud ori de `ung se re0umla citeva /ro/o0iii5 )u toate acestea2 ele condensea0- o mare cantitate de sim3oluri2 in com/araie cu le6icul trans/unerii literare /ro/riu"0ise5 ,e unde necesitatea unor e6ege0e detaliate i am/le 1 9)ha[ue inter/retation2 a.irma ;ung2 esi une rr5 "/othese2 une tentative /otir dechi..rer un te6te inconnu5 II est rare [u4une reve tant soiB o3scur et isole /uisse ctre inter/rete avec Ia moindre certitude5 )est /our[uoi 74attri"3ue /eu do /oids a rimer/relation d4un scul reve5 +4inter" /retation n4atteint a une assurance relative [u4un cour d4une *irie de reves, Ies reves ulterieurs redressant ies er&, reurs [ui ont /u se giisser dans i4inter/retation des reves /recedente2 Autre avantage2 ies themes et Ies moti.s .ondamentau6 < ac[uierent un relie. 3eaucou/ /lus accuse5 )est /our[uoi 74invite mes maiades a tenir un ;ournal e6act de leurs reves44 ?85 A5 ;ung2 lucr. cit., /5 2V @5 >isul ca su/ort al sim3olului este mult mai concentrat i mai semni.icativ decit te6tul literar ori chiar mitul2 datorit- tim/ului continuu2 unic5 ;ung /retindea2 asemenea lui Eliadc2 un 9dossier: de documente onirice2 nu numai din nevoia aducerii sim3olului ia tim/ul /re0ent2 adic- a reactuali0-rii lui5 intrueit su3contientul individual ru reine dimensiunea tem/oralului2 cu e6ce/ia /remoniiilor5 'umai starea de 9tre0ie: are contiina ordon-rii .a/telor in trecut2 /re0ent i ie /cate /roiecta in viitor5 A/oi2 ca si in motivul camerei Sam3e2 un vis /oate camu.la ori l-muri2 in ra/ort cu altul2 valoarea unuia i aceluiai sim3ol 1 culoarea verde 7ndicind elementul o.idian i regimul nocturn5 Alta este situaia in ca0ul mitului /ro/riu"0is ori al te6tului literar5 Aceste categorii de 9documente: au .ost create odat-2 intr"un tim/ anume2 iar .a/tul are o im/ortan- secundar-2 indi.erent dac- este vor3a de un imn cosmogonic din Iig&'eda sau de *crisoarea III a lui Mihai Eminescu5

deci de ca/odo/ere5 %ermeneutica nou-2 in tradiia lui %ei"degger2 /retinde reactuali0area contient- a te6tului2 .ie su3 .orma lecturii2 .ie su3 aceea a inscen-rii ritualistice5 F-r- acest /roces anamne0ie2 sim3olul r-mine o liter- moartS+>III Anamne0- aduce la acelai nivel cele trei categorii de sim3oluri 1 mitic2 literar2 oniric2 /entru c- Ie situea0- intr"un tim/ 9concentrat: i unic ?M5 Eiiade@5 )itim in studiul lui %ans" 8eorg 8adamer2 'erile ei mathode M 9Et /ourtant2 la .ete [ui se re/roduit n:est ni urie autre2 ni la sim/le comrnemoration d4une .ete originelle5 +e caractere originelle"ment sacre de t3utes Ies .etcs e6clut iriani.estement des distractions du genre de celle [ue nous .aisons sur la 3ase de l4e6/erience tem/orelle de la .ete est /lutot de celebra&tion, un /resent sui generis.3 Aceeai idee la Eiiade2 dar cu dou- decenii mai devreme ?.a- de originalul german 1 Tahv hei" und Methode, (u3ingen2 19F#@ 1 22,ans la religion com"me dans la magie2 la /ericdicite sigtii.ie2 avant tout i4uti"lisation inde.inio d4un tem/s rn<thi[ue rcndu present. (ous Ies rituels orit la /ro/riete de se /asser maintenan , dans ce instant"ia5 +e tem/s [ui a vu l4evenement commemore ou re/ete /ar le rituel en [uesticn est rendu present, 9re"/resente: si I4on /eut dire2 si recule [u4un Fimagine dans le tem/s:5 ?Mircea Eiiade2 Gr%ite d(Aistoire des religions, !29U!!#@5 Aceasta este de .a/t 5eterna intoarcere442 tinereea mitului2 9deschiderea: des/re care vor3ete adesea autorul roman in consens cu hermeneutica modern-5 9A .ace lumea s- se deschid-:2 s/une /ro.esorul de la )hicago 2:specte ale mitului, 1!1@5 ,ar tim/ul creaiei r-mine o3scur clac- o/era nu este re/etat-2 memorat-2 22/us- in 7oc: ?8adamer@5 Aa au murit ori au su/ravieuit multe mitologii5 ,ac- sar .i /er/etuat mitul lui Qaimo6is2 0eul care a tr-it mult inaintea lui Pitagora2 du/- o /resu/unere a lui Xerodot2 dac- miturile dacilor s"ar .i /-strat vii in contiina urmailor lor2 cu siguran- c- am .i /utut vor3i ast-0i cu mai mult- incredere des/re s/eci.icul s/iritualit-ii romanilor5 Este nevoie totdeauna i in orice cli/- de un mare e.ort anamne0ic /entru ca miturile s- se /-stre0e nev-t-mate in 9eternul /re0ent: al memoriei5 Prin lectur- i rit se reinnoiete momentul genetic5 )a aceast- reinnoire s- .ie real-2 ea tre3uie e".ectuat- /rin lim3a7ul sim3olic2 .orma ti/ic- dP comunicare a mitului5 Sim3olul

eseniali0ea0- e6/eriene e6em/lare u"mane i divine2 in.-iare /eriodic umanit-ii din generaie in generaie5 El inci.rea0- ru/turile de nivel ontologic /roduse in istoria .iinei i tocmai aceste mutaii ritmice constituie2 du/- Eliado2 o3iectul hermeneuticii moderne5 ,e reinut comul2 re/etamB2 nu a/are ca un sim/lu imitator5 )ind stu" S+IS1
. U Meterul Mauole

du5 tehnicile metalurgice2 alchimia ori riturile de construcie de ti/ul celor aie Meterului Manole2 Mircea Eliade era de /-rere c- omul contri3uie ia o/era gene0ic-2 o continui o des-vircte 1 9A savoir 1 le s<mtaole a//orte dans l4ac"tualite2 ne s/une /ro.esorul unanisc2 de 1 e6/enence etos vaieurs et des eveaements trans/4ersonne"is [ue l4individu n4atait /as ca/a3le d4a/rehender consciemment et volontaire"ment2 8race au s<rn3ole2 la vie /s<chi[ue n4est ni insi/ide2 ni mediocre2 ni sterile44 2Fragment d un Hournal, /<#0. (ot din 7urnal a.l-m c- unui dmtre /roiectele sale2 nereaii0at i acesta2 era s- scrie o carte cu titlul L(3omme comune syrnbole. Aceast- coo/erare cosmic-2 aut a meteugarului cu divinitatea2 cit i a mter/retuiui dornic de cunoatere2 .ace ca hermeneutica lui Mircea Eiiade sa ca/t te o calitate /ro/rie 1 anume aceea de a .i creatoare. Ei d- mai multe sensuri ideii de creaie hermeneutic- in discuiile cu )laude %enri &oc[uet din L(epreuve dv. Labyrinthe, in La nostalgie des o8igines sau in Fragmienis d(nn HournalM 9En /remier lieu2 c4est /our l4hermeneute lui"meme [u4 elle est creatrice5 +4e..ort /our dechi..rer la rev.eiation /ivsente dans une cre"ation religieuse2 rite2 s<m3ole2 m<the2 .igure divine555 U /our "en com/rendre la signi.ication2 la .onction2 le 3ut2 cet e..ort enrichit d4une lacon singuliere la conscience et la vie de chercheur: 2L(epreuve du Labyrintae, p. ,.R0, Un asemenea ti/ de e6/erien- nu"i este dat2 de /ild-2 istoricului literar5 Pentru un occidental2 /oe0ia sanscrita inseamn- desco/erirea unui ori0ont estetico imagistic di.erit de cel .amiliar2 alt.el structurat 3a0at /e alt registru de re/re0ent-ri5 ,ar o asemenea desco/erire nu i se de0v-luie in toat- /ro.un0imea2 ca mitogra.ului care reuete s- reconstituie acelai univers .-"cind com/rehensi3ile mai multe categorii da i0voare2 neutru a convinge ce6/eriena estetic- este o latura com/ortamentului uman i .ilo0o.ic /ro/riu mai multor culturi tradiionale5 Ei reali0ea0- aid o munc- hermeneutici /e care .ilologul nu eZtc o3lig11+ s"o .a.e- 1 ccrcetiml

docu7nente di.erite care o/erea0- cu semne /ro/rii2 ornologa3ile2 identi.ica sim3o;urile uni.icatoare i /-scratoare de e6/eriene .undamentale5 S"ar /utea ca Mircea Eliudr5 elev ai lui ,as"gu/ta2 s- vor3easc- i dintr"o e6/erien- /ersonala 1 cunos"cind cultura indian- la .aa locului2 /rin o/ere 3eletristice2 gramatici2 scrieri sacre2 tratate .ilo0o.ice2 monumente2 ritualuri etc5 a sti,ortat la un momsnt dat riscul unei trans.orm-ri 9creatoare:2 %e aa natur- ineit toate acestea erau g 5ta s&: a3soar3- in masa lor5 Funcia creatoare a -ermeneuticii il i'ea' i /e lector2 intr"o maniera de asemenea %iferit fa$ %e in.ormaia istoric-2 .ilologic-2 /sihologic- ele5 S/re e#emplu, spune -er& meiieutui romatt, cine inelege sim3olismul ar3orelui cosmic sau colo Jna infinit 3rancuian- ii asocia0- valori intelectuale care nu ec-i alea' cu desco/erirea unei inscri/ii e"gi/tene ori cu vi0itarea unui mu0eu de numismatic. Ei reuete s- in$eleag real i /lenar mi tereie vegetaiei2 ritmurile vieii2 imaginea oric-rui ar3ore sacru2 succesiunea anotim/urilor5 )u alto cuvinte2 incearc- sse Incadre0e intr"o micare transuman i cosmic-5 i de data aceasta autorul vor3ete din e6/erien-5 Aa s&a n-scut imaginea labirintului ca meta.or- e#isten$ial .undamental-2 Znostalgia /atriei: 4Mircea &andocO5@2 obsesia mansardei r$ a ctr-0ii Melodia5 Pe de alt- /arte2 activitatea hermeneutic- /oate .i asemuit- cu %escoperirile din domeniul tiinei i tehnicii5 Inainte de desco/erirea tiini.ic-2 realitatea ce urma s.ie cunoscut- era /re0ent- 1 nu se tia de e6istena .i ori nu erau /use la /unct modalit-ile de a/ro/iere .a- de contiina5 %ermeneutica devine creatoare in momentul in care se dovedete a .i ca/a3il- s%e' luie semni.icaia2 piri atunci ascuns-2 a lucrurilor5 i intr"un ca0 i in altul ?de /ild-2 desco/erirea metalurgiei, a agriculturii2 a ol-riei etc5 sau a miturilor vegetaiei2 a innoirii ciclt.ui anului2 a cosmici0-rii s/aiului@2 inseamn- tot riiiea mutaii s/ectaculoase in regimul ontologic al omului5 Fiecare dintre acestea modi.ic- /o0iia omului .a- de unelte i .ade munc-2 ii im3og-ete su3stanial ori0ontul cunoaterii2 il situea0- /e o alt- scar- de valori 1 (intr& un cu int, hermeneutica de tip creator sc-imb omul 1 ea este mai mult deZit un mod de instruire2 ea este totodat- o tehnicspirituala susce/ti3il- de modi.icarea e"6istenei ontologice insei: 2La nostalgie (es or8gir.es,

122@5 ,ar2 inainte de toate2 hermeneutica N ste total%M ea./ e (c-emat s %escifre'e i s- e#plicite'e toate intilniriie c"mului cu sacrul2 din /reistorie pan in 0ilele noastre: 2La nostalgie des origines, 11F@5 Arheologia i numismatica sini2 /entru Eliade2 e6em/le ti/ice de tiine /ariale5 Materia lor se a.l- in pmint sau in mu0eu i se re0um- la com/letarea in.ormaiei istoricului ori a antro/ologului2 .-r/retenia unor generali0-ri /ro/rii /e ;inie umanist-5 'umai hermeneutica in general i cea a .ilo0o.ului roman in s/ecial are i& +I 0iunea totaluluiM ea nu studia0- umanitatea /e .ragmente i nici in tem/oralit-i i0olate2 ci in e6istena eseniali0at-2 a"tem/oral- i cosmic-5 neutica nu este numai s/eculaie .ilo0o.ic-2
1

asa cum o reti0ea0- heideggerienii citai2 8adamer teo i &icoeur5 Ea eti deo/otriv- .ilo0o.ie i tiin- ?/entru Eiiade2 s/irit diurn" nocturn ii e6erciiu estetic@5 Sintem de/arte de 'icolae )u"sanus2 a c-rui hermeneutic- se 3a0a /e s/eculaiile i/otetice ale vieii s/iritului5 in Hurnal intilnim urm-toarea /agin- semni.icativ- 1 9;4ai coramence une nouvelle etude /our la 9&evue d4%istoire des &eligions: 1 Le !leu Lisur el le syn$& bolisme de noeuds. En un sens2 ce n4est [u4un /rete6te /our illustrer2 sur la 3ase de documents surs et asse0 connu2 ma methode hermeneuti[ue: 2Fragment d(un Hournal, F @5 %ermeneutica lui Eliade2 construit- contient i in toate articulaiile de 3a0- de documente 9sigure:2 nu este numai o s/eculaie .ilo0o.ic-5 Ea tinde s- devintiin- destinat- s- desco/ere adev-ruri com/ara3ile i veri.ica3ile matematic5 )hiar dac- o 22credin-44 nu /oate .i omologat- tiini.ic in sensul 9eleat: al cuvintului2 ea nu"i /ierde calitatea de 9document: /entru c- su3 .orma res/ectiv- ni se de0v-luie valoarea s/iritului2 mani.estat .ie i o cli/-5 Este vor3a de acelai dualism /e care il intilnim totdeauna in coincidentia opposito&ruvn. ,e alt.el2 mitul i titri"a in acce/ie restrins- sau l-rgit- re/re0int- coordonate de 3a0- ale coincidenei contrariilor2 conce/tul .undamental al hermeneuticii totale. Autorul a /us in evidenacest dualism mai ales in studiile des/re originea tiinelor 1 cosmogonie2 alchimie2 metalurgie5 )um singur m-rturisete2 coincidentia oppositoruni tre3uie considerattemeiul hermeneuticii sale5 Ea are ca /unct de /ornire i de a7ungere simbolismul nodului, cu di.erite

a/licaii in culturile tradiionale ale lumii5 Qeul2 amanul2 vr-7itorul2 cint-reul sint mandatarii acestui sim3olism cosmic5 Un /rinci/iu mitologic teoreti0at de Mircea EiiadO este c- 9esena /recede e6istena: 2:specte ale roitului, /5 Y i urm5@2 in sensul c- starea /aradisiac-2 a originilor2 se im/rim- /rin e6em/laritatea ei in contiina mitic- i a/oi istoric- a omenirii5 In acel illo tempore, )erul era a/roa/e de Pamin5t2 sau chiar unit cu el2 /rintr"un a>is&mundi ?ar3ore2 tem/lu2 rug@2 3i"unitate caracteristic- mai multor religii5 i in cultura tradional- romaneasc- a e6istat contiina unei asemenea 3i"unit-i2 /aralel cu dualismul cosmic al .railor gemelari5 in monumentala sa lucrare2 Mitologie roman%, &o"mulus >ulc-4necu se re.er- la legende mitice autohtone car- narea0- cum este. 9)erul a .ost alc-tuit in a treia 0i de la crearea /-mintului5 E .oarte /osi3il ca s- .i .-cut /rte din ar3orele cosmic i anume din coroana lui5 ,in alte legende mitice reiese c- cerul constituie /artea imediat de deasu/ra /-mintului2 ins- li/itde /-mmt5 (ot legendele mitice Cni disEuie atest- c-2 atunci cind oamenii au .ost creai2 un"3lau /e /-mint2 Ia 8undul cerului. ,e aceea ei nu .-ceau distincie net- intre cer i /-rninti;5: intreaga raiune de a 2"6ista a omului etnogra.ic const- in e.ortul de re.acere a acestei 3runit-i /rimordiale ia di.erite nivele cosmice5 Fiecare mandatar dintre cei amintii2 cola3orator la o/era ds creaie ori ele re.acere /er/etu-2 este ca/a3il s- se a.irme in s/iritul totalit-ii sau /e sectoare cosmice5 Qeul indic >aruna2 s/re e6em/lu2 a/are ca /rototi/ul re.acerii ordinii /rimordiale in stilul /aideumei 8angelui mitic5 Potrivit tradiiei2 cosmosul este o maya, adic- o emanaie onirica a divinit-ii /antocratoare ce risc- s- se /ulveri0e0e5 ,ar aceasta nu se intim/l- /entru c- >aruna deine secretul unirii /-rilor diverse2 in /lastica indianeste 9in.-iat cu o .unie in miini2 iar ritualurile ceremoniale i tot ceea ce e legat de el2 inI ca/ind cu nodurile se cheam- varunian 2Istoria credin"elor&i ideilor religioase, I2 /2 21#@5 Mitul 0eului uni.icator a/are i in alte mitologii2 /ro3a3il du/- model indian5 Eliade il citea0- /e %e.aistos2 uri /rototi/ divin al meteugarilor 1 9)a 0eu magician2 %e.aistos leag- i de0leag-2 in aceeai m-sur-2 i /lecind de aici2 el este i meter in nateri To scoate /e Atena din ca/ul lui Qeus@5 'ic-ieri altunde echivalena intre magie i /er.eciunea tehnologic- nu este mai 3ine /us- in valoare

decit in mitologia lui %e.aistos5 Unii 0ei suverani ?>aruna2 Qeus@ sint meteri ai leg-turilor5 ,ar /uterea de a lega i deslega ests im/-rt-it- de alte .iguri demonice ?de e6em/lu2 in India2 >rtra2 `araa2 Mrrti@5 'odurile2 reelele2 laurile2 s.orile2 aele se num-r- /rintre e6/resiile imagistice aie .orei magico"religioase2 indis/ensa3il- /entru a /utea comanda2 guverna /ede/si2 /arali0a2 omori J /e scurt2 sint e6/resii subtile, /arado6al delicate2 ale unei .ore teri3ile2 li/site de m-sur-2 su/ranaturale5 Mitologia lui %e.aistos concentrea0- i0vorul unei .ore magice asem-n-toare secretelor meseriei metalur"c5tiior2 .ierarilor2 meteugarilor2 /e scurt2 a des-viririi tehnologice i arti0anale5 ,ar toate tehnicile ii au i0vorul i

+III
s/ri7inul in at%poiirea @ocului, /restigiu im/-rt-it de amani i magicieni2 inainte de a deveni secretul olarilor2 metalur"gitilor i .ierarilor44 2lucr. cit., /5 2Y1@5 Prin %e.aistos autorul a indicat o linie sim3olic- c^ demarcaie intre gindirea indian- i alte nuclee mitologici 5 )um sIa v-0ut2 >rtra este o alt- i/osta0- a lui >aruna insuiJ 'u aa stau lucrurile intre %e.aistos i Qeus5 in /rimul caiJ2 du3la i/osta0iere .ace str-ve0ie calea c-tre re.acerea /r "mordial-2 totala J in al doilea2 o com/lic- /rin aiteritate5 Ia natere o intreag- ti/ologie de /rotagoniti care imit-2 in sti" luri /ro/rii2 gesturile uni.icatoare5 S/re e6em/lu2 amanul47 in 03orul s-u e6tatic /e traiectul ar3orelui cosmic2 re.c5ee leg-tura intre )er si P-mint i"i insuete atri3uie ce in c4e o misticsu/erioar-5 %e.aistos este mai a/roa/e de aman i de vr-7itor decit de Qeus5 El leag- i de0leag-2 invie i c"moar-2 are virtui male.ice ori 3ene.ice5 F-c-turile si dc^".-)-turile constituiau domeniile de /redilecie ale vr-7itorilor5 )osmosul /entru astrolog sau microcosmosul /entru medi"ein"mari deveneau mecanisme care /uteau .i demontate 24n 3uc-i ori montate la loc2 du/- o schem- .oarte riguroas-5 %ermeneutul tre3uie s- cunoasc- aceeai schem- /entru a reconstitui in sliordine a lim3a7ului modalit-ile ind-tinate de e6isten-5 +a o 9reconstituire41 se gindea Adrian Ma" ; riho cind s/unea c- 9a intre/rins o hermeneutic- a hermeneuticii lui Mircea Eliade con.orm /ro/riilor sale /rinci/ii2 /e te6te2 /rin te6te2 cit mai a/roa/e de te6te2 decer/ate2 incadrate i inter/retate con.orm unei scheme riguroase: ai Este de amintit in aceast- /rivin- remter/retarea conce/tului de magie /rin care coala

antro/ologic- de ti/ Frr"0er"+ev<"=ruhl incerca s- argumente0e caracterul /relogic i de0articulat al gandirii /rimitive5 Mircea Eliade arat- c- omul /rimitiv /ornea de ia o teorie /ro/rie in /racticile salai magice5 i anume de la .a/tul c- individul se a.la integrat intr"un spaliu&re"ea in care toate elementele macro" sau microcosmosului se atrag2 ii cores/und in mod necesar5 Magia /rin contagiune ori asem%nare nu constituie modalitatea de e6isten- a lucrurilor2 ci integrarea in totalitatea cosmic-2 du/schema spd"iului&re"ea. ,e aceea Eliade a intuit c- schema amanismului si3erian tre3uie studiat- irt ra/ort cu /racticile de aceiai ti/ din mitologia australian-2 du/- cum studiuA legendelor /e tema intemeierii unui stat 1"a dus la alc-tuirea Imaginar- a unui cor/us mondial de te6te2 in cadrul c-ruia ti/ul romanesc se distinge /rin tr-"
+I>

saturi stilistice /ro/rii5 Este vor3a de relaia .undamental- parte&tot la care se re.er- acelai Adrian Marino eirid tratea"0 unui dintre as/ectele aa"0isului cerc hermencutic M 22*rice sciiemati0are2 ti/ologie i sinte0- im/lic- in mod necesar totali0area5 Schema integrea0-2 uni.ic-2 totali0ea0elemente i este de o3servat cum4 hermeneutica lui Mircea Eiiade U .ascinat- s"ar 0ice de totalitate2 de n-0uina cu/rinderii intregului U o/erea0- numai eu i prin ansam3luri 1 .enomenul alchimist in integralitatea sa2 .enomenul amanist in totalitate etc5@ 2lucr. cit., /5 1!1@5 in identi.icarea schemei totali0ante i integratoare2 E"l ade utili0ea0- o tehnic- traducti3il- /rin ceea ce s"or /utea numi in lim3a7ul de s/ecialitate 9a /une intre3area 7us"t;:5 Autorul o e6ersa inc- din /erioada inter3elic-5 ,ovad-2 /rintre altele2 eseul #n am%nunt din 7arsi8al, /u3licat /ri"ma dat- in 9&evista Fundaiilor &egale" ?19!Y5@ i a/oi in Insula lui Euthanasius ?19$!@5 Aici este evocat-2 ca /unct c e /lecare /entru anumite teoreti0-ri2 c-l-toria iui Par"si.al ia curtea 9regelui /escar: care2 in di.erite variante2 este acelai cu regele 8raalului2 /ersona7 legendar datorits.intului /otir cristologic a.lat in /osesia sa5 Muli cavaleri au .ost atrai de .aima /otirului i a castelului regal5 )ind a7ungeau ins-2 r-mineau uluii de starea 7alnic- a locurilor 1 a/ele erau sec-tuite2 /omii uscai2 /-s-rile nu mai cintau2 regele se a.la /e moarte5 Situaia nu se /utea schim3a2 s/une Eiiade2 /entru c- nimeni nu reuea s- pun% intrebarea @ust%M care era starea suveranului5 'umai Parsi.al2 vi cavaler cam s-r-cu cu duhul2 in genul lui )-lin 'e3unul5 dar in0estrat cu har2 a .-cut e6ce/ie5 +a

intre3area sa2 9/us- 7ust:2 cam/urile au inver0it ca /rin minune2 a/ele au ince/ut s- curg- vesele din i0voare2 /-s-rile s- cinte2 regele s- se in0dr-veneasc- 1 9E/isodul acesta din Parsi.al e6/rim- admira3il .a/tul c-2 inainte chiar de a a8la vreun r%spuns satis8%c%tor, 9intre3area 7ust-: regenerea0- i .ertili0ea0- J i nu numai .iina omeneasc-2 ci tot )osmosul5 'imic nu oglindete mai /recis ratarea omului care re.u0- s- se intre3e asu/ra sensului e6istenei sale2 decit aceast- icoan- a .irii intregi care su.erin ate/tarea unui r-s/uns5 'ou- ni se /are c- rat-m singuri2 unul cite unul2 /entru c- re.u0-m s- ne intre3-m 1 unde este adev-rul2 calea i viaa O )redem c- mantuirea sau nau.ragiul nostru ne /rivete /e noi singuri ?555@5 Pier0indu"ne tim/ul cu .utilit-i i intre3-ri .rivole2 nu ne omorim numai /e noi2 aa cum se o" +>

morau acei cavaleri neinele/i din legenda &egelui Pescar5 *moriro2 /rin moarte lent- i sterili0are2 o /-rticic- din )osmos5 )inti omul uit- s- se intre3e in ce /arte st- i0vorul mintuirii lui2 se o.ilesc cam/urile i se"ntristea0-2 ster/e2 /-s-rile5 )e admira3il sim3ol al solidarit-ii omului cu intreg )osmosul B: m (ema intrebat e&r%spuns a .ost tratat- /entru /rima dat- in hermeneutica Fiinei de Martin %eidegger2 in lucrarea .undamental- *ein und =eii, din 192 ?/rima /arte@2 dec1 cu un deceniu inaintea iui Mircea Eliade5 'u este sigur c- autorul roman s"a ins/irat din scrierea .ilo0o.ului din Frei3urg5 in multe ca0uri el a/ela la i0voare indiene /e care le com/ara cu sursele euro/ene2 desco/erind asem-n-ri ori /aralelisme5 Este i ca0ul unor as/ecte ale e6istenialismului5 ,ar nu /oate s- ne sca/e inrudirea dintre insemn-rile lui Eiiade i meditaiile ginditorului german2 care s/une 1 9intre3area des/re sensul de Fiin- tre3uie s- .ie pus% ,ac- ea este una din2 sau chiar intre3area .undamental-2 atunci o asemenea interogaie are nevoie de c claritate cores/un0-toare5 ,e aici tre3uie anali0at /e scurt ce anume ine intradev-r de o intre3are i2 ast.el2 intre3area des/re Fiin- s- /oat- dever i una vi0i3il distinct-:5 Sau 1 9)a i c-utare2 interogaia necesit- o insoire /recursoare a ceva din cel c-utat5 ,eci

sensul de Fiin- tre3uie de7a2 in anumite moduri2 s- nu .ie dis/oni3il5 S" a ar-tat 1 noi ne mic-m mereu intr"o inelegere a Fiinei5 ,in a"ceast- inelegere a/are intre3area .ormaldes/re .iin- i tendina s/re noiunea de Fiin-5 'oi nu tim ce e6/rimFtini a. ins- de7a cind intre3-m 1 ce este Fiin"a P noi ne situ-m intr"F inelegere a lui este .-ra /utea .i6a noional ce inseamn- este !!5 i la Mircea Eliade intre3area este indre/tatc-tre Fiin-2 care are o res/onsa3ilitate hot-ri"toare in e6istena total-5 Im/ortant este cintre3area trebuie pus% cu necesitate5 Ea este chiar ate/tat-5 Atit de 4i7m/ortant-2 odat- rostit-2 /rovoac- o S/ectaculoasa ru/tur- de nivel ontologic in este. Autorul roman introduce i unele elemente /articulare in tratarea temei 1 a pune intrebarea @ust%, elemente ce in cu siguran- de s/iritul gru/-rii de la 9)riterion:2 adic- de ceea ce numete varianta in devenire romaneasc- a e6istenialismului euro/ean5 El crede c- numai un gru/ elitar cu mare r-s/undere /entru destinele culturii romane este ca" +>I
/a3il s- ineleag- momentul cind i unde tre3uie /uZa intre3area 7ust- 1 9Prin /-timirea acestor ciiva alei .ructi.ic- i i03indete cultura .iec-rei naiuni i ii .ace drum in tim/ istoria5 'u numai ca oamenii /ot tr-i s%n%toi /rin intre3-rile ce i le /un aceti oameni alei2 cari2 asemenea lui Parsi.al2 /-timesc /entru lenea noastr- s/iritual- J ci intreaga .ire s"ar /aragini i s"ar sterili0a din cau0a li/sei noastre de inieligen-2 genero0itate i cura75 imi /lace s- cred2 cum las- s- se ineleag- 7avsi8al, c- am deveni deodat-2 /este noa/te2 ster/i i 3oln"uvi PUP ca intreaga via- din castelul &egelui Pescar U dac- n"ar e6ista2 in .iecare ar-2 in .iecare moment istoric2 anumii oameni dir7i i luminai2 care s%&i pun% intrebarea @ust%... Pro3lema a .ost reactuali0at- de Fans"8eorg )adarner in ca/itolul La primaule hermeneuti5ue ae la 5uestion al lucr-rii citate 1 9due la [uestion ait un sens2 cela est imb /li[ue dans son essence5 *r le sens est sens d4une direction5 +e sens de la [uestion est donc la dlrection dans la[uelle (iiiie /eut s4e..ectuer ia ra/onse2 si elle veut etre una r%&/onse sensee2 signi.ieative5 Par l4iiitermediaire de la [ues"ion2 ce [ui est demande est /lace dans une /ers/ective dtterminec5

+4a//arition d4une [uestion 3rise2 /ar e..rae"ti"oti /our aiiisi dire2 Petre de ce [ui est demande5 En ce sens2 le logos [ui de/loi cet etre ainsi 3rise est de/uib tou7ours re/onse lui"meme n4a de sens [ue dans le sens ce la [uestion4G ?/2 2#Y@5 Primatul interogaiei inseamn- c- directionea0- i determin- sensul2 cu condiia ca intre3area s- .ie 3ine /us-5 In ate/tarea i a/rioritatea ei2 r-s/unsul se las- ghicit5 Par"si.al nu"1 mai atea/t-2 intmcit o /arte a lui se a.l- im/licat- in intre3are5 In spa"iul&re"ea, acolo imde /artea i totul ii cores/und2 intre3area i r-s/unsul constituie o 3i"u"nitate sui"generis5 )3iar dac- Ellade s"ar .i ins/irat din gindirea lui %eidegger"2 r-miae directoare a/licarea la materia mitologic-2 mai ales c- /oale .i e6tins-2 /rin caracterul ei e6em/lar2 la toate ti/urile culturale 1 al.a3etice ori /real.a3etice5 Parsi.ai modern2 Mareea Eliade a /us intre3area 7ust-5 7etru #rsache L'II
;<=E> :. Mircea Eliade2 La nostalgie des oric@lv.es. Methodologie et histoi6e des religiohs2 Paris2 8allimard2 19 12 /5 F!UV$5 25 Re ista ("alen%e+, 192Y2 nr. 22 /5 !#5 !5 Mircea ;+liade2 7aoptism i umanism, in 22Flo5irea de foc+, :?@@ ?Anul II@2 2V martie2 /5 25 $5 +eo Fro3enius2 Pai(euma. Schi- a unei filo'ofii a culturii5 Pre.a- %e Ion F4"un0etti2 =ucure"7li2 Editura 9Meridiane:2 19YV2 /5 :A?B:?C! V5 +ucian =laga2 Grilogia valorilor, 9iFHHre magic i religie, Ducureti, :?EF:, /5 2Y!U2Y$5 F5 Mircea Eliade2 9osmologie si alchimie, =ucureti2 Editura (3remea+, 19! 2 /5 io5 5 Mircea ElMade2 Fragvievls ()un Hournal, (raelult du roumain par +uc =adesco2 Paris2 8allimard2 19 !2 /5 $2 5 Y5 Mircea Eliade2 6antier. &oman indirect2 =ucureti2 Editura 9)u"getareft+, :? G, p. Y!15 ?. Mircea Eliade2 Ieabilitatea spiritualit%"ii, in 9)rilenorr2 19!V ?Anul II@2 nr5 VUF2 /5 15 1#5 'icolas (erulian2 Europenisme et tradilionalisme dans .el pensee roFnaine, in voi5 Mircea Eliade et Ies hori$ont de la mlLurc. Actes du )olio[ue internaional d4Ai6"en Province2 !UV mai 19!$2 Piu tslications Universile de Provio5ce2 19YV5 115 Xicclas (ertulian2 lucr. cit., / D. 125 8il3ert ,urand2 Eliad ou i(anthropologie pro@onde, in Mircea 2lia(e, 9+4%erne:2 Paris2 19 Y2 /5 9?. 1!5 Mircea Eliade2 Fragmente d(uv Hournal, ioc5 cit2 /5 222 1$5 Mircea Eliade2 L(eprsuve du Labyrinthe, Entrelieni avec )laude Henri &oc[uet2 &ell.ond2 Paris2 19 Y2 /5 1F!5 1V5 Mircea Eliade2 !espre o @ilosv8ie a lumii, in 9&evista Iun%a$iilor &egale:2 19!F2 nr5 122 /5 FVF5 1F5 Mircea Eliade2 L(epreuve du Labymlue, lucr. cit., /5 2YU295 1 5 Mircea Eliade2 La nostalgie des origines, lucr. cit., /5 --. I*. Mircea E4iade2 Gr%ite d(histoire des religions, Pre.ace de 8eorges ,ume0il2 Pa<ot2 Paris2 19F$2N p. ::. 195 Mircea Eliade2 Gr%ite d(histoire des religions, luNr. cit., /5 1V5

+IS

2#5 Mircea Dlia%e, Ihitiatton, rites, societes secreies. 'aissances H76sti8ue, Paris2 8allitnard2 19V92 /5 2$5 215 Florin Mih-ilescu2 Mircea Ellade et la culture roumaine, tsi 3ol. Mircea Eliade et Ies hori4ons de la cvMurc, I'9G. di., /5 29V5 225 Mircea Dlia%e, L(cLM,reuue du Labyrinihe, lucr. a5., p. :@?. J@. Mircea Elia%e, 3istoire de la crnyance et des i(ees religieu e Dir, ,e Mahomct a l4ages des &e.ormes2 Paris2 Pa<ot2 19Y$2 /5 22)UiM.l. 2$5 85 A5 ;ung2 .)homme la con,uette de son arap, Paris2 Ka6oi ri, /5 2995

2F5 Mircea Elia%e, )Istoria credin"ei ir i ideilor religioase. I2 ,e 454B e/oca de /iatr- la misterele Eleus6s5 (raducere de )e0ar =altag2 7acureti, Editura tiini.ic- i Enciclo/edic-2 19Y12 /5 21!5 2F5 I>(ircea Eliade2 Istoria credin"elor i ideilor religioase, II, )e \ s 8uatama =udha /in- ,3 trium.aB cretinismului2 (raducere )E )e0ar =altag2 =ucureti5 Editura tiini.ic- i Enciclo/edica2 !)#: / LCE. 2 5 Heinric- Qunse12 Introducere in arta i civili$a"ia indian%u 2 raducere de Sorin Marculescu5 Introducere de loi Frun0etti2 Editura Meridiane2 =ucureti2 1YY!2 /5 2#$ i 2!$5 2Y5 Paul &icoeur2 +e con8lit des interpretatioi"s, Esrai d4herme"aei[ue2 Editions du Seuil2 Paris2 19F92 / 195 295 %ans"8eorg 8adamer2 'erite et melhode, +es grands lignel d4une %ermeneuli[ue /hiloso/hJ[^Y2 Editions du Seuil2 Paris2 Idlv p $95 !#5 &omulus >ule-nescu2 Mitologie rov Dna, Editura Academie542 =l 1uriti, 19YV5 / !$Y5 !15 Adrian Marino2 3emeneutica lai Mircea E3ade, Editura 9,s"=i.G2 )lu72 19Y#2 /5 95 !25 Mircea Eliade2 Insula lui Euthanasius, Editura Fundaiilor &egale2 =ucureti2 19$!2 /2 2##U 2#15 !!5 Martin Ileidegger2 Fiin"% i timp. (raducere de ,orJn (ilinca2 ?)a/5 1ecesitatea, structura i intaietatea ntrebrilor despre Fiin"%0, in (Re ista de istorie i teorie literar-:2 19YF2 nr5 2U!2 /5 VY5

'ot- asu/ra ediiei

Punem Ia dis/o0iia lectorilor interesai de cultur mitologic- r"etnologic- un gru/a7 ce studii i articole /u3licate de Mireea Eliade in /erioada cinci Oe a.la in ar-5 Ele au a/-rut in reviste i 0iare romaneti, /arte republicate in volume 1 )ceanogra8ie ?19!$@2 Fragrtieru tarium ?19!9@2 Insula lui Euthanasius ?19$!@5 Mu am intenionat /u3licarea integral- a studiilor din /erioada Ia care ne5am o/rit5 Ea va .i reali0at- de ali editori2 in momentul in care se va programa a/ariia sistematic-2 e6haustiv- a o/erelor marelui savant roman5 A tre3uit s- %eci%em ins in leg-tur- cu selecia materialelor ce urmau a = incluse in volumul de .a-5 */eraia ni s"a /-rut delicae- /entru cscrierile lui I5Iircea Elia%e., chiar cele mai di.erite ca tematic-2 se leag- /rin multe .ire nev-0ute2 .errnind o onitate de conce/ie i do metod-5 Am ales ca %at de inchidere anul 1!$!2 /entru c- atunci au a/-rut dcu- mari studii re/re0entative su3 ra/ort mito"etnologic 1 9omentarii la Legenda Meterului Manole i Iomanii, ultimul .ct.-Uin"du"se /entru /rima dat- in versiune romaneasc-2 /rin traducerea2 din"lim3a s/aniol- a romanisteB Aurica =r-deanu5 Studiile ulterioare ar /utea constitui un volum a/arte5 ,u/- aceast- dat-2 Mireea Eliade a Erm-rit /ro3leme ale culturii J mitologiei romaneti /e care ie"a tratat in studii de sme st-t-toare 1 .i0ionomia culturii romane2 literatura oral-2 /reistoria unor motive si sim3oluri autohtone5 'umai o /arte din toate acestea au .ost introduse in volun"5ul !e la =alrno>is la +ennhis&3an. )a re/er general ani avut in vedere su3titlul ales in rnod c@n&versionai 1 *tudii dP etnologie si mitologie ror.C>%nccDc%, cu accent /e realit-ile romaneti2 dei unele articole tratea0- i chestiuni raa1 generale5 Singura gri7- a .ost s- nu ne inde/-rt-m /rea mult de acest re/er5 intr&Mn studiu de mitologie com/arat-2 ca Ierburile de sub cruce, s/re e6em/lu2 domin- materialul str-in2 cules din nai multe culturi ale glo3ului5 ,ar autorul se .olosete B de numeroase i0voare romaneti2 cunind .olclorul nostru in circuit euro/ean i dovedind rarele virtui creatoare ale car/ato"danu3ienilor in milenara lor istorie5 A .ost si argumentul hot-ritor cere ne5a fcut s- reinem studii redactate in maniera celui citat.

+SI

'u s"a introdus un studiu ca Barnbu%ur U templu simbolic, dei \c"a metodologie i gindire este inrudit cu 9omentarii la Legenda Meterului Manoie. (em/lul asiatic inde/linete aceeai .uncie cosmogonic-2 avin7 aceeai semni.icaie ca i M-n-stirea de la Arge5 Am considerat c- demonstraia /rivind valoarea sim3olic- i integratoare a tem/lului 3udist este l-muritoare i su.icient- in 9omentarii... Un re/ro /osi3il2 la care2 de alt.el2 am su3scrie2 ar .i de ce 9omentariile... nu a .ost clasi.icat la ru3rica mi8ologie, ci la etnologie. Am /utea r-s/unde ast.el 1 etnologia este /entru n@i o disci/lin- larg- in care se vars- toate .ormele culturii tradiionale5 )um legenda romaneasc- actuali0ea0- i autohtoni0ea0- in mod creator o saga str-veche2 e6em/lar-2 clasi.icarea in discuie ni s"a /-rut /osi3il- i nu contesta3il-5 iri schim32 nu s5a introdus eseul #n am%nunt din 7arsi@al /entru c- autorul nu .ace nici o re.erin- direct- la cultura tradiional- romaneasc-2 dei aici a/ar /ersona7e ?im/-ratul care agoni0ea0mite"2 rio"M U in te6tul res/ectiv este vor3a de miticul &ege Pescar c &egele Arthur2 de Parsi.al2 un .el de )enuotc- ori de )-lin 'e3unul@2 /recum i motive r-s/indite in toate culturile tradiionale2 im/licit la noi S"a introdus2 toi ui2 Insula lui Euthanasius ?singurul te6t re/u3licat in ultima vreme@ /entru c- sint comentate unele arheti/uri 2insula, c%l%toria0 in sensul lui ;ung i se urm-rete transgresarea lor in lim3a75 Acest studiu anun- i viitoarele /reocu/-ri ale lui Mircea Eiiade2 din /erioada .rance0- i american-2 deci de du/19c!2 /entru literatura clasicromaneasc-5 +i/sa lui ar s-r-ci imaginea :"avantului5 K Am deschis ediia cu Iomanii 2Los ritrtianos@, lucrare /re/onderent Istoric-5 )um am gandit 1 a@ Iomanii este un studiu de etnoistorie /entru c- ince/e cu /re0entarea /ersonalit-ii dominatoare a lui Qal"mo6is i se incheie cu sistemati0area gindirii romaneti din /ers/ectiva miturilor .undamentale2 mituri ce se intemeia0- /e sacri.icii singe5"roase i care sim3oli0ea0- istoria escatologic- a romanilor2 3@ Studiul res/ectiv4 re/re0int- un model de hermeneutic- a/licat-2 ti/ic eliadesc-2 /e terenul e6istenei noastre 1 o /oveste nemitologic-2 istoriat-2 /rivind e.ortul romanilor de a se menine in /re0ent2 de a re.u0a 9teroarea istoriei:2 temdominant- in /ro0a lui Mircea Eiiade2 mai ales in cea de du/- r-03oi5 (re3u1a s- medit-m2 ne5ar s/une autorul2 la aceast- /ers/ectivetnoistoric- 1 istoria noastr- ca lan de cruciade eroice in sensul e6act al cuvintului5 ince/ind cu 9intemeierile4: sacri".iciaie i mult mai demult2 din ne3uloasa horodonan- i 0almo6ian-2 a casta1J /ermanent tendina de unitate2 de Integrare in cosmicitatea etnicului5 (oi marii domnitori2 martiri /rin e6celen-2 dei incon7urau de monstruo0it-i mitoisloriee2 s"au o/us cu inverunare .orelor ant cosmogonice 1 Im/eriul otoman2 im/eriul /lurigermanic2 im/eriul arist5 M5r"cea cei E-trin2 loan )orvinul2 tei4an cel Mare2 >iad ge/e2

+SII

Ion >ad- cel )um/lit2 Mihai >itea0ul2 Nimitrie Cantemir, )onstantin Dranco eanu ctc au .ost organi0atori de cruciade2 adic- de 9re0istene:2 in momentele dramatice in care apusenii ii a3andonaser- /ro/ria a/-rare5 :lt% categorie de eroi5 unic- in istoria universal- ca etic- r-03oinic-2 s5a mart ri0at %in raiunea aceleiai su/ravieuiri a etnicului > Horia, Avram lancu2 (udor 3la%imireseM etc5 Aa gin%ete Mir&cea Elia%e istoria romanilor 1 un lan de cruciade i de re'isten$e sacrificiale. Am re$inut numai /rimele dou- articole des/re %trguna i.din 9)m intul:2 19!!2 1Y 5i </ nur.V, /entru ccelelalte au iest selectate i incluse in !e la 6almo5is la +cngis.3an. ;u au e#istat /ro3lema %ificile %e transcriere a te6telor5 )el mult am aplicat normele ortogra.ice in igoare ast-0i (reintegrare /entru rcintre5arc. acvatic /entru ,iiatic, imaginea /entru imagina, culoare /entru coloare0 5i am corectat tacit unele negli1en$e de stil. Am /-strat /uine e6em/le de .onetisme ce in de .ormaia cultural a generaiei iui Mircea Elia%e > panthism, thraci, @olAlor, choregrafic, pathogen, 4iggurat, es cu, filosof ie. 'otele din 7osul /aginii in%icate cu asterisc a/arin e%itorilor. Mag%a UrsachG

:. E=;<*<OIE
V U Meterul Manole

X*MA_II
)API(*+U+ I

=&E>IA& IS(*&I)

*&I8I'E I F*&MA&E
SU= SEM'U+ +UI QA+M*SIS &omanii /rovin din dou- mari /o/oare ale antichit-ii 1 geto"dacii i 5romanii5 8eii sau2 cum ii numeau romanii2 dacii .-ceau /arte din marea .amilie trac-2 /uternic legatde istoria antic- i de religiile arhaice ale Eladei5 Sosiser- in regiunile car/ato"dun-rene la s.iritul /erioadei neolitice2 cu vreo dou- mii de ani in5 de %5 ,acia a devenit curind vestit- din /ricina e6traordinarei 3og-ii a solului i su3solului s-u5 Pe cim/iile sale .ertile a /rogresat ra/id agricultura J dealurile su3car/atice erau /ro/ice creterii animalelor J /escuitul era a3undent in lacurile ,un-rii i in lagunele din delta acesteia J sarea i aurul erau uor de g-sit i in aa cantitate ineit2 du/- ce a cucerit ,acia2 (raian a su/rimat im/o0itele din intreg Im/eriul /entru c- numai venitul minelor de aur din (ransilvania era su.icient /entru a aco/eri 9li/surile: 3ugetului5 ,atorit- 3og-iilor sale2 ,acia era una dintre2 regiunile cele mai /o/ulate din lumea antic-5 Puin inainte de cucerirea roman-2 viitoarea 9,aci5 .eli6: a devenit )ali.ornia vremii sale5

Pe ling- aceste 3og-ii materiale2 geto"dacii erau un /o/or s-n-tos2 harnic2 vitea0 i credincios5 (oi autorii clasici m-rturisesc cit de /ro.und- i de sincer- a .ost viaa lor religioas-5 %erodot ?I>2 9!@ s/unea 1 98eii sint cei mai vite7i i cei mai dre/i dintre traci:2 .-r- indoialdin cau0a credinei lor in nemurirea su.letului5 98eii au .ost oamenii cei mai vite7i ai antichit-ii2 datorit- nu numai virilit-ii tru/ului lor2 ci i datorit- inv--turilor lui Qalmo6is2 venerat de ei 1 considerau c- moartea este doar o schim3are a s-laului J de aceea erau gata mai degra3- s- moar- decit sintre/rind- vreo c-l-torie5: ?im/-ratul Iulian2 9aes, !2 5@ ,is/reuirea morii G i a su.erinelor2 ca i credina in nemurire erau elementele caracteristice ale religiei geto"dace5
G Aici autorul e6agerea0- 1 nu era vor3a de 9dis/reuirea rribr$ii+, si de inelegerea ei mioritic-5

+umea antic- a .ost atit de im/resionat- de aceast- idee de a da /rioritate as/ectului s/iritual2 incit /in- i Platon o citea0- dre/t e6em/lu2 s/unind c- Qalmo6is recomanda disci/olilor s-i 1 9555du/- cum nu tre3uie s- incerc-m a vindeca ochii .-r- s- vindec-m ca/ul2 ori ca/ul .-rs- inem seama de tru/2 tot ast.el nici tru/ul nu /oate .i ins-n-toit .-r- su.let5: 29harmides, 1VF5@ *amenii de tiin- nu au c-0ut inc- de acord dac- Qalmo6is a .ost un 0eu al )erului sau al P-mintului G5 (otui2 un lucru este cert 1 inalta s/iritualitate a cultului s-u5 Qalmo6is nu avea nici tem/le nici icoane5 Era venerat /e dealuri i muni2 iar locul su/rem al cultului s-u /are s- .i .ost /e unul din vir.urile cele mai inalte ale )ar/ailor5 Stra3on se mir- de viaa /ur-2 .rugal- i ascetic- a geto"dacilor2 in.luenai de doctrina lui Qalmo6is5 Acele tri3uri guvernate de e.i care uneori reueau s- su/un- intreg /o/orul sau ma7oritatea lui tr-iau in sate sau in mici tirguri5 ,ei civili0aia dac- a .ost cu /rec-dere agricol-2 o /arte din /o/or se ocu/a cu .a3ricarea vaselor2 /relucrarea lemnului2 e6tragerea i /relucrarea metalelor5 8eto"dacii erau 3lon0i i de statur- mi7locie5 ii l-sau s- creasc- 3ar3a i /-rul5 'o3ilii .oloseau un .el de 3onet- J ceilali /urtau ca/ul desco/erit5 (i/ul lor .i0ic i vemintele lor caracteristice U c-malarg-2 care le a7ungea /in- la genunchi2: incins- cu un 3riu2 mantie /e s/ate2 legat- cu o .i3ul- U s"au /-strat /in- in 0ilele noastre in 3asorelie.urile de /e .aimoasa column- a lui G(raian2 in Forul &oman5 =a inc- mai /ot .i v-0ute i ast-0i la -ranii romani2 in s/ecial la cei ce tr-iesc in regiunile car/atice ale

(ransilvaniei SS(. (im/ de a/roa/e dou- mii de ani2 dacii au r-mas iegai de /-mintul /atriei .-r- a emigra niciodat- 1 sar /utea s/une c- sint un /rodus al acestui sol care ii alimenta i /entru a c-rui a/-rare au .ost intotdeauna gata s-"i dea viaa5 i aceasta /entru :c- mereu alte i alte /o/oare2 lacome de 3og-iile ,aciei2 ii invidiau teritoriul5 Mai intii cimerienii la ince/utul /rimului mileniu in5 de %5 J /uin mai tir0iu in secolul al >%"lea citairanienii2 care au adus in.luena 3ine.-c-toare
G A se vedea studiul lui %adrian ,aicaviciu2 !acii, care aducea unele l-muriri interesante in aceast- /rivin?=ucureti2 Editura /entru literatur-2 19FY J ca/5 9ultura spiritual% a daco&ge"ilor0. GG Se re.er- la studiile etnogra.ului &5 >uia2 /rivind asem-n-rile dintre .i0ionomia i /ortul -ranilor romani din Munii A/useni i cele ale dacilor de /e 5)olumna lui (raian de la &oma5

a *rientului a/ro/iat J /rin anul 1### in5 de %52 tri3uri a/ar"inind civili0aiei hallstato"ilirice i italovilanoviene venite din *ccident2 au deschis drumul romanit-ii occidentale care urma ssoseasc- du/citeva secole5 In s.irit2 alt- in.luen- occidental- .oarte im/ortant- a .ost cea e6ercitat- de c-tre celi i de civili0aia lor2 la s.iritul secolului al I>"lea 2Le Gene0.( ,ar toate aceste /o/oare au s.irit /rin a .i asimilate de geto"daei5 )ultura dacilor a citigat din aceste contacte U" la ince/ut de lu/t-2 a/oi /anice i .ecunde U5 )u cinci secole in5 de %5 ,acia intreinea relaii comerciale i culturale destul de im/ortante cu Elada J la /orturile M-rii 'egre ?Ponto Eu6ino@ i ale ,un-rii2 in.loreau de7a diverse colonii greceti5 (otul contri3uia s- .ac- din ,acia /unctul de contact dintre lumi di.erite 1 nu numai la .rontiera intre Asia i Euro/a ?/entru c- Euro/a2 din /unct de vedere geogra.ic2 se termin- la 'istru@2 ci i incruciarea dintre marile curente culturale dintre *ccident i *rient5 i tocmai aici2 in ,acia2 a .ost locul unde Istoria a ince/ut /rimele .u0iuni ale *rientului cu *ccidentul 1 cimerienii2 venii de la Marea )as"/ic-2 cu vilanovienii2 care /rovin din Italia J citairanienii cu celii2 etc5 Aceste curente i in.luene ale *rientului i *ccidentului s"au ciocnit i s"au incruciat /e deasu/ra geto"daci"lor2 care au r-mas in ara in care tr-iser- atitea secole2 asimi"lind tot mai multe tri3uri5 in aceast- atitudine se vede de7a o antici/are a istoriei /atetice a /o/orului roman5 )a i inaintaii lor geto"dacii2 romanii2 au su.erit2 de la naterea lor2 o serie de inva0ii mult mai s-l3atice decit cele4 ale /roistoriei i diverse in.luene contradictorii2 uneori chiar ostile5 ,ar /o/orul roman r-mine .idel i legat de /-mintul lui2 .-r- a"1 a3andona nici in im/re7urimile cele mai tragice2 acce/tind in.luenele i

inva0iile .-r- a"i /ierde su3stana etnic-2 stilul s%u, tonul vieii2 autentica /ersonalitate .i0ic- i moral-5 U' MA&E &E8A( ,A)I) ,in istoria antic- a geto"dacilor se cunosc citeva e/isoade5 in V1$ in5 de %52 ,arius2 regele /erilor2 a /-truns in ,o3ro"gea cu o armat- /uternic-2 indre/tindu"se c-tre ara sciilor5 (oate tri3urile trace /e care le"a intilnit i s"au su/us2 im/resionate de tru/ele sale4 numeroase J numai dacii i"au o/us re0isten- in lu/te crunte5 ?%erodot@ i Ale6andru cel Mare s"a a/ro/iat de ,acia5 in anul !!V in5 de %52 a traversat ,un-rea i a cucerit un ora al geilor J dar a r-mas aici doar dou-0eci i /atru de ore2 din cau0a r-scoalelor catorva orae greceti2 inc- insu.icient su/use i nu s"a mai intors2 .iind cucerit de visul de a domina Asia5 P Istoricii greci inregistrea0- de asemenea nume i .a/te ale unor regi: daci2 dei .oarte /uini5 Acest 5.a/t este2 in oarecare m-sur-2 de neineles J doar cei care au vreo leg-tur- cu grecii sau cei care in mod direct au ameninat ;umea elen- ii v-d numele scrise in istoriogra.ia greac-5 ,in .ericire2 grecii au reinut in memoria lor lucruri mult mai /reioase 1 nu au uitat /e Qalmo6is2 nici virtuile dacilor2 nici ori0ontul lor s/iritual2 e6traordinar de /ur i de vast5 intr"adev-r2 e6ist- lucruri mai im/ortante U am /utea s/une chiar decisive \U decit documentele re.eritoare la .a/tele unui /ersona7 sau altul2 la am-nuntele unei 3-t-lii sau ale /r-3uirii unei dinastii 1 dove0ile vieii s/irituale i culturale ale unui intreg /o/or J documentele /e care /reistoria2 arheologia i etnologia le desco/er- i le inter/retea0-5 Un sim3ol2 un mit2 un anumit mod de via- reconstituit cu a7utorul unor vase i unelte domestice 7 sint in.init mai semni.icative2 deoarece cu aceste documente im/ersonale se /oate aduce din nou la via- o cultur- i desci.ra sensul s/iritualit-ii unui /o/or5 Primul rege al geto"dacilor2 al c-rui nume se g-sete inregistrat de c-tre istoricii greci2 a .ost ,romihetes5 A intre/rins mai multe 3-t-lii cu macedonenii i a reuit chiar sca/ture0e /e regele lor +isimah2 /recum i o intreag- armat-2 in 292 in5 de %5 ,u/- ,romihetes i din cau0a inva0iei celilor2 regatul dacic a intrat intr"o /erioad- de tul3ur-ri interne5 'umai dou- secole mai tir0iu ,acia a atins o /utere i un /restigiu .-r/recedent su3 domnia lui =ure3ista ?secolul intii in5 de %5@5 =ure3ista a reuit s- uni.ice toate micile /rovincii geto"dace2 ast.el ineit regatul s-u s"a e6tins5 /i4n- in =alcani i =oemia2 /an- la (isa i =ug5

*raele greceti ale M-rii 'egre l"au recunoscut2 ca suveran i el insui s"a considerat destul de /uternic /entru a interveni in lu/tele interne ale &omei5 Armata sa era considera3il- 1 se /utea calcula la 2## ### de oameni5 &omanii au ince/ut s- se neliniteasc-5 )e0ar s"a gindit s- organi0e0e o e6/ediie contra lui2 dar a murit inainte de a o reali0a5 ,in .ericire /entru &oma2 =ure3ista a murit ia /uin tim/ du/- )e0ar i regatul a .ost im/-rit intre succesorii lui5 F in acest tim/2 con.lictul dintre &oma i5 ,acia a devenit inevita3il5 &omanii se a.lau din secolul intii in5 de %5 /e malul dre/t al ,un-rii5 )omerul i cultura &omei /-trunseser- in ,acia chiar inainte de aceast- dat-5 8loria sa .ascina acel /o/or agricol2 care ducea o via- sim/li as/r-5 Uneori atracia era /rea /uternic- i dacii traversau ,un-rea i invadau noua /rovincie roman- Moesia2 aa cum s"a intam/lat in anii F9 i YV du/- %5 im/-ratul ,omiian a intre/rins atunci o serie de o/eraiuni contra ,aciei2 care au avut un re0ultat de0astruos5 8uvernatorul Moesiei2 *//ius Sa3inus2 a c-0ut /ri0onier2 iar armata lui a .ost decimat-5 A doua e6/ediie2 su3 comanda iui )ornelius Fuscus2 a su.erit acelai de0astru5 'umai du/- oarecare vreme un alt roman2 (ettius ;ulianus2 a reuit s-"i inving- /e daci la (a/ae2 in anul Y9 du/- %5 ,ar /acea care s"a incheiat era onora3il- /entru daci 1 ,omiian s"a anga7at s- le dea meteri romani i o sum- de 3ani anual5 in tim/ul acela in ,acia domnea ,ece3al al treilea i ultimul dintre marii regi daci5 El /oseda o armat3ine organi0at- i numeroase .ort-ree din /-mint i /iatr- Kn 7urul ca/italei sale2 Sarmi0egetusa2 situat- in /artea de sud"vest a (ransilvaniei2 ca i in alte /uncte strategice5 ,ece3al introdusese in armata lui disci/lina i metodele de lu/t- ale romanilor5 ,atorit- acordului s-u cu ,omiianJ a /rimit ingineri ^i 5tehnicieni romani2 maini de r-03oi etc5 ,ece3al era unul dintre /uinii 3ar3ari care ineleseser- c-2 /entru a re0ista i chiar /entru a invinge /uterea roman-22 e6ista o singur- /osi3ilitate 1 s- asimile0e cultura lor5 in tim/ul domniei lui a .ost stimulat- romani0area ,aciei5 Muli daci vor3eau latina2 iirn3- destul de cunoscut- in 'ordul ,un-rii2 chiar in tim/ul Iui Augustus5 Prin &oma a circulat /in- i 0vonul c-s-toriei Iuliei2 .iica lui Augustus2 cu tin-rul rege dac )otiso5 ,ar victoriile lui ,ece3al i /uterea lui crescand- ii su/-ra /e romani5 Acordul sta3ilit intre ,omiian i regele dacilor nu numai c- era umilitor /entru demnitatea roman-2 ci era i

/ericulos /entru securitatea Im/eriului5 Pe de alt- /arte2 gloria lui ,ece3al /unea in /ericol /restigiul roman in aceste /rovincii limitro.e5 Un /uternic regat dacic era o tentaie nu numai /entru Moesia2 ai c-rei locuitori se /uteau rascula contra 8uvernului roman2 ci i /entru celelalte /rovincii ale Euro/ei centrale2 Panonia2 de e6em/lu5 ,in acest motiv2 un nou r-03oi daco"roman era inevita3il5 ,e alt.el2 tre3uie avut- in vedere i atracia /e care o e6ercitau 3og-ule ,aciei555 asu/ra si/etelor goale ale Im/eriului5 S/iritul strategic al )e0arilor a rea/-rut2 in s.irit2 cu (raian2 care a hot-rit s- cucereasc- ,acia5 9Provincia ,aciei U scrie /e dre/t ,aicoviciu 2Le probleme de la continuite, /ag5 22@2 nu tre3uie sconstituie un sim/lu ca/ de /od2 ci o /uternic- 3a0- 3ine organi0at- /entru a asigura romanitatea oriental- i a /ermite e6/ansiunea sa la 'ord de cursul mi7lociu i in.erior al ,un-rii2 /rin Marcomania i Sarmania2 /rovincie /e care Marc Aureliu se gin"dea s"o ane6e0e Im/eriului2 continuind ast.el tradiia /oliticii )e0arilor5 intr"adev-r2 ane6area ,aciei nu a .ost numai un adev-rat 3ene.iciu /entru regiunea 3alcanic- a Im/eriului2 ci a5 e6ercitat i o in.luen- .ecundasu/ra /o/ulaiilor 3ar3are din >estul2 'ordul i Estul ,aciei2 /e care le"a /reg-tit /entru o noue6isten- civili0at-2 desco/erindu"le .ormele su/erioare ale culturii romane5: (&AIA' I &*MA'IQA&EA ,A)IEI Unui im/-rat i3eric i"a revenit misiunea de a cuceri i romani0a ,acia5 Acest colon2 n-scut in oraul s/aniol Italica2 s"a a.irmat ca un mare general i ca un im/-rat inteligent5 )ptimus princeps este titlul /e care i 1"a con.erit /osteritatea5 S"a dedicat cu aceeai energie sarcinii de a regenera Im/eriul /rin intermediul re.ormelor interne i de a"1 int-ri cu noi cuceriri5 (raian a atacat ,acia numai du/- ce i"a asigurat /acea in regiunile din cursul su/erior al ,un-rii2 in Panonia5 in anul 1#1 du/- %5 a traversat riul i a atacat ara cu .ore enorme2 care a7ungeau la treis/re0ece legiuni5 &e0istena dacilor i a vitea0ului lor rege ,ece3al a .ost e6trem de /uternic-5 &omanii au ieit inving-tori la (a/ae2 dar au su.erit /ierderi enorme5 in anul urm-tor2 in 1#22 (raian a continuat cam/ania5 invins din nou la Sarmi0egetusa2 ,ece3al a cerut /ace5 (raian le"a im/us condiii grele 1 mindrul rege al dacilor a devenit 7rincipe cliente i in ca/itala lui s"a sta3ilit o garni0oan- roman-5 ins- dacii nu /uteau acce/ta su/unerea i2 la /uin tim/ du/- in.ringere2 ,ece3al a ince/ut s-

/reg-teasc- ri/osta2 reconstruind .orti.icaiile i sta3ilind alian- cu /o/oarele vecine5 ,ar (raian a .ost /rimul care a atacat2 traversind ,un-rea /e un /od /e care i"1 construise du/- /rimul r-03oi dac5 )am/ania a ince/ut in iunie anul 1#V5 ,ou- mari armata romane au /-truns /rin )ar/ai in (ransilvania i s"au indre/tat contra Sarmi0egetusei5 +u/ta in 7urul ca/italei a .ost crincen-5 )ind /rimii soldai romani au intrat in .ort-rea-2 locuitorii au dat .oc caselor2 iar conduc-torii s"au otr-vit /entru a nu c-dea vii in miinile inving-torilor5 ,ece3al2 cu o suit- de no3ili2 s"a re.ugiat in muni .-r- a inceta lu/ta J dar in cele din urm- a .ost nevoit s- se sinucid- cu /ro/riul s-u /umnal /entru a nu c-dea /ri0onier5 )a/ul i"a .ost trimis de (raian la &oma5 Al doilea r-03oi daco"roman a durat doi ani2 din 1#V /in- in 1#F2 dar2 de data aceasta2 victoria4a .ost a3solut- i ,acia a .ost de.initiv trans.ormat- intr"o /rovincie roman-5 Prada luat- a .ast atit de im/ortant- incit cu aurul din ,acia (raian a salvat (e0aurul Im/eriului5 In aceast- 9)ali.ornie a lumii antice: au n-v-lit coloniti din tot Im/eriul2 e> toto orbe. (raian stimula aceast- coloni0are masiv-2 inelegind c- numai cu o romani0are ra/id- i radical- /utea .i a/-rat- ,acia de 3ar3ari5 S"au construit orae in.loritoare i s"au deschis drumuri care s- dea /o/orului sentimentul unei de/line securit-i5 8arni0oana ,aciei era enorm- 1 re/re0enta cea mai mare cot- a tru/elor /rovinciale du/- cele ale =ritaniei5 9&omani"4 tatea a .ost r-s/indit-2 de asemenea2 /rin mulimea comercianilor2 meseriailor i slu73ailor de tot .elul i2 mai ales2 de coloniti5 Acetia a/arineau2 in cea mai mare /arte2 /rovinciilor romani0ate cu mult inainte2 in s/ecial ,almaiei2 ?,ai"coviciu2 op. cit., /ag5 2!5@ 'umeroi coloniti au venit i din Italia5 (rans.ormarea ,aciei in /rovincie roman- a avut enorme consecine /entru acest teritoriu5 )u legiunile lui (raian a /-truns in aceste regiuni *ccidentul latin5 Pin- atunci ,acia inclinase c-tre *rientul elen2 acum a ince/ut s- se oriente0e du/- *ccident5 Flu6ul civili0ator s"a schim3at5 Po/ulaia dacic- s"a amestecat cu colonitii romani2 i /entru c- latina vulgar- era un instrument universal c-ruia cuceritorul i"a acordat2 %s alt.el2 /restigiu2 ,acia a acce/tat acest idiom5 Aici22 ca i in intreg Im/eriul2 asimilarea a .ost ra/id-5 A .ost su.icient un secol /entru a romani0a S/ania i cele dou- 8alii2 dar2 s/re deose3ire de alte regiuni2 romani$area !aciei nCa insemnat schimbarea

radical% a substan"ei etnice b%tinae. !acul a inv%"at latina, dar i&a p%strat obiceiurile, modul s%u de via"%, virtu"ile sale str%moeti. In noile orae erau venera"i to"i $eii Imperiului, dar in sate i in mun"i se continua cultul lui =almo$is, chiar i atunci cind, mai tir$iu, i&a schimbat numele. ?Su3l5 editorilor@ Ast.el2 cind2 /rimii misionari cretini 9a u adus noua credin- daco"romanilor2 acetia au im3r-iat imediat cretinismul inaintea altora 1 Qalmo6is ii /reg-tise cu secole in urm- /entru noul cre0555 G5 (otui2 in tim/ ce /rocesul de romani0are i de civili0are continua s- evolue0e2 la grania nordic- a ,aciei se schia un /roces contradictoriu 1 marile inva0ii 3ar3are2 care vor .ace s- cad- mai tir0iu magni.icul edi.iciu al Im/eriului5 +umea 3ar3ar- a goilor era in /lin- micare5 ,u/- citeva incursiuni in ,acia2 .iind res/ini de c-tre im/-ratul ,ecius24 /resiunea lor a devenit din ce in ce mai /uternic-5 8oii2 car/ii i dacii li3eri care vieuiau la 'ordul -rii atacau .-r- incetare5 Pe vremea lui Aurelian situaia a devenit greu de st-/init2 i ace4st mare im/-rat s"a decis sevacue0e ,acia2 reali0ind aceasta in dou- /erioade ? 1U 2@2 ceea ce insemna renunarea com/let- la /olitica de e6/ansiune a )e0arilor i intoarcerea ia /rinci/iul strategic i /olitic al lui Augustus 1 meninerea Im/eriului in graniele sale originale .orti.icate5 A3andonind ,acia2 Aurelian a salvat Im/eriul2 /entru c,un-rea re/re0enta o .rontier- natural- mai uor de a/-rat i romanii continuau s- e6ercite o adev-rat- autoritate asu/ra teritoriului situat /e malul sting al riului5 Pe de alt- /arte2 nimeni nu credea in a3andonarea de.initiv- a acestei /rovincii ate/tindu"se intr"o 3un- 0i la o revenire J >iitorul a de0minit asemenea s/erane555 Ei 3ine 1 cine traversa ,un-rea in Moesia cind a venit ordinul de evacuare a /rovinciei O F-r- indoiallegiunile2 slu73aii2 cei 3ogai2 unii negustori555 9'u se /oate conce/e o evacuare general- U scrie eminentul istoriogra. +eon %omo des/re domnia lui Aurelian ?/ag5 !1 @5 (re3uie s- .i r-mas la sate un mare num-r din vechii locuitori care tr-iau in relaii 3une cu goii i nu aveau nici un interes sa3andone0e /rovincia5 ,e alt.el2 o evacuare general- ar .i .ost2 /ro3a3il2 im/osi3il- .-r- un r-03oi2 deoarece goii n"ar .i acce/tat /lecarea /o/ulaiei civile5: Era nevoie de cineva care s- lucre0e /-mintul2 /entru c- goii invadatori tr-iau din munca celui invins2 erau noma0i i nu /racticau agricultura5 i2

de alt.el2 de ce s- /lece555 O >iaa era .oarte as/r- la Sudul ,un-rii 1 in ,acia era /osi3il- o inelegere cu invadatorii2 /l-tindu"le un tri3ut in cereale sau in animale 1 in Moesia era /erce/torul roman i2
G Eliade /reia aici o idee a lui >5 Parvan2 contestat- o 3ucat- \de vreme2 dar con.irmat- ulterior de cercetarea istoric- i arheologic-5 1#

/e deasu/ra2 o via- Insta3il-2 deoarece chiar acolo se anga7au cele mai as/re lu/te contra invadatorilor 3ar3ari2 chiar i inainte de Aurelian5 (ransilvania i *ltenia erau relativ cele mai /o/ulate regiuni5 +a Sudul ,un-rii nu s"a g-sit2 nici o inscri/ie care sa menione0e /e cei re.ugiai din ,acia i este /uin /ro3a3il s- se .i evacuat mase intregi de oameni .-r- a r-mane urmele trecerii lor /rin aceasta regiune5 Snu uit-m c- ,acia era o /rovincie .oarte /o/ulat-5 Unde s- mearg- s- caute ad-/ost acest milion de re.ugiai O in ce tirguri sau sate O 'u2 -ranul i /-storul1 daco"roman au r-mas /e /-min"turile lor2 cum de7a r-m-seser- cind s"a /rodus inva0ia cime"rienilor i a celilor2 du/- cum vor r-mine2 secole mai tir0iu in .aa t-tarilor i a turcilor5 Aveau /entru a/-rare o arrn- /e care nici unul dintre invadatori nu /utea s"o ai3- 1 cunoaterea /ro/riei -ri5 !aclos inhaerent montibus, a s/us un scriitor antic J 9dacii se in li/ii de muni:5 i in /-durile lor de ne/-truns au g-sit un admira3il ad-/ost2 nu numai in .aa amenin-rii 3ar3arilor din /rimele tim/uri ale erei cretine2 ci in decursul intregii istorii5 9)odru"i .rate cu romanul:2 s/une unul din /rover3ele cele mai /o/ulare /rintre descendenii dacoromanilor5 F*&MA&EA P*P*&U+UI &*MA' Munii i /-durile au contri3uit enorm la asigurarea continuit-ii daco"romano in ,acia5 In vremea aceea se /utea traversa intreaga ar-2 de la )ar/ai la Marea 'eagr-2 .-r- a iei deloc din /-dure5 ,es/re in.luena /-durii in viaa /o/orului roman s"ar /utea scrie multe volume G5 in .olclor /este tot g-sim re.erire la /-dure i romanii sint singurul /o/or diri aceast- /arte a Euro/ei care .olosete .run0a verde ca instrument mu0ical5 8oii au .ost tim/ de un secol st-/ini in ,acia2 /in- in ! V du/- %5 in acest tim/ romani0area dacoromanilor a continuat2 /entru c- relaiile dintre cele dou- maluri ale ,un-rii niciodatnu s"au intreru/t5 St-/inii /-mintului2 goii 3ar3ari2 erau5/uini i dac- au reuit s/arali0e0e viaa marilor orae2
G $" se vedea in acest sens studiul monogra.ic al lui )onstantin )5 8iurescu2 1 Istoria

p%durii romaneti, =ucureti2 Editura 9)eres:2 19 F2 !91 /5 ,e asemenea Fenomenul horal ?19$$@ i 9oloana cerului ?19 2@ de &omulus >ulc-nescu5 11

in schim3 nu au /utut .ace nimic im/otriva civili0aiei milenare rurale5 +a sate viaa daco"romanilor continua i goii inii aveau interes s- continue2 /entru c- 3og-ia -rii era singurul lor mi7loc de trai5 Pe de alt- /arte2 convieuirea /anic- a /o/oarelor germanice invadatoare cu cele autohtone a .ost adeverit- de c-tre desco/eririle arheologice ?necro/ole comune etc5@5 In acest tim/2 a survenit creterea daco"romanilor5 Ul.ilas2 misionar din Sudul ,un-rii2 a ince/ut s/redice Evanghelia in ,acia2 .olosind lim3a gotic- i latina5 Predica in lim3a gotic- 9st-/anilor:2 dar cui s- .i /redicat in latin- decit /o/orului2 care inelegea aceast- lim3- O Iatinc- o dovad- a continuit-ii romane in 'ordul ,un-rii5 in secolul al I>"lea2 cretinarea daco" romanilor era in /lin avlnt5 &ecent s"a desco/erit in (ransilvania o inscri/ie cretin- din secolul al I>"lea in lim3a latin-5 ,ar nimic nu ne im/iedic- s- credem c- de mult tim/ cretinismul avusese ade/i in ,acia5 ,acoromanii nu au .ost 3ote0ai in mas- din /orunca st-/inilor2 aa cum s"a intam/lat cu cea mai mare /arte a /o/oarelor vecine5 9retinarea daco&romanilor se datorea$% unui proces spiritualM au 8ost converti"i de misionari i nu cu amenin"%riL au 8ost, in s8irit, primii cretini din aceast% regiune a Europei. 9elelalte popoare vecine numai dup% multe secole au 8ost bote$ate. NSu3l5 editorilor@5 ^ >echimea cretinismului daco"roman este dovedit- de caracterul latin al le6icului cretin romanesc5 9Iglesia:2 in roman-2 se s/une biseric%, de la cuvintul latinesc basilicaL ;,ios: \se s/une !umne$eu, de la !ominus !eusL 9comunion412 cuminec%tur%, de la comunicationemL 93auti0ar:2 bote$a, de la babti$areL 9cristiano:2 cretin, de la ch>istianusL 9cru0:2 cruce, de la cru>L 9/ecado:2 p%cat, de la peccatumL 9oracion: rug%ciune, de la rogationemL 9angel:2 inger, de la angelus, 9.allecer:2 a r%posa, de la repausare ?re/osar@ PU in a deceda sau a muri este inclus- ideea da re/aus2 odihn- U J 9Pascua:2 7ate, de la 7aschae, etc2 etc5 *riginea latin- a cretinismului romanesc o con.irm- i numele unor s-r3-tori im/ortante2 domingo de &amo4s se numete in romanFloriile, de la termenul latin Florilia, s-r3-toarea /-gin- a /rim-verii5 Pente"costes are in lim3a roman- numele de Iusaliile, de la vechea s-r3-toare de /rim-var- latin- Iosalia. Acelai lucru ^se

o3serv- in numele romanesc /entru 9.iesta:2 s%rb%toare, care este de origine latin- /-gin- ?dies@ 1 servatoria ?conservatoria@5 12

Aceast- credin- cretin- a .ost cea care a consolidat i a susinut /o/oarele din 'ordul ,un-rii in tim/ul noilor valuri de invadatori2 /entru c- du/- un secol de la cucerirea ,aciei de c-tre goi a survenit cea mai teri3il- din cite inva0ii cunoscuse Euro/a /in- atunci 1 inva0ia hunilor ?! V du/- %5@5 ,acia a .ost din nou 0guduit- de acei 3ar3ari asiatici5 Ultimele r-m-ie ale civili0aiei ur3ane au .ost distruse5 * /arte a /o/ulaiei a .ost asasinat-5 Po/orul a .ugit in muni i /-duri2 ate/tind s- treac- .urtunJG intr"adev-r2 du/moartea lui Attila ?$V!@2 Im/eriul hunilor s"a s/ul3erat i ,acia a .ost ocu/at- de un nou tri3 3ar3ar de origine2 germanic- 1 ge/i0ii5 >iaa a reince/ut2 oraele au crescut2 agricultura a in.lorit din nou2 viile au rodit aar-i5 8e/i0ii erau un /o/or /anic ?[uieta gens@ i2 la .el ca /redecesorii lor2 aveau interese ca autohtonii s- /rogrese0e2 /entru c- intotdeauna ei erau cei care /l-teau5 ,ar domnia lor a durat /uin J in VFF au .ost 0dro3ii de longo3ar0i i de avari5 +ongo3ar0ii s"au indre/tat2 imediat du/- victorie2 c-tre Italia J avarii au r-mas ca sta/ini a3solui in ,acia5 ,ar nici ei nu au avut tim/ s- /ro.ite de cucerire2 /entru c- alt tri3 3ar3ar le"a luat locul2 slavii5 >alurile 3ar3are s"au succedat unele du/- altele mai mult de trei secole5 Slavii n"au .ost ultimii5 ,u/- sosirea lor2 alte tri3uri se /reg-tesc s- intre in Istoria euro/ean-5 ,ar nu au /utut intre/rinde nimic contra 9oamenilor /-mintului:2 contra adev-railor st-/ini ai ,aciei5 i n"au reuit nimic /entru c- erau venetici2 str-ini2 /entru c- nu erau de aici2 /entru c- nu simeau nici o sim/atie /entru acel /eisa7 /e care"1 .-urea2 din mileniul al III"lea in5 de %52 su.letul /o/ulaiei autohtone5 =ar3arii aveau alt- 9vi0iune a vieii: ?_eltanschaung@2 se su/uneau altor o3iceiuri i altor moduri de via-5 Simeau /oate nostalgia Asiei2 a Eurasiei sau a 'ordului Euro/ei555 In orice ca02 /eisa7ul ,aciei2 cerul2 /-durile2 munii2

oamenii2 totul era str-in /entru ei5 i au sucom3at in .aa acestui mediu ostil2 cum aveau s- sucom3e slavii i ali 3ar3ari care au a/-rut du/- aceea5 )ind nu erau e6terminai de c-tre ceilali 3ar3ari2 sau in lu/te cu gru/urile de insurgeni2 se /ierdeau in mulimea autohtonilor5 Pe de alt- /arte2 nicioda]t- nu erau /rea numeroi J citeva 0eci de mii2 /oate chiar mai /uin2 /rintre sutele de mii ale /o/ulaiei indigene daco"romane5 ,ar inva0iile 3ar3are vor mai avea inc- o in.luen- considera3ilasu/ra destinelor ,aciei2 t-indu"i relaiile cu *cci"Pdentul latin5 )u citeva secole inainte2 &oma e6ercitase in.luen"
:@

- asu/ra acestei /rovincii2 /-trunse de in.luene culturale greceti J mai tir0iu2 i0olat- de &oma2 ,acia a c-utat s/ri7in in cealalt- /arte a Im/eriului2 in =i0an2 noua &om- a *rientului5 Prin intermediul romanit-ii orientale a Peninsulei =alcanice i"au meninut daco"romanii din 'ordul ,un-rii contactul cu latinitatea5 inc- din vremuri inde/-rtate se intre0-rete de7a un ritm secret in istoria dacilor i a descendenilor lor2 romanii J aceti doi /oli2 4*ccidentul latin i *rientul cleni0at2 au ]ost cei care au e6ercitat alternativ in.luena lor s/iritual- i /olitic- in .ormarea i destinul acestui /o/or5 )u vilanovienii din /reistorie2 Italia a .ost cea care s"a .-cut simit- in ,acia J eu2 grecii din secolul al >%"lea in5 de %52 *rientul a/ro/iat ele"ni0at a .ost cel care a devenit centrul de unde iradia in.luena cultural- J cu (raian2 ,acia a .ost integrat- de.initiv Im/eriului roman i culturii latine5 =ar3arii i"au schim3at2 din nou orientarea i =i0anul a .ost2 in tot tim/ul Evului Mediu2 centrul de in.luen-5 in s.irit2 la ince/utul secolului al S>III"lea2 *ccidentul latin devine din nou /unctul de atracie i i0vor .ertil de in.luen- in viaa s/iritual- si /olitic- a /o/orului roman5 ,ar s- nu ne inde/-rt-m i s- revenim la /erioada inva0iilor 3ar3are5 &elaiile directe cu &oma .iind intreru/te2 ochii daco"romanilor s"au intors c-tre =i0an5 Ei 3ine 1 =i0anul in acea e/oc- re/re0enta romanitatea5 Im/eriul roman5 i vestigiile acestei /ersistene a romanit-ii se g-sesc in toate /-rile /e teritoriul ,aciei 1 nenum-rate o3iecte romane i 3i0antine au .ost desco/erite a/roa/e in tot inutul5 Marele im/-rat ;ustinian ?V2 "UVFV@ a creat chiar arhie/isco/ie ?;ustiniana Prima@ care"i e6tindea

7urisdicia asu/ra ,aciei5 )eramica s/eci.ic-2 du/- secolul al Il"lea2 este continuarea ceramicii dacoromane din e/oca roman- i"i e6ercita in.luena chiar i in industria 3ar3arilor5 Evident c-2 du/- cri0a /e care Im/eriul roman a su.erit"o in secolul al III"lea2 se o3serv- /este tot o tendin- de 9individuali0are: /rovincial-5 &oma incetea0- s- mai .ie centrul de gravitate J acest loc il ocu/- /rovinciile5 &e0ultatul imediat al acestei disloc-ri se desco/er- in creaiile artistice J arta devine mai individualist-2 mai local-2 .olosind din nou tradiiile autohtone /reromane5 Asist-m2 in oarecare sens la o intoarcere la /reistorie sau2 dac- vrei2 la motenirea inaintailor anteriori cuceririi romane5 Acest .enomen se intim/l- in Anglia2 in 8alia2 in ,acia5 Marea2 cri0- a secolului al III"lea a
:E

im/ulsionat renaterea unei aristocraii rurale iif2 toate /rovinciile Im/eriului2 renatere care coincide cu dec-derea oraelor i in.lorirea vieii rurale5 Acest 9individualism: /rovincial2 recent e6/us intr"un studiu /ro.und al istoricului roman 8heorghe =r-tianu Q#ns enigme et un miracle histori5ue M le peuple roumain, 19! @2 are loc i in ,acia5 incet2 incet2 se o3serv- in ceramic- intoarcerea la tradiia local-5 ince/utul Evului Mediu este2 in ,acia2 mai mult ca oriunde2 o noue/oc- /reistoric-5 Aceasta e6/lic-2 /oate2 miraculoasa re0isten- a daco"romanilor2 /entru c- renaterea acestui 9individualism: con.er- ,aciei s/iritul vechii culturi geto"dacice2 vitalitatea inaintailor2 mistica viril- a lui Qalmo6is5 S/iritul autohton are intotdeauna o mare4re0isten- J secole intregi de st-/inire str-in-2 sute de r-03oaie crunte nu reuesc s-"1 anihile0e5 Istoria romanilor din (ransilvania este o dovad- in acest sens5 )ind au a7uns slavii2 romanitatea oriental- se e6tindea2 .-r- a /utea re0olva /ro3lema continuit-ii2 din 'ordul ,aciei /in- la Adriatic- i Marea 'eagr-5 (oate aceste regiuni se numeau chiar2 ince/ind cu secolul al I>"lea du/- %52 Iomania. ,ar avalana slavilor a ru/t aceast- mare unitate etnic- i lingvistic-5 S/re deose3ire de ceilali invadatori 3ar3ari2 slavii erau atit de numeroi incit ii /uteau /ermite lu6ul s- r-"min- /e teritoriul euce2rit5 ,u/- lu/te grele au devenit st-/inii /-mintului5 Aceastsu/remaie a durat secole J dar processus de asimilare din /artea /o/ulaiei autohtone a continuat in acest tim/5 St-/inii au ca/itulat la rindul lor U /rin cultur-2 /rin lim3-2 /rin c-s-torii2 i cind in secolul al Sl"lea s"au creat /rimele /rinci/ate romane2 mirucolul era reali0at 1 slavi .useser- asimilai

i /e teritoriul ,aciei vieuia /o/orul roman2 care"i /-strase toate caracteristicile inaintailor s-i2 dacii2 i vor3eau o lim3- latin- 1 romana5 )A&A)(E&IS(I)I+E +IM=II I )I>I+IQAgIEI E&*MA'E &omania secolului al I>"lea era de.initiv de0mem3rat-5 Provinciile romani0ate din Sudul i >estul ,un-rii au devenit regiuni slave5 in antica Ill<ricum s"au sta3ilit sir3ii J in Moe" sia2 3ulgarii2 /o/or slav cu elemente asiatice5 ,e atunci romanii au re/re0entat o insul- a latinit-ii in mi7locul slavilor5 Singurii lor vecini care nu erau slavi erau ungurii2 care veniser- din Asia la s.iritul secolului al IS"lea s- se sta3ileasc- in cim/ia (isei5 1V

S"a vor3it2 /e dre/t2 de 9miracolul istoric: al acestui /o/or latin2 care a su/ravieuit in e6tremul orient al Euro/ei /-strind intacte caracteristicile inaintailor s-i5 intr"adev-r cercet-rile antro/ologice au clasi.icat /e romani /rintre /o/oarele latine2 di.ereniate clar de /o/oarele 3alcanice5 Aria de .ormare /are s- se intind- de am3ele /-ri ale )ar/ailor 9Po/oarele &omaniei se clasi.ic- /rin ti/ul sangvin .ormat in 7urul unui nucleu roman care se a.l- mai ales in centrul muntos al (ransilvaniei2 3ogat in elemente euro/ene:2 scrie /ro.5 dr5 8eorge Po/oviciu 2Les races sanguines en IoFmanie, =ucureti2 19$1@5 Fa/tele lingvistice con.irm- aceste cuvinte2 /entru c- /ro.5 8amillscheg 2#eber die 3erAun8t der Iumanen, =erlin2 19$#@2 situea0- leag-nul lim3ii romane i 9celula sa germinativ-: ?Xeim0elle@ in /artea oriental- a (ransilvaniei5 intr"adevar. acolo este locul unde s"au /-strat nu numai numele romane de orae i de riuri2 ci i numele dacilor5 ?'umele tirgului. A3rud U :brutturn L riurile )ri c 9risia L oraul (urda este@ vechea localitate dacic- Guridivia etc5@ G ,ar continuitatea etnic- este i mai v-dit- in ce /rivete E costumul /o/ular5 g-ranii romani se im3rac- ast-0i e6act ca"; dacii de /e columna lui (raian5 In nici o /arte a Euro/ei /o/u" 8 laia rural- nu a /-strat costumul de acum dou- mii de ani ca in ,acia5 intalnim acolo ti/uri de case din /reistorie2 iar unele sate din (ransilvania mai /-strea0- structura e/ocii /rero"mane5 Alt miracol este2 desigur2 ins-i lim3a roman-2 singurul idiom romanic care /-strea0- articolul

du/- nume ?in loc de el lobo, del lobo, al lobo etc2 se s/une in roman- 1 lu/ul2 lu/ului2 lu/ului etc5 e6act ca in latin- 1 lupus, lupum, lupi0. Este2 de asemenea2 singurul idiom romanic .-rdialecte5 Aceast- uimitoare unitate lingvistic- se e6/lic- /rin viaa /ri3eag- a /-storilor care veneau cu turmele lor din )ar/ai /in- in ,elta ,un-rii i coastele M-rii 'egre in c-utarea de hran- in tim/ul iernii5 Este evident c- din cau0a atitor inva0ii2 o /arte a /o/ulaiei2 in s/ecial cea din muni2 a a3andonat agricultura ?care se /oate /ractica in de/resiunile car/atice /in- la 1 ### de metri@ i a devenit un /o/or de /-stori G5
G Mircea Eliade e6agerea0- 1 /o/orul roman nu a /racticat numai /-storia2 ci i agricultura inc- din cele mai vechi tim/uri2 aa cum se /oate o3serva i /e meto/ele )olumnei lui (raian Este vor3a de agro"/-storit i de /-storit agricol5 Autorul se las- in.luenat de *vid ,ensusianu care lansase in vreme te0a /rimatului /-storesc in etnoge"ne0a romanilor5

:F

Mor.ologia i1 sinta6a roman- sint latine 1 )uvintele .undamentale sint de origine latin- 1 .amilia 2om c homo J b%rbat U 23ar3atus J muiere c mulier J p%rinte c /arentem J 8iu sc .ilius J 8iica W .ilia J sora c soror J 8rate c .rater J cumnat cc cognatus J socru c socer J ginere W generem J nepot W ne"/os2 tem etc5@ J calit-i eseniale 2bun U 3onus J 8rumos U .or"mosus J tin%r W tener J b%trin W veteranus etc5@ J r-03oi 2arma c arma J arc W arcu J s%geat% \cc sagitta J scut c scutum J coi8 U cu..ea J lupt% c lucta J b%taie W 3attalia J m%ciuc% W matteuca J secure Pc securis etc5@ J casa i viaa rural- 2cas% c casa J sat ?aldea@ c .ossotum J agru c ager J cimp W cam/usJ ara c arrare J s%pa U sa//are J sem%na c seminare J culege ceolligere J griu c granum J mei c milium J or$ c hordem J spic W s/icum J gr%unte U granucia J moar% W mola J 8%in% W .arina J pline U /anis etc5 etc5@ J animalele 2ciine c cani J cal c ca3allus J arm%sar c armesarius J iap% c e[ua J porc W /orcus J scroa8% U escro.a J purcel cc /orcellus J g%in% W gallina J porumb c /olum3us J lup, pete, ursL vultur etc5@ J <iaa /-storeasc2p%stor c /astorJ p%curar W /ecurarius J oaie c ovis J berbec c verve6 J miel c agnellus J turm% WW turma J bou W 3os J vac% c vacca J cornut W cornutus J taur c taurus J @une c 7uvencus J vi"el W vittelus J a pate W /ascere J 8in c .enum J @ug c 7ugum J capr% c ca/ra etc5 etc@J industria casnic- 2lin% c Iana J toarce U tor[uere J 8ir U ii&lumMJ etc5@ J /-rile cor/ului 2ochi, nas, mina, ureche c auriculum2 8runte, timpl%, um%r, palm% etc5@ J termenii militari2 7uridici2 religioi2 cosmici

i meteorologici nu numai c- sint latini2 ci2 uneori2 /-strea0- chiar .orme mai arhaice decit in celelalte lim3i romanice5 Pentru a ti dac- un cuvint .rance0 sau italian a/arine latinei vulgare a e/ocii im/eriale sau a .ost introdus ulterior /rin intermediul lim3ii latine culte a Evului Mediu2 /ro.5 italian =artoli recomand/ro3a lim3ii romane 1 dac- acesta se a.l- in roman-2 /utem considera c- era curent .olosit de /o/ulaia roman-5 9Miracolul: latinit-ii lim3ii romane este i mai sur/rin0-tor dac- ne gindim c- toate celelalte lim3i romanice i"au int-rit caracterul lor latin in tim/ul Evului Mediu2 i chiar i du/- aceea2 /rin intermediul lim3ii latine .olosite de c-tre =iseric-2 de Universit-i2 de serviciile administrative2 etc5 +im3a roman-2 dim/otriv-2 a continuat s- /rimeasc- /in- in secolul al S>III" lea in.luene 3i0antine i slave2 /rin intermediul administraiei religioase i culturii5
1O
F U Mesteru4 Manolc

Q*&II IS(*&IEI &*MA'E )inci secole de convieuire cu slavii au l-sat2 cum este i .i .ese2 urme in /o/or i in lim3a roman%. Aa cum .rance0ii2 italienii i s/aniolii sint /o/oare romanice cu sediment germanic2 romanii sint un /o/or roman cu adaos slav5 )ind slavii au invins2 du/- lu/te grele /e daco" romani2 au schim3at to/onimia teritoriului ocu/at 1 multe riuri2 muni i sate au nume slave5 ,ar2 la .el ca toi /redecesorii lor2 au su.erit i ei in.luena elementului autohton 1 /rin intermediul c-s-toriilor2 .emeile dacoromane au reali0at asimilarea unui num-r considera3il de slavi J datorit- meritelor lor militare2 3-r3aii o3ineau dre/tul de a a/arine clasei dominante i a7ungeau ast.el s- se integre0e acesteia5 +a ince/ut2 daco"romanii erau 9ro3i44 /e /-minturile" ocu/ate de noii st-/ini J ins-i denumirea de 22roman: /-stra un 5sens social /eiorativ2 de om legat de /-mlint5 ,ar2 du/nenum-rate lu/te cu ceilali 3ar3ari2 au a7uns s- .ie nu numai a/reciai de 9domnii: lor2 st-/inii ro3ilor2 ci chiar chemai slt/te al-turi de ei5 Unul dintre /rimele nume romaneti /e care"1 inregistrea0- cronicile2 +elu din Gransilvania ?secolul al S%"lea@ era2 /ro3a3il2 conduc-torul unui /rinci/at slavo"ro"man5 !aco&romanii i&au asimilat pe slavi i i&au civili$at in ace&i lai timp. Multe cuvinte care denot% o cultur% destul de inalt%X au 8ost transmise slavilor de c%tre daco&romani 2*ubl. edito"7 rilor@5 * /arte din mulimea slavilor a traversat ,un-rea2 dind E natere2 mai tir0iu2

naiunilor sir3e i 3ulgare5 8ru/uri com/acte de daco"romani au r-mas /retutindeni in /eninsula 3alcanic-5 )a urmare a unui con.lict cu Im/eriul 3i0antin2 /rovinciile din Sudul ,un-rii au devenit inde/endente5 Fraii Asan2 romani2 au .ost cei care au creat cel de al II"lea Im/eriu romano"3ulgar ?119 U12VY@5 9Preaiu3itul nostru .iu in Isus %ristos2 loni-2 ilustru rege al 3ulgarilor i al romanilor:2 il numete Pa/a Inoceniu al III"lea2 intr"o scrisoare din anul 12#$5 ,e asemenea2 romanii au tr-it in num-r destul de mare2 /in- in 0ilele noastre2 in Macedonia i in Istria5 Prin intermediul acestor insule ale romanit-ii U mai numeroase2 .-r- indoial-2 la ince/utul Evului Mediu U r-s/indite de la ,un-re la Marea Egee2 romanii din ,acia n"au /ierdut nici4odat- contactul cu =i0anul5 i aceasta
:A

s"a datorat2 .-r- indoial-2 .a/tului c- =i0anul re/re0enta /entru ei motenirea &omei2 centrul de unde iradia civili0aia2 i0vorul viu al credinei cretine2 /unctul de s/ri7in al lumii civili0ate5 Avem /uine documente re.eritoare la viaa romanilor din Evul Mediu5 'umai du/- inva0ia t-tarilor ince/e s- .ie menionat de c-tre cronicari numele romanilor5 Fenomenul este uor de ineles deoarece authtonii nu inde/lineau rol /olitic2 iar cronicile se ocu/au numai de cuceritori5 ,acia a .ost numit+othia, chiar i du/- ce goii a3andonaser- teritoriul2 i *lavonia, din cau0a inva0iei slave2 aa cum romanii au denumit *cythia o /arte a ,aciei unde2 /e vremuri2 domniserregii scii5 &omanii s"au v-0ut silii s- duc- aceeai via- grea a inaintailor lor daco" romani2 .iind nevoii s- se a/ere /ermanent de noii invadatori5 ,acia n"a incetat s- .ie /oarta inva0iilor5 ,u/- slavi2 alte /o/oare 3ar3are s"au str-duit s- cucereasc- vechea !acia Feli> i s-"i deschid- drum s/re Sud sau s/re Euro/a )entral- J maghiarii2 t-tarii i turcii5 (eritoriul roman nu este /reuit numai /entru 3og-iile sale2 ci i /entru /o0iia cheie2 de incom/ara3il- valoare strategic- /e care o re/re0int-2 intr"adev-r2 cine /unea st-/inire /e cursul ,un-rii2 domina c-ile de comunicaie Intre Euro/a )entral- i *rientul a/ro/iat2 intre )rimeea i )onstantino/ol5 * armat- care ar .i"atacat Sudul ,un-rii i ar .i invins ,acia2 avea deschis drumul c-tre inima Euro/ei5 Aceasta s"a intim/lat citeva secole mai tir0iu2 cind turcii2 invingind re0istena micilor dar cura7oaselor .ore romane2 au reuit sa7ung- /in- la >iena ?1FY!@5

* dat- ce ultimele gru/-ri de slavi au .ost asimilate2 5romanii au constituit nite .ormaiuni /olitice restrinse2 care se numeau cne$ate cind erau mici i voievodate cind erau mai im/ortante2 5.ormate /rin ali/irea mai multor cne0ate5 Po/orul tr-ia su3 conducerea unui e.2 ales ca s- e6ercite dre/tatea in vreme de /ace i conducerea militar- in vreme de r-03oi5 Aceste voievodate romane im/reun- cu e.ii lor sint uneori menionate2 dar inc- nu se /ot considera ca un stat /ro/riu"0is5 Momentul cind se .ac cunoscute dou- mari /rinci/ate romane inde/endente este numai du/- marea inva0ie t-tar?12$#@ 1 Moldova2 intre )ar/ai i 'istru2 i >alahia ?Muntenia@2 intre marea cur3- a ,un-rii i Marea 'eagr-5 :ceste /rinci/ate s"au 4n-scut din necesitatea de a a/-ra ara contra t-tarilor i a tuturor noma0ilor venii din Est5 in" 19

c- de la naterea sa din /unct de vedere /olitic2 naiunea roman- a tre3uit s- inde/lineascmisiunea de /o/or de .rontierintr"adev-r2 de cind micul /rinci/at >alahia ?Muntenia@2 intemeiat i .orti.icat de c-tre energica .amilie a =asara3i"lor2 i"a citigat inde/endena i a res/ins suveranitatea ungar-2 du/- ce a nimicit in 1!!# armata lui )arol &o3ert in )ar/ai2 asist-m la ra/ida e6/ansiune a statului care se nate in direcia ,eltei ,un-rii i M-rii 'egre5 +a s.iritul secolului al Sl>lea2 Princi/ele Munteniei se intitula 9domn al celor dou- maluri ale ,un-rii2 /in- la Marea cea Mare:5 Era /rima dinastie cretin- care se intemeia la 'ordul ,un-rii5 *iva ani mai tir0iu ?1!$!@2 in Moldova2 a .ost intemeiat al doilea stat roman de /rinci/ele =ogdan2 care i"a l-sat teritoriile din 'ordul (ransilvaniei ?/rovincie su3 suveranitate maghiar-@ i a traversat )ar/aii /entru a se /utea 3ucura de li3ertate /olitic- de/lin-5 Moldova a c-/-tat curind un caracter de stat de .rontier-2 de organism militar de.ensiv contra inva0iilor 4t-tare care veneau din Est5 Aa cum scrie /e dre/t dl5 =r-tianu2 9noma0ii vin intotdeauna din Est2 in tim/ ce intemeietorii Statului i ai 'aiunii g-sesc s/ri7in in )ar/ai i urmea0- cursul a/elor2 al munilor c-tre mare: 2La Moldavie, II2 ed5 19$12 /ag5 1F@5 >oievo0ii Moldovei au ridicat o serie de .ort-ree /e malul 'istrului2 cu

.aa s/re *rient1 de la %otin la )etatea"Al3-2 aceste 3astioane a/-rau .rontierele noului Stat cretin contra noma0ilor ste/ei5 Po/or de .rontier-2 romanii acestor dou- /rinci/ate au intrat in Istoria modern- cu o s/lendid-2 dar i anihilatoare misiune 1 s- a/ere )ivili0aia i )retin-tatea la"tino"occidentalcontra amenin-rilor turanico"slave5 i"au inde/linit misiunea2 dar cu /reul unor sacri.icii enorme J secole5 la rind2 romanii au singerat groa0nic i anonim2 in lu/te intermitente cu turcii i uralo"slavii5 In acest tim/2 *ccidentul a avut r-ga0 s-"i vindece r-nile i s- se int-reasc-2 /reg-tind ast.el viitoarea hegemonie euro/ean-5
)API(*+U+ II

M*ME'(E ESE'gIA+E ,I' IS(*&IA &*MA'I+*&

EU&*PA I' FAgA IS+AMU+UI Misiunea istoric- a /o/orului roman nu are intotdeauna aceeai str-lucire5 E6ist- naiuni al c-ror rol in Istorie este atit de evident incit nimeni nu s"a gindit vreodat- s- se indoiascde el5 ,ar e6ist- i alte naiuni2 mai /uin .ericite2 care au inde/linit misiuni des4tul de ingrate .-r- ca lumea s-"i dea seama de acest .a/t5 Este vor3a chiar de un rol istoric discret i o3scur ca acela al descendenilor ,aciei2 romanii5 Ignorat- sau r-u ineleas- de ceilali2 viaa acestor naiuni Peste ins- .oarte intens-5 Istoria lor2 /e ling.a/tul c- este tragic-2 ne a/are ca trans.igurat- de o /ermanent- /re0endivin-5 Aceste /o/oare nu cunosc odihna2 senin-tatea2 3ucuria de a crea in timp. Atacai in mod constant2 nu se /ot gindi decit la a/-rare5 Istoria lor este mai mult decit o serie de ;u/te /entru inde/endensau glorie 1 este un r-03oi continuu2 care durea0- secole2 /entru /ro/ria e6isten-5 In .iecare 3-t-lie Pei ii e6/un totul 1 dre/tul la via-2 religia2 lim3a2 cultura5 in .iecare moment ,umne0eu este cu ei2 /entru c- /ot dis/are in orice moment /entru totdeauna i de.initiv5 Iomanii au avut un rol discret in istoria european%L au cunoscut drama de a tr%i 8iecare clip% ca i cum ar 8i 8ost ultima din via"a lor. 7opor de 8rontier%, a suportat cele mai rele inva$ii barbare in timpul perioadei sale de 8ormare i, odat% organi$at ca stat, a trebuit s% 8ac% 8a"%, secol dup% secol, altei mari amenin"%ri asiaticeM turcii. ?Su3l5 editorilor@5 Istoricii moderni desco/er- in 0ilele noastre drama romanilor si a /o/oarelor din Sud"estul euro/ean2 care au singerat continuu tim/ de cinci secole

/entru a im/iedica colosul islamic s- /-trund- /in- i inima Euro/ei5 Islamul a ameninat in dourinduri ins-i e6istena Euro/ei5 Prima dat- a .ost cu oca0ia inva0iei .ulger-toare a ara3ilor2 care in anul 11 au traversat stramtoarea 8i3raltar2 in 1! au ocu/at S/ania i in 2# au /us st-/inire /e 'ar3ona2 ameninind A[uitania5 21 'umai /rin victoria lui )arol Martel2 la Poitiers ? !2@2 a .ost salvat 'ordul Franei i2 datorit- lui )arol cel Mare2 ara"2 3ii au .ost o/rii in S/ania5 A doua oar-2 Islamul a atacat Euro/a /rin cealalt- e6trem- P =i0anul i Peninsula =alcanic-5 Acum nu mai erau .anaticii ara3i2 ci un /o/or turano"altaic2 mai cru0i2 mai .eroci i in.init mai numeroi5 A/oi in Istoria Euro/ei in /erioada /rimei )ruciade i contra acestor turci2 seguici0i2 )ruciaii din *ccident2 in drumul lor c-tre Siria si Palestina2 au tre3uit s- anga7e0e citeva din cele mai violente iu/te5 in secolul al S>III"lea2 8engis"han i"a res/ins /in- la Eu.rat unde turcii s"au inmulit i s"au int-rit5 ,u/- trecerea /ericolului t-tar2 rea/ar in Asia Mic-5 Pe atunci im/-raii 3i0antini recuceriser- )on stan tino/olul de Ia )ruciai i erau /rea sla3i /entru a re0ista cu succes turcilor5 *sman i"a atacat in Asia Mic- J in 1!#V au ocu/at 'icea2 iar in 1!2F au cucerit =russa2 unde i"au sta3ilit i ca/itala5 in 1!$#2 3i0antinii a3ia mai /-strau /e coastele Asiei Mici2 oraul Scutari5 (urcii /ro.it- de st-3iciunea i de de0orientarea lumii cretine i inaintea0- .-r- incetare5 in 1!$F se instalea0- in (raciaJ in 1!F# mut% ca/itala lor la Adriano/olis J in 1!Y9 inving /e sir3i la Xossovo J in 1!9! /un st-/inire /e (irnove2 ca/itala 3ulgar-5 i /e m-sur- ce succesele lor se inmulesc2 crete i cru0imea lor 1 ucideri2 7a.uri2 distrugeri de 3iserici2 de/ortarea unor /o/oare2 convertire violent- a locuitorilor la islamism2 toate acestea se re/et- in mod constant in2 sud"estul euro/ean5 Istoricul 3elgian %enri Pirenne a demonstrat in cartea sa devenit- clasicMahomeh et 9harlemagne ?Paris \U =ru"6eles2 19! @2 c- o dat- cu inva0iile germane s"a terminat cu unitatea mediteranean- a lumii antice2 care a .ost distrus- numai /rin inaintarea ra/id- i ne/rev-0uta Islamului2 in secolul al >UI"lea5 9Aceast- inaintare a avut dre/t consecin- se/ararea de.initiv- a *rientului de *ccident2 /unindu"se ca/-t unit-ii mediteraneene5 (eritorii ca A.rica i S/ania2 care continuaser- s- /artici/e la comunitatea occidental-2 au ince/ut s- gravite0e de acum in or3ita

=agdadului5 Alt- religie i altcultur- se mani.est- in toate categoriile vieii5 Mediterana occidental-2 devenit- lac musulman2 incetea0- s- mai .ie drumul 5schim3urilor i ai ideilor aa cum .usese mereu /in- atunci: 2op. cit., /ag5 2F9@5 Unitatea euro/ean-2 ru/t- de7a in secolul al >UI"lea /rin /-trunderea islamismului in Mediterana i in Peninsula I3e"
JJ

ric-2 s"a v-0ut ameninat- s- dis/ar- de.initiv o dat- cu inaintarea .ulger-toare a turcilor in secolul al Sl>"lea5 Pericolul islamic era de data aceasta i mai mare decit cu ase secole inainte5 Ameninau sru/- leg-turile directe intre )onstanti"no/ol i *ccident i2 nimicind organi0aiile /olitice ale romanilor2 ungurilor i /olone0ilor2 s-"i deschid- drum s/re centrul Euro/ei5 Pe de alt- /arte2 aceasta insemna continuarea drumului t-tarilor2 hunilor i avarilor2 chiar dac- /unctul de /lecare era di.erit5 )e .-ceau in acest tim/ marile Puteri euro/ene O )a de o3icei2 nu se inelegeau5 in tim/ul secolului al SlII"lea2 con.lictul armat dintre )ruciaii occidentali i im/-ratul 3i0antin sl-3ise considera3il Im/eriul )onstantino/olului5 Intrigile si revoluiile de curte2 dis/utele teologice i tr-d-rile duceau =ilanul la marginea a3isului5 'imeni nu inelegea gravitatea /ericolului Pentru a"i satis.ace am3iiile /ersonale2 unii /rinci/i a7ungeau /in- dincolo inoit se aliau cu adversarul )onstantino/olului5 in 1!$! im/-ratul )antacu0ino2 in r-03oi cu Ion Paleologul2 care a vrut s-"1 detrone0e2 ii d- .iica in c-s-torie unui turc /entru a o3ine s/ri7inul acestuia im/otriva 5rivalului5 ,u/- doi ani turcii /un /iciorul /e coastele Euro/ei555 'umai cind turcii s"au a/ro/iat de ,un-re *ccidentul a ince/ut s- ineleaggravitatea i iminena /ericolului i2 din ne.ericire2 numai Pa/a 1"a ineles J ceilali U regi2 /rinci/i i 3aroni U au continuat cu /reteniile i 7ocul lor de am3iii ridicole5 )ind s"au hot-rit s- lu/te2 le"a li/sit unitatea de conducere U du/- cum vom demonstra mai de/arte PU i n"au /utut res/inge ameninarea turc-5 ,in .ericire2 la ,un-re2 se a.lau domnitorii romani2 care2 tim/ de secole2 au susinut lu/ta /in- la limita /uterii lor5 Istoria a a/reciat2 dei mult mai tir0iu2 consecinele con.lictului intre =i0an i )ruciai i li/sa de /reocu/are a .orelor /olitice occidentale /entru ameninarea asiatic- in Peninsula =alcanic-5 )onstantino/olul i strimtorile au .ost r-/ite Euro/ei J o mare /arte a

continentului a tr-it2 tim/ de secole2 i0olat- de cultura occidental- J unele /o/oare cretine au /l-tit cu singe i nenum-rate 7ert.e i su.erine li/sa de /revedere a ca/ilor /olitici occidentali5 'umai Pa/a a ineles c- inva0ia turcinsemna a/ariia Min Istorie a unei teri3ile .ore asiatice "care /utea cu adev-rat s- 0guduie i chiar sdistrug- Euro/a5 >*IE>*,

1 tim/2

a3ia

e5 ,u/- un tim/t MirIea a .n .anO-OBZ .oreloZ"su/enoare numeric si a tre3uiO tahr d(m nou cu ^t un tratat de alian- cu tim O S Getra*Ne. : Preun2 au reusit Z Z ZZZZU
JE

Aceste evenimente au avut mari re/ercusiuni in *ccident5 )ucerirea Ser3iei i a =ulgariei ii alarmase /e suveranii euro/eni5 ,ar2 in acelai tim/2 re0istena lui Mircea le"a demonstrat c- musulmanii nu sint invinci3ili5 Sosise momentul s- intervin-5 S/iritul de )ruciad- a rea/-rut i Sigismund a anunat o mare e6/ediie contra lui =aia0id5 )ontigente de cavaleri au ince/ut s- vindin toate colurile Euro/ei 1 ducele de =urgundia cu F ### de cavaleri J a/oi .rance0ii2 germanii i engle0ii2 su3 conducerea ducelui de +ancaster5 >eneia i"a o.erit armata5 im/-ratul =i0anului a intrat i el in lig-5 in vara anului 1!9F2 o armat- de 1## ### de oameni s"a indre/tat s/re ,un-re5 'iciunul dintre cavaleri nu cunotea strategia Sui =aia0id5 * cunotea doar Mircea2 care de7a il in.runtase2 i2 de aceea2 s"a o.erit hot-rit2 cu romanii s-i2 s-"1 atace /e marele cim/ de lu/t- de la 'ico/ole5 ,ar ducele de =urgundia a cerut aceast- cinste /entru el si cavalerii lui5 intr"adev-r2 a Inaintat cura7os s/re cim/ul turcesc2 dar a .ost incercuit i a c-0ut /ri0onier cu tru/ele sale2 care au .ost decimate5 Acest de0astru a avut re/ercusiuni enorme /entru armata cretin- &egele Sigismund a continuat lu/ta2 dar i tru/ele sale au .ost incercuite i el insui a sc-/at cu greu5 =-t-lia de la 'ico/ole s"a terminat cu un eec total /entru cretini5 Puini au sc-/at din acest de0astru2 c-ci /in- i /ri0onierii au .ost asasinai de turci5 +iga cretin- s"a de0mem3rat i Mircea a r-mas in ate/tarea inevita3ilelor re/resalii5 intr"adev-r2 du/- un an2 in 1!9 2 turcii traversea0- ,un-rea i"i atac- /e romani5 i2 ceea ce nu au reuit

cura7oasele contigente euro/ene2 reuete /rinci/ele roman cu -ranii lui 1 turcii sint invini i nevoii s- se retrag- in de0ordine5 in 1$## Mircea ii invinge din nou 1 dintr"o armatde YZ ### de oameni2 cu care turcii reali0aser- o incursiune in Ungaria i cu care /retindeau straverse0e Muntenia2 doar F ### reuesc s- se intoarc- la 3a0ele lor5 Aceste victorii asigur- /rinci/elui roman un r-stim/ de Finite5 )um se e6/lic- acest miracol P (re3uie s- o3servam c-2 mai /resus de toate2 romanii se lu/tau /entru /-mintul i /entru viaa lor2 in vreme ce contingentele de cavaleri euro/eni2 la 'ico/ole2 erau animate doar de idei .eudale2 de glorie i de distincii militare5 in a.ar- de aceasta2 Mircea cunotea tactica de lu/t- a musulmanilor i orice sur/ri0- era2 desigur2 e6clus-5 'u tre3uie uitat nici .a/tul c- Mircea2 ca toi conduc-torii militari romani2 avea la dis/o0iie o armat- .ormat- din -rani J c- viaa de ora i marile centre munici/ale erau distruse de mult tim/ de c-tre 3ar3ari J cPrinci/atele &omane rtu
JL

cunoteau cavaleria .eudal-5 gara nu era a/-rat- de militari2 ci de intreg /o/orul5 Aceasta insemna c/rinci/ele /utea conta /e o armat- rural- .oarte numeroas- i care nu costa a/roa/e nimic deoarece .iecare -ran ii aducea arme i merinde5 ,u/- terminarea r-03oiului i res/ingerea invadatorului2 se intorcea la str-vechea lui datorie5 ,esigur c-2 de cele mai multe ori2 tre3uia s-"i re.ac- i c-minul /entru c- isi g-sea satul distrus i .amilia im/r-tiat-5 &omanii2 ca si inaintaii lor daco"romanii in tim/ul marilor inva0ii 3ar3are2 /racticau a/-rarea /asiv- 1 .emeile2 3-trinii i co/ii2 cu /rovi0iile /e care le /uteau trans/orta cu ci2 se re.ugiau in /-duri sau in muni si2 dacsatul era in calea invadatorului2 ii d-deau .oc2 astu/au .intinile2 distrugeau cerealele /e care nu le /uteau duce in ascun0iuri su3terane5 :ceast% via"% tragic%, de nesiguran"%, a durat secole la rind, dar a salvat e>istenta na"ional%, a poporului roman i i&a m%rit puterea de re$isten"%. ?Su3l5 edit"torilor@5 ,u/- victoria din 1$##2 Mircea a reorgani0at ara2 a de0voltat comerul cu /o/oarele occidentale i a ridicat citeva m-n-stiri5 ,u/- moartea lui =aia0id in ca/tivitate ?1$#!@2 in /uterea hanului mongolilor ?(imur"+enR sau (amerlan@2 .iii s-i ince/ intre ei lu/ta /entru /utere5 >oievodatul roman avea atunci destul- .or- /entru a interveni in /olitica intern- a mahomedanilor i a susine candidatura lui Murad2 care devine sultan in 1$115 Aceasta a .ost /erioada de glorie a /rince/elui

roman J dar2 din /-cate2 a durat .oarte /uin22 deoarece in 1$1!2 alt .iu4al lui =aia0id2 Mehmed cucerete tronul i2 ast.el2 r-0noaiele dintre turci i romani reince/5 in 1$1 Mehmed atac- .ort-reele de la ,un-re i armata sa /-trunde in Muntenia5 =-trin i singur in .aa invadatorului2 Mircea este nevoit s- recunoascsu/erioritatea adversarului5 Se o3lig- s- /l-teasc- un tri3ut anual2 dar ara ii /-strea0- de/lina li3ertate intern-5 ,u/- un an2 Mircea moare5 7rinceps onter chris&tianos 8ortissimus et acerrimus, ast.el il numete un cronicar turc ?+eunclavius2 Istoria Musulman%, 1V$12 cod $1Y@5 Fuseses cu adev-rat2 cel mai vitea0 i cel mai a3il dintre toi /rinci/ii cretini deoarece /rin re0istena lui militartenace i in ciuda in.ringeiii .inale2 a reuit s- menin- integritatea teritoriali autonomia /olitic- a -rii5 Ado/tind re0istena cu orice /re in .aa unei amenin-ri care /-rea de neinvins2 Mircea a salvat e6istena statului roman5 Politica e6tern- a tuturor /rin"ci4/ilor Munteniei era de7a trasat- 1 s- re0iste /in- la ca/-t2
JF

/in- la limita /uterilor i sa acce/te un act de su/unere numai cind turcii ar .i dis/ui s- nu /retindnici o condiie umilitoare2 mulumindu"se cu /erce/erea unui tri3ut anual in 3ani5 SPI&I(U+ ,E )&U)IA,A 1 \ I*' )*&>I' I (EFA' )E+ MA&E &e0istena susinut- a lui Mircea a salvat nu numai e6istena Statului Muntenia2 ci a /ermis .ormarea i int-rirea Statului roman Moldova2 /entru a se /utea a/-ra de un eventual atac turcesc5 Marele /rinci/e al Moldovei Ale6andru cel =un ?1$##U1$!2@ a avut /osi3ilitatea sa"si organi0e0e ara2 in tim/ul domniei sale indelungate i relativ /anice5 A /racticat o /oliticdeschis de.ensiv-2 /entru a evita distrugerea sa de c-tre /uternicele vecine2 Polonia i Ungaria5 ,in ne.ericire2 succesorii lui Mircea i Ale6andru nu au tiut s- menin- gloria /redecesorilor5 in am3ele State romane au ince/ut lu/tele /entru tron5 i2 /entru c- legea succesiunii nu era destul de /recis- i riguroas-2 oricare .iu al /rinci/elui /utea revendica /entru sine coroana2 s/ri7inindu"i /reteniile /e concursul citorva boieri sau /e a7utorul .orelor str-ine5 Aceste revoluii de curte2 aceste neinelegeri i lu/te /entru 5succesiune au .-cut mult r-u celor dou/rinci/ate5 Moldova /l-tea in 1$V1 un tri3ut Sultanului2 numai /entru c- /rinci/ele se temea de soarta tronului e-u555

,ar s/iritul de )ruciad- continua s- se mani.este i se o3serva in oarecare m-sur- chiar i in aceastaciune de.ensiv- a romanilor .a- de Islam 1 /e rind2 cele trei /rinci/ate romane au ince/ut o.ensiva i au susinut lu/ta contra necre"2 dincioilor5 ,u/- Muntenia lui Mircea2 (ransilvania lui Ion )orvin a .ost cea care a intre/rins atacul52 Ion2 .iul lui >oicu2 2 vitea0ul comandant roman2 a devenit domn al urui domeniu [ regal din %unedoara5 Ion )orvin al %unedoarei2 mare voievod 1 al (ransilvaniei2 a .ost cel care2 in 1$$22 a5 invins dou- armate i turceti2 a /-truns cu tru/ele sale in inima =alcanilor ?1$$!@ K i a a/-rat victorios .ort-reaa =elgrad ?1$VF@ contra lui Meh"7 med al II"lea2 cuceritorul )onstantino/olului5 Ion )orvin al i %unedoarei a /olari0at energiile tuturor romanilor din (ran"N silvania2 ast.el ineit /in- i din regiunile Maramureului a i /rimit contingente de -rani romani2 conduse de e.i cura7oi2 i ca Simion din )uhea2 8heorghe Mare2 Mihail al (alului2 =og" S\ dan din Qalovo2 ,an Susca etc5 Ion )orvin a do3indit in.luen- enorm- in 4celelalte dou- /rinci/ate romane5 Princi/ele
JP

moldovean =ogdan ii scria2 in 1$V# 1 22gara mea i a ta2 care"re/re0int- o singur- ar-:5 8loria lui Ion )orvin s"a intins in toat- Euro/a2 .iind unicul /rinci/e cretin care re0istase cuceritorului )onstantino/olului2 Mehmed al II"lea5 :b unico chnsti 8ortissimo athleta Iohanne voievoda, 9atletul cel mai /uternic U unic PU al lui )hristos:2 s/une des/re el Pa/a )alisto al III"lea5 i Pa/a Pius al IIlea2 in una din scrierile sale amintete naionalitatea roman- a acestui erou 1 non tam 3ungaris 5uam 'alachis e> 5uibus natus erat, gloriam au>it ?a m-rit nu numai gloria ungurilor2 ci mult mai mult /e aceea a romanilor2 /o/orul lui@5 )hiar in anul morii lui Ion )orvin ?1$VF@5 s"a urcat /s tronul Munteniei unul dintre cei mai inverunai adversari ni Islamului2 >lad 9ge/e:2 numit aa din cau0a modului .olosit /entru a"i ucide dumanii 1 su/liciul tragerii in ea/-5 in 1$F2 atac- armatele turceti de la ,un-re2 le nimicete i seam-n- atita groa0- ineit2 du/- m-rturia unui contem/oran2 9se socotea .ericit cel ce /utea trece dincolo2 in Anatolia:5 Un asemenea a.ront2 evident2 nu /utea r-mine .-rre/resalii5 Sultanul Mehmed al II"lea2 cuceritorul )onstantino/olului2 nu /utea su/orta insulta unui 3iet /rinci/e roman si in acelai

an il atac- cu o armat- considera3il- ?cronicarul 3i0antin %alco"condil d- ci.ra de 2V# ###2 dei2 .-rindoial-2 e6agerea0-@5 >lad dis/une numai de 1# ### de soldai2 dar cunoate atit de 3ine tactica de gueril-2 ineit /rovoac- mari /ierderi adversarului5 Armata lui Mehmed ince/u s- su.ere de .oame2 /entru c- >lad ataca .-r- incetare c-ile de a/rovi0ionare ,e aceea Sultanul s" a hot-rit s-"i retragtru/ele5 ,in ne.ericire2 un .rate al lui >lad2 &adu cel Frumos2 acce/t- suveranitatea musulman- i u0ur/tronul5 )ariera unuia dintre cei mai vite7i /rinci/i romani a .ost curmat- /rin" tr"un act de ir-dare5 in acest tim/2 misiunea de a a/-ra cretin-tatea trece in miiniie /rinci/elui Moldovei2 te.an2 numit cel Mare5 in adev-r2 a .ost cel mai mare conduc-tor roman cunoscut in istorie5 te.an a .ost nu numai un erou care a /urtat irt tim/ul lungii sale domnii ?1$V U1V#$@ vreo /atru0eci de r-03oaie2 in cea mai mare /arte victorioase2 ci i un om /olitic .oarte /rudent i un mare clarv-0-tor2 care a ineles mai 3ine decit toi contem/oranii s-i misiunea istoric- a /o/orului roman5 Era inc.oarte tin-r cind a cucerit tronul tat-lui s-u2 u0ur/at de alt /retendent2 cind de7a se simea chemat sinde/lineasc- o grea i glorioas- sarcin- 1 s- ia asu/ra -rii sale motenirea =i0an"
JA

ului5 intr"adev-r2 c-derea )onstantino/olului2 in 1$V!2 /rovocase in lumea cretin- o emoie e6traordinar-5 *rtodo6ia oriental- r-m-sese .-r- /rotector2 /entru c- grecii2 3ulgarii i sir3ii erau su3 7ugul turcesc2 iar ruii erau inc- de/arte de a constitui o mare .or- /olitic-5 Singurii cretini ortodoci care /-strau autonomia /olitic- erau romanii5 (ri3utari ai Porii2 i aceasta cu intermitene2 ii /-strau totui inde/endena5 Princi/ele te.an a vrut s- .ac- i mai mult 1 nu numai s- /reia in mod /asiv motenirea =i0anului2 ci s- re.ac- Im/eriul cretin din *rient2 adic- sa reincea/- )ruciada2 nu a )onstantino/olului2 ci a Moldovei5 >oievo0ii romani e6ercitau de mult tim/ .uncia de a/-r-tori ai cretin-t-ii orientale \ /rote7au m-n-stirile i 3isericile din Peninsula =alcanic-2 in s/ecial din 8recia2 ?cele3rele m-n-stirii de la Muntele Athos@2 susineau clerul din -rile ocu/ate de turci2 ad-/osteau /e credincioii re.ugiai2 etc5 )ultura 3i0antin-2 stins- in .ocarul s-u original2 ren-tea su3 o .orm- mai str-lucitoare in -rile romane5 Se cuvine s- amintim c- aceast- cultur- nu era in structura ei e6clusiv greac-2 ci iG latin-5

te.an a vrut s- renasc- in ara lui gloria =i0anului2 stins- de loviturile turcilor5 >isa s- recucereasc)onstantino/olul in .runtea unei noi )ruciade5 ,ar nu era un vis-tor 1 inelegea di.icult-ile sarcinii ii des.-ura /lanul doar /e eta/e5 ,u/- ce invinge /e regele Ungariei i consolidea0- graniele de /artea vecinilor s-i cretini2 te.an su/rim- garni0oanele5 &e/resaliile nu s"au l-sat ate/tate5 in 1$ $2 o armat- de 12# ### de oameni2 su3 conducerea unui cele3ru general2 Soliman Paa2 traversea0,un-rea /rin =r-ila si invadea0- Moldova5 +a ince/ut2 te.an se mulumete s-4"i h-ruiascdumanul2 .-r- a se decide /entru atac5 ,ar2 intr"un loc ales dinainte2 /rintre mlatini2 la /oalele dealului unde ast-0i se inal- oraul >aslui2 /ro.itind de ceaa deas-2 dordinul de atac5 8rosul tru/elor sale era ascuns in /-dure5 ,e cealalt- /arte2 dincolo de mlatini2 concentrea0- un detaament ?cu un e.ectiv greu de a/reciat din cau0a cetii@2 ins-rcinat s- deschid- atacul5 (urcii2 convini de su/erioritatea lor2 se lansea0- la atac in acea direcie5 Atunci te.an2 cu tru/ele ascunse2 cade asu/ra lor i2 luindu"i de la ariergard-2 trans.orm- retragerea lor in derut- i /anic-2 /rovocindu"le o mare distrugere5 )ronicarii s/un c- au murit $# ### de turci2 ciiva ca/i au .ost .-cui /ri0onieri si nenum-rate steaguri ca/turate5 Su/ravieuitorii se 3-teau in retra"
J?

gere c-tre ,un-re2 urm-rii de cavaleria moldoveana2 decimai de .rig i de .oame5 Urm-rirea a durat /atru 0ile2 iar /rada a .ost enorm-5 9intr"o e/oc- in care /restigiul militar al turcilor era imens2 iar inaintarea lor ins/-imantase IZuro/a intreaga2 r-sunetul acestei victorii tre3uie s- .i .ost considera3il5 in scurt tim/ te.an i moldovenii lui2 care /in- atunci erau necunoscui in *ccident2 au devenit cele3ri in intreg )ontinentul5 Micul /rinci/at de ling- )ar/ai2 ou o inde/enden-K /recar-2 devine /entru )retin-tate un Stat in care mai muli conduc-tori ii /uneau mari s/erane:5 ?=eau de +omenie2 1aissance de la 1ation Ioumaine, 19!Y2 /ag5 !F2@5 ,u/- 3iruin-2 /rinci/ele roman a dat /orunc- s- se .ac- in toat- ara rug-ciuni /u3lice /entru a"i mulumi lui ,umne0eu2 i un /ost comun de /atru 0ile cu /iine i a/-5 A /oruncit s- se inale o m-n-stire2 deoarece2 cum era credincios2 ii atri3uia lui ,umne0eu onoarea trium.ului5 A recom/ensat /e cei care se remarcaser- in lu/t- i a /oruncit ca o /arte din /ri0onierii de va0- s- .ie

trai in ea/- in mod /u3lic 9)um unii dintre ei o.ereau sume enorma /entru r-scum/-rare2 le"a r-s/uns 5 9,ac- 5sintei atit de 3ogai2 de ce ai venit in s-rmana mea ar- O: ?+omenie2 op. cit., /ag5 1F!@5 )um te.an /revedea r-03unarea Sultanului2 s"a gr-3it s- /reg-teasca/-rarea -rii contra unui nou atac5 tia .oarte 3ine c- numai cu tru/ele moldovene nu /utea re0ista5 Era necesar s- /rimeasc- a7utor din toate colurile )retin-t-ii2 sM- reinvie s/iritul de )ruciad-5 ,e aceea a adresat tuturor /rinci/ilor cretini o scrisoare"circular-2 in care le aducea la cunotin- recenta lui victorie i le d-dea a inelege2 in acelai tim/2 necesitatea unei cola3or-ri militare euro/ene5 &elata cum 9necredinciosul im/-rat al turcilor14 22?555in .iecare 0i se gindete cum ar /utea s- su/uie i s- nimiceasctoat- cretin-tatea:@2 trimisese contra lui /e Soliman"Paa cu o armat- de 12# ### de oameni5 9Au0ind i v-0ind noi acestea2 am luat sa3ia in mina i cu a7utorul ,omnului ,umne0eului nostru atot/uternic2 am mers im/otriva dumanilor cretin-t-ii2 i"am 3iruit i i"am c-lcat in /icioare i /e toi i"am trecut su3 ascuiul s-3iei noastre J /entru care lucru l-udat s- .ie ,omnul ,umne0eul nostru5 Au0ind des/re aceasta2 /-ginul im/-rat al turcilor ii /use in gind s-"i r-03une i s- vie2 in luna lui mai2 cu ca/ul s-u i cu toat- /uterea sa im/otriva noastr- i s- .tu/ue ara noastr-2 care e /oarta cretin-t-ii i /e care ,umne0eu a .erit"o
@C

/in- acum5 ,ar dac- aceast- /oart- va .i /ierdut- U ,umne0eu s- ne 4.ereasc- de aa ceva U atunci toat- cretin-tatea >a .i in mare /rime7die5 ,e aceea2 ne rug-m de domniile voastre s- ne trimetei /e c-/itanii votri im/otriva dumanilor cretin-t-ii2 /in- mai este vreme555 Iar noi2 din /artea noastr-2 .-g-duim2 /e credina noastr- cretineasc- i cu 7ur-mintul domniei noastre2 c- vom sta in /icioare i ne vom lu/ta /in- la moarte /entru legea cretineasc-5 Aa tre3uie s- .acei i voi2 /e mare i /e uscat2 du/- ce2 cu a7utorul lui ,umne0eu cel atot/uternic2 noi i"am t-iat mina drea/t-:5 8reu de g-sit /rintre documentele e/ocii m-rturie mai clar- a contiinei misiunii istorice i a s/iritului de )ruciad-2 ca aceast- scrisoare /e care /rinci/ele roman a adresat"o suveranilor Euro/ei5 'iciodatnu se va insista indea7uns asu/ra contiinei cu caro te.an \ lu/ta /entru toat- )retin-tatea2 considerind2 /e dre/t2 c% "ara romaneasc% era o poart% intre lumiM cea

barbar% i civili$a"ia cretin% ?Su3l5 editorilor@ 1 22dac- aceast- /oart- va .i /ierdut-555 atunci toatcretin-tatea va .i in mare /rime7die:5 in secolul urm-tor2 din ne.ericire2 s"a im/linit /re0icerea /rinci/elui roman5 Ast-0i inelegem mai 3ine c- s/iritul )ruciadelor era mort2 chiar /e de/lin mort2 la s.irsitul secolului al S>lea5 te.an a ate/tat 0adarnic s- reinvie i s- re.ac- Im/eriul )retin din *rient5 Scrisoarea trimissuveranilor euro/eni n"a dat nici un re0ultat /o0itiv5 Pa/a 1"a .elicitat /entru Zsirguina i 0elul s-u in a/-rarea credinei cretine i in a com3ate /er.ida sect- u turcilor: si i"a dat titlu de 9atlet al lui )hristos:2 dar s"a scu0at c- nu /oate trimite 3ani /in- in anul urm-tor2 9din cau0a sarcinilor care2 /e moment2 a/-sau asu/ra lui:5 i ceea ce i 2s"a trimis lui te.an din alte ari a .ost con.iscal de regele Ungariei5 ,u/- r-sun-toarea 3iruin- a lui te.an si du/- trecerea momentelor de 3ucurie general-2 intrigile i am3iiile au ince/ut din nou s- im/art- lumea cretin-5 in vremea aceasta2 de cealalt- /arte tim/ul nu era irosit5 insui sultanul Mehmed al ;l"lea2 in .runtea unei enorme mase de oameni2 /orni hot-rit stermine cu indr-0neul /rinci/e care avusese cura7ul s-"1 in.runte5 ,o data aceasta2 e6/ediia a ince/ut /rin asediul a dou- .ort-ree navale 1 )hilia i )etatea Al3-2 care dominau coastele M-rii 'egre i /entru a c-ror /-strare a curs2 de"a lungul secolelor2 atita singe romanesc5 (urcii au asediat $adarnic .ort-reele2 .-r- s- reueasc- a le cuceri5 Imediat s"au hot-rit s- intre in ar-5 (otul in cale era doar cenu- i ruine5 inaintau /rintr"o ar- /ustiit-2 goal-2 ostil-5 te.an avea doar !1 o oaste de -rani i chiar i dintre acetia a tre3uit s- lase o /arte la vatr-2 /entru c- t-tarii invadea0ara /rin Est i era necesar s-"si a/ere /-minturile5 )u o armat- de numai 1# ### de oameni2 te.an a ate/tat armata turceasc- la >alea Al3-2 a/roa/e de muni5 +a 2V iulie 1$ F a atacat /e neate/tate2 s/erind s- /rovoace /anic- /rintre dumani2 dar turcii i"au revenit re/ede i au contraatacat2 res/ingind tru/ele romane s/re /-duri5 Partida era /ierdut- dinainte2 iar re0istena crincen- a cavalerilor lui te.an nu .-cea decit s- m-reasc- /ierderile5 Princi/ele s"a re.ugiat in muni cu citeva /ilcuri mici5 Sultanul avea drumul li3er /in- la Suceava2 ca/itala Moldovei5 *raul a .ost cucerit i incendiat2 dar .ort-reaa a re0istat atacului5 +a .el s"a intim/lat cu inc- dou- /orturi

moldovene2 %otin i 'eam2 care au re0istat celor mai .urioase atacuri5 In acest tim/2 te.an r-t-cea /rin muni2 incercind s-"i adune din nou .orele5 in scurt tim/ armatele turceti se v-d \din nou h-ruite2 /rovi0iile lor sint distruse2 aa incit .oamea se .ace simit- J ciuma ince/e a/oi s- decime0e tru/ele invadatoare5 F-r- a reui s- domine re0istena moldovenilor2 Mehmed d- ordin de retragere5 Atunci -ranii i cavalerii lui te.an au ince/ut sa urm-reasc- acea masistovit- i decimat-2 a7ungind /in- la grani-5 Formida3ila armat- a lui Mehmed al Il"lea2 cuceritorul )onstantino/olului2 era doar o um3r- din ceea ce .usese te.an i"a meninut tronul2 iar Moldova2 .ort-reele i autonomia5 ,ar e6/eriena a .ost dur- i decisiv-5 te.an a ineles c- s/iritul )ruciadelor dis/-ruse com/let5 intradev-r2 /uterile ^euro/ene au ince/ut s- duc- tratative cu adversarul )retin-t-ii2 in 1$ F2 regele )a0imir al Poloniei incheie o inelegere cu Sultanul J veneienii .ac /ace in 1$ 9 J Ungaria semnea0in 1$Y! un (ratat de neagresiune /e cinci ani cu turcii Qadarnic te.an scria in 1$ Y ,ogelui >eneiei2 amintindu"i c- /romisiunile /e care acesta i le .-cuse nu se im/liniser9/entru c- /rinci/ii cretini se lu/tau intre ei in loc s- se uneasc- contra necredincioilor54G in 0adar ii amintea c-2 9datorit- lui2 muli cretini tr-iau in /ace de /atru ani: J c- cele dou- /orturi .orti.icate2 )hilia i )etatea"Al3-2 erau cele dou- intr-ri2 deschise inc-2 /entru naiunile cretine la Marea 'eagr-2 dou/orturi datorit- c-rora 22Moldova era un 3astion /entru Ungaria i /entru Polonia:5 in 0adar scria cu dis/erare5 9i dac- ,umne0eu va vrea ca eu s- nu .iu a7utat se vor intim/la dou- lucruri \ ori se va /ierde aceastar-2 ori voi
,@J

.i silit s- m- su/un /aginilor555 i la acest lucru nu m- voi resemna niciodat-5 A /re.era s- mor de o sut- de mii de ori5 in ,omnia >oastr- imi /un toat- n-de7dea mea5: in 1$Y$2 Sultanul =aia0id2 succesorul lui Mehmed al Il"lea avea drum deschis contra lui te.an5 A asediat cele dou- .ort-ree navale2 singurele /uncte /uternice /e care le avea )retin-tatea la Marea 'eagr- i a reuit s- le cucereasc-5 Pierderea lor a .ost teri3il- /entru /rinci/ele moldovean5 Pentru a g-si un aliat2 a consimit s- se umileasc- in .aa &egelui Poloniei5 ,ar in 1$YF era din nou singur2 dei inc- o dat- 3iruitor2 la cheia A .ost ultima victorie contra turcilor5 Polone0ii2 in loc s-"i a7ute2 au

semnat un tratat de /ace cu Sultanul2 la Xolomea2 in anul 1$Y95 (rei ani mai tir0iu2 cura7osul 9atlet al lui )hristos:2 /ier0indu"i .ort-reele navale2 a .ost nevoit s- /l-teasc- un tri3ut Sultanului5 in restul vieii sale2 te.an a incercat s- int-reasc- ara la hotarele cu vecinii s-i cretini5 Avea in (ransilvania dou- mici teritorii2 )iceul i )etatea de =alt-5 ,u/- un r-03oi victorios contra Poloniei2 care a ince/ut cu atacul noului rege /olone0 Ioan"Al3ert2 te.an a cucerit o /rovincie la 'ordul Moldovei2 Pocuia5 ,ar2 de0am-git in dorina sa U )ruciada contra necredinciosului U viaa acestui mare /rinci/e cretin se a/ro/ia de s.irit5 I s"a deschis o ran- veche2 /e care 0adarnic i"o ardea un medic veneian cu .ierul rou5 te.an a murit in 1V#$2 la # de ani5 +"a /lins ara intreag-2 ca i cum ar .i ineles c- dis/-rea cel mai 3un /rinci/e al ei5 MI%AI >I(EAQU+ I U'I&EA (U(U&*& P&I')IPA(E+*& &*MA'E ,u/- dou-0eci de ani de la moartea lui te.an cel Mare2 a ince/ut s- .ie ineles rolul -rilor romane in a/-rarea )retin-t-ii *ccidentale din Euro/a5 intr"adev-r2 turcii2 du/- ce au su/us 3astionul roman2 se /reg-teau s- atace Ungaria i Euro/a central- Ultimul rege ungur2 +udovic al Il"lea2 a .-cut e.orturi dis/erate /entru a"i salva ara2 sl-3it- de a3u0urile claselor /rivilegiate5 A c-utat s/ri7inul regelui Poloniei2 amintind cu tristee .ora Moldovei2 9.ort-rea- i 0id de a/-rare a Ungariei i a Poloniei: 2Gerre ilia velut propugnaculum et antemurale tain regni #ngariae 5uam 7olonie0. intotdeauna /rintre romanii din (ransilvania regele ii g-sea cei mai vite7i conduc-tori militari5 'o3ilii romani Fiatu i &acovi- au /rimit /-minturi ca recom/ens- /entru cura7ul lor ?1V19@5 In
@@
U Meterul Manole

1V212 /este teritoriul Severin st-/inea romanul 'Roiae 8ar"lisle5 Ion ,rag2 mort eroic in 3-t-lia de la Mochacs2 era al doilea no3il al regatului2 cel care urma imediat du/- Palatino5 ,ar a/-rarea Euro/ei centrale nu se /utea im/rovi0a5 Adev-ratele .ort-ree2 g-rile &omane2 erau de7a /ierdute5 +a Moch-cs2 in 1V2F2 Sultanul Soliman Magni.icul a distrus nu numai armata2 ci i Statul ungar5 &egele i .loarea aristocraiei i"au g-sit moartea in acea singeroas- si decisiv- lu/t-5 &egatul ungar a incetat s- mai e6iste2 .iind divi0at in trei /-ri 1 /artea de vest a luat" o Ferdinand2 .ratele lui )arol al >"lea J Ungaria /ro/riu"0is- cu ca/itala sa =uda a devenit /osesiune turceasc- ?/aalic@ J (ransilvania s"a trans.ormat in /rinci/at tri3utar Porii2 iar conduc-torii s-i tre3uiau s- .ie con.irmai

de Sultan5 )ele trei ari romane UP Moldova2 Muntenia i (ransilvania U se a.lau atunci in aceeai situaie 1 tri3utare Porii2 dar ii /-strau m-car li3ertatea de organi0are5 Aceastorgani0are /olitic- /utea duce cu tim/ul la unirea celor trei -ri2 lucru de care se temea Soliman 2omnia haec regna in unnum coirent0 i de aceea meninea 4/uternice garni0oane la grani-5 in .elul acesta2 3locul roman ince/ea s- .ie recunoscut ca .or- /olitic-5 A3ia atunci suveranii Euro/ei i"au amintit de originea latin- a acestui /o/or5 Ferdinand *lahus ?>alachus@ 1 9555Acestea sint cele mai vestite rase2 /rintre care i aceea a inaintailor t-i romanii5 (oi tiu c- rudele tale descind din romani2 st-/inii lumii2 de aceea se numesc romani5 )ei din ne imul t-u se disting /rin cura7ul lor2 i /rintre ei au .ost c-/itani vestii ca Ion )orvin de %unedoara i regele Mateia5 5:5 Aceti c-/itani au continuat s- a/ar- in istoria roman- a secolului al S>I"lea5 In Moldova2 un ne/ot al lui te.an cel Mare2 te.-ni- ?1V1 U1V2 @2 i"a invins de citeva ori /e turci5 Alt /rinci/e2 Petru &are ?1V2 U1V!Y J 1V$1@2 .iu nelegitim al lui te.an2 a avut un con.lict armat cu Soliman5 ,ar mai ales Ioan >od- cel >itea0 ?1V2 U $@2 care a trecut ca un .ulger /rin istoria Moldovei i a devenit cele3ru /rin geniul militar i /rin cura7ul s-u e6traordinar2 a .ost cel care s"a gindit in mod serios s- termine cu su/remaia turceasc-5 >ictoriile sale2 dac- avem in vedere num-rul redus al tru/elor2 /ar de necre0ut5 A nimicit de mai multe ori armate intregi i niciodat- nu a .ost in.rint5 >ictima unei tr-d-ri2 a murit in mod tra^"gic2 aa cum avea s- moar-2 ciiva ani mai tir0iu2 unul dintre cei mai mari /rinci/i romani2 Mihai >itea0ul5
@E

Acest /rinci/e s"a urcat /e tronul Munteniei in 1V9!2 intr"un moment in care Euro/a /-rea s- se /reg-teasc- din nou s-"i res/ing- /e turci5 intr"adev-r2 im/-ratul &udol. al II" lea2 la indemnul Pa/ei i s.-tuit de ie0uii2 a creat +iga Anti"Isla"mic-2 cu a7utorul /rinci/atelor Moldovei i (ransilvaniei5 Mihai a aderat din toat- inima la aceast- /olitic- antimusulman-2 a re.u0at s/l-teasc- im/o0it )onstantino/olului i2 in 1V9$2 a o3inut /rimele victorii contra turcilor5 ,u/un an a do3orit o armatconsidera3il- la )-lug-reni5 Aceast- victorie i"a adus mare .aim- in toatlumea cretin- i i"a atras stima im/-ratului &udol. al II"lea5 )iiva ani mai tir0iu2 ara sa se 3ucura de li3ertate de/lin-5 ,ar in

1V99 /rinci/ele (ransilvaniei Sigis"mund =athor< a renunat la tron in .avoarea .ratelui s-u Andrei2 care era in strins- leg-tur- cu Polonia i voia2 la indemnul acesteia2 s- incheie /ace cu Sultanul5 ,e aceea Mihai era ameninat s- r-min- incercuit5 ,ar vitea0ul /rinci/e2 v-0ind /ericolul2 a cerut /ermisiunea im/-ratului2 a traversat )ar/aii2 a in.rint armata lui =athor< la elim3-r ?1V99@ i s"a /roclamat voievod al (ransilvaniei5 i2 /entru c- in Moldova tocmai se urcase /e tron un /rinci/e care era de acord s- /l-teasc- tri3ut turcilor i era in.luenat de /olitica /olone0ilor2 ce nu aderau la )ruciad-2 Mihai a intrat cu tru/ele sale in ara vecin-2 a ocu/at"o .-r- lu/t- i 1"a e6/ul0at /e /rinci/e5 in 1F##2 Mihai >itea0ul era e.ul /olitic al intregului /o/or roman2 care2 de la ince/utul istoriei moderne2 .usese divi0at in trei /rinci/ate5 9(ransilvania2 marea /asiune a vieii mele:2 scria Mihai >itea0ul555 El inelese c-2 /entru a reali0a misiunea sa istoric-2 naiunea roman- tre3uia s- .ie unit- intr"un Stat unic5 'umai acest Stat /utea constitui un o3stacol de.initiv contra atacului musulman5 9(ot ceea ce am .-cut a .ost /entru credina cretin- U scria Mihai U\ v-0ind ce su.ereau mereu 3ieii cretini5 Am ince/ut s- ridic cu mare greutate aceast- s-rman- ar-2 care este a mea2 /entru a .ace din ea un scut /entru intreaga lume cretin-:5 Ideea misiunii istorice a &omaniei ca .ort-rea- a *ccidentului cretin a .ost mereu latent- in contiina tuturor marilor /rinci/i romani5 ,ar a .ost nevoie de secole /entru ca lumea s- ineleag- necesitatea istoric- a unit-ii Princi/atelor &omane2 .-rde care nu se /oate edi.ica nimic dura3il2 atit in Euro/a central-2 cit i in cea oriental-5 Mihai a .ost asasinat2 /rin tr-dare2 in 1F#12 de un general austriac si ast.el unirea romanilor a .ost din nou aminat-5
@L

,ar Istoria se r-03un-5 ,ou-0eci de ani du/- moartea lui te.an cel Mare2 turcii distrungeau regatul ungur2 iar =uda devenea /aalic5 */t0eci de ani du/- moartea lui Mihai >itea0ul2 turcii au asediat >iena ?1FY!@5 'umai atunci a .ost ineles rolul des.-urat de romanii care au /rovocat lovituri teri3ile invadatorului2 care au im/iedicat citeva secole marul victorios c-tre inima Euro/ei2 care niciodat- nu i"au /recu/eit sin"gele i au dat totul /entru salvarea credinei cretine i a civili0aiei occidentale5

P&E8h(I&EA PE&I*A,EI M*,E&'E Secolul al S>II"lea a marcat o e/oc- str-lucit- in istoria culturii romaneti5 * am/l- renatere artistic- a avut loc2 care a culminat cu aa numitul stil 9al lui =rincoveanu:5 ,e mai multe ori /e tronul -rii au urcat /rinci/i /lini de calit-i /olitice i morale2 ca de e6em/lu Matei =asara3 ?1F!V"V$@2 >a"sile +u/u ?1F!$UV!@2 er3an )antacu0ino ?1FFY U1 1$@5 Acesta din urm- a .ost vestit datorit- re.ormelor sale culturale i administrative5 =rincoveanu era2 de alt.el2 un cretin .idel5 A murit deca/itat la )onstantino/ol2 du/asasinarea celor /atru .ii ai s-i2 s-virit- su3 ochii lui2 /entru .a/tul c- a re.u0at s-"i tr-de0e credina i /atria5 in acea vreme alt- .or- /olitic- ii .-cea a/ariia in Istorie 1 ruii5 In dis/uta dintre rui i moscovii2 romanii au trecut de /artea cretinilor5 )olosul musulman era2 de alt.el2 in declin5 )ontrao.ensiva /uterilor occidentale era in mar 1 in ;FYF =uda a .ost cucerit- J du/- /acea de la XarloLit02 austriecii au cucerit Ungaria i (ransilvania5 Su3 guvernul lui Petru cel Mare2 ruii au incercat s- se a/ro/ie de ,un-re2 dar au .ost res/ini5 i2 deoarece /rinci/ele roman de atunci2 ,imi"trie )antemir ?1 1#U1 11@ a .ost de /artea ruilor2 turcii 0iu au mai avut incredere in voievo0ii autohtoni2 alei de /o/orul insui i au decis strimit- /rinci/i str-ini5 Ma7oritatea lor erau greci2 dei au mai domnit i ciiva romani5 Este vor3a de /erioada trist- a Fanarioilor2 care a durat un secol5 (rist- nu numai /entru .a/tul c/rinci/ii erau numii direct de )onstantino/ol ?unii s"au dovedit admira3ili guvernatori@2 ci /entru c- /re0ena lor contri3uia la dec-derea vechilor virtui romanetii )u tim/ul armata a incetat s- mai constituie o .or- naional-5 Aristocraia i"a schim3at .uncia social- 1 in loc s.ie2 ca inainte2 /ro/rietar- de /amint2 a devenit o clas- de slu73ai legat- de curtea /rinci/elui2
@F

(ot in acest tim/ &omania /ierde2 /entru /rima dat- in istoria sa2 teritorii /e care tiuse de"a lungul istoriei s- le a/ere5 In 1 V austriecii au cum/-rat de la turci2 o3osii de7a2 o /arte a Moldovei2 /e care

ei au numit"o =ucovina ?de la bucov, K in ucrainean- 9mare /-dure:@ /entru a .ace s- se cread- c- era vor3a de o regiune autonom-5 Qadarnic voievodul 8rigore 8hica a /rotestat contra acestei r-/iri5 A .ost ucis de turci ?1 @5 ,e .a/t2 turcii nu mai erau ca/a3ili s- a/ere teritoriile /e care le cucerisermarii sultani de alt-dat-5 in 1 92 ruii au a7uns la 'istru2 grania oriental- a Moldovei5 Pro.itind de evidenta descom/unere a Im/eriului otoman i /entru a reali0a visul lui Petru cel Mare2 au smuls turcilor 7um-tate din Moldova2 numit- de ei in mod a3u0iv =asara3ia ?1Y12@5 Acest .urt nu a .ost iertat i nici uitat niciodat- de romani5 In (ransilvania2 in tim/ul acestui trist secol al S>III"lea2 romanii s"au ridicat contra tiraniei oligarhiei maghiare2 s/e"rind ca im/-ratul Iosi. al II"lea2 s/irit generos2 s- ineleagsu.erinele lor ?(ransilvania era de un secol o /rovincie a Im/eriului austriac@5 Este vor3a de r-scoala -ranilor romani su3 conducerea celor trei vite7i %oria2 )loca i )rian ?1 Y$"YV@5 Insurecia a .ost in-3uit- in singe2 iar conduc-torii ei ucii2 du/- ce au .ost torturai5 ,ar cu aceasta re0istena social- s"a int-rit i mai mult5 Intelectualii romanii din (ransilvania au adresat im/-ratului un *uple> libellus valachorum ?1 91@2 cerind egalitate in dre/turi5 im/-ratul a considerat cererea 7ust- i as/iraiile modeste2 ins- no3ilii unguri au re.u0at s- renune la /rivilegiile lor5 in ciuda tuturor acestor lucruri2 romanii din (ransilvania au continuat lu/ta5 Ast.el2 ii trimiteau o /arte din .ii la &oma /entru a studia istoria roman- i au ince/ut s- /u3lice o/ere in latin- i in lim3ile vii euro/ene2 demonstrindu"i dre/turile5 &E>*+UgII+E I &hQ=*AIE+E PE'(&U4I',EPE',E'gA I U'I(A(E Punctul de ma6im declin in istoria romanilor a .ost momentul r-/irii teritoriilor Moldovei5 ,e aici inainte ince/e renaterea i regenerarea5 in 1Y212 (udor >ladimirescu a dat semnalul r-scoalei contra a3u0urilor /rinci/ilor .anarioi i2 dei a .ost /rins2 /rin tr-dare2 de un conduc-tor militar grec i2 a/oi asasinat2 sacri.iciul s-u n"a .ost 0adarnic5 ,re/t urmare2 Sultanii au renunat la dre/tul de a numi /rinci/i greci i au
@P

resta3ilit vechiul /rivilegiu al Moldovei i Munteniei de a se guverna singure2 alegand conduc-tori romani5 * generaie mai tir0iu s"a .-cut /rimul /as ins/re unitatea romanilor intr"un singur Stat5 Muntenia i Moldova au ales acelai /rinci/e2 Ale6andru )u0a ?2$

ianuarie 1YV9@2 /entru o /erioad- de a/te ani i am3ele -ri au devenit2 in s.ir"it2 de.initiv unite5 g-rile vecine s"au ar-tat ostile acestei uniri2 dar2 de data aceasta2 im/re7ur-rile le"au .ost .avora3ile romanilor5 Princi/ele )u0a a reali0at in tim/ul domniei lui im/ortante re.orme sociale2 care l"au .-cut /o/ular /rintre -rani5 ,ar du/- trecerea celor a/te ani i /entru a evita categoric am3iiile unor .amilii domnitoare2 care aduseser- atita /agu3- -rii cu lu/tele lor /entru cucerirea (ronului2 s"a ho"t-rit s- se aleag- un /rinci/e dintr"o dinastie str-in-5 (ronul a .ost o.erit la ince/ut contelui de Flandra2 .ratele regelui =elgiei2 care 1"a re.u0at5 Atunci alegerea a c-0ut /e /rinci/ele )arol de %ohen0ollern"Sigmaringen2 care avea atunci 2 de ani i a .ost acce/tat de /o/orul roman /rintr"un /le3iscit5 Princi/ele )arol a sosit la =ucureti la 1# mai 1YYF2 .iind /rimit cu mare entu0iasm5 &omanii au intuit c-2 su3 domnia sa2 ara va cunoate din nou li3ertatea i gloria5 intr"adev-r2 noul /rinci/e a /ro.itat de toate im/re7ur-rile /olitice e6terne /entru a .ace screasc- dre/turile romanilor5 A ince/ut /rin a int-ri armata naional-2 a organi0at 9status:"ul /olitic al -rii2 a re.-cut instituiile sociale2 economice i .inanciare5 in 1Y i03ucnete un nou r-03oi ruso"ture2 /rinci/ele )arol declar- inde/endena total- a -rii5 ,u/- in.rangerea ruilor2 d- ordin armatei sale s- traverse0e ,un-rea5 9(urcii au concentrat mari tru/e la Plevna i ne distrug:2 telegra.iase comandantul armatei ruseti2 marele duce 'icolae2 la 1! iulie 1Y 2 cerind urgenta intervenie a romanilor5 ,ar numai du/- ce a o3inut conducerea su/rem- a tru/elor ro"mano"ruse2 la Plevna2 /rinci/ele )arol intr- in aciune5 Pievna a c-0ut in decem3rie al aceluiai an i2 du/- dou- luni2 turcii cereau /ace5 +u/ta dintre turci i romani2 care durase mai mult de cinci secole2 se termin- cu victoria acestora dm urm-5 ,u/- cucerirea inde/endenei -rilor 3alcanice2 in urma r-03oiului din 1Y 2 &omania a incetat s- mai ai3.rontiere cu vechiul ei adversar555 ,omnia lui )arol I a .ost cea mai lung- din Istoria &omaniei2 deoarece a

durat $9 de ani2 /inla 1# octom3rie 191$5 +a 1# mai 1YY1 &omania a .ost /roclamatregat5 In 1YY92 cum
@A

regele )arol i regina Isa3ela G ?cunoscut- mai mult cu numele ei de scriitoare )armen S<lva@ nu aveau .ii de /arte 3-r3-teasc-2 a .ost ales motenitor al (ronului /rinci/ele Ferdinand2 ne/otul regelui5 in tim/ul acestei lungi i .ecunde domnii2 &omania a avut oca0ia2 /entru /rima dat- in Istorie2 s-"i concentre0e toate .orele intr"o o/er- creatoare5 In cinci0eci de ani a devenit o ar- modern-2 c-utind scitige tim/ul /ierdut in nes.iritele ei lu/te5 Perioada cind s"a reali0at unirea tuturor /rovinciilor romane intr"un stat unic a .ost su3 domnia lui Ferdinand cel )redincios ?191$U192 @5 &omanii din (ransilvania incercaserin 1Y$Y2 su3 conducerea tri3unului Avram Iancu2 ultima lor revoluie armat- contra oligarhiei ungare2 .-r- a o3ine nici un re0ultat5 )ind a i03ucnit /rimul r-03oi mondial ?191$U1Y@2 &omania a ince/ut s- acione0e /entru a"i salva /e romanii din (ransilvania5 Armatele sale au traversat )ar/aii i au .ost /rimite cu .lori /este tot5 ,ar graniele romaneti constituiau irontul euro/ean cel mai intins2 e6ce/tindu"1 /e cel al &usiei ?de trei ori mai mare decit .rontul .ranco"german@5 Atacate de o mare mas- germano"3ulgarla (urtucaia /e ,un-re2 .orele lomane au tre3uit s- se retrag-2 .-r- a inceta s- lu/te /e noi /o0iii5 * mare /arte a -rii a .ost ocu/at-5 in ciuda acestui .a/t2 in 191 2 romanii au trecut la contrao.ensiv- i au o3inut str-lucitele victorii de la M-r-ti i M-r-eti ?2$ iulie i 19 august 191 @5 ,ar atunci s"a /rodus de0ertarea tru/elor ruseti2 contaminate de revoluie B in octom3rie2 revoluia a degenerat in comunist- i o /arte din .orele militare romane au .ost ocu/ate cu de0armarea regimentelor 3olevice2 care devastau ara5 ,u/- /acea de la =rest"+itoLsR2 tru/ele germane au ocu/at Ucraina /in- la *desa5 &omania2 atacat- din toate /-rile i o3ligat- s- lu/te2 in acelai tim/2 cu regimentele ruseti insurgente2 a cerut armistiiu5 &omania s"a v-0ut silit- s- sus/ende lu/ta2 dar acest lucru a .ost com/ensat de o veste 3un- 1 /artea Moldovei luat- de rui in 1Y122 =asara3ia2 s"a /roclamat 9&e/u3licMoldoveneasc- Inde/endent-: ?2 ianuarie 191Y@5 Adunarea 'aional- a tinerei re/u3lici a votat2 la 1# a/rilie 191Y unirea sa cu &omania5 Aceast- hot-rire a .ost luat- in virtutea /rinci/iului enunat de c-tre revoluionarii rui c-

toate /o/oarele vechiului Im/eriu arist aveau dre/tul s-"i decid- li3ere soarta5 ,u/- cateva luni2 cind monarhia austro"ungar- a intrat in descom"
G Elisa3eta5 Eliade s/anioli0ea0-5 !9

/unere2 romanii din =ucovina i din (ransilvania au hot-rat de asemenea 9unirea necondiionat- i /er/etu- cu regatul &omaniei: ?2Y noiem3rie i 1 decem3rie 191Y2 res/ectiv@5 In acest .el2 du/- atiia ani de su.erine i de de0ilu0ii2 /o/orul roman i"a im/linit destinul eroic2 /rev-0ut de te.an cel Mare i reali0at /entru un scurt tim/ de Mihai >itea0ul5 in 1919 a i03ucnit in Ungaria revoluia comunist- J este vor3a de dictatura singeroas- a lui =ela"Xun5 Atacat- de tru/ele acesteia2 armata roman- a trecut (isa la 2$ iulie 1919 i2 du/- o lu/t- susinut-2 i"a nimicit /e comuniti i a intrat in =uda/esta5 =ela"Xun a .ugit i Ungaria a .ost eli3erat- de singeroasa lui dictatur-5 Era a doua oar- cind romanii au in-3uit o revoluie comunistin Euro/a central- J /rima dat- revoluia tru/elor ruseti /e teritoriul s-u J a doua2 revoluia 3olevic- trim.-toare in Ungaria2 care a ameninat atit Austria cit i Polonia2 )ehoslovacia i &omania5 &egele Ferdinand I cel )redincios a tr-it ca s- vad- reali0at visul de secole al romanilorJ unirea tuturor intr"un Stat unic J a murit ins- inainte de a vedea aceast- unitate modi.icatde im/re7ur-rile istorice5 Su3 domnia regelui )arol al II"lea2 .iul lui Ferdinand ?19!#U$#@2 &omania a /rimit ultimatumul sovietelor ?2 iulie 19$#@2 i a acce/tat ar3itra7ul de la >iena ?!# august 19$#@2 /rin care ara /ierdea =asara3ia2 o /arte din =ucovina i 7um-tate din (ransilvania5 Patru milioane de romani au r-mas ast.el des/-rii de graniele lor5 In /rimul an al domniei lui Mihai I2 care a urcat /e tron in una din situaiile cele mai di.icile ale istoriei moderne a -rii sale ?F se/tem3rie 19$#@2 avind ca e. de Stat /e marealul An"tonescu2 s"au citigat teritoriile smulse de soviete5 Aceste teritorii e6/lic- i intervenia armatei romane in lu/ta contra U5&5S5S5 )ucerirea acestei /-ri din Moldova nu are numai o semni.icaie strict social-5 &omanii sint intr"adev-r /-0itorii gurilor ,un-rii2 che0-ii li3ert-ii internaionale i ai rolului euro/ean al acestui riu2 /e dre/t numit 9a o/ta mare a Euro/ei:5 Aa cum au a/-rat2 tim/ de secole2 li3ertatea M-rii 'egre i gurile ,un-rii contra im/erialismului otoman2 romanii de ast-0i a/-rli3ertatea marelui riu contra im/erialismului slav5 &-03oiul contra sovietelor nu are numai semni.icaie

s/iritual- de a/-rare a valorilor cretine i euro/ene contra misticii euro"asiatice2 ci cu/rinde i un element geo/olitic euro/ean 1 li3ertatea internaional- a cursului ,un-rii5
)API(*+U+ III

>IA(A SPI&I(UA+A A &*MA'I+*&

)&E(I'ISMU+ )um s- e6/lici acest 9miracol istoric: al su/ravieuirii unui /o/or cu cultur- i lim3- latin- de"a lungul nenum-ratelor inva0ii i atacat de diverse naiuni i rase ?.ino"ugrice2 ca ungurii2 t-tarii i turcii J slave2 ca 3ulgarii2 sir3ii2 /olone0ii i ruii@ O Mai multe motive e6/licaceast- vitalitate incom/ara3il-5 Primul dintre ele este dragostea /o/orului roman /entru /-mantul s-u 1 inaintaii lui nau .ost noma0i5 Un /o/or care are r-d-cini atit de adinei in /-mintul /e care"1 locuiete /re.er- s/iar- decit s-"1 a3andone0e5 Al doilea motiv se a.l- in credina cretin- a /o/orului roman5 Atacat .-rincetare de 3ar3ari i de necredincioi2 .orele romanilor n"au sl-3it /entru clu/tau i /entru religia lor5 in lim3a roman- 9cretin: inseamn- 9roman:5 Primele sale instituii /olitice i administrative s"au n-scut in 3iseric-5 )redina cretin- a constituit intotdeauna /entru romani /unctul de s/ri7in al e6istenei lor morale i .i0ice5 (re3uie consemnat i rolul 7ucat de muni i /-duri2 ad-"/ostiri seculare in .aa invadatorilor5 in a.arde aceasta2 structura rural- a societ-ii romaneti indura mai uor ca altele dis"trugeriile i calamit-ile5 ,atorit- acestei structuri rurale2 voievo0ii romani au /utut avea la dis/o0iia lor o armat- relativ numeroas-5 ,e asemenea2 nu tre3uie uitat geniul militar al voievo0ilor2 care reali0au adev-rate minuni numai cu citeva mii de oameni5 ,e alt.el2 geniul /olitic al acestor /rinci/i a contri3uit in mare m-surla meninerea inde/endenei5 * via- atit de /lin- de /rime7dii i o istorie atit de dramatic- desigur c- au im/rimat caracteristici s/eci.ice i /ro.unde in su.letul /o/orului roman5 E6ist- o mare di.eren- intre un /o/or care a su.erit mult .-r- s- se descura7e0e niciodat- i altul care a cunoscut ne.ericirea numai cu intermitene5 )aracteristicile dominate ale su.letului romanesc sint 3un-tatea2 tolerana i os/italitatea5 )ine a su.erit atit de mult din cau0a intoleranei i cru0imii celorlali2 se a/-r- i se /uri.ieE:

/rin cultivarea virtuilor contrare5 9g-ranul roman este omul cel mai tolerant din Euro/a:2 scrie +ucien &omier ?+e carre&8our des empires raorts, Paris2 19!12 /ag5 !2@5 Sir Ernest

=aRer2 rectorul Xing4s )ollege"ului2 numete 9olande0-: tolerana romanilor5 9)eea ce m"a im/resionat mai mult au .ost 3un-tatea i os/italitatea romaneasc-:2 scrie romancierul american %ans )arossa5 9Am3ele sint /rover3iale5 'u cunosc /o/or atit de os/italier ca cel roman5: *amenii care s" au v-0ut silii de secole s- r-t-ceasc- /rin /-duri i s-"i vad- c-minele i cim"/iile devastate2 ineleg mai 3ine ce valoare are os/italitatea555 'u /oate .i ineles nici su.letul romanesc nici istoria /o/orului roman .-r- a cunoate cretinismul s%u. Su3linie0 cu"vintul intenionat5 +ogosul este unul i indivi0i3il2 dar condiia uman- il inter/retea0- /otrivit cu mi7loacele sale2 care sint i varia3ile5 )or/ul mistic al lui )hristos este =iserica sa J dar i =iserica a/arine Istoriei2 care este mereu in trecere2 care" i schim3- .-r- incetare .ormele5 )retinismul secolului al I> lea lea nu este i nici nu /oate .i acelai cu cel al secolului al S>"lea sau al SS"lea5 )retinismul romanilor nu /oate .i identic cu al suede0ilor sau cu al ruilor5 In a.ar- de di.erenele dogmatice2 dac- e6ist-2 intervine motenirea unei tradiii i e6/eriena unei istorii5 ,aco"romanii au .ost /rimii dintre /o/oarele din 'ordul ,un-rii care s"a convertit la cretinism5 S"au convertit U nu au .ost 3ote0ai in virtutea unui ordin2 nici .orai ca 3ar3arii U du/- secolul al >%lea5 in cretinismul s%u se o3serv- o du3l- motenire rasial- i cultural-5 Au /-strat de la geto"daci dis/reul .a- de moarte2 credina in nemurirea su.letului2 senin-tatea in .aa su.erinei J de la romani au asimilat simul ordinii i ierarhiei2 echili3rul s/iritual i li/sa de .anatism2 intr"adev-r2 este uor sidenti.ici toate aceste tr-s-turi in cretinismul romanilor care nu sint .anatici2 nici nu se las- tirii de curentele intunecate ale unui misticism ne3ulos5 Fiind ortodoci2 ca grecii i ruii2 n"au cunoscut niciodat- dis/utele teologice ale 3i0antinilor nici sectele mistice2 derivate din haosul s/asmodic al su.letului slav5 )redina lor cretin- s"a .erit deo/otriv- de e6cesele ca0uisticii a3stracte i de valul monstruos al ere0iei 9/rea concrete: care /re0int- adesea .orme net ras/utiene5 )eea ce se evidenia0- studiind de a/roa/e viaa religioas- a romanilor este naturale"ea credinei lor cretine 1 anima na&turaliter christiana. ) credin- care trans.igurea0)osmosul .-r- a"1 distruge2 nici re/udia5 * vi0iune glo3al- a Universu"
EJ

lui care nu este /esimist-2 /entru c- 3inele va reui2 in .inal2 s- trium.e asu/ra r-ului5 (ot ceea ce tr-iete in )osmos .ace /arte din drama Mintuirii /rin su.erinele lui )hristos5 in virtutea acestei 7ert.e2 /omii rodesc2 animalele"i hr-nesc /uii2 mama"i leag-n- co/ilul etc5 +umea intreag- ascult- de un singur /rinci/iu conduc-tor 1 acela al ordinii i armoniei ?rin"duiala@5 ,atoritacestui /rinci/iu2 cosmologic i moral in acelai tim/2 Universul intreg se menine in cone6iune2 tot ceea ce e6istdemonstrea0- solidaritatea dintre toate nivelele realit-ii5 Acest /rinci/iu de ordine i armonie nu este inerent lucrurilor2 a/arine lui ,umne0eu5 )u alte cuvinte2 este o mani.estare e6tern- a +ogosului divin5 ,atorit- credinei lor in /re0ena /ermanent- a lui ,umne0eu in via- i Istorie2 romanii nu au c-0ut niciodat- in /-catul dis/er-rii de"a lungul tragicului lor destin5 Mereu au avut s/erana c-2 in cele din urm-2 =inele va trium.a asu/ra &-ului5 )E+E ,*UA MI(U&I A+E SPI&I(UA+I(hgII &*MA'E(I in orice cultur% e>ist% intotdeauna un mit central care o descoper% i care se g%sete in toate marile sale crea"ii. 'ia"a spiritual% a romanilor este dominat% de dou% mituri care e>prim%, cu o spontaneitate per8ect%, vi$iunea lor spiritual% asupra #niversului i evaluarea pe care ei o con8er% e>isten"ei. ?Su3l5 editorilor@5 Primul este legenda Meterului Manole care2 du/- tradiie2 a cl-dit minunata m-n-stire )urtea de Arge5 ,u/- cum relatea0- legenda2 tot ceea ce Manole i meterii s-i construiau in tim/ul 0ilei2 noa/tea se d-rima5 Pentru a r-"mine in /icioare2 cl-direa avea nevoie de un su.let i acesta se /utea o3ine numai /rin sacri.icarea unei .iine umane5 )ind Manole i meterii lui au ineles cau0a caducit-ii muncii lor2 au hot-rit s- 0ideasc- de vie /rima /ersoan- care se va a/ro/ia in 0ori de locul unde lucrau5 In 0ori2 Manole vede de de/arte /e soia sa cu co/ilaul in 3rae2 venind s-"i aduc- /rin"0ul5 Manole ii cere lui ,umne0eu s- trimit- o .urtun- /entru ca soia lui s- se o/reascdin drum5 ,ar nici /loaia torenial-2 trimis- de ,umne0eu la rug-ciunea lui2 n" a /utut"o o/ri /e soia /redestinat-5 insui Manole a .ost nevoit s-"i 0ideasc- soia i .iul2 /entru a im/lini 7ur-mintul i ca minunata m-n-stire s- /oat- d-inui5 intr"adev-r2 din acea 0i construcia nu s" a mai d-rimat5

Aceast- legend- nu este o creaie a /o/orului roman5 Se g-sete in toate -rile din sud"estul euro/ean5 +egenda este2 in re0umat2 .ormula mistic- i e/ic- a unuia

dintre ritualurile cele mai r-s/indite din lume 1 aa"numitele 9ritualuri ale construciei:2 care im/lic- i credina c- orice cl-dire2 /entru a .i dura3il-2 tre3uie s- .ie 9insu.leit-: de sacri.iciul unei .iine vii2 om sau animal5 ,ar legenda Meterului Manole este2 du/- .olcloriti2 cea mai com/let- i cea mai 3ogat- in semni.icaie s/iritual-5 Ins/iraia /oetic- /o/ular- a creat /e aceast- tem- o ca/odo/er- care /oate .i com/arat- cu cele mai .rumoase e6em/le ale /oe0iei /o/ulare universale5 9eea ce ne interesea$% este 8aptul c% romanii au ales aceast% tem% mitic% i i&au dat o e>primare artistic% i moral% 8%r% egal. 6i au ales&o pentru c% su8letul romanesc se recunoate in mitul sacri8iciului suprem, care 8ace s% dure$e o oper% construit% de mina mnului, 8ie o catedral%, o "ar% sau o colib%. ?Su3l5 editorilor@5 Au cintat in versuri nenum-rate sacri.iciul Meterului Manole /entru c- au intuit c-2 ast.el2 ii cintau /ro/riul destin istoric2 sacri.iciul lor constant5 Ade0iunea romanilor la aceast- legend- este semni.icativ- /rin ea ins-i J nimeni nu a/lic- intreg geniul /oetic i toate resursele s/irituale ca s- re.ac- un mit .-r- a de0v-lui interesul s-u a/rins2 re0onana acestuia in su.letul colectiv5 i mai mult decit in legenda Meterului Manole2 romanii s"au reg-sit /e ei inii in s/lendida /oe0ie /o/ular- Miori"a ?+a corderita@2 din care se g-sesc /retutindeni nenum-rate versiuni5 Este numit- 9/oe0ie /o/ular-: J dar2 ca toate marile creaii ale geniului unui /o/or2 ea desco/er- a.init-i cu religia2 cu morala2 cu meta.i0ica5 Este istoria sim/l- i tragic-2 a unui cio3-nel2 /e care o mioar- il anun- de /ericolul iminent de a .i ucis de doi tovar-i invidioi /e turmele lui i care2 in loc s- .ug-2 acce/t- moartea5 Aceastatitudine de senin-tate in .aa morii2 acest .el de a o de.ini ca /e o c-s-torie mistic- cu intregul2 a g-sit in Mioria un accent .-r- egal5 Este o vi0iune original- a vieii i a morii U aceasta .iind conce/ut- ca o mireaso.erit- lumii intregi U care nu se e6/rim- in termeni .ilo0o.ici2 ci in admira3il- .orm- liric-5 * cultur%, ca i un individ, se descoper% nu numai prin 8elul s%u propriu

de a valori8ica via"a, ci i prin atitudinea sa in 8a"a mor"ii. 'aloarea atribuit% mor"ii are o importan"% considerabil% cind este vorba s% in"elegi o cultur% sau un individ. ?Su3l5 editorilor@5 Mioria este una dintre creaiile /o/ulare card sur/rind cel mai 53ine atitudinea su.letului romanesc in
EE

.aa morii5 'u este considerat- ca o dis/ariie in neant2 nici ca o /seudo" e6isten- de larv- intr"un su3teran i nici ca o e6isten- chinuit- intre cer i /-mint2 ci o c-s-torie mistic-2 /rin care omul este reintegrat 'aturii5 'u tre3uie s- .ugi in .aa morii2 cu atit mai /uin s- te lamente0i cind vine J ea este un act de /ro/orii cosmice care tre3uie acce/tat cu senin-tate i chiar cu oarecare 3ucurie2 /entru c-2 datorit- lui2 individul se eli3erea0- de limitele sale5 'u este vor3a de o .ormliric- a /anteismului2 chiar dac- 'atura este /re0ent- in acest act de reintegrare5 Pentru c- 'atura nu se identi.ic- cu ,umne0eu2 ci este considerat- ca .iind o creaiune a sa5 Prin actul morii2 su.letul se reintegrea0- marii .amilii cosmice2 o/era )reatorului in totalitatea sa5 Multe alte o/ere /o/ulare accentuea0- i com/letea0- aceast- valori.icare a morii5 Aceeai conce/ie a/are in /oe0iile lui Mihai Eminescu2 unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului al SlS"lea5 * g-sim in intreg .olclorul /o/orului roman i in ceremoniile sale .unerare5 Este /osi3il s- .ie o conce/ie motenit- de la inaintaii geto"dacilor2 sau /oate .i o inter/retare original- a cretinismului care2 s- nu uit-m acest .a/t2 a dat o valoare /o0itiv- morii5 Su30ist- .a/tul c- romanii ii con.er- morii o semni.icaie in acord cu conce/ia cretin- a e6istenei2 care2 du/- cum am v-0ut2 se 3a0ea0- /e credina intr"o ordine cosmic- sta3ilit- de ,umne0eu i in increderea c- la s.irsitul vremurilor =inele va invinge &-ul5 Aceste dou- mituri U cel al Meterului Manole i cel al Mioriei U sint cu atit mai interesante cu cit romanii nu /ot .i numii la modul general 9mistici:5 Ei sint un /o/or credincios2 dar uman2 natural2 viguros2 o/timist2 care desconsider- orice .el de .rene0ie i orice e6altare 3oln-vicioas- a aanumitului 9miticism:5 =unul sim este .orma dominant- in viaa s/iritual- a romanilor5 )A&A)(E&IS(I)I+E FU',AME'(A+E A+E )U+(U&II &*MA'E Inva0iile nes.irite care au ince/ut in secolul al II"lea i au durat /in- in secolul al S>III"lea au im/us condiii s/eci.ice creaiei culturale5 In scul/tur- e6ist- legea 9re0istenei materialelor: 1 nu se /oate

scul/ta la .el in lemn ca in marmur- i invers5 In ca0ul romanilor2 se /oate vor3i de alt ti/ de 9re0isten-:2 care"i im/une legile activit-ii creaiei culturale 1 este vor3a de .actorul timp. 'u /oi conta /e el2 nu $V

/oi avea sigurana c- lucrurile vor dura J tre3uie s- cre0i nu /entru eternitate2 ci /entru moment5 'umai intim/larea a .-cut ca unele dintre o/erele artistice ale romanilor /rimitivi sre0iste nenum-ratelor 7a.uri i incendii i s- se /-stre0e intacte /in- in 0ilele noastre5 Printre aceste o/ere /rimitive merita menionate in /rimul rind m-n-stirile romaneti Sueevia2 )o0ia ?construite in tim/ul lui Mircea cel =-trin@5 Putna ?te.an cel Mare@2 )urtea de Arge ?=asara3@ etc5 ,in monumentele construite inaintea secolului al Sl>"lea au r-mas doar ruine i .ragmente5 )ea mai mare /arte a 3isericilor4din sate i tirguri se construiau din /iatr- i /uine au /utut re0ista inva0iilor5 )ele care s"au /-strat tre0esc admiraia vi0itatorilor /rin sim/litate i su/lee5 M-n-stirile romaneti se disting /rin stilul /ro/riu2 sinte0- reuitintre stilul 3i0antin i gotic5 * inovaie s/eci.ic- este /re0ena .rescelor /e /ereii e6teriori ai m-n-stirilor5 Aceste .resce dau un su.lu de via- e6traordinarmonumentelor religioase2 o 9animaie: .-r- egal J e6ist- o armonie intre culorile vi4i ale /-durilor i gr-dinilor i nuanele solemne ale vechilor /icturi5 in e/oca lui =rincoveanu a ince/ut sa/ar- in &omania un nou stil arhitectonic5 =isericile i /alatele au c-/-tat /ro/orii mai modeste5 ,esco/eri in aceste o/ere in.luene occidentale2 iar /odoa3ele sint ins/irate cu e6u3erandin lumea vegetal-5 ,eoarece invadatorii l"au im/iedicat s- cree0e in /iatr-2 /o/orul roman a creat in lemn2 in argint i in es-turi2 eu toat- .ora de care era ca/a3il5 8eniul s-u artistic a g-sit in.inite /osi3ilit-i de mani.estare in artele minore5 I"maginile2 3roderiile2 argint-ria2 lucr-rile in metal .-cute de romani sint considerate /rintre cele mai 3une de acest .el5 Acest geniu artistic inn-scut in /o/or se mani.est- chiar i in cele mai mici detalii ale vieii cotidiene5 >emintele2

uneltele2 decorarea casei s-teti2 scoarele2 ornamentaia stil"/ilor i grin0ilor2 totul este creat cu un talent inimita3il2 e6/resie a unei /uternice /ersonalit-i i a unei imaginaii .-r- limite5 (e0aurul artistic al /o/orului roman este un lucru viu 1 -ranul se silete s- in.rumusee0e i s.ac- tot mai armonios mediul in care tr-iete2 trans.ormind in o/er- de art- tot ceea ce atinge2 micat de o /ur- necesitate interioar-2 de o e6igen- a instinctului s-u5 )eea ce atrage cel mai mult atenia este gustul /er.ect in com3inarea culorilor2 in armoni0area tonalit-ilor2 ins/i"
EF

rindu"se2 /entru crearea motivelor ornamentale .ie din lumea geometric-2 .ie din lumea vegetal- i animal-5 Arta /o/ular- romaneasc- se distinge2 e.ectiv2 /rin simul inn-scut al culorilor5 Este su.icient s- ve0i scoarele2 hainele2 ceramica2 imaginile /ictate /e sticl- i chiar 9ou-le de Pati:2 desenate i colorate2 /entru a inelege c- 9simul culorii: este nota dominant- in arta romaneasc-5 in a.ar- de acesta2 i0vorul ins/iraiei este ine/ui0a3il /entru c- motivele nu se terminniciodat-5 ,u/- cum am s/us inainte2 desenele geometrice coe6ist- cu motivele luate din natur- ?.lori2 .run0e2 /-s-ri@2 dar trans.ormate /rintr"o stili0are /ro/rie /o/orului roman5 'u e6ist- o/ere in serie 1 .iecare o3iect are individualitatea sa5 'ici o scoar- nu se aseam-n- cu alta J chiar atunci cind a/arin aceluiai stil este greu s- le con.un0i5 +a .el se intim/l- i cu costumele naionale 1 nu e6istdou- costume identice5 Acest i0vor de ins/iraie2 aceast- in.init- varietate de motive se /ot o3serva i in alte sectoare ale artei /o/ulare romaneti J de e6em/lu in mu0ic- i /oe0ie5 4intr"adev-r2 a3undea versurilor sur/rinde atit /e mu0icogra.i cit i /e .olcloritii str-ini5 Adesea intr"un dans intilnim 0ece variante ale aceleiai teme mu0icale sau /oetice5 Produciile /o/ulare romaneti nu sint stereoti/e5 )reaia continu-2 a"dic- o/era2 odat- creat-2 nu se des/arte de i0vorul de ins/iraie2 nu se 9.i6ea0-:2 niciodat- nu este destul de /er.ect-5 Putem desco/eri in aceast- modalitate a creaiei /o/ulare romaneti un sens mai /ro.und2 o semni.icaie 3ogat- in valori meta.i0ice 1 .iina uman- niciodat- nu /oate crea o o/er- /er.ectdeoarece /er.eciunea a/arine numai lui ,umne0eu J in consecin-2 .iecare tre3uie s- continue creaia celuilalt2 pentru c% opera de (art% nu este un IFcru mort , un simplu obiect inert, ci un organism

care trebuie s% se alimente$e 8%r% incetare din geniul 8iin"elor umane ?Su3l5 editorilor@5 M"am re.erit la /oe0ia /o/ular- romaneasc- vor3ind de Miori"a i de Legenda Meterului Manole. Este im/osi3il s-G trate0i aceast- /ro3lem- in citeva rinduri2 /entru c-2 du/cum s/un s/ecialitii2 acest te0aur /oetic este incom/ara3il2 nu numai /rin valoarea sa literar-2 ci i /rin 3og-ia de motive i variante2 /rin valorile sale sim3olice5 i aceasta /rin .a/tul c- o /oe0ie /o/ular- de adev-rat- valoare nu este niciodat- numai 9/oe0ie:2 ci este2 in acelai tim/2 o va"
EP

lori.icare glo3al- a e6istenei5 Un .rumos te6t /o/ular ne vor3ete des/re ceea ce /o/orul care 1"a conce/ut gindete des/re >ia- i Moarte2 des/re ,umne0eu i +ume2 des/re =ine i &-u5 Printre romani2 /oe0ia o3inuiete s- .ie acom/aniat- de mu0ic-2 /oemele 9se cint-:5 E6ist- multe te6te i nenum-rate variante mu0icale ale cintecului numit doina, dar stilul este mereu acelai i mereu se distinge o doin- dintre o sut- de alte melodii5 Este un cintec lent2 melancolic2 uneori de"o tristee dureroas-5 ,esigur2 nu este singura tem- mu0ical- romaneasc-2 nici cea mai r-s/indit-5 * cit-m din cau0s /o/ularit-ii de care se 3ucur- doina in str-in-tate5 'u se /oate vor3i de /oe0ie /o/ular- romaneasc.-r- a vor3i de dor, 9saudade: al romanilor5 Este un sentiment com/le62 greu de anali0at in citeva rinduri ?).5 articolului nostru !or a saudade romena, in 0iarul 9Accao:2 !1 decem3rie 19$2@5 Acest cuvint servete deo/otriv- /entru a e6/rima melancolia de a .i de/arte de ai t-i2 nostalgia du/vremurile .ericite care au trecut2 ca i dorina /uternic- /entru cineva sau ceva drag5 ,orul se reg-sete atit in versurile cele mai melancolice2 cit i in cele mai /-timae5 In re0umat2 cultura /o/ular- romaneasc- este una dintre cele mai organice i su3staniale cunoscute in Euro/a5 i este uor de ineles de ce dac- ne gindim c- /o/orul roman se com/une in marea lui ma7oritate din -rani ?Y# la sut- dintre locuitorii lui@ i c- a /-strat /in- acum o civili0aie ruralarhaic-2 dis/-rut- ast-0i ia -rile cu o structur- ur3an- avansat-5 Arhaismul acestei civili0aii se e6/lic/rin continuitatea de ras- i de teritoriu care e6ista intre geto"daci i romani5 In 'ordul ^(ransilvaniei2 in s/ecial se /-strea0- tradiii .olclorice care se e6/lic- =umai /rin /rotoistoria geto"dacilor ?de e6em/lu2 ceremoniile re.eritoare la mandragor- 1 c.5 studiul nostru 1 Le culte de la mandragore en

Ioumanie, 9Qalmo6is: I2 19!Y2 /ag5 2#9U22V@5 )ivili0aia /o/ular- romaneasc- este una dintre cele mai 3ine /-strate i2 in acelai tim/2 dintre cele mai 3ogate din Euro/a5 Este uor de ineles2 c- o asemenea civili0aie a /utut crea monumente artistice atit de /er.ecte i o /oe0ie e6traordinar de vast- i ela3orat-5 ,in acest te0aur s"au ins/irat cei mai insemnai scriitori romani 1 /oe0ia lui Mi"hai Eminescu2 /ro0a savuroas- a lui Ion )reang-2 romanele
EA

i nuvelele lui Mihail \ Sadoveanu ?/entru a cita numai trei scriitori ai secolului al SlS"lea i al SSlea@ continu- arta /o/ular-5 In virtutea acestei de/endene"organice a celor mai mari scriitori romani2 de i0vorul comun din care s"au n-scut i o/erele de art- /o/ular-2 nu e6istdiscontinuitate intre lim3a vulgar- i lim3a cult-5 Mai mult inc-2 in tim/ ce dintre toi autorii culi ai altor literaturi euro/ene numai +a Foniaine i2 /oate2 )ervantes sint inelei i a/reciai de orice -ran din ara res/ectiv-2 ma7oritatea autorilor clasici romani sint autorii .avorii ai oamenilor de la sate5 Un 8oethe sau un Schiller sint greu accesi3ili2 in /rinci/alele lor o/ere2 /entru un -ran german J la .el se intim"/l- cu ,ante sau Petrarca /entru -ranii italieni J cu Mon"taigne2 cu &acine sau &a3elais /entru /o/ulaia rural- .rance0- J cu ShaRes/eare /entru engle0i5 In schim32 un scriitor ea Ion )reang-2 cea mai mare /arte a /oe0iilor lui Mi" M hail Eminescu2 toat- o/era lui Mihail Sadoveanu2 /resa istoric- a lui *do3escu i ali autori clasici romani sint a/reciai i c-utai de -rani2 chiar dac- tiu s- citeasc- greu i tre3uie s- le citeasc- cineva cu voce tare5 Acest .a/t dovedete /in- la ce grad literatura romanmodern- ii in.ige r-d-cinile in solul 3ogat al culturii /o/ulare5 PE&S*'A+I(hgI MA&)A'(E A+E )U+(U&II 4 &*MA'E(I Am ar-tat la ince/utul acestui studiu c- /o/oarele care locuiesc din /reistorie /in- in /erioada contem/oran- /e teritoriul vechii ,acii au su.erit alternativ in.luena *rientului i *ccidentului5 ,u/in.luena greac- din /rimele secole in5 de %5 ?/entru a nu meniona celelalte in.luene ale /reistoriei i /rotoistoriei@2 urmea0- in.luena occidental-2 datorat- cuceririi lui (raian J inva0iile 3ar3are au ru/t relaiile culturale cu *ccidentul i ,acia se intoarce c-tre =i0an2 o &omeleni0at- i2 la urma urmei2 orientali0at-5 in .ine2 secolul al S%"lea marchea0- orientarea culturii romane c-tre *ccident5 Ast.el2 /ersonalit-i ca marele istoric Mi"ron )ostin desco/er- latinitatea i *ccidentul cu a7utorul

4Pumanismului /olon7e0J cronicarul )onstantin )antacu0ino2 cunoate direct *ccidentul in Italia J marele ,imitrie )an"temir2 omul universal2 este ales mem3ru al Academiei din =erlin i intreine cores/onden- cu cei mai mari inele/i
$9
Y U Meterul Manole

i .ilo0o.i ai e/ocii5 in secolul turn-tor continu- in.luena occidental-2 .ie /rin intermediul colilor .anariote2 .ie direct2 la ince/utul secolului al SIS"lea2 cind a/are in (ransilvania curentul cunoscut su3 numele de 9coala ardelean-:2 carei /ro/unea2 /rintre alte o3iective2 selimine din lim3a romantoate cuvintele de origine slav-5 ,e atunci incoace cultura roman- a /rimit .-r- incetare in.luena occidental-2 mai intotdeauna .rance0-2 uneori italian-2 iar in tim/ul generaiei celei mai cele3re U e/oca lui Eminescu U2 germanAceast- alternan- intre *rient i *ccident a dat culturii romaneti culte ?o vom numi ast.el /entru a o deose3i de cultura /o/ular-@ o caracteristic- a3solut /ersonal-2 greu de con.undat5 Este necesar sad-ug-m c- /rin in8luen"% inelegem e6tinderea ori0ontului s/iritual2 o .ertili0are a resurselor creatoare /ro/rii i niciodat- o copie sau imita"ia unei valori str-ine5 'iciodat- nu s"a creat nimic cu o ast.el de imitaie2 dim/otriv-2 imitaia a /rodus intotdeauna re0ultate mediocre i sterile /e care Istoria nu le /-strea0-5 )ultura romaneasc- a cunoscut2 desigur2 ca oricare alt- cultur-2 imitatori mediocri2 care au co/iat valorile la mod- dm *ccidentJ dar2 dac- ei au inde/linit2 /oate2 misiunea de a /o/ulari0a ideile occidentale2 nu au contri3uit ins- cu nimic la im3og-irea /atrimoniului s/iritual romanesc i2 cu mult mai /uin2 al celui euro/ean5 Ma7oritatea creatorilor2 du/- cum vom vedea2 au asimilat o /arte a culturii euro/ene dar au creat cu /ro/riile lor .ore5 intr"adev-r2 cel mai mare geniu roman2 Mihail Eminescu2 era in acelai tim/2 unul dintre oamenii cei mai culi2 un adev-rat om universal5 ,e la .ilo0o.ie la lingvistic-2 de la economie /olitic- la .olclor i la ocultism2 /e toate le"a /arcurs2 avid de o tiin- enciclo/edic- i /ro.und-2 in acelai tim/5 i totui creaiile sale2 /-strind adesea chiar i .orma /oe0iei /o/ulare2 e6/rim- intr"o .orm- des-virit- geniul /o/orului roman5 )reaiile lui Eminescu au citigat un loc insemnat in istoria literaturii mondiale2 tocmai /entru c- nu erau o reluare a o/erei str-ine2 ci /entru c- aveau o notoriginal- i inedit-5 Poemul lui Eminescu2 Lucea8%rul UP Steaua dimineii PU2 considerat de

critici una dintre cele mai .rumoase creaii din /oe0ia euro/ean- a secolului al SIS"lea2 /re0int- drama etern- a geniului care atinge nemurirea2 dar niciodat- nu /oate cunoate norocul terestru J 9aciunea: acestui /oem se des.-oar- /arte intrun cadru
LC

cosmic2 /arte intr"un castel legendar romanesc5 Este scris intr"un minunat ritm /o/ular2 dar im/osi3il de imitat5 Eminescu2 in ca/odo/era sa Lucea8%rul, nu este numai un e6em/lu ti/ic al culturii romaneti culte J intr"un anume sens este chiar de.iniia acestei culturi5 Intr" adev-r2 ceea ce atrage aten"ia in cultura romaneasc% este c% cea mai mare parte a geniilor creatoare sint oameni e>trem de cul"i i, in acelai timp, buni patrio"i, mari iubitori ai patriei lor. ?Su3l5 editorilor@ Am citat de7a numele /rinci/elui ,imi"trie )antemir5 A .ost cel care a inaugurat aceasttradiie a 9omului universal: care su30ist- i2 in acelai tim/2 .oarte roman2 acu0at uneori de contem/oranii s-i c- este 9un naionalist e6altat:5 Eminescu .ace /arte dintre acetia5 A"ceast/ersonalitate2 care traducea /e Xant i citea U/ani"adele2 a .ost un /ro.et naionalist2 adev-ratul creator al naionalismului /olitic roman5 Alt e6em/lu 1 =ogdan Petri"ceicu %asdeu ?1Y!FU19# @2 omul cel mai inele/t al tim/ului s-u2 /ro.esor de lim3i indo"euro/ene la Universitatea din =ucureti ?tia vreo dou-0eci de lim3i2 /rintre care se a.lau /ersana2 turca2 toate lim3ile slave etc5@ i care /utea /reda in acelai tim/ Economia Politic-2 ,re/tul2 Istoria i Etnogra.ia5 %asdeu era un scriitor care in o/erele sale teatrale2 in /oe0iile sale2 in /ovestirile sale istorice2 in con.erine i articole /olitice mani.esta o dragoste /ro.und- /entru ara i /o/orul s-u2 o adinc- cunoatere a lim3ii /o/ulare2 era un roman din ca/ /in-"n /icioare5 (re3uie s- menion-m de asemenea /e Ale6andru *do3escu2 /ro.esor de Arheologie i scriitor cu o cultur- vast- J >asile Parvan2 arheolog i .ilo0o.2 autorul unui .oarte interesant sistem .ilo0o.ic2 care intrunete calit-ile universal im/letite cu cel mai

/ur 9romanism:5 Merit- o menionare s/ecial- marele istoric i /oliglot 'icolae Iorga2 autorul unei o/ere imense2 care nu a l-sat nici un sector al tiinei umane .-r- a"1 studia2 continuator al naionalismului lui Eminescu5 'icolae Iorga a .ost2 cu adev-rat2 un /ro.et al romanimii5 Acest om ilustru2 care citea in toate domeniile2 care scria in ase sau a/te lim3i i citea in trei0eci2 a a/-rat cu /asiune valorile s/irituale romaneti contra im/ortatorilor din str-in-tate5 Inelegea c- este necesar s- asimile$i i nu s- imi"i. Acest ti/ 9eminescian:2 de om universal unit cu romanul /ur2 este ti/ul dominant in cultura romaneasc-2 dar nu V1

i unicul5 Au .ost i alii a c-ror creaie2 ca i a /ersonalit-ilor de7a amintite2 a avut o structur- tot atit de romaneasc-2 .-r- a /oseda o cultur- la .el de universal-5 >om meniona /e /rimul dintre ei2 /e Ion )reang-2 autorul unui singur volum de /ro0-2 dar cu siguran- cel mai citit scriitor din &omania5 )reang- a .ost inv--tor2 dar /-stra ca nimeni altul te0aurul .olcloric al satului s-u i acesta ii alimentea0- i ii insu.leete /ovetile de neuitat i incant-toarele a"mintiri din co/il-rie5 S- nu"1 uit-m nici /e Mihail Sadovea"2 nu2 de o .or- e/ic- i de o .ecunditate incom/ara3ile2 cel care a evocat toat- istoria romanilor in romanele i nuvelele sale2 care a re.lectat in c-rile sale tot /eisa7ul -rii J nici /e +iviu &e3reanu2 cel mai mare romancier actual al &omaniei2 autorul .aimosului Ion, e/o/ea -ranului din (ransilvania2 a -ranului etern2 s.aiat intre dragostea /entru /-mant i /asiune J nici /e (udor Arghe0i2 cel5 mai mare P/oet contem/oran al &omaniei2 care a trans.igurat lim3a roman-2 im3og-ind"o cu noi valori i a cu/rins in versurile lui toattragi"comedia vieii5 i am /utea continua citind inc- m-car vreo 0ece nume de scriitori romani moderni J dar este inutil s- d-m liste de nume cind nu /utem vor3i in detaliu des/re .iecare dintre ei5 Foarte /uini scriitori din aceast- categorie au devenit cele3ri dincolo de graniele lor5 'umai Panait Istrati2 neuitatul ra/sod al ,un-rii2 al =-r-ganului i )ar/ailor2 +iviu &e3reanu i Mihail Sa"doveanu au .ost su.icient de tradui in alte lim3i2 cucerind ast.el2 un titlu la care aveau dre/tul 1 acela de scriitor euro/eni5 ,e asemenea2 s"au

tradus o/ere din muli /oei i romancieri romani i /utem ate/ta cu incredere re0ultatele5 )eea ce nu tre3uie uitat niciodat- este i$vorul /ermanent de ins/iraie al tuturor acestor creatori 1 te0aurul lingvistic i artistic /o/ular5 Pentru c- toi au 3-ut din s/iritualitatea /o/orului roman2 din cretinismul lui2 din .ilo0o.ia vieii2 din atitudinea lui in .aa e6istenei2 unii contient2 alii .-rs- o tie5 ,ar i aa2 continuitatea organic- dintre tradiie i o/erele lor a .ost evident-5
E+os &umanos =reviario historico5 Madrid1 Editorial St<los ?Pu3licaciones del Instituto &umano de )ultura@2 19$!2 trad5 du/- originalul s/aniol de Aurica =radeanuA5 )&*'*+*8IE SUMA&A )u vreo 2### de ani in5 de %5 U A/ariia in islo(ie a geto"daci"lor in ,acia5 Secolul al >l"lea in5 de %5 U %erodot scrie des/re religia geto"dacilor5 !!V ani in5 de %5 U Ale6andru cel Mare traversea0- ,un-rea in ,acia5 Anul 292 in5 de %5 U &egele ,romihetes distruge armata &egelui macedonean +isimah5 )u un secol in5 de %5 U Marele conduc-tor dac =ure3ista5 Anul YV du/- %5 U ,acii2 su3 domnia lui ,ece3al2 atac- /e romani i ies 3iruitori5 1#1U1#2 du/- %5 U Primul r-03oi al lui (raian contra lui ,ece3al5 1#VU1#F du/- %5 U Al doilea r-03oi al lui (raian5 ,ece3al se sinucide2 iar ,acia devine /rovincie roman-5 Secolul al III"lea PU !acia 8eli> este atacat- de 3ar3ari5 2 1U2 $ U Aurelian retrage legiunile din ,acia5 !1V U Monumentul Gropaeum Gra@ani din ,acia in.erioar- ?,o"3rogea@ este restaurat de im/-rat5 !2Y U im/-ratul )onstantin traversea0- ,un-rea5 Secolul al I>"lea UP ,aco"romanii se cretinea0-5 ! V U Inva0ia hunilor5 Secolul al >l"lea U Inva0ia longo3ar0ilor i avarilor5 VY# U A/are numele &omania /e o inscri/ie greac- din Sir"mium5 Secolul al >ll"lea U Inva0ia slavilor5 Y9VU9#F PU Inva0ia maghiarilor in Euro/a )entral-5 9 F U Prima meniune a valahilor sau romanilor5 S.iritul secolului al Sl"lea U BlaAumen /e o inscri/ie runic- din S7onhem5 5 Secolul al S%"lea PU >alahii in 9intecul lui Ioland. 11 !U119! U Princi/ii romani din (ransilvania secolului al S"lea a/ar menionai in +esta 3ungarorum. 11YF U &e3eliunea valahilor contra im/-ratului 3i0antin5 intemeierea Im/eriului romano"3ulgar5 1222 U (erra =lacorum in (ransilvania5 12$1 U Mare inva0ie t-tar- in Euro/a )entral-5 12$ U Princi/ele roman +itovoi i Seneslau in *ltenia5 1!#Y U\ Prima meniune a Princi/atului Munteniei ?>alahia@ in )ronical ui *toRar din Siria5 1!2$ U Prima meniune a lui =asara32 creatorul dinastiei Munteniei5 1!V2 U intemeierea celui de al doilea /rinci/at roman ?Moldova@5 L@
1!YFU1$1Y U Mircea cel =-trin5 1!Y9 U Prima 3-t-lie a lui Mircea contra turcilor5 1$##U1$!2 U Ale6andru cel =un5 1$$2 U Ion )orvin de %unedoara2 mare voievod2 al (ransilvaniei2 ii invinge /e turci5

1$VFU1$F2 U >lad ge/e5 1$V U1V#$ U te.an cel Mare5 1$ $ \U Marea victorie contra turcilor la >aslui5 1V2 U1V!Y U Petru &are5 1V9!U1F#1 U Mihai >itea0ul5 1F## U Unirea celor trei /rinci/ate romane \U Muntenia2 Moldova i (ransilvania U intr"Un singur stat5 1FY! U (urcii asedia0- >iena5 1F!VU1FV$ U Matei =asara3 domnete in Muntenia5 1F!$U1F!V U >asile +u/u2 in Moldova5 1F YU1FYY U er3an )antacu0ino5 1FYYU1 1$ U )onstantin =rancoveanu5 1FYF U &ecucerirea =udei de austrieci5 1 1#U1 11 U ,imitrie )antemir5 1 11 U Petru cel Mare este invins de turci la St-nileti5 1 V U\ Austriecii cum/-r- de la turci o /arte a Moldovei ?=ucovina@5 1 Y$U1 YV U &-scoala romanilor din (ransilvania ?%oria2 )loca2 )rian@5 1 91 U *uple> libellus valachorum al romanilor din (ransilvania5 1 92 U &uii a7ung2 /entru /rima dat- in Istorie2 la5 riul 'istru5 1Y21 U &uii smulg o /arte a Moldovei ?=asara3ia@5 1Y21 U &-scoala lui (udor >ladimirescu5 1Y$Y U &-scoala romanilor din (ransilvania ?Avram Iancu@5 2$ ianuarie 1YV9 U Princi/ele Ale6andru Ioan )u0a este ales2 in acelai tim/2 in Moldova i in Muntenia5 1# mai 1YFF U Princi/ele )arol de %ohen0ollern urc- /e tronul &omaniei5 !1 iulie 1Y U &uii in situaie di.icil- la Plevna ?=ulgaria@ cer a7utor romanilor5 ,ecem3rie 1Y U Plevna cade2 turcii cer /ace5 Inde/endena total- a &omaniei5 1# mai 1YY1 U &omania devine regat5 1# octom3rie 191$ U Moartea regelui )arol t. 191$U192 U &egele Ferdinand5 191FU191 U &omania in Marele &-03oi5 2$ ianuarie 191Y U =asara3ia declar- unirea ei cu &omania5 2Y noiem3rie 191Y U =ucovina declar- i ea unirea5 1 decem3rie 191Y U (ransilvania2 de asemenea2 declar- unirea cu i&omania5 1919 U &evoluia comunist- a lui =ela5Xun in Ungaria este anihilat- de tru/ele romane5 19!#U19$# U ,omnia Iui )arol al II"lea5 2 iunie 19$# U #ltimatum din /artea Sovietelor2 care iau in st-"/inire2 /entru a doua oar-2 =asara3ia5 !# august 19$# U Ar3itra7ul de la >iena i cedarea (ransilvaniei de 'ord Ungariei5 F se/tem3rie 19$# U &egele Mihai urc- /e tron5 2Y iunie 19$1 U &omania intr- in r-03oi cu U5& S5S5 >ara lui 19$1 PU &ecucerirea =asara3iei i =ucovinei5

)*ME'(A&II +A +E8EM,A ME(E&U+UI MA_*+E

Pre.a)artea de .a- a/are cu o intir0iere de cel /uin ase ani5 intr"unui din cursurile de istoria i .iloso.ia religiunilor /e care le"am inut la Facultatea de +itere din =ucureti ?19!FU 19! @2 su/linind con.erina de Meta.i0ic- a2 /ro.esorului 'ae lonescu2 am avut /rile7ul se6/un2 in liniile lor mari2 coninutul i re0ultatele acestei c-ri5 * versiune tehnic- a acelor leciuni2 cu tot a/aratul tiini.ic necesar2 a .ost mai demult /reg-tit- U su3 titlul Manole et Ies rites de conslruction KU /entru revista

=almo>isM im/re7ur-rile2 i indeose3i /relungita a3sen- din ar- a editorului2 au .-cut ca volumele din =almo>is s- a/ar- la intervale tot mai neregulate2 aa incit2 inainte de a /u3lica versiunea tehnic- G2 am socotit c- n"ar .i li/sit de interes s- dau la lumin- 9omentariile de .a-5 ,i.icultatea /e care am avut"o de intim/inat era2 in /rimul rind2 de ordin .ormal 1 /entru a le .ace accesi3ile unui num-r cit mai mare de cititori2 9omentariile tre3uiau .erite de schel-ria erudit- i 3i3liogra.ic-2 inevita3il- unui asemenea studiu J /e de alt- /arte2 a/aratul critic i 3i3liogra.ic nu /utea .i /e de"a"ntregul sacri.icat2 /entru c- niciodat- n"am cerut cititorului s- ne cread- /e cuvint i2 mai ales2 /entru c- nu voiam s- acord-m /aginilor de .a- .aima2 nemeritat-2 a unui 9esseu:5 Este de mult convingerea noastr- c- o 8ilo&so8ie a culturilor populare ?Su3l5 editorilor@ nu se /oate cl-di decit du/o lung- i disci/linat- .amiliaritate cu documentele /e care .olRlorul2 etnogra.ia i istoria religiunilor ni le /un la indemin-5 Aceast- .amiliaritate /resu/une ani de cercet-ri .-rglorie2 e6tenuante anali0e 9verticale: ale unui singur sector2 sau la3orioase anchete 9ori0ontale: /entru /reci0area circulaiei unui motiv U dar2 intre altele2 ea are avanta7ul de a .eri /e cercet-tor de orice generali0are /ri/it- i2 mai ales2 il im3og-ete cu o anumit- /utere de divinaie2 ing-duindu"i sG Aceast- 9versiune: nu a a/-rut niciodat-5 LL

disting- ceea ce e arhaic i /ermanent de ceea ce e secundar i local in creaiile .olRlorice5 'u 8aptele ca atare sint im/ortante ?/entru c- aceste .a/te sint de cele mai multe ori convena3il adunate in enciclo/edii2 manuale i 3i3liogra.ii@2 ci convie"uirea cu ele tim/ indelungat2 cercetarea lor in universul mental care le"a dat natere2 inelegerea lor inl-untrul intregului din care s"au des/rins5 Evident2 cit ar .i ea de indis/ensa3il-2 sim/la adunare2 clasi.icare i inter/retare a documentelor etnogra.ice nu ne /oate releva mare lucru /rivitor la s/iritualitatea arhaic-5 E nevoie2 inainte de toate2 de o mulumitoare cunoatere a istoriei religiunilor i a teoriei meta.i0ice im/licata in rituri2 sim3oluri2 cosmogonii i mituri5 Imensa ma7oritate a 3i3liogra.iei internaionale2 re.eritoare la .olRlor i etnogra.ie2 e /reioas- in m-sura in care cu/rinde material autentic al s/iritualit-ii /o/ulare2 dar lasmult de dorit indat- ce incearc- s- e6/lice acest material /rin desuete 9legi:2 la mod- /e tim/ul lui (<lor2 Mannhardt sau Fra0er5 E'u e locul aici s- ince/em un e6amen critic al .eluritelor metode de a

inter/reta documentele s/iritualit-ii arhaice5 Fiecare din aceste metode au avut2 la tim/ul lor2 anumite merite5 ,ar a/roa/e toate au urm-rit mai degra3- istoria ?e6act sau ine6act ineleas-@ unui document .olRloric sau etnogra.ic2 decit desco/erirea sensului s/iritual /e care 1"a avut acest document2 restaurarea consistenei lui intime5 in ultimul tim/2 reaciunea im/otriva acestor metode /o0itiviste n"a intir0iat s- se .ac- simit- J un *livier +ero< /rintre etnologi2 un &ene 8uenon i ;5 Evola /rintre .ilo0o.i2 un Ananda )oomarasLairr< /rintre arheologi etc5 &eaciunea care a mers uneori /in- la a nega evidena istoriei i a ignora in totalitatea lor re0ultatele .a/tice do3indite de anchetatori5 9omentariile de .a- ar citiga in interes dac- ar /utea li citite im/reun- cu unele din studiile noastre anterioare2 indeose3i 9osmologie i alchimie babilonian%, Magic, Metallurgi@ and :lchemy, Ierburile de sub cruce, 1otes sur le symbolisrFe a5uati5ue i Mitul Ieintegr%rii. Ele .ac /arte din aceeai 9.amilie: de studii gindite2 ela3orate i in /arte de.initiv redactate in anii 19!V U!Y5 &e0ultatele do3indite in aceste cercet-ri au .ost de mai multe ori amintite in /aginile ce urmea0- i e inutil s- mai st-ruim aici5 )a i atatea alte studii tehnice i .ilo0o.ice2 i 9omentariile la Legenda Meterului Manole ar .i continuat s- doarm- in sertare U c-ci 9tr-im cum/lite vremi2 de cum/-nmare
LF

/-mantului nostru i nou-:5 ,ar am socotit c- ele ar /utea avea i un alt .olos in a.ar- de cel curat teoretic care2 in /rimul rind2 ne"a /reocu/at5 Este vorba aici de o concep"ie arhaic% a mor"ii, pe care str%moii notri nu numai c% au imp%rt%it&o, dar au cintat&o atit de des%virit, incit te intrebi dac% nu cumva i&au reg%sit in ea toate n%$uin"ele i toate @ert8eleL dac% nu cumva aceast% valori8icare a mor"ii rituale, singura moarte creatoare, nu e un mit central al spiritualit%"ii neamului romanesc. ?Su3l5 editorilor@5 )ititorul va /utea singur 7udeca in ce m-sur- aceastvalori.icare a morii rituale este validat- de documentele /e care le menion-m in /aginile ce urmea0-5 +ui )onstantin 'oica ii datore0 in 3un- /arte a/ariia acestei c-ri5 'u numai /entru c- i"a luat asu/r-"i sarcina de a ingri7i ti/-rirea ei2 ci i /entru .a/tul c- multe /agini au .ost scrise in /rimul rind cu gindul la nel-muririle i o3ieciile lui5 M5 E5 i@

Lisabona, martie ,-i/

)*ME'(A&II +A +E8E',A ME(E&U+UI MA'*+E

,. 7articipa"ie i repeti"ie Poate c- cea mai semni.icativ- deose3ire intre omul modern i omul arhaic const- in aceasta 1 /entru omul arhaic2 un lucru sau un act nu are semni.icaie decit in m-sura in care /artici/- la un /rototi/2 sau in m-sura in care re/et- un act /rimordial ?3un-oar-2 )reaia@5 =i7uteriile sint e.iciente /entru c- /artici/- la anumite /rinci/ii cosmice2 adicla o realitate ultim-2 meta.i0ic-5 Fiecare /iatr- nestemat-2 .iecare metal no3il /oart- in /ro/ria lui su3stan- un /rinci/iu cosmic5 Aurul e /reios /entru c- e un metal solar J /erlele a/arin lunii i ca atare sint strins legate de sim3olismul acvatic i de em3lemele .ertilit-ii5 *mul culturilor tradiionale /oart- a/roa/e de tru/ul lui U i e intov-r-it de ele in mormint U 3uc-i de aur2 7ad i /erle /entru a" i s/ori /ro/ria sa realitate in tim/ul vieii i a"i asigura o soart- .ericit- /ost"mortem5 Perlele /romovea0- virtuile .eminine 1 naterea2 .ecunditatea5 >aloarea lor se dato"rete arheti/ului cosmic din care descind i de la care se revendic- 1 luna5 Ele nu sint nite sim/le 9o3iecte:2 ci2 intr"un anumit sens2 un microcosmos5 Pentru c- /erla este o imagine a 9lunii:2 dar este in acelai tim/ U /rin sim3olismul scoicii U i o em3lem- a 9.emeii:5 Un asemenea 9o3iect: ca/-t- semni.icaie in m-sura in care2 r-minind in acelai tim/ el insui2 e6/rim- sau re/re0int- un /rinci/iu cosmic 9*3iectul: e s/orit /rin nenum-rate valene 1 este ideogram- sim3ol2 em3lem-b centru de energie cosmic-2 consu3stanialitate U toate acestea simultan sau succesiv5 ,ar2 m-car /rintr"una din aceste valene2 el /artici/- necontenit la /rinci/iul de la care se revendic-5 Este su.icient un contact direct /entru ca2 /rin el2 omul s- .ie integrat intr"un ritm sau intr"o unitate cosmic-5 Perla in.u0ea0- .emeia care o /oart- cu energie lunar-2 dar .ace in acelai tim/ mai mult 1 o reintegrea0- unui uria circuit care are loc intre nenum-rate niveluri cosmice5 )-ci 9luna:2 /entru culturile arhaice2 inseamn- i altceva decit astrul .i0ic J inseamnun centru care su3sumea0-2 re/re0int- sau controlea"
LA

0- a/a2 /loaia2 .ecunditatea2 noa/tea2 moartea2 latenele2 viaa /re".ormal-2 reinvierea etc5 Este su.icient contactul cu una din em3lemele lunare mai /roeminente ?in ca0ul nostru2 /erla@ /entru ca .emeia s- .ie solidari0at- acestor centre de energie cosmic- i integratritmului lor J ca ea s-"i

g-seasc- s/orit- .eminitatea2 asigurat- .ecunditatea J intr"un cuvint2 s-"i reali0e0e in condiii o/time destinul s-u aici /e /-mint i s-"i construiasc- soarta /ost"mortem5 Pentru aceste virtui erau /urtate /erlele J valoarea lor estetic- i economic- s"a des/rins mult mai tir0iu2 cind sensul meta.i0ic /rimordial a ince/ut s- .ie uitat2 datorit- anumitor revoluii care au avut loc in viaa mental- a societ-ilor euro/ene5 1 S- amintim acum al doilea e6em/lu 1 de data aceasta2 nu e6em/lul unui 9o3iect:2 ci al unui 9act:5 E vor3a de culegerea 3uruienilor 3une de leac5 Se tie c- nici o 3uruian- de ieac nu"i /-strea0- virtuile ei medicinale2 dac- nu e culeas- cu un anumit ritual J 3un-oar-2 la mie0ul no/ii2 /e lun- sau .-r- lun-2 .-cindu"se anumite gesturi2 rostindu"se anumite cuvinte2 o.erindu"se daruri /-mintului de unde a .ost smuls- etc2 etc5 ,e .a/t2 acest ritual nu este decit re/etarea unui act ini"ial, .-cut de %ecate ?in ca0ul vr-7itoarelor euro/ene@2 re/etat de Medeea etc5 >r-7itoarele imit- ritualul /rimordial al 0eiei %ecate5 Su3 in.luena cretinismului2 .emeile culeg ier3urile 3une de leac s/unind cle culeg de su3 )rucea Mintuitorului2 sau /entru a le duce +ui2 s-"i vindece r-nile5 9'oi mergem555 sculegem ier3uri ca sle /unem la r-nile Mintuitorului:2 st- scris intr"un manuscris din sec5 SI>5 Se re/et-2 aadar2 un act iniial U acela /e care l"au im/linit s.intele .emei din 7urul crucii5 )hiar /lantele culese2 ca s- .ie 3une de leac2 tre3uie s- cores/und- unui anumit /rototi/5 Prin ritualul alegerii2 ele ii reca/-t- sensul i .uncia /e care au avut"o 9in acel tim/:2 ab origo, adic- in momentul cind au devenit ceea ce sint2 ier3uri t-m-duitoare5 9(e salut2 o iar3- s.int-555 /e Muntele )alvarului te"ai a.lat intii: J sau 1 9S.inteti tu2 =re3enic-555 /entru c- intii /e Muntele )alvarului ai .ost g-sit-:2 s/un dou- descintece anglosa6one din sec5 SI>25 ,u/- /-rerea noastr- U aa cum am incercat s- ar-t-m in cartea La Mandragore U chiar ritualele culegerii anumitor /lante vr-7itoreti2 de e65 m-tr-guna2 n"ar .i decit co/ia degradat- a unui alt act iniial 1 lu/ta eroului /entru do3indirea /lantei vieii2 lu/t- care im/licin.runtarea unui mare num-r de /rime7dii ?monstrul /-0itor etc@5 Prime7diile care amenin- /e cel care indr-0nete s- smulg- m-tr-guna n"ar .i decit imaginea de" V9 gradat- ?c-0ut-2 adic-2 de la un nivel meta.i0ic la unul magic i medicinal@ a /ericolului intim/inat de erou ?8hilgame2 %e"raRles etc5@ in c-utarea /lantei vieii2 a ar3orelui

miraculos etc5 Se tie c- orice c%utare a unei valori a3solute im/lic- in"tim/inarea unui nes.irit num-r de o3stacole2 .ie c- aceast9valoare a3solut-:2 cum i"am s/us2 e .ormulat- /rin iar3a sau ar3orele vieii2 /otirul s.intului 8raal etc5 ,ar ne mulumim2 deocamdat-2 s- constat-m c- ritualul culegerii ier3urilor 3une de leac re/et- actul iniial al Medeei U %ecate sau actul care a avut loc ab initio, 9in acel tim/:2 ling- crucea Mintuitorului5 Am /utea aminti2 ca un al treilea e6em/lu2 actul generator2 care este asimilat2 in multe culturi arhaice2 actului creaiei cosmice5 Sau deselenirea ar-turii2 asimilat- la randul ei cu actul generator2 deci cu modelul /rimordial 1 )reaia5 Sau c-l-toria U asimilat- ceremoniilor de iniiere2 care la rindul lor nu sint decit /re.igur-ri ale morii5 (oate acestea alc-tuiesc modele2 arheti/uri2 re/etate de cite ori o cer im/re7ur-rile vieii5 &e/etarea lor nu e un act silnic sau inutil J dim/otriv-2 /rin ele se s/orete realitatea vieii i omul2 ca atare2 ca/-t- un coninut meta.i0ic5 Se imit- un gest /rimordial sau se insuete un o3iect care /artici/- la un /rototi/2 /entru c-. /rin asemenea gesturi sau o3iecte2 omul r-mine in real i creea0- in realitate5 )ontinua reintoarcere la actul originar2 ia ceea ce a .ost ab origo garantea0- nu numai e.iciena aciunii /e care omul o re/et- /entru a miliarda oar-2 dar validea0- i 9normalitatea: ei J omul r-mine in 9lege:2 acionea0- in con.ormitate cu normele cosmice ?c-ci ce .ace el acum2 a .-cut 9odat-: Eroul2 sau Soarele2 sau 'oa/tea etc5@ i2 totodat-2 ii con.irm- /ro/ria sa realitate *mul este om2 in m-sura in care se /-strea0- in nemi7locitcomuniune cu /rinci/iile care susin Firea mtreag-5 Un alt e6em/lu ne va a7uta s- inelegem mai lim/ede cele ce vor urma5 )ind colonitii scandinavi au luat in st-/i"nire Islanda2 land&n%ma, i au trans.ormat"o dintr"o ar- /ustie intr"o regiune cultivat-2 ei n"au considerat aceast- aciune2 nici ca lucru original2 nici ca o lucrare /ro.an-2 omeneasc-5 Pentru ei e.ortul /e care"1 .-ceau nu era decit re/etarea unui act /rimordial 1 trans.ormarea haosului in cosmos /rin actul divin al )reaiei5 Muncind /-mintul /ustiu!2 ei re/etau de .a/t munca 0eilor care organi0au haosul2 dindu"i .orm- i norme5 )eva mai mult 1 o cucerire teritorial- nu devine real- decit du/- ?mai e6act 1 /rin@ ritualul de luare in /osesiune2 care nu este decit o co/ie a aceluiai act /rimordial 1 creaia
FC

+umii5 in India vedic-2 un teritoriu era luat in /osesiune in chi/ legal /rin ridicarea unui altar dedicat lui Agni$5 9Se cheam- c- s"a ae0at 2avasyati0 cind el construiete un gar& haptya, i toi cei care constituiesc altare ale .ocului2 sint ae0ai 2avasitah0 , s/une *atapatha Brahmana, >II2 12 12 1U$5 ,ar construirea unui altar al lui Agni nu este altceva decit imitarea microcosmica a )reaiei5 Iar orice sacri.iciu este2 la rindul lui2 re/etarea actului creaiei2 du/- cum a.irml-murit te6tele indiene ?de e65 *at. Br(ah., SI>2 12 22 2F etc@5 ,eci2 o literare omeneasc- nu are sens nici validitate decit in m-sura in care re/et- actul divin care a avut loc 9odinioar-:2 9in acele tim/uri:2 ad initium, agre ?cum st- scris lrM te6tele sanscrite@5 'u e6ist- nimic real in a.ar- de ceea ce a .-cut divinitatea ?.ie c- aceastdivinitate este .ormulatsim3olic2 ritual sau oral2 /rin 0ei sau /rin /rinci/ii cosmologice etc@5 :adar, pentru a tr%i in chip real, omul nu are altceva de @%cut decit s% imite, de cite ori le cer impre@ur%rile, gesturile divinit%"ii. ?Su3l5 editorilor@ S- se o3serve c- tim/ul este a/roa/e intotdeauna sus/endat in ritual2 du/- cum el ca/-t- o cu totul alt- calitate in mit5 &itualul re/et- un act iniial2 dar aceast- aciune se /etrece2 de .a/t2 in tim/ul 9acela:2 originar5 (im/ul ritual este intotdeauna acelai 1 tim/ul cind s"a s-virit /entru /rima oar- ritualul5 =rahmanii /retind c- /rin sacri.iciile lor e6ist- )osmosul i c-2 dac- aceste sacri.icii ar .i intreru/te2 lumea intreag- s"ar reintoarce in haosul /rimordial5 =rahmanii2 aadar2 nu sus"in lumea /rin ritualul sacri.iciilor2 ci o 8acL sau mai 3ine 0is 1 coincid ritual cu .acerea lumii de c-tre Qei2 /entru c- tim/ul in care se reali0ea0- un ritual este calitativ di.erit de tim/ul /ro.an2 el nu curge2 ci este intotdeauna acelai2 .iecare act sacri.icial /etre" cindu"se in acelai 9moment: al ince/utului5 )u alte cuvinte2 i .-r- a tr-da citui de /uin sensul acestor lucruri2 s"ar /utea s/une c- toate ritualele2 de la ince/utul lumii i /in- in cli/a de .a-2 coincid2 ele ne.iind decit acelai ritual2 reali0in"du"se in acelai tim/ sacru J re/etarea lor este o ilu0ie datorit- incongruenei dintre tim/ul sacru i tim/ul /ro.an5 Aceeai a6iom- st- la temelia teoriei ciclurilor cosmice i istorice2 aa cum a .ost ela3orat- de orientali 1 evenimentele care"duc la sta3ilirea unei lumi noi sint re/etarea2 /e o altscar-2 a evenimentelor care au avut loc 9odinioar-:2 adic- in cli/a )reaiei5 Aceast- teorie mistic- a ciclului cosmic se reg-sete i

in .i0ica lui Aristotel2 in 9Marea >ar-: i 9Marea Iarn-445 )a de o3icei2 ina/oia unei teorii .i0ice arhaice se desci"
F:

.rea0- o intreag- mitologie2 care la rindul ei nu e decit dramati0area unei a6iome cosmologice522 Marea Iarn-: se intilnete in credinele iraniene i in 9Iarna lui Fim3ul: a mitologiilor nordice J ea re/re0entind eta/a .inal- a incheierii unui ciclu 4 cosmico"istoric similar 9marii disoluii: cosmice 2rnahapralaya0 indiene5 *rice eveniment catastro.ic se leag-2 aadar2 de a/ocali/sul cosmic care2 /rintr"o 9mare disoluie:2 va reduce /luralitatea .ragmental- a lumilor la unitatea /rimordial-2 la %aosul de dinainte de )reaie5 *rice 9lume nou-:2 care se creea0- in istorie2 im/lic- negreit o eta/9haotic-:2 asemenea haosului /remerg-tor )reaiei2 i o eta/- 9cosmi0ant-:2 identic- evenimentelor care au dus la .acerea i organi0area +umii5 <. FolAlor i meta8i$ic% )it ar .i de sumare2 consideraiile de mai sus alc-tuiesc o nimerit- introducere in comentariul legendei Meterului Ma"nole5 Evident2 in comentariul /e care ne"am /ro/us s-"1 scriem2 iar5 nu in studiul genetic sau artistic al 3aladei5 Studiul acesta a .ost .-cut de muli .olcloriti i lingviti romani2 de la -i"neanu /in- la /ro.5 )aracostea2 i de ali inv-ai din -rile vecine2 ca Arnaudov i SRoR2 i nu credem c- multe lucruri noi ar mai /utea .i s/use /ornind de la aceleai /reocu/-ri i .olosind aceleai metode V5 Se vor mai inregistra un num-r oarecare de variante2 se va /reci0a2 /oate2 centrul genetic al 3aladei2 se vor recti.ica actualele itinerarii i/otetice ale legendei2 se vor emite noi teorii asu/ra datelor istorice care eventual ar /utea .i legate de versiunile romane i 3alcanice ale legendei5 >om trece indat- in revist- re0ultatele la care s"a a7uns in aceast- /rivin-5 Ele vor /utea .i2 .-r- indoial-2 im3un-t-ite cind se vor inregistra i /u3lica toate variantele romaneti2 du/metoda lui Anti Aarne i Xarle Xrohn2 care are2 intre altele2 meritul de a istovi /ro3lema circulaiei i gene0ei unui motiv .olcloric5 in /aginile de .a- urm-rim2 ins-2 cu totul altceva5 'u istoria 3aladei ca atare2 ci studiul lumii /e care o in.-iea0- ea5 Fiecare produs 8olcloric U legend%, vra@%, proverb etc. U poart% in sine universul mental care i&a dat natere, intocmai cum un ciob de glind% p%strea$% aceeai lume ca i intregul din care a 8ost desprins ?Su3l5 editorilor@5 'u este vor3a2 aici2 de a 9inter/reta: o

legend- sau un o3icei du/- anumite teorii /reconce/ute de a"i da2 cum se s/une2 o 9inter/retare /erso" F2 nal-:5 * asemenea inter/retare /ersonal- nu /oate .i creatoare decit intr"o o/er- i2 i aici2 numai in anumite limite i res/ectind anumite norme5 In comentariile /e care ni le"am /ro/us2 9inter/ret-rile: nu au ce c-uta5 Studiem2 cum am s/us2 lumea /e care o in.-iea0- 3alada2 i toat- gri7a noastr- este de a e6/licita i comenta aceast- lume ca atare2 .-r- s- ne /unem2 deocamdat-2 /ro3lema validit-ii ei i a cau0elor istorice2 /sihologice2 religioase care2 eventual2 i"au dat natere5 (eoria general-2 /e care o /resu/une orice univers mental consistent2 se a.lim/licat- in orice /rodus .olcloric sau document etnogra.ic2 chiar dac-2 /entru cel care .olosete asemenea /roduse .olclorice sau le .ace s- circule2 aceste im/licaii teoretice nu mai sint evidente5 Este2 3un-oar-2 /er.ect indi.erent /entru inelegerea magiei sim/atice2 dac- vr-7itoarea care arde o /-/u- de cear-2 cu citeva .ire din /-rul aceluia /e care vrea s-"1 /iard-2 ii d- sau nu ii d- seama2 in chi/ mulumitor2 de teoria /e care o /resu/une acest act magic5 Im/ortant /entru inelegerea magiei sim/atice este .a/tul c- un asemenea act n"a .ost /osi3il decit in cli/a cind anumii oameni s"au convins ?e6/erimental@ sau au a.irmat ?/e temeiuri teoretice@ c- unghiile2 .irele de /-r etc2 sau o3iectele /urtate de un ins /-strea0aceeai leg-tur- intim- cu el chiar du/- ce au .ost inde/-rtate5 * asemenea credin- /resu/une e6istena unui 9s/aiu"/las-: G care leag- intre ele o3iectele cele mai de/-rtate i le leag- /rintr"o 9sim/atie: care"i are legile ei ?9a.larea organic- laolalt-:2 analogia .ormalsau sim3olic-2 simetrii .uncionale etc5@ 1 )el care acionea0- vr-7ito"rete ?in ca0ul nostru2 vr-7ind o /-/u- de cear- cu citeva .ire din /-rul insului /e care vrea s-"1 /iard- sau s-"1 .armece@ nu /oate s/era in e.icacitatea actului s-u decit in m-sura in care un asemenea 9s/aiu"/las- magic-: e6ist-5 )- el tie sau nu tie des/re un asemenea 9s/aiu"/las-:2 c- tie sau nu tie de 9sim/atia: care leag- .irul de /-r de omul din cretetul c-ruia a .ost cindva t-iat U este cu totul irelevant5 Actul magic2 considerat in el insui2 ne in.-iea0- un asemenea 9s/aiu"/las-: i o asemenea 9sim/atie: care leag-2 invi0i3il2 intre ele o3iectele cele mai de/-rtate5 Universul mental2 in care a .ost .ormulat i e6/erimentat un asemenea act magic2 /resu/une 9s/aiul"/las-: i 9sim/atia:5 Este .oarte /ro3a3il c- nu

toate vr-7itoarele de ast-0i ii re/re0int- lumea in consonan- cu

G Pro3lema este reluat- i de0voltat- in Gr%ite d(histoire des reli. gions, ca/5 'ariete des hieophanies. F@

/racticile lor magice5 Aceste /ractici ins-2 considerate in sine2 ne /ot revela lumea din care au .ost transmise2 indi.erent dac- cei care le re/et- mai au sau nu acces teoretic la ea5 Universul mental al lumilor arhaice a a7uns /in- in 0ilele noastre /-strat nu in chi/ dialectic in credinele e6/licite ale oamenilor2 ci conservat in mituri2 sim3oluri2 o3iceiuri2 care2 oricite degrad-ri ar .i su.erit2 au incsensurile originare trans/arente5 Etimologia cuvintului 9su/erstiie: 2super stat, ceea ce st- deasu/ra@ este de alt.el sugestiv- P toate documentele acestea .olclorice au r-mas 9deasu/ra: curgerii tim/ului2 au /lutit /in- in 0ilele noastre .-r- s- /oate .i a3olite de revoluiile mentale care au modi.icat radical vi0iunea omului in ultimele dou- mii de ani5 Fiecare din ele sint2 intr"un anumit sens2 9.osile vii: i uneori ne este de a7uns o singur- 9.osil- vie: /entru a reconstitui intregul organic din care a su/ravieuit5 )onsideraiile acestea tre3uie avute /re0ente in minte ori de cite ori2 in /aginile ce urmea0-2 vom incerca s- reconstituim teoria G care st- la temelia oric-rei credine sau /ractici arhaice5 &econstituirea este2 de alt.el2 un termen im/ro/riu2 el avind un sens re.erit numai la o/eraia noastr-2 nu la teoria in sine2 care e im/licat- in orice credin-2 o3icei etc5 i care nu cere altceva decit s- .ie revelat-2 mani.estat-2 e6/licitat-5 )um ne /ro/unem2 in aceste /agini2 s- ne in.-i-m lumea din care s"a des/rins legenda Meterului Manole2 iar nu s- urm-rim istoria sau /reistoria ei U ne"am ing-duit s.olosim tot .elul de documente arhaice2 de la 3alade i su/erstiii2 la .a/te etnogra.ice2 tehnici"mistice i o3iceiuri /ro.ane5 Asta nu inseamn- ins- c- toate se a.l- /e acelai /lan sau c- au o valoare egal-5 9(r-ind:2 sau mai /recis .iind tr-ite de societ-i umane .elurite i in milenii deose3ite2 documentele acestea /oart- /ecetea istoriei. Ele /re0int- uneori intre ele anumite ra/orturi genetice5 Este de la sine ineles c- alt- virst- i alt- o"rientare are o 3alad- decit un ritual de construcie5 )hiar actul lor de creaiune r-s/unde la nevoi cu totul di.erite5 Folosind2 aa cum .acem noi2 documente in leg-tur- cu construcia din toate virstele i toate sectoarele2 este ca i cum2 vor3ind de .emeie2 am cita Madame

=ovar< al-turi de un deseintec ginecologic2 >enus din Milo al-turi de legea su.ragetelor2 de Blanche8leur, de cultul marilor 0eie2 de 3iogra.ia )atherinei cea
G 9(eoria 1 ca /rimat al e6/erienei a r-mas constant- in gindirea lui Mircea Eliade5 In Fragments d(un Hournal este discutat- la / !V92 !FV etc

FE

Mare etc Aa se .-cea2 in istoria religiilor2 3un-oar-2 /e tim/ul lui (u<lor2 Fra0er i al colii antro/ologice engle0e2 care nu voiau s- in- seama de istorie si vor3eau de s/ontaneitatea 9su.letului uman:2 care reacionea0- la .el in im/re7ur-ri similare5 )a s- nu c-dem in aceeai greeal- de metod-2 /reci0-m inc- o dat- c-2 dei nu ne indoim c- istoria se .ace /retutindeni simit- si c- ea modi.icorice 9teorie4G /rin sim/lul .a/t c- aceasta e e6/erimentat- intr"un concret2 niciodat- acelai UP totui2 ne /ro/unem2 s- nu inem seama de istorie i s- /rivim documentele2 oricit ar .i de eterogene2 in ele inile5 Evident2 nu se /oate .ace o istorie a .emeii com/arind2 /e acelai /lan2 Madame Bovary cu descintecele ginecologice etc5 ,ar2 nu e mai /uin adev-rat c-2 /rivite in ele insele2 toate aceste documente2 cit ar .i ele de eterogene 5si avind virste variate2 converg c-tre aceeai teorie si ne in.-iea0- acelai arheti/5 *r2 in comentariile de .ot-2 ne /reocu/- in /rimul rind teoria i gesturile arheti/ale /e care le /resu/une legenda Meterului Manole * 3alad- nu este numai un /rodus mai recent decit un ritual2 dar este si creat- in alte im/re7ur-ri i intr"un alt v-0duh meta.i0ic5 in comentariile noastre vom avea de"a .ace cu mai multe documente in leg-tur- cu 7ert.a 0idirii 1 3alade2 su/erstiii si legende2 rituale2 cosmogonii5 Este de la sine ineles critualul construciei a dat natere unui num-r considera3il de legende des/re oamenii ingro/ai de vii la temeliile unui /alat2 /od2 cetate etc5 Aceste legende U din care vom s/icui mai 7os citeva U se intilnesc in multe regiuni euro/ene si asiatice2 dar numai in sud"estul Euro/ei ele au .ast creatoare de 3alade2 adic- de /roduse literare autonome5 Putem deci a.irma urm-toarea secven- \ ritual de construcie U legenda victimelor 7ert.ite U 3alad-5 Pe de alt- /arte2 ritualul do construcie este si el o consecin- 9teoretic-: a unui mit cosmogonic si a unei intregi meta.i0ici arhaice2 care a.irm- c- nimic nu /oate dura dac- nu are un 9su.let: sau nu este 9insu.leit:5 Secvena se intinde ast.el de la cosmogonie la /rodusul literar /o/ular5 in .elurite regiuni se /oate ast.el urm-ri m-car in /arte secvena mai sus citat-2 .ie c- ea ince/e de la termenul /rim ?/re0enta

mitului cosmogonic@ sau de la alt termen5 ,in orice categorie de .a/te am aduna2 ins-2 documentarea2 acestea vor /re0enta intre ele o i03itoare asem-nare de structur-5 =alada Meterului Manole2 legenda d-rim-rii castelului din gara 8alilor2 ritualul de construcie din tim/urile vedice2 FV
9 U Meterul Manole

mitul cosmogonic U .a/tele acestea2 atit de diverse i a/ari"nind unor virste atit de de/-rtate2 sint toate reducti3ile la un arheti/ 1 nimic nu /oate dura /in- nu i se con.er- un su.let5 i sint reducti3ile nu in chi/ succesiv U 3alada im/licind ri r tualul 5a5m5d5 U ci .iecare din ele /oart- in sine2 trans/arent2 acelai arheti/5 S- .ie2 oare2 acest arheti/2 acest /rinci/iu cosmologic /re0ent /rin transmisiune i in .iecare document din categoriile mai sus citate O S- .ie el /re0ent2 3un-oar-2 in actul de creaie /oetical 3aladei romaneti sau sir3eti O Poate c- da5 ,ar2 in orice ca02 intre3area2 aa cum e /us-2 riu are /rea mare im/ortan-5 Important pentru noi este constatarea c% mentalitatea 8olcloric% creea$% intotdeauna in con8ormitate cu anumite legi i c% aceste legi sint arhetipale . 9% i&a 8ost transmis sau nu un anumit principiu meta8i$ic este indi8erent, deoarece orice crea"ie 8olcloric% se reali$ea$% cu e>clusivitate in structuri in care aceste principii meta8i$ice sint implicate ?su3l5 editorilor@5 in ca0ul nostru2 deci2 e indi.erent dac- creatorul sau creatorii 3aladei au /rimit2 /rin transmisiune2 teoria care /e; rimea0- /rodusul lor de creaie U /entru c-2 in ca0ul cind nu ar .i /rimit"o2 ar .i redesco/erit"o .-rs-"i dea seama /rin sim/lul lor act de creaie artistic-5 Un e6em/lu ne va a7uta s- inelegem mai lim/ede .uncia arheti/al- a creaiei .olcloristice5 Se tie2 3un-oar-2 c- amintirea unui eveniment istoric sau a unei .iguri autentice nu e /-strat- de memoria /o/ular- mai mult de 2U!## de aniY5 ,e ce O Pentru c- memoria /o/ularreine anevoie .a/tele individuale i .igurile autentice G5 Ea .uncionea0- cu alte structuri J in loc
G Iat- /asa7ul din >an 8enne/ de care se .olosete Mircea Eliade 1 9,es recherches [ue 74ai entre/rise sur la valeur lustori[ue du .olR"lore2 ii ressort [ue le souvenir d4un .ait htston[ue ne se ma7ntient che0 Ies collectivites ne .aisant /as usage de l4ecnture [ue /endant une duree de cin[ a si6 generations2 soi6ante cin[uante ans en mo<enne et deu6 cents au ma6imum5 )e resultat a ete o3tenu 1 X /ar I4etude de ta3leau6 genealogi[ues de [uel[ues .anulles regnantes che0 /lusieurs /o/ulations demi"civilisees J 25 en controlant Ies traditions de divers demicivilises ?Es[uimau62 *ceaniens etc5@ relatives a l4arrivee de navigateurs euro"/eens ?)ooR2 (asman ete5@2 dont la date est connue d4autre /art5 )ette limite de la memoire collective se ra//orte a des .aits tres /recis2 mais d4une /ortee restreinte5 II va de soi [ue le souvenir des .aite2 /asses d4autant /lus tenace [ue ces .aits ont /resente2 ou /resentent encore2 /lus d4im/ortance /our la

collectivite5 (els de grands catacl<smes2 une guerre heureuse on une mise en esclavage generale2 une .a"mine terri3le ou une a3ondance de 3iens naturels e6ce/tionnele:5 ?Arnold van 8enne/2 La @ormation des Legendes, Paris2 192#2 /5 1F!U1F$@5

YY

de evenimente2 categorii, in loc de /ersona7e istorice2 arhetipuri. Persona7ul istoric este asimilat modelului s-u mitic ?erou etc@2 iar intim/larea este asimilat- categoriei de aciuni mitice ?lu/ta cu monstrul2 .raii inamici etc@5 in cintecele 3alcanice /u3licate de d5 Ale65 Iordan2 Minai >itea0ul ii /ierde autenticitatea lui istoric- i c-/-t- atri3utele Eroului:5 +u/tele sale cu turcii sint asimilate lu/tei 9Eroului: cu .ore demonice5 Se vor3ete des/re con.lictul lui cu un .rate2 ine6istent2 numai /entru cin categoria in care"1 integra imaginaia /o/ular- era /re0ent motivul 9.raii inamici445 ,5 Petru )araman arat- cum dintr"un e/isod istoric ? o iarn- cum/lit-2 menionat- in cronica lui +e"unclavius@ n"a mai r-mas a/roa/e nimic2 totul .iind asimilat categoriilor mitice ?)riv-" Im/-rat etc@5 )a s- mai amintim inc- o dat- un document /e care l"au citat de mai multe ori2 ,ieu" donne de 8o0on2 al treilea Mare Maestru al )avalerilor S.in"tului Ioan din &hodos2 a r-mas cele3ru /rin .a/tul c- a omo"rit 3alaurul din Mal/asso 95 Aa cum era .iresc2 /rinul de 8o0on a c-/-tat2 in legend-2 atri3utele S.intului 8heorghe in lu/ta cu monstrul5 Inutil s- ad-ug-m c- lu/ta /rinului de 8o0on nu e menionat- in documente i c- de ea ince/e s- se vor3easc- intii la a/roa/e dou- sute de ani du/- naterea eroului5 )u alte cuvinte2 /rin sim/lul .a/t c- a .ost considerat erou, /rinul de 8o0on a .ost integrat unei categorii2 unui arheti/2 care n"a 2mai inut seama de .a/tele sale autentice2 istorice2 ci i"a con.erit o 3iogra.ie mitic- 1 orice erou lu/t- cu monstrul ?%e"6aRles2 8hilgamesh etc5@1#5 S- mai amintim cAle6andru cel Mare2 in legend-2 lu/t-5 cu montrii i caut- a/a vieii i a morii2 aa cum a .-cut2 3un-oar-2 8hilgamesh O 'e mulumim cu aceste citeva e6em/le2 din care se inelege c- mentalitatea popular% re"ine individualul in m%sura in care acesta este integrat unei categorii impersonale L cu alte cuvinte, in m%sura in care ii pierde autenticitatea lui istoric% i devine arhetip. ?Su3l5 editorilor@5 Aceasta .iind legea ?Su3l5 editorilor@ care st-/inete /roducia .olcloric-2 se inelege lesne de ce intre3area dac-2 3un-"
Privind in mod /aralel te6tul citat i metoda do lucru a marelui etnogra. .rance0 cu cercet-rile imediat ulterioare ale lui Petru )araman si ale lui Mircea Eliade2 /utem constata contri3uia romaneasc-

In domeniul cunoaterii e/osului eroic2 ca i in /ro3leme ce in de etnoistorie5 intr"o lucrare de mitologie com/arat-2 La 5uestion d( 3omere, van 8enne// avea sa/lice te0elor sale in sco/ul identi.ic-rii tr-s-turilor stilistice ale e/o/eilor antice2 moravurilor2 autorilor5 FP

oar-2 creatorii unei 3alade avind ca motiv central 7ert.a 0idirii au /rimit /rin transmisiune2 direct- sau indirect-2 9teoria: care e6/lic- i 7usti.ic- 7ert.a 0idirii este o intre3are de interes mediocru5 ,eoarece2 .ie e- au /rimit /rin transmisiune aceast- 9teorie:2 .ie c- n"au /rimit"o2 creatorii 3aladei2 /rin sim/lul .a/t c- creau /e nivelul .olRloric2 o g-seau de"a gata in 9materialul: /e care"1 /relucrau5 Mai /recis2 o desco/ereau dac- n"o cunoteau i o redesco/ereau dac- o uitaser-2 9teoria: .iind dal% in actul creaiei .olRlorice aa cum este dat- 9re0istena materialelor: in creaia /lastic-5 ?Evident2 nu e vor3a decit de o analogie 1 /entru c- i in creaia .olRloric- se .ace simit- 9re0istena materialelor:2 intocmai ca i in creaia cult-@5 Un eveniment istoric /oate /rovoca o anumit- creaie .olRloric-2 dar o /rovoac- intrucit acel eveniment istoric a c-/-tat o re0onan- care il incadrea0- intr"o categorie arheti/al-2 adic- in m-sura in care incetea0- de a mai .i eveniment ireversi3il i devine actuali0area unui moment re/eta3il la in.init5 * catastro.- istoric- devine2 in acest ca02 un 9s.irit al lumii:2 un re.ormator devine un Antechrist2 o intim/lare se trans.orm- intr"un /rover35 ,e ce .uncionea0- ast.el mentalitatea .olRloric- O Un r-s/uns /rovi0oriu ar .i 1 /entru c- structura arhaic- a acesteB mentalit-i a luat natere su3 semnul ontologiei5 S/aima omului arhaic este irealul2 nesemni.icativul2 moartea J setea intregii lui .iine este realitatea ultim-2 oricit ar .i de triviale .ormulele /rin care e indicat- aceast- realitate a3solut-5 'u e locul aici sintr-m in discuia religiilor i meta.i0icilor aa numite 9/rimitive: ?am dedicat o voluminoas- lucrare acestor /ro3leme@2 dar e su.icient s- e6amin-m cu atenie ceremonialul i credinele arhaice /entru a vedea c- su3 s/aima de moarte2 dorina de nemurire2 iu3irea de via-2 dramaturgia divin-2 eroticmistic- etc2 etc2 revine2 cu o monotonie e6as/erant-2 acelai motiv 1 a .i intreg i real. *ntologia i onticul sint unica 9o3sesie: a omului arhaic5 ,e aceea2 cum s/uneam la ince/utul4 acestor comentarii2 tot ce .ace sau gindete el este co/ia unul /rototi/ divin sau a unui gest cosmologic5 ,e aceea2 /rin orice .ace sau gindete el2 urm-rete intotdeauna acelai lucru 1 s- /artici/e la real, s- se centre0e in inima realit-ii5 ,e aceea2

lucrurile n"au sens /entru el decit in m-sura in care incetea0- de a mai .i 9lucruri:2 o3iecte i0olate2 ireale2 e.emere2 i devin em3leme sau vehicule ale /rinci/iilor meta.i0ice5 * asemenea structur- mental- nu se /oate interesa decit de 9im/ersonal:2 de 9arheti/:2 de categorie5 In orice sector ar
FA

.unciona ca2 nu validea0- decit ceea ce /oate .i omologat /rinci/iilor meta.i0ice2 ceea ce are un model i /artici/- la o realitate ultim-5 )artea de .a- aduce un mulumitor num-r de e6em/le /entru a nu mai .i nevoie de a le re/eta aici5 'e /utem2 deci2 reintoarce la comentariul legendei Meterul Manole2 .-ra avea teama c- 9solicit-m: documentele /e care le menion-m mai 7os2 Icerindu"le s- ne s/un- mai mult decit s/un ele in chi/ .iresc i nemi7locit5 Sim/lul .a/t c- ele sint creaii ale omului arhaic U .ie 3alad- sau mit cosmogonic U le con.er- o vala3ilitate egal-2 dincolo de vicisitudinile 9istoriei: lor5 5!5 Balada Meterului Manole 'ariante balcanice *riginea sud"dun-rean- a 3aladei Meterului Manole2 ie"marcat- de *do3cscu inc- din 1Y 9 2Biserica de la 9urtea de :rge i legenda Meterului Manole0, a .ost de.initiv demonstrat- de Xurt Schladen3ach in studiul s-u din 1Y9$ 1 !ie aro&munlsche Ballade von der :rtabrucAe ?9;ahres3crich des Iraa"stitus .ur rum-nische S/rache:2 I2 +ei/0ig2 /5 9U121@5 (rimitem /e cititori la nota 3i3liogra.ic- /u3licat- la .inele acestui vo;um /entru lucr-rile a/-rute in ultimii cinci0eci de ani5 ,Rn re0umat comod al tim/urilor sud"estice i maghiare2 im/reun- cu o e6/unere succint- a i/ote0elor lui Arnaudov i SRoR relativ la gene0a i di.u0area 3aladei in =alcani2 a dat d5 )ara"costea in studiul Material sud&est&european i 8orm% romaneasc% ?9&5F5&54f dec5 19$22 /5 F19U FF@5 SRoR2 im/reun- cu ali savani2 admite identitatea versiunilor aromane cu cele neogreceti2 indeose3i cu cele din E/ir5 In ceea ce /rivete variantele daco"romane2 SRoR le consider- in ra/orturi .oarte strinse cu cele 3ulg-reti2 dei g-sete c- cel /uin dou- elemente nu se intilnesc decit in cele romaneti 1 anume2 rug-ciunile /e care Manole Be adresea0- lui ,umne0eu ca s- im/iedice sosirea soiei i 03orul de Icar al meterului ?)aracostea2 /5 F2V2 not-@5 Arnaudov2 care a dedicat genealogiei 3aladei" o voluminoasmonogra.ie2 /are a se interesa in /rimul rind de .iliaia variantelor J 9din ti/ul grecesc deriv- 3aladele al3ane0e2 3ulgare i aromane2 din cel al3ane0 i 3ulgar /rovine ti/ul Zir" 3esc J cel romanesc vine de la

3ulgari2 iar cel maghiar de la romani:2 re0um- d5 )aracostea re0ultatele savantului 3ulgar ?/5 F!#2 not-@5 'u /utem 7udeca in ce m-sur- .iliaia aceasta e 7ust-2 dar d5 )aracostea o3serv- /e 3un- dre/tate c9uneori Arnaudov F9 vor3ete de /oligene0-2 ceea ce infirm filiera J iar cind cercetea0r-s/indirea 3aladei in =ulgaria de nord2 tre3uie s- recunoasc- redusa circulaie tocmai in aceast- regiune siava care ar tre3ui sre/re0inte veriga intre nordul i sudul ,un-rii5 9,ac- ar2 .i s- credem /e SRoR2 nu 0ar0avagiii 3ulgari2 ci meterii aromani au 7ucat rolul /rinci/al in crearea i r-s/indirea 3aladei2 atit la noi cit i in sudestul Euro/ei5 SRoR amintete c- toate versiunile romaneti au aceste doumotive 1 22a@ meterii 0idari sint .iine su/erioare5 Manole"este o .iin- su/erioar- ?9genie:@ care are leg-tur- cu divinitatea J 3@ 0idarii sint silii /rin meteugul lor s-"i sacri.ice .amiliile2 de aici soarta lor tragic-5 Ela3orarea acestei conce/iuni nu se /oate imagina decit intr"un mediu de 0idari5 *r2 meseria de 0idar a .ost e6ercitat- in =alcani de c-tre aromanii care se numeau goge. Anali0a lingvistic- a numelui eroului2 Manole, nu /ermite s- veri.ic-m aceast- i/ote0-:5 ?SRoR2 citat de )aracostea2 /5 F2V2 not-@5 intradev-r2 +ogii din Macedonia aromaneasc- erau atit de mult identi.icai cu meseria de 0idari2 incit /entru sir3i i al3ane0i cuvintul aroman goga este tot una cu 0idar: ?)aracostea2 /5 F2$@5 In orice ca02 3alada aceasta a avut o mare circulaie in toate regiunile sud"esticc2 i nu intotdeauna in acelai sens5 ,5 8-0daru reg-sete numele de 9urtea intr"o variant- 3ulgar-2 ceea ce im/lic- o trecere a versiunilor romaneti /este ,un-re5 Im/ortant e .a/tul c- dei 7ert.a 0idirii U aa cum vom vedea mai 7os U este /retutindeni cunoscut-2 legendele crescute din amintirea acestui ritual nu au .ructi.icat /e nivel literar decit in sud"cstul euro/ean2 din 8recia i /in- in Ungaria5 'umai aici i"au c-/-tat ele o autonomie care le"a ing-duit s- circule ca atare i s-"i s/oreasc- tre/tat coninutul e/ic i dramatic5 S- trecem acum in revist- 3aladele sud"estice2 .olosind materialele lui Sartori2 Se3ill/t2 -ineanu2 Xrauss i )aracostea5 >a .i o e6/unere cit se /oate de sumar-2 /entru cdocumentele 3alcanice au .ost deseori /u3licate i re0umate2 iar cititorul /oate g-si citeva indicaiuni su/limentare in notele 3i3liogra.ice5 >ersiunile greceti vor3esc des/re un /od2 /este Arta2 care se

d-rima necontenit in tim/ul no/ii5 intr"o variant-2 se aude vocea arhanghelilor2 care vestete ctre3uie 0idit 9un co/il al oamenilor: /entru ca lucrarea s- /oat- dura5 Se a/ro/ie2 dimineaa2 soia meterului i acesta ii s/une c- i"a c-0ut inelul in temelii5 Femeia se co3oar- s-"1 caute i e 0idit- de vie5 Ea moare 3lestemind /odul2 care de atunci tremur- ca .run0a 115 intr"o variant- in dialectul din
PC

XorR<ra2 e vor3a de $V de meteri i F# cal.e care lucrea0- 0adarnic de trei ani5 Se aude glasul unui duh ?9stihion:@ care le s/une s- 0ideasc- /e soia marelui meter5 )ind a" ceasta inelege c- tre3uie smoar-2 3lestem- /odul s- tremure2 dar ii aduce aminte c- .ratele ei ar /utea trece i el /e acolo i atunci ii ia ina/oi 3lestemul n. intr"o alt- variant-2 din (ra/e0unt2 meterul aude un glas care il intrea3- 1 9ce"mi dai ca s- nu se mai sur/e /odul O: Meterul r-s/unde 1 9mam- i .iic- nu mai /ot avea2 soie da2 /oate g-"i sesc una mai 3un-: ?)aracostea2 /5 F29@5 Se intilnesc i variante mai crude2 3un-oar- aceea culeas- in (racia2 in care meterul2 cind soia co3oar- la temelii s-Zi caute inelul2 ii s/une 1 9inelul eu mi"1 /ort2 dar tu nu mai iei de"acolo Btt * variant- din %eregovina /ovestete cum la cl-direa /odului /este Mostar a .ost 0idit- o igancAceasta avea un co/ii i ceru meterului s-"i lase o cr-/-tur- s-"1 al-/te0e5 Meterul re.u0-2 ins-2 i de aceea /in- la s.iritul secolului trecut se /relingeau /ic-turi /rin cr-/-turile 0id-riei5 22Se mai /ovestete c- meterul2 du/- ce a terminat lucrarea2 i"a .-cut ari/i ca de /asere i a 03urat din in-limea /odului::!5 Pic-turile de la/te care se scurg /rin /iatr- sint cunoscute i in legenda cl-dirii oraului (eshang din =osnia i a /odului /este Struma din =ulgaria 4$5 ,intre variantele 3ulgare2 cea mai lung- /ovestete cum Meterul Manole 0idete de 0ece ani o cetate .-r- s"o /oat- s.iri5 Inelegind c- e nevoie de o 7ert.-2 meterul cere ca toi s- se lege cu 7ur-mint s0ideasc- /e cea dintii nevast- care va veni a doua 0i cu merinde5 El singur ii ine 7ur-"mintul2 dei ii indeamn- soia s- vinture 9 saci cu griu2 s-"i duc- la moar-2 s-"i s/oiasclocuina etc2 i numai du/aceea s- vin-5 )ind a7unge totui la cetate U /entru c- era o .emeie harnici tem-toare de 3-r3at U meterul ii s/une c- a sc-/at inelul de c-s-torie in anul temeliei5 ,indu"i seama c- e 0idit- de vie2 .emeia ince/e s- /ling- i s- i/e5 ,u/- 0idire2 meterul nu mai are cura7ul sse intoarc- a"cas- s- dea ochii cu co/iii5 =alada se incheie ast.el 1 9de aceea2 m-i .rate2 nu"i 3ine

7ur-mint omul s- .ac-2 /entru c- adesea2 m-i .rate2 omul se ineal-: ?)aracostea2 /5 F!2UP F!!2 citind varianta Grevnensco, du/Arnaudov@5 in alte variante2 .inalul este cererea soiei s- i se lase ne0idit sinul ca s-"i /oat- al-/ta co/ilul5 ,ar sint i versiuni in care .emeia 3lestem- /odul s- tremure sau ii 3lestem- soul 9s- n"ai3e /arte de nimic B:5
P:

)u dre/t eu>int au .ost considerate variantele sir3esti /rintre ca/odo/erele literaturii universale5 Ince/utul 3aladei are2 la vecinii sir3i2 o m-reie /e care nu o intilnim in versiunile 3ulgare i greceti5 (rei crai cl-desc de trei ani cetatea Seadarul2 dar o 0in- le sur/- noa/tea lucrarea5 +e sur/- dm voina ei sau /entru c- era silit- O ,eoarece tot ea dest-i"nuie .ratelui celui marc cmunca va .i 0adarnicatita tim/ cit nu vor g-si i nu vor aduce2 ca s- .ie 0idii in temelie2 /e cei doi .rai gemeni2 Stoian i Stoiana5 (rei ani gemenii sint c-utai de credinciosul ,iimir2 .-r- s-"i g-seasc- 'umele gemenilor2 Stoian i Stoiana2 se a.l- in leg-tur- cu ver3al stoiati, 9a sta:5 ,"l )aracostea socotete c- 9e un ocol /rea lung /entru acest 7oc etimologic5 El .ace mai miilt im/resia de anecdot-" ghicitoare decit de /reg-tire /entru sum3rul cu/rins al 3aladei: ?/5 F!9@5 'u im/-rt-im acest /unct dcM vedere5 )-ci nu e vor3a de un 7oc etimologic i2 oricit de lung ar .i ocolul2 el nu de/lasea0deloc centrul de greutate al 3aladei5 )etatea Seadarul se d-rim- necontenit /entru c- la temeliile ei nu au .ost 0idite 7ert.ele /rin e6celen-2 7ert.a arheti/al-2 am /utea s/une5 )-ci .raii Stoian i Stoiana /artici/- ?evident2 /rin magia numelui lor@ la statornicia a3solut-2 la tot ceea ce st% in aceast- lume de alunec-ri i c-deri2 la realitatea ultim-5 Qina dest-muie ca ei2 arheti/ul construciei sem/iterne2 ar asigura Seadarul ui o soliditate a3solut-2 i numai atunci cind toate cercet-rile r-"min .-r- re0ultat ?cum era i .iresc2 .iind vor3a de .iine arheti/ale@2 adaug- c- cetatea s"ar /utea cl-di2 0idind in temeliile ei /e una din soiile meterilor5 )ei trei /rini se leag- /rin 7ur-mint s- nu dest-inuia soiilor hot-rirea lor2 dar numai cel mai tin-r2 8oico2 se ine de cuvint5 Soia acestuia /leac-2 la vremea /rin0ului2 s- ducde mincare2 minat- mai ales de teama ca nu cumva lumea s- cleveteasc- v-0ind /e soacra ei 3-trin-2 o3osindu"se cu merindele /in- la cetate5 *dat- a7uns-2 ince/e s- .ie 0idit-2 .-r- ca s- ineleag- ce se intim/l- cu ea5 'umai cind

0idul ii a7unge la /ie/t ii d- seama c- e ursit- morii i atunci se roag- s-"i lase 9o micu- .ereastr- la /ie/tu"mi de mam- duioas-:2 ca s-"i /oat- al-/ta co/ilul i2 de asemenea2 se mai roag- s- i se lase o .ereastr- i in dre/tul ochilor5 9,e/arte s-"mi v-d locuina i cind mi"or aduce co/ilul \ P i cind mi l"or duce acas- B: 1V 5 \ K >
PJ

In s.irit2 in versiunea maghiar-2 e vor3a de cetatea ,eva2 la care lucrea00adarnic dois/re0ece meteri5 ;ert.irea /rimei soii care va veni a doua 0i de diminea- cu mincarea este hot-rit- de meterul )lemens 'u intervine aici nici o dest-inuire su/ra.ireasc- ?duh2 0in-2 vis@ i nici nu asist-m la 7ur-mintul solemn al meterilor5 )ind a/are soia meterului )lemens2 acesta se roag- lui ,umne0eu s-"i scoat- .iare in drum i s- stirneasc- un uragan5 Iar cind .emeia a7unge la antier2 e" intiinat- de meter de soarta ce i"a .ost h-r-0it-2 9intim/l-"sc ce tre3uie2 dac- viaa cu mine i"a devenit o /ovar-:2 s/une soia5 )o/ilul2 care e de .a-2 ince/e a /linge2 i atunci ea il mingiie2 s/unindu"i c- rnai sint co/ii 3uni2 care il vor leg-na2 i /-s-ri2 care ii vor cinta5 Motivul acesta al co/ilului care devine or.an il reg-sim in .oarte multe variante romaneti i sud"estice2 i asu/ra lui vom reveni2 c-ci e 3ogat in semni.icaii5 ?*r.anul e investit2 in creaiile .olclorice2 cU atri3utele 0eului i destinului lui tragic condiionea0- vocaia eroic- de mai tir0iu@5 P-cat c- aceast- /ateticmingiiere a /runcului de c-tre mama 7ert.it- este urmat- de am-nuntul realist c- meterul nu mai /oate dormi de /linsul co/ilului5 Finalul acesta mediocru risi/ete atmos.era mitic- a legendei 1)5 Pe 3un- dre/tate remarc- d5 )aracostea c- variantele greceti au in comun o serie de elemente e6terioare dramei ?/as-rea care inelege greit mesa7ul meterului c-tre soie2 /-c-leala cu inelul c-0ut in temelii etc5@ J c- cele 3ulg-reti /un accentul /e tr-s-turile realiste ale soiei ?re0istena2 3ocete2 3lestemele@ J cele sir3eti scot in eviden- sentimentul de ruine al soiei ?ce vor 0ice oamenii dac- ar vedea /e 3-"trina soacr- ducind merindele in cetate555@ i iu3irea mamei /entru co/ii J iar cele maghiare sint schematice i realiste ?li/sa elementului iraional U 0in-2 duh2 vis U J a3sena dramei meterului J /linsul co/ilului@5 Fa- de toate acestea2 i re.erindu"ne numai la coerena naraiunii i la echili3rul .ormal2 3alada romaneasc- ni se in.-iea0- hot-rit su/erioar-5 Ea de3utea0- /rintr"un ritual1

c-utarea locului /e care se va ridica m-n-stirea2 in tim/ ce toate celelalte versiuni ince/ cu un act omenesc 0-d-rnicit ?d-rimarea 0idurilor@5 in 3alada romaneasc-2 aa cum 3ine o3serva d5 )aracostea2 Meterul se a.l- i r-mine tot tim/ul in centrul aciunii U in tim/ ce in admira3ila variant- sir3easc-2 3un-oar-2 accentul cade /e soie i /e iu3irea matern-5 Manole /olari0ea0asu"
P@

/r-"i intreaga dram-2 .-r- ca2 totui2 rolul soiei s-"i /iard- autenticitatea i intensitatea5 in tim/ ce in anumite variante 3alcanice soia se 03ate i /rotestea0- in ti/ul romanesc ea ii acce/t- cu resemnare moartea"i ritual-5 In toate celelalte versiuni2 aciunea se incheie /rin 7ert.irea soiei2 sau /rin cuvintele /e care le rostete ea2 sau /rintr"o re.lecie morali0ant- a /ovestitorului ?9de aceea2 m-i .rate2 nu"i 3ine omul 7ur-mint s- .ac-555:@5 =alada Meterului Manole continu-2 ar-tind soarta meterului5 Unii .olcloriti au .ost de /-rere c- aceast- continuare este inutil-2 deoarece drama se istovete /rin 0idirea soiei5 )artea de .a- va ar-ta c-2 dim/otriv-2 /ovestirea soartei lui Manole nu numai c- nu e inutil-2 dar ca ea intregete intr"un chi/ revelator 3alada J c-ci Manole ii reg-sete soia in singurul mod care ii mai era ing-duit2 i anume /rintr"o 9moarte violent-:5 ,5 )aracostea2 com/arind coninutul i e6/resivitatea tuturor variantelor sud" estice2 a7unge la conclu0ia c-2 in 3alada romaneasc-2 legenda i"a reali0at destinul s-u artistic5 +a ca/-tul studiului de .a- se va vedea c- 3alada Meterului Manole are i alte 3og-ii /entru a merita admiraia noastr-5 =alada romaneasc- nu e numai su/erioar- din /unct de vedere al echili3rului i e6/resiei artistice2 ci i datorit- coninutului s-u mitic i meta.i0ic G5 in ea2 str-vechiul mit cosmologic reinvie2 im/reun- cu o serie de consecine i semni.icaii meta.i0ice /e care le vom anali0a mai 7os5 ,e /e acum /utem s/une c- oricare ar .i o3iria 3aladei2 geniul /o/ular romanesc are meritul de a .i 9redesco/erit: mitul central /e care o im/lic- ea i de a"1 .i desco/erit ca intreg iar nu .ragmentat ?cum il g-sim 3un-oar- in celelalte versiuni@5 inainte de a cerceta semni.icaia ritual- i teoria meta8i$ic% ?su3l5 editorilor@ im/licat- in =alada Meterului Ma"
G ,5 )aracostea scrie in leg-tur- cu 3alada in discuie2 intr"un articol /u3licat in 19$22 cu un an inaintea 9omentariilor. . )ei doi autori gindeau inde/endent i /aralel2 dar in consens 1 9)om/arat- cu toate celelalte ti/uri i variante sudZdun-rene2 3alada /l-smuit- la noi i /entru noi se aa0- in chi/ .iresc in .runtea tuturor5 Fa/tul c-2 /otrivit ti/ului nostru romanesc2 ea /une /e /rimul /lan .r-mintarea2 vina i

c-derea tragic- a meterului2 nu aduce nici sc-dere .igurii atit de duioase i umane a soiei5 Soarta amindurora este nedes/-rit-5 Iar .a/tul ctotul este /rivit din /ers/ectiva s.i"ierii l-untrice a meterului2 d- 3aladei ori0ont i ineles adinc:5 ?,5 )aracostea2 7oe$ia tradi"ional% roman%, II2 =ucureti2 Editura /entru literatur-2 19F92 /5 22#@5

PE

nole i in variantele sud"estice2 nu e li/sit de interes un e6amen sumar al legendelor2 o3iceiurilor i ritualelor in leg-tur- cu 7ert.ele aduse la construcie5 Pentru a .acilita orientarea in materialele atit de diverse /e care le .olosim2 am segmentat anali0a noastr- i am gru/at documentele cercetate in .elurite ru3rici 1 rituale de construcie2 rolul co/ilului2 a"legerea locului2 sacri.iciile de su3stituire etc5 'u intotdeauna documentele acestea au .ost ra/ortate la schema2 3ine cunoscut- a 3aladelor sud"estice2 ci ele au .ost inter/retate in ele insele2 /entru semni.icaia lor originar- i autonom-2 socotind c- cea mai nimerit- introducere in meta.i0ica arhaic- im/licat- in Meterul Manole este totui .amiliari0area cu sensul i .recvena acestor o3iceiuri /o/ulare5 .. Legende i rituale de construc"ie Elementele .undamentale ale 3aladei Meterului Manole se reg-sesc i in alte arii .olclorice5 intr"o legend- estonian- se /ovestete c-2 atunci cind se construia cea dintii 3iseric- in Polde2 o tin-r- .at- a visat c- lucrul nu va inainta /in- cind o .ecioar- nu va .i 0idit- de vie i chiar ea se o.eri s- .ie 7ert.it-:5 * legend- ucrainean-2 amintit- de d5 )io"3anu ?/5 1#"U11@2 /ornete de asemenea de la 0-d-rnicirea construciei unei 3iserici2 .iind contaminat- ins- cu alte motive ?lu/ta intre ,umne0eu i diavol2 ivirea tutunului din singele diavolului etc@5 +emnele adunate in tim/ul 0ilei /entru ridicarea 3isericii sint im/r-tiate noa/tea de diavol5 'umai du/- ce c-lug-rul2 cu a7utorul lui ,umne0eu2 deseint- /e diavol i il silete s- care: lemnele2 /oate ridica 3iserica J si numai du/- ce2 tot cu a7utorul lui ,umne0eu2 il stringe /e diavol intr"un ste7ar /in- ii anete singele2 cl-direa /oate dura;Y5 Motivul 3isericii2 care se d-rim- inainte de a i se 7ert.i o .-/tur- omeneasc-2 il intilnim i in Scoia5 S.intul )olom3an se trudea 0ilnic s- ridice o catedral- la Iona2 dar 0idurile se /r-v-leau necontenit5 )erul il vestete c- lucrarea nu se va /utea des-viri decit inmormintindu"se de vie o .iin- omeneasc-2 i ast.el este 0idit2 in temelia catedralei *ran2 tovar-ul s.intuiui@S5 Sint mai numeroase legendele in leg-tur- cu 7ert.ele u"mane necesare construciei /odurilor2 .ort-reelor2 castelelor2 oraelor5 Se3illot2 du/- ce re/roduce documentarea 3alcanic- ?/odul Arta2 cel de /este Mostar2 in %eregovina etc5@ amin"

V teste mai multe legende occidentale2 legate de 7ert.ele aduse citorva /oduri cele3re5 Su3 /odul din &os/orden ?Finister@ a .ost ingro/at un co/il J Pont")allec2 situat Intre )audan i +e Faonet2 a .ost 0idit cu /reul 7ert.irii unui co/il de $ ani2 cum/-rat J in Scoia2 districtul Al<th2 se a.l- o i4ort-rea- cu un /od de a/-rare2 su3 care tradiia s/une c- au .ost ingro/ai trei dane0i i din cau0a aceasta nici un soldat dane0 vr-7ma nu"1 /oate trece J du/- o legend- din +oire"In.eri"enre2 temeliile lui Pont d4*s ar .i .ost ae0ate /e oasele n-v-litorilor 3iruii intr"o mare 3-t-liem. 'enum-ratele .ort-ree2 de asemenea2 au .ost 0idite /este tru/urile vii ale 7ert.elor omeneti5 'ennius /ovestete in a sa 3isto]ia Britonum eh5 1Y cum regele 8ourthigirnus2 voind s-"i construiasc- .ort-reaa ,inas Emris din gara 8alilor2 nu i03utete /entru c- materialele dis/ar a doua 0i5 )ind lucrul se re/eta /entru a treia oar-2 intrea3drui0ii /rin ce mi7loc ar /utea duce la 3un s.irit construcia5 I se r-s/unde 1 s- sacri.ice un co/il .-r/-rini ?or.an O natere miraculoas- O@5 )ercetat de drui0i ca s- l-mureasc- ce cau0- 0-d-rnicete construcia2 co/ilul le cere s- sa/e intr"un anumit loc i g-sesc acolo douvase cu a/-2 doi er/i2 unul al3 i cel-lalt rou etc5215 >om reveni indat- asu/ra motivului 9co/ilului: in leg-tur- cu riturile de construcie5 Alte credine vor3esc de 7ert.ele care au .ost 0idite la temelia monumentelor /u3lice2 turnurilor sau oraelor5 ,-"rimindu"se o /arte din 0idurile cet-ii =reme2 s"a g-sit scheletul unui co/il225 +a intrarea m-n-stirii Maul3ronn s"a de0gro/at scheletul unui om 0idit i se mai cunosc desco/eriri asem-n-toare 2i5 'oul 0id al 'ovgorodului2 du/- o legend- re0umat- de d5 )io3anu ?/5 1V s[5@2 s"a ridicat ingro/indu"se la temelii o .emeie ins-rcinat-5 ,ou- legende s/aniole U una a /unii din (oledo i alta a /alatului din Madrid U re0umate de d5 Po/escu"(elega2 /-strea0- amintirea 7ert.ei 0idirii5 Puntea din (oledo a .ost a doua oar- construit-2 de ast- dat- in chi/ trainic2 0idindu"se in temelii e.igia arhitectului<l. In *rient s"au recoltat nenum-rate tradiii de acest .el5 'u e monument de seam- care s- nu ai3-2 in realitate sau in legend-2 7ert.a lui vie ingro/at- in5 temelii5 )ind se ridica /odul de /iatr- la /oarta oriental- a Shanghaiului2 arhitectul2 v-0ind c- nu /oate ince/e construcia2 .-g-dui 0eiei )erului ca/etele a 2## de co/ii dac- /ietrele vor /utea .i ae0ate aa cum tre3uie5 Qeia a r-s/uns c- nu cere viaa

co/iilor2 dar cPF

vor .i atini de v-rsat5 Aa s"a i intim/lat i 7um-tate au murit rE in Siam2 se ingroa/- oameni su3 un turn nou cl-dit (>. in Mandala<2 victimele sint ingro/ate la temelia /alatului regal2 su3 tron i su3 turn <l. in ;a/onia2 la o mare cl-dire se a.l- un sclav ca .undament2 omorit de /ietrele cele mari2Y5 in Pen7a32 la .ortul SialRot5 era un 3astion care se /r-v-lea necontenit i n"a /utut .i ridicat decit du/- ce2 urmindu"se s.atul unei /re0ic-toare2 s"a 7ert.it co/ilul unei v-duve 2@5 Aceleai credine le intalnim i in America5 (em/lul lui )hi3chas in Sagamo0o st- numai /entru c- la temeliile lui s"au ingro/at oameni de viil#5 In cl-direa marelui tem/lu me6ican al lui %uit0ilo/ochtli sau sacri.icat /ri0onieri;l5 ,e alt.el2 du/- s/usa lui )lavigero2 r-03oaiele vechilor me6icani aveau ca sco/ /rinci/al ca/turarea de /ri0onieri destinai sacri.iciilor :f Aceleai sacri.icii umane la construcii le reg-sim in Poline0ia P4:2 in A.rica (:. Antichitatea cunotea sacri.iciile la construcii5 *raele .eniciene CB, cit i tem/lele sau casele din )anaan i Palestina2 se intemeia0- /e victime ingro/ate de vii ;f Aceleai o3iceiuri la &oma :5 ,u/Malalas2 Ale6andru ar .i cl-dit Ale6andria 7ert.ind o .at- /e care o numise Macedonia J Au"gustus2 la AnRi/a2 ar .i 7ert.it /e .ecioara 8regoria J (i3e"rius2 la marele teatru din Antiohia2 /e Antigona etc5Hs. in Egi/t2 se ingro/au sclavi in cl-dirilMi@5 India modern-$# a /-strat tradiia 7ert.ei umane indis/ensa3ilconstruciei2 care se incadrea0- intr"un intreg sistem geometric i cosmologic a"su/ra c-ruia vom reveni de mai multe ori in /aginile de .a-5 intr"una din legendele vieilor anterioare ale lui =uda 2HataAa, nr5 $Y1 J ediia /ali2 voi I>2 /5 2$F@ se s/une 1 9* mare /oart- 2dvara0 e st-/init- i /-0it- de duhuri 2devata L lit5 0eitate local-@5 Un 3rahman555 tre3uie s- .ie omorit2 tru/ul i singele tre3uie o.erit ca o.rand- 2bcili0 i tru/ul ae0at dedesu3t2 iar /oarta ridicat- deasu/ra lui:5 (radiia aceasta e arhaici /ro3a3il contaminat- de ritualurile /o/ulaiilor anariene ?c.5 sacri.iciul 3rahmanului@2 /entru cnenum-rate alte te6te indiene ne vor3esc de interdicia de a sacri.ica oamenii vii$15 =rahmanismul a ela3orat de alt.el un vast sistem de su3stituiri ale sacri.iciului2 care au dus nu numai la intre3uinarea e.igiilor sau .igurilor din coc-2 in loc de viet-ile rituale2 dar au culminat in tehnicile ascetico"mistice de 9interiori0are a sacri.iciului: $25 Aceasta nu inseamn-2 ins-2 c- credina in necesitatea sacri.iciului

uman n"a avut loc i

PP

in sistemul cosmologic i ritual al indo"arienilor5 Ea se e6/lic-2 aa cum vom vedea2 /rin aceeai str-veche teorie a creaiei i a re/etiiei actelor /rimordiale5 V5 Moartea celui dintii... Elementul dramatic al legendei Meterului Manole U 0idirea /ro/riei sale soii U il reg-sim2 e dre/t2 s/oradic i cu o sc-0ut- intensitate ?ca s- nu mai vor3im de valoare /oetic-@ i in alte regiuni5 Meterul din _inne3urg ii cl-dete in 0id /ro/ria sa .iic-$;5 Sartori amintete i o legend- chine0-$$5 Ma7oritatea legendelor2 du/- cum se tie2 se intalnesc ins- in sud"cstul Euro/ei5 in ceea ce /rivete cel-lalt am-nunt al 3aladei romaneti U /ede/sirea meterului de c-tre domn2 /entru c- s"a l-udat c- e in stare s- ridice o m-n-stire mult mai .rumoas- U il intilnim in legenda cavalerului de Uchtenhagen2 care amenin- de la ince/ut /e meter c-"1 va 0idi dac- nu va .ace cel mai .rumos castel ce"i st- in /utin-5 ,u/- ce meterul ii s.irete castelul din 'eu"enhagen2 il intrea3dac- nu l"ar .i /utut .ace mai .rumos5 Pe 7um-tate in glum-2 meterul r-s/unde a.irmativ i atunci22 inindu"se de cuvint2 cavalerul il 0idete de viu $V5 ,5 Po/es"cu"(elega amintete legenda /alatului din Madrid2 care cu/rinde i ea un .inal tragic al meterului J de team- ca nu cumva s- mai construiasc- ceva asem-n-tor2 regele d- ordin s- .ie or3it2 s- i se taie 3raele i lim3a2 dar il ine ling- ei in /alat iU1 aduce la mas-2 unde ii dau slu7itorii de mincare25 /entru c- nu /oate a/uca nimic G5 in documentul s/aniol ins-2 tragedia meterului nu se datorete orgoliului s-u2 ci temerilor regelui G5 ,ar i in alte tradiii se /-strea0-2 su3 o .orm- alterat-2 motivul 7ert.irii celui care 0idete5 )redina cmeterul moare indat- ce termin- lucrarea e destul de r-s/indit-$O5 in Polonia2 cel care cl-dete ceva se teme s- s.ireasc- i2 de aceea2 las- intotdeauna o mic- cr-/-tur-2 ca s- nu se /oat- s/une c- lucrul e des-virit5 )-ci du/- ce o construcie e gata2
G ,u/- /-rerea noastr-2 tema 9domnitorului r-u: tre3uie a3andonat- din discuiile de s/ecialitate5 Suveranul tre3uia s- se /oarte cu duritate2 /entru c- era singurul r-s/un0-tor de .i6area )entrului unic2 iar Meterul a euat in aceast- o/eraie cosmogonic-5 Argumentul istorico"social2 /re0ent in toat3i3liogra.ia de /in- acum2 tre3uie inlocuit cu altul2 mitologic5
PA

meterul nu tr-iete un an L5 )a orice credin- .olcloric- modern-2 i aceasta /oate avea mai multe

inelesuri i mai multe e6/licaii5 )ea mai comun- ar .i ca meterul s- moar-2 el .iind cel dintii care intr- ?/rin sim/lul .a/t c- e acolo0 intr"o cl-dire a3ia terminat-5 ,ar reg-sim totdeauna aici teama omului de lucrul miinilor sale2 /e care nu se cade s-"1 .ac- des-virit2 /entru c- des-virit nu /oate crea de"cit ,umne0eu5 *3iectele de art- /o/ular- romaneasc-2 3un-oar-2 nu sint niciodat- terminate L li se mai /oate ad-uga un nou ornament2 /ot .i com/letate2 revi0uite2 des-virite5 Un o3iect de art4- se des-virete circulind2 intocmai cum s/oresc i se in.rumuseea0- versurile /o/ulare trecind din gurin gur- J oricine are chemare le /oate des-viri5 Acest ineles al o3iceiului de a nu termina construcia de .rica morii inainte de un an nu e6clude2 de alt.el2 /e cel dintii2 menionat mai sus5 (eama de des-virire /oate s- .ie o .orm- a temerii de moarte5 Pentru c- noiunea de creaie \este legat-2 in universul mental /o/ular2 de noiunea de 7ert.- i de moarte5 *mul nu /oate crea nimic des%virit decit cu /reul vieii sale5 'umai ,umne0eu /oate crea .-r- s-"i s-r-ceasc- sau s-"i diminue0e .iina5 *mul .iind .-/tur-2 .iind el insui creat2 este steril eatit tim/ cit nu"i insu.leete creaia miinilor sale cu 7ert.irea sa sau a a/roa/elui5 ,e aceea un lucru nou .-cut este /rime7dios J este o .orm- a morii2 este ceva care inc- nu tr-iete i nu va /utea tr-i decit a3sor3indu"i un su.let U al /rimei .iine care intr- in contact cu el5 'umai du/- ce a .ost 9cunoscut:2 adic- insu.leit de cineva2 el devine ino.ensiv J trece in rindul lucr-rilor vii sau2 in orice ca02 incetea0de a mai .i o .orm- a morii5 ,B ,e aceea intilnim credina c- cine st-/inete locul /e care se cl-dete o cas-2 moare J ast.el a murit2 s/une tradiia2 st-/inul /-mintului /e ca2re s"a ridicat Moscova$95 (ot aa2 moare curind cel care intrintii intr"o cas- nou- sau trece cel dintii /e un /od nou cl-ditrM#5 Unele credine2 mai evoluate2 s/un c-2 dac- omul nu moare curind2 cel /uin se a3at asu/ra lui o serie de nenorociriV"15 ,e aceea2 in &usia2 cind o .amilie se mut- intr"o cas- nou-2 cel mai 3-trin /-trunde cel dintii"M25 in anumite regiuni din Paci.ic2 inainte de a intra intr"o cas- nou-2 se a0virl inl-untru o.rande sau /reotul /-trunde i rostete rug-ciuniV;5 in =orneo2 cind un rege sau un mare e. lua in st-/inire o casnou-2 se omora un om i cu singelc lui se stro/eau stil/ii i temeliile V$5 9 F5 9el dintii pe care il aduce soarta e menit s% moar% Aa cum /ovestete legenda oraului (eshang din =osnia2 a /odului /este

Struma in =ulgaria2 a celui /este Mostar in %eregovina2 a turnului din )ettinge in Muntenegru2 a /odului Arta din E/ir etc5 in variantele sud"est euro/ene2 a"mintite in /aragra.ul !2 vine chiar soia meterului5 Elementul acesta dramatic redesco/er-2 am s/une2 sensul meta.i0ic al mitului creaiei2 in care e /re0ent- 7ert.a de sine5 =alada sud" dun-rean-2 i indeose3i cea romaneasc-2 adince"te inelesul legendei2 redesco/rind sau reintoreindu"se la i0vorul care i"a dat natere5 )-ci2 in ca0ul Meterului Manole5 soia nu e osindit- s.ie 7ert.it-5 *ricine s"ar .i a/ro/iat in acea diminea- de 0id-rie tre3uia s- .ie sacri.icat5 Acesta era o3iceiul in .oarte multe locuri5 ,ar era un o3icei i in urma lui o .oarte lungistorie2 c-ci e /ro3a3il cse sacri.icau mai degra3- str-ini sau2 in orice ca02 /ersoane in a.ara cor/oraiei 0iditorilor5 in mit ins-2 in acel mit care /recede i r-mine totui necontenit contem/oran istoriei2 7ert.a creaiei nu ora intim/l-toare5 in creaie2 era divinitatea care se sacri.ica /e sine U i in alte e/isoade 52creaturale: din miturile omenirii se sacri.ica2 de asemenea2 .iina cea mai drag-2 cea mai a/ro/iat- J un alt .el de a .ormula 7ert.irea de sine5 Legenda Meterului Manole a redescoperit acest sens str%vechi, meta8i$ic i de aici pathosul ei i neistovita ei polivalen"% care ing%duie cele mai 8elurite interpret%ri artistice ?su3l5 editorilor@5 &edesco/erirea aceasta2 .irete2 nu a .ost dialectic-2 nici voluntar-5 Am-nuntul2 de alt.el2 e de/arte de a avea vreo im/ortan- Im/ortant e numai .a/tul ce6/eriena dramaticromaneasc- s"a reali0at /e anumite niveluri sau la anumite adincimi in care revelarea str-vechiului mit era de la sine ineleas-5 S- nu uit-m 3un-oar- c- .oarte multe sim3oluri i mituri tradiionale au .ost Zredesco/erite: G2 /rin sim/lul act al creaiei artistice2 de nenum-rai scriitori i artiti5 )um lucrurile acestea nu dis/ar dccit /entru ceea ce e mai su/er.icial in noi2 e de a7uns ca cineva s- tr-iasc- /ro.und sau s- contem/ie0e in con.ormitate cu normele2 ca ele s- se revele0e in /uritatea lor /rimordial-5
G (eoria redesco/eririi sim3olurilor2 e6istente in stare latent- in su3contientul colectiv2 milenar2 a .ost a/licatgenial in /ro3lema originalit-ii Iui )5 =rancui2 cu argumente amintite in studiul introductiv Aa aceast- carte5 AC

R. 9opilul i )r@cmul in legendele germane crescute din riturile de construcie2 accentul dramatic nu cade /e .emeie sau mama 0idit- de vie2 ci /e co/il5 Este /osi3il ca aceste legende s- .i .ost /o/ulari0ate datorit- unor

sacri.icii reale2 c-ci2 du/- documentarea lui Sartori2 ld temeliile multor 3iserici s"au g-sit schelete de co/iiVV5 Iitul de construcie ar .i2 in acest ca02 in direct- leg-tur- cu legendele /o/ulare J ceea ce nu le scade2 de alt.el2 valoarea teoretic- ci2 dim/otriv-2 le"o validea0-2 /entru c-2 aa cum /rea 3ine se tie2 ritualul e cea dintii .ormul- a unei conce/ii coerente i generale asu/ra lumii5 Ast.el2 o legend- turingian-2 culeas- in a doua 7um-tate a secolului trecut2 /ovestete c- atunci cind /rimul /rin de +ie3enstein a cl-dit castelul care tre3uia s- .ie reedina .amiliei sale2 a cum/-rat .etia unei ceretoare i a /oruncit s- .ie 0idit- Ia temelie5 )o/ilul minca o /r-7iturU c-ci2 aa cum vom vedea indat-2 victima tre3uia s- acce/te 7ert.a de 3un-voie2 sau2 m-car s- .ie /-c-lit- in aa .el ineit snu se s/erie i s- nu re0iste J ne 8lebilis hostia immoletur U i nu inelegea /rea 3ine ce se intim/la cu el5 'umai cind 0idul ii a7unse la um-r2 s"e rug- s- i se lase o mic- cr-/-tur-5 Micat /in- la lacrimi2 maistorui re.u0- s- continue i /rinul /orunci cal.ei s-"i ia locul5 ,ar nici acesta nu avu cura7ul sduc- la s.irsit 7ert.irea5 Atunci se o.eri ucenicul s"o .ac- i se a/uc- s"o 0ideasc-5 indat- ce se in-l0idul2 co/ilul strig- 1 9Mam-22 inc- te v-d B: ,u/- aceea2 se ridic- in vir.ul /icioarelor i strig- din nou41 9Mam-2 in curind n"am s- te mai v-d B: Iar cind ucenicul /use ultima /iatr-2 se au0i 1 9Mam-2 acum nu te mai v-d deloc B: +egenda adaug- c- nici ucenicul2 nici mama .-rinim- n"au tr-it destul ca s- se 3ucure de r-s/lata do3in"dit- \:G5 >ariante ale acestei legende au .ost culese in %ar02 =avaria2 %annover2 8ottingen2 MecRlen3urg2 *lden3urg V 5 in *lden3urg2 cind se construia un 0id de a/-rare2 lucrarea nu /utea continua i atunci meterii au .ost nevoii s- cum/ere un co/il surdo"mut de la rnaic-"sa i s-"1 0ideasc- de viu Z +egenda se intilnete i in con.inii e6tra" euro/ene5 Un /rin georgian ii construia 0idul de a/-rare al castelului2 dar tot ce :se cl-dea 0iua se d-rima noa/tea5 Preotul /ersan chemat s- l-mureasc- neo3inuita intim/lare declar- clucrarea nu >a /utea inainta decit dac- unicul co/il al unei v-duve va .i ingro/at dedesu3t5V95 in legendele iudaice se /ovestete de un rege care2 voind s- cl-deasc- un5 ora2 a ales un loc /e care
A:

iu U MecteiuB Manole

astrologii l"au socotit nimerit dar numai cu condiia ca

un co/il2 adus de 3un- voie de mama lui2 s- .ie 0idit la temelie F#5 in s.irit2 tre3uie s- reamintim i varianta din 3istoria Bri& ionum, menionat- in C $5 (emele acestor legende /ot .i ast.el clasi.icate 1 a@ co/ilul2 de o3icei surdo"mut sau mai mic de un an2 vor3ete cind e adus la locul sacri.iciului 23istoria Britonum L (huringia@2 dar inima mamei e de /iatr- ?(huringia@ J 3@ co/ilul tre3uie s- vin- de 3un- voie2 cum/-rat de ia /-rini2 indeose3i de la mam- J rareori2 in aceste legende germane2 maistorul ii 7ert.ete /ro/riul lui co/il2 /e care"1 vinde i 0idete cu mina lui ?variant- (huringia@3l5 Sartori2 care a adunat /rintre cei dinii o 3ogat- 3i3liogra.ie a acestor doumotiveF22 a.irm- c9s/iritele41 co/iilor sint mai /uternice i mai e.iciente i de aceea /a0a noilor construcii li se incredinea0- lorL5 Amintete c- la germani su.letul era conce/ut2 /oate incdin tim/ul /-ginismului2 ca un Oindgestalt, iar duhurile caselor se in.-iau su3 .orma \unor co/iim. Frecvena motivului 9co/ilului: de/-ete ins- "cu mult e6/licaia adus- de Sartori i ali etnogra.i2 anume c- \sacri.iciile acestea aveau ca sco/ crearea unui s/irit /rotector al cl-dirii5 )-ci2 intr" adev-r2 reg-sim arheti/ul 9co/ilului: nu numai in mituri i legende2 dar i in alchimie2 in gno0-2 in su/erstiii2 el rea/-rind2 aa cum remarc- ;ung intr"un studiu recent.o2 in anumite vi0iuni neurotice2 vise etc5 Pre0ena unui co/il sacri.icat la o construcie are2 aadar2 im/licaii mult mai "adinei i mai vaste5 )o/ilul e un sim3ol ecumenic al ince/uturilor2 al lucrului nou2 al vieii totale2 al evenimentelor e6ce/ionale2 al tr-iniciei2 al eternit-ii5 Misiunea de /a0nic i /rotector al cl-dirii2 dac- cumva se intilnete in anumite im/re7ur-ri2 nu este decit o degradare a unei conce/ii arhaice 1 insu.leirea construciei se .ace su3 semnul mitic al 9co/ilului: ca s- asigure o/erei nu numai durata, ci i perenitatea. S- reamintim c- i in legendele 3alcanice2 /recum i in cele ruseti2 co/ilul e /re0ent in 7ert.a 0idirii2 .ie c- e sau nu cl-dit im/reun- cu mama5 Prunci Psint sacri.icai i in leg-tur- cu tehnicile metalurgiceFF i cu acelai sco/ 1 a asigura reuita o/eraiei2 a 9insu.lei: ca0anul in care se

to/esc minereurile5 Evident2 intr"un /rodus .olRloric care i"a do3indit autonomia i circuldatorit- in /rimul rind calit-ilor sale /oetice Tcum e 3un-oar- 3alada sir3easc- i romaneasc-@2 /re0ena co/ilului se valori.ic- mai ales /rin elementul /atetic /e care il
AJ

aduce cu sine5 ,ar nici acest element /atetic2 in a/aren- 9/ro.an142 activind adic- direct asu/ra emotivit-ii2 nu e6clude mitul J dim/otriv-2 il reactivea0-5 7athosul, in orice eveniment s"ar de0l-nui el2 /roiectea0- acest eveniment in lumea mitic-5 Iat-2 3un-oar-2 cum se des/rinde din 9/ro.an: i trece in mit soarta co/ilului Meterului Manoie 1 22)o/ilaul t-u2 Pnmcuorul meu2 >a0-"1 ,umne0eu5 (u cum l"ai .-sat in /at2 ,es.-at2 Qinele c"or trece +a el s"or intrece i l"or a/leca gia c- i"or da J 'insoare d4o ninge2 Pe el mi i"o unge J Ploi cind or /loua Pe el B"or sc-lda J >int cind o su.la Mi l"o leg-na2 ,ulce leg-nare2 Pin4 s"o .ace mare:5 )o/ilul Meterului2 /rin sim/lul .a/t c- devine or.an in urma 7ert.irii mamei2 e omologat 0eilor i eroilor 9co/ii"or.ani:"?,ion<sos2 %ermes2 Xullervo etc5@ F i soarta lui incetea0de a mai a/arine omenescului2 ea .iind integrat- categoriei mitice5 Pathosul intim/l-rii tragice nu de0l-nuie numai o emoie omeneasc- ?mila2 indurarea etc@2 ci trans.orm- acest material uman in mit2 asimilind or.anul Meterului celorlali 9or.ani: divini2 care au .ost crescui de 0ine2 leg-nai de vint i sc-ldai de /loaie5 'u mai tim nimic de soarta co/ilului Meterului2 dar eventuala lui 93iogra.ie: nu mai /re0int- nici un interes2 ea ne/utind .i altceva decit re/etirea dramei mitice a eroului de /retutindeni i din toate tim/urile5 Im/ortant-2 in lumea mitului2 este investirea lui cu atri3utele i destinul or8anului, a co/ilului /rin e6celen-2 adic- a co/ilului /rimordial2 in a3soluta i invulnera3ila lui singur-tate cosmic-2 in /er.ecta lui unicitate. A/ariia unui asemenea 9co/il: coincide cu un moment /rimordial 1 crearea )osmosului2 crearea unei
A@

;umi noi2 o nou- e/oc- istoric- ?>ergii@2 o 9via- nou-: in orice nivel al realului A/ariia 22co/ilului: se intim/l- 9in acel \tim/:2 9odinioar-:2 9a .ost odat- ca niciodat-552:2 9atunci: J %b Korigo, in principio, agre. (im/ul mitic este intotdeauna acelai aa cum am v-0ut ceste i tim/ul sacru2 ritual5 9*r.a"4nul: din mit tr-iete cli/a ?intotdeauna aceeai@ a ince/uturilor5 El e singur2 e unicL /rin el2 5sau

contem/oran lui2 iau natere lumile5 El crete nemi7locit in inima elementelor 1 a/-2 /loaie2 vint5 Este2 am /utea s/une2 o re/etare a momentului mitic iniial cind intreaga omenire crete in sinul elementelor cosmice5 ,e aceea2 a/ariia unui asemenea 9or.an: este2 intr"un anumit sens2 o regresiune in cosmogonie i anthro/ogonie5 Iat-2 deci2 cum un element lateral 3aladelor i0vorite din 7ert.a 0idirii2 dei i"ar /utea 7usti.ica /re0ena U /entru 7udecata noastr-2 modern- U /rin insui 4coninutul s-u emotiv i valenele sale estetice2 ne dovedete2 inc- o dat-2 structura sa mitic-5 9Autonomia41 sa e numai a/arent- J c-ci des/rin"70indu"se din drama central-2 se reintegrea0- unei alte structuri mitice5 i nu e deloc intim/l-tor c- structura mitic- in care se reintegrea0- e aceea a 9or.anului:2 adic- o structurcosmogonic- ?9ince/uturile:@5 Pentru c-2 aa cum vom vedea indat-2 3alada Meterului Manole este ca ins-i un /rodus .olcloric de ti/ cosmogonic2 deoarece 7ert.a 0idirii este o imitaie omeneasc- a actului /rimordial al creaiei +umilor5 in leg-tur- cu 7ert.irea co/ilului la temelia unei noi cl-diri U aa cum o intilnim in tradiiile germanice i anele orientale U tre3uie s- amintim c- asemenea sacri.icii aveau loc i in alte im/re7ur-ri5 =un-oar-2 un co/il era 7ert.it /entru a ins-n-toi /e rege FY5 Este vor3a aici numai de o 9trans.u0ie: magic- de singe /roas/-t2 /entru a i reda s-n-tatea i asigura viaa2 sau 7ert.irea co/ilului 9/roiectea0-: /e rege intr"o 9stare: /rimordial- ?su3 semnul arheti/al al 9ince/uturilor:@2 care il vindec- /rin sim/lul .a/t c- il regenerea0- O Sin"tem indrituii s- ne /unem intre3area aceasta i s- ne indoim de validitatea /rimei e6/licaii ?magia singelui PU s-n-tatea@2 /entru c- in *rientul antic se o3inuia ca e.ul unui stat sau al unui ora s-"i 7ert.easc- /ro/riul s-ti .iu de cite ori )omunitatea trecea /rintr"o mare /rime7die5 Fenicienii 7ert.eau co/iii intii n-scui in tim/ul molimelor2 al secetei sau al catastro.elor militarem. )ui .olosea acest singe tin-r O E greu de cre0ut c- 7ert.ele erau aduse ca s- 9im3une0e: un 0eu ?3un-oar-2 cel al r-03oiului@5 ,ac- sacri.iciile acestea aveau o coeren?i toate sacri.iciile sint coerente@2 sensul lor nu /utea
AE

.i de a 9im3una: /e 0eul r-03oiului2 ci de a"1 int%ri, de a"i /romova .ora sacri militar-2 a c-rei 0drenuit- /uin-tate ii ar-tase roadele in catastro.a militar-5 Prin sacri.icarea /rimului co/il avea loc

o regenerare i o s/orire a 8or"ei 0eului2 inv-atul suede0 _aldemar +iungman # o3serv- c-2 de .a/t2 /rimul n-scut era .iul 0eului2 deoarece in Asia .ecioarele4 /etreceau o noa/te in tem/lele Marii Qeie i 0-misleau nu de la soii lor2 ci de la re/re0entanii 0eului ?/reoii2 str-inii etc@5 Aadar2 se sacri.icau2 in tim/ de molim-22 secet-2 mare /rime7die2 copiii $eilor U cu sco/ul de a /romova i regenera .ora sacr- a 9/-rintelui: lor5 ,ar2 intorcindu"ne la intre3area de adineaori2 acest sacri.iciu aducea /ur i sim/lu o in.u0ie magic- de .or- ori restaura in toat- /lenitudinea ei .iina regelui sau a 0eului O (otul ne indeamn- s- credem csacri.iciul co/ilului avea ca sco/ o restaurare2 o reintegrare in momentul iniial al 9ince/utului:5 *rice sacri.iciu2 in el insui2 se /etrece 9in acel tim/4.2 adic- la ince/ut2 in realitatea /rimordial- a mitului5 &egele sau 0eul este 9/roiectat: /rin rit in acel moment iniial in care a a/-rut /entru intiia oar- in glorioasa /lenitudine a .orelor sale5 9)o/ilul: im/linete aici .uncia sa arheti/al- 1 tot ce se .ace su3 semnul s-u2 se .ace in /erenitate /entru c- se ".ace la 9ince/utul tim/urilor445 in .ond2 se /oate vor3i in leg-tur- cu toate aceste rituri de o 9etern- reintoarcere: la ceea ce a .ost la ince/ut2 de o reluare a mersului lumii2 de o reincepere a )reaiei G5 ,e cite ori se intim/l- ceva grav2 care ameninintegritatea 'aturii sau a colectivit-ii2 nu se im/linesc aciuni rituale /entru a repara ceea ce s"a greit \U ci2 /rin magia ritului2 se reia totul de la inceput, adic- se re/et- )reaia lumii5 Unui 0eu o3osit i in.rint nu i se trans.u0ea0- /ur i sim/lu singe /roas/-t U ci i se indicsemnul su3 care se /oate regenera2 redevenind ceea ce a .ost el 9la ince/ut:5 Ideea aceasta creatural- o reg-sim deci in 5toate ritualele amintite in /aragra.ul de .a-5 * cetate se /r-3uete J un co/il 7ert.it su3 0idurile ei o .ace s- dure0e5 Un rege agoni0ea0- J 7ert.a unui co/il ii restaurea0- /lenitudinea iniial-5 Se4ceta 3intuie2 reintorcind lumea in haosul de dinaintea )reaiei J co/ilul 7ert.it reactuali0ea0- )reaia2 o .ace din nou s%
S &einnoirea creaiei este una dintre temele /re.erate ale lui Mircea Eliade2 dac- nu chiar tema .undamental-5 E o chestiune strict mitologic- /e care autorul a re.ormulat"o2 in s/irit .ilo0o.ic in str-lucitorul eseu2 #n am%nunt din 7arsi8al. AL

8ie pre$ent% ?seceta aduce cu sine o regresiune in amor.2 in ne"cultivat2 in /re".ormal2 deci in haos@5 )atastro.a militar- dovedete o e/ui0are a .orei 0eului r-03oiului J sacri.icarea /rimilor n-scui2 a

inii co/iilor 0eului2 .ace /e acesta s- retr-iasc- momentul /rimordial al /er.ectei sale /lenitudini5 (oate aceste e6em/le dovedesc c- nu e vor3a numai de o 9trans.u0ie de /utere:2 ci de o o/eraie mai vast-2 de reintoarcerea la arheti/al2 o/eraie care aduce du/- sine2 in chi/ .iresc2 regene"X r-rea 0eului sau a regelui2 sau statornicirea cl-dirii5 >oim s- s/unem c- mentalitatea arhaic- lucrea0- de /redilecie cu intregul, iar nu cu p%r"ile. : /etici2 a cir/i2 a ad-uga2 a corecta U sint o/eraii de o minime.icien-5 +ucrul cel mai sigur este reintoarcerea la momentul )reaiunii2 re/etarea singurului act creatural care contea0-2 la /rototi/ul tuturor celorlalte acte divine5 (endina aceasta2 trans/arent- atit in ritualele mai sus amintite cit i in nenum-rate altele2 nu e li/sit- de semni.icaie2 considerat- in ea ins-i5 ,emonstrea0-2 inc- o dat-2 setea de real2 de ontic2 a omului arhaic5 ,emonstrea0-2 mai ales2 setea omului arhaic de a retr-i intregul, de a se reintoarce in 9acel tim/: crucial cind unitatea realului a .ost des/icat- in miliarde de .ragmente /rin actul )reaiei5 )-ci2 ori de unde am /leca2 de la anali0a oric-rui rit sau su/erstiie2 desco/erim aceeai vocaie meta.i0ic- a omului i aceeai nostalgie a /aradisului /ierdut5 Y5 *ubstitute i obiecte(( )u tim/ul2 sacri.iciul uman la construcii i lucruri .a3ricate a .ost inlocuit cu sacri.icii animale5 Este .aimoasa micare de translaie c-tre 9su3stituire:2 care marchea0- o eta/- in evoluia mental- a omenirii i un /as c-tre autonomia sa cosmic-5 * .a0- intermediar- o g-sim in luarea um3rei2 o3icei r-s/indit inc- in 0ilele noastre2 mai ales in =alcani5 )el c-ruia i s"a m-surat um3ra i m-sura a .ost 0idit- in temelie moare curind5 E mai /uin vor3a aici de un su3stitut al sacri.iciului uman2 cit de un eu.emism5 in unele locuri2 se ingroa/- oase sau cranii omeneti J asa4 se /etreceau lucrurile in India i in arhi/elagul indian i multe m-n-stiri din Siam i )am"3od7e au la temeliile lor oase de oameni 15 in =asara3ia de P 2 nord se o3inuiete i ast-0i s- se 0ideasc- 9in cl-direa nouKl un os de vietate casnic-2 cu /re.erin- ins- os de om: ,<. Adev-ratul su3stitut ince/e ins- cu sacri.iciile de animale5 in ,ane" YF ' E marca se crede c-G su3 .iecare 3iseric- tre3uie s- .ie ingro/at de viu un cal n. in India veche se sacri.ica2 la .acerea altarului2 un 3ou negru sau un a/ al3 $5 *ile se 7ert.eau mai ales in *rient5 Se sacri.icau de asemenea ciini2 /isici2 /-s-ri i chiar i er/i n.

inc- in anul 1YF#2 tinerele /erechi nu voiau s- se c-s-toreasc- in noua /rim-rie din 'euville )hant d4*isel2 dac- nu se t-ia un coco F5 in &omania se o3inuiete s- se taie un coco la cas- nou-5 in *rientul a/ro/iat se sacri.ic- animale la /unerea temeliei 4 sau se re/etsacri.icul chiar /e /ragul casei noi Y5 in %eregovina2 in 1Y 22 cind ,edaga (chengitch a /us temeliile unui /od2 a 7ert.it /e .iecare les/ede de .ond o oaie neagr-2 iar su3 .iecare /iatr- de unghi a ae0at un ducat $5 *3iceiul de a stro/i cu singe o cas- nou- e inc- .oarte 6-s/inditsu5 Un /rover3 scoian s/une 1 9I. <ou Lant the 3ridge to stand the .lood2 2 +a< the .oundation4 meng Later and 3lood5: SI (oate acestea converg c-tre aceeai e6/licaie 1 construcia nu /oate dura dac- nu e 9insu.leit-:2 dacnu i se con.er- un su.let U .ie el de om sau de animal5 9>iaa: i se /oate insu.la uneori nu numai de c-tre cineva care o are in mod v-dit ?adic-2 am s/une2 de c-tre cineva care /entru 7udecata noastr9tr-iete:2 ci aceast- 9via-: ii /oate .i transmis- direct din centrele care au /rimit"o la rindul lor /rin /artici"/aie 1 3un-oar- oasele de oameni sau de animale2 aa cum am v-0ut c- se intim/l- in India2 )am3odge2 &omania etc5 *asele acestea sint inc-rcate cu putere, aadar /ot 9insu.lei: la rindul lor o construcie i ii /ot da via- i durat-5 Acelai lucru ii /oate .ace aurul2 /rin tot ce aduce el cu sine din nivelul solar c-ruia ii a/arine 1 .or-2 durat-2 eternitate5 in Me6ic2 se /un la temelii aur2 argint i /erle Y22 toate su3stane inc-rcate cu .ore cosmice5 in Polonia i =elgia se /un la cele /atru coluri ale temeliei ier3uri ver0iY;5 in alte locuri2 se mai /un ou-2 /iine2 vin2 sare2 la/te2 untdelemn etc5Y$5 Firete2 o 3un- /arte din cei ce .ac asemenea o.rande nu"i amintesc de ce le .ac5 Sau2 /e atunci cind ii aminteau2 le .-ceau ca un /rinos adus duhului local2 9nout-ii: etc5 ,ar sensul /rimordial al o.randelor vegetale2 ca i al celor animale2 era acelai 1 /romovarea construciei in rangul 9.-/turilor:2 al e6istenelor care durea0-2 care tre3uiesc deci 9insu.leite:2 .ie /rin su.le"
A9

tul sau singele 7ert.ei2 .ie /rin 9/uterea: insu.lat- de anumite su3stane ?aur2 /erle2 alimente@ sau e.igii m. Am vor3it de mai multe ori /in- acum de 9insu.leirea444 unei construcii /rin sacri.icarea unei .iine vii5 (re3uie s- s/unem c- nu aceasta este i/ote0a la care s"au o/rit etnogra.ii i .olcloritii cind au voit s- e6/lice originea si sensul unor asemenea rituale5 S"au .ormulat mai multe e6/licaii2 care au circulat vreme indelungat- ?unele mai circul- i ast-0i@ datorit- /restigiului tiini.ic al

autorilor2 dei2 du//-rerea noastr-2 sint ori inconsistente ori insu.iciente5 =un-oar-2 (<"lor2 si du/- el 8ai4do02 i in /arte i SartoriY?i cred c- sco/ul urm-rit /rin sacri.iciile de construcie este s- se trans.orme su.letul victimei intr"un demon /rotector5 Pe 3un- dre/tate re.u0- _estermarcRP s- acce/te aceast- e6/licaie J /entru c-2 s/une inv-atul .inlande02 9.antoma: celui sacri.icat anevoie s"ar /utea trans.orma intr"un geniu tutelar al /ro/riilor s-i asasini5 * a doua i/ote0- care s"a 3ucurat U i Sd 3ucur- inc- PU de o mare /o/ularitate2 este aceea a lui Sartori2 acce/tat- in /arte i de _estermarcRYY2 anume c- 2o construcie su/-r- duhul locului si el tre3uie im/-cat /rintr"un sacri.iciu5 I/ote0a aceasta ar /utea .i luat- in consideraie dac- ea ar e6/lica totalitatea sacri.iciilor de construcie5 *r2 cum vom vedea indat-2 e6istsacri.icii de construcie in care nu /oate .i vor3a de un duh al locului ?3un-oar-2 cind se lansea0- o cora3ie sau se a/rind .ocurile su3 ca0anele metalurgice@5 )raLle< i2 in /arte2 _estermarcRY[ cred c- sacri.icul se d ut orete s/aimei omului /rimitiv de ceva 9nou:5 ,ar am v-0ut ?C V@ c- 9ceva nou: /oate insemna .oarte multe lucruri /entru omul culturilor arhaice5 Un lucru nou /oate .i o .orm- a morii2 daiorit- ins- altor motive decit cele /e care le consider- antro/ologul engle05 in s.irit2 _estermarcR2 du/- ce ader- intr"o oarecare m-sur- la i/ote0ele lui Sartori i )raLle<2 a7unge la conclu0ia c- ma7oritatea acestor rituale converg c-tre un sacri.iciu de su3stituire2 un om e ucis ca s- sca/e /e ceilali9#5 Evident2 a.imaia aceasta2 /rivit- in sine2 e adev-rat- J in orice sacri.iciu2 cineva e 7ert.it ca s- sca/e /e ceilali5 ,ar o asemenea a.irmaie nu e6/lic- structura sacri.iciilor de construcie5 'u e6/lic-2 in .ond2 a/roa/e nimic2 c-ci su3 aceast.ormul- general- /ot .i gru/ate un num-r considera3il de acte religioase i credine eterogene5 ,aclucrurile ar .i atit de 5sim/le /e cit crede inv-atul .inlande02 atunci /re0ena 9co/iilor: ?C F@ n"ar avea nici un rostJ alegerea locului ?ve0i
AA

mai 7os C Y@ ar .i inutil- si ar r-mine .-r- nici un ineles structura cosmogonica tuturor sacri.iciilor dGe construcie5 in .ond2 dac- totul s"ar reduce la 97ert.irea unuia /entru a sc-/a /e ceilali442 aceast7ert.- ar /utea .i .-cut- oricumL am asista2 cii alte cuvinte2 la o anumit9li3ertate: a schemei sacri.icate +ucrurile se /etrec2 ins-2 tocmai contrariu 1 toate aceste sacri.icii

/re0int- o structursimilar-2 structur- uor omologat- cu sacri.iciul /rimordial care a avut loc la )reaia lumii555 )it de neindestul-toare sint e6/licaiile inv-ailor mai sus amintii se va inelege cu cit vom inainta in comentariul de .a-5 Sacri.iciile de construcie au ca sco/ 9insu.leirea: cl-dirii sau o3iectului construit2 dar aceast- 9insu.leire: nu se .ace oricum ?adic-2 7ert.indu"se /ur i sim/lu o .-/tur- vie@ ci se .ace in con.ormitate cu un model divin2 re/etindu"se actul iniial al )reaiei5 )u alte cuvinte2 sensul originar al acestor sacri.icii nu era 1 se 7ert.ete pentru ca s- se insu.leeascun lucru U ci 1 se 7ert.ete /entru c- aa s&a 8%cut la inceput , eind au luat natere lumile i /entru c- numai aa se insu.leete un lucru i i se con.er- realitate si durat-5 Evident2 sensul acesta originar a .ost in cele mai multe ca0uri uitat5 ,ar /re0ena lui e /retutindeni identi.icat- J in 9c-utarea locului: f in .recvena 9co/ilului:2 in omologarea 0idirii casei cu .acerea +umii etc5 >om vedea indatc- 9insu.leirea142 ea ins-i2 nu este o credin- sim/list-2 e6/lica3il- /rintr"un animism general omenesc ?animism care2 in acest sens general2 n"a e6istat niciodat- in realitate@2 ci se incadrea0- intr"o teorie mai vast-5 Pentru a .ace inteligi3il- aceast- incadrare2 s- e6amin-m o nou- serie de .a/te5 Am amintit /in- acum rituale2 su/erstiii si legende in leg-tur- cu construciile ?3iserici2 orae2 /oduri2 case2 str-0i etc@5 Intilnim sacri.icii identice ?7ert.irea unui om@2 3un-oar-2 la deselenirea unui teren virgin 912 sacri.icii in care identi.ic-m nu numai teama de 9ceva nou:2 ci in /rimul rind un act de creaie i organi0are2 similar actului /rin care haosul a .ost trans.ormat de c-tre 0ei in )osmos ?c.5 ritualele de 9luare in /osesiune: ?C 1@5 In insulele Fid7i2 se im/linesc aceleai sacri.icii la o cas- nouca si la lansarea unei 3-rci noi 9I5 Se sacri"
G (ema 9locului nou: este s/eci.ic- tuturor miturilor 9de intemeiere:2 aa cum a demonstrat Ehade in As/ecte ale mitului i2 mat ales2 in !e la =almo>is la +henghis(3an, ca/itolul 'oiei odul !rago i vin%toare% ritual% .

Y9 .ic- luntrilor noi i in insulele Solomon2 in 'oua 8eorg7e etc5 9,5 >iRingii legau Un sclav de t-l/ici2 /entru ca chila cor-3iei noi s- .ie inroit- de singe M5 )ind2 in 1 Y$2 3eiul de (ri/oli a lansat un nou vas de r-03oi2 un sclav negru se a.la legat de /rora vasului : ;5 ,ar cele mai semni.icative e6em/le in aceast- /rivin- se intilnesc in clasa sacri.iciilor umane i animale2 im/linite ca s- se .ac- s- curg- a/a intr"un eleteu Pro.esorul Pr0<lusRi a colecionat nenum-rate documente din .olclorul unei ina/oiate /o/ulaii indiene /re"

ariene2 Santali#F5 Ele nu se /ot e6/lica decit dac- sicri.ieiul uman e im/linit4cu un sco/ 9crea"tural4" 1 /e de o /arte2 imitaia gestului /rimordial2 al )reaiei2 care .ace ca toate lucrurile s% 8ie, i s- .ie aa cum le este rinduiala2 deci i eleteul s- ai3- a/- mult- si 3ogat- J /e de alt- /arte ?tot gest 9creatural:@2 insu.leirea eleteului2 trans.ormarea lui dintr"un ;ucru mort sau agoni0ant2 intr"un lucru viu5 )um nimic nu /oate dura decit in m-sura in care are via- i su.let2 adic- in m-sura in care este .-cut aa cum a .ost .-cut )osmosul U nici eleteul nu"i /oate rec-/-ta .uncia lui .ireasc-2 viaa i su.letul lui2 decit dac- i se con.er- toate acestea /rintr"un sacri.iciu2 /rintr"un ritual de translaie a vieii i su.letului 7ert.ei5 Ast.el se e6/lic- de ce 3-rcile au desenat la /ror- ?de e65 in Egi/t@ un ochi omenesc5 'u este numai un su3stitut U dac- cumva este unul U al 7ert.ei umane5 Este 9insu.leirea: 3-rcii2 integrarea ei in ordinea lucrurilor vii2 organice5 * 3arc- /rev-0ut- cu un ochi este trans.ormat- intr"un cor/ omenesc J are 9via-:2 are 9su.let: J are2 deci2 putere, aa cum au lucrurile vii i insu.leite2 i /uterea aceasta o .ace s- e6iste i .c- dure0e5 Sacri.iciul uman e /re0ent in /ragul oric-rei activit%"i ini"iale aadar2 ori de cite ori se re/et- gestul )reaiei5 ,e aceea2 du/- s/usele lui Plutarch2 sacri.iciul uman e necesar reuitei metalurgiei9 5 Am ar-tat intr"un studiu /recedent[Y leg-turile organice intre tehnicile metalurgice i cele o3stetrice J ca0anul de to/it minereul este asimilat matricei2 minereurile sint numite 9em3rion:2 aciunea /rin care se do3indete metalul din minereul 3rut este similar- 52coacerii: sau trans.orm-rii 9em3rionului: in 9co/il: etc5 Metalurgia este o tehnic- 9creatural-:2 ea nu insu.leete2 e dre/t2 minereurile2 /entru cele 9tr-iesc: su3 .orma de em3rion in marea matrice teluric- ?Magna Ma"
9#

tcr c /-mint@2 dar le maturi0ea0-2 le gr-3ete creterea organic-2 trans.ormarea lor dintr"un lucru 9neco/t44 intr"unui 9co/t: i ca atare cola3orea0- cu 'atura2 o continu- i o des-"virete ?intocmai ca agricultura U" care i ea e ineleas-2 inc- in sec5 S>I;I2 ca o des-virire a 'aturii@5 'u numai tehnicile metalurgice im/lic- necesitatea sacri.iciilor umane ?in .oarte o3scure /ractici metalurgice se .olosesc .oetui2 ca i cum s"ar .i incercat /aci.icarea 9mamei: telurice /rin o.rande cores/un0-toare minereurilor"em3rion care ii sint r-/ii inainte de tim/@2 ci i deschiderea minelor5 ,e aceea se crede2

in .oarte multe /-ri2 c- cel care desco/er- o min- moare .oarte curind5 Este un teritoriu 9haotic:2 care se trans.orm- in )osmos J sau2 este un 9organism: ?mina este asimilat- in .oarte multe tradiii uterului teluric@ care nu /oate dura decit in m-sura in care r-mine viu J i un lucru viu tre3uie s- ai3- su.let ,ac- oamenii nu insu.leesc mina /rintr"un sacri.iciu2 mina ii do"3indete ea singur- acest su.let2 luindu"1 de la /rimul om care intr- in ea5 )-ci2 dac- incerc-m s- ne in.-i-m universul aa cum il gindesc oamenii culturilor arhaice2 a7ungem la conclu0ia c- 9lucrurile .-cute44 au sete de via- si durat- J odat- .-cute2 ele vor s- dure0e i dac- omul nu le a7ut- s- dure0e /rintr"un su.let /e care li"1 o.er-2 ele si"1 smulg singure2 sor"3indu"1 de la /rimul muritor care intr- in atingere cu ele5 Este un soi de vam/irism al lucrurilor .-cute de mina omului J dei nu a/arin vieii2 ele vor s- se integre0e ei Este un asalt al lumii nu anorganice U /entru c- i aceasta2 /entru omul arhaic2 are via- U ci al 9lumii .a3ricate:2 c-tre via-2 c-tre insu.leire i durat-5 *mul nu e /resat numai 9de sus:2 ci i 9de 7os:2 din lumea /e care o .ace el2 o aduce el in .iin-5 ,e aceea tot ce e 9nou442 ce e necunoscut2 e /rime7dios5 Pentru c- /rin sim/lul act al contactului sau cunoaterii2 o3iectul necunoscut ca/-t- .iin- i e insu.lat in dorina de a dura5 Acest /rim contact e .atal2 c-ci tre0indu"se la starea de .iin-2 o3iectul2 /in- atunci ine6istent /entru c- nu era cunoscut2 92vrea: D% dure0e i ii e6trage viaa vidind /e om de a sa5 Este .oarte greu de 9reali0at: o asemenea conce/ie a Iu" P mii im/re7muitoare2 ins- ne"am /ro/us s- valori.ic-m viaa aa cum i"o in.-iea0- omul arhaic5 intr"o asemenea imagine a lumii2 aa se com/ort- 9o3iectele manu.acturate: i aa simt2 voiesc i gindesc ele5 91 95 :legerea locului i consacrarea 9entrului Alegerea locului /e care se va ridica 3iserica2 oraul sau casa se .ace cu o deose3it- gri7-5 * seam- de legi i /rotocoale geometrice tre3uiesc indestulatem. Ast.el2 ince/utul 3aladei noastre amintete c- 1 Pe Arge in 7os2 Pe un mal .rumos2 'egru >od- vrece )u tovar-i 0ece555 Merg cu toi /e cale S- aleag-"n vale +oc de M-n-stire i de /omenire5 5 +ocurile nu se aleg la intim/lare5Znici du/- motive /ro.ane U .rumusee2 sanitare2 strategie etc5 Pretutindeni se ine seam- de un canon geomantic sau magic ?du/- cum 9teoria:4 im/licat- in acel canon este coerent /-strat- sau degradat- /rin in.antilismele atit de .recvente la /o/oarele 9/rimitive:@ m. >iet-i de tot .elul im/linesc rolul de a valida alegerea locului destinat unei

anumite construcii5 Ast.el2 estonienii /un /e aria unde voiesc s- ridice un gra7d ier3uri i 0drene J dac- se adun- .urnici negre2 e semn 3un J dac-2 dim/otriv-2 vin .urnici roii2 e semn r-u2 iar dac- in trei 0ile se g-sesc su3 ele viermi2 e semn 3un m. Sartori 2op. cit., /5 $2 nota@ a adunt o imens3i3liogra.ie in leg-tur- cu validarea /rin tot .elul de animale a locului destinat unei construcii sau ae0-ri omeneti5 In Ucraina se /une /iine i a/- J dac- r-min intacte /in- a doua 0i2 locul c 3ine nimerit F Aceeai credin- la volhinieni2 acetia /un /iine2 sare etc5 i atea/t- nu o 0i2 ci 2U! 0ile IU;5 In A.rica2 lucrurile se /etrec tocmai invers5 (ri3ul Maravi ?la r-s-rit de lacul '<assa@2 3un-oar-2 consult- in acest chi/ duhul locului care se a.l-2 ca de o3icei2 ling- un /om J se /une /uin- .-in- la r-d-cina /omului i dac- 2$ de ceasuri .-ina r-mine neatins- e semn c- duhul a res/ins alegerea .-cut- i atunci se caut- altullm. In India2 se crede c- de multe ori divinit-ile locale2 chtoniene2 se intru/ea0- in cor/ul arhitectului in tim/ul /l-nuirii sau construciei casei i a/oi dis/ar J de aceea e nevoie de sacri.icii !UV9 ,ar aceastcredin- este ori degradat-2 ori /aralel- conce/" 92 iei generale care st- la 3a0a geometriei i des/re care ne vom ocu/a indat-5 In continuare2 3alada ne in.-iea0- intilnirea lui 'egru"4>od- cu acel 93iet cio3-na2 din .luer doina: 1 i cum il vedea ,omnul ii 0icea 1 9Mindre cio3-na ,in .luer doina B Pe Arge in sus )u turma te"ai dus2 Pe Arge in 7os )u turma ai .ost2 'u cumva"ai v-0ut Pe unde"ai trecut2 Un 0id /-r-sit i neis/r-vit2 +a loc de grindi +a verde"aiuni O: 9=a2 ,oamne"am v-0ut Pe unde"am trecut Un 0id /-r-sit i neis/r-vit2 )iinii cum il v-d +a el se re/ed i latr-"a /ustiu i url-"a moriu:5 )it il au0ea ,omnu"nveselea i curind /leca2"S/re 0id a/uca555 Este destul de o3scur- aceast- c-utare din /artea ,omnului a 0idului 9/-r-sit i neis/r-vit:45 >oia el cu tot dinadinsul s- continue incercarea unui /redecesor2 des/re care 3alada nu ne s/une nimic O I se /-reau sorii de i03ind- mai siguri dac- relua o aciune intreru/t-2 dacincerca s- integre0e o/era lui unei anumite tradiii O Sau2 aa cum inter/retea0- d5 )aracostea2 elementul acesta este introdus /entru a"int-ri atmos.era .atidic- a 3aladei2 adic- este o creaie ce ine de structura estetic- a materialului2 iar nu de im/licaiile sau reminiscenele sale meta.i0ice i rituale O Pentru co3iceiul este tocmai

contrariul 1 urmele vechilor cl-diri sint ne.aste i 9! locurile acelea tre3uiesc ocolite5 ,ac- o cas- se ridic- /e un teren unde a lost cindva o construcie2 oamenii mor lul@5 Aceeai temere de: locurile cindva um3late i a/oi c-0ute in /-r-ginire e6/lic- de ce in Ucraina i aiurea nu se inal- o cas- /e un .ost drumm. (emere uor de ineles2 de alt.el 1 /entru c-2 \dac- intr"un anumit loc au .ost cindva ae0-ri omeneti i ast-0i n"au mai r-mas decit ruine2 inseamnc- acele ae0-ri n"au /utut dura2 .ie /entru c- au .ost greit alese sau nemulumitor sancti.icate /rin rituri2 .ie s"a intim/lat acolo o anumit- dram-2 care a inhi3at v-0duhul cu .iine nocive2 .atidice5 In orice ca02 nu e /rielnic- o reluare U care2 de .a/t2 este intotdeauna un act de crea"ie U a unor aciuni euate5 &e/etarea2 integrarea se .ace intotdeauna in sens /o0itiv5 Se imitaceleai i aceleai acte creaturale2 victorioase2 s/ornice5 intreaga via- a omului este2 in realitate2 o continu- reluare a iinor gesturi /rimordiale U reducti3ile la citeva arheti/uri U Pdar .iecare din ele este intr"un anumit sens o theo/hanie In India2 3un-oar-2 imensa /luralitate a actelor umane se reduce la theo/hania solar- sau a lui Agni2 0eul /rinci/iu al .ocului5 :)ele mai neinsemnate gesturi umane2 ca i cele mai res/onsa3ile aciuni rituale2 sint su3sumate aceluiai model cosmic 1 trecerea /rinci/iului din .a0a nemani.estat- in cea mani.estat-2 theo/hania5 )a s- ne reintoarcem la ceremonia alegerii locului .avora3il construciei2 ne amintim c- intr"unui din E>empla tradus de 8astcr2 astrologii au .ost chemai ca s-"i dea /-rerea2 asu/ra regiunii unde regele se hot-rise s- inale o cetate5 Astrologii2 sau mai /recis geomancienii2 sint indis/ensa3ili in asemenea o/eraiuni5 in India2 22inainte ca o singur- /iatr- Ks% .ie ae0at-555 astrologul arat- ce /unct de temelie se a.l- \e6act deasu/ra ca/ului ar/elui care susine lumea5 Meterul "0idar ii .ace un -ru din lemnul unui ar3ore Ohadira, i cu \o nuc- de cocos 3ate -ruul in /-mint e6act in acest /unct2 ast.el ca ea sse in.ig- i s- .i6e0e 3ine ca/ul ar/elui: 1U=5 * /iatr- de temelie 2padma&sila0 este ae0at- deasu/ra -ruului5 */eraia aceasta2 .-r- indoial-2 este im/linit- cu sco/ul de a evita cutremurele de /-mint2 /rovocate de mic-rile ca/ului ar/elui su3teran2 care susine lumea ?Shesha2 Ananta2 Ahir =udhn<a2 Ahi">rtra@ m. Intr"o 3alad- culeas- la ,elhi2 9=alada stil/ului de .ier:2 se s/une lim/ede c- -ruul str-/unge ca/ul ar/elui2 iar cind e scos 9deodat- cutremure clatin- cim/ia:

5 Unul din eroii 3aladei2 un 3rahman2 intrea3- 1 9)um ar indr-0ni un muritor s- dea &egelui er/ilor o lovi" (/. tur- mortal- O: sau2 cu alte cuvinte2 aa cum se intrea3- Paul Mus 1 9)um e /osi3il ca .iecare cas- s/oat- .i ae0at- e6act deasu/ra ca/ului ar/elui mitic2 susin-torul lumii O: +a aceste intre3-ri2 Ananda )oomarasLami r-s/unde amintind c- 93uricul /-mintului41 2nabih pnthFyah0, su3 care se a.lar/ele susin-tor al lumii2 9nu este un loc situat to/ogra.ic2 ci un loc in /rinci/iu2 a c-rui i/ote0/oate .i considerat orice 9centru: 3ine sta3ilit i consacrat5 in acest sens2 i intocmai cum 8orma humanitatis e /re0ent- in orice om2 .orma unicului ar/e este o /re0enactual- oriunde un 9centru: a .ost ritual determinat m. Intr"adev-r2 dac- orice act de luare in /osesiune sau de construcie este imitat du/- arheti/ul cosmic al )reaiei +umii2 atunci acest act tre3uie s- ai3- loc in 9centrul: lumii2r2 deoarece2 du/- multe tradiii ?amintite in cartea noastr- 9osmologie i alchiviie babilonian%0,#, )reaia a ince/ut dintr"un centru5 ar/ele teluric odihnete incol-cit su3 /-mint2 ins- 5ca/ul lui se a.l- e6act in centrul /-mintului5 )onstrucia oric-rei case im/lic- str-/ungerea ca/ului marelui ar/e2 aadar /resu/une crearea rituala 9centrului:5 Evident2 s/aiul in"care are loc 4acest 9centru: nu e s/aiul nostru2 /ro.an2 /entru caltminteri ar .i cu ne/utin- multi/licitatea 9centrelor: J or2 atit indienii cit i celelalte /o/oare care cred c- .iecare cas- /e care o construiesc se a.l- e>act in 93uricul /-mintului:2 nu se indoiesc nici de unicitatea 9centrului:2 nici de multi/licitatea caselor2 tem/lelor2 oraelor etc5 Unicitatea 9centrului:: este validat- meta.i0icete2 /entru c- nimic nu /oate dura dac- nu e in.-/tuit in real, adic- in con.ormitate cu arheti/ul cosmic al )reaiei J multi/licitatea 9centrului: este un dar al4 e6/erienei imediate5 ,ar aceast- e6/erien- imediat- /ro.an- cunoate alt s/aiu decit s/aiul mitic i meta.i0ic2 intocmai du/- cum cunoate alt tim/5 &itualele se /etrec intotdeauna ab origo, in acelai tim/ mitic al ince/utului J el nu curge i nu e ireversi3il5 intocmai cum toate ritualele se /etrec inl-"untrul aceluiai tim/ mitic2 static2 tot aa toate construciile ii au 9centrul: intr"un s/aiu mitic5 9)oincidena: intre tim/ul mitic i tim/ul concret2 intre s/aiul mitic i s/aiul simurilor noastre2 se do3andete /rin acelai /arado6 ritual care .ace /osi3il- coincidena intre tot i parte, intre
11#

8iin"% i ne8iin"%, intre e8emer i nemuritor etc511;5 &itualul .i6-rii ca/ului ar/elui /rin -ruul de su3 /iatra .undamental- nu se /etrece numai intr"un s/aiu mitic ?adic-2 in 9centrul: lumii@2 ci i intr"un tim/ mitic5 Intr"adev-r2 el nu este decit re/etarea gestului /rimordial al 0eilor cind au sta3ili0at /-mantul5 )-ci2 9la ince/ut:2 /-mintul 9tremura ca o .run0- de lotus2 deoarece >a<u ?vintul S/iritului@ il su.la incoace i incolo555 Qeii au s/us 1 %aide2 s- .i6-m su/ortul acesta: 1_5 i l"au .i6at2 aa cum a .-cut Soma 2Iig 'eda, II2 122 2@ sau Indra cind acesta din urm- a 22lovit ar/ele in vi0uina lui: 11V5 ,ar lovirea ar/elui nu este decit o .ormul- mitic- a gestului creaiei J c-ci ar/ele sim3oli0ea0%aosul5 )- monstrul ser/entin (iamat din care2 du/- tradiia meso/otamian-2 a .ost .-cut-2 /rin im3uc-t-ire2 ?lumea@ amor.ul2 nemani.estatul5 Indra atac- monstrul mitic >rtra2 care con.iscase A/ele 2apah@ i le /-0ea in scor3ura munilor2 monstru ser/entin identic lui Ahi ?marele ar/e@2 i il des/ic- 2in dou- cu un .uger5 )on.iscarea A/elor inseamn- 1 1@ ori ca >rtra era st-/inul lor a3solut2 aa cum era (iamat sau orice alt- 0eitate o/hidian-2 /e intreg %aosul inainte de )reaie J 2@ ori c- marele ar/e2 /-0ind a/ele numai /entru el2 l-sase lumea intreag- 3intuit- de secet- J .ie c- aceast- con.iscare se /etrece inainte de )reaie2 .ie c- ea are loc intr"un anumit \moment /osterior .acerii lumii2 sensul r-rnine acelai 1 >rtra 9im/iedic-: A1F 9lumea s- se .ac- sau s- dure0e5 Sim3olul ne"6nani.estatului2 al latentului sau amor.ului2 >rtra in.-iea0- %aosul de dinainte de creaie5 9'eim/-rit 2aparvan0, nedete/"lat 2abudhyam0, dormind 2abudhamanam0, cu.undat in cel mai adinc somn 2sushupanam0, intins 2asayanam0 aa 1"a in"tilnit Indra inainte de a"1 .ulgera2 des/icindu"1: 2Iig 'eda, I>2 192 !@5 i /rin des/icarea lui a luat natere lumea2 sau a /utut renate2 c-ci A/ele s"au rev-rsat i au rodit /-mintul5 Ast.el2 -ruul care str-/unge ca/ul ar/elui su3 /iatra de temelie imit.ulgerul lui Indra eare2 in alt te6t2 9retea0- ca/ul: lui >rtra 2Iig 'eda, I2 V2 1#@5 E6/licarea ritualului ca o m-sur- de /revedere im/otriva cutremurului /oate .i /ote"rioor-2 ea este2 in orice ca02 coerentcu sim3olismul anali0at mai sus5 ,eoarece cutremurele sint ele insele mani.est-ri ale acelorai .ore o/hidiene care st-/ineau %aosul inainte de )reaie iU1 vor st-/ini din nou in momentul a/ocali/tic al 22marii descom/uneri: 2maliapralaya0, cind totul se va conto/i intr"o singur- mas- amor.-5 ar/ele

teluric cutremur- lumea ca s"o reintoarc- in haos5 El r-mine un sim3ol al regresiunii in nemani.estat sau al 9im/iedec-rii:2 al ineriei care se o/une oric-rei 9.orme:2 oric-rui act de creaie5 ,eci2 magic 1 a/-"rindu"se de cutremur J mitic 1 imitind gestul lui Indra cind a im3uc-iB /e >rtra U geomantul care 3ate -ruul in 9centrul: lumii ca s- asigure dura3ilitatea casei /e care vrea s"o construiasc- retr-iete i re.ace2 in acel tim/ i s/aiu al 9ince/utului:2 momentul crucial al )reaiei lumii din haos5 )a/itala Suveranului /er.ect se a.l-2 /entru chine0i2 tot in centrul lumii5 Acolo se ridic- un ar3ore miraculos2 care reunete lumea su3teran- cu cerurile2 aa cum .-ceau tem/lele sau cet-ile 3a3iloniene n]5 Ar3orele acesta se numete +emn in-lat 2Oien&mou0 i se s/une c- nici un lucru care2 al-turi de el2 se ine /er.ect dre/t2 nu d- um3r-5 ,e aceea2 inainte de a se .unda o ca/ital-2 geomancienii ridic- un gnomon J la amia0a 0ilei solstiiului de var-2 acesta tre3uie s- nu ai3- um3rns. )a/itala /er.ect- era modelul imitat de toate celelalte construcii5 *rientarea caselor tre3uind s.ie .-cut- in con.ormitate cu normele cosmice2 93alaurul: 7uca i aici un rol im/ortant5 Am ar-tat in 9osmologie i alchimie babilonian% ?ca/5 I@ c-2 in anumite tradiii2 e6ist- o /er.ectomologie intre lumea /e care i"o 8ace omul ?-ri2 cet-i2 locuine@ i lumea cereasc-2 re/re0entind /rototi/ul ideal5 Fiecare tem/lu2 ca i .iecare ora sacru2 este o imago mundiL i este o imagine a lumii /entru c- se a.l- in 9centru:5 Sim3olismul centrului im/lic- in acelai tim/ i ideea de real, i ideea de totalM /entru c- )reaia a ince/ut dintr"un 9centru: i de aici2 lumea intreaga .ost 9esut-: sau 9l-rgit-: /in- la marginile ei actuale5 9intocmai du/- cum em3rionul crete de la 3uric in a.ar-2 tot aa ,umne0eu a ince/ut s- cree0e lumea de la 3uric i de acolo s"a r-s/indit in toate direciile:2 s/une o tradiie semit- (445 in MatsiBapurana se /ovestete cum lumile au luat natere din 3uricul lui >ishnu2 care /lutea /e a/ele /rimordiale m. Intocmai cum lumea a ince/ut s- .ie creat- dintr"un centru2 oraele so .undea0- /rintr"o ceremonie care are ca sco/ g-sirea i consacrarea unui centru2 urmat- a/oi de trans.ormarea lui in altar5 Iat- cum in.-iea0- Fro3enius .undarea unui ora .orti.icat la /o/ulaia a.ricanMande2 originar- din nordul A.ricii2 dar alungat- i re.ugiat- in Sudan5 'o3ilii 2horro0 /leac- intr"o e6/ediie de/-rtat- cu 3ar0ii 2d@alii0 i .ierarii 2numu0 care le sint credincioi5 Acetia din urm- consultoracolul /entru a veri.ica

dac- regiunea aleas- de horro e sau nu /ro/ice m. Aa0- /e acel loc g-ini i2 dac- nu sint devorate in tim/ul no/ii de acali i hiene2 validitatea regiunii este veri.icat-5 Atunci2 la a/ariia /rimei luni noi2 9se ridic- in 7urul .ocului o ingr-ditur- in .orm- de cerc sau /-trat5 ,e la ince/ut2 se /rev-d /atru /ori 1 la r-s-rit2 la nord2 9
ii U Metei ui Manole

la a/us2 la sud:5 A/oi tinerii cavaleri im/reun- cu .ierarii .ac de trei ori incon7urul locului2 /urtind cu ei un tin-r i /uternic taur5 )ind ingr-ditura e gata2 cel dintii care intr- nu sint oamenii2 ci taurul cu /atru vaci5 ,u/- ce tarul a gonit trei din cele /atru vaci2 este sacri.icat 1 carnea e in /arte mincat- de cei de .a- ?care sint ast.el unii2 ei i /rogenitura lor@2 in /arte consumat- in .ocul ritual5 *rganul generator al taurului este uscat la .oc i ingro/at2 in ultima 0i a lunii vi0i3ile2 in mi7locul ingr-dirii5 In aceeai 0i2 se ridic- deasu/ra castelului care conine relicva un altar in .ormde /halus J se sa/- al-turi un an destinat sacri.iciilor unde mai tir0iu tre3uie s- curg- singele la schim3-rile lunii5 Se sacri.icintotdeauna trei animale la altar2 ins- la alte date2 /atru2 deasu/ra anului:1225 Multe credine se g-sesc im/licate in aceast- ceremonie a.rican- uE dar ceea ce ne interesea0- in /rimul rind este /re0ena 9centrului:2 in 7urul c-ruia se .undea0- ritual ceta"tatea5 )ercul sau /-tratul2 avind in centru altarul /halomor/h2 in.-iea0- ae0area omeneasc- in momentul in care ea devine real%, cind ca/-t-2 adic-2 .iin-5 Acest act de .undare este co/ia actului /rimordial de creaie2 i noua cetate devine im/licit o imago miindi. Ingr-ditura des/arte ceea ce este de ceea ce inc- nu este2 sau este numai intrun chi/ a/ro6imativ2 sau este /otrivnic5 >ala3ilitatea cosmologic- a acestei ingr-dituri originare2 /rin care ia natere o nou- ae0are omeneasc-2 nu este in.ir"mat- de eventualele sau /osterioarele valori acordate ei5 ingr-ditura i"anul2 ca i2 in alte /-ri2 la3irintele i 0idurile2 /ot avea U in a.ar- de rostul lor /rimordial2 de crea"ie a cet-ii U i un sco/ a/otro/aic 1 s- in- in a.ar- duhurile rele2 .orele nocive5 Iar mai tir0iu2 cind ori0ontul s/iritului nu va mai .i dominat cu e6clusivitate de o3iecte2 .ore sau dumani 9nev-0ui:2 aceleai 0iduri i la3irinte vor .olosi ca mi7loace de a/-rare im/otriva adversarilor5 >oim s- s/unem ci in ca0ul 9oraelor:2 ca i in atitea alte ca0uri2 asist-m la o continudegradare a sensului /rimordial2

la o c-dere in concret care uneori .ace a/roa/e im/osi3il- desci.rarea 9originalului: meta.i0ic ce2 cu necesitate2 P trebuie s- e6iste ina/oia oric-rui act omenesc5 'u e locul aici s- cercet-m mai cu deam-nuntul /ro3lema la3irintului ?asu/ra c-reia n-d-7duim s- /u3lic-m curind un studiu s/ecial@2 dar este evident c- toate asemenea construcii au .ost .-cute2 la ince/ut2 nu ca mi7loace de a/-rare im/otriva oamenilor2 ci ca mi7loace de a/-rare im/otriva 9Y 9r-ului:2 a duhurilor i a morii5 'u strategia militar-2 ci ritualul i meta.i0ica a dus la desco/erirea2 .olosirea i des-"virirea lor G5 intocmai du/- cum nu du/- /o0iia ei strategic- era aleas- aria unei cet-i2 ci du/- un canon cosmologic 3ine sta3ilit5 In .ond2 /oate c- nu ne de/-rt-m /rea mult de adev-r a.irmind c-2 i intr"un ca0 i in altul2 tot de 9strategie4" era vor3a2 numai c-2 a/licat- /e niveluri di.erite i .olosind valori di.erite5 +a ince/ut2 /o0iia strategic- a unei cet-i insemna validitatea ei meta.i0ic-2 "5 invulnera3ilitatea ei .a- de .orele demoniace2 haotice2 .a- de 9r-u:5 Mai tir0iu2 aceeai /o0iie strategic- se veri.ic- /rin re0istena ei .a- de adversarul uman5 ,ar i intr"un ca02 i in cel-lalt2 tot de a/-rare im/otriva morii era vor3a2 intr"un cuvint de durat%. )eva mai mult 1 /rocesul de degradare2 dac- a dus la uitarea semni.icaiei originare a unei aciuni sau unui gest2 n"a /utut intotdeauna su/rima pre$en"a acelui gest J i"a schim3at doar inter/retarea5 &evenind la ceremonialul de .undare a oraelor2 ne amintim c- antichitatea ne"a transmis dou- tradiii /rivitoare la .undarea &omei5 Una vor3ea de un cerc tras cu /lugul2 avind in centrul lui o groa/-2 /e care romanii o numeau Mundus m5 *vidiu 2Fasti, I>2 Y19@ s/une c- deasu/ra acestei 8ossa se a.la un altar5 Alt- tradiie vor3ete de o Ioma 5uadrata#i. 'u intr-m in lunga controvers- /urtat- de c-tre inv-ai in 7urul acestei du3le tradiii J e /ro3a3il2 aa cum s"a ar-tat in ultimul tim/5 c- modelul originar al &omei a .ost un /-trat intr"un cerc5 )eea ce interesea0- aici este .a/tul c- i &oma2 ca oricare alt ora 9sacru:2 a .ost cl-dit- /ornind de la 9cen"tru?M ?altarul U Mundus0. ,u3la tradiie a cercului i /-tratului 4PG se reg-sete i in alte regiuni2 3un-oar- in India5 Mor"mintul indian avea deasu/ra o stup% circular-2 sau o su/rastructur- /-trat-5 i una i cealalt-2 ins-2 erau o imago mundiL elb re/re0entau .ie 9muntele cosmic:2 .ie 52centrul: lumii5 )reaia n"a avut loc numai ince/ind din 9centru:2 ci a avut loc la inceputul anului. In a/roa/e toate

culturile arhaice2 ince/utul anului este o reluare a )reaiei2 i este cele3rat

G Unul dintre re/re0entanii 9noii istorii:2 Pierre >idal"'a[uet2 avea s- con.irme2 /este mai multe decenii2 aceast- a.irmaie a lui Mir"cea Ehade (actica militar- a lui E/aminonda2 s/une autorul .rance02 s"a 3a0at tocmai /e valori0area acestei gindiri mitice ?Pierre >idal"'a[uet2 'in%torul negru, =ucureti2 Editura 9Eminescu:2 19YV2 ca/5 Epaminondas pitagoreu sau problema tactic% a dreptei i a stingii0.

cu o serie de rituale i drame care au ca sco/ reactuali0area tuturor .orelor cosmice care atunci2 in cli/a )reaiei2 erau active i integrale5 Gimpul a devenit real in momentul cind )osmosul a luat .iin-5 )oincidena aceasta a )reaiei cu ince/utul de an a .ost /-strat- in amintirea a multor /o/oare2 dei a/roa/e /retutindeni inelesul ei meta.i0ic s"a /ierdut5 Aa2 3un-oar-2 t-tarii din Persia seam-n- i ast-0i gr-une intr"o oal- cu /-mint2 la ince/utul anului ?solstiiul de /rim-var-@2 s/unind c- asta e o amintire a )reaiei#l. ,u/- cum se tie2 o3iceiul de a sem-na griu in oale cu /-mint e .oarte r-s/indit2 i2 mai ales2 de o im/resionant- vechime2 el e6istind de7a in cele mai arhaice straturi ale ritualului agricol egi/tean 2:5 &eminiscena mai sus citat- ?t-tarii din Persia@ e im/resionant- /entru c- /-strea0/in- in 0ilele noastre 3inomul cosmologic 9)reaie: U 9ince/utul anului:5 ,u/- tradiia meso/otamian-2 0eii creea0-2 inainte de toate2 cetatea2 locul sta3ills. Acelai gest de 9creaie a unui loc sta3il: il re/et- omul nu numai cind ii construiete locuina U ci chiar atunci cind se a/-r- s/iritual2 cind ii construiete /ro/ria sa mintuire5 *rice /racticascetic- ince/e /rin"tr"o ae$are, /rintr"o .i6are intr"o anumit- /o0iie cor/oral- 2asana0, care are ca sco/ nu numai rare.ierea st-rilor de contiin- i concentrarea lor asu/ra unei singure imagini2 ci marchea0- in acelai tim/ trecerea de la condiia /ro.an- ?/sihologic i meta.i0ic2 9nomad-:2 risi/it-2 .rivol-2 ires/onsa3il-@ la condiia /reala3il- salv-rii5 Similitudinea intre actul )reaiei i actul meditaiei mistic"ascetice2 /rin care se do3indete salvarea2 merge chiar mai de/arte5 'eo.itul ince/e2 /rin /racticile lui contem/lative2 o via"% nou%. )a s- /oat- contem/la .-r- s- .ie tul3urat de inevita3ilele .luctuaii ale vieii sale /sihomentale2 el se a/-r- construindu"i o imagine care il i0olea0de chem-rile lumii din a.ar- i asu/ra c-reia se concentrea0- /entru a"i /utea uni.ica .luviul st-rilor de contiin- l;#5 *rice meditaie religioas- i orice concentrare cores/unde unei ieiri din haos2 unei ancor-ri intr"un 9loc sta3il:5 Meditaiile i concentr-rile a/-r- de 9risi/ire:2 de .luctuaie haotic-2 de resor3irea in amor.5 ,e aceea .recvena sim3olurilor 9insulei:2 a 9diamantului:2 a 9/ietrei din ca/ul unghiului:2 a 9tronului:

etc in te6tele ascetice i mistice5 (oate aceste sim3oluri .ormulea0-2 /e niveluri diverse i cu a/licaiuni .elurite2 realitatea aa cum se mani.est- ea in oceanul latenelor sau al ilu0iilor5 1## In /ractica mistic"ascetic-2 9vi-.a nou-:2 /e care o inaugurea0- e6erciiile s/irituale este2 ca i in /racticile religioase comune2 un drum c-tre centru2 sau2 cu alte cuvinte2 o reintoarcere la centru2 la realitatea ultim-5 'e"am de/-rta /rea mult de su3iectul nostru dac- am intra in am-nunte2 dar /utem aminti c- orice /elerina7 la un loc s.int2 orice vi0it- la un tem/lu etc este un drum c-tre 9centru:5 Salvarea /oate .i tradus- /rin nenum-rate .ormule2 ins- una din cele mai cu/rin0-toare este 1 9drumul s/re centru:5 'u e li/sit- de semni.icaie meditaia om/halic- /e care o intilnim atit in India cit i la %es<chatii Muntelui Athos I;15 =uricul este i el un sim3ol al centrului5 ,ar2 ca s- ne intoarcem la omologarea meditaiei in actul )reaiei2 samintim c- tehnicile indiene consider- a3solut indis/ensa3il-2 cel /uin in eta/ele /reliminarii2 concentrarea asu/ra unei imagini care2 adesea2 este aa"numita mandala M desen alc-tuit din /-trate i cercuri concentrice2 iri0ate su3 .orme de .lori ?de cele mai multe ori2 .loarea de lotus@5 de roat- cu $212 sau mai multe s/ie2 de cruce2 avind nenum-rate alte am/li.ic-ri geometrice i arhitectonice care"i dau uneori un as/ect la3irintic5 )el dintii lucru /e care il do3in"dete neo.itul meditind /e o mandala este 9reculegerea:2 adunarea laolalt-2 concentrarea2 uni.icarea st-rilor de contiin-5 Mandala il .i6ea0- in real2 aa cum ritualul de construcie indian 9.i6ea0-: ca/ul ar/elui i a/-r- casa de cutremur5 )on" centrindu"se intr"o mandala, este a/-rat im/otriva haosului din a.ara lui2 care incearc- s-"1 rea3soar3-2 im/r-tiindu"i atenia2 risi/indu"i .orele2 inelindu"1 /rin ilu0ii i c.iem-ri dearte5 Mandala este un 9centru: i2 /rin meditaia asu/ra ei2 neo.itul i03utete s- se smulg- din oceanul vieii /siho" mentale i su3liminale ?ilu0orii /entru el@ i s- se .i6e0e in centrul realit-ii5 )um mintuirea ?in ca0ul indian2 eli3erarea de ilu0ii si durere@ nu se do3indete decit inelegind ?in ca0ul cretin2 /artici/ind la@ realitatea ultim- U mandala im/linete .uncia de a conduce i .i6a s/iritul in inima realit-ii2 lim/e0ind2 ast.el2 drumul c-tre mintuire5 intocmai cum o cetate e a/-rat- /rin 0iduri i la3irinte de duhuri rele care ar voi s"o nimiceasc- ?s"o rea3soar3- in haos@2 intocmai cum o cas- e a/-rat- de cutremur /rin -ruul 3-tut

vertical su3 /iatra .undamental- ?cutremurchaos@2 tot aa neo.itul se a/-rde n-vala a.ectelor2 a distraciilor i a is/itelor ?care i ele vor s-"1 rea3soar3- in haosul /siho" .i0iologic al condiiei /ro.ane@ considerinduZZiconogra.ic2 o .ort-rea- la3irin" 1#1 tic-2 la ad-/ostul c-reia s/iritul /oate s- se eli3ere0e de ilu0ii i is/ite i scontem/le realitatea5 Mandata nu este ins- numai un desen .loral i la3irintic ar3itrar construit /entru a .i6a atenia i a .acilita concentrarea5 El aste2 iconogra.ic2 o imagine a lumii2 /re0en"tind sim3olic toate /rinci/iile cosmologice 1 9centrul:2 cele /atru /uncte cardinale2 cele trei elemente etc5 )ulorile cu care se /ictea0o mandata o omologhea0-2 .-r- /utin- de inelare2 unei h-ri a lumii5 ,e alt.el2 orice construcie sacrcores/un0ind unei imago mundi /re0int-2 /rivit- .iind din in-lime2 .orma unei mandala. Planul tem/lului =ara"3udur este2 ast.el o mandata, intocmai cum este Ierusalimul ceresc ?A/ocali/s2 SSI2 2 i urm etc5@ sau $i55uarat&ul 3a3ilonian ?acesta din urm- .iind alc-tuit dintr"o serie de /-trate inscrise unul intr"altul2 are mai degra3- as/ectul unui la3irint@5 Itmerariul salv-rii ince/e deci cu o meditaie asu/ra lumii considerat- in ansam3lul ei 9Imitaia actului creaiei: se veri.ic-2 aadar2 de mai multe ori in o/eraiile de tehnic- ascetic"meditativ- /reliminarii salv-rii5 )onstruirea unei mandata este re/etarea iconogra.ic- a )reaiei 2mandala c imago mundi0L meditaia asu/ra mandatai este re/etarea ritual- a creaiei ?m c 9locul sta3il:@2 re/etarea oi /sihologic- 2m c a/-rare de haos2 9via- nou-:@ i omologarea meta.i0ic- cu actul )reaiei ?m c centru2 realitatea ultim-@5 Polivalena aceasta e inerentoric-rui sim3ol cosmologic2 care tre3uie intotdeauna ineles .uncional2 el desco/erin"du"i sensurile /rin nenum-rate valid-ri in toate nivelurile realului5 Polivalena i coerena unui sim3ol cosmologic nu se revelea0- in intregime decit istovind toate .unciunile i valenele sale2 urm-rindu"1 deci2 in toate nivelurile realului5 )eea ce nu /utem .ace in /aginile de .a-2 nici m-car cu motivul .olcloric /e care"1 cercet-m ?imitaia actului )reaiei@5 in anumite locuri dm India2 mandala se 9dansea0-: 2Rnandala vrtya0, adic- se do3andete o anumitconcentrare s/iritual-2 indis/esa3il- contem/laiei2 /rin imitarea coregra.ica cercurilor .lorale i la3irintice5 in treac-t amintim c- (heseu2 indat- ce a ucis minotaurul2 a consacrat un dans sacru care imita la3irintul i c- numeroase catedrale /-strea0- i ast-0i desene

la3irintice /e mo0aicul /odelelor J /e aceste la3irinte \ se dansa2 inc-2 in Evul Mediu5 Alteori2 la3irintele catedralelor tre3uiau urm-rite ca o /eniten- sau ca un 9drum c-tre centru442 intocmai cum /elerina7ul la =ara3udur2 cu ascensiunea i o/ririle lui ceremoni"
bbb\\G 4GP :G2 2 P " G

1#2 1 \ 4 G5O I, t

ale2 este un drum c-tre centru 1!25 +a indienii /ue3los din America se desenea0- /e nisi/ .iguri similare mandalei, cu acelai sco/ a/otro/aic i ritual5 (oate acestea /rimesc o lumin- nou- /rin citeva .a/te2 a/arinind /sihologiei2 comunicate de dr5 )5 85 ;ung 1!!5 Unii din /acienii /sihologului elveian au construit mandala .-r- s- .i cre0ut sau s- .i au0it o singur- dat- in viaa lor des/re asemenea unit-i iconogra.ice orientale J alii au 9dansat: tema .loralla3irintica mandalei. S- .ie vor3a de o 9redesco/erire: autonom- a unui arheti/ /-strat in su3contientul colectiv2 cum crede ;ung O )um /athogeniile /sihice sint regresiuni c-tre structurile arhaice de contiin-2 e6/licaia sa /are verosimil-5 ,ar U cum m-rturisete el2 9/sihologul nu se ocu/- de su3stana acestui ansam3lu2 ci numai de e6/resiunea sa /sihic-:5 >om avea /rile7ul srevenim asu/ra acestor coincidene intre 9redesco/eriri: ale unor st-ri /sihologice /athogene si sim3oluri sau mituri e"cumenice5 ,eocamdat-2 ce ne interesea0- /entru o3iectul studiului de .a- es72e .a/tul c- /acienii lui ;ung au desenat mandala ca s-r.e apere, s- se vindece2 validind2 am /utea s/une2 .uncia a/otro/aic- a acestor unit-i iconogra.ice i /e nivelul /athogeniiA or5 ,u/- ce desenau sau 9dansau: o mandala, 3olnavii se simeau intotdeauna mai 3ine2 mai linitii J intr"un anumit sens2 .-cuser- un /as c-tre vindecare2 adic-2 in ca0ul lor2 c-tre reintegrarea /ersonalit-ii5 Pathogeniile se datoresc2 cu o .ormul- sumar-2 ru/erii de nivel intre contient i e6tracontient2 invad-rii contiinei de c-tre .orele o3scure ale su3contientului i incontientului J o rea3sor3ire in haos2 ca s- intre3uin-m terminologia cosmologic-5 ?in /arante0- .ie s/us2 orice act religios ca i orice act magic se reduce la o 9ru/ere de nivel: J realul coincide cu non"realul2 totul cu /artea2 eternul cu o" .emerul etc5 Evident2 aceast- 9ru/ere de nivel: se .ace in con.ormitate cu anumite norme rituale2 mitice sau meta.i0ice5 Avem de"a .ace cu e6/eriene 9cu sens:2 orientate i consumate inl-untrul realului5 9&u/erile de nivel: evidente in /athogenii sint dereistice2 neancorate in real Pentru anumii

medici sau /sihologi /o0itiviti2 /athogeniile sint su3stanial similare misticelor i magiilor5 ,e .a/t2 /athogenii sint mistici i magicieni ratai J mai :/recis simieti@5 Pacientul care desenea0-2 .-r- s- .i v-0ut sau s- .i au0it vreodat- de ea2 o mandala, .ace asta ca s- se salve0e2 s- s- a/ere de oceanul haotic2 s-"i reintegre0e /ersonalitatea2 .i" 1#! ina2 contiina5 E un /roces de 8i>are, de c-utare a unui 9loc sta3il:2 a unui centru imuta3il in viitoarea monstruoas- a imaginilor incoerente5 F-r- s- tie2 /acientul redesco/er.uncia salutar- a meditaiei /rin concentrarea intr"o imagine arheti/al-5 Psihismul lui2 invadat de .ore o3scure2 silit s- .uncione0e /e niveluri din ce in ce mai 7oase2 incearc- s- se salve0e 9reculegindu"se: intr"o mandata, intocmai cum <oghinul indian ii construiete digul de a/-rare im/otriva .luviilor /siho" mentale2 .i6indu"i atenia in centrul h-rii lumii5 incheind aceste note asu/ra alegerii locului /rielnic construciei i legindu"le de conclu0iile celorlalte /aragra.e ale c-rii de .a- i ale altor studii /recedente2 /utem a.irma urm-toarele 1 cu .iecare act /e care"1 .ace2 omul incearc- s- se mintuie luind contact cu realul5 'u intotdeauna2 aadar2 in istoria s/iritului uman2 aciunea a .ost o/us- contem/laiei5 *rice aciune care imitun act /rimordial este o aciune care se /etrece la 9centru:2 deci in real, asigurind ca atare omului un contact nemi7locit cu sacrul5 inainte ca2 3un-oar- in India2 s- se .i desco/erit aciunea 9.-r- dorina .ructelor sale: 2phala trishnavairagya0 ca mi7loc de a aciona in lumea ilu0iilor .-r- riscul de a .i /artici/at la ea PU e6ista o alt- conce/ie2 arhaic-2 a aciunii care a/-r- o"mul de imersiune in ilu0ie i ireal5 Era conce/ia /e care am desci.rat"o in /aginile de mai sus 1 orice aciune2 ritual consacrat- sau meta.i0ic ineleas-2 centrea0- /e cel care o im/linete in inima realit-ii2 al-turi de 0eii care au im/linit /entru /rima oaracea aciune J orice aciune2 aadar2 este o imersiune in s/aiul i tim/ul real 2mitic0 i2 ca atare2 un salt in transcedent5 Acionind2 omul nu Ze /ierde2 ci dim/otriv-2 ii construiete mintuirea5 i2 oricit de /arado6al- ne /-rea a.irmaia aceasta2 setea de mintuire2 de a deveni real, este atit de adinc- i de ecumenic-2 ineit ea r-03ate in orice gest /e care"1 .ace omul5 1#5 Mitul cosmogonic, moc+it arhetipal Pentru omul arhaic2 scriam ;a ince/utul acestor comentarii2 un lucru sau un act nu are semni.icaie decit in m-sura in care /artici/- la un /rototi/ sau in m-sura in care re/et-

un act /rimordial5 i am dat citeva e6em/le de 9re/etiie: 1 culegerea ier3urilor 3une de leac2 luarea :in /ose" 1#$ siune a unui teritoriu5 A/oi2 in /aragra.ele urm-toare2 am reintilnit de mai multe ori aceast- 9re/etiie: a unui act /rimordial2 care a avut loc 9la ince/ut:2 9in acel tim/:2 a"dic- o 9re/etiie: a )reaiei5 )e s"a intim/lat U 9atunci: O )osmogoniile indo"ariene i semitice2 im/reun- cu unele cosmogonii austro" asiatice2 vor3esc de un 9gigant: sau 9monstru /rimordial:2 /rin sacri.icarea c-ruia au luat natere lumile5 9rea"ia const- in sacri.iciul ?9moarte violent-:@ unei .iine mitice amor.e2 or/hidiene sau acvatice5 MarduR2 3un-oar-2 creea0- lumea des/icind monstrul2 marin (iamat5 Ii5 'eda ?S2 9#@ ne vor3ete de un gigant /rimordial cu o mie de ca/ete i o mic de /icioare ?.ormul- mitic- a nedeterminatului i a 9in.initului:@2 care se numea ?Purusha@ 2purusuhu inseamn-2 in sanscrit-2 9om:@ i /e care 0eii l"au sacri.icat ?9moarte violent-: ritual-@5 ,in tru/ul lui a .ost .-cut cerul i /-mintul2 soarele i luna J din gura lui a ieit 3rahmanul ?casta@2 din 3raul s-u r-03oinicul2 din coa/sa lui agricultorul2 din /icioarele sale casta sudra J magia aceluiai sacri.iciu a creat2 de asemenea2 animalele5 Mitologia nordic/ovestete cum gigantul /rimordial `mir a .ost sacri.icat de cei trei .rai2 *dhin2 >ili i >e2 ca s- se .ac- lumile J din carnea lui a .ost .-cut /-mintul2 din singele lui marea2 din oasele lui /ietrele2 din /-r /-durile2 din craniu 3olta cerului i din creier norii ?Snorre Sturlason2 +yl8aginning, ?U^0. Mitologia iranian- /-strea0- aceast- tradiie cosmogonic- a sacri.iciului unui gigant /rimordial su3 o .ormadulter- 1 *rmu0d creea0- 93oul /rimordial: i /rototi/ul omului2 8aI 7omard J acesta din urm- e atacat i ucis de Ahriman2 i din cor/ul lui sint alc-tuite lumile2 iar din s-mina lui r-sare /erechea uman- Mas7ai i Mas7ana< su3 .orma unei /lante 2Bundahishn, III2 1U2F4J S>2 1U2$@5 8a7omard2 in avestic- +aya&m8lretan, inseamn- rcol care /osed- viaa muritoare: ?muritor2 om, c8. purusha0 i este2 intocmai ca i `mir i Purusha2 androgin2 aa cum sint toate .-/turile /rimordiale ?c.5 Mitul Ieintegr%rii0& Mitul cosmogonic al creaiei lumilor /rin sacri.icarea u"nui gigant /rimordial il mai intilnim i in alte arii ?dei o"riginea lui2 /ro3a3il2 tre3uie c-utat- intre Eu.rat i Indus@5 In nenum-rate regiuni se

vor3ete des/re naterea /lantelor2 a animalelor2 a oamenilor sau chiar a elementelor lumii din cadavrul ?9moarte violent-:@ unei divinit-i sau unei .-/turi /rimordiale5 in dou- studii anterioare 2Ierburile de sub 9ruce i La mandragore et l(:rbre de vie0 am meniob 1#V nat o seam- din aceste tradiii cosmogonice2 .ie in .orma lor originar- ?legate2 adic-2 de mitul creaiei@2 .ie versiuni des/rinse din mitul cosmogonic2 in care se d- seama de originea lumii vegetale sau a anumitor /lante5 A7ungeam2 in aceste studii2 la o conclu0ie /e care tre3uie s"o reamintim aici 1 numai moartea violent% a unei divinit-i sau .-/turi e6traordinare ?0in-2 erou etc5@ este creatoare, ea s/orind intotdeauna realitatea5 * via- care"i toarce .irul /in- la ca/-t i ia s.irit intr"un chi/ .iresc nu rodete2 nu se trans.orm- in altceva viu J mai /recis2 s8iritul 8iresc al acestei viei e ster/5 ,im/otriv-2 orice via- 7ert.it- inainte de a"i .i istovit toate /osi3ilit-ile sale de mani.estare /rintr"o 9moarte violent-: se trans.orm- intr"o nou- .orm- a vieii 1 intr"o .loare2 intr"un animal etc5 U .orm- care continiu% viaa tragic intreru/t- a insului sacri.icat5 Aducem2 /entru demonstrarea te0ei noastre2 un num-r considera3il de e6em/le2 de la ier3urile 3une de leac r-s-rite su3 )rucea Mintuitorului2 /in- la tranda.irii care2 in credinele medievale2 creteau din tru/urile eroilor c-0ui intr"o mare 3-t-lie5 ,e alt.el2 3asmele ne"au dest-inuit de mult a6ioma aceasta2 c- viaa se transmite /rin moartea violent- ?de cele mai multe ori in chi/ viclean la im/linire@2 c-ci niciodat- eroina2 ucis- de dumanca ei2 nu /iere cu adev-rat2 ci se trans.orm- in /ete2 /as-re2 3rad2 .loare etc2 /in- cind ii reca/-t- .orma o"meneasc-5 intr"un cuvint2 se /oate s/une c- lumile au .ost create /rin sacri.icarea uniui 9Antro/ocosmos:2 a unui Mare *m /rimordial5 Im/ortant in miturile cosmogonice mai sus a"mintite nu este am-nuntul clumile au .ost .-cute din su3stana unei .iine /rimordiale U ci c- el au .ost .-cute /rin sacri8icarea acestei .iine5 Accentul cade /e actul saeri".icial J c-ci dac- 8igantul a dat 9materia1G din care s"a ur0it )osmosul2 via"a acestui )osmos a .ost transmis- /rin actul sacri.iciului5 +umile au do3indit o e6isten- real- ?9via-:@ /entru c- au .ost insu8le"ite /rintr"un sacri.iciu2 /entru c- li s"au transmis 9viaa: 8igantului sacri.icat5 Acest 9Antro/ocosmos: nu incetea0- de a e6ista2 du/- ce a .ost sacri.icat2 decit in aparen"% PU\ c-ci el ii continu- e6istena in lumile care s"au n-scut din el i care

durea0- /entru c- el2 /rin moartea sa violent-2 le"a insu.leit5 ,e aceea2 cind un om moare aici /e /-mint2 el nu dis/are /ur i sim/lu2 nici nu se /re.ace in -rin - U ci se reintegrea0- in Anthro/ocosmos5 )um s/une un te6t iranian2 oasele se intorc in 1#F /-mint2 singele se intoarce in a/-2 /-rul se reintoarce in /lante2 su.letul in .oc2 9aa cum au .ost /rimite ele la Facerea lumii: 2Bundahishn, !12 FU @5 (e6tele indiene cunosc mai multe itinerarii cosmice /ost"mortem2 itinerarii care nu sint decit as/ecte ale aceluiai act de restituire reali0at /rin moarte5 9*chiul t-u se duce s/re Soare2 su.letul 2atman0 t-u se duce s/re >int: etc5 Iig 'eda, S 1F2!@5 Sau 9r-su.larea ta se duce s/re >int2 urechea ta ?i5 e5 au0ul@ s/re /unctele cardinale2 oasele tale in P-mint: :ltareya Brahmana, ?II2 F2 1!@5 Un imn .unerar din :tharva 'eda ?S>III2 $2$Y@ amintete mortului 1 9Pe tine2 care eti /-mint2 te ae0 in /-mint:5 &e/et-m i aici ceea oe am s/us2 de mai multe ori2 in scrierile noastre anterioare2 c- elementele ?9>int:2 9Soare: etc@2 ca de alt.el i noiunile de 9.emeie: i 93-r3at: tre3uie inelese in sensul lor cosmologic2 /e care"I aveau /entru autorii te6telor arhaice5 ,ar2 ca s- ne reintoarcem2 este evident c- 9Anthro/o"cosmosul: /rimordial ii continu- via"a in lumile c-rora le"a dat natere /rin moarte"i ritual-5 i .iecare om2 murind2 no .ace altceva decit s- se reintegre0e acestui /rototi/ antro"/ocosmic5 Prin .iecare moarte omeneasc-2 Antro/ocosmosul se re.ace J sau2 mai /recis2 incearc% s% se re8ac% in 8orma lui originar%. Fiecare moarte este o reintegrare5 ,ar nu numai atitJ /rin .iecare moarte se incearc- re.acerea unit-ii /rimordiale2 "nedes/icate /rin )reaie2 ne/ulveri0ate in miliarde de .ragmente /rin 9moartea violent-: a 8igantului5 4 )- aceastre.acere a unit-ii originare nu are loc2 este un lucru /e care indienii cei dintii l"au simit5 ,e aici dorina lor de a se srriulge din circuitul in.init al e6istenelor i de a do3indi eli3erarea su/rem-2 autonomia a3solut- a s/iritului ?moRsha2 muRti@5 in .ond2 setea de ontic2 de realitatea ultim-2 este atit de ar0-toare in contiina indian-2 incit oa nu /utea .i /otolit- decit /rintr"o restaurare de.initiv- a unit-ii /rimordiale5 i /entru c- aceast- unitate nu mai /u"tea .i do3indit- nici /rin ritual ?/entru contiinele calcinate de e6istena durerii0, nici /rin moarte ?deoarece reintegrarea in Anthro/ocosmos nu era de.initiv-2 ea de0integrindu"se la in.init /rin legea cau0ei i" a

e.ectelor2 Oarma0 U anumite elite indiene au c-utat un alt drum s/re mintuire2 /rin care s- /oat- de/-i i durerea2 i ilu0ia2 si multi/licitatea e6istenelor J i au incercat2 ast.el2 s- do3indeasc- unitatea meta.i0ic- intre s/iritul cosmic 2brahman0 i s/iritul /ersonal 2aiman0, renunind la c-utarea unit-ii /rin reintegrarea to& 1# tal%. ,ar toate acestea au nevoie2 /entru a .i mulumitor inelese2 de o lungdiscuie asu/ra evoluiei istorice a meta.i0icii indiene2 /e care nu o /utem des.-ura aici5 (rimitem /e cititor la unele din scrisorile noastre anterioare2 r-mi"nind ca /ro3lema s"o relu-m intr"un viitor studiu2 cu alte mi7loace i /e alte dimensiuni decit am .-cut"o /in- acum5 in tradiia indian-2 omul e .-cut direct din cor/ul lui Purusha2 concomitent cu .acerea +umilor5 In tradiia meso"/otamiana2 creaia omului cere2 ins-2 un nou sacri.iciu5 ,u/- anumite versiuni2 omul e .-cut din -rin- i din singele u" nui 0eu2 Xingu2 sacri.icat de MarduR2 0eul 5su/rem2 tocmai /entru a da .iin- noii sale .-/turiU$5 Alte versiuni2 ins-2 vor3esc de autosacri.iciul lui MarduR l G:4 5 9>oi inchega singele meu2 il voi .ace os 9>oi ridica /e om in /icioare2 in adev-r omul va .i555 9>oi 0idi omul2 locuitorul /-mantului555: Aceeai tradiie a .ost /-strat- de =erosius ?sec III in5 de )hr5@B!S 1 9i =el v-0ind c- /-mintul era deert dar roditor2 /orunci unuia dintre 0ei s-"i rete0e ?lui =el@ ca/ul2 samestece singcle care va curge cu /-mint i s- .ac- oameni i animale ca/a3ile de a su/orta aerul:5 Mitul auto"sacri.iciu"lui 0eului la creaia omului se intalnete in arii .oarte de/-rtate J 3un-oar-2 in *ceania 1! 2 dei nu se /oate inc/reci0a dac- e vor3a de transmisie sau de /oligene0-5 Fa/t este c- tradiia auto"sacri.iciului divin o reg-sim in centrele de cultur- arhaic- U Meso/otamia2 Egi/t U dei nu intotdeauna evident- J aa de /ild-2 in Egi/t se m1u vor3ete i de .acerea omului din lacrimile sau s-mana 0eului1!!2 ceea ce e tot o .orm- a auto"sacri.iciului5 &eca/itulind2 /utem reduce miturile cosmogonice i an"tro/ogonice amintite mai sus la urm-toareie scheme 1 15 )osmosul a .ost .-cut de 0eul su/rem sau de 0ei /rin sacri.icarea unui 8igant ?Purusha2 `mir@ sau a unui monstru marin ?(iamat@ J 25 )osmosul a luat .iin- /entru c- a .ost 9insu.leit1G /rin moartea ritualcare a avut loc 9in tim/ul acela: J

!5 9insu.leirea: nu const- in sim/la transmisiune a vieii i su.letului 8igantului in )osmos2 ci in /rimul rind in magia sacri.iciului2 care .ace /osi3il- /relungirea 9vieii: 8igantului in .orme multi/le de e6isten- J
1#Y

$5 In tradiiile care nu cunosc un Anthro/ecosmos2 ci numai un monstru marin /rimordial ?de e65 Meso/otamia@2 omul e creat /rin sacri.icarea unui 0eu ?Xingu@ sau auto" sacri.i"ciul 0eului su/rem ?MarduR@ 1 V5 'imic viu nu /oate2 nimic nu /oate dura, dac- nu i se con.er- 9via-: i 9su.let44 /rin sacri.icarea unei alte viei J F5 'umai moartea ritual- ?moartea violent-@ este creatoare2 /entru sim/lul motiv c- ea intreru/e .irul unei viei care nu si"a consumat toate /osi3ilit-ile2 care nu i"a indestulat destinulJ de asemenea2 moartea ritual- ?i /rin generali0are2 orice 9moarte violent-44 im/linit- cu sens U adic- un sacri.iciu2 iar nu un accident@ declanea0- o .or- caro nu numai c- .ace /osi3il9transmisia: vieii2 ci asigur- /erenitatea noii creaii c-reia i"a dat natere5 Acestea .iind miturile cosmogonice in ariile cultural"geogra.ice in care intilnim ma7oritatea ritualelor de construcie2 sensul teoretic su37acent tuturor acestor rituale devine cit se /oate de trans/arent5 in tot ceea ce .ace2 omul imit- un gest /rimordial al divinit-ii i imit- nu numai din 9team-: i 9su/erstiie: ?dei i acestea ii au inelesul i rostul lor@2 ci in /rimul rind /entru a se .eri /e sine de neant i de ilu0oriu J dac- divinitatea inseamn- @or"% i realitate ?i ideea de sacru se reduce la aceste douatri3ute@2 omul nu"i /oate insui .ora i realitatea decit .ie /rintr"un contact direct cu sacrul2 .ie imitind gesturile i atitudinile celor care /rin e6celen- intru/ea0- sacrul2 adic- ale divinit-ii5 )re"ind cosmosul U 0eul su/rem a creat in acelai tim/ i modelul actelor omeneti5 Ast.el se 8ace ceva2 /are a s/une cosmogonia J insu.leindu"1 /rin sacri.icarea4 ritual- a unei .iine vii5 Ast.el se .ace omul2 s/une antro/ogonia2 U insu.leindu"1 /rin sacri.iciul unui 0eu sau autosacri.iciul 0eului su/rem5 ,ar2 aa cum am avut /rile7ul s- o s/unem de mai multe ori in /aginile de .a-2 imitarea unui gest divin /rimordial are im/licaii mai adinci J /rin sim/la imitare a gestului divin ?care e un act real, /entru c- e sacru@ sacri.iciul coincide cu s/aiul i tim/ul originar2 in care a avut loc theo/hania sau mani.estarea divin-5 Sau2 cu alte cuvinte 1 ceea ce 8ace omul are sor"i de

i$bind% numai intrucit imita, ceva ce a 8%cut divinitatea, pentru c% numai sacrul poa(e crea in chip realL %ar divinitatea creea$% arhetipal, adic% 1#9 in acel timp , o dat% pentru totdeauna ?Su3l5 editorilor@ J omul2 ca s- /oatn-d-7dui in realitatea celor /e care le .ace el2 tre3uie s- cree0e nu numai in con.ormitate cu actul divin2 ci i 9in acel tim/: cind a avut loc actul divin5 ,eci "U sim3olic vor3ind U el re8ace )reaia2 cosmogonia2 cu oricare din actele sale orientate in real G5 )it ar /-rea de /arado6al2 credinele acestea sint nu numai im/licite in multe culturi arhaice2 dar se reg-sesc a"desea su3 .orma lor cea mai e6/licit-5 +e"am intilnit5 3un-oar-2 in ritualele de construcie din (ndia2 -ruul de lemn de su3 /iatra .undamental- str-/unge ca/ul ar/elui e6act in 9centrul lumii: i re/et-2 in acelai tim/2 9.i6area: cosmogonic- a ar/elui5 >om vedea indat- c- modelul alc-tuit de aciunea /rimordial- ii /-strea0- e.iciena chiar in culturile moderne2 cit ar /-rea acestea de laici0ate i /ro.ane5 115 Insu8le"irea unui corp arhitectonic S/uneam ?!@ c- versiunea romaneasc- a legendei Meterului Manole a /-strat sau ?redesco/erit@ un am-nunt 3ogat in inelesuri 1 03orul de Icar al Meterului2 atit de tragic incheiat in /ragul m-n-stirii cl-dite cu /reul vieii soiei sale Era singurul s-u mi7loc de a"i reg-si soia5 'u /entru c- a murit i el J ci /entru c- i"a intilnit o 9moarte violent-:2 care i"a ing-duit2 .ie i su3 .orma i0vorului care a ince/ut s- curg- /e locul unde s"a /r-v-lit el2 s- r-min- a/roa/e de soia sa J mai /recis s- e>iste /e acelai nivel cosmic in care e6ista i soia lui5 'u orice .el de moarte l"ar .i a/ro/iat de soia 7ert.it- J dac-2 3un-oar-2 meterul ar .i murit de moarte 3un- citeva 0ile in urm- i ar .i .ost ingro/at chiar in cri/ta m-n-stirii nu este deloc sigur c- i"ar .i reg-sit soia5 Su.letul lui de0ro3it de tru/ ar .i /ornit /e drumul hot-rit de ,umne0eu tuturor acelora care"i im/linesc destinul aici /e /-mint5 ,ar2 /e drumul acesta2 el n"ar .i intilnit2 mult- vreme2 su.letul soiei5 Pentru sim/lul motiv csoia lui nu murise U ci numai ii schim3ase tru/ul 1 din tru/ul de singe2 oase i carne2 su.letul ei /lecase s- locuiasc- tru/ul de /iatr- i 0id al m-n-stirii5
G Acest /asa7 /oate .i reg-sit in cele3ra de.iniie a din :specte ale mitului, =ucureti2 Editura 9Umver7:2 19 Y5 mitului

11#

'u tiu dac- /in- acum cineva a anali0at mai indea/roa/e toate im/licaiile credinei in 9insu.leirea: unui lucru /rintr"un "sacri.iciu5 'u tiu2 de asemenea2 in ce m-sur- cei care credeau2 sau mai cred inc-2 in asemenea 9insu.leiri442 ii dau seama de inelesul acestui act5 )um s/uneam la ince/utul comentariilor de .a-2 contiina im/licaiilor teoretice a unei credine nu c esenial- /entru inelegerea acelei credine5 ?)ii2 oare2 dintre cretini ii dau seama de im/licaiile in.rico-toare ale im/-rt-irii O B 9insu.leirea: unei cl-diri /rin 7ert.irea unei .iine /resu/une2 ins-2 trecerea su.letului acelei .iine din cor/ul s-u de carne in cor/ul de /iatr- al cl-dirii5 )u alte cuvinte2 .iind 7er.t-2 /rin moartea sa ritual-2 ii schim3- cor/ul5 Ea nu vine s- 9locuiasc-: in cl-dire2 ci se 9intru/ea0-: in ea5 (ocmai de aceea a .ost 7ert.it- /rintr"o 9moarte violent-:2 ca s-"i continue viaa U i /entru mult mai mult- vreme decit iIar .i .ost ursit s- i"o continue in cor/ul s-u de carne P U intr"un nou cor/2 arhitectonic5 +ucrurile sint nu se /oate mai clare dac- .acem e.ortul s- inelegem /in- in str-.undul lor credinele /o/ulare legate de 9moartea violent-:2 credine /e care le"am core"laionat intr"un studiu anterior 2Ierburile de sub 9ruce0 de miturile cosmogonice5 Fiina ucis- /rin viclenie nu moare2 ci se trans.ormintr"un animal ?/ete2 /as-re2 al3in- etc5@ sau intr"o /lant- ?trestie2 3rad2 .loare etc@5 Asta inseamn-2 cum s/uneam mai sus2 c- avem de"a .ace cu o moarte a"/arent-5 Eroul ii continu- viaa intr"un nou cor/5 Evident2 in 3asme UP care nu au alt sco/ decit s- ne /ovesteasc3iogra.ia aventuroas- a anumitor .iine e6traordinare PU eroul ii reca/-t- /in- la s.irit .orma lui uman-5 ,ar asta se intim/lin 3asme5 in anumite legende ?3un-oar-2 cea transmis- de cronica lui Pseudo"(ur/in2 in care se s/une c- din tru/urile cretinilor mori intr"o lu/t- cu sarasinii au crescut tranda.iri@ se inregistrea0doar .a/tul crea"iei dintr"o 9moarte violent-:2 i atit J nu ni se mai s/une ceroul s"a intors la vechea lui .orm- uman-5 Acelai lucru il intilnim in tradiiile indiene anali0ate in Ierburile de sub 9ruce J din s-mina unui s.int r-sare o iar3- care d- natere unui co/il ?devenind2 mai tir0iu2 erou sau s.int@5 'ici aici2 ascetul care a su.erit o moarte violent- nu mai revine la .orma lui originar-2 ci ii continue6istena su3 .orma unei /lante i a unui co/il5 111 ,ac-2 aa cum ne revelea0- un considera3il num-r de tradiii arhaice2 orice

moarte violent- e creatoare2G adic- /roiectea0- su.letul celui ce a .ost 7ert.it intr"un nou cor/2 este de la sine ineles csu.letul celui ritual sacri.icat la temelia unei cl-diri este /roiectat in noul s-u cor/ arhitectonic J /e care2 9lnsu.leindu"1:2 il .ace s- dure0e5 ,eci2 in ca0ul legendei romaneti2 soia Meterului Manolc tr%iete in m-n-stire2 in sensul c- m-n-stirea ins-i alc-tuiete tru/ul s-u5 Ast.el c-2 dac- Meterul ar .i murit de moarte 3un- n"ar .i /utut"o intilni2 /entru sim/lul motiv c- ea incnu murise5 i e admira3il- intuiia autorului sau autorilor 3aladei romaneti2 care2 /entru a reuni /e cei doi soi2 a ghicit singura /osi3ilitate a reintilnirii lor 1 moartea violent- a Meterului5 Intr" adev-r2 moartea aceasta2 care U oricit de schim3at- ca sens ar a/-rea in 3alad- U este totui o moarte ritual-2 /relungete e6istena lui Manole /e acelai nivel cosmic unde ii continue6istena soia lui J ea2 cu un cor/ arhitectonic J el2 cu unul de a/- curg-toare5 (ru/urile lor sint a/roa/e c-ci i0vorul e 1 )u a/- curat- (recut- /rin /iatr-2 )u lacrimi s-rate2 ,e )a/lea v-rsate5 9Piatra: era noul cor/ al soiei5 inl-nuirea lor era a"cum reali0at- intr"un alt niv2el cosmic2 unde circuitul se .ace mai lent2 atit de lent incit /are ochilor omeneti /erenitate5 in lumina acestei e6ege0e2 ni se in.-iea0- in toat- claritatea ei conce/ia arhaic- a riturilor de construcie5 'imic nu /oate dura dac- nu e 9insu.leit4: /rin 7ert.irea unei .iine vii J ins-i divinitatea a ar-tat2 in 9tim/ul acela:2 cind au .ost .-cute +umile2 c- o creaie nu /oat- .i im/linit- de"cit /rintr"un 5"sacri.iciu2 i anume /rin 9moarte violent-: a 8iganticului cosmic J crea"ia, aadar, este un proces organic i ritual in acelai timp, c%ci numai din ce e viu poate 8ace un lucru viu , dar via"a aceasta nu poate 8i transmis% decit printr&un sacri8iciu 2i. e. un act sacru0. in toate credin"ele derivate din acest mit central, cosmogonic, sint pre$ente, sub o 8orm% mai mult sau mai pu"in adulierat%, ide&
G (i/ de 9lege: la Eliade5 112

ile M via"% i ritualul 2arhetipul divin al tuturor actelor sacre pe care le repet% omul aici pe p%viini, ca ta se poat% insera in real i dura0. Lucrurile 8%cute, manu8acturate, iau 8iin"% i durea$% in m%sura in care devin corpuri organice. ?Su3l5 editorilor@5 Seria aceasta de .a/te nu se /oate e6/lica nici /rin teoria animist- a lui (<lor2 nici /rin aa"numitul /re"animism al lui Marrct5 Ele a/arin unui alt ciclu istoric i /resu/une o teorie coerent- a lumii2 centrat- in 7urul mitului

cosmogonic i atot/uterniciei ritualului5 E6istena unui 9cor/: arhitectonic nu e /arado6al- de"cit /entru conce/iile moderne ?indeose3i cele de la &enatere incoace@2 care acord- atit 9omului: cit i 9vieii: valori din ce in ce mai limitate2 Mentalitatea arhaic- recunoate o /luralitate de niveluri cosmice in care 9viaa: i 9omul:4 /ot e6ista5 Am ar-tat intr"alt- /arte 2Metallurgy, Magic and :lchemy0 c-2 3un-oar- in chimie i metalurgie2 trecerea de la organic la anorganic se .ace .oarte incet2 c- o/eraia chimic- a 9com3in-rii: anevoie se des/rinde din conce/ia alchimic- a 9nunii metalelor:2 c- /ietrele ca i metalele sint se6uate2 su.er-2 mor i invie2 c- ceea ce se numete ast-0i 9com3ustie: era alt-dat9dragoste:2 ior 9moartea: de ali dat- se numete ast-0i 9neutrali0are: etc5 'u .acem un singur /as c-tre inelegerea acestor conce/ii dac- ne mulumim s- le consider-m2 in 3loc2 dre/t 9su/erstiii:2 9credine co/il-reti:2 sau ne mulumim s- le e6/lic-m /rintr"un vag animism5 Singurul mi7loc de a inelege o credin- arhaic- este s- incerc-m reintegrarea ei in intregul din care a .-cut cindva /arte i2 de asemenea2 trudindu"ne de a ne in.-ia acest intreg in coerena lui intim-5G *r2 credinele /e care le"am anali0at in lucrarea anterioar- mai sus citat-2 ca i cele /e care le cercet-m in cartea de .a-2 ne ing-duie s- reconstituim o conce/ie consistent- a lumii2 vieii i omului5 In ce m-sur- aceast- conce/ie este comun- tuturor culturilor arhaice sau este creaia e6clusiv- a unei anumite culturi istorice2 este /oate inc- /rea devreme /entru a incerca un r-s/uns /recis5 Sintem inclinai a crede c-2 cel /uin in ceea ce /rivete .a/tele e6aminate in Metallurgy, aceast- conce/ie a .ost ela3orat- in aria cultural- indo"meso/otamian-2 de unde s"a di.u0at a/oi in a/roa/e tot restul lumii5 'e interesea0-2 ins-2 mai /uin istoria di.u0-rii acestor conce/ii2 cit inelegerea sensului lor5
G (i/ de o/eraie hermeneutic-5
12 U Meterul Manole

11!

*r2 inl-untrul unei asemenea conce/ii arhaice2 valorile acordate 9vieii: i 9omului: sint mult mai vaste decit cele moderne5 >iaa organic- ?iar nu un sim/lu animism@ se i" denti.ic- intr"un num-r considera3il de niveluri cosmice5 ?+ucrul e de la sine ineles dac- ne 4amintim c- insui )osmosul a .ost .-cut dintr"un 8igant /rimordial@5 >iaa organic- .uncionea0- in toat/lenitudinea ei ?natere2 cretere2 se6ualitate2 /asiune2 su.erin-2 moarte2 reinviere@ chiar in cele mai

inerte niveluri U cum ar .i2 de /ild-2 cel geologic5 'u e vor3a2 aadar2 de o sim/l- 9via-: ?conce/ia animist-@2 aa cum2 3un-oar-2 o amoe3- are via- U" ci de un circuit vital e6trem de evoluat i com/let2 de o serie a/roa/e in.init- de 9organisme:2 sau mai /recis de 9cor/uri:2 care nu numai c9tr-iesc:2 dar tr-iesc in chi/ integral2 adic- /arcurg toate eta/ele vieii 3iologice i2 in unele ca0uri2 chiar /e cele ale dramei s/iritului5 Etichetele de animism2 sau /anthe"ism2 sau imanentism2 nu se /otrivesc deloc acestui ansam3lu cosmic de 9cor/uri: legate intre ele /rin solidarit-i o3scure sau relaii de destin5 'u e vor3a nici de un singur 9su.let: care le dinami0ea0- /e toate2 nici de o divinitate i" manent- in ele ?/entru c-2 dac- uneori divinitatea coincide cu unul din aceste 9cor/uri442 o .ace /rintr"o theo/hanie sau /rin acelai /arado6 care ing-duie2 intr"un ritual2 ca esse 8&% coincid- cu non&esse, .ragmentul cu totul2 e.emerul cu eternul etc@5 ,e asemenea2 a numi ast.el de conce/ii 9antro/ocentrice:2 iar-i nu ne duce /rea de/arte2 /entru c- o"mul, aa cum i"1 in.-iea0- teoriile arhaice2: nu este asemenea omului ineles de noi J omul arhaic se valori.ica /e sine in termeni cosmici, cu alte cuvinte se recunotea ca atare2 om, in m-sura in care ii identi.ica .unciunile in )osmos5G inelegem asemenea credine2 inelegem 3un-oar- cum un 22om: ii /oate continua 9viaa: intr"un nou 9cor/:2 arhitectonic2 numai dac- i03utim s- ne in.-i-m vi0iunea an" thro/ocosmic- a oamenilor culturilor arhaice5 )um s/uneam mai sus2 s.era noiunilor de om i via"% era2 /entru culturile arhaice2 mult mai vast-5 Un om /utea tr%i in mai multe .orme2 /e mai multe niveluri cosmice2 decit i03utim sne inchi/uim in limitele contiinei noastre 9moderne:5 ins-i noiunea de 9cor/: era de o tul3ur-toare /olivalen-5 S"a
G Autorul trans.er- discuia din /lanul mitologiei in cel al .ilo0o.iei5 11$

/utut vor3i de 3iserica cretin- ca un cor/ mistic al lui %ris"tos2 intrucat2 /entru mentalitatea contem/oran- /rimelor .ormul-ri teologale2 o asemenea e6/resie era nu numai inteligi3il-2 ci chiar .amiliar- ?dei nu su3 iorma ei dialectic-@2 inc- din mileniu II in5 de )hr5 se cunotea in Meso/otamia un 9cor/ liturgic: J te6tele liturgice care tre3uiau recitate cu /rile7ul ceremoniilor religioase alc-tuiau un 9cor/ continuu:G2 dei nu erau /ronunate in continuitate2 /entru ca tim/ul scurs intre ultima sila3-

a ultimei ceremonii i /rima sila3- a ceremoniei urm-toare era un tim/ 9/ro.an:2 un interval de care tim/ul sacru nu inea scama Se /oate de asemenea vor3i de un 9cor/" calendar"sacru:2 o unitate sui generis alc-tuit- din toate s-r3-torile i ritualele unui an J de un 9cor/ .onetic:2 alc-tuit din literele al.a3etului2 /recum i de un 9cor/ mistic sonor: al sunetelor inaccesi3ile urechii omeneti i /e care numai iniial le aude ?c.5 9os&viical homology and 4oga0L i aa mai de/arte5 ginind seama de toate acestea2 nu este deloc /arado6al- conce/ia unui 9cor/ arhitectonic44 /e care il insu.leete ii d- via- i il .ace s- dure0e su.letul 7ert.ei ritual ingro/ate iii temelii5 ,in aceastcredin- arhaic- au derivat2 direct sau /rin im/licaii teoretice laterale2 toate acele rituale2 su/erstiii i legende in leg-tur- cu riturile de construcie Evident2 nu intotdeauna aceastdescenden- a /-strat2 m-car in liniile sale mari2 tradiia mitului cosmogonic5 Am v-0ut c- in multe locuri se ingroa/- la temeliile unei construcii oase de om2 aur2 /erle2 alimente etc Este i aici vor3a de o 9insu.leire:2 dar nu /rin 7ert.irea unei .iine vii2 ci /rin consacrarea i o.randa unor o3iecte inc-rcate cu realitate si putere M .iecare din aceste oirande este un centru energetic care /oate .ace s- tr-iasc- i s- dure0e o construcie2 un cor/ arhitectonic5 in asemenea rituale s"a /ierdut sensul originar ?9moartea violent-:@ i s"a /-strat numai credina c- nimic nu /oate dura dac- nu i se con.er9realitatea: /rintr"o su3stancare s- /artici/e la aceast- realitate ultim-5 )iteva e6em/le ne vor a7uta s- inelegem i mai lim/ede noiunea de 9cor/ arhitectonic:5 Se tie c-2 la origine2
G Prin 9cor/ contiuu: ?=ara3udur2 M-n-stirea Arge@ s/aiul si tim/ul devin consu3staniala5 Este una dintre cele mai interesante de.iniii ale categoriilor de s/aiu i de tim/5 Ea a/arine lui Eliade in e6clusivitate5

11V tem/lul era un altar ridicat deasu/ra unui mormint sau2 mai /recis2 deasu/ra unui reci/ient in care se /-strau relicvele unui 9om sacru:5 Altarele /re"helenice2 indiene2 chine0e erau2 la ince/ut2 locuri unde se aduceau o.rande 9str-moilor:2 9eroilor: sau 9s.inilor: ingro/ai ?total sau /arial@ dedesu3t5 *tup% indian- este o construcie care s"a ridicat deasu/ra unui asemenea altar2 construcie care a evoluat in con.ormitate cu legile arhitecturii2 dar care niciodat- nu s"a /utut eli3era de .uncia sa /rimordial- 1 /-str-toare de relicve Asemenea stup% sint sacre numai /entru c- eie alc-tuiesc cor/ul arhitectonic al relicvelor /e care le conserv-5 'u este deloc e6agerat s- se vor3easc- de o 9insu.leire: a acestor

construcii datorit- relicvelor din l-untrul lor ?de cele mai multe ori2 .irete2 ine6istente sau .rauduloase@5 =udha continu- s- e6iste2 su3 .orma unui cor/ arhitectonic2 in .oarte multe locuri2 deoarece un num-r considera3il de tem/le i stup% ii revendic- o relicv- din tru/ul s-u5 Pentru un modern /are .oarte greu de ineles c- /elerina7ul la un tem/lu 3udhist sau la o stup% ?de alt.el2 orice tem/lu conine sau im/lic- o stup%0 inseamn- luarea de contact cu Budha ca atare, adic- in /lenitudinea .iinei lui ?considerat chaAravartti, Suveran Unhersal2 temeiul ontic al )osmosului@5 Paul Mus1;9 a demonstrat /rintr"o str-lucit- e6ege0- c- stup% alc-tuiete cor/ul arhitectonic al lui =udha2 intocmai cum canonul te6tual 3udhist ?aa"numitele discursuri44 ale lui =udha@ alc-tuiete 9cor/ul: s-u 9doctrinar:5 +uarea de contact cu =udha2 ca realitate ultim-2 ca temei al )osmosului2 se /oate .ace /rin mai multe .eluri2 du/- cum se .olosete 9cor/ul: s-u doctrinar2 oral2 mistic sau arhitectonic5 )el care meditea0- canonul 3udhist intr- direct in contact cu cor/ul gnoseologic al lui =udha J cel care re/etliturgic 9discursurile: sau /ara3olele lui ii asimilea0- cor/ul oral al iluminatului J cel care .ace un /elerina7 la tem/lu se a/ro/ie de cor/ul arhitectonic al lui Budha 5a5m5d5 ,ar 9relicva: care 9insu.leete: o stup% sau un tem/lu nu e un .ragment dintr"un cadavru oarecare5 Ea e smuls- din tru/ul lui =udha2 /artici/ind ast.el la realitatea ultim-5 )-ci nu orice 9mort: insu.leete reci/ientul in care e de/us2 ci numai resturile /-minteti ale unor oameni e6ce/ionali 1 s.ini sau eroi5 In /rimul ca0 ?al /ersoanelor sacre@2 9insu.leirea: se e6/lic- /rin realitatea la care /artici/- a"semenea /ersoane i /e care o comunic- oric-rui nou 9cor/: in care sint ritual inserate5 in al doilea ca0 ?eroii@2 9insu.le"
11F

lrea: se e6/lic- /rin 9moartea violent-: care a /us de tim/uriu ca/-t vieii acestor oameni e6ce/ionali5 Un ins devine erou nu numai datorit- genealogiei sale semi" divine2 ci in /rimul rind datorit- .a/telor sale e6traordinare i morii sale violente2 care este o .orm- a morii rituale2 deoarece r-03oiul insui era considerat un ritual omologat sacri.iciului 1$S" In treac-t .ie s/us2 ceea ce deose3ete /e s.ini i e"roi de rostul oamenilor este valori8icarea ritual% a intregii lor vie"i. )ondiia uman- este de/-it- total de un s.int ca i de un erou2 dac- n"ar .i decit /entru .a/tul ci unul i cel-lalt renunia ?9sacri.ic-:@ vocaia 3iologic- i social- a omului ca atare 1 conservarea

individual- i conservarea s/eciei2 ca s- .olosim terminologia 3iologiei5 i eroul i s.in"tul r-stoarnvalorile umane si activea0continuu im/otriva instinctelor 1 i unul i cel-lalt caut- asce0a i /rime7dia in loc de a c-uta indestularea instinctelor de conservare2 intemeind o .amilie2 /rocreind5 Eroul lu/t- im/otriva .orelor r-ului J s.intul lu/t- im/otriva lui insui2 im/otriva instinctelor sale5 i unul i cel-lalt trans.orme6istena lor uman- intr"un sacri.iciu continuu in tim/ ce ceilali oameni sacri.ic- ceva i uveori, ca o o.rand- adus- divinit-ii sau ca un mi7loc de a reintra in contact cu realitatea ultim-2 s.intul i eroulG se sacri.ic- /e ei inii i iveontinuu. Amindoi de/-esc2 anihilind"o2 condiia uman- J amindoi imit-Z un model arheti/al5 Eroul2 ins-2 /iere in lu/t- /rintr"o moarte violent- ?de alt.el2 adeseori un ins devine erou datorit- e6clusiv morii violente 1$1 U .ulger2 incendiu etc5 U ca i cum ar voi s- se /un- in eviden- caracterul im/ersonal2 mecanic2 al consacr-rii rituale /rintr"o asemenea moarte e6ce/ional-@5 i2 am v-0ut c- 9moartea violent-: este intotdeauna creatoare5 Fiina care"i g-sete s.iritul /rintr"o asemenea moarte continu- s- tr-iasc- intr"un nou 9cor/:5 intr"adev-r2 in 8recia veche cultul eroilor era centrat in Zultul relicvelor5 ,eose3irea esenial- intre un 0eu i un erou era alc-tuit- in /rimul rind do im/ortana /e care o avea mormintul eroului2 reci/ientul relicvelor lui1$25 in a.ar- de %eracles2 toi ceilali eroi ii aveau mormintele sau sanctu"ariile unde se a.lau relicvele lor ?de e65 omo/latul lui Pelo/s2 de care vor3ete Pausanius2 >2 1!2 $ s[5@ Sacralitatea locului se datora /re0enei r-m-ielor eroului5 &elicvele acestea
G Eroul2 S.intul i 8eniul J Eliade a reluat /5"oolerna in 1oi t despre gemu din voi5 Fragmentarium, /5 11U 1$5

11 erau sacre considerate in ele insele2 de aceea /uteau .i inmor"mintate intr"un tem/lu U ceea ce nu se intim/la cu ceilali oameni5 Un mormint uman /ro.ana tem/lul2 totui Erechteu i )ecro/i0ii erau inmormintai in tem/lul Athenci Poliade2 %<aRinthos su3 /iedestalul lui A//olo2 la Amiclee2 'eo/tolem2 %</erochos i +aodicos in incinta de la ,el/hi2 eroii hi/er"3oreeni in tem/lul Artemisei din ,elos etc5 )eva mai mult 1 in tim/ ce inl-untrul cet-ilor era inter0is s- se ingroa/e locuitorii2 oricit de ridicat ar .i .ost rangul lor2 mormintele eroilor erau nu numai acce/tate2 dar i c-utate5 Este dre/t ceroii erau considerai2 in 3iogra.iile lor legendare2 .ondatori de orae5 ,ar care

e sensul su37acent acestor legende i crs"dine O )- eroul /oate .ace s- dure0e un ora5 i2 am v-0ut2 un ora2 ca i orice alt- construcie2 nu /oate dura decit in m-sura in care /artici/- la realitate2 la sacru2 adic- in m-sura in care e 9insu.leit: /rintr"un sacri.iciu5 &elicvele eroilor aduceau aceast9realitate:2 aceast- 9via-:5 Moartea lor violent- era cea mai 3un- asigurare c- e6istena lor nu s"a consumat de.initiv2 c- ea /oate continua intr"un nou cor/22 arhitectonic2 /e care"1 insu.leea5 Evident2 credinele in leg-tur- cu moartea eroului2 soarta lui /ost"mortem au evoluat2 s"au im/letit cu alte credine22 din alte cicluri2 i nu e deloc uor s- /reci0-m /ro.ilul lor teoretic2 mai ales in 8recia2 unde a/roa/e tot ansam3lul mitologic i ritual a .ost trans.igurat /rin /oei i umaniti5 ,ar2 oricare ar .i conte6tul mitologic in care s"ar a.la2 valoarea creatoare a morii violente2 a morii eroice2 r-mine aceeai5 )- un erou2 datorit- morii sale rituale2 ii do3indete o soart- /ost" mortem cu totul di.erit- de a celorlali oameni2 este un lucru cert5 Moartea violent- a eroului ii creea$% U in orice vi0iune mitologic- elen- U o condiie /e care muritorul de rind nu i"o /oate do3indi5 in /rimul rind2 eroul 9durea0-: /rin glorie L un alt 22cor/: al s-u2 ca s- intre3uin-m termeni .amiliari 3udhismului5 A/oi sne amintim c- in ne&Hcyam din *diseea ?cint SI@2 Ulisse i03utete s- intilneasc/e Achile i /e ceilali eroi /e o /a7ite 0m-luit- cu as.o"dele i Achile il intam/in- aa cum era i in condiia lui uman- 1 adic- intreg, cu memoria lui2 cu voina lui2 cu tru/ul lui U in tim/ ce2 /entru a /utea comunica cu /-rintele lui2 Ulisse e nevoit s- sa/e un altar in /-mint2 s- sacri.ice un miel i o oaie neagr-2 ca2 din singele 7ert.elor2 um3ra lui (i"resias s-"i e6trag- indestul-toarea vigoare i s-"i /oat- rec-/-ta memoria5 ,eose3irea dintre cele dou- 9in.erne: U unul al muritorilor2 altul al eroilor U este tot atit de net- ca i deose3irea intre condiia /ost"mortem a su.letelor oamenilor i eroilor5 *amenii ii continu- o vialar ar un%e a sub p&mint2 su3 in.-iare de um3re vl-guite i .-rmemorie2 eroii trec in moarte intregi, adic- /-strindu"i memoria i /ersonalitatea2 i 9in.ernul: lor nu e su3teran2 intunecat2 rece2 ci o /a7ite vr-7it- de lumina soarelui ?lumina singur- d- contur2 .ace ca lucrurile s- 8ie, cu individualitatea lor2 cu 9.orma: lor U in tim/ ce intunericul su3teran conto/ete contururile2 anihilea0- .ormele2 reintegrea0- oamenii i o3iectele in amor.2 in larvar2 in

/re".ormal@5 )e e6/licdeose3irea aceasta .undamental- intre su.letele oamenilor i ale eroilor O Sim/lul .a/t c- moartea eroic-2 adic- moartea violent-2 ritual-2 este creatoare M ea continu- viaa i chiar o s/orete2 in tim/ ce o moarte natural- nu .ace altceva decit s- incheie ceea ce era de7a donsumat5 Moartea natural-2 in care nu intervine nici un element sacru2 nici o .atalitate2Z nici un ritual U este un .enomen ca oricare altul2 a/arinind 3iologiei iar nu antro/ologiei5 *mul2 ins-2 ii /oate construi i o alt- soart- /ost"mortem 1 /rin moarte eroic- sau ?mai tir0iu2 odat- cu a/ariia or.ismului2 in 8recia@ /rin iniiere2 care este i ea tot o .orm- a morii rituale5 ,iscuia mulumitoare a tuturor acestor conce/ii ne"ar im3ia /e drumuri /rea de/-rtate de o3iectul comentariilor de .a- J n-d-7duim s- revenim curind asu/ra lor2 intr"o lucrare in /reg-tire2 Mitologia Mor"ii G5 ,eocamdat- s- reamintim citeva am-nunte din domeniul indian1$$2 in leg-tur- cu deose3irea intre omul /ro.an i 9iniiat:5 in tim/ ce restul muritorilor sint incinerai2 <oghinii i asceii sint ingro/ai5 9Iniierea: le con.er- o soart- /ost"mortem deose3it- de a celorlali muritori2 iar /e de alt/arte asigur-" tru/ului lor o 9realitate: ?sacralitate@ /e care nu o /oate avea cor/ul unui /ro.an5 Asceii2 s.inii2 <oghinii indieni sint ingro/ai c$ind in picioare ?.ormula iconogra.ic- a autonomiei2 dura3ilit-ii2 .orei@2 i deasu/ra mormintului lor se consacr- un lingam iar adesea se inal- un tem/lu5 Asem-narea cu cultul eroilor eleni c i03itoare J tru/urile nu sint incinerate2 du/- o3iceiul general2 ci ingro/ate J ele devin relicve2 /rovocind la rindul
G Pe care2 /ro3a3il2 n5a mai terminat"o5 Eliade avea o3iceiul s- anune a/ariia unor lucr-ri nescrise inc-5 119

lor o su/er"struetur- arhitectonic- adeseori luind /ro/oriile unui tem/lu5 * alt- serie de .a/te se cuvine amintit- acum5 Se tie c- mormintele erau numite ?i2 /oate2 uneori chiar considerate@ 9casele: morilor2 domus aetema1$V5 inc- din tim/urile /re"5istorice2 urnele .unerare din Italia2 in care se /-stra cenua2 erau in .orm- de cas-5 Mormintul era2 intr" adev-r2 noua locuin- a mortului J locuin"%, i nu corp. Mortul venea s- locuiasc- acolo o 3ucat- de vreme sau o venicie5 ?)redinele sint atit de com/le6e incit e greu de /reci0at dac- su.letul mortului continua s- locuiascmormintul sau2 /rin mormint2 el a/uca drumul su3teran al 9in.ernului:5 (e6tele2 i indeose3i inscri/iile .unerare2 vor3esc i de mormint i de %ades i chiar de alte

/osi3ilit-i de durat- sau reintegrare5 Evident2 avem de"a .ace cu vi0iuni .elurite ale: morii5 ,ar2 in ceea ce /rivete coincidena mormint U %ades2 na se /oate ea e6/lica /rin acelai /arado6 care .ace /osi3il- coincidena .iec-rei case2 3un-oar- in India2 cu centrul lumii O 'u e oare vor3a de un alt 9s/aiu: in care e6ist- mormintele i care ing-duie ca .iecare 9su.let: s- se a.le in acelai tim/ in groa/a lui i in 9in.ern: O555 ,ar2 /rin sim/lul .a/t c- un mormint e numit o cas- a mortului2 se inelege deose3irea intre un ins care se stinge in chi/ .iresc i altul care e 7ert.it /rintr"o moarte ritual-5 Aceasta ii con.er- ne3-nuite /osi3ilit-i de a"i continua durata /e niveluri cosmice .elurite 1 relicv-2 glorie2 /lant-2 c*r/ arhitectonic etc5 (oate aceste credine au c eoeren- intim-2 am /utea s/une chiar o logic-2 /e care o /utem reconstitui oricit de multe i radicale trans.orm-ri2 contamin-ri i degrad-ri ar .i indurat ele5 ina/oia tuturor recunoatem str-vechea 9teorie: a creaiei /rin moartea ritual-2 a s/oririi realit-ii /rin 7ert.- ?c-ci2 am v-0ut2 moartea violent- /rovoac- o /a"lingene0- i2 mai ales2 asigur- /erenitate unor .-/turi care2 l-sate s-"i mistuie destinul2 ar .i avut in cel mai 3un ra0 de tr-it o via- omeneasc-@5 9)or/ul: in care ii continu- e6istena .-/tura 7ert.it- este2 adesea2 atit de camu.lat incit anevoie ni lam /utea inchi/ui ca un mi7loc de su/ravieuire5 =un-oar-2 I/higenia e 7er.it- ca s- se /oat- im/lini e6/ediia im/otriva (roiei5 Am /utea s/une c- ea do3indete un 9cor/ de glorie: care este insui r-03oiul2 ins-i victoria J ea tr%iete in aceast- e6/ediie2 intocmai cum soia meteru" 12# Iui Manole tr%iete in tru/ul de /iatr- i var al m-n-siirii G5 in .ond2 orice 8ace omul2 orice se inserea0in real2 e .-cut du/- modelul arheti/al al cosmogoniei i im/lic- acelai sacri.iciu /rimordial %ani3al2 inainte de a ince/e e6/ediia /este Al/i2 sacri.ic- oameni 0eului MelRart ?%eraRles@5 *ricare ar .i .ost sensul acestor sacri.icii2 9logica: /e care am identi.icat"o in atitea credine i rituale e6aminate /inacum im/lic- o anumit- 9soart-: creat- acestor oameni 7ert.ii5 )rearea U sau2 mai /recis2 construirea U unei 9soarte: /ost"mor"tem inseamn- ins- do3indirea unui 9cor/:5 *are noul lor 22cor/: nu era insui r-03oiul lui %ani3al2 trecorei Al/ilor2 /e i5are 7ert.ele o 9insu.leeau:2 o .-ceau e.icient-2 dura3il-2 real% P
125 9as%, 9orp, 9osmos K

Soia Meterului Manole ii continu- e6istena in cosmos intr"un nou tru/2 cor/ul arhitectonic al M-n-stirii /e care"1 insu.leete i il .ace s- dure0e5 Proiectat- U /rin moartea"i ritual- U intr"un alt nivel cosmic decit acela in care e6istase ca .iin- uman-2 soia Meterului e ursit- s- cunoasc- o /erenitate neing-duit- omului ca atare5 Ea durea$% incontesta3il mai mult decit /ot dura oamenii care tr-iesc i mor ca oameni2 do3indind ast.el /erenitatea i gloria eroilor5 Este ea2 ins-2 atit de singulari0at- /rin noul s-u 9cor/: arhitectonic O Este oare ea 0virlit- /e un nivel cosmic oarecum e6terior dramei i destinului omului2 in a.ar- de traiectoria s/eciei umane i se a.loare ea datorit- soartei sui"ge"neris /e care i"a creat"o moartea ritual- U i0olat- de )osmo"stiB la care /artici/- restul muritorilor O intre3-rile ii au rostul lor5 /entru Za2 dac- scia Meterului se singulari0ea0- /rin /erenitatea ei5 .a/tul acest"2 ar /utea .i inter/retat ca un 3lestem2 ca o i0olare /ernicioas-2 ca o 9o/rire in loc: in marele circuit cosmic ce tinde la reintegrarea .inal- a omului in unitatea din care s"a des/rins5 In ori0ontul s/iritual comun tuturor acestor mituri arhaice i credinelor laterale c-rora le"a dat natere2 o de/lasare de /e traiectoria reintegr-rii ar echivala cu un 3lestem2 orice 9o/rire /e loc: .iind nu numai o crim- im/otriva vieii2 ci i una im/otriva mintuirii5
G In teatru 2Iphigenia0, Ehade a intruchi/at /ro/ria sa teorie de"sPre mitologia moru5 intr"adev-r2 I/higenia2 /ersona7ul s-u2 seam-n- Pin- la identitate cu Ana din 3alada romaneasc-2 indeose3i in 9acce/tarea: sacri.iciului5

121

Soarta soiei Meterului Manole este ins- in /er.ect- concordan- cu mitul i etica reintegr-rii G5 A3andonindu"i tru/ul omenesc i do3indind un cor/ arhitectonic2 ea r-mine in acelai ori0ont s/iritual al miturilor cosmogonice i meta.i0icii /e care o im/lic- acestea5 Sne amintim c- omul arhaic se in.-ia /e sine in termeni cosmici i"i valori.ica viaa reducind toate actele sale la arheti/uri5 insetat2 aa cum l"am v-0ut2 de realitatea ultim-2 avea gri7- s- nu se ru/- din riturile cosmice nici m-car in cele mai 9oarecare: gesturi ale sale5 Mincind2 indianul din tim/urile vedice navea contiina c- im/linete un act .i0iologic2 ci c- 9sacri.ic-: 0eilor dinl-untrul tru/ului s-u5 Qei care ii aveau /rototi/ul in )osmos i care alc-tuiau centrele de intersecie i solidari0are intre microcosmos ?tru/ul@ i ma"crocosmos5 Funciunile .i0iologice ii aveau2 de asemenea2 cores/ondenii lor cosmici J cele cinci 9r-su.l-ri: cores/undeau celor cinci vinturi cosmice2 ira s/in-rii ii avea

/rototi/ul in :>is mundi, arterele i viscerele ii aveau cores/ondeni in )osmos2 actul erotic era considerat un ritual imitat du/- un /rototi/ divin ?cosmologic@5 ,ar nu numai atit 1 9lucrurile: de care se incon7ura el ii aveau cores/ondene cosmice i erau construite du/- un /rototi/ arheti/al2 cosmologic5 )arul2 3un-oar-2 a .ost .-cut du/- modelul soarelui i su3 /resiunea conce/iilor religioase /e care omul culturilor /reistorice2 de la ince/utul erei metalice2 le" a ela3orat in leg-tur- cu astrul solar;$35 >estmintele2 instrumentele de lucru2 ornamentele U toate erau .-cute in con.ormitate cu normele cosmice i avind gri7a s- nu de/-rte0e /e om de realitate ci s-"1 solidari0e0e i s-"1 integre0e ei1$ 5 )eea ce deose3ete viaa omului arhaic de viaa omului modern este contiina anthro/ocosmici /artici/area la ritmurile cosmice2 care dis/are in Euro/a munici/al- odatcu revoluiile industriale5 *mul modern este re0ultatul unui lung r-03oi de neatirnare .a- de )osmos5 El a i03utit2 intr"adev-r2 sse eli3ere0e in 3un- /arte de de/endena in care se a.l- inl-untrul 9'aturii:52 ins- aceast- victorie a citigat"o cu /reul i0ol-rii sale in )osmos5 Actelor omului modern nu le mai cores/unde nimic cosmic J cu atit mai /uin o3iectelor /e care ie .a3ric- el5 )asa omului arhaic nu era o 9main- de locuit:2 ci2 ca tot ce imagina i .-cea el2 un /unct de intersecie intre mai multe
G Este o cosmici0are mioritic-2 de unde ci inrudirea2 din /ers/ectiv-2 a celor doua 3alade5

122

niveluri cosmice5 Ad-/ostindu"se intr"o cas-2 omul arhaic nu se i0ola de )osmos ci2 dim/otriv-2 vene5a s- locuiasc- chiar in centrul lui G5 )-ci casa era ca ins-i o imago mundi, o icoan- a intregului cosmic5 Am v-0ut c- -ruul care se 3ate2 in India2 su3 /iatra .undamental- a oric-rei construcii2 cores/unde lui a>is mundiL casa se a.l-2 aadar2 in centrul lumii i este intr"un anumit sens o icoanredus- a lumii5 ,eschi0-tura /e care orice cas- arhaic- o avea deasu/ra 9altarului:2 cores/undea 9ochiului: din mi7locul cu/olei cosmice5 (em/lul U ca i casa U\ re/re0enta in acelai tim/ atit )osmosul cit i cor/ul uman5 ,omnul inc-/erii in care arde .ocul sacru2 la /arsii din =om3a<2 in.-iea0- 3olta cereasc-5 ,enis din %alicarnas ?12V#@ a.irm- c- tem/lu >estei era circular /entru a imita glo3ul /-mintesc5 Acestei inter/ret-ri2 relativ tardive2 ii /utem a"d-uga com/araia /e care Platon o .-cea intre ca/ul omenesc i cosmosul s.eric 2Gimaeus, $$ , s["@ i /e care i"o insuise

intreaga lume veche 1$Y5 * simetrie inc- mai clar- intre cosmos2 cas- i co/acul omenesc o intilnim in India5 ,u/- credinele indiene22 in cli/a morii s/iritul /-r-sete tru/ul /rin cudura cranian?.oramenul lui Monro@ numitbrahmarandhra1$t@5 +e6icul arhitectonic indian numete brahmarandhra deschi0-tura ?9ochiul:@ din vir".ul turnului sau din centrul cu/olei unui tem/lu 1VU5 )onstrucia este ast.el identi.icat- cor/ului omenesc2 re/re0entind craniul5 (radiia aceasta s"a /-strat i in lumea greco" latin-5 Foramen este deschi0-tura l-sat- intenionat in aco/eriul tem/lului lui ;u/iter ?*vid2 Fasti, II2 FF @5 Pe de alt/arte2 reg-sim termeni arhitectonici in .i0iologia i .i0iologia mistic- indian-5 :itareya :ranyaAa ?III2 22 1@ s/une ca r-su.larea este 9stil/ul:4care susine i uni.ic- celelalte simuri2 intocmai cum intr"o castoate materialele arhitectonice sint susinute de un stil/5 Iar 9r-su.larea: a .ost inc- din tim/urile vedice asimilat- 9vin"turilor: cosmice 2:tharva 'eda, SI $2 1V@m. Simetria intre om2 casa i cosmos se reintilnete im/licat- intr"un num-r considera3il de te6te5 &esturi din aceaststr-veche omologare au su/ravieuit /in- ast-0i in lim3a7ul curent5 E6/resia lui *vidiu 2Metamor8o$e, I2 1!Y@2 9m-runtaiele /-mantului412 este inc- .recvent-5 Se vor3ete des/re 9cerul gurii:2 des/re un
G P-storul mioritic dorete s- +e inmormintat 9in dosul stinn: 1 \Me dovedete c- 3alada se com/ort/oGnvit unui ritual str-vechi2 ce tine de meta.i0ica morii si nu do /retinsul ataament al cio3anului /entru 9meserie:5

12! 9ochi de geam: etc5 )uvintul 3a3ilonian2 grecesc i latinesc /entru 9cer:@5 )once/ut- in termeni anthro/ocosmologici2 arhitectura arhaic- era nu numai o tiin- i o art- sacr- ci i un instrument de salvare a omului5 Am v-0ut c- omul arhaic e caracteri0at /rintr"o o3sesie a realului. Arhitectura2 ca i oricare alt- tehnic- str-veche2 urm-rea /lasarea omului in real. Formulele acestui 9real: s"au schim3at in cursul mileniilor su3 /resiunea vi0iunilor /articulare i a istoriei2 dar su3stana a r-mas aceeai5 Arhitectura din tim/urile vedice insera /e om in real /lasindu"1 in 9centrul lumii: sau o.erindu"i ca ad-/ost o cas- care era in acelai tim/ o icoan- a )osmosului i a *mului /rimordial5 Arhitectura greco"latin- era /reocu/at- de 9/ro/oriile divine: sau 9armonia s.erelor: U dar urm-rea acelai sco/ 1 s- /un- /e om .a- in .a- cu +ogosul5 *ricare ar .i .ost vi0iunea /articulara lumii ela3orat- de aceste culturi2 .uncia arhitecturii2 ca i a celorlalte acte sau tehnici s/irituale2 r-minea aceeai5 ,atorit- unui com/le6 de cau0e2 asu/ra c-rora nu /utem st-rui acum2 arhitectura a

/-strat vreme indelungat- sensurile sale originare2 cosmologice2 chiar atunci cind celelalte arte contem/orane creau /e niveluri in care su.letul etnic i istoria ii im/rimau tot mai viguros /ecetea5 'u este li/sit de semni.icaie am-nuntul c- romantismul german2 care a 9redesco/trit: i a retr-it cu o .ulgurant- intensitate o serie de mituri arhaice2 cu toate im/licaiile lor meta.i0ice va, a intuit i omologia om"cas-"cosmos" Medicul romantic 8oress s/une c- 1 9sco/ul .i0iologiei este sdemonstre0e /roiectarea arhitecturii lumilor in organism i s- trans.orme ra/orturile individuale ale vieii in mari ra/orturi cosmice2 /entru ca intuiia s- culeag- i aici relaiile mai universale ale concretului2 s- citeasc- luminos i clar in astre ceea ce aici 7os se ascunde in intunericul materiei /-minteti:5 Fi0iologia ar tre3ui s- sta3ileasc-2 aadar2 simetria care e6istintre legile cosmologiei2 ale arhitecturii i ale lumii organice5 Simetria aceasta n"a .ost niciodat- de.initiv uitat- de c-tre arhitectura euro/ean-5 S"a inlocuit2 doar2 imaginea arheti/al- a cosmologiei /rintr"o .ormul- estetic- sau matematicSu3 o .orm- sau alta2 arhitectura a r-mas /in- .oarte tir0iu in Euro/a2 o e6/resie in /iatr- a cor/ului uman2 sau mai 3ine 0is a m%surii umane5 ,ar aceast- 9m-sur-: uman- U devenit- mai tir0iu un canon esteico"matematic U re/roducea cu .idelitate anumite ra/orturi cosmice5 i /rin arhi" 12$ lectur- omul se reintegra in )osmos sau se 9armoni0a: cu el2 aa cum .-cea2 3un-oar-2 /rin mu0ic-2 /rm .ilo0o.ie sau /rin iniiere5 Fericita .ormul- /e care ne"a transmis"o antichitatea greac-2 9mu0ica s.erelor:2 are o .oarte interesant- /reistorie la care /artici/- i )hina i India2 i /e care2 mai tir0iu2 Islamul a /urtat"o /retutindeni odat- cu cuceririle lui5 Anume 1 relaia intre scara mu0ical- i cosmologie2 adic- ra/ortul intre cele sunete i cele /lanete ?ceea ce ne .ace s- 3-nuim o origine meso/otanian-@5 *rice cintec era o ascensiune astral-2 o 9/uri.icare: /rin solidari0area cu astrele i ritmul lor5 9Scara: mu0ical- re/roducea 9scara: tem/lului sau eta7ele $i55urat&ului 3a3ilonian care2 du/- cum se tie2 avea un 3ogat sim3olism cosmologicOi. in )hina2 omologarea cosmologic- a sunetelor a condus la o teorie mu0ical- de o e6trem- com/le6itate5 in India2 cu tim/ul2 amintirea originii 9astrale: a sunetelor s"a /ierdut5 Un autor din secolul SIII2 Sarnagadeva2 a.irm- c- sunetele sc-rii mu0icale sint imitaia strig-telor animalelor UP su/ravieuire

des.igurat- a animalelor 0odiacale2 deci a unui sistem cosmologic5 Am menionat toate acestea /entru a /une in lumin.unciunea meta.i0ic- i soteriologic- /e care a avut"o mu0ica in culturile arhaice2 i /e care .oarte tir0iu a /ierdut"o2 de"a3ia atunci cind emoia i creaia mu0ical- i"au c-/-tat de/lina autonomie G\ ] 9im/-carea: omului cu Firea /rin .iloso.ie este un truism asu/ra c-ruia socotim c- /utem trece .-r- a st-rui5 ,ar .iloso.ia .-cea mai mult decit s- 9im/ace: /e om cu )osmosul2 decit s-"1 9armoni0e0e: ?intreaga s/eculaie .iloso.ic- chi: ne0-2 atit cea ortodo6"con.ucianist-2 cit i cea taoist-2 avea ca sco/ ultim /er.ecta armoni0are a omului cu )osmosul@5 India a /-strat cu o clar/reci0iune2 i de data aceasta2 .unciunea de reintrare in )osmos /e care o avea .iloso.ia2 cel /uin /entru ortodo6ia tradiional-5 9)ei care ineleg:2 adi"
G >or3ind des/re Pitagora2 ;aco3 =urcRhardt sena urm-toarele 1 9Fa/t este c- mu0ica avea asu/ia grecilor2 inc- cu mult inaintea lui Pitag7ra2 o inriunre uriaa2 /entru /oi greu de conce/ut2 un e .ect .ie e6citant2 .ie calmant2 mergind /in- la /uterea de a t-m-dui 3olile Pentru el insmu0ica /are a .i .ost insui su.letul ce"i unea /e mem3rii scolii Acelai om2 care m-sura sunetele di.erite ale ciocanelor .ierarului2 a dat alor s-i acele coi ale solemne de sear- i de diminea-2 int-rind /uternic /rin armonia mu0icii coe0iunea lor l-untric-: ?;aco3 =urRhardt2 :rt% si istorie, II2 =ucureti2 Editui a 9Meridiane:2 19Y 2 /5 2!U2$@5

12V c- cei care gindesc meta.i0ic2 care gindesc: asu/ra realit-ii ultime i in con.ormitate cu /rinci/iile2 o3in inc- din tim/ul vieii lor a reintegrare in )osmos2 care /entru ceilali D ?care 9n"au ineles:@ are loc numai du/- moarte5 9>ocea: celor care 9ineleg: devine 9.oc: J 9mirosul: se trans.orm- in 9vint: J 9vederea: in 9soare: etc5 U adic- se reali0ea0- acea restituire /e care omul nu o /oate im/lini decit /rin moarte ? 9@5 Eli3erarea /rin cunoatere trans.orm- omul in macrocos" mos U dei2 aa cum am remarcat in 92 aceast- reintegrare in )osmos n"a mai satis.-cut2 du/- un anumit moment istoric2 s/iritul indian5 )eea ce tre3uie2 ins-2 menionat este c-2 chiar atunci cind s/iritul intim a de/-it .ormula reintegr-rii cosmice2 n"a incetat de a o considera ca o eta/- a3solut indis/ensa3il- eli3er-rii .inale5 Am ar-tat in 9osmicul homolo5y and 4oga c-2 inainte de a incerca de/-irea 9)osmosului: i integrarea s/iritului in sine ?/rin reali0area i"denti taii atmanbrahman0, inele/tul indian tre3uie s- do3indeasco /er.ect- armoni0are cu )osmosul2 /roces care /oate .i numit 9auto" cosmi0are:5 &eintorcindu"ne la intre3area cu care am deschis ca/itolul de .a-2 este oare soia Meterului Manole

atit de singulari0at- /rin noul s-u 9cor/: arhitectonic2 este oare ea i0olatintr"un destin e6terior dramei umane O (otul ne indeamn- s- credem c- nu5 Pe de o /arte2 /entru cun 9cor/: arhitectonic era unul din 9cor/urile: cele mai .amiliare o"ri0ontului s/iritual arhaic2 /e de alt- /arte /entru c- el nu re/re0enta o o/rire /e loc in circuitul cosmic ci2 am /utea s/une2 o reintegrare in )osmos intr"adev-r2 dac- o cas- in.-iea0- o imago muncii i e construit- du/- modelul cosmic U su.letul care vine s- o locuiasc-2 s- o .ac- vie i dura3il-2 se /oate s/une c- se inserea0- in insui icoana lumii 9insu.leirea: construciei /rin 7ert.irea ritual- este in acelai tim/2 o reintegrare in )osmos5 ,e/arte2 deci2 de a .i 9i0olat-:2 soia Meterului ii continu- e6istena /e un nivel cosmic in care integrarea e mai uoar-2 acest nivel U cor/ul arhitectonic U ing-duind o cert- omologare intre microcosmos i macrocosmos5 E6istena ei este totui /arado6al-2 /entru c- /e de o /arte se continu- intr" un 9cor/: arhitectonic U iar /e de alt- /arte este reintegrat- in )osmos2 cl-direa .iind2 cum am v-0ut2 o imago muncii& +eg-turile atit de organice intre cas-2 om i )osmos2 leg-turi care au su/ravieuit in .olclor i2 in /arte2 in arhitectur- i in lim3a7ul /las"
12F

tic2 se e6/lic- /rin credine care au derivat2 direct sau lateral2 din mitul cosmogonic ?anthro/ocemosul@5 Evident2 a"semenea credine au su.erit nes.irite contamin-ri cu alte cicluri i nu rareori au .ost des.igurate /rin /rocese de regresiune2 /rocese de in.antilism mitologic2 dar sensul /rimordial s"a /-strat destul de trans/arent in nenum-rate .ragmente i coerena lui am intim/inat"o /retutindeni5 'u tim ce credea 9/o/orul: des/re legenda Meterului Manole2 in a.ar- de .a/tul c- m-n-stirea nu s"a /utut ridica decit /rin 7ert.irea soiei Meterului5 ,ar am v-0ut c- a"ceastcredin- nu s"a n-scut din nimic2 ci /resu/une ina/oia ei o serie de alte credine care nu"i /ot g-si e6/licaie decit in mitul cosmogonic5 in 9omentariile de .a- n"am urm-rit inter/retarea /e care 9/o/orul: o d- legendei U /entru c- nu avem documente autentice asii/ra acestor lucruri2 i chiar dacam .i avut2 ele nu ne"ar .i a7utat /rea mult2 ne/utind ti ce se credea acum dou- sute sau o mie de ani5 +i/sii de m-rturii autentice ale creatorilor i ascult-torilor legendei2 ne"am mulumit sa consider-m legenda in sine2 ca un univers s/iritual de sine st-t-tor5

1!5 Istorie i legenda inv-atul sir3 Petar SRoR a ar-tat rolul /e care l"au avut tov-r-iile de 0idari aromani in r-s/indirea 3aladei Meterului Manole in toat- Euro/a sud"estic- ?c.5 )aracos"tea2 op. cit., /5 F2$ s[@5 Am-nuntul acesta nu e li/sit de semni.icaie2 c-ci de o3icei asemenea cor/oraii de meseriai /-strea0- rituale i credine arhaice2 9uitate: sau necunoscute celorlate gru/uri sociale in mi7locul c-rora tr-iesc5 )or/oraiile de 0idari i arhiteci2 de mineri i metalurgiti2 de .ierari i to/itori2 /ot .i considerate dre/t societ-i secrete2 ai c-ror mem3ri se recrutea0- e6clusiv din .amiliile 3reslai"lor2 /urt-toare a unei tradiii str-vechi2 i nu sint admii decit /rintr"o serie de rituale care au toate atri3utele iniierii5 In generaA2 se /oate s/une c- 9secretele: atit de gri7uliu ascunse i cu atita /ruden- transmise 9iniiailor: in cor/oraiile de metalurgiti2 0idari2 to/itori etc" U se re.er- nu numai la tehnica /ro/riu"0is-2 ci2 mai ales2 la meta.i0ica si magia /e care o im/lic-5 (rimitem /e cititor la lucr-rile noastre anterioare2 9osmologie i alchimie babilonian% ?/5 F2 s[5@ i Metallurgy2 Magic and :lchemy ?/5 V s[5 in =almo>is, I2 /5 Y s[@2 /entru documentarea i inter/retarea 9se"
!2

cretelor44 metalurgiei2 aa cum le /utem identi.ica in tehnicile str-vechi asiatice i in credinele moderne5 ,ocumentarea va .i2 de alt.el2 considera3il s/orit- intr"o nouediie2 /e care o /reg-tim2 a c-rii Metallurc8y S. Se tie c-2 in 8recia antic-2 cele dintii cor/oraii de me"talurgiti2 .ierari i .-uritori de arme2 /urtind numele sau revendicindu"se de la /rototi/uri mitice U )ori3ani2 )urei2 ,actili2 )a3iri2 (elchini U ii aveau 9misterele: lor2 care se im/lineau e6clusiv /entru iniiai in anumite megaron, a"veau dansuri s/eciale i un intreg corpus de legende mitologice care au /-truns cu tim/ul in te0aurul mitologic elen5 inc- nu s"a studiat cu toat- sirguina rolul /e care cor/oraiile secrete l"au avut in originea i s/orirea mitologiei greceti2 dar nu inca/e indoial- c- el s"a .-cut simit5 in treac-t amintim c- 8 ,ume0il2 in volumul Le probleme des 9en&taures ?Paris2 19292 indeose3i /5 1YV s["@2 a ar-tat c- 9centaurii: alc-tuiau o cor/oraie magic- ?medici2 vraci2 dansatori@2 avind rituale s/eciale de iniiere ?/ro3a3il2 o trecere /rin .oc J c.5 Achile@2 dansuri mistice cu m-ti i travestiuri ani"maleti2 i c- aceast- societate secret- centauric- deinea /rimatul a3solut in tim/ul s-r3-torilor s.iritului de an2 cind terori0a

intreaga comunitate5 Este /ro3a3il c- se devenea 9centaur: /rin arderea in .oc a c-lciiului i ritualul acesta de iniiere /reistoric- s"a transmis /in- in 0ilele noastre in 8recia i insulele greceti2 schim3indu"i doar semni.icaia J ast-0i se crede c- /runcii n-scui la s.iritul anului risc- s- se trans.orme in OalliAan"ari ?Xentauroi@ i2 /entru a intim"/ina aceast/rime7die2 tre3uie s- se ard- in .oc c-lciiul co/ilului5 ,u/- cum se vede2 un ritual de iniiere /reistoric?/entru c- o3iceiul era cunoscut indo"euro/enilor inainte de des/-rirea lor in gru/urile etnice inde/endente@ a su/ravieuit cel /uin trei mii de ani2 /ier0indu"i doar semni.icaia originar-5 )e datorete mitologia greac-2 coregra.ia i literatura greac- acestor cor/oraii2 /reistorice de medici i magicieni2 nu mai /utem ti5 Evident2 cor/oraiile 0idarilor i arhitecilor U sau cu un cuvint2 ale 9meterilor: U au avut2 ca i celelalte cor/oraii secrete2 ritualele lor de iniiere i legendele lor2 in care se /-stra vie i /ur- tradiia cosmogonic-2 /entru motive uor de ineles 1 meterii 8%ceau case2 creau, re/etau2
G (re3uie s- se vad- lucrarea mai nou- a lui Mircea P Eliade2 Forgerons et :lchimistes, Paris2 Flammarion2 19VF2 2#9 /5

12Y

aadar2 gestul arheti/al /rin care divinitatea a dat natere lumilor5 'i s"au /-strat o serie de credite i su/erstiii in leg-tur- cu riturile de construcie2 credine care au su/ravieuit cu o mai /uternicintensitate in mediile de 0idari5 ,ar nu ni s"a /-strat nimic din ritualele de iniiere ale cor/oraiei 9meterilor:5 ,oar dac- n"am .i indrituii s- vedem in moartea ritual- a soiei lui Manole o tur3ure amintire a unui ritual iniiatic5 Schi-m i/ote0a aceasta .-r- nici o /retenie de a o .undamenta5 (ot ce /utem aminti in s/ri7inul ei este caracterul iniiatic al 9/ro3elor: /e care tre3uie s- le treac- 9soia: inainte de a a7unge la m-n-stire 1 /loaia2 lu/oaica2 scor/ia ete5 U i care /re0int- a.init-i evidente cu 9o3stacolole: la care e su/us iniiatul in misterele antice5 ,ac- ar .i sacce/t-m aceast- sugestie2 am inter/reta drumul 9soiei: c-tre m-n-stire ca un drum s/re 9centru:2 adic- 1 o iniiere2 cu tiutele ei /rime7dii i incerc-ri ?intim/i"narea scor/iei ne amintete lu/ta eroului cu 3alaurul2 lu"/oaiea ne amintete 9iniierea: .etei de im/-rat din 3asme2 care devine /rin aceastlu/t- erou ctc"@5 9Soia: i"ar reali0a destinul de/-ind aceste o3stacole i 9/ro3e:2 intocmai cum un erou ii im/linete destinul de erou lu/tind cu monstrul5 ,ac- cumva avem de"a .ace aici cu urme degradate

dintr"un ritual iniiatic str-vechi2 este /ro3a3il c- moartea ritual- ar .i numai o moarte sim3olic-2 aa cum se /etreo lucrurile in religiile misterice5 &e/et-m2 toate acestea nu se s/ri7in- /e nici un document i au .ost scrise numai /entru a /utea regreta i mai mult /ierderea /ro3a3il iremedia3il- a ritualelor secrete /e care nu ne /utem indoi c- le"a avut aceast- cor/oraie2 aa cum tim c- le"au avut toate celelalte5 &olul 0idarilor aromani in des-virirea i r-s/indirea 3aladei este2 .-r- indoial-2 considera3il5 El nu e6/lic-2 ins-2 succesul .-r- /recedent /e care 1"a avut 3alada in tot sud"estul euro/ean i des-virirea ei .inal- in &omania Am v-0ut c- ritualele de construcie se intilnesc in arii destul de vaste J totui nic-ieri in a.ar- de =alcani i -rile romaneti2 legendele derivate din aceste rituale nu au dat natere la /roduse literare autonome" S"ar /utea s/une c- /o/oarele din sud"estul Euro/ei2 i indeose3i romanii U /entru c- la romani g-sim 3alada des.-urat-2 cu/rin0ind toate elementele teoretice intr"o magni.ic- sinte0- \ U\ ii au in legenda Meterului Manole unul din miturile centrale ale s/iritualit-ii lor5 )hiar dacacest mit central ii are r-d-cinile intr"o meta.i0ic- str-veche2 ecumenic-2 .a/tul c- el a 8ost ales i a .ruc"
129
1! U Mesteiul Manole

ti.icat in sud"est i &omania dovedete c- satis.-cea o anumit- nevoie s/iritual-2 c- intilnea o re0onan- /e caro n"o intim/ina aiurea5 Pre0ena intr"o s/iritualitate /o/ulara unui mit central2 crescut din ideea arhaic- a 22morii creatoare:2 vor3ete de la sine J ea ne indrituie s- identi.ic-m o anumit- vi0iune a lumii i o anumit- valori.icare a vieii acelui /o/or5 &omanii2 ca i vecinii din sudestul Euro/ei2 i"au reg-sit in acest mit centrai al 25morii creatoare: /ro/riul lor destin5 'u este deloc intim/l-lor c- cele dou- creaii de seam- ale s/iritualit-ii /o/ulare romaneti G U Miori"a i Balada Meterului Manole U ii au temeiul intr"o valori.icare a morii5 ?Idcea de reintegrare in )oZmov /rin moarte este e"vident- in Miori"a i nici nu tre3uie s- ne sur/rind-2 inind seama de originile ci ritual".unerare@5 'umai /entru un cercet-tor su/er.icial2 care ar 7udeca /rin criterii em/iriologice2 /re0ena aceasta a morii ar /utea insemna ins- o vi0iune /esimist- a lumii2 o rare.iere a de3itului vital2 o de.icien- /sihic-5 Un contact direct cu viaa -r-neasc- in.irm- hot-"rit

aceste su/o0iii J romanul in genere nu cunoate nici teo"ma de via-2 nici 3eia mistagogic- ?de structur- slav-@2 nici atracia c-tre asce0- ?de ti/ oriental@" i cu toate acestea2 cele dou- creaii ca/itale ale s/iritualit-ii /o/ulare romaneti /oart- in mie0ul lor o valori.icare a morii5 ,ar /re0ena morii nu este2 aici2 negativ-5 Moartea din Miori"a este o calm- reintoarcere 9ling- ai s-i:45 Moartea din Meterul Manole este creatoare2 ca orice moarte ritual-5 Indeose3i in aceasta din urmidenti.ic-m o conce/ie erotic- i 3-r3-teasc- a morii5 &omanul nu caut- moartea2 nici n"o dorete U dar nu se teme de ea J iar cind e vor3a de o moarte ritual- ?r-03oiul2 3un-oar-@2 o intim/in- cu 3ucurie GG5
G in aceeai vreme2 Mircea Eliade redacta ra7eromonogra.ia Iomanii 2Los Iumanos0, /e care o /re0enta /u3licului s/aniol2 /rin /u3licarea te6tului intr"o editur- din Madrid Am3ele lucr-ri2 5i 9omentarii... i Los rumanos, au a/-rut in tim/ul r-03oiului ?19$!@5 GG S/re deose3ire de Emil )iornn care scrie 1 9Sce/ticismul este e6trem de interesant ca /au0- in cultur-2 ca recreaie a s/iritului du/- e/ocile constructive5 El e6/rim- at"inoi dorina unei res/iraii ires/onsa3ile a s/iritului2 a unei com/laceri in /ro/ria lui inutilitate5 ,ar este intrist-tor sce/ticismul teluric i su3teran al &omaniei5 Un sce/ticism su.erind2 cris/at2 li/sit de dr-g-l-enie oi de elegant-5 A3andonarea /asiva soarlei i morii J necredina in e.iciena individualit-ii i a .orei J distana minor- de toate as/ectele lumii au creat acel 3lestem /oetic i naional2 care se cheam- Mi&

1!#

>alori.icarea aceasta a morii rituale o aveau i str-moii geto"daci ai romanilor5 8eii2 9cei mai 3ravi i mai dre/i dintre (hraci: ?%erodot2 I>2 9!@2 nu se temeau de moarte /entru c- socoteau c- 9nu mor2 ci numai schim3- locuina: ?;ulian A/ostatul@5 Este2 .-r- indoial-2 o vi0iune /ro/rie acestui gru/ etnic geto"trac2 /e care antichitatea il /reuia i c-ruia numai vicisitudinile soartei i /o0iia lui geo/oliticnu i"a ing-duit s- 7oace rolul /e care"1 merit- in istoria universal-5 ,ar2 /e de alt- /arte2 /utem s/une c- aceast- vi0iune /ro/rie2 care valori.ic- atit de 3-r3-tete moartea ritual-2 a .ost adincit- la descendenii geilor2 /o/orul romanesc2 de c-tre ins-i istoria lor5 &areori s"a intilnit in istoria universal- un destin mai /atetic decit al locuitorilor ,aciei5 8eii care2 du/s/usa lui %erodot2 .-ceau /arte din 9/o/orul cel mai numeros du/- Indieni i (hraci442 n"au /utut im/lini un rol de /rim /lan in istoria universal-2 .ie /entru c- .ora lor de creaie a .ost de/lasat- U /rin macedoneanul Ale6andru cel Mare U\ in or3ita lumii elene2 .ie /entru c- &oma le"a st-vilit creterea /uterii /olitice2 .ie din cau0a inva0iilor5 Fapt este c% pu"ine popoare au cunoscut o soart% mai crincen% ca dac o&rom anii i romanii din !acia, de la s@iritul lumii vechi pin% in $ilele noastre. +eopolitica le&a impus o istorie in

care, cu 8iecare nou% inva$ie, se @uca nu numai soarta independentei lor politice, ci ins%i e>isten"a neamului. 7e bun% dreptate s&a vorbit de miracolul roma&mese , pentru c% supravie"uirea i durata acestui neam estS miraculoas%& Multe cau$e au contribuit la implinirea lui, ins% nu trebuie s% uit%m c% valori8icarea mor"ii, conceput% ca un act creator, a alc%tuit poate unul din temeiurile spirituale ale re$isten"ei sale. :nei un alt popor mai mult decit romanii U i, intr&o anumit% m%sur%, celelalte popoare sud&esti&ce U nu aveau un prile@ mai nimerit de a&i valida, la 8iecare pas, concep"ia lor, c% numai moartea ritual%, numai @ert8a, poate asigura e>isten"a i durata unui lucru. ?Su3l5 editorilor@5 Socotim c- nu e e6agerat- a.irmaia c- istoria dramatic- a romanilor i a /o/oarelor sud"estului euro/ean a contri3uit in mare m-sur- ca legenda 7ertlei construciei2 cuori"a
i care al-turi de inele/ciunea cronicarilor constituie rana ne"inchis- a su.letului romanesc5 Mai vin a/oi domele ca s- dea vi3raia lor tinguitoare i totul s"a s.irit: 2*chimbarea la 8a"% a Iomaniei, =ucureti2 Editura 9>remea2 19$!2 /5 FVU FF@5

1!1 noscut- a/roa/e /retutindeni in lume2 s- .ructi.ice in creaii literare numai in aceast- /arte a Euro/ei5 'ic-ieri nu /utea .i mai evident-2 mai validat- de realitatea istoric-2 credina c- nimic nu /oate dura dac- nu e insu.leit /rintr"o 7ert.-5 &-03oiul2 care numai in ultimele veacuri i" a /ierdut de.initiv caracterul s-u sacra i ritual2 amintea necontenit romanilor i sud"esticilor c8 comunitate nu /oate dura decit /rin 7ert.e5 Su.letele celor c-0ui 9insu.leeau4$ neamul2 aa cum am v-0ut c-2 in antichitate2 o e6/ediie era 9insu.leit-: /rin 7ert.e rituale5 )once/ia aceasta a 9morii creatoare:2 cu toate im/licaiile ei sir-vechi2 a .ost acce/tat- i trans.igurat- de cretinism5 2 ,e/arte de a 9lichida: schemele teoretice arhaice derivate din mitul cosmogonic2 cretinismul le"a a3sor3it i Ie"a s/orit coninutul s/iritual5 in .ond2 era de ate/tat ca o religie ecumenic-2 avindu"i centrul intr"o valori.icare a su.erinei i o inter/retare o/timist- a morii2 s- acce/te credine i o3iceiuri structurale in 7urul ideii de moarte creatoare5 'u e locul aici sdiscut-m /e indelete /ro3lema ra/orturilor intre cretinism2 /e de o /arte2 i cultele /o/ulare i meta.i0ica str-veche2 /e de alt- /arte5 )eea ce tre3uie s- s/unem2 r-s/icat2 este c- miracolul istoric al cretinismului se datorete in /rimul rind ca/acit-ii sale de salvare a numeroaselor tradiii2 credine i rituale str-vechi J de salvare, iar nu de sim/l- asimilare5 A3sor3ind un o3icei /o/ular sau o schem-

teoretic- arhaic-2 cretinismul le restaura semni.icaia s/iritual-2 le trans.igura in ca0ul cind .useserdes.igurate2 le s/orea coninutul5 Acum citeva generaii2 era o3iceiul s- se atace cretinismul scoindu"se la iveal- aa numitele 9origini /-gineti: ale atitor culte2 rituale i credine5 indeose3i s"a s/eculat /in- la caricatur- asem-n-rile intre /atimile Mintuitorului i anumite scheme rituale ale 0eilor vegetaiei ?*siris2 Attis2 Adonis etc@2 s"a vor3it des/re 9/reistoria: tainelor i a liturghiei cretine ?de e65 3ote0ul@ etc5 (oate aceste similitudini2 din /unct de vedere teologal2 nu dovedesc nimic5 (aina intru/-rii le im/lic- i le e6/lic- /e toate2 c-ci intru/indu"se2 Mintuitorul s"a inserat in realitatea istoric- i a .olosit2 in /redicaia +ui2 nu numai lim3a i o3iceiurile contem/oranilor2 ci i toate schemele lor teoretice5 )retinismul s"a inserat in istorie .olosind materialele i .ormele date. El a a3olit lumea veche /rintr"o masivr-sturnare de valori J dar a /-strat tot ce /utea c-/-ta # valoare nou-5 A /-strat cosmogonia2 ritualele2 cultele /o/u"
1!2

lare etc5 S"a str-duit de nenum-rate ori asu/ra asimil-rii de c-tre teologia cretin- a gindirii greceti2 dar nu s"a /us in lumina /e care o merit- cealalt- asimilare J a credinelor /o/ulare5 Actul acesta de a3sor3ire2 trans.igurare i uni.icare a cultelor str-vechi ni se /are su/erior chiar asimil-rii .iloso.iei greceti i a instituiilor romane5 Pentru c- adev-rata unitate s/iritual- a Euro/ei a do3indit"o cretinismul mai ales /rin salvarea i 9inno3ilarea: vieii /o/ulare5 Euro/a medieval- alc-tuia o unitate s/iritual- nu numai /entru c- .olosea aceeai .iloso.ie i aceleai instituii ?de alt.el2 lucrul acesta n"a .ost niciodat- im/linit2 nici m-car in *ccident@2 ci /entru ccretinismul adusese la acelai numitor ?du/- grele re0istene@ viaa s/iritual- /o/ular-5 Este de la sine ineles c-2 aa cum a a3sor3it i a trans.igurat o in.initate de credine2 cretinismul a dat lumin- nou-2 chiar atunci cind n"a .-cut"o e6/licit2 i credinelor cercetate in cartea de .a-5 Evident2 orice asem-nare aduce cu sine anumite /rime7dii 1 gno0e2 eresuri etc5 ,ar2 /in- la urm-2 toate aceste cri0e de cretere au .ost de/-ite5 9Moartea creatoare:2 /e care am identi.icat"o in toate credinele des/rinse din mitul cosmogonic2 era o conce/ie care se incadra cretinismului istoric2 mai ales in sudestul Euro/ei5 Se incadra U dar nu i se /utea su3stitui5 )hiar dac- am .i is/itii sconsider-m mitul cosmogonic ca una din multi/lele /re.igur-ri ale cretinismului2 deose3irea

intre /atimile Mantuitorului i 7ert.irea ritual- a 9Anthro/ocosmosului: este evident-5 In tim/ ce toate .iinele 7ert.ite mor ca s- retr-iasc- glorios in altceva, mai semni.icativ i mai /uin e.emer U Mintuitorul reinvie, adic- renate in El insui5 Autonomia aceasta a3surd- este inc- o dovad- a dumne0eirii lui )hristos U c-ci reinvie in eternitate i totui in 9.orm-: uman-5 ,ar2 dac- nu /oate .i vor3a de o su3stituire2 nu e mai /uin adev-rat c- ideea de 9moarte creatoare: se incadra vi0iunii /e care o aducea cu sine cretinismul5 Aa c- nu numai istoria dramatic- a romanilor a contri3uit s- /romove0e /e /rim /lan valori.icarea morii rituale2 ci i credina lor cretin%. 'u tre3uie s- 7udec-m2 ins-2 cretinismul /o/ular U care tr-iete e6clusiv su3 semnul tainelor U /rin criteriile cretinismului nostru de ora modern5 )eea ce /oate /-rea contradictoriu sau eretic ochilor notri o3inuii cu consistene de manual este totui organic i ecumenic intr"o vi0iune integral-2 aa cum e de o3icei vi0iunea /o/ular-5 1!! ,ar consideraiile acestea ne deschid drumul c-tre discuia ra/orturilor intre cretinism i culturile arhaice2 discuie /e care nu o /utem ince/e acum5 1$5 incheiere Este lumea arhaic-2 /e care am evocat"o necontenit in /aginile acestei c-ri2 atat de de/arte de noi O i aciunea de ^9degradare: a sensului meta.i0ic original2 /e care2 de aseme":nea2 am identi.icat"o de nenum-rate ori2 ne indrituie oare o \de/reciere .unciar- a tot ce este 9modern:2 im/unindu"ne cu tot dinadinsul o vi0iune /esimist- a istoriei O intre3-rile acestea2 /entru a .i indestul-tor l-murite2 se cuvin cercetate intr"o lucrare s/ecial-5 ,ar nu /utem incheia 9omentariile noastre .-r- s- incerc-m citeva /reci0-ri5 Aminteam2 la s.iritul /aragra.ului 12 c- .i0ica lui Aristo"tel se intemeia0- i /e unele motive str-vechi de cosmologie \?ciclurile 1 Marea Iarn-2 Marea >ar- etc@5 Iar cit de mult se 5a/ro/ie teoria arhaic- a arheti/ului i a /artici/aiei de teoria /latonic- a Ideilor i a /artici/aiei2 s"a /utut convinge orice cititor al c-rii de .a- i al 9osmologiei i alchimiei babilo&&nieni. )- insui Platon a recunoscut2 uneori2 c-tre s.iritul :vieii2 di.icult-ile im/licate in teoria lui .undamental-2 ne"o "s/une lim/ede acest te6t din 7armenide ?1!1 e@ 1 9in ce chi/2 deci2 Socrate2 ar .i intre3at Parmenide2 conce/i tu aceast- /artici/are nici la /arte2 nici la tot O U Pe Qeus2 ar .i m-rturisit

Socrate2 de 3un- seam- c- nu mi se /are deloc uor s"o de.inesc2 in nici un .el5: Iar ultimul traduc-tor al dialogului 7armenide, :. ,ies2 amintete in not- un te6t din Aristotel 2MeC ta(@i$ica, 9Y 35 1!@2 du/care i Platon i /itagoricienii 9au renunat s- mai caute in ce const- aceast- /artici/are sau aceast- imitaie415 )eea ce n"a im/iedicat ca teoria /latonician- s-"i continue aciunea ei .ertili0atoare2 /rin multi/le canale2 asu/ra gindirii euro/ene2 /in- in 0ilele noastre5 'u vroim s- s/unem c-2 /rin Platon i /rin Aristotel2 ca s- nu cit-m decit m-rimile2 anumite scheme arhaice au .ost transmise gmdirii riguroase euro/ene U dei lucrul acesta2 /entru unii e iegei2 /are incontesta3il5 Altceva ne interesea0- 1 .a/tul c- gmdirea e6act- .olosete aceleai 22modele: ca i gindirea arhaic-5 'oiunile de energie2 micare2 s/iral- etc5 U se reg-sesc intocmai in conce/iile str-vechi2 ca s- nu mai \vor3im de noiunea de 9lege:5 Se g-sesc intocmai ca structur-2 dar in alt conte6t i validate /e alte nivele ale e6/erienei
1!$ umane5 )e interesant ar .i de com/arat intr"o 0i sim3olismul s/iralei ?cu toate a/licaiile ei de .i0iologie mistic- 1 ureche2 om3ilic etc5@ cu .uncia tiini.ic- a s/iralei in gindirea euro/ean- i i2 iar-i2 cite lucruri noi nu ne"ar desco/eri o com/araie Intre noiunea arhaic- de 9norm-: i 22legea: tiini.ic-5 Iat-2 3un-oar-2 o serie de termeni centrali2 culei din mai multe lim3a7e arhaice2 care cores/und unul altuia 1 chine0escul taoL indianul artha, dharma, rtaL egi/teanul ma(atL semitul sadeAL grecescul themis. (ente inseamn9ordine:2 9norm-:2 ?ceea ce este@ in con.ormitate cu .irea2 9lege: etc5 )redincioii religiilor res/ective aveau o singur- o3ligaie 1 sinter/rete0e @ust legea2 N"- ineleag- realitatea in con.ormitate cu /ro/riul s-u mod de a .i5 Un lucru este in m-sura in care i se inelege e>act modalitatea N"a de a .i5 'u sintem /rea de/arte de metoda tiini.icoccidental-2 care ii cere s- inelegi @ust realitatea J cu deose3ire c- criteriul 97ustului: nu mai e acelai5 Evoluia mcntaA- a umanit-ii este marcat- de aceste schim3-ri ale 9criteriului442 de aceste treceri de la o 9norm-: la alta2 care modi.ic- .elul de a /rivi lumea si de a o valori.ica5 (otui2 din /unct de vedere structuri i .uncional2 toate aceste .ormule ale 22normei:2 de la tao la legea tiini.ic- modern-2 sint omologa3ile5 Pre0ena2 dei adulterat-2 a motivelor arhaice se veri.ic- chiar in ceea ce ar /-rea mai /ersonal2 mai in.luenat de e6/erienele individuale ale creatorului i destinul e/ocii sale 1 in o/era de art-5 'u tiu dac- s"a remarcat origina ritual- a su.erinelor i o3stacolelor /e care le intim/in- un erou ?*di"seu2 Eneas2 ParivaA2 anumite drame shaRes/eariene2 Faust etc5@ ca s- a7ungem la inta /ro/us-5 (oate aceste 9incerc-ri /e care le cint- e/o/eea2

drama sau romanul sint lesne omologa3ile su.erinelor i o3stacolelor rituale ale unui 9drum c-tre centru:5 Evident2 drumul nu se mai reali0ea0- /e acelai nivel25 dar ti/ologic r-d-cinile lui *diseu2 c-utarea /otirului s.intului 8raal le reg-sim2 in marile romane ale secolului SIS5 In =al"0ac2 in Stendhal2 in (olstoi i ,ostoievsRi etc5 U intim/in-m acelai model2 acelai paitern, cum s/un engle0ii2 al greut-ilor i su.erinelor rituale im/licate in 9drumul c-tre centru:5 +iteratura universal- a creat o/erele ei de seam/e aceast- tem- a c-ut-rii2 a o3stacolelor2 a lu/tei cu /-catul sau cu ignorana2 tem- ritual-2 iniiatic-5 9,rumul s/re centru s/re realitate2 cu 3ine tiutele lui di.icult-i2 cu inevita3ilii 9montri4$ care /-0esc 9comoara:2 cu legendarele sale n-luciri i is/ite \ U a r-mas ca un leit"motiv al artei literare de calitate5 In ceea 1!Vb

ce /rivete literatura de col/orta72 originile ei arhaice sint destul do cunoscute /entru a mai st-rui5 )ast-0i un roman /oliist /ovestete lu/ta intre un criminal i un detectiv ?9geniul r-uu i 9geniul 3un:2 Qmeul i F-t"Frumos etc@2 c- acum citeva generaii se /ovestea lu/ta intre un /rin or.an s7au o co/ilnevinovat- etc5 i intre un 9vilain: oarecare2 iar acum 1V# de ani erau gustate romanele in care a/-reau 9c-lug-rii negri:v inchi0itori i co/ile r-/ite U lucrul se e6/lic- /rin cim/ul magnetic al sensi3ilit-ii /o/ulare2 dar tema r-mine aceeai5 Evident2 orice schim3are de nivel aduce cu sine o 9ingro"are: a con.lictului i a /ersona7elor dramatice2 o intunecare n trans/arenei /rimitive i o im3og-ire a notelor s/eci.ice2 /rovocat- de o mai mare sensi3ilitate .a- de 9autenticitate:2 de etnogra.ic i istoric5 Modelele transmise de s/iritualitatea arhaic- nu dis/ar ins-2 nu"i /ierd ca/acitatea de reactuali0are 1 i aceasta2 /entru sim/lul motiv c- ele sint instituii arheti/ale2 vi0iuni /rimordiale ecumenice /e care omul i ie"a revelat indat- ce a luat cunotin- de /o0iia sa in )osmos5 )- aceste intuiii arheti/ale /rin care omul ii valori.ic- e6istena lui in )osmos sint vala3ile chiar /entru o contiin9modern-:2 cu toate torturile ei intortocheate2 ne"o dovedesc i.oarte multe e6em/le5 S- alegem unul dintre ele la intim/lare 1 Achile i Socren XierRegaard5 Achile2 ca i ali eroi2 nu se c-s-torete U dei i s"a /re0is U c- ar do3indi o via- .ericit- i rodnic- /rin c-s-torie5 ,ar atunci n"ar .i devenit erou, n"ar .i reali0at 9unicul: i n"ar .i cucerit nemurirea5 E6act aceeai dram- e6istenial- o tr-iete XierRegaard .a- de regina *lsen J re.u0- c-s-toria ca s- r-min- el insui 9unicul: i s- n-d-7" duiasc- eternul2 res/ingind modalitatea de a tr-i .ericit in 9general:5 * m-rturisete clar intr"un .ragment

din 7urnal ?>III A VF@ 1 9A .i mai .ericit intr"un 5sens .init2 dac- a de/-rta de mine acest ghim/e /e care"1 simt in carne J dar2 intr"un sens in.init2 a .i /ierdut:5 Iat-2 deci2 cum o structur- mitic- /oate .i reali0at- in chiar cadrele e6/erienei e6istenialiste5 :rhetipul arhaic continu% s% 8ie creator, chiar atunci cind el e ,8degradat pe niveluri de valori8icare din ce in ce mai @oase ?Su3l5 editorilor@5 Iat-2 3un-oar-2 mitul insulelor .ericiilor sau al Paradisului care a o3sedat nu numai imaginaia /ro.anilor ci i tiina nautic-2 /in- in ceasul de glorie al e/ocii desco/eririlor maritime5 A/roa/e totalitatea navigatorilor2 chiar acei care /lecau cu un sco/ economic /recis ?c-utarea drumului s/re Indii@ urm-reau a.larea insulelor .ericiilor sau a Pa" 1!F radisului5 i se tie c- nu /uini au .ost aceia care au cre0ut c- au desco/erit insula /aradisiac-5 (oate marile desco/eriri geogra.ice2 de la .enicieni i /in- la /ortughe0i2 au .ost /rovocate de acest mit al t-rimului edenic5 i numai asemenea c-l-torii2 asemenea cercet-ri i asemenea desco/eriri au c-/-tat un sens s/iritual2 au .ost creatoare de cultur-5 )-l-toria lui Ale6andru cel Mare in Indii a r-mas ne/ieritoare /entru c-2 asimilat- .iind categoriei mitice2 satis.-cea nevoie de 9geogra.ie mitic-:2 singura de care omul nu se /oate li/si5 8eogra.ia real-2 strict-2 e6act-2 n"a .ost niciodat- creatoare5 =a0ele comerciale ale genove0ilor in )rimeea i Marca )as/ic-2 cele ale veneien%or din Siria i Egi/t2 im/licau o serioas- tiin- nautic- J i2 cu toate acestea2 itinerariile comerciale menionate 9n"au l-sat nici o amintire in istoria desco/eririlor4 geogra.ice: ?+eonardo *lschRi@5 ,im/otriv-2 e6/ediiile in c-utarea t-ri"murilor mistice au .ost creatoare nu numai de legende2 ci i de tiin- geogra.ic-5 S- ne ducem mai de/arte ghidul5 Plecai in c-utarea .a3uloasei Indii sau a &aiului /-mintesc locuit la ince/ut de Adam2 navigatorii au desco/erit t-rimuri noi i au des-virit tiina nautic-5 +a ince/ut2 evident2 ei 7udecau i valori.icau aceste t-rimuri in termeni de geogra.ie 3i3lic- i mitic-5 ,ar mai tir0iu2 cind geogra.ia a devenit cit se /oate de realist-2 oare i"au /ierdut aceste insule i t-rimuri noi caracterul lor mitic O ,e.el5 9Insula .ericiilor: a continuat s- e6iste nu numai in )amoens2 dar i mai tir0iu2 in secolul luminilor2 in romantism2 in tim/urile moderne chiar5 Insula mitic- nu mai insemna2 ins-2 acum2 Paradisul terestru U ci Insula ,ragostei ?)amoens@2 Insula 3unului

s-l3atic2 a lui &o3inson )rusoe2 Insula lui Euthanasius U sau insula 9e6otic-:2 t-rimul de vis cu .rumusei ascunse2 insula li3ert-ii2 a 7a00ului2 a odihnei /er.ecte2 a vacanelor ideale2 a croa0ierelor /e /ache3oturile de lu62 la care tin7ete orice om modern su3 in.luena literaturii2 a .ilmului sau /ur i sim/lu a imaginaiei sale5 *3servai2 c- 8unc"ia t-rimului edenic2 /rivilegiat2 a r-mas aceeai5 'umai valori.icarea lui s"a de/lasat2 de la Paradisul terestru ?in sens literal@ la Paradisul e6otic5 Este o 9c-dere:2 dar aceastc-dere nu e steril-5 Pe orice nivel al e6/erienei umane2 cit ar .i el de 7os2 arheti/ul continu- svalori.ice e6istena2 continu- s- cree0e 9valori culturale:5 Pentru c- insula din romanele moderne sau din )amoens nu e mai /uin o valoare de cultur- ca atitea insule din literatura medieval-5
1!O

>oiam :s- s/unem c- de orice ar /utea sc-/a omul2 in a.ar- de intuiiile sale arheti/ale create in cli/a cind a luat cunotin- de /o0iia sa in )osmos5 'ostalgia Paradisului este identi.icat- chiar ast-0i in actele cele mai tur/e ale omului modern5 &emarcam cu alt /rile7 c-2 atunci cind a re.u0at =- mai cread- in ,umne0eul relevat2 omul a ince/ut s- cread- in ocultismul de salon i s/iritism2 iar cind mistica e a3olit-2 ?ca in U5&5S5S5@ asist-m la in.lorirea misticii tractorului5 A3solutul nu /oate .i e6tir/at ci numai degradat5 i s/iritualitatea arhaic-2 aa cum am desci.rat"o2 insetat- de ontic2 se continu- /in- in 0ilele noastre 1 ins- nu ca act, nu ca o /osi3ilitate de im/linire real- a omului2 ci ca o nostalgie creatoare "de valori autonome 1 art-2 tiin-2 mistic- social- etc5

'*(E1 15 c.5 Mircea Eliade2 1otes sur le syrnbo#sme a5uati5ue ?9Qal"mo6is:2 II2 19!92 /5 1!1U1V2@5 25 c.52 studiul nostru Ierburile de sub cruce.. ?e6tras din & F5&52 noiem3rie2 19!9@ i La Mandragore et l(:rbre 9oFni5ue ?su3 ti/ar2 in 9Qalmo6is:2 voi5 III@5 !5 A5 F5 >an %amei2 4slands, )dinsgela8 ?in Med5 der Xon5 ARa"demie 3an _etensch5 A.d5 +ett5 19!F@ /5 2# s[ 2 citat de 85 >an der +eeuL2 L(homme primiti8 et la religion ?Paris2 19$#@2 / 11#5 $5 Ananda X5 )oomarasvam<2 Ghe Iig&'eda o2 Land&1ama&BoA. ?+ondon2 19!V@2 /5 1F2 etc5 V5 >e0i 3i3liogra.ia in A/endice i ?A/endice5 )ontri3uii la =i3liogra.ia ritualelor de construcie@5 +a lucr-rile citate in cursul volumului de .a-2 ad-ug-m urm-toarele 1 +a0-r S-ineanu2 *tudii 8olAlorice ?=uc2 1Y9F@ J P5 )araman2 9onsidera"ii critice asupra gene$ei i r%spindirii baladei Meterul Manole in Balcani ?9=uletinul Institutului de Filologie &oman-2 Al5 Phili//ide:2 voi5 I2 19!$2 /5 F2U1#2@ J ,5 8-0daru2 Legenda Meterul Manole ?9Arhiva:2 19!22 /5 YYU92 J &einh5 Xohler2 =oite und Schmidt2 :u8seit$en iiber Marcheri(und 'olAslieder ?=erlin2 19Y$2 /5 !FU$ @J )5 (rum3ull2 Ghe thre(&hold covenant ?'eL `orR2 1Y922 /5 $F s[5@ J (udor Pam.ile2 7rieteni i dumani ai omului, /5 2$YUVV J Fra0er2 Ghe FolAlore o8 the :ncient Gestament, voi5 I2 /5 $21 J voi5 III2 /5 1! s[ J :m #r.5uell. Monatschri8t 8ur 'olAsAunde, III2 =d5 ?o vast- anchet-@ J F5 +ei3recht2 =ur 'olAsAunde ?%eil3rom2 1Y 9@2 /5 19$2 21F2 2Y$ J (5 &ice %olmes2 9csar(s 9onauest o8 +aul ?*6.ord2 19112 /5 !$@ J %ans

'aumann2 7rimitive +emeinscha8tsAultur ?;ena2 19212 /5 F s[5@ J ,5 I5 =urdicR2 Foundation 9eremonies and some Oindred rituals ?'eL `orR2 19#1 J lucrarea ne"a .ost inaccesi3il-@ J P5 Perdri0et2 Legeni.es babyloniennes dans Ies Metamorphoses d()vide ?9&evue de l4histoire des religions:2 19!22 tome 1#V2 /5 19!U22Y@ J 9&evue )elti[ue:2 192$ ?t5 $1@2 /5 1Y s[5 ?3i3liogra.ie@2 192Y ?t5 $V@2 /5 1FF J 9Studi e Materiali di Storia delle &e"iigioni: J voi5 1$2 /5 V ?3i3liogra.ie@5

1!Y

F5 intr"un studiu mai vechi2 FolAlorul ca instrument de cunoa&tere ?e6tras din &5F5&52 19! @ discutam ca o i/ote0- de lucru /osi3ilit-ile e6/erimentale ale acestei magii sim/atice aducind citeva e6em/le de cri/te5st5e0ie /ragmatic-2 cercetate de dr5 &ichet5 'u tiu in ce"m-sur- studiul a convins /e /uinii cititori romani ?o versiune .rance0-2 am/li.icat-2 va a/are curind@5 ,intr"o recen0ie a lui Ernesto ,e4 Martino ?9Studi e Materiali di Storia dela &eligioni:2 voi5 S>II2 /u3licat 19$22 /5 Y2 UY!@ asu/ra lui Ernesto =o00ano2 7opoli primitivi e mani. 8esta$ioni supernormali, >erona2 19$12 a.lu c- aceeai /ro3lem- a .ost tratat- de inv-atul italian i de %5 )arrington2 Ghe 7sychic Torld, +ondra2 19! 5 F-r- ca s- se .i .olosit de aceeai metod- ins-5 )-ci recen0entul scrie /5 Y! 1 9Ar .i .ost o/ortun s- se /un- in eviden-2 leg-turile intre cri/teste0ia /ragmatic- ?sau 9/sihometrie:@ i magia sim/atic-2 ceea ce nici )arrington nici =o00ano n"o .ac:5 E6act ceea ce am .-cut /e larg atit in FolAlorul ca instrument de cunoatere ci.c i in Magie i metap.iihic% ?dou- .oiletoane /u3licate in 9)uvintul:2 in i92 @5 Studiul din &5F5&5 este reti/-rit in Insula lui Euthanasiu. 5 c.5 *peologie, istorie, 8olAlor ?19!Y@2 re/u3licat in Fragmenta&rium ?19!9@2 /5 VF5 Y5 P5 )araman2 +ene$a baladei, in 9Anuarul Arhivei do FolRlor:2 voi5 I2 II5 95 F5 _5 %aslucR2 9hristianity and Islam under the *ultans ?*65 .ord2 1929@2 voi5 II2 /5 )$Y5 1#5 Am discutat in mai multe articole /ro3lema aceasta 1 c.52 intre altele2 7iatra erpilor, in 22Meterul Manole442 19!95 115 8rimm2 !eutsche Mythologie ?ed5 I>@2 t5 II2 /5 9F J Se3iliot5 Les Gravau> publics et Ies mines dans Ies traditions et Ies supcrsli&iions de tous les pays ?Paris2 1Y9$@2 /5 91U92 J -ineanu2 op. cit. 125 Arnaudov2 /5 !Y9 s[52 citat de )aracostea2 /5 F2YUF295 1!5 Se3iliot2 op. cit., /5 9! J 9&evue des (raditions /o/ulaires:25 >III2 /5 F915 intr"o alt- variant- din %eregovina e vor3a de un vis /e care"1 are meterul c- /odul nu se va strica dac- se vor 7ert.i nou- .rai 1 meterul sacri.ic-2 in ;ocul lor2 nou- cocoi 1 Se3iliot2 ibid., /5 9!U9$ J c.5 P5 Sarton2 #eber das Bauop8er, /5 1 5 1$5 Xrauss2 'olA>5laube und religioser Brauch der *iidslaven, ?Miinster2 1Y9#@2 /5 !VY s[5 J !as Bauop8er bei den *iidslaven ?9Mittei"lungen der Anthro/ologischen 8esellscha.t in _ien:2 voi5 S>II2 1YY @2 1 s[5 J )aracostea2 /5 F!$2 not-5 1V5 85 ,em5 (eodorescu2 7oe$ii populare, /5 $ # s[5 J )aracosteab5 op. cit., /5 F! s[5 J Xrauss2 'olAs5laube, /5 1F1 s[5 J SchLencR2 Mitho&logie der *alven, /5 122 citat de Sartori2 op. cit., /5 1 5 1F5 )amcostea2 /5 F1$2 s[5 J Arnaudov2 /5 $1! s[5 J 9'ouvelle &evue de %ongrie:2 19!F5 1 5 ;5 %urt2 Beilr%ge $ur Acnntniss d. estniichcr *agen, /5 V2 citat dv Sartori2 op. cit., / 1!5 1Y >aleriu t5 )io3anu2 Hert8a $idirii la ucraineni i rui. ?)hi"in-u2 19!#@2 /5 1#U115 ,in stro/ii acetia de singe r-sare tutunul U aa cum cim3rul sa ivit din singele )ori3anilor2 violetele din singele lui Attis2 ier3urile vr-7itoreti din cel al lui Prometheu2 etc5 J c.5 studiul nostru Ierburile de sub cruce, /5 Y ?e6tras din 9&5F5&5:2 noiem3rie2 19!9@5 in legenda aceasta sint amestecate cel /uin /atru teme .olclorice deose3ite 1 lu/ta dintre ,umne0eu i diavol2 leg-tura cu diavolul2 7ert.a 0idirii2 originea ier3ii diavolului5 ,5 )aracostea2 Material sud&est euro.

2 \ 1!S

pean i 8orm% romaneasc%, 9&"F5&5:2 19$22 decem3rie2 /5 F22UF2!2 citea0- du/- Se3illot o legend- .rance0- asem-n-toare5 S.5 8uillaume 8ellone nu i03utete s- termine un /od2 care se d-rima in .iecare noa/te2 dccit .-g-duind diavolului /rima .iin- care va trece /este /od5 ,u/- ce"i /revine toi /rietenii2 8uillaume d- drumul unei /isici i diavolul tre3uie s- se mulumeasc- cu ea5 in a.ar- de tema 9/-c-leala diavolului:2 avem de5a .ace aici cu su3stituirea sacri.iciului construciilor2

des/re care vom vor3i mai 7os5 195 8omme2 *ome Graditions and *upcrstitions connecied ivith Building, in 9(he Anti[uar<:2 III2 112 citat de E5 _estermarcR2 )rigin and development o] the moral ideas, voi5 I2 +ondon2 19#F2 /5 $F2 ?ed5 .rance0- Paris2 19292 voi5 I2 /5 $FF@5 2#5 Paul Se3illot2 Les travau> publics et les mines dans Ies traditions et les supcrstitions de tous les pays ?Paris2 19Y$@2 /5 YVU12# Ns/ec5 /5 9$2 9V2 9F@ J P5 Se3illot2 Le FolAlore de France, voi5 I> ?Paris2 19# @2 /5 Y9U99 ?9+es rites de la construction4:@5 Sacri.icii aduse /odului2 in credinele ruso5si3eriene2 *iberian FolA&Gales, +ondon2 19! 2 / $12U$1!2 $!2U$!$2 etc5 215 85 +5 8omme2 Ethnology in FolAlore ?+ondon2 1Y92@2 /5 F1 s[5 J A5 %5 Xra//e2 #n episode de l(3isioria Britonum, 9&evue )elti[ue:2 192$2 /5 1Y1U1YY5 Xra//e citea0- o versiune german- ?A5 Xuhn i _r5 SchLart02 1ord.deulschen *agen, +ei/0ig2 1Y$Y2 /5 2#F J !er Merse&burger !om0 in care e vor3a de o 3roasc- estoas- care im/iedic- s- se ridice catedrala5 ,es/re animalele su3terane i .uncia lor in ritualele de construcie2 ve0i mai 7os5 225 _estermacR2 op. cil., /5 \1F25 2!5 Al5 Po/escu"(elega2 :sem%n%ri i analogii in 8olAlorul roman i iberic ?)raiova2 192 @ /5 122 1$5 +egendele sint necunoscute in Portugalia5 2$5 Sartori2 op. cit. /5 ,5 2V5 Se3illot2 Les Gravau> public.P, /5 9Y (radiia aceasta e contaminat- ins- cu o team.olcloric- .recvent- in aria oriental- 1 0eia v-rsatului i sacri.iciile su3stituite de co/ii5 2F5 &5 Andree2 Eihnographische 7arallelcn und 'ergleiche, voi5 I2 ?Stuttgart2 1Y Y@2 /5 215 2 5 Paul Sartori2 #eber das Bauop8er, 9Qeitschri.t .iir Etnologie:2 SSS2 1Y9Y ?/5 1UV$@2 /5 F2 citind =astian2 !ie 'olAer des ostlichen :siens, II2 /5 915 2Y5 9&evue des traditions /o/ulaires:2 >III2 /5 $V$ J Sartori2 /5 F5 29 E5 (<lor2 7rimitive 9ulture, ediie nou-2 ?+ondra2 19#!@2 vo+ I2 /5 1# 5 !#5 Sartori2 op. cit., /5 F2 citind _ait02 :nthropologie, I>2 !F25 !15 Ibid., /5 FU 5 !25 _estermarcR2 I2 /5 $F ?ed5 .rance0-2 /5 $ 1@5 !!5 Sartori2 /5 5 Borneo, &5 Andree2 op. cit., /5 22J Perr<2 Ghe 9hildren o8 the *un ?ed5 II2 +ondon2 192!@2 /5 2292 2!! J M%rile de *ud, Andree2 op. cit, /5 22 J )ceania, 9&ev5 (rad5 Po/5:2 >I2 /5 1 25 !$5 &5 Andree2 /5 2# J 9&ev5 (raci5 Po/ulaires:2 tome SS2 /5 $ # J >II2 /5 F915 !V5 Sartori2 /5 2 citind +ie3recht2 Qur 'olsAunde, /5 2Y s[5 !F5 Ad5 +ods2 Israel, des originea au milieu du 'III siecle ?Paris2 19!2@2 /5 ::@ s[5 J E5 ,horme2 L(evolution religieuse d(Israel, I2 ?=ru6elles2 19! @2 /5 212 J Fra0er2 Ghe FolAlore in the :ncicnt Gestament, voi5 I52 /5 EJ:BEJJ ?scheletul .etei din ,7e3el@ J &o3ertson Smith2 Lee

1$#
iures on the Ieligion o8 thc *emites ?ed5 nou-2 +ondjn2 1!2!@2 /5 1V92 not-5 ! 5 Preller2 Iomische Mithologie, ed5 III2 t5 II2 /5 95 !Y5 Sartori2 /5 Y2 citind +asaul<2 'ie *iihnop8er ier +riechen, u5 &omer2 /5 2$ 5 !95 _allis =udge2 Frovi @etish to +od in ancient Egypt ?*6.ord2 19!$@2 /5 !F25 $#5 _5 )rooRe2 Ghc 7opular Ieligion and FolAlort o8 1orthern India ?1Y9F@2 /5 2! s[52 c.5 =ates2 3indi !ictionary, s5v5 K7aR5 $15 ,e e65 Mahabharata, 'ana 7arva, eh5 12 s[5 ).5 /entru da"cumentarea indian- in general2 _internit02 BemerAungcn iiber das Bauop8er bei den Indern, 9Mittheilungen d5 Anthro/5 8esellscha.t in _ien:2 t5 S>II2 1YY 2 /5 ! s[5 i Paul Mus Barabudur ?Paris"%anoi2 19!V@2 t5 I2 /5 2#22 2#!2 2#$2 etc5

$25 c.5 cartea noastr- 4oga, /5 1#15 $!5 Schmit02 Ei8eltagen, /5 1#12 s[5 J Sartori2 op. cit,, /5 1 5 $$5 Sartori2 /5 1 5 $V5 Xuhn und SchLart02 1orddeutschen *agen, /5 5 $F5 (elega2 /5 1$2 citind /e Eugenio de *lavaria < %uarte2 El FolAlore de Madrid, ?Madrid2 1YY$@2 /5 V UV95 $ 5 Sartori2 /5 1F5 $Y5 Xrauss5 !as Bauop8er bei den *iid.*laven, 9Mitt der Anthro/2 8essel5 in _ien:2 S>II2 / 2#5 $95 Sartori2 /5 1$5 V#5 Sartori2 /5 1V 1 _estermarcR2 voi5 I2 /5 $F1 s[5 J Se3illot2 Gra&vau> pubiics, /5 112 ?8recia@ V15 _estermarcR2 /5 $F1 ?Euro/a 'ordica@5 V25 &alston2 *ongs o8 the Iu_sian 7eop(c ?+ondon2 1! 2@2 /5 12F J :^>estermarcR2 /5 $F1 J Xrauss2 op. cit., /5 21 ?Slavi de ^ud@5 V!5 _estermarcR2 I2 /5 $F#U$F1 ?Pa/ua2 Insulele SandLich@5 V$5 _estermarcR2 I2 /5 $F25 VV5 Sartori2 op. cit., /5 1#5 VF5 +udLig _ucRe2 *agen der mittleren Terra ?Eisenach2 1921@2 /5 29 J +5 =echstein2 Ghilringen *agenburh ?_ienU +ei/0ig2 1Y9V@2 voi5 I2 /5 2F# J c.5 A5 %5 Xra//e2 Balor >vith the evil eye ?)olum3ia Univ52 192 @2 /5 1FVU1FF5 V 5 %5 Prohle2 *agen deO )berU3ar$es, ?+ei/0ig2 1YV9@2 /5 Y J Fr5 Pan0er2 Beitrag $ur deutschcn Mythologie, voi5 II ?Munchen2 1YVV@2 /5 2V$ J Xra//e2 Balor, /5 1FFU1FY5 VY5 +udLig StacRergan2 :berglaube und *agen aus dem 3er$egtum )ldenburg ?*lden3urg2 19#9@2 voi5 I2 /5 12 J Xra//e2 op. cit., /5 1FY5 V95 A5 >5 %a6thausen2 GransAaucasia ?+ei/0ig2 1YVF@2 voi5 II2 /5 1!F5 F#5 M5 8aster2 Ghe E>emple .o8 the Iabbis ?+ondonU+ei/0ig2 192$@2 /5 1F9 s[5 F15 _it0schel2 *agen aus Ghilringen, /5 #V5 F25 )o/ii venii de 3un- voie2 /5 11 J co/ii mici de o 7um-tate de an2 /5 12 J se d- ceva dulce de mincare ca s- .ie 3ine dis/ui2 /5 122 nota $ J ultimele cuvinte ale co/ilului 7ert.it2 /5 1!5 F!5 Sartori2 op. cit., /5 !V5 F$5 Ibid., /5 !V2 citind E5 %5 Me<er5 +ermanische Mithologie, /5 FF FV5 )5 `ung i X5 Xeren<2 Ein8ilhrung in das Tesen der Mithologie PTAmsterdamU+ei/0ig2 19$1@ /5 11 s[5 FF5 Mircea Eliade2 Metallurgy, Magic and :lcheray, /5 !1 s[5

1$1

F 5 `ung i Xeren<2 op. cit., /5 $1 s[5 FY5 Xra//e2 Baler Fith the evil eye, /5 1 s[5 F95 Euse3ius2 7raeparatio Evangelii, I2 1#2 29 J Por/h<rios2 !e abstinenlia, II2 VF2 c.5 3i3liogra.ie in Fra0er2 Ghe +olden Bough, vel5 I>2 /5 1FF s[5 #5 Graditions icanderungen EuphratUIhein, voi5 I2 ?%elsinRi2 19! 2 F5F5)52 nr5 11Y@2 /5 1## i2[5 15 *lden3erg5 !ie Ieligions des 'eda ?=erlin2 1Y9$@2 /5 !FV s[5 J Andree2 bthnographische 7arallelen, /5 21 J Sartori2 o/5 cit., /5 1Y s[5 25 )io3anu2 op. cit., /5 V5 !5 Sartori2 /5 19 J _5 Quidema2 9&ev5 des (rad5 Po/5:2 S>I2 /5 V12 J Se3illot2 FolAlore de France, I>2 /5 Y95 $5 +rihya sutra a lui 8o3hila2 c.5 _internit02 articol citat 9Mit5 Anthro/2 8esell5 _ien:2 /5 1 5 V5 Sartori2 o/5 cit., /5 215 F5 Se3illot2 FolAlore, /5 #F5 5 S5 I5 )urtiss2 #rsemitische Ieligion im. 'olAsleben die 3euti&gen )rients ?+ei/0ig2 19#!@2 /5 2295 Y5 Ibid., /5 2FV2 2FF2 2F 5 95 Se3illot2 Gravau> publi5ucs, /5 995 Y#5 Se3illot2 ibid., /5 9Y5 Y15 Ibid., /5 995 Y25 Sartori2 /5 2$5 Y!5 Xrauss2 !as Bauop8er bei den *udslaven /5 2# J Sartori2 /5 2!5 Y$5 Sartori2 /5 2$U2Y5 YV5 Figurine idolo.orme s"au g-sit ingro/ate sacri.icial la temeliile caselor din vechiul *rient J c.5 %elene ,anthine2 Le dattier et Ies arbres sacras ?Paris2 19!Y@2 /5 11Y5 YF5 (<lor2 7rimitive 9>dture, voi5 I2 /5 1F# 5s[5 J 8aido02 9Melusine:2 voi5 I>2 /5 1$2 s[5 J Sartori2 op. cit., /5 !2 s[5 Y 5 )p. cit, voi5 I2 /5 $F$ ?ed5 .rance0-2 /5 $FY@5

YY5 Sartori2 /5 29 J _estermarcR2 /5 $F$5 Y95 )raLle<2 Ghe Mystic Iose, /5 2V J _estermarcR2 /5 $F!2 $FV5 9#5 _estermarcR2 /5 $FF ?ed5 .rance0-2 /5 $ #@5 915 &o3ertson Smith2 Lectures on the Ieligion o8 the *emites, /5 V !5 925 Fra0er2 BelieH in Immortality ?+ondon2 1922@2 voi5 I2 /5 $$F5 9!5 Sartori2 op. cit., /5 UY5 9$5 _estermarcR2 op. cit., voi5 I2 /5 $V! ?ed5 engle0-@5 9V5 Ibid. 9F5 ;5 Pr0<lusRi2 Les Empales 9Melanges )hinois et =ouddhi[ues:2 voi5 I>2 =ru6elles2 19!F2 /5 1 UV12 /5 1#2 122 1!2 2$ ?re.erine2@ 2F5 9 5 Plutarch2 Paral+2 V2 !#F s[5 9Y5 Mettalurgy, Magic and :lchemy ?Paris2 19!9@ e6tras din 9Qal"mo6is:2 I2 /5 YVU1295 995 Pro3lema aceasta e /rea vast- /entru 2a o /utea discuta in comentariile de .a-5 ).5 /entru alegerea terenului casei sau sanctuarului2 P5 Saint<ves2 Essais de 8olAlore bibli5ue ?Paris2 1922@2 /5 1#$ s[5 J ibid., /5 1Y# s[52 .undarea unui ora5 1##5 8rimm2 !eutsche Mythologie, ed5 I>2 voi5 III2 /5 $915 1#15 Xrauss2 'olAsglauben d. *iid.slaven, !5 1VY s[5 1#25 )io3anu2 op. cit., /5 Y5 1#!5 98lo3us:2 voi5 V#2 /5 299 J Sartori2 /5 !5

1$2

1#$5 &5 Andree2 Ethnographische 7nrallelen, /5 2$2 unde se mai dau i alte e6em/le5

1#V5 c.5 3un-oar- Paul Mus2 Barabudur ?%anoiUParis2 19!V@2 voi5 I2 /5 2Y#U2F15 1#F5 E6em/le in Sartori2 / 1 cu 3i3liogra.i5O5 1# 5 Se3illot2 Gravnu> publics, /5 F J Sartori2 /5 ,. 1#Y5 Sinclair Stevenson2 Ghe rites o8 the tFice&born ?*6.ord2 192#@2 /5 !V$5 1#95 ).5 Paul Mus2 Barabudur, I2 /5 2# 5 11#5 _ater.ield and 8rierson2 Ghe Lay o8 :lba ?*6.ord2 192!@2 /5 2 F s[52 citat de Anancla )oomarasLam<2 *ymbolisvie o8 the !oine, ?e6tras din 9(he Indian %istorical duarteti<:2 voi5 SI>2 19!Y@2 /5 2#5 1115 )oomarasvvam<2 op. cit., nota 2Y2 /5 2#U215 1125 Pag5 !2 s[5 11!5 ).5 9osmical hoviology and 4oga, /assirn J Mitul reintegr%rii, indeose3i /5 F# s[5 11$5 *alapatha Brahmana, (I2 15 15 YU95 11V5 IigU'eda, >I2 1 2 #5 11F5 Me.isto este 9tat-l tuturor im/iedic-rilor: 2Faust, fers F2#V@ c.5 Mitul reintegr%rii /5 1$ BM[5 11 5 ).5 9osmologie i alchimie babilonian%, /5 2Y s[5 11Y5 Marcel 8ranet2 La pentec chinoise ?Paris2 19!$@2 /5 !2!2 !2$5 1195 9osmologie i alchimie babilonian%, /5 !22 citind A5 `5 _en"sincR2 Ghe ideas o8 the Testern *emltes concernmi the 1avei o8 the Earth ?Amsterdam2 191F@2 /5 195 12#5 ,es/re identitatea 93uric: U 9centru:2 c.5 9osmologie, /5 ! s[5 1215 Meterii .ierari sint2 in unele ca0uri2 chiar i .ondatori de orae J aa se4 /etrec lucrurile2 3un-oar-2 cu tri3urile Mosengere i =a"saRata2 c.5 _alter )line2 Mining and Melallurgy in 1egro& :8ric% ?Paris2 19! @2 /5 12$5 in )ongo tri3ul =a +olo crede c- .ierarii sint de o3irie aristocratic- i chiar regal-2 ihid., /5 225 ,es/re 9secretele metalurgiei: i sensul lor cosmologic2 c.5 Metalurgy, Magic and :lchemy, /5 F s[5 1225 +5 Fro3enius2 Erlebte Erdteile, voi5 >I2 re0umat de autor in Oulturgeschichte :8riAas ?cite0 du/- ediia .rance0-2 3istoire de civili, sation a@ricaine@, /5 1VV 12!5 9A.rican-:2 ca si oricare alt- desemnare rasial- sau geogra5 .ic- /e care o .acem in studiul de .a-2 nu im/licintotdeauna o origine inde/endent- a credinei res/ective5 in /aginile acestea ne /ro/unem in /rimul rind s% desci.r-m sensul i coerena ritualurilor2 miturilor i cosmologiilor2 sus/endind orice discuie asu/ra originii lor istorice 12$5 Plutarch2 &omulus2 >III5

12V5 ,ionMsos din %aiicarnas2 I2 9 c.5 i Xerenv2 Ein8iililung, /5 21 s[5 12V5 ).5 A5 %5 Alicro.t2 Ghe 9ircle and the 9ross ?+ondon2 192 @2 2 volume5 12 5 +oss<2 Muhsrram M<steries ?%elsinRi2 191F@2 /5 2192 22!5 12Y5 ).5 acum in urm- _5 +iungman2 EuphratUIhein, voi5 i2 /5 1#! s[5 1295 Enuma Elis2 ,,, poema della 9rea$ione, ?trad5 85 Furlani2 =o"iogna@2 /5 1F J 85 Furlani2 La rcligione babilonese e assira, voi5 II2 /5 1V s[5 1!#5 ).5 cartea noastr-2 4oga.

1$!

1!15 `oga2 /5 Y s[5 1!25 ).5 studiul nostru des/re +a3irint2 de a/ro/iat- a/ariie5 1!!5 &5 _ilhelm si )5 85 `ung2 !as +eheimnis des goldenen Blu&tes, ?Qurich2 1929@5 1!$5 Furlam2 Enuma Elis2 /5 1 2 !$2 !V2 1## t[5 1!V5 9osmologie i alchimie babilonian%, / 2 citind Xing2 Ghe *even (a3lets o8 9reation, /5 Y!5 1!F5 9osmologie, /5 U Y J Metallurgy, /5 1$ s[ 1! 5 ,i6on2 )ceanic Mythology ?=oston2 191F@2 /5 1# 5 1!Y5 Metallurgy, /5 1$ J Fra0er2 Ghe *capegadt, /5 $1# s[5 1!95 Barabudur. Es5uisse d(une histoire du Boudhisme 8ondee sur la criti5ue archeologi5ue des te>tes ?voi5 I2 19!V@2 /assim5 ). discuia unor te0e ale lui Mus in studiul nostru 1 Barabudur, templu simbolic ?9&5F5&5:2 19! @2 reti/-rit in Insula lui Euthanasius ?19$!@5 1$#5 Am comentat alt- dat- 2Fragmentarium, /5 FV s[5@ caracterul sacru al r-03oiului2 aa cum era ineles el in tim/urile arhaice5 'u e li/sit de interes s- re/roducem aici un .ragment din 9Siat celui care merge la r-03oi:2 /e care5l comunicintr"o scrisoare Ale6andru %aI deu .iului s-u (adeu ?=ogdan@ 1 25dac- vrei ca glonul duman s-"i crue viaa in toiul lu/tei2 /-strea0- cur-enia tru/ului2 .ii cast2 nu"i s/urca tru/ul i mergi la r-03oi cu tot atita s.inenie cum mergi la /rimirea s.intelor taine2 la im/-rt-anie cu tru/ul i singe;e Mintuito"rului nostru %ristos 1: 1$15 ).5 e6em/le in S5 80arnoLsRi2 Le culte des heros et ses con&ditions sociales ?Paris2 1919@2 /5 2F2 1Y# ctc5 1$25 F5 P.ister2 ,er Ieli5uienoult in :lterium, ?8iessen2 19#9 U 19122 2 voi5@ J +5 &5 Farnell2 +reeA hero&cults and ideas o8 immortality ?*6.ord2 1912@ J M-rie ,elcourt2 Legendes et cultes des heros e.n +rece ?Paris2 19$2@5 1$!5 ).5 ,iscuia Sn A5 ,ietench2 1eAya ?od5 II2 +ei/0ig2 191!@5 Pentru o inter/retare 9geogra.ic-:2 c.5 >ictor =erard2 1au$icas et le retour d(#lysse ?Paris2 1929@2 /5 !V1 s[5 1$$5 ).5 )artea noastr- 4oga, p. !#V s[5 1$V5 F5 )umont2 Les religions orientalcs dans le paganisme romain ?ed5 I>2 Paris2 1929@2 /5 2$ s[5 J A5 Parrot2 Le Ie8rigerium dans l(au del% ?Paris2 19! @2 /5 V 2 not- ?3i3liogra.ie@5 1$F5 &5 Forrer2 Les chars culturels prehiDtori5ues et leurs sur vivan&ces au> epo5ues histori5uei 27rehistoire, I2 19!22 /5 119 s[5@ J A5 )ooma5 rasLam<2 *vayamatrnnaUHanua 9oeli, ?9Qalmo6is:2 II2 19!92 /5 $!@5 1$ 5 E6em/le in Fragmentarium, /5 V22 s[52 F# s[52 9# s[52 etc5 1$Y5 ).5 re.erine in f>5 gcott2 3ermetica ?*6.ord2 192V@2 voi5 II2 /5 2$95 1$95 ).5 `oga2 /5 22Y2 2!#2 !#F5 1V#5 A5 )oomarasLam<2 *ymbolisme o. the !ome, /5 $F5 1V15 ).5 studiul nostru 9osmical hamology and 4oga ?)alcutta2 19!Y@2 /5 192 s[5 1V25 ).5 3un-oar- mitul androginului i al 3i"/olarit-ii divine2 In cartea noastr- Mitul Ieintegr%rii. 1V!5 ).5 9osmologie i alchimie babilonian%, /5 !1 s[5 J Greptele lui Hulien +reen i Barabudur, templul sim3oQis2 re/u3licate in volumul Insula lui Euthanasius ?19$!@5 Ere/rodus du/- volum2 ed5 9Pii3licom:2 =ucureti2 I9$!2 1$$ /5A5

F*+X+*X I IS(*&IE

, Al5 Iordan in studiul s-u Les relations culturelles entre Ies Boumains et les *laves du *ud a deschis2 du/- cum am v-0ut intr"o cronic- /recedent-2 vechea controvers- 9savanta441 dac- memoria /o/ular/oate /-stra /ro.ilul evenimentelor istorice O Firete2 controversa aceasta nu /oate .i soluionat- si nici m-car de03-tut-2 limitindu"se numai la domeniul .elR"lorului romanesc sau 3alcanic5 Este o /ro3lemde /sihologie i de .iloso. ie2 inainte de a .i o /ro3lem- de loiRlor5 Unii savani sint sce/tici5 >or3ind des/re 9aa"numitele legende istorice:2 A5 II5 Xar//e m-rturisete 1 9+i se s/une ast.el2 .-r- indoial-2 /entru c- nu au nimic istoric in ele: 2Ghe *cience o. FolAlore, +ondon2 19!#2 /5 Y1@5 Evident2 nu e intotdeauna vor3a des/re 9o creaie /o/ular-:5 Multe legende i 3alade au o origine cult- i2 in acest ca02 elementele lor 9istorice: /ot .i uneori reconstituite5 in alte ca0uri2 o literatur- semi/o/ular-2 in care se g-sesc2 adic-2 multe documente .oiR"lorice dar i mar multe .a/te i idei transmise de anumite elite2 /oate slu7i cu succes la desci.rarea trecutului istoric al unei naiuni5 Aa e2 3un-oar-2 ca0ul 7uranelor indiene2 /e care Pargiter le"a studiat ani de"a rindul i a demonstrat valoarea lor 9istoric-:5 2Ghe 7urana. Ge>t o. the !ynasties o. the Oali :ge. *6.ord5 191!@5 ,ar i aici2 memoria .a/telor i /ersona7elor istorice este .oarte /alid-5 Fantasticul i miticul dominaceste creatiuni indiene 1 care2 de alt.el2 nu sint 9/o/ulare: decit /rin o /arte din materialele Bor5 )um s/uneam i in cronica /recedent-2 mentalitatea .olR"loric- nu /oate /-stra mult- vreme amintirea unor .a/te t unor oameni 9istorici:2 adic- 3ine delimitai i individuali0ai2 ii asimilea0-2 cu tim/ul2 categoriilor5 Un e6em/lu 3ine studiat este acela al cavalerului ,ieudonne G de 8o0on2 care a .ost al treilea Mare Maestru al )avalerilor S.intului Io an ia &hodos2 intre 1!$FU 1!V!5 Acest cavaler de 8o0on a r-mas cele3ru /entru .a/tul c- a omorit 3alaurul din Mal/asso5 Inutil s- s/unem c- lu/ta lui 8o0on cu 3alaurul nu e menionat- in documentele contem/orane i c- de ea ince/e s- se vor3easc- la &hodos /e la 1V212 o sut- i a/te0eci de ani du/- moartea eroului5 Inutil2 de asemenea2 s- ad-ug-m clegenda unui anonim care a ucis un asemenea 3alaur circul- la &3odos
G Ideea este reluat- in 9omentarii la Legenda Meterului Manoie. 1$V
1$ U Meterul Manole

/e la 1$2#2 i este menionat- de =uondelmonti in a sa Liber Insularuni ?F5 _5 %aslucR2 9hrislianity and Islam under the *vltans, *6.ord2 19292 voi. II2 /5 F$YJ c.5 i _5 &5 %allida<2 FolAlore *tudies,

ancient and modern, +ondon2 192$2 /5 1!2U 1VV2 in 5s/ecial /5 1$VU1$F@5 Fa/t este c- acestui persona@ i s"au atri3uit in mod necesar lu/te i 3iruine care sint o3ligatorii /entru categoria din care .-cea /arte 1 eroii&s8in"i. )avalerul de Xon0on a 9imitat: gestul S"tului 8heorghe U intocmai du/cum lu/ta S"tului 8heorghe cu 3alaurul era o tem- str-veche ?lu/ta eroului cu monstrul@5 Se tie2 de alt.el2 cum Ale6andru cel Mare a asimilat2 in legendele create sute de ani du/- moartea sa2 tema eroului /lecat in c-utarea A/ei >ii2 a Plantei >ieii etc5 +ucrurile acestea sint indea7uns de cunoscute2 ca s- mai st-ruim asu/ra lor5 intr"o carte de a/ro/iat- a/ariie U La Mandragore. Essai sur Ies origines des legendes U voi de03ate2 de alt.el2 /ro3lema 22eroului: in citeva ca/itole5 9e se intimpl% cu 8aptele i persona@ele istorice in memoria popular% P !evin cu timpul im/ersonale5 ii pierd toate elementele concrete, contingente, speci8iceL intr&un cuvint, ii pierd structura lor istoric% (, asimilindu&se unor st-ri sau ti/uri impersonale. 9eea ce noi numim, adesea greit, mitic i 8antastic , este in ca$ul de care ne ocup%m aici doar transpunerea in termeni impersonali 2meta8i$ici 0 a unor intimpl%ri sau oameni care au participai cindva la contingen"% i istorie. ?Su3l5 editorilor@5 +indirea colectiv% , ca i meta8i$ica, nu poate Volosi decit categorii i realit-i impersonale. Este greit2 aadar2 s- se s/un- c- un om mare U un erou ^sau un 3ine.-c-tor U tr-iete etern in memoria neamului s-u5 El /oate tr-i ast.el doar dac- se scriu c%r"i des/re el5 ,ar memoria vie a /o/orului nu"i /-strea0- /rea mult- vreme conturul s-u istoric J il incor/orea0- categoriei din care a .-cut /arte ?erou2 rege2 s.int@5 98loria: eroilor greci era doar un .el de a vor3i5 )-ci se /-strau i se comemorau nu .a/te istorice2 ci .a/te eroice J a/arinind deci unei categorii2 nu unui eveniment5 ,e alt.el2 .a/tele eroilor i ale regilor de multe ori treceau de la un nume la altul5 Se /-stra2 deci2 nu 9autenticitatea44 .a/tului2 ci categoria din care a .-cut /arte5 *mul moarte2 aadar2 i in 9amintirea /o/ular-:5 Moare in ce arc PB contingent2 /ersonal2 istoric5 Se /-strea0- tipul lui s/iritual2 in care se incor/orea0-2 cu trecerea vremii2 .oarte multe /ersona7e istorice f
G (i/ de 9lege: .olcloric- de care a .-cut mult ca0 autorul5 #+

Este straniu c- aceeai atitudine se intilnete i in conce/ia /e care i"o .-ceau cei vechi des/re

nemurire. 'u r-"mine din 9su.letul omului44 deeit ceea ce este impersonalL 9/rinci/iul:2 nu 9/ersoana:5 ,ar este o /ro3lem- care ne"ar duce /rea de/arte
E9)uvintul:2 2V martie2 19!Y2 /5 2A5

U&ME IS(*&I)E I' F*+X+*&U+ =A+)A'I)

=un cunosc-tor al lim3ilor i literaturilor sud"slavice2 d5 Al5 Iordan i"a ales ca su3iect /entru te0a sa de doctorat Le`, relations culturelles enire Ies Ioumains ei Ies *lcves du *ud ?Im/rimeria 'aional-2 19!Y2 1#Y /agini@5 Su3titlul lucr-rii delimitea0- /recis sco/ul cercet-rilor d"lui Al5 Iordan 1 Graces des voedes roumains dans le 8olAlore balAani5ue. intr"adev-r2 du/- citeva /agini sintetice in caie autorul re0um- relaiile culturale intre -rile romaneti i slavii sud"dun-reni2 cartea cu/rinde numai materiale documentare asu/ra rolului /e care il au ciiva dintre voevo0ii romani in .olclorul 3alcanic2 indeose3i in literatura /o/ular- 3ulgar-5 Pro3lema 9istoricit-ii: anumitor evenimente sau /ersona7e din literatura /o/ular-2 indeose3i din 3alad-2 nu este nou-5 In *ccident ea se de03ate chiar de la ince/uturile tiinei .olclorice5 I/ote0e asu/ra gene0ei 3aladei si2 deci2 asu/ra eventualelor elemente 9istorice: au emis in ultimul tim/ ciiva savani din -rile vecine5 +a noi2 unul dintre cei mai 3ine /reg-tii .olcloriti2 d5 Petru )ararran2 a /u3licat un lung si erudit studiu 1 9ontribu"ii la cronologi$area si gene$a baladei populare la romani ?9Anuarul Arhivei de Folclor4G2 voi5 I2 19!22 /5 V!U1#V 1 voi5 II2 19!!5 /5 21U" YY@2 studiu /e care nu" 1 >edem menionat in 3i3liogra.ia .olosit- de d :l. Iordan5 ,5 Petru )araman a incercat s- sta3ileascelementele 9istorice: care stau la 3a0a cintecului 3-trinesc 1 Marco 7aa ?=uruia"man Paa@2 cercetind nenum-rate i0voare /olone de la s.ir"itul sec5 S>2 in care smt relatate e/isoadele dramaticei e6/ediii turceti in nordul Moldovei2 in iarna anului 1$9Y2 cind o armatintreag- i"a g-sit moartea din /ricina gerului5 )onclu0iile la care a7unge d5 )araman2 du/- atit de erudite i /recise anali0e2 nu sint /rea incura7atoare5 22(re3uie s- constat-m c- de .a/t nu e vor3a aici de reconstituirea unui eveniment 1$ istoric /e 3a0a 3aladei /o/ulare2 ci de o recunoatere a lui in creatiunea .olRloric- i ds o identi.icare a datelor a.late acolo cu cele din i0voarele istorice555 Produsul .olRloric U de orice s/ecie ar .i U nu indre/t-ete /e nimeni la nici un .el de reconstituiri istorice5 +a identi.icarea

evenimentului din el insU du/- ti/ul celei reali0ate de noi U .olRloristul are dre/tul2 in anumite ca0uri2 iar adesea e chiar nevoit s"o incerce ?9Anuarul555412 II2 /5 Y UYY@5 ,5 Al5 Iordan este mai norocos5 Materialele .olRlorice de care dis/une ii /ermit s- reconstituie anumite as/ecte din istoria vocvo0ilor romani2 ,an2 Mircea i Mihai >itea0ul5 ,"sa crede2 ?chiar o/5 laud52 /5 Y$@ c- te6tele .olRlorice 3alcanice2 indeose3i 3ulg-reti2 contri3uiesc serios la 9elucidarea anumitor chestiuni asu/ra c-rora studiile istorice nu dau re.erine indestul-toare sau se contra0ic:5 Printre aceste elucid-ri2 d5 Al5 Iordan notea0- 3-nuita asociere la tron a lui &adu =asa"ra3 cu tat-l s-u >ladislav J ra/orturile intre voevodul Munteniei ,an I i arul 3ulgar iman J con.lictul dintre !an i .ratele s-u Mircea cel =-trin5 'u tiu in ce m-sur- istoricii evului mediu romanesc i 3alcanic vor acce/ta re0ultatele cercet-rilor dlui Al5 Iordan5 Ele sint2 in orice ca02 /line de sugestii2 atit /entru istoric2 cit i /entru .olRlorist5 Firete2 cu anumite restricii J de care2 de alt.el2 ine seama i autorul nostru5 =un-oar-2 d5 Al5 Iordan cunoate i citea0- o3servaiile lui Arnaudov c- elementele .olRlorice 9istorice: trec re/ede in rituri 2op. cit., /5 2Y2 not-@5 ,e ait.el2 chiar numele voevodului ,an a/are deseori in colinde ?/5 $2U$!@5 )it de mult9istoricitate: este /-strat- in 3alada voevodului ,an se vede du/- am-nuntul c- acesta sca/- /e un mic 3alaur ai c-rui /-rini il r-s/l-tesc ?/5 $F@5 Se vede2 de asemenea2 du/9vin-torile: lui ,an2 in care nu rareori intilneti un cer3 cu coarne de aur ?/5 $ 2 not-@5 Fantasticul macerea0- istoria G5 Sau2 cu alte cuvinte2 tipul trans.igurea0- individulL 9intam/l-rile:2 9evenimentele: sint inghiite i totali0ate de 22categorii:5 Este dre/t c- in .olRlorul sud"dun-rean s"au /-strat .oarte multe indicaii des/re cearta dintre ,an i .ratele s-u Mircea Qop. cit., /agina F#2 etc@5 ,ar acest am-nunt s"a /-strat /entru c- se /otrivea de minune cu o str-veche tem- mitic- i .olRloric- 1 8ra"ii inamici. ,ovada cea mai 3un- c- mentalitatea
Alt ti/ de 9isge: .olcloric-5 1$Y

.olcloric- di0olv- /ro.ilul 9istoric: al unui mare erou U este .a/tul c- toate legendele sud"dun-rene asu/ra lui Mihai >itea0ul vor3esc de c-s-toria sa incestuoas- G cu sora sa Stan"chita i /ovestesc cmama sa a a7uns doica /ro/riei sale .iice 2op. dt., /5 #@5 Este adev-rat2 s"au /-strat unele am-nunte istorice din viaa lui Mihai

=ravul 1 lu/tele sale necurmate cu /-ginii2 moartea sa /rin tr-dare5 ,ar 9lu/tele cu /-ginii: a/roa/e c- nu mai constituie2 /entru =alcanul medieval2 istorie M este un destin, e o 9/ro3-: /rin care tre3uie streac- orice erou2 orice e. ?intocmai cum erau2 la cei vechi2 considerate 9/ro3e: aventurile eroilor in lu/t- cu montrii@5 ,e alt.el2 chiar numele de Mihai =ravul este un nume colectiv2 .iind dat in 3aladele 3ulg-reti mai multor e8i care au luptat impotriva turcilor 2op. cit., /5 F9@ Asta inseamn- c- lu/ta contra turcilor nu mai era un .a/t2 un eveniment, ci o categorie, un destin5 ,ar s- ne intoarcem la c-s-toria incestuoas- a lui Mihai =ravul5 ,5 Ale6andru Iordan m-rturisete cse a.l- in .aa unui 9com/le6 *edi/:2 /e care nu"1 g-sete 7usti.icat de nici un I0vor istoric2 ?/5 2@5 'u e mai /uin adev-rat c- acest am%nunt U care nu e istoric ci mitic U domin3aladele sud"slave care /omenesc de Mihai =ravul5 Schema este de"a dre/tul mitic- 1 incestul2 c-s-toria2 cu /ro/ria sor-2 umilirea i su.erina mamei ?a7uns- 9doic-: la co/iii ei@5 ,e o3servat2 asemenea c-s-torii incestuoase2 urmate de umilirea mamei U se intilncsc in .olRlor in leg-tur- cu 8ra"ii gemeniL ti/ universal de legend- /e care 1"a studiat cu attta /rice/ere &endel %arris 2Ghe !ioscuri in the 9hristian +e"gends, +ondon2 19#! J Ghe 9ult o8 the 3eavenly GFins, )am"3ridge2 19#Y J Boanerges, )am3ridge2 191!2 etc@5 ,in docu"
G =alada 3ulgar- ince/e ast.el1 9S"a r-sculat gara >l-easc(ara >l-easc- si =ogd-neasc-2 +e"a r-sculat Mihai >oevodul5 Pe 3-trini ii ro3ea2 /e tineri Si lua Si i"a .ost luat Mihai >oevodul2 Mihai >oevodul2 /e sora sa Pe sora sa ca tin-r- soie2 Pe mam-"sa a luat"o ca roa3- 3-trtn-2 &oa3- 3-trin-2 sluga >isa:555 ?Al5 Iordan2 Mihai 'itea$ul in 8olAlorul balcanic, =ucureti2 19!F2 21@5

%ienteic /e rare le re/roduce dl5 Al5 Iordan nu se vede c- Mi"hal =ravul ar .i avut2 m imaginaia /o/ular- sud"dun-rean-2 un .rate geam-n S5nt ins- legende in care amintirea .ratelui se /ierde re/ede Pro3lema r-mine2 in orice ca]2 deschis- Si soluia 9.railor gemeni: n"ar .i singura Sint alte legende ? ; 9eroi445 in care incestul i umilirea maniei sint elemente .und t mentale5 lata2 ins-2 cit de de/arte ne a.l-m de 9istorie145 Asta nu inseamn- c- memoria /o/ular- nu rece/ionea0- evenimente istorice5 =l5 )araman citea0- undeva in studiul d" sale e6em/R de" /ocvii /o/ulare /olone0e in care se /-strea0- ecoul revoluiei sociale din 1Y$Y5 Am

cetit i noi /oe0ii /o/ulare romaneti ?d4n colecia Institutului Social &oman@ in care se /-strase istoua re.ormelor agrare 1 22i la ai0eci i trei )u vod- tir3ei555: G Evenimentele recente2 3un-oar- r-03oiul2 s"au inregistra in /oe0ia /o/ular-5 )u tim/ul ins-2 evenimentele acestea is /ierd autenticitatea2 individualitatea J se to/esc in .orme generale2 in ti/uri2 in categorii5 S"a .-cut socoteal- c- memoria /o/ular- /-strea0- amintirea unui mare eveniment cam vreo !## de ani Aceasta nu /entru c- du/- trecerea celor !## de ani evenimentul e uitat, ci /entru c- e asimilat ti/ului su/ra"istoric cu cere /o/orul s.irete /rin a"l con.unda5 Un anume voevod sau haiduc s.irete /rin a .i identi.icat i2 deci2 des"individuali0at2 cu Eroul. * anumitlu/t- istoric- se to/ete in categoria lu/tei cu monstrul i aa mai de/arte555 &-min inc- .oarte multe lucruri de s/us2 sugerate de lectura interesantului memoriu al d"lui Al5 Iordan5 >om5 reveni2 deci5 E9)uvintul:2 <t martie2 I9!92 /5 !Ab 1 ratea0- din memorie5

)h&gI+E P*PU+A&E I' +I(E&A(UEA &*MA'EAS)A

,l5 /ro.esor ' )arto7an este .-r- indoial- cel mai har"r;c i mai merituos continuator ai lui Xasdeu i ,r 8aster5 9%r"ile populare in literatura romaneasc% se revendic- de la 9uvente den b%trim ?1Y Y2 1Y 9@ i Literatura popular% romaneasc% ?1Y!Y@5 Primul volum al o/erei d"lui )arto7an studia e/oca in.luenei sud"slave A tre3uit s- treac- a/roa/e 0ece ani ca s- a/ar- cel de al doilea voiurr2 cu/rin0ind istoria te6telor literaturii /o/ulare din e/oca in.luenei greceti5 )etitorul care /arcurge acest 3ogat volum inelege lesne /ricinile /entru care redactarea lui a intir0iat atiia ani5 ,e alt.el2 autorul insui a socotit necesar s- aminteasc-2 in /re.aa volumului II ?/5 1U!@2 /rinci/alele di.icult-i cu care a avut de lu/tat5 'um-rul imens de manuscrise ?VF! condice@2 dintre care o 3un/arte neinventariate2 9adesea r-u scrise2 .-r- titlu2 sau cu titlul schim3at2 cu /aginile de la ince/ut i de la s.irit uneori /ierdute: J 3ogatul material .olRloristic /u3licat in revistele noastre de s/ecialitate sau risi/it intr"o sum- de /eriodice J cercet-rile critice ti/-rite de c-tre savanii str-ni i care2 In ma7oritate2 ii/sese din 3i3liotecile romaneti U iat- citeva2 numai2 din greut-ile intim/inate de autor5 Este dre/t c- drumul .usese t-iat de cei doi ilutri /ionieri2 %asdeu i 8aster J indeose3i de 8aster5 ,ar unele din i/ote0ele generale de lucru ale acestor /redecesori de geniu .useser- controversate

sau chiar res/inse de cercet-torii care i"au urmat5 =un-oar- .aimoasa i/ote0- 3ogomilic- a lui %asdeu a .ost radical corectata de regretatul ,em5 &usso 2 Pe do alt- /arte2 /o0iiile teoretice ale .olR"lorului2 etnogra.iei i literaturii /o/ulare s"au modi.icat2 din vremurile cind scriau %asdeu i 8aster i /in- ast-0i5 ,e aceastmodi.icare teoretic- a tre3uit s- in- seama d )arto7an2 aa cum dovedete numeroasele sale re.erine la studiile .olcloritilor i etnogra.ilor str-ini5 9*ricit de grea a .ost aceast- munc-142 m-rturisete autorul in Pre.a- ?/5 2@2 9ea ne"a dat totui satis.acia de a .i desco/erit in literatura noastr- romaneasc- circulaia unor te6te necunoscute /in- la noi2 /recum 1 romane cavalereti din evul mediu2 ca 3un-oar- Imberie i Mar5arona, o /relucrare greceasc- a celui mai .rumos roman al Franei medievale5 7ierre de 7rovence ci la beliS Ma5ualonne, sau rorianul GroCiei al truverului normand din veacul al S%"lea2 =e"noist de Sainte"Maure2 in /relucrarea 7udec-torului din Mes"sina2 Oui%o delle Colonne, sau te#te %e naturreligioas- ca 1 7rotoevcinghelia lui iacou, 8ratele !omnului, sau legende de origine 3ogomilic- cu r-s.ringeri adinei in colindele /o/ulare2 /recum Lupta arhanghelului Mihail cu *atana, sau !isputa Mintu#orului cu *atana, ori Indice de c%r"i populare oprite de Biseric% . i2 inc-2 autorul nu amintete decit citeva dintre re0ultatele cercet-rii sale5 =og-ia acestei c-ri nu /oate .i a/reciat- decit /arcurgind listele manuscriselor studiate /in- in cele mai mici am-nunte2 urm-rindu"se .iliaia i variantele unui te6t /o/ular5 +a toate acestea se adaug- in.ormaia critic-2 intr"adev-r internaional-5 Autentic urma al lui %asdeu i 8aster2 dl5 )arto7an .olosete2 /entru reconstituirea istoriei c-rilor /o/ulare din literatura roman-2 /u3licaii in vreo YU9 lim3i euro/ene2 indeose3i studii scrise in lim3ile slave i in greaca modern-5 Asta nu inseamn-2 .irete2 c- 3i3liogra.ia critic- este e6haustiv- !5 ,ar inind seama de tradiia culturii romaneti i de ce se /oate reali0a in cadrele unei 9culiuri mici:2 cum este a noastr-2 e.ortul d"lui )arto7an intrece orice laud-5 S M-rturisim din ca/ul locului c-2 in ceea ce ne /rivete2 ne interesea0- mai /uin istoria di.u0iunii unui motiv .olRlo"ristic sau a unei c-ri /o/ulare2 decit sensul /e care il /oate avea /re0ena 2 .recvena sau a3sena unei asemenea c-ri in literatura noastr- /o/ular-5 'u doar- c- nu am a/recia cum se cuvine

munca aceasta considera3il- de colaionare a manuscriselor2 de urm-rire a motivelor2 de clasi.icare a variantelor5 Ea este nu numai vrednic- de toat- stima2 dar si a3solut indis/ensa3il-5 Atit tim/ cit nu e deselenit terenul2 nu se /oate risca nici o inter/retare de.initiv-" Am .-cut ins- aceast- m-rturisire ca s- 7usti.ic-m tot ce vom s/une in /aginile ce urmea0-5 Unde cetitorul nu va g-si o e6/unere am-nunit- a cercet-torilor d"lui /ro.esor )arto7an2 ci numai de03aterea anumitor as/ecte teoretice ale re0ultatelor la care a a7uns emeritul autor5 (ot ce este istorie, .irete2 interesea0-5 )irculaia unei variante de legendinteresea0- /e istoric t&t atit de mult ca i circulaia unei teme meta.i0ice5 (ot ce se /etrece in tim/2 tot ce devine, l-sind urme i documente2 solicit- cu o egal- 7usti.icare atenia istoricului5 )-rile /o/ulare sint documente care au circulat2 s"au trans.ormat2 trecind de la un
1!2 neam la altul2 de la un veac la altul U i toate vicisitudinile istoriei lor interesea0- /e cercet-tor5 A a.la eta/ele /rin care cartea 3e$ar :8saneh a devenit 3alima&ua noastr- este2 desigur2 un lucru instructiv i /asionant5 &econstituirile acestea nu conduc2 ins-2 la anumite conclu0ii teoretice O Fa/tul2 3un-oar-2 c- un neam /rimete i asimilea0- numai anumite legende i c-ri /o/ulare2 res/ingind sau uitind altele2 nu e destul de semni.icativ ca sse in- de el in inelegerea structurii s/irituale a acelui neam O Sir3ii au cunoscut i tradus cele3rul roman (ristan 2Gryscam0. >ersiunea sir3eas"c- s"a /ierdut2 dar s"a /-strat o traducere ruseasc- din bec. S>I5 ,e ce a .ost uitat romanul acesta magni.ic de lumea slav- O ,e ce n"a l-sat urme in literatura romaneasc- /o/ular- O Este dre/t cin.luena occidental- a .ost 0-g-0uit- /rin ocu/area /eninsulei 3alcanice de c-tre turci5 ,ar romanul lui (ristan a/ucase s- .ie t-lm-cit5 ,i.u0area lui n"a .ost su.ocat- de c-tre st-/inirea otoman-2 c-ci atitea c-ri /o/ulare circulau atunci in toat- /eninsula 3alcanic-2 nestin"gherite5 S- se e6/lice oare 9insuccesul: legendei lui (ristan /rin marile deose3iri care e6istau intre societatea 3alcanic- i societatea aristocraticdescris- in romanul 3reton O ,ar2 aa cum vom vedea indat-2 asemenea deose3iri nu constituie o /iedicin adev-ratul ineles al cuvintului5 Puterea de ada/tare i locali0are a meterilor /ovestitori este e6ce/ional-5 ,e asemenea2 nu se /oate vor3i de o re0isten- .a- de romanele cavalereti din /artea acelor /o/oare care n" au cunoscut cavaleria i organi0area .eudal-5 >olumul II al d"lui )arto7an st- m-rturie de cite romane cavalereti occidentala au .ost cetite i r-s/indite in -rile romaneti2 du/- traduceri nco"elene5 ,e ce tocmai romanele din ciclul 3reton n"au 9/rins: la slavi i la romani O 'u inca/e indoial- c- au .ost romani care au cunoscut romanul lui (ristan J romani

din )roaia sau din Ser3ia5 ,e alt.el2 te6tele /o/ulare ca i creaiile orale2 /arcurg distane uluitoare5 MoltRe Moe rM a ar-tat de mult- vreme cum un motiv indian2 in s/e- 3uddhist ?9animalele recunosc-toare:@ a a7uns in Euro/a /e calea te6telor i in 'orvegia /e cale oral-5 ,ar2 .irete2 nici in Euro/a2 nici in 'orvegia2 nu i"a mai /-strat /ro.ilul 3uddhist J s"a locali0at2 a devenit atit de 9autohton:2 ineit a /-c-lit /e cercet-tori /rin s/ontaneitatea lui555 &e0ultatele anali0elor d"lui )arto7an ridic- ia tot /asul asemenea /ro3leme2 care de/-esc literatura /o/ular- /ro/riu" 0is-2 i tre3uiesc de03-tute cu mi7loacele altor disci/line lrM!

?istorice2 sociologice2 .iloso. ie a culturii@5 incheind /rimul volum din 9%r"ile populare, di5 )arto7an o3serva c- literatura /o/ular- scris- din e/oca in.luenei sud"slave 22a avut Ia ince/ut un caracter religios2 a c-/-tat a/oi in sec S>I un caracter eroic i a de3indit2 in s.lrit2 in sec5 S>II o /ronunatnot- didactic-: ?voi5 I /5 2FV@5 )onclu0ia aceasta interesea0-2 .irete2 istoria su.letului romanesc5 Mai ales c- dl5 )arto7an adaug- 2ibid., 2FF@ c- toate te6tele /o/ulare erau .oarte r-s"/indite in toate clasele sociale5 G E vor3a2 deci de un .enomen la care /artici/- /o/orul romanesc in intregimea Iui5 ,ar schim3area aceasta de 9gust:2 de la un secol la altul2 veri.ic- In acelai tim/ un /roces de laici0are a .antasticului2 /roces care e mu4t mai general i care se int;nete in cadre mult mai largi decit istoria c-rilor /o/ulare )eea ce am numit2 cu oarecare a/ro6imaie2 laici0arei .antasticului2 esto numai un as/ect din .enomenul general al degrad%rii @ardas#c&uHni. ,e la religios se trece la epic, a/oi la didacticL aceasta2 In decurs de trei secole2 in l-untrul unei literaturi /o/ulare5 !ar, lot ce e N8antastic , tot ce apar"ine e>tra&ra&"ionalului U religie, magie, mit, legend% U incepe s% se degrade$e l>>dat% ce litr% in istorie , indat% ce particip% la devenire . ?Su3l5 editorilor@ (oi cercet-torii sint de acord c- legendele /o/ulare au la originea lor un sim3ure care nu mai a/arine Zliteraturii4G2 ci mitologiei2 sau religiei J cu alte cuvinte2 o /reistoric care se cere e6/licat- cu alte metode decit cele ale literaturii /o/ulare com/arate5 Un mit2 3un-oar-2 sau els5 mente din1r"un mit ?/rodus2 la rindul lui2 al unui ritual sau al unei conce/ii meta.i0ice /rimordiale@ dau natere2 la un moment dat2 unei legende5 ,e la mit la legend%, /rocesul de laici0are2 de degradare2 este evident5 indat- ce legenda aceasta ince/e s- circule2 s- 9tr-iasc-:2 /artici/ind ia 9istorie: U ince/e de asemenea sa se trans.orme neincetat5 de/-rtindu"se cit mai mult de sim3urele ei .antastic2 c-/-"tind tot mal multe elemente

locale2 etnice2 concrete.

G P-rerea este con.umat- t de un ait cunosc-tor al c-rilor /c/ulare2 MinaiA Sadoveanu 1 9in vremurile de care vor3im2 o mart ;ogo;eteas-2 du/- cum s/une un istoric2 /e ling- nenum-ratele"i ne fncabc2 istericale2 ta3ieturi2 gusturi .istichii2 stenahorn2 chichirmosur7 I alte mara.eturi2 n"avea cultur- su/erioar- unui a3solvent a trei clase /rimare5 'ie"ile s8in"ilor i celelalte le inelegea ea2 le asculta i le inelegea i iganca care"i im/letea /-rul i"i inea Ia im3r-cat caaveica de samur: ?Mihail Sadoveanu2 7oe$ia popular%, EdituraZ4 9;unimea:2 lai2 19Y12 /5 9F@5

1V$

&omanul lui Ale6andru Machedon2 3un-oar-2 are ina/oia lui o 3ogat- i com/licat- /reistorie5 * 9mistic-: solar- i regal-2 creatoare de Eroi in lu/t- cu montri5 Eroi /ornii in c-utarea A/ei vieii2 a Plantei >ieii .-r4de moarte etc5 +ucrurile sint /rea com/licate ca s- le /utem aminti aiciF2 este in orice ca0 sigur c- /rimele redaciuni ale romanului :le>andria cu/rind un amestec ciudat de legende str-vechi2 de .ragmente mitologice irecognosci3iie ca atare2 de amintiri istorice etc in inv-lm-eala aceasta intre mit i istorie F"au /-strat totui destule elemente concrete J grecitatea2 /oliteism2 c-l-toria lui Ale6andru in India2 lu/tele lui cu Pirus etc5 ince"/ind ins- s- circule i .iind asimilate de /o/oare .elurite veacuri de"a rindul2 :le>andria se de/-rtea0- necontenit nu numai de sim3urele ei /rimordial ?/reistoria romanului@2 dar i de .orma sa greceasc-5 Intrat in 9istorie:2 :le>andria, ii alterea0- tot mai mult esena sa .antastic-2 locali0indu"se i 9etnici0indu"se: necontenit5 Procesul acesta a .ost 3ina re0umat de d5 )arto7an in voi5 I ?/5 21#@5 9Ast.el2 in /relucrarea /ersan- a romanului lui Ale6andru cel Mare2 Ale6andru"IsRender U a devenit un adev-rat erou naional 1 este .iul Iui ,arie2 9,ara3:2 i al .iicei lui Fili/2 iar la ca/-tul r-03oaielor sale2 du/- victoria asu/ra lui Por2 intre/rinde un /elerina7 la Xaa3a5 in reclac"iunile medievale ale *ccidentului2 romanul a do3indit un /ronunat colorit .eudal Ale6andru e incon7urat da cei 12 /airs2 de amiralul =a3ilonului i de o intreag- curte de vasali2 am3elani2 duci U 3a i un 7ongleur isi .ace a/ariia in Picest col do lume medieval-5 in redaciunea noastr-2 Ale6andru im/-rat /oart- /e ca/2 ca i domnii notri2 9gugiuman: cu stem- de aur i /ene 9al3e de stratocamil:2 se im3rac- in 9ca.tan de aur:2 este incon7urat de 9voevo0i2 vornici2 vistieri i c-/itani: i nu"i li/sete2 .irete2 nici 9vraciul:5 =a uneori se schim3-2 din cau]a trecerii de la o religie la alta2 chiar caracterul eroilor5 in versiunea romaneasc- a romanului (roici Tt-lm-cire du/- 8uido delle )olonne2 /rintr"un intermediar necunoscut2 /ro3a3il grecesc@ se vor3ete des/re 2 s/urcata

Elena: i 9necuratul Paris:5 Procesul acesta de locali0are i etnici0arc al /roduselor iolRloriee este2 de alt.el2 universal i nu /oate .i considerat dre/t o caracteristic- e6clusiv- a mentalit-ii /o/ulare5 )-l-torii greci in *rientul antic2 caro erau erudii i cosmo/olii2 descriau mitologiile asiatice in con.ormitate cu clasi.4driie M onomastica mitologiei helene 1 vor3eau2 deci2 de %ercu4e2 de A/ollon2 de %era5 Adrian g-sea in India 9g<mnoso.iti:5 ,e 151! alt.el2 cum ar .A /utut vor3i 3un-oar-2 traduc-torul roman al :le>andriei des/re armata lui Ale6andru2 cu ce termeni tehnici care s- /oat- .i inelei de /u3licul c-ruia i se adresa O Este interesant de o3servat2 cu acest /rile72 c- alterarea /ro.ilului originar al unei legende se im/linete i /rin alte /rocese2 /aralele sau chiar contrarii2 locali0-rii i etnici0-rii mal sus menionate5 Se inlim/l-2 3un-oar-2 .enomenul des"indivi"duaii0-rii /ersona7ului istoric al unei legende2 trans.ormarea lui din /ersona7 istoric in Erou5 )aracterele /recise2 /ersoanele se terg2 in memoria /o/ular- PUP .iind inlocuite cu virtuile Eroului1 ceea ce era individual, devine tipM intampl%rile ii /ierd culoarea i re0onana lor autentic-2 devenind categorii. Este im/ortant de remarcat cmemoria /o/ular- nu /-strea0- mai mult de !## G ani nici o amintire istoric- 1 totul se des"in" dividua%0ea0- i se o3iectivi0ea0-J e/isoadele devin eta/ele unei aventuri ti/ice J adversarii se con.und- cu .orele intunericului /ersoni.icate in 9monstru:2 in 9/-gin: J eroul este investit cu toate virtuile i /rerogativele Eroului mitic5 Fa/tele ca i /ersona7ele istorice devin cu tim/ul impersonale. ii /ierd toate elementele concrete2 contingente2 s/eci.ice J intr"un cu"vint2 ii /ierd structura lor 9istoric-:2 asimilindu"se unor st%ri sau unor tipuri im/ersonale5 Procesele acestea U a@ degradarea .antasticului2 trecerea de la sim3urele /rimordial mitic Ia legende i /oveti in ne"conienit- devenire i alterare ?culoare iocal-2 etnici0are etc@2 i 3@ trans.ormarea elementelor istorice ?/ersona7e2 intim/l-ri@ in categorii .olRlorice U e6/lic- in 3un- /arte .enomenul literaturii /o/ulare5 +a o cercetare mai atent-2 se /oate vedea c- 9direciile: acestor /rocese sint contrarii J degradarea .antasticului se im/linete /rintr"o tot mai /ro.und9co3orire: in concret ?de la nivelul /rinci/iilor2 in nivelurile /ro.ane ale dramei2 e/isoadelor2 culorii locale etc5@ J dim/otriv-2

trans.igurarea elementelor istorice ?/ersonale@ in categorii .olRlorice ?im/ersonale@ se reali0ea0/rintr"o de/-rtare /rogresiv- de nivelul inlim/;-rilor imediate i o a/ro/iere /ronunat- de nivelul categoriilor i realit-ilor im/ersonale2 imuta3ile5 )reaiile /o/ulare U .ie ele e6clusiv orale2 .ie te6te scrise PU 3e g-sesc oarecum la 9mi7loc:2 intre nivelul /rinci/iilor /ure ?sim3ol2 meta.i0ic- i magie U care stau la o3iria oric-rui
G S"a mai s/us i in 9omentarii. . 1)F

/redus /o/ular@ i al realit-ii imediate2 istorice ?evenimente i oameni care sint uneori /-strai de memoria /o/ular- i /roiectat- in categorii mitice@5 'u e locul aici s- e6amin-m indea/roa/e dinamica acesteib dou- /rocese G ale creaiei .olRlorice5 ,estul s- s/unem c-B sici o creaie .olRloric- nu se e6/lic- e6clusiv /rintr"unul din ele5 (re3uie sremarc-m2 de asemenea2 c- in orice /rodus .olRloric2 oricare ar .i .ost 9direcia: care i"a dat natere2 su/ravieuiesc elementele teoretice de o vechime i o valoare incontesta3il mai mare decit ar .i ca/a3il individul sau gru/ul etnic care a 9creat: acel /rodus .olRloric5 S- l-murim a.irmaia aceasta /rin citeva e6em/le5 )avalerul ,ieudonne de 8o"0on2 care a .ost al treilea Mare Maestru al )avalerilor S.in"tului loan din &hodos intre 1!$FU1!V!2 a r-mas cele3ru /entru .a/tul c- a omorit 3alaurul din Mai/asso5 ,ar aceast- lu/t- a )avalerului cu 3alaurul nu e menionat- in documentele contem/orane2 i ince/e s- se vor3easc- des/re ea2 la &hodos2 /e la 1V212 deci o sut- i a/te0eci de ani du/- moartea eroului5 Pe de alt- /arte2 legenda unui anonim care a ucis un asemenea 3alaur circula in insula &hodos /e la 1$2#2 si este menionat- de =uondelmonli in a sa Liber Insularum a5 Fa/t este c- acestui /ersona7 istoric2 )avalerul de 8o0on2 i s"au atri3uit necesar lu/ta i 3iruina care sint o3ligatorii /entru categoria din care .ace /arte 1 eroii&s@in"i. )avalerul de 8o0on a 9imitat: gestul Simului 8heorghe U intocmai du/- rum S.intul 8heorghe a asimilat2 in legenda sa2 str-vechea tem- mitic- a lu/tei Eroului cu monstrulm. Avem de"a .ace2 in acest e6em/lu2 cu ceea ce numeam mai sus trans/unerea in termeni im/ersonali ?mitici2 meta.i0ici@ a unor intim/l-ri sau oameni care au /artici/at cindva la contingen- i istorie in legenda )avalerului de 8o0on su/ravieuiete o anumit- teorie ?o3ligativitatea Eroului de a trece /rin probe di.icile in reali0area sa@ care2 de/arte de a .i creaia col/ortorilor legendei2 nu mai e

nici m-car ineleas- de ei5 intreaga teorie in leg-tur- cu Eroul2 Monstrul2 lu/ta /entru nemurire ?Planta >ieii .-r- moarte etc@2 a .ost uitat- J ea s"a /-strat ca sopra&viven$a, ca 9su/erstiie: ?in inelesul etimologic al acestui cu"vint 1 super stat, ceea ce st- deasu/ra2 ceea ce r-mine2 se /-strea0-@5 ,ar2 dei locuitorii insulei &hodos nu mai inelegeau sensul /rimordial ?9teoria:@ al acestei sopraviven$a, .unciu"
G Petru )araman numete acest du3lu /roces al e/icului arhai$are& contemporanci$are.

1V nile lor mentale continuau s- lucre0e ?intocmai cum lucrea0- i ast-0i In anumite colectivit-i@ in con.ormitate cu str-vechea norm-5 )once/tul Eroului s"a intunecat2 .irete2 dar i"a /-strat totui citeva din notele /redominante 1 lu/ta cu monstrul care /-0ete o comoarsau cere o 7ert.- /eriodicetc5 A doua scrie de e6em/le2 /rivind legendele in care r2e mani.est- degradarea elementului .antastic ?magie2 ritual@ i meta.i0ic ?cosmologie@2 este i mai l-muritoare5 )um a ar-tat d5 )arto7an in volumul I al o/erei sale ?/5 !Y s[5@2 e6ist- m literatura noastr- /o/ular- elemente de cosmogonie dualist-2 de origine iranian-5 intr"o not- n am avut /rile7ul s- amintesc c- elementele acestea de cosmogonie iranicnu smt nici ele originare din Persia2 ci ii au o3iria in India2 unde au .ost im/rumutate de indo"arieni de An /o/ulaiile autohtone /uternic in.luenate de cosmogoniile maritime ale Australiei i Indone0iei5 Iat- deci2 in .olRlorul romanesc i 3alcanic2 urme /recise de cosmogonic austro"asiatic- i indian-2 contaminat- de dualismul iranian u. Este vor3a2 aici2 de su/ravieuirea unor motive arhaice2 dac- nu chiar de"a dre/tul 22/rimitive?M ?dei etnologia ne inva- s- .Mlosim cu mult/recauie acest termen@5 +ucrurile nu sini intotdeauna atit de sim/le5 in literatura /o/ular- romaneascU si2 .irete2 in orice literatur- 2sau religie /o/ular- U se intilnesc adesea elemente care2 la /rima vedere2 /ar primitive, dei cAc sint2 de .a/t2 derivate din religii istorice de ti/ dogmatic In loc de primitiv, s"ar /utea mai degra3vor3i de in@aniil. Asa este2 3un-oar-2 ca0ul celor /atru elemente din circ a .-cut ,umne0eu /e Adam ?)arto7an2 voi5 II5 /5 !9@ 1 rou-2 soare2 vlnt2 /iatr- U i care nu sint decit amintirea celor /atru elemente cosmogonice2 a/-2 .oc2 aer ?eter@ i /-mint2 ale lui Em/cdocie i ale gindirii mitice gro"ce"ti in generaA u5 (etrada aceasta cosmogonic-2 7usti.icat- i /rin cele $ litere ale numelui

9Aclam:2 s"a /-strat in c-riAe /o/ulare transmis- de cine tie ce s/eculaii in leg-tur- cu omologia micro"macrocosmos ,ar2 .irete2 avem aici de a .ace cu un e6em/lu de in.antilism 5 conservarea alterat- i .-r- sens a unei teorii .iloso.ice 9culte445 Mai interesant- este aceast- amintire a unei cosmo"an"tro/ologii arhaice intr" un vechi te6t de reete /o/ulare scris in 1 $$ ?)arto7an2 voi5 II2 /" 111@5 Iat- reeta 1 9)ind se incuie omul sau do3itocul2 scrie aceste cuvinte /e un taler nou 1 Fison, +heon, Gigru, Eu8rat i s- le s/eli cu a/- neince/ut- i s- 3ea c-"i va trece2 iar- do3itocului s-"i torni /e nas:5
1VY

,"l )arto7an adaug- 1 9)uvintele din aceast- reet- sint numele celor $ riuri care2 du/- Biblie, i0vor-sc din rai5 Pentru mentalitatea /o/ular- /omenirea acestor nume are darul de a cur-a tru/ul2 /recum a/ele 3i3lice cur-- de im/urit-i gr-dina raiului:5 Pre0ena elementului 22cult: ?3i3lic@ este aici evident-5 )eea ce /-strea0-2 ins-2 in te6tul nostru o valoare strict magic- U a avut2 /e vremuri2 o semni.icaie cosmologic- /recis-5 )red c- nu e vor3a de 9/omenirea: celor /atru nume de .luvii J inscrierea lor /e un taler nou nu este un act magic concret ?omologarea cor/ului cu )osmosul@5 &eeta aceasta a/arine unei medicine i unei antro/ologii .oarte vechi2 i2 am-nunt im/ortant2 culte. 'u e nimic 9/rimitiv: in aceast- vast- sinte0- mental- in care .luviile care incon7oar- /-mintul ii au /rototi/ul lor in Eden2 u iar cor/ul u"man este organi0at intocmai ca un )osmos5 Avem de"a .ace aici cu o antro/o"cosmologie .oarte coherent-2 din care deriv- toate tehnicile umane2 medicina ca i arhitectura5 )oloana verte3ral- a omului este omologat- a6ei lumii2 vinturilo cosmice cores/und r-su.l-rilor etc l#5 Este .iresc2 deci2 ca cele /atru .luvii care isi au o3iria in Paradis2 i care incon7oar/-mintul U s- ai3- o .uncie /uri.icatoare i inl-untrui cor/ului omenesc2 care nu este2 cum am v-0ut2 decit o imago mundi. intreaga 9teorie: a .ost2 ins-2 uitat- in te6tele medicale /o/ulare2 /-strindu"se numai schema i 9magia:5 5 Un /roces de 9in.antilism: intiinim i in credinele relative la +emnul )rucii5 Intr"un manuscris de la Academia &oman- s"a /-strat aceast- legendde origine oriental-2 care a avut un mare succes in Evul mediu occidental i la toate /o/oarele 3alcanice5 9,u/- ce Adam a .ost ingro/at cu cununa /e ca/2 a crescut un /om inalt i minunat2 care2 din tul/in-2 s"a des/-rit in trei

cr-ci mari5 Acestea s"au im/reunat2 /entru a se des/-ri i a se im/reuna iar-i din no a2 i aceasta /inin a/te rinduri5 ,in acest /om s"a .-cut crucea /e care a .ost r-stignit Mintuitorul: )arto7an2 voi5 I2 /5 12!@5 'u /utem intra aici in cercetarea acestei legende2 a c-rei valoare meta.i0ic- intrece cu mult semni.icaiile ei /o/ulare5 Se o3serv- lesne2 ins-2 .undamentul ei teoretic \ din ca/ul lui Adam ?cununa este un element tardiv2 etiologic@ a crescut /omul crucii /e care s"a r-stignit Mintuitorul J /-catul /rimului om a .ost s/-lat /rin /atima Fiului *mului J rodul acestui /-cat a servit ca instrument de tortur- lui Isus5 ,e alt.el2 aa cum ne s/une Evanghelia lui 'icodim ?)arto7an2 voi II2 /5 @2 Isus a .ost r-stignit chiar deasu/ra 9c-/-inei lui Adam:2 1V9 care era ingro/at /e 8olgotha J 9i indat- a ieit singe i s"au 3ote0at Adam cu singele lui %s5 ce au curs /e c-/-ina lui2 ce 0-cea acolo:5 )artea siriac- 7etera comorilor, necunoscut- d"lui )arto7an2 e6/lic- aceast- coinciden- 1 Adam a .ost creat in centrul /amintului2 /e acelai loc unde s"a ridicat mai tir0iu crucea lui Isus:5 8olgotha era un 9munte magic:2 un )entru al Universului5 'i se va ing-dui s- cit-m2 in leg-tur- cu aceste idei str-vechi2 citeva rinduri din"tr"o lucrare mai veche a noastr- 1 9Isus2 /-timind in vir.ul muntelui cosmic2 /e locul unde a .ost creat Adam2 in centrul e6istenei2 r-scum/-r-2 /rin singele s-u2 /-catele intregului neam omenesc2 i"1 mintuie5 Patimile lui Isus )hrisios s"au des.-urat peste tot pamintul, c-ci 8olgotha2 .iind vir.ul muntelui cosmic2 cu/rinde magic /laneta intreag-" Agonia a ince/ut i a luat s.irit in realitatea absolut%, in centrul e6istenei ?orice alt- 0on-2 .iind /ro.an-2 neconsacrat-2 /artici/- la devenirea semni.icativ-2 la 9istorie: nu la ontologie2 la 55eveniment: nu la 9categorie: iY5 F-r- indoial- c- re.erinele la 9c-/-ina lui Adam:2 /e care le5intilnim in literatura /e/ular-2 sint sopraviven$e din magni.ica antro/ologie i soteriologie care a dominat intreaga lume veche i ince/uturile cretinismului5 Se /-strea0-2 aici2 urme2 .ragmente2 amintiri2 dintr"o teorie coherent-2 care nu are nimic 9/rimitiv: in ea5 Este adic- un e6em/lu de in.antilism2 intocmai ca i cele 9a/te rinduri: ale /omului crescut din ca/ul lui Adam2 i care nu sint decit cele caturi ale coloanei )erului2 cele crest-turi ale Pomului >ieii2 cele eta7e ale (em/lului cosmic195 Modelul Pomului >ieii s"a transmis i a .ost conservat de memoria /o/ular-2 dei semni.icaia cosmologic- a

acestui ar3ore a .ost2 de cele mai multe ori2 uitat-5 in toate aceste e6em/le U cele $ nume ale lui Adam2 cosmo"medicina ?numele .luviilor /aradisului i valoarea lor /urgativ-@2 lemnul crucii t-iat dintr"un ar3ore mitic cu caturi2 )rucea in-at- /e locul unde 0ace c-/-ina lui Adam U dovedesc c-2 in .olRlorul i in c-rile /o/ulare romaneti i 3alcanice2 s"au /-strat degradate, G urme din cosmologii2 antro/ologii i tehnici arhaice5 Fenomenul acesta este ins- u"niversal5 * 3un- /arte din /rodusele .olRlorice ii au o3ir"ia in degradarea unei teorii ?sim3ol2 mit magie etc5@ arhaice5
G A nu se .ace con.u0ie intre 9degradare: i /rocesul de arhai$arc contemporanei$nrc in /rimul ca0 este vor3a de consolidarea laicului i de anemierea .orei de 9e6/lo0ie: a sacrului2 in al doilea2 de conservarea culturilor /re5al.a3etice

1F# ,u/- cum arat- d5 )arto7an2 c-rile /o/ulare romaneti au in.luenat la rindul lor creaia /o/ular- oral?ghicitori2 3asme2 colinde etc@5 S"a s/us2 demult2 c- i0vorul creaiilor /o/ulare este cult. A.irmaia aceasta tre3uie /reci0at- J nu e vor3a numai des/re o origine cult-2 livresc-2 a unei 3une /-ri din /rodusul .olRloric U ci de descendena teoretic-2 9meta.i0ic-: ?sim3ol2 cosmologie2 mit@2 a acestui /rodus5 )hiar cind /unctul de /lecare al unei anumite legende sau credine este identi.icat intr"un te>t scris, ideea /recede cu mult data cind a .ost redactat te6tul2 i ii g-sete i0vorul intr"o 9teorie: arhaic-2 mani.estat- sute i chiar mii de ani inainte /rin .ormule arhitectonice ?sim3olismul tem/lelor etc@2 identi.ic- petera narativit%"ii in Protoevanghelia lui laco3 ?voi5 II2 /5 Y-0, de unde a trecut in scrierile /atristice2 in imnogra".ie i /ictura 3isericeasc-5 Formula meta.i0ic- a narativit-ii in /eter?c-ci2 intr"adev-r2 este vor3a aici de o intreag- meta.i0ic-2 chiar cind ea e /-strat- su3 .orma unei 9su/erstiii:@ /recede ins- cu cel /uin o mie de ani te6tul Protoevanghe"liei Iui laco32#5 Acelai lucru se /oate s/une des/re legenda originii viei de vie din singele ,omnului %ristos ?)arto7an2 voi5 II2 /5 9$ s[5@2 una din cele mai .rumoase creaii .olRlo"rice2 in care se g-sesc conto/ite o seam- de motive arhaice21555 'u ne"am /utut o/ri decit in treac-t asu/ra citorva din /ro3lemele /e care le ridicliteratura /o/ular- romaneasc- i2 in general2 /rodusele .olRlorice5 *ricit de neindestul-toare ar .i comentariile noastre2 ele au atras indea7uns atenia12 socotim2 asu/ra /rocesului de degradare a 9teoriei: i 9.antasticului:2 /recum i asu/ra /rocesului contrar2 de des"indivi" duali0are i incor/orare

in im/ersonal a /ersona7elor i evenimentelor istorice5 Se o3serv- de asemenea c- memoria colectiv/-strea0- uneori am-nunte /recise dintr"o 9teorie: devenit- de .oarte mult tim/ ininteligi3il-5 +ucrul acesta nu tre3uie s- ne mire5 Memoria colectiv- /-strea0- su3 .orm- de 9ornament: sau element 9decorativ: sim3oluri arhaice de esen- /ur meta.i0ic- 225 * 3un- /arte din ornamentaia /o/ular- este de origine meta.i0ic- J /entru c- sim3olurile /rimordiale U care au devenit2 /rin degradare2 sim/le motive decorative U au intotdeauna sensuri meta.i0ice /recise ?>ia-2 &enatere2 Iniiere2 9realitate: i 9devenire: etc5@" Se tie2 3un-oar-2 c- vechiul sim3ol al >ieii .-r- de moarte ?Pomul >ieii@ s"a transmis su3 .orm- de motive ornamentale chiar in decoraia .ar.uriilor de .aian-</. Memoria /o/ular- /-s" 1F1
1V U Meterul Manole \

trea0- indeose3i sim3olurile care se re.er- Aa 9teorii:2 chiar dac- aceste teorii nu mai sint inelese5 8ustul /o/ular /entru 9a3stract: G este2 de alt.el2 tot mai hot-rit /us in lumin- de ultimele cercet-ri n. Am-nunte care nou- ni se /ar intim"/l-toare i li/site de semni.icaie1 sint2 /entru mentalitatea /o/ular-2 inc-rcate de sensuri multi/le2 i ca atare2 ele sint /reuite i conservate chiar cind semni.icaia lor originar- s"a intunecat5
;<=E> 1 >oi5 I2 Editura 9)asa Scoalelor:2 19292 >III e 2 1 /agine gr5 in Yk e 1V /lane5 >olumul II2 Fundaia /entru +iteratur- i Art- 9&egele )arol:2 $V# /agine gr5 Yk e 1V /lane2 19!Y5 < In *tudii bi$antino&romane ?=uc5 19# @ i *tudii si critice ?=uc5 1919@5 (otui %asdeu intuise 7ust structura 9/ersan-: ?iranian-@ a unor anumite te6te cosmologice i eschatologice J care2 dei ii g-sesc 4/recedente si con.irm-ri in literatura /atristic- ?ne.iind2 deci2 erotice2 93ogomilice:@ au cu toate acestea o3irie iranian-5 'u tre3uie sc-/at din vedere2 in asemenea cercet-ri2 cin.luenta iranian- s"a e6ercitat asu/ra *rientului a/ro/iat i asu/ra 8reciei mult inainte de, cretinism2 i elemente constitutive ale cosmologiei sau eschatologiei iraniene au .ost asimilate de lumea mediteranean% In Intre5imea ci. Faotui c- nn element care se socotea manicheist ?93ogomilic:@ se reg-sete intr"un te6t /atristic2 nu in.irm- originea lui iranian-5 In.luena iranian- a .ost /uternic- i continu- in =alcani J c.5 8eorge )antacu0ino2 9oloni$area oriental% in Illyricum ?Academia &oman-2 9Mem5 Seciunii istorice:2 192Y@ J &5 &eint0enstein2 Teltuntergangsvorstcllungen L eine *tudie $ur vergleichenden Ieligionsgeschichte ?9X<rRohistorisR ArssRri.t:2 U//sala2 192$@5 i chiar /e aici2 /rin =alcani2 au 9traversat: ideile eschatologice i a/ocali/tice iraniene2 ca s- a7ung- in &usia i de acolo /in- in Scandinavia5 Este interesant de remarcat2 cu acest /rile72 c- .iecare /o/or euro/ean ?sau2 mai e6act2 gru/ de /o/oare conlocuitoare@ i"au asimilat din vastul re0ervoriu iranian anumite 9motive: 1 Scandinavii2 3un-oar-2 i"au asimilat vi0iunea a/ocali/tic- a s.iritului lumii 2ragnaroA0L /o/oarele 3alcanice2 i romanii2 au /-strat cu mai mult- .ervoare legendele cosmologice ?originea dualist- a )reaiei J .-/turi 253une: i 9rele: etc@2 i o anumit- atitudine misoghin- J dim/otriv-2 dintre ideile de origine iranian- care au /-truns in *ccident i chiar /in- in 'ordul anglo"sa6on ?c.5 (5 I5 Arne2 La *uede et l()rient, 9Ar"chives d4etudes orientales:2 voi5 >III2 191$J F Macler2 :rmenie et Islande 9&evue d4histoire des

religions:2 192!2 //5 2!F s[@2 cele re.eritoare la teologie ?universalitatea comunit-ii umane2 ecclesia0 i la sim3olica rituala ?romanele ciclului Gable Ionda@ a:" avut mai mult 9succes: ?c.5 G Pentru tehnica geometri0-rii /oate .i consultat cu .olos real studiul lui 'icolae ,un-re 1 )rnamentica tradi"ional% comparat%, ?=ucureti2 Editura 9Meridiane:2 19 92 1F# /5@5

1F2 E5 AnitchRo.2 Hoachim de Flore et Ies milieu> courtois, &oma2 19!A22 /5 11F s[@5 )u alte cuvinte2 .iecare gru/ etnic i"a asimilat ceea ce are con.orm cu structura sa mental- i cu nivelul s-u s/iritual /ro/riu5 'u tre3uie uitat2 de asemenea2 c- in =alcani ideile iraniene au g-sit ade/i in masele rurale2 in tim/ ce in A/us ele au in.luenat atit /e 4 -rani cit i anumite clase culte2 aristocrate5 \( intreaga lucrare ar .i avut de citigat2 3un-oar-2 /rin cunoaterea ediiei Pen0er a traducerii lui2 (aLne<2 Oathasaritsagre 2)cean o8 *tory, +ondon2 192$U192Y2 1# volume@5 ,e /ild-2 ar .i desco/erit ?voi5 >2 /5 12# s[5@ o versiune /rince/s a uneia din /ovetile care alc-tuiesc cadrul iniial al coleciei * mie i una de nop"i. (ot atit de im/ortant-2 traducerea lui Pen0er a cele3rei c-ri /o/ulare na/olitane II 7eniame&rone ?2 voi52 +ondon2 19!2@ traducere comentat- i adnotat-5 Studiul .undamental al lui Pr0<losRi2 7rologup&cadre de Miile et 1uits et Ir theme de svayamv%ra 2Hournal :siati5ue , ,-<., p. ,Z,U15! @2 a sc-/at ateniei emeritului autor5 ,e asemenea2 unele lacune in in.ormaia /rivitoare la manuscrisele din .ondul 8aster5 Mss5 Y9 i 1 2 din acest .ond2 /e care d5 )arto7an le inseamn- la ru3rica 3i3liogra.icde la /ag5 Y# a c-rii sale2 au .ost traduse in lim3a german- de 8aster i /u3licate in \ lucrarea lui &o3ert Eisler5 I %2#(2 =ASIAE(S *( =ASIAE(SAS G!ie messianische #nabhangigAeitibeFegung Hohannes des G(du@ers bis $um #ntergang HaAobs des +erechten, nach der neuerschlossenen Ero&bcrung von Herusalem des Flavius und den christlichen auellen dar&gcstellt ?%eidel3erg2 192YU1929@2 voi5 I2 /5 $!#U$F12@5 &e0umatul i e6trasul din Flavius ;ose/h2 in Eisler Xra//e2 Ghe Messiah Hessu and Hohn tha Baptist ?+ondon2 19!1@2 /5 V9 UF#25 in /rivina /-rii 9teoretice:2 d5 /ro.esor )arto7an /are c- ado/t- i/ote0a lui MurRo relativ la originea creaiei .olRlorice i metoda de lucru Xaarle Xrohn"Antti Aarne relativ la di.u0iunea motivelor5 E de mirare c- anumite incerc-ri de e6/licare a originii /ovetilor nu sint nici m-car /omenite5 'u ne gindim2 3un-oar-2 la i/ote0ele antro/ologice ale regretatului P5 Saint<"ves2 Les contes de 7errault et Ies recits paralleles ?Paris2 192!@2 dei nici ele nu sint atit de neverosimile /e cit /ar la /rima vedere5 ,ar m-car criticile /ro.esorului Al3ert _esselsRi 2Marcheri d>s Mittelalters, =erlin2 192F J 'ersuch einer Gheorie des Marchens, &eichen3erg i5 =5 19!15 i )5 _5 von S<doL ?c.5 A5 (a<lor2 : theory o8 European M(archen, 9;ournal o. American FolR"+ore:2 voi5 $$2 nr5 1@ tre3uiau inute in vedere5 Se 5tie c- savantul de la Praha2 ca i colegul s-u de la +und2 aduc serioase critici metodelor coalei .inlande0e5 Pro3a3il2 ins-2 c- d5 /ro.5

)arto7an a evitat s- /artici/e la controversa teoretic- din 7urul originii i di.u0iunii /ovetilor /o/ulare2 d"sa mulumindu"se s- a/lice acele metode moderne care ii valori.icau mai s/ornic materialul documentar de care dis/une5 $ )u atit mai su/-r-toare /ar unele greeli de ti/ar i citeva sc-/-ri din vedere2 care contrastea0- i03itor cu erudiia i /reci0iunea acestei magni.ice o/ere5 +e menion-m ca s- /oat- .i corectate la o a doua ediie5 Pagina 2Y$2 rind 122 9conduc-torul sidelor: ?O@ tre3uie corectat- cu 9e.ul magicienilor: 2sidhas, vraci2 mag2 inele/t J sidhi 9/utere magic-:2 virtute miraculoas-@5 Pagina 1V22 rindul ! de 7os2 9a SII 7ataRa din colecia sanscritPalia: ?O@2 este o inadverten-5 HataAa sint colecii de te6te 3udhiste redactate in lim3a pali, nu in sanscrit-5 Pagina 1V!2 rind $ de sus2 97ataRa mata: tre3uie corectat- in HataAa mia. 'ici inde6ul nu e /er.ectJ li/sesc2 3un-oar-2 trimiterile la HataAas. 1F!
Unele trimiteri sint greite J d5 e65 &ichard =urton2 /ag5 !# 2 nota 2 U"unde acest nume nu se g-sete5 F *amlede *Ari@ter, voi5 I ?*slo2 192V@2 /5 1^9 s[52 /5 29F5 F Am de03-tut aceast- /ro3lem-2 a Eroului in c-utarea A/ei sau Plantei >ieii2 in volumul nostru de a/ro/iat- a/ariie2 La Mandragore. >oi5 II2 /5 !!#5 Este interesant de o3servat cit de mult se schim3- vi0iunea lumii i valori.icarea vieii2 de la o cultur- la alta5 (ot ceea ce glori.ic- vechea Elad- U eroicul2 destinul2 .rumuseea UN este nu numai neineles2 ci4 i violent atacat de scriitorii cretini5 Iomanul Groiei, a cK-6ei .iliaie a /reci0at"o d5 )arto7an ?II2 /5 !21 s[5@ se incheie ast.el 1 9>edei2 .railor2 ce a .-cut s/urcata Elena i necuratul Paris5 Acestea agonisesc dragostele muiereti i inc- muierea cu 3-r3at i cu co/il /recum a .ost aceea5 Iat- ce 3ine i ce cinste au adus Paris lui Priam im/-rat t-tini"s-u i maic-"si Ecu3ei i tuturor .railor i nu numai lor2 ci s"au /ricinuit din .a/ta lor moarte i /ier0are la o lume de oameni des/re amindou- /-rile555: 11 >e0i articolele noastre 1 #rme istorice in 8olAlorul balcanic i FolAlor i istorie ?Suvintul:2 Martie2 19!Y@2 discutind lucrarea d"lui A+ Iordan2 Les reiations culiurelles entre le&i Ioumains et Ies *lavcs du *ud ?=ucureti2 9=alcanica:2 19!Y@5 ).5 remarca3il studiu al d";ui P5" )araman2 9ontribu"ie la cronologi$area i gene$a baladei populare la Iomani ?9Anuarul Arhivei de FolRlor:2 I24l9!22 II2 19!!@5 a ).5 F5 _5 %aslucR2 9hristianity and Islam under the *ultans ?*6.ord2 1929@2 voi5 II2 /5 F$Y J &5 %allida<2 FolAlor studies, ancient and modern ?+ondon2 192$2 //5 1!2U1VV2 in s/ecial //5 1$VU1$F@ J articolui nostru mai sus citat2 FolAlor i Istorie. E 2lu ).5 e6celentul ca/itol din 9%r"ile populare, voi5 II2 //5 1V U1FF2 asu/ra S.intului 8heorghe5 Motivul lu/tei Eroului cu Monstrul2 in cartea noastr- La Mandragore. ,, #n i>olum de 9ercet%ri literare ?9>remea:2 ! iulie2 19!$@5 'e /ro/unem s- de03atem aceast- /ro3lemintr"un studiu s/ecial5 4 12 * a doua i/ote0- care s"ar /utea emite relativ la 9/rotoistoria: acestei cosmogonii iraniene este eventuala sa o3irie semit- ?a/su 3a3ilonian2 (iamat etc@5 Pro3a3il c- iranienii au cunoscut motivul mitic al A/ei /rimordiale ?a/su@ /rin semii5 ,ar semiii2 /o/or continental ca i indo"arienii2 nu /isteau crea o cosmogonie acvatic-5 Sumerienii2 de la care e /ro3a3il cau /rimit acest motiv toate /o/oarele semite2 au .ost in strins- leg-tur- cu civili0aiile /re ariene din India ?c.5 cartea noastr- 4oga, /5 29$ i urmare J 8is3ert )om3a02 'inde et l )rient an&ti5ue, Paris2 19! 2 voi5 I2 /5 22Y s[5 J )oomarasLam<2 4asAas, /art5 Ii"a2 _ashington2 19!12 /assim@5 Preistoria Mediteranei revelea0- /re0ena tot mai insistent- a elementelor 9oceaniene:5 in a.ar- de studiile lui &ivet2 citate in 4oga, /5 29!2 nota 22 ve0i acum in urm-2 )harles Autran2 Gyr Egeenne ?Paris2 19!Y2 2 .ascicole@2 in care sint amintite o seam- de cercet-ri recente asu/ra str-vechilor relaii intre lumea egeean- i /o/ulaiile dravidiene ?care2 ad-ug-m noi2 au /-strat numeroase elemente

de cultur- maritim-@5 1! Ettore =ignono2 &Empedocle ?(orino2 1591F2 //5 !2FU!2Y etc5@ J P5M5 Schuhl2 Essai sur la Qormation de la pensee grec5ue ?Paris2 19!$@2 //5 29FU!#V5 Asu/ra celor /atru elemente in cosmogoniile indian-2 iranian- i greceasc-2 ve0i studiile /ro.esorului ;5 Pr0<lusRi2 L(in@luence iranienne en +rece et dans 'inde ?9&evue de l4Universite de =ru6elles:2 nr5 !2 Fevrier UA/ril 19!22 //5 2Y!U29$@ La theorie des elements et les origines de la science. ?9Scinteia:@5 ;uillet 19!! 1 Les sept 7uissances di& vines dans 'inde et 'iran ?9&evue d4%istore et de Philoso/hie religieu"

1F$

ses:2 19!F2 //5 V##UV# @ J +es sept 7uissances divincs era +rece 2ibid.,. ,-/R, //5 2VVU2F2@5 !$ ).5 cartea noastr- 9osmologie i alchimie babilonian% ?=ucureti2 19! @2 /5 22 s[ J 8iuse//e &icciotti2 La 9osmologia della Bibbia a la sua transmhsione 8ine a !ante ?=rescia2 1S!2@2 /5 ! s[5 1V 9osmologie i alchimie babilonian%, /5 $Y s[5 J ,e5 ;ean Fillio0at2 La @orce organi5ue et la 8orce cosmi5ue dans la philosophie medicale de 'inde et dans le 'eda ?9&evue Philoso/hi[ue:2 'ov5U,ecem3re2 19!!2 /5 $1F s[5@ J Paul Mus5 Barabudur ?Paris2 19!V@2 voi5 I2 /5 $$1 s[5 J Mar<Ri FalR et ;5 Pr0<lusRi2 :spects d(une ancienne psychophysiologie dans l(lnde et en E>treme&)rient ?9=ulletin o. the School o. *riental Stu"dies:2 +ondon2 voi5 IS2 //5 2!U 2Y@5 lb )osmo"antro/ologia iranian- re0umat- de _est2 +rundriss d. iranische 7hilologie, II2 /5 1#V s[5 )omentarii 5i cores/ondene2 &eit"0enstein"Shaeder2 *tudiem $um antiAen *ynAretismus ?+ei/0ig2 192F@2 /5 2#V s[5 u A52 ;5 _ensincR2 Ghe Ideas o8 the Testern *emites concerning the 1avei o8 the Earth ?Amsterdam2 191F@2 /5 !25 la 9osmologie i alchimie babilonian%, //5 !$U!95 B9 Uno %o5m3erg2 !er Baum des Lebens 2:nnales Academiae Scien"tiarum Fenicae:2 %elsinRi2 19!2@2 /5 !F s[5 etc J %olm3erg2 Finno&#gric and *iberian Mythology ?=oston2 192 @2 /5 !!Y s[5 J 9osmologie i alchimie babilonian%. < ).5 P5 Saint<ves2 Essai sur les grottes dans les cultes magico&religieu> et dans la symboli5ue primitive ?Paris2 191F@5 21 Pro3lema aceasta e /rea com/licat- /entru a /utea .i cercetat- in citeva rinduri5 Anumite as/ecte sint urm-rite in cartea noastr- La Mandragore. : :ve0i citeva e6em/le in Fran0 =oas2 7rimitive :3 ?*slo2 1#2 @2 /5 YY G[5 (u Ananda )oomarasLam<2 4asAas, /art 5 II ?_ashington2 19!1@2 /assim5 2$ ;ose/h Str<goLsRi2 *puren indogermanischen +laubens in der Bildenden Ounst ?%eidel3erg2 19!F@2 /assim J _alter Andrae2 !ie io&nische *anie ?=erlin2 1d!1@2 /assim J )raLle<2 Ghe Gree o8 Li8e etc5 E9&evista Fundaiilor &egale:2 1!!9 ?an >I@2 nr5 $ ?1 a/rilie@2 /5 1!2U1$ A5

F*+X+*&U+ )A I'S(&UME'( ,E )U'*A(E&E

in acest articol ne /ro/unem s- r-s/undem la o intre3are /recis-2 i anume 1 dac%, i in ce m%sur%, documentele etnogra8ice i 8olclorice pot slu@i ca instrumente de cunoatere. (re3uie s- l-murim din ca/ul locului c- nu se /reocu/-2 aici2 /ro3lemele i metodele .iloso.ici culturii5 Firete c- orice document etnogra.ic i orice creaie .olcloric- /oate slu7i2 in cadrele .iloso.ici culturii2 la cunoaterea unui stil sau la desci.rarea unui simbol. Instrumentele de lucru i metodele .iloso.ici culturii sint ast-0i indeo3te mult gustate2 atit de /u3licul euro/ean cit i de cel ^romanesc5 Este su.icient s- amintim de

Grilogia 9ulturii a d"lui +ucian =laga2 ca s- ne d-m seama la ce re0ultate .rumoase conduc asemenea cercet-ri5 Al-turi de sinte0e de .elul celei a d"lui +ucian =laga2 /ot .i menionate o/ere de o egalim/ortan-2 care2 /ornind tot do la documentele etnogra.ice i .olRlorice2 sau intemeindu"se /e anumite te6te im/ortante 2'edele etc5@ i /e monumentele arhitectonice ale clasicit-ii i Asiei arhaice2 incearcs- demonstre0e e6istena unei tradiii s/irituale unice G2 unei vi0iuni /rimordiale a lumii5 (m/otrivindu"se oarecum conce/iilor organiciste i istoriciste ale .iloso.ilor culturii2 aceti autori se str-duiesc s- sta3ileasc- unitatea tradi"iilor i sim3olurilor care stau la 3a0a vechilor civili0aii orientale2 amerindiene i occidentale i chiar "a culturilor 9etnogra.ice:5 Smenion-m2 dintre aceti din urm- autori2 /e &ene 8uenon2 ;5 Evola ?amindoi 9diletani:@2 Ananda )oomarasLam< ?s/ecialist in arta i iconogra.ia indian-@2 _5 Andrae ?asiriolog i arheolog J c.5 in s/ecial !ie lonische *(aule, =erlin2 19!!@2 Paul Mus ?orientalist i arheolog@2 Al.red ;eremias ?asiriolog2 s/ecialist in /ro3lemele sumeriene@ etc5 (re3uie s- su3liniem2 in /rivina acestor autori2 c- ei nu e6clud citui de /uin 9s/eci.icitatea: culturilor J a.irm- ins- c- acelai sensuri i sim3oluri le e6/lic- /e .iecare in /arte5
G iEliade este in acord cu 9dicionarul: de termeni e6isteniali din 9)ntenon:2 /e care il iniia0- Petru )omarnescu5 Pentru cuvintul spiritualitate ?)nterion:2 19!V2 /5 !@2 Petru )omarnescu /ro/unea trei acce/iuni 1 contem/lativ-2 activ- i meta.i0ic-5 Mircea Eliade /ledea0- in acest articol /entru ultima2 demonstraie2 de alt.el2 neconving-toare2 una dintre /uinele sale nereuite teoretice5 Mai /lau0i3il- ni se /are cercetarea lui S5 Mehedini2 9aracteri$area etnogra8ic% a unui popor prin munca i uneltele sale ?=ucureti2 192#@5

.:

1FF

Este2 intr"un anumit .el2 o restaurare a /o0iiei intelectua"liste .a- de /ro3lemele culturii i istoriei J /o0iie care caut- legi generale i uni.orme /entru e6/licarea tuturor .ormelor de via- su.leteasc- ale omenirii2 din toate tim/urile i din toate locurile5 Autorii de care vor3im insre.u0- criteriile de e6/licaie uni.orm- ale unor anumite coli sociologice moderne5 Ei re.u0-2 in general2 de a /leca de la 9.a/te:2 de 7os in sus2 cum se s/une2 inulumindu"se s- caute semni.icaia unui sim3ol2 a unei .orme de via- sau a unui ritual2 in con.ormitatea acestora cu anumite canoane tradiionale5 ,ar2 .ie c- sint revendicate de .iloso.ia culturii2 .ie c- solicit- atenia unor cercet-tori ca cei mai sus indicai U tre3ue s- recunoatem c- materialele etnogra.ice i .olRlorice2 numai /rin asemenea

e.orturi de inelegere r-scum/-r- truda cu care au .ost adunate2 clasi.icate i editate5 Munca /e care mii de savani au de/us"o in ultima sut- de ani ar .i de0n-d-7duit- cheltuialde /asiune i inteligen-2 dac- /rin ea nu am /utea /-trunde in anumite 0one de cunoatere2 unde nu r-03at celelalte instrumente de investigaie5 in ceea ce ne /rivete2 a/reciem .atit re0ultatele .iloso.iei culturii2 cit i studiile 9oecurne"nice44 U de s/ea celor lui Ananda )oomarasLam< i )ari %ent0e U intemeiate /e documente arheologice2 .olRlorice i etnogra.ice5 )redem ins- c- materialele .olRlorice /ot slu7i i la o alt.el de cunoatere decit cea /e care ne"o o.er- .iloso.ia culturii5 i anume2 credem c- /ro3leme in direct- leg-tur- cu omul2 cu structura i limitele cunotinei sale /ot .i lucrate /in- a/roa/e de deslegarea lor .inal-2 /ornind de la datele .olRlorice i etnogra.ice5 )u alte cuvinte2 nu ov-im sacord-m acestor mani.est-ri ale 9su.letului /o/ular: sau ale aa"nu"mitei 9mentalit-i /rimitive:2 valoarea /e care o au ma7oritatea .a/telor ce alc-tuiesc e6/eriena uman- in genere G5 Se tie2 mai ales in urma discuiei teoriei lui Sir ;ames Fra0er2 in ce constaa"numita magie contagioas%. 'u ne interesea0- aici validitatea teoriei lui Fra0er asu/ra magiei i di.erenelor care ar e6ista intre religie i magie5 )ititorul care vrea s- urm-reasc- aceastcontrovers- teoretic- va g-si ele""mentele in &5 Marret 2Ghe Ghreshold o8 Ieligion, ed5 II2 191$2 /5 292 !Y2 !2 19#@2 +oLie Q7rimitive Ieligion, +ondon2 192V2 /5 1!FU1V#@2 Schmidt 2!er #rsprung der +ottesidee, voi5 I2 ed5 II2 _ien2 192F2 /5 V1#UV1$@5 Pe noi ne interesea0- documentele etnogra.ice i .olRlorice /e care le adun- i le gru/ea0- Fra0er 1F in grandioasa lui o/er-2 Iamura de aur. 'e re.erim la aceast- colecie /entru c- ca este accesi3iltuturora2 /utind .i consultat- atit in ediia /o/ular- ?trad5 .rance0-2 Paris2 192$@2 cit atit in ediia savant- ?/rimul volum2 din Ghe Magic :rtL e6ist- i o versiune .rance0-2 la 8euthner@5 Fra0er numete magie contogioas% acel gru/ de credine /rimitive i /o/ulare in care este im/licatideea unei leg-turi 9sim/atice: intre un om i orice lucru cu care se a.l- in atingere direct-5 9E6em/lul cel mai .amiliar al magiei contagioase este sim/atia care se /resu/une ce6ist- intre un om i orice /arte des/rins- din tru/ul s-u2 ca de /ild- /-rul sau unghiile sale2 in aa .el ineit cel care a intrat in

st-/inirea /-rului sau unghiilor unui om /oate2 la orice distan- s"ar a.la2 s-"i e6ercite voina asu/ra /ersoanei de la care au .ost t-iate: 2Le Iameau d(or, /5 !F J Ghe Magic :rt., voi5 I2 /5 1 V@5 )redina aceasta este universal- i Fra0er citea0- un num-r im/resionant de m-rturii2 culese atit de la 9/rimitivi: cit i de la /o/oarele antichit-ii2 ale Asiei culte i Euro/ei cretinate5 (ot ce a .ost odat- in leg-tur- direct- U organic- sau 9anorganic-: \U cu tru/ul unui om se /-strea0-2 mult tim/ du/- ce a .ost P des/rins2 intr"un .el de atingere 9.luidic-:2 magic-2 9sim/atic-:2 cu acel tru/5 ,inii2 /lacenta2 cordonul om3ilical2 singele scurs dintr"o ran-2 arma care a r-nit2 hainele /urtate2 o3iectele avute in min-2 urmele /e /-mint U toate acestea r-min .oarte mult tim/ intr"o misterioas- atingere cu omul care le"a avut5 >irtutea magic- a o3iectelor de a se /-stra intr"o leg-turnev-0ut- cu cor/ul uman este2 .-r- indoial-2 .oarte /lictisitoare /entru 9/rimitiv:5 )-ci un vr-7itor sau chiar un duman miiat su/er.icial in tainele magiei /oate oricind /rovoca 3oala sau moartea unui om2 lucrind de"a dre/tul asu/ra unui neinsemnat o3iect care a stat cindva in atingere cu el5 =un-oar-2 dac- un vr-7itor arde unghiile unui om2 acel om moare5 in tri3ul _ot7o3a"luR2 un vr-7itor a/ro/ie de .oc un covor i /ro/rietarul covorului cade indat- 3slnav5 Intr"o insul- din 'oile %e3ride2 un om2 care voiete s- ucid/e altul2 ii /rocur- o ru.- /urtat- de acesta din urm- i o arde incet /e .oc5 In Prusia2 se s/une c-2 dacnu /oi /rinde un ho2 cel mai 3un lucru /e care il /oi .ace este s- caui vreun o3iect /ierdut de el ?de /re.erin-2 un vestmint@ i s-"1 3ai 3ine J houl va c-dea indat- 3olnav 5 Savanii i istoricii care s"au ocu/at cu asemenea credine /rimitive i /o/ulare au a.irmat cu toii cne a.l-m in
1FY

.aa unei .alse logici5 G Mintea /rimitiv-2 /reraional- a/lic- greit legile cau0alit-ii U s/uneau ei5 )once/ia unei leg-turi 9.luide:2 magice2 care leag- omul de o3iectele cu care el a .ost cindva in atingere2 este n-scut- dintr"o cunoatere im/er.ect- a legilor realit-ii J este2 aadar2 o su/erstiie2 o .als- generali0are2 care nu"i g-sete nici o 7usti.icare in e6/erien'oi credem c- aceast- /ro3lem- a conce/iei magice contagioase /oate .i atacat- i din alt /unct de vedere5 i anume2 inainte de toate2 tre3uie s- ne intre3-m dac- o asemenea leg-tur- 9.luid-: intre om i o3iectele atinse de el U este cu des-virire in.irmat- de e6/eriena uman-2 cercetind a"ceast-

e6/erien- uman- in toat- intinderea ei2 nu numai nivelurile normale5 ,u/cite tim2 aceast- leg-tur9.luid-: este constatat- i ast-0i2 la su3ieci a/arinind culturii euro/ene i americane2 i e6aminai serios de ,u.a<2 A0am2 Phancg2 Pagenstecher2 /ro.5 )harles &ichet i alii5 =ucha"nan2 care a studiat cel dintii acest .enomen meta/sihic G2 i"a g-sit un nume detesta3il2 psihometria, care revolt- cu dre/t cuvint /e )harles &ichet5 Pro.esorul .rance0 /re.er- s- numeasccryptestliesie pragmatic% aceast.acultate a unor a"numii oameni de a 9vedea: /ersoane2 o3iecte sau chiar e/isoade intregi2 in cli/a cind ating un lucru /urtat mult- vreme in contact cu cor/ul omenesc ?&ichet2 Gr%ite de Metapsychi5ue, Il"e edition2 Paris2 192!2 /5 222U2!1@ )iteva e6em/le ne vor a7uta sinelegem mai 3ine ce inseamn- cryptesthesia pragmatic% sau psihometria. 9M ,u.a< a cite le cas de M-ria =5 555 Pendant [ue M-ria est en etat d4h</notisme2 ii lui montre un o37et avari: a//ar"tenu a un assasin5 Alors2 elle decrit .4assassin5 5: 9Mme Pi/er2 a maintes re/rises2 en maniant des meches"de che4veau62 ou des o3:7ets a<ant a//artenu a telle ou toile /ersorme2 dcnne de /recis details sur cette /ers4uuio me4:ie 5 : ?/5 22V@5 25Miss Edith %aLthorne a donne de 3ons cas de cr</tes"tht 2ie /ragmati[ue5 M5 Samuel ;ones lui envoie un .ossile
G (ema con.lictului dmtre culturi ?/real.a3etic- si al.a3etic-@ s a a.lat de mai multe ori in atenia lui Mircea Eliade Ea 1"a condus si la cele3ra teorie a /rovmciali0-ru culturale a Euro/ei GG Era convins in liceu i in anii studeniei de realitatea /roceselor meta/sihice (oate aceste .enomene le urm-rea cu ma6im- incordare i in /erioada ind an- a activit-ii sale2 cum re0ult- din 6antier i mai ales din India.

,Y-

trouve /ar un mmeur dans des couches de char3on5 *r le /ere de ce mineur avait ete /ar un accident tua dans la mine2 ii < a vingt ans5 Miss %aLthorne dit [u4elle a une vision horri3le2 un homme gissant sur le sol2 inanime2 livide2 avec du sang 5a la 3ouche et au ne05 ,4autres indications interessantes2 mais vagues2 sont donnees sur Ies nom3reu6 o37ets envo<e"J /ar M5 ;ones a Miss %aLthorne: ?/5 22Y@5 Fa/te asem-n-4toare2 de o su.icient- /reci0ie2 au .ost adunate de dr5 *st<5 intr"un articol de al nostru2 /u3licat acum 1# ani G 2Magie i metapsihic%, 9)uvintul:2 1 iunie 192 @5 menionam citeva o3servaii ale directorului Institutului de studii /sihice din Paris5 ,r5 *st< rug/e o doamn- /uin 3olnav- s- scrie citeva rinduri /e o 3uc-ic- de 3irtie i a/oi /re0ent- hirtia unui 9su3iect:2 d"na =erl<2 .-r- nici o alt- in"dicaie5 Su3iectul 0ugr-vi cit se /oate de e6act /e doamna care scrisese J o ar-t-

su.erind- de rinichi i de stomac2 sl-3it- de .e3r-2 am-nunte /e care nu le cunotea nimeni5 E interesant de tiut c- rindurile scrise .useser- co/iate la intim/lare du/- un 0iar i2 din /unct de vedere gra.ologic2 nu indicau nici un .el de sl-3iciune5 ,e asemenea2 tre3uie s/reci0-m c- toi medicii care e6aminaser- 3olnava o socoteau su.erind- de alt- 3oal- decit oea /e care o avea in realitate2 aa c- nu se /oate e6/lica 9ghicirea: aceasta /rintr"o citire tele/atic- a gindu"rilor d" rului *st< de c-tre su3iect5 in s.irit2 un ultim am-nunt 1 nici unul dintre medici nu 3-nuise moartea a/ro/iat- a 3olnavei2 /e care 9su3iectul: o /re0ise i care se im/lini in .oarte scurt tim/5 (ot dr5 *st< a cercetat un alt 9su3iect:2 /e d5 de Fleuriere2 care a recunoscut ta3loul a3atelui >ianne<2 mort intre 1YV!U 1YF!2 numai du/- o .iie din vestmintul s-u5 Inutil s- ad-ug-m c- nu ne interesea0-2 aici2 e6/licativ tiini.ic- a d/estor .enomene J dac- ele se l-muresc /rin claire"vo<ance2 /rin hi/no0- sau /rin /atologie5 Un singur lucru tre3uie s- su3liniem 1 e6istena2 in a.ar- de orice indoial-2 a unei .acult-i omeneti2 /rin care anumii su3ieci resta3ilesc leg-tura dintre o /ersoan- oarecare i o3iectele /e care aceasta le"a avut cindva cu sine5 Aceast.acultate2 /e care o /utom numi oricum am vrea2 i cu termeni oricit am vrea de re3ar3ativi2 are /entru cercetarea noastr- o deose3it- semni.icaie5 Pentru c-2 o dat- ce e6/eriena uman- admite intre limitele
G A/-rut in 19! ?9&evista .undaiilor regale:@2 studiul a .ost re/rodus identic de EUade in volumul din 19$!2 Insula lui Euthanasius, t"u /reci0area2 la s.irit2 a anului 19! 5

1 #

sale cryptesthesia pragmatic%, noi nu mai avem dre/tul s- res/ingem a/rioric realitatea acestor .a/te i credine care stau la 3a0a conce/iei 9magiei contagioase:2 considerindu"le de"a dre/tul 9su/erstiii:2 9creaii ale mentalit-ii /rimitive: etc5 Firete2 noi nu a.irm-m c- orice m-rturie culeas- de etnogra.i sau de .olRloriti2 relativ- la 9magia contagioas-:2 se intemeia0- /e un 8apt concret. 'u tim2 3un-oar-2 dac- intr"adev-r /ro/rietarul acelui covor de care vor3ir-m mai sus a c-0ut 3olnav in ceasul in care vr-7itorul a a/ro/iat covorul de .oc5 tim ins- c- leg-tura 9.luid-: dintre covor i /ro/rietarul s-u ar putea e>ista, i c- un 9su3iect: sau uri 9vr-7itor: ar putea stabili aceast- leg-tur-5 +ucrul acesta are totui o imens- im/ortan- /entru cercetarea noastr-5 )-ci2 dac- intr" adev-r leg-tura 9.luid-: intre un om i o3iectele cu care a stat vreodat- in contact este veri.icat- /rin ca0urile de cr</testhesie

/ragmatic-2 studiate de /sihologi2 atunci nimic nu ne im/iedic- s/resu/unem c- la 3a0a credinei in magia contagioas- nu st- o 8als% aplicare a principiului cau$alit%"ii, ci o e>perien"%. )u alte cuvinte2 ni se /are mai .iresc s- e6/lic-m credina in magia contagioas- /rin ca$uri de cr</testhesie /ragmaticde"cit s"o e6/lic-m /rintr"o 9.als- conce/ie:5 (ot ce tim des/re 9mentalitatea /rimitiv-: d- dre/tate te0ei noastre5 9+cs moins"civilises:2 cum li se s/une2 au o via- su.leteasc/lin- de .antastic2 in a/aren-2 dar 3a0at- /e e6/eriene concrete5 (endina c-tre concret2 caracterul e6/erimental al su.letului 9/rimitiv: este ast-0i unanim acce/tat de etnologie5 =og-ia vieii su.leteti a unui /rimitiv este uimitoare5 Aadar2 in Ioc s- ei5 /iic-m credina in magia contagioas/rintr"o 8als% logic%, noi o e6/lic-m /rin realitatea unor .enomene meta/sihice2 care a dat natere acestei credine5 'i se va o3iecta 1 ca0urile de cr</testhesie /ragmatic- sint destul de rare2 in tim/ NIe credina in magia contagioas- este universal-5 +a aceasta r-s/undem 1 ca0urile de cr</testhesie in lumea moderni si2 mai ales2 ca0urile studiate sint rare *r2 este ast-0i un lucru indeo3te recunoscut c- evoluia mentala omenirii de la 9moins"civilise: la 9civili0at4G a adus du/- sine o sc3im3a4"e radical- a e6/erienei su.leteti umane5 2Facult-i mentale mi au a/-rut sau s"au de0voltat /este m-sur-2 in tim/i ce altele au diss-rut sau au devenit e6trem de rare5 )a0urile de cr</testhesie /ragmatic-2 3un-oar-2 /ot .i consider rate2 in lumea modern- U ca nite montriL ele au supravie"uit trans.orm-rii radicale a .acult-ilor /sihice si meta/sihice2 reali0ate de 9civili0areG $5 in al doilea rind2 credina uni" "1 1 versal- in magia contagioas- nu /resu/une e6istena 9su3iecilor41 cu .acult-i /sihometrice in .iecare tri3 unde se intil"nete aceast- credin- sau in .iecare sat unde ea su/ravieuiete5 Aceast- credin- s"a n-scut in urma unor intim/l-ri concrete i a .ost acce/tat- /retutindeni5 intocmai du/- cum 5K .a/tul cin societatea modern- toat- lumea crede in electricitate2 dei numai .oarte /uini /ot s- lucre$e cu aceast- .or-2 inseamn- c- .iecare om acce/t- reali0area electricit-ii2 chiar .-r- s- .ie in stare s"o controle0e sau s"o .oloseasc- 55 * /rim- conclu0ie care se des/rinde din cercetarea noastr- ar .i aceasta 1 anumite credin"e primitive 8olAlorice au la ba$a lor e>perien"e concrete. ,e/arte de a .i imaginate, ele e6/rim- tul3ure i incoerent anumite intimpl%ri, /e care e6/eriena uman- le acce/t- intre

limitele sale5 S- vedem dac/utem duce mai de/arte acest raionament5 )oleciunile etnogra.ice i .olRlorice sint /line de 9miracole: /e care se /resu/une c- le .ac vr-7itorii sau eroii legendari Inutil s- amintim c- nici un savant i2 in general2 nici un om modern de .ormaie tiini.ic- nu acord- acestor 9miracole: nici cea mai mic- credi3ilitate5 in general2 acea masconsidera3il- de credine i legende etnogra.ica2 hagiogra.ice i .olRlorice este considerat- ca un unas ocean de supersti"ie, ca dovad- de r-t-cirile dramatice ale minii omeneti in drumul s-u s/re adev-r5 (oi cei care au voit s- caute o e6/licaie acestor su/erstiii2 acestor credine in miracole2 s"au str-duit s- le g-seasc- origineaM teama de necunoscut2 teama de moarte2 credina in duhuri2 isterie colectiv-2 .raud-2 ilu0ie etc5 'imeni nu i"a 3-tut ca/ul2 in secolul al SlS"lea2 cu re.utarea acestor credine5 Singura /reocu/are a savanilor a .ost s-"i e6/lice chi/ul in care ele s"au im/us contiinei umane5 Prin ce truc sau /rin ce su/erstiie2 se intre3au oamenii de tiin- i istoricii2 au a7uns /o/oarele scread-2 3un-oar- c- tru/ul uman se /oate in-la in v-0duh sau c- el /oate sta neatins /e 7-ratec O 'imeni nu i"a luat osteneala s- demonstre0e im/osi3ilitatea unor atare .enomene2 deoarece toatlumea era de acord c- nu /ot e6ista miracole5 )eva mai mult2 in .aa documentelor hagiogra.ice2 relatind unele din 9miracolele: s.inilor2 istoricii sau /sihologii nici nu i"au /us /ro3lema 9criticii te6telor: sau 9tradiiilor: U ci s"au /reocu/at numai de /ro3lema 1 /rin ce /siho0- colectiv- sau /rin ce .raud- s"a re/etat din nou aceast- 9su/erstiie: O )ei care2 /e 1 2 la mi7locul veacului trecut2 au studiat citeva 9miracole laice:2 indeose3i levitaiunea2 str-duindu"se scontrole0e o3servaiile i s- le veri.ice 9e6/erimental: i"au im/linit sarcina aceasta mai ales in vederea unei i/ote0e /ersonale J aa a .ost2 3un-oar-2 ca0ul lui de &ochas2 care a scris des/re levitaiune2 /e la 1Y9 2 i a c-rui carte2 Iecueil de documents relaii"s % la levi&lation du corps humain, incerca s- im/ace s/iritismul cu anumite teorii 22electrice: asu/ra cor/ului uman5 +egendele des/re ridicarea anumitor oameni in aer sint .oarte comune i se intilnesc atit in societ-ile 9/rimitive:2 cit si in mediile civili0ate5 Por/h<r i ;am3lic a.irm- c- P<tha"gora avea /uterea de a se in-la in aer5 ,amis2 disci/olul iui A/olonius dm (<rana2 scrie c- a v-0ut chiar cu ochii lui 93rahmani

ridieindu"se la dou- coate de /-mint:5 in India2 credina aceasta este .oarte r-s/indit- J =uddha si ali 9mistici: sau 9magicieni: 5/uteau 03ura /rin v-0duh datorit- unor anumite .acult-i oculte ?c. cartea noastr-2 4oga. Essai sur Ies ongines de la mysti5ue indienne, /5 2V 2 n5 I ctc@5 Aceeai tradiie se intilneste in )hina ?_ieger2 3isloire des cro&yances religieus.es et des opinions philosophi5ues en 9hine, /5 !F2 etc5@ si in islamism ?)arra de >au62 Les penseurs de 'Islam, voi5 I>2 / 2$$ J Massignon2 :l. 3alla@, niartyr mysti5ue de rislam, voi5 I2 /5 2F!@5 9%oLitta recueilli les c7n.idenccs d4un magicien Xurnai2 nomme Mundauin2 [ui /retendait [ue les mrarts ?es/rits@ l4a"vaient un 7our enleve dans les airs5 Un homme du meme cam"/ement con.irmait l4histoire J une nuit la .emme du sorcier s4etait 1 22+e voila [ui s4envole B: *n l4avait alors entendu si..ler dans l4air tantot d4un cote2 tantot de l4autrc555: 9)he0 Ies Indiens d Ameri[ue du 'ord5 les sorciers /assaient /our 7ouir de /ouvoirs sem3la3les55 Un missionaire .rancais2 le P5 Pa/etard2 su/erieur des Missions a..ricaines a 'ice2 ra"\conta au ,r5 Im3ert"8our3e<re [ue 9durant son se7our dans l4*regon 55 ii avait vu /lus d4une .ois les sorciers l4elever en l4air a deu6 ou trois /ieds au" dessus du sol et marcher sur les cretes des her3es:555 9Au )ongo2 les a..ilies a la societc secrete de =ouiti2 disent [ue des inities restent /ar.ois sus/en"dus /endant /lus de di6 minutes a un metre du sol5 ,4autre /art2 le Pere (rilles raconte avoir vu des inities de la con.rerie du 1gil ?ches les Fan@ s4enlever a l4e6tremite d4une /erche2 dans des conditions [ui .ont de ce soulevement une sorte de levitation: ?*lMer +ero<2 La Levitation, Paris2 192Y2 /5 2$U2F2 unde se g-sesc i trimiterile la documentele mai citate@5 1 ! Fa/te identice2 sau2 dac- vrei2 su/erstiii identice2 se intalnesc i in Euro/a cretin-5 indeose3i 3iogra.iile s.inilor catolici a3und- in asemenea m-rturii5 Firete2 /lecand de la /re"mi0a clevitaiunea este im/osi3il-2" ea neinind seama de legea gravitaiei2 toi laicii care au studiat vieile s.inilor n"au acordat nici o realitate acestor m-rturii5 'e intim/in- aici o grav- contra0icere a ceea ce se numete 9s/iritul istoricist al secolului al SlS"lea:2 contra0icere /e care am discutat"o i cu un alt /rile75 i anume2 9istoricismul: PU care se consider- o glorie a veacului SIS U ii intemeia0inelegerea lumii /e 8apte, /e documenteL marea revoluie s/iritual- /e care declar- c- au in.-/tuit"o

9istoricitii: in 7udecarea realit-ii este primatul documentului. in acest /rimat al documentului ii g-sesc ei 7usti.icarea criticii /e care o .ac atit 9istoriei a3stracte: cit i istoriei romantice5 'u cred decit lucrul m-rturisit de documentL i nu cred documentul decit du/- i e"1 su/un 9criticii te6tuale:5 ,ar e6ist- un num-r considera3il de 9documente: de care tiina istoric- a veacului trecut i a veacului nostru nu ine seama J de /ild-2 documentele hagiogra.ice care se re.er- la 9miracolele: s.inilor5 i nu ine seama nu /entru c- autenticitatea acestor documente ar .i /us- la indoial-2 nu /entru c- critica te6telor ar demonstra nesigurana lor2 ci2 /ur i sim/lu2 /entru c- e vor3a da miracole2 de lucruri im/osi3ile5 :ici vedem noi contradic"ia spiritului istoricist L pentru c% un istoric, care se m%rturisete rob al documentului, nu are dreptul s% resping% un te>t pe motive ra"ionale 8iloso8iceL aceasta implic% o teorie aprioric% a realului, de care nu se poate prevala un istoricist decit renuniind la punctul s%u de plecare, /rimatul documentului 2subl. editorilor0. )it de grav- a7unge citeodata aceast- contradicie a 9iZto"ricistilor: o dovedete ca0ul S.intului ;ose/h de )o/ertine ?1F#!U1FF!@5 Acest s.int este indeo3te cunoscut /rin Sumarul imens de levitaiuni .-cute in decurs de !V de ani ?de a 2Y martie 1F2Y la 1Y se/tem3rie 1FF!@5 in cartea /ro.esorului *5 +ero< 2op. cit., /5 12!U1!9@ se g-sesc adunate citeva du0ini de documente2 dintre cele mai semni.icative2 i /e care nici bn istoric nu i"a luat osteneala s- le res/ingdu/- metoda criticii te6telor5 >eracitatea unui document este asigurat- /rin num-rul martorilor2 .recvena i coerena m-rturiilor2 serio0itatea acestor martori ?/sihologia lor2 dac- sint 9/arti0ani: sau 9ostili: etc5@ i alte criterii /e care nu le /utem anali0a 2 aici. )r, in ca0ul s.intului ;ose/h de )o/ertino2 care a tr-it
1 $

destul de a/roa/e de e/oca modern-2 materialul documentar nu su.er- nici o critic-5 Sute de mii de oameni au asistat2 tim/ de !V de ani2 la levitaiunile s.intului5 9+ors[u4il vivait che0 Ies ca/ucins de Pietraru33ia2 des hotelliers et des taver"nes s4installerent au6 alentours du couvent /our he3erger Aes curieu6 [ui < a..luaient a.in d4assister au ravissement de ;o"5se/h: ?+ero<2 /5 1! @5 +evitaiunea se reali0a in toate oraele /e unde trecea ;ose/h2 in .aa mulimilor sau a 9nota3ilit-ilor:5 +"a v-0ut Pa/a Ur3an >III2 marele amiral de )aIMtilli2i2 /rinul Ioan FredericR de =runsLicR2 care a .ost atit de covirit

de miracol ineit a /-r-sit luteranismul i a devenit catolic2 a/oi s"a inrolat ca /rotector in ordinul .ranciscan5 9duani a l4un des cham3ellans2 lutherien comme lui2 7l declara [u4il regrettait d4etre venu asister a un s/ectacle [ui 7etait le trou"3le dans ses convictions: ?+ero<2 /5 1!V@5 )ei care vor se6amine0e cu toat- scru/ulo0itatea documentele relative li levitaiunea s.intului ;ose/h de )o/ertino2 vor g-si indicaiile necesare in cartea lui +ero<5 (ot acolo sint adunate incvre"c citeva sute de m-rturii /rivind ali catolici i chiar 9mediumi:5 +ero<2 intemeiat /e cercet-ri i documente adunate in 3una /arte de /sihologi2 dovedete2 dincolo de orice indoial-2 realitatea ca0urilor de levitaiune in lumea 9laic-: J dei2 du/- cum o3serv- el insui ?/5 2Y i urm5@2 levitaiunea misticilor se deose3ete de cea a 9mediumilor:5 =un-oar-2 in tim/ ce ia s.ini /are c- tru/ul ?cel /uin in a/aren-@ ii /ierde greutatea2 la mediumi cor/ul2 dei in-lat de la /-mint2 /are c- se rea0emde ceva2 c- e susinut de ceva invi0i3il5 in tim/ ce durata levitaiunii misticilor atinge uneori citeva ore2 la mediumi levitaiunea durea0- .oarte /uin ?de la citeva secunde la ciieva minute@5 ,e asemenea2 este interesant de remarcat c- levitaiunile misticilor se .ac in orice loc2 in orice condiii s/ontan i .-r- ca tem/eratura s- se modi.ice5 ,im/otriv-2 levitaiunile mediumilor se .ac de o3icei intr"o carrers/ecial-2 in /enum3r- i tem/eratura scade simitor ?/5 29VU29F@5 In orice ca02 documentele i argumentarea /ro.esorului +ero< U care2 s- admitem in treac-t2 este un emerit etnolog U conduc2 intre altele2 la conclu0ia clevital4unilc s.inilor i ale mediumilor nu sint identice nici in caracterele lor .i0ice2 nici in circumstanele /sihologice5 'u ne /ro/unem2 aici2 s- cercet-m ca0urile cele mai 3ine studiate de levitaiune 9laic-:5 (rimitem /e cititor la cartea lui +ero< i la Gratatul lui )h5 &ichet 2op. cit., /5 19 rs[5@ /entru l-muriri /reliminare5 Atragem atenia2 ins-2 asu/ra 1 V unui am-nunt /oate mai /uin cunoscut J i anume2 .otogra.iile /u3licate de curind 2Illustrated London 1eFs, iunie 19!FJ re/roduse in Gime, 29 iunie 19!F2 /5 F2@2 ar-tind /e un <ogi din Sud"India2 numit Su33a<ah Pullavar2 stind /aralel cu /-"mintul la o distan- de V#UF# centimetri5 Fotogra.iile sint luate de un .ermier engle02 in /lin soare2 .a- de mai muli indigeni5 )or/ul <oginului este rigid2 ca in4 catale/sie2 i dou- .otogra.ii il arat- din dou- /o0iii di.erite2 alungind orice

urm- de indoial-5 )ine cunoate cit de cit doctrinele <oginilor ii d- seama c- Su33a<ah Pullavar U care m-rturisea .ermierului .otogra. c- .ace lucrul acesta de 2# de ani i c- este o tehnic- /e care .amilia lui o cunoate de sute de ani U nu /oate .i un ascet cu o via- s/iritual- /rea inalt-2 c-ci altminteri n"ar .i /racticat asemenea 9miracole: la comand- i in .aa /eliculei .otogra.ice5 (otui documentul e6ist- i el se adaug- celorlalte documente2 mai /uin /er.ecte2 cunoscute /in- ast-0i5 Un alt 9miracol:2 de care vor3esc etnogra.ia2 hagiogra.ia i .olRlorul2 este aa" numita ineom3usti3ilitate a cor/ului uman5 Fenomenul este cunoscut in India ?c.5 4oga, /5 2V!2 n5 I@2 in Persia ?)I5 %uart2 Les *aints des derviches tourneurs, voi5 I2 Paris2 191Y2 /5 VF@2 la /rimitivi i in Euro/a5 (ot *livier +ero< a adunat cel mai 3ogat i mai /recis material asu/ra acestui .enomen2 in cartea sa Les hommes sedamandres. *ur l(incombustibilite du corps humain ?Paris2 19!1@5 )u aceeai metod-2 +ero< demonstrea0- istoricitatea a numeroase 9miracole: de ale misticilor catolici care au .ost v-0ui de un mai e num-r de /ersoane trecind /rin .oc5 ,ar2 cum in general aceast- cri.ica tradiiei i a te6telor nu convinge2 +ero< citea0- o intim/lare e6traordinar-2 /etrecut- acum ciiva ani la5 Madras2 i la care au luat /arte un num-r imens de /ersoane5 Un <ogin2 anunind c- va trece /rin .oc2 in .aa mulimii2 mahara7anul /reg-tete o groa/- adinc- de o 7um-tate de metru2 lat- de trei i lung- de vreo 0ece metri i o um/le cu 7-ratecul a nu tiu cii stin7eni de lemne5 Invit- a/oi toate 9nota3ilit-ile: oraului2 colonia engle0-2 misiunile /rotestante i chiar E/isco/ul de Madras2 im/reun- cu mai muli /relai catolici5 ;-ratecul dogorea atit de s-l3atic2 in mie0ul unei eile tro/icale2 ineit nimeni nu se /utea a/ro/ia nici la trei2 /atru metri de groa/-5 `oginul2 descul i a/roa/e gol2 trece cel din"tii /e deasu/ra 7-ratecului5 A/oi2 du/- ce se aa0- la un col al gro/ii intr"o /o0iie de /ro.und- meditaie2 invit- /e oricine vrea din asisten- s- treac- /este 7-ratec5 inaintea0- la ince/ut
1 F

ciiva indieni desculi2 a/oi un euro/ean2 a/oi suita mahara"7ahului2 cu E/isco/ul de Madras i toi ceilali euro/eni2 iar in cele din urm-555 .an.ara /rinciar-2 in cor/ore5 E/isco/ul2 a c-rui scrisoare documentat- asu/ra intim/l-rii o /u3lic- /ro.esorul +ero<2 declar- c- la a/ro/ierea de 7-ratec a simit o /l-cut- r-coare si a c-lcat /e .oc ca i cum ar .i alunecat /e o /a7ite /roas/-t-5 (oi martorii declar-

c-2 in acest tim/2 <oginul /-rea muncit de chinuri i0igro0itoare2 gemind i con"torsionindu"se2 ca i cum toat- dogoarea acelei mase uriae de 7-ratec ar .i a3sor3it"o el5 +a s.iritul scrisorii2 E/isco/ul a.irm- c- nu se indoiete de 22miracol:2 dar c- il consider- o lucrare demoniac-555 'e o/rim aici cu e6em/lele5 intemeiai /e ca0urile 3ine veri.icate de levitaiune i in com3usti3ilitate a cor/ului uman2 avem dre/tul s- .acem urm-toarea a.irmaie 1 in anumite impre@ur%ri, corpul omenesc se poate sustrage legilor gravita"iei i condi"iilor vie"ii organice. 'u ne interesea0- psihologia acestor 9miracole: J dac-2 3un-oar-2 este vor3a de st-ri mistice sau demoniace2 de nevro/ai2 9/osedai:2 sau s.ini5 )onstat-m numai realitatea acestor intim/l-ri e6ce/ionale J i ne intre3-m dac- nu cumva credinele etnogra.ice i legendele .olRlorice2 in leg-tur- cu levitaiunea i incom3usti3ilitatea cor/ului uman2 de/arte de a .i creaie .antastic- a mentalit-ii /rimitive2 nu ii au i0vorul in e>perien"e concrete. 'e vine mult mai uor s- credem c- un 9/rimitiv: a7unge s- a.irme incom3usti3ilita.ea tru/ului /lecind de la un 8apt la care a asistat2 decit s- credem c- el a imaginat acest lucru /rin cine tie ce /rocese t o3scure de contiin-5 ,ac- te0a noastr- este acce/tat-2 dou- im/ortante consecine se des/rind2 care ar /utea .i ast.el .ormulate 1 15 +a 3a0a credinelor /o/oarelor din 9.a0a etnogra.ic-:2 /recum i a .olRlorului /o/oarelor civili0ate2 stau 8apte iar nu crea"ii 8antastice. 25 >eri.icind e6/erimental unele din aceste credine i su/erstiii ?de e65N cr</testhesia /ragmatic-2 levitaiunea2 incom3usti3ilitatea cor/ului uman@2 avem dre/tul s3-nuim c- i la 3a0a celorlalte credine /o/ulare stau 8apte concrete. S- cercet-m mai de a/roa/e aceste consecine5 Evident2 cind a.irm-m c- la ba$a credin"elor /o/ulare stau e6/eriene concrete iar nu creaii .antastice2 nu trecem cu vederea toate acele /rocese de alterare i e6agerare a realit-ii2 /rocese /e care le tim s/eci.ice 9mentalit-ii /rimitive:5 FolRlorul are legile sale /ro/rii J pre$en"a 8olAloric% modi.ic- .undamental
1
Meterul Manole

\orice .a/t concret2 acordindu"i semni.icaii i valori noi5 )eva mai 0nult2 nu toate credinele sau legendele create2 s- s/unem2 in 7urul levitaiunii2 au .ost /rovocate de un .a/t concret2 de o levitaiune rcala5 Unele credine s"au r-s/andit clirtr"ua anumit centru i au .ost

im3r-iate de /o/or /entru ccores/undeau legilor sale mentale2 ori0ontului s-u .antastic5 (re3uie s- inem seama2 .irete2 de legile creaiei .olRlorice2 de alchimia o3scur- a mentalit-ii /rimitice5 (otui2 8aptul ini"ial este o e>perien"% i asu/ra acestui lucru nu s"a st-ruit indea7uns5 in ceea ce /rivete a doua consecin- a cercet-rii noastre2 ea /oate avea o im/ortan- coviritoare5 Pentru c-2 dac- e adev-rat c- etnogra.ia i .olRlorul ne /un la indemindocumente avind o sorginte e>perimental%, atunci avem dre/tul \s- acord-m oarecare incredere tuturor credinelor /e care le culeg etnogra.ii i .olRloritii5 ,ac- s"a dovedit e6/erimental c- omul /oate avea un 9contact .luid: cu o3iectele /e care le"a atins2 c- se /oate In%l"a in aer i c- /oate trece nev-t-mat /rin .oc2 i dac- toate aceste 9miracole: a3und- in .olRlor2 atunci de ce n"ari creda i in alte 9miracole: .olRlorice O ,e ce nam crede2 3un-oar-2 c- in anumite im/re7ur-ri omul Jce /oate .ace nev-0ut O Evident2 nu e vor3a aici s- 9credem: or3ete in toate legendele i su/erstiiile /o/ulare2 ci s- nu le res/ingem in 3loc2 ca n-luciri ale duhului /rimitiv5 * dat- ce legile .i0ice i 3iologice au dovedit c/ot .i sus/endate PU in levitaiune i incom3usti3ilitatea cor/ului uman U nimic nu ne /oate im/iedica s- credem c- aceste legi /ot .i sus/endate i in alte im/re7ur-ri J 3un-oar-2 in ca0ul dis/ariiei cor/ului uman S. Frecvena veri.ic-rilor e6/erimentale a7e u"nora din 9miracolele44 .olRlorice nu 7oac- un rol /rea im/ortant5 'u e nevoie de un milion de e6/eriene de levitatiunei ca s- credem in sus/endarea legii gravitaiei2 du/cum nu e nevoie de un milion de comete ca s- credem in e6istena cometelor5 Frecvena i legile statisticii nu /ot .i a/licate cind e vor3a de .enomene cu caracter e6ce/ional5 Pro3lema morii2 du/- /-rerea noastr-2 /oate .i atacat- dintr"un nou /unct de vedere2 dac- inem seama4de .a/tele si conclu0iile de mai sus inainte de toate2 se cuvine s- ne intre3-m intrucit mai /oate .i valid- argumentarea /o0itivistG in realitate2 Eliade tratea0- /ro3lema /ostte6istentei2 deci tot o /ro3lem- de .ilo0o.ie a cunoaterii5 In aceast/rivin- o soluie interesant- a /ro/us"o ateul Maiorescu in 9onsidera"ii 8ilo$o8ice, ca/5 Moarte i nemurire.
E

1 Y

contra i/ote0ei su/ravieuirii 9su.letului:2 cind avem un num-r convena3il de mare de "ca0uri ?levitaiune2 incom3usti3iii"tate@ care dovedesc autonomia omului in cadrul legilor .i0ice i 3iologice5 Po0itivitii au negat in general /osi3ilitatea 5su/ravieuirii su.letului2

intemeiat- /e legile vieii organice ?relaia creier"contiin-2 condiia celulei etc@5 ,ar aceste legi ale vieii organice sint uneori sus/endate J 3un-oar-2 in ca0ul cernii /e care 7-ratecul nu o vat-m-5 Este adev-rat c- im/re7ur-rile in care se reali0ea0- incom3usti3ilitatea sint e>cep"ionaleL dar tot atit de e6ce/ional este si .a/tul morii5 )orelaia creier"contiin- /oate .i /er.ect valid- in condiia uman-2 dar nimeni nu ne /oate s/une dacea nu este anulat- in cli/a morii5 )um asu/ra acestui .a/t ireversi3il2 moartea2 I(I aveam nici un .el de document in limitele e6/erienei umane normale2 /utem s- ne indre/t-m atenia asu/ra credinelor .olRlorice5 Sintem indre/t-ii s"o .acem J /entru c-2 dac- seria credinelor .olRlorice este veri.icat- in /unctul a, b, c, d... avem dre/tul s- credem c- ea ar /utea .i veri.icat- i in /unctul m2 o2 D/5 )eva mai mult2 ceea ce a.irmam cu /rile7ul 9magiei contagioase: /oate .i re/etat cu aceeai e.icien- i acum5 )ondiia mental- a omenirii s"a schim3at in cursul veacurilor5 ,ac- documentele de cr</testhesie /ragmatica sint2 in lumea modern-2 relativ rare2 ele a3und- in lumea /rimitiv- i e /ro3a3il c- erau i mai .recvente cu mii de ani inainte5 ,ar aceste e6/eriene cr</testhesice nu sint /ierdute /entru cunoaterea uman- J ele au .ost /-strate U cu inevita3ilele alter-ri .antastice U in .olRlor5 )redinele 8olAlorice /ar a .i un de/o0it imens de documente ale unor eta/e mentale ast-0i de/-ite<. *r2 este un lucru tiut de toat- lumea2 c- i.olRlorul tuturor /o/oarelor2 /rimitive i civili0ate2 a3und- i/ date asu/ra morii5 (oate aceste date sint /-strate in memoria /o/ular- mii i mii de ani5 'imic nu ne im/iedic- s- /resu/unem c-2 datorit- evoluiei mentale a s/eei omeneti2 cunoaterea realit%"ii morii este ast-0i im/osi3ilsau e6trem de rar- /entru un om modern5 Am /utea deci ataca /ro3lema morii /lecind de la credine .olRlorice2 des/re care avem dre/tul s- credem c- au o 3a0- e>pS. K> 5"mental%. ,ocumentele .olRiorice asu/ra morii ne"ar /utna servi cu aceeai validitate cu care ne servesc documentrie geologice /entru inelegerea unor .enomene /e care2 in actuala condi"ie uman%, nu le mai /utem controla e6/ert5Zo tal Firete2 nu e vor3a de /ro3lema nemuririi su.letului2 care e o /ro3lemmeta.i0ic-2 ci numai de condiiile su/ravieui6ii contiinei omeneti5 ,es/re aceast- su/ravieuire2 .olR"lorul ne comunic- o sum- de lucruri uluitoare2 .antastice i 7 teri.iante5 'u e nevoie s- le credem /e toate J

mentalitatea 1 /o/ular- i legile .antasticului trans.orm- orice o3iect de e6" 1 /erien- du/- structurile sale5 ,ar iar-i2 tre3uie srecunoatem c- des/re moarte, ?iar nu des/re agonie0 nu /utem ti nimic in actuala condiie uman-5 Pro3lema nemuririi este o intre3are ia care .iecare r-s/unde cu inteligena i ca/acitatea sa meta.i0ic-5 ,ar /ro3lema su/ravieuirii su.letului U adic- a condi"iilor recile in care se a.l- contiina umandu/- moarte U este o /ro3lem-2 am s/une2 de 9e6/erien- imediat-:5 Fa/te2 9documente: asu/ra acestei condiii /ost"mortem nu g-sim nic-ieri2 in a.ar- de .olRlor5 Atit tim/ cit eram 7usti.icai sres/ingem in 3loc documentele .olRlorice ca n-luciri i su/erstiii2 avem i dre/tul s- ne de0interes-m de 9condiia /ost"mortem: in care nu credea nici un om serios5 ,ar in ceasul in care seria a.irmaiilor .olMorice ince/e s- .ie veri.icat- in /unctele a, b, c, de e6/erienele cr</testhesiei /ragmatice2 levitaiei i incom3usti3ilit-ii cor/ului uman2 stringena raiunii ne silete sne intre3-m i asu/ra /unctului >, care ar /utea .i condiia /ost"mortem5 A re.u0a aceastconsecven- cu sine inseamn- a a3dica de la cea mai sigur- glorie uman- 1 inelegerea /ro/riei tale soarte5 A re.u0a discuia asu/ra condiiei /ost"mortem tr-dea0-2 uneori2 o lene a gindului sau chiar o 4mare laitate J /entru c- aceastcondiie /ost"mortem ar /utea .i .oarte /uin glorioas-555 Inutil s- ad-ug-m c- cercetarea materialului .olRloric relativ la moarte i su/ravieuire nu /oate .i .-cut- la in"tim/lare i .-r- 9metod-:5 Sco/ul Zacestui articol n"a .ost decit sarate /osi3ilitatea de a /-trunde in 0one noi de cunoatere2 cu a7utorul documentelor .olRlorice2 iar nu de a sta3ili metoda /rin care 6/utem a7unge la adev%rul, la nucleul 9e6/erimental: care il cu/rind aceste documente5 >om incerca2 cu alt /rile72 s- schi-m 3a0ele 9metodei: noi2 /e care socotim c- o /utem a/lica in discuia /ro3lemei morii5 ,eocamdat- e su.icient s- s/unem c-2 dac- te0ele noastre sint acce/tate2 cunoaterea uman- ca/-t- >+*1 instrumente de investigaie J cu atit mai /reioase2 cu ci nici un alt instrument din cele .olosite /in- acum nu /uteafs- /-trund- in asemenea 0one ale realit-ii5 E19! A
1Y#
;<=E> :. In articolul de .a- nu .acem altceva decit s- 7usti.ic-m o metod- de lucru5 ,e aceea2 nu vom cita decit .a/tele a3solut indis/ensa3ile /entru ilustrarea te0ei noastre5 Materialul documentai" i 3i3liogra.ia isi vor g-si locul intr"o carte de /ro/orii mai mari2 in /reg-tire5 25 ).5 articolul nostru 1 *peologie, istorie, 8olAlor, in volumul Frcu@&rnantarium ?19!9@2 /5 VFUF#5 Q%up oi. Insula Aui Xuthanasius2 1/un%a$ia regal pentru literatur i art, Ducureti,

:?@E, JJ p., p. JAB E?2.

,I'(&"# A'(&*P*+*8IE
Unul dintre cei mai inv-ai oameni ai secolului nostru2 3-trinul Sir ;ames Fra0er2 ii incheia ca/odo/era sa2 cele3r"i Iamur% de aur ?12 volume@2 cu citeva consideraii /esimiste asu/ra condiiei umane5 A.irma Sir ;ames c- intreaga istorie a neamului omenesc este un ir neintreru/t de crime2 stu/idit-i i im3ecilit-i nevindeca3ile5 Pretutindeni2 i in toate e/ocile2 omul a gindit /rost2 a inv-at greit i a v-0ut lucrurile ana/oda J i2 ceea ce e mai grav2 nu s"a /utut niciodat- de03-ra de aceste /-cate str-moeti5 22Primitivul: n"a murit 1 nu 1"a omorit nici mesa7ul lui Iisus %ristos2 nici &enaterea2 nici tiina modern-:5 Antro/ologia i etnogra.ia modern- nu mai au cura7ul s- .ie atit de /esimiste ca /e vremea cind ii cl-dea Fra0er monumentala sa o/er-5 Mai intii2 nimeni nu mai crede ast-0i in 93ar3aria: sau 9s-l3-ticia: /rimitivilor5 >iaa mental- a /iimitivilor este tot atit de coherentca i a grecilor antici2 numai c- ea se mani.est- /rin alte .ormule5 )eea ce il intrista /e Sir ;ames2 ceea ce numea el 9stu/iditatea: /rimitivului2 transmis- /rin tradiie omului modern2 alc-tuiete /oate lucrul cel mai /reios /entru noi J c-ci aceste 9stu/idit-i: sint o serie de a.irmaii teoretice2 constituind laolalt- un 9sistem:2 care au doar /-catul c- nu sint inelese de o minte euro/eanalimentat- de /o0itivism i darLinism5 Ei"nogra.ia modern- a ince/ut s- a/recie0e adinca valoare meta.i0ic- a sim3olurilor i ritualelor care2 /entru un Sir ;ames2 erau doar semne i gesturi /ornite dintr"o .undamental55stu/iditate:5 ,im/otriv-2 muli ginditori i .iloso.i ai culturii incearc- ast-0i s- desci.re0e inelesul acestor 9sisteme: c-0ute in uitare /ina i in societ-ile care le"au dat natere (oate e.orturile etnogra.iei i .iloso.iei culturii /ar s- conduc- la un re0ultat de considera3il- im/ortan- 5 primatul teoriei in orice 8el %e societate uman% de tip arhaic. ,e unde se credea c- nurnai 9civili0aia: euro/ean- eli3erea0omul de ro3ia necesit-ilor vieii lU1 .ace ca/a3il de contem/laie U se o3serv- asi-0i c- ma7oritatea culturilor arhaice i 9/rimitive: ?care nu sint decit ti/uri degradate ale celor dintii@ acord- teoriei un /rimat /e care niciodat- nu l"au avut nici cele mai des-virite ae0-ri euro/ene moderne5 )- aceastteorie nu e .undat- /e Euclid2 nici /e )o/ernic2 este alt- /oveste5
:oo
H.):

,ar ea aa0- /e om in )osmos i ii con.er- o demnitate /e care de mult a /ierdut"o in .iloso.iile moderne5 *mologarea omului cu )osmosul2 mitul .-/turii in organic- leg-turcu Firea2 solidaritatea /ersoanei umane cu viaa total- din 7u"P\ul2 dinaintea i de du/- el sint 9teorii: intru nimic in.erioare conce/iilor moderne asu/ra rostului i demnit-ii omului5 ,ar nu des/re aceast- grav- /ro3lem- este vor3a in nota de .a-5 >oiam doar s- ilustre0 a.irmaia de mai sus U /rimatul teoriei in orice .el de societate uman- tradiional- U /rin citeva e6em/le care au sc-/at2 /in- acum2 ateniei .iloso.ilor culturii5 ,e /ild-2 cei care incearc- sdemonstre0e ceconomicul nu /redomin- intotdeauna2 ar .i /utut sa g-seasc- un e6celent argument in istoria sto.ei AaunaA.es, sto.- 9la mod-: in intreaga civili0aie mediteranean-5 'imic nu silea /e oameni sintre3uine0e o, asemenea sto.- J care era e6trem de scum/- i de"a dre/tul insu/orta3il- in climatul cald egeeo"mediteranean5 i2 cu toate acestea2 sto.a AaunaAes era /retutindeni r-s/indit- i c-utat- cu aviditate de toi5 )-ci avea o valoare ritual-5 Era o sto.- de 3un augur5 Era in aa .el esut- U as/r-2 grosolan- U ca s- imite scoara co/acilor i devenea ast.el o em3lem- a 0eiei .erti"+t-ii5 *amenii o /urtau nu /entru c- le convenea 3iologiei lor2 ci /entru c- r-s/undea 9teoriei: lor2 /entru c- im3r-cai in sto.a AaunaAes erau solidari0ai cu i0vorul universal de Penergie i .ecunditate2 /artici/au direct la ritmurile cosmice diri7ate de Marea Qei-5 +i3er este oriicine s- cread- c-2 /rocedind ast.el2 c-u"tind solidari0area cu ritmurile cosmice2 iar nu sim/la como "ditaie vestimentar-2 acei oameni /rocedau ca nite im3ecili5 Fa/t este c- setea omului mediteranean de a se simi al-turi de marile .ore cosmice intrecea dorina lui de a se simi comod im3r-cat5 )eea ce il interesa2 in /rimul rind5 era /o0iia lui s/iritual- in )osmos2 demnitatea lui umanPo0iia 3iologic- a omului in )osmos este o deco/erire recent-5 * desco/erire care a adus cu sine nenum-rate comodit-i i :.oarte multe /reci0iuni re.eritoare la lumea incon7ur-toare2 dar care2 se inelege lesne2 a degradat in acelai tim/ omul2 solidari0indu"1 cu nivelurile in.erioare ale creaiei Primatul teoriei asu/ra instinctului se veri.ic- chiar in Zeea ce am /utea numi a/uc-turile monstruoase ale omului 9/rimitiv:5 =un-oar-2 etnologia modern- a dovedit originea rituala cani3alismului5 *amenii n"au mincat niciodat- /e se" 1Y!

menii lor din cau0e 9economice:2 /entru c- nu aveau ce s- m-nince5 )ani3alismul nu are la 3a0- o necesitate economic-52 ci o 52teorie415 Evident2 o teorie a3surd-2 monstruoas-2 degradat- U dar totui o teorie5 M-ninci /e semenul t-u nu /entru c- nu ai hran- U ci ca s-"ti asimile0i 22.orele: lui magice5 Este un ca0 de traducere in concret a unei 9teorii: care nu mai /oate .i ineleas- /e /lanul ei originar Pentru c-2 asimilarea 9.orelor magice: se .ace2 in alte societ-i /rimitive2 care nu cunosc cani3alismul2 /rin mi7loace rituale2 /rintr"o 9magie: care nu com/ort- masticarea cadavrului Avem de a .ace2 in acest ca02 cu o teorie degradat- care e ineleas- in sensul ei concret2 material5 Maorii2 cind au venit in 'oua Qeeland-2 nu erau cani3ali5 Au inv-at o3iceiul acesta do la localnici5 Pnn contactul lor cu o cultur- in.erioar- au uitat o sum- de lucruri i au inv-at altele degradate5 in alte locuri din Polinc0ia2 cani3alismul este o consecin- a neinelegerii teologiei5 =un-o"ir-2 in Fi7i2 (ongo i alte insule din *ceanul Paci.ic2 se aducea a 0eilor sacri.icii umane /e motivul c- 9/artea s/iritual-: a 7ert.elor este alimentul 0eilor5 ,e aici s"a a7uns la cani3alism5 i sacri.iciile umane2 i cani3alismul sint2 in acest ca02 re0ultatele unei greite inelegeri ale mitologiei i4 teologiei im/rumutate de la /o/oare mai civili0ate5 Pretutindeni in lumea eircum/a"ci.ic- e6ist- un com/le6 iconogra.ic cu sens cosmologic2 care re/re0int- un monstru in gura c-ruia st- un om5 inelesul acestui com/le6 iconogra.ic este 1 /rimul om se nate din divinit-ile intunericului5 in nici una din culturile circum/aci.icc care cunosc acest com/le6 iconogra.ic nu se /ractic- cani3alismul2 dar sensul cosmologic al acestui com/le6 iconogra.ic nu a .ost ineles de locuitorii anumitor insule din Paci.ic5 Ei au 9traduc: sim3olul in sens concret i au numit divinitatea /rotectoare 1 9minc-toare de om:5 Antro/o.agia se datorete unei 9teorii: degradate2 inca/acit-ii de a inelege sensul cosmologic al unui sim3ol iconogra.ic5 Pentru cau v-0ut un om in gura unei divinit-i a intunericului2 ei au cre0ut c- omui e 9mincat: de divinitate i au introdus 7ert.ele umane5 A/oi2 ca s- devin- i ei asemenea 0eilor2 au a7uns antro/o.agi5 Am-nuntele acestea2 cit ar .i ele de sumare2 ne a7ut- totui s- inelegem ce rol a 7ucat 9teoria: in istoria umanit-ii U si2 mai ales2 ce rol au 7ucat teoriile degradate2 inca/acitatea oamenilor de a /-stra /ur- o conce/ie cosmologic- sau teologic-5
E9&omania literar-:2 anul 12 nr5 V2 !# a/r5 19!92 /5 21"

1Y$

Protoistorie sau Ev Mediu

'aiunile euro/ene se im/art in dou- mari gru/e 5 cele care au avut un Ev Mediu glorios din cri0ele c-ruia s"a iscat &enaterea U i cele care au avut un Ev Mediu larvar2 nesemni.icativ2 derivat 'aiunile din /rima categorie au creat2 In 3un- /arte2 istoria civil-2 s/irituali cultural- a Euro/ei5 Pe de o /arte /entru c- Evul Mediu occidental /-strase i .ructi.icase motenirea greco"latin-2 .-r- de care nu s"a /utut /in- acum crea nimic dura3il in acest continent Pe de alt- /arte2 /entru c- Evul Mediu a convertit la is.orie acel haos etnic instaurat in Euro/a du/- n-v-lirea 3ar3arilor5 Este uor de o3servat c- a/roa/e in intregime cultura euro/ean- modern- e creaia e6clusiv- a acelor neamuri care Lu avut un Ev Mediu glorios G J ceva mai mult2 contiina istoricsi2 m tim/uri recente2 istorismul U sint de asemenea creaia acelorai neamuri )u cit motenirea medieval- a unui neam este mai nesemni.icativ-2 cu atit contiina sa istoric- este mai tu"3ure5 )hiar noiunea de 9istorie: are cu totul alt- .unciune intr"o cultur- cu Ev Mediu glorios ?Frana2 8ermania2 Italia2 Anglia@ )ind secolul SIS a /us in circulaie istorismul2 acordind vaioaie s/iritualoric-rui .a/t omenesc care se integrea0- in tim/ U conce/ia aceasta a avut mai mult succes tocmai in -rile ele mare tradiie medieval-5 Secolul SIS /oate .i numit /e 3un- dre/tate secolul istoriei ,ar2 dei s"au .-cut uriae e.orturi /entru cunoaterea oric%rei istorii U elitele nu s"au interesat decit de trecutul anumitor -ri5 (ot ce se scria asu/ra celorlalte -ri nu interesa decit ca material2 ca in.ormaie2 ca argument /entru susinerea unei anumite te0e istorice (re3uie s- recunoatem c- secolul SIS2 ca i ince/utul secolului SS2 a ar-tat o curio0itate mai susinut- i mai sincer- .at- de oricare tri3 a.rican sau australian ?evident2 /entru valoarea
G intreaga /ledoarie a lui Mircea Eliade este destinat- s- de0a/ro3e teoriile istoriste i uto/ice ale lui Emil )ioran din *chimbarea la 8at% a Iomaniei Acesta scria 5 9Sintem un /o/or /rea 3un2 /rea cumsecade i /rea ae0at 'u /ot iu3i decit o &omanie in delii: 2lucr. cit., /5 YY@5 Sau 1 1umai agresiunea cu stil a luat contur istoric: 2Ibid., / !$@ )ioran ar re/re0enta2 du/- Petru )omarnescu2 cea de a doua faloare semantic- a conce/tului e6istenial ?in varianta romaneasc-@ ele spiritualitate, anume activismul.

1YV ior etnogra.ic"social-@2 decit .a- de istoria &omaniei2 =ulgM riei sau Ser3iei5 Individualismul2 /o0itivismul2 asim3olismul U care der vau .iresc din secolul istorismului U nu /rea aveau ce g-si 51, trecutul neamurilor .-r- Ev Mediu glorios J adic-2 .-rma i /ersonalit-i2 .-r-

multe intim/l-ri2 .-r- multe documente ser4"se2 .-r- /re.aceri sociale i economice /rea im/drtante cai s- /oat- sta cu str-lucire la temelia unei teorii5 Semnele /ar a deslui o total- de/-ire atit a istorismul /e de o /arte U cit i a individualismului i /o0itivismului @ cealalt- /arte5 Ast-0i2 evenimentul istoric ca atare2 consider i in veacul trecut ca un .a/t ultim care nu"i are inelesul dec S In sine ince/e s-"i /iard- autonomia2 el .iind de cele m : multe ori 7udecat ca mani.estarea unei .ore iraionale ?9destin1"9ras-:2 9sim3ol:@5 Un 8apt nu mai interesea0- in el insui ni i integrat in seria 8aptelor umam care il /reced ?economic /olitice2 sociale@5 Fa/tul devine de cele mai multe ori 9cheii v inelegerii unui om sau unei e/oci 1 simboli$ea$%, tolali$$a$ )eva mai mult2 de0interesarea .a- de 9evenimentul istoric44 ".ie al unui individ2 .ie al unei comunit-i mtr"un anumit 4J i tim/ U merge crescand de la ince/utul secolului SS5 S^i ne amintim etnogra.ia2 .olRlorul2 sociologia2 antro/ologia "care treceau toate dincolo de eveniment, ca s- caute categori i (oate aceste tiine2 intr"un anumit .el2 scot /e om din 9Ist" "rie: U inind seama numai de 9>ia-:5 ,ar in ultimii douJ 0eci de ani2 i aceste tiine ?create de 9s/iritul istoric: al XN "colului SIS@ /ar a"i /ierde /rimatul5 >iata omului ca atai interesea0- din ce in ce mai /uin i trec /e /rimul /lan al realit-i J nu categoria social% sau economic- U ci destinul ss J simbolul S. ,e aici /asiunea elitelor de ast-0i /entru /reistorie rase2 religii2 mitologii24 sim3oluri5 Secolul SIS a .ost cel m o/ac secol din cite a cunoscut cultura euro/ean- 1 simbolul i".ost total inaccesi3il5 ?,e aceea sim3olismul s"a re.ugiat V: /oe0ie i .rancmasonerie2 du/- cum 9mistica: s"a re.ugiat i s/iritism@5 (ot ce se intim/l- ast-0i in cultura euro/ean- r indeamn- s- credem c- vom asista curind la o restaurare sim3olului ca instrument de cunoatere5 ,eocamdat-2 s- o3serv-m c-2 cel /uin in anumite -ri U interesul s"a de/lasat de la istorie la protoistorie. Se caut- trJ "diia nu in Evul Mediu2 ci in leag-nul rasei2 la ince/uturi i
G (ransgresarea e6istenei in destin sau sim3oli0area destinul 1 2Miori"a0 constituie una dintre tr-s-turile s/eci.ice ale e6istenialismZ lui in varianta romaneasc-2 re/re0entat- de M5 Ehade5

1YF neamului5 Un 9document: /reistoric2 caro nu interesa acum 7?@ de ani decit /e s/ecialiti U ii ca/-ta0i o valoare spiritual%, sim3olic-5 (recutul nu mai e /reuit intrucit a .ost istorie. Este /reuit mai ales intrucit a .ost originar. ,ocumentul cade /e al doilea /lan J rlmine semnul,

5sim3olul5 Interesea0- mai /uin critica te6tual- sau cronologia J in /rimul rind2 interesea0- in"elegerea documentului5 Iar aceast9inelegere: se .ace ast-0i intr"o manier- .oarte /uin riguroas-2 oP trece dincolo de litera te6tului i de .orma monumentului J 1Ze caut- sim3olul mani.estat acolo5 Iar 9sim3olul4" e /re0ent nu numai in 0onele care au /artici/at glorios la istorie J sim3olul se intilnete2 al-turi de alte .enomene originare2 uneori PPnai /ur i mai 3ogat e6/rimat2 in 0one .-r- istorie2 dar cu .oarte mult- /reistoric"555 f &omania n"a avut un Ev Mediu glorios U dar a avut o /reistorie egal-2 dacnu su/erioar-2 neamurilor din .runtea Euro/ei i creatoare de cultur-5 Fa- de Evul Mediu germanic2 Evul Mediu romanesc /-lete J .a- de &enaterea italian-2 9&enaterea: noastr- din sec5 S>III e de" a dre/tul in.antil-5 ,ar /rotoistoria ne aa0- /e /icior de egalitate cu seminiile germanice i latine5 ,ac- in cultura euro/eanse vor instaura de.initiv noile disci/line U vo4r .i valori.icate acele neamuri care au /reistorie2 iar nu acelea care au un Ev Mediu5 )it de /arado6al- este a.irmaia aceasta2 ea e adev-rat-5 >i0iunea revoluionar- n"a /us oare &usia in .runtea /o/oarelor2 /entru @neaianismul ei O ?Mesianismul este de alt.el o] /asiune /entru /rotoistorie ineleas- % reboursL tot un .enomen originar@5 i ast-0i2 nu e mai /re0ent- 'orvegia in cultura euro/ean-2 /rin /rotoistoria ei ?care ine de alt.el /in- in Evul Mediu@2 decit *landa2 care a avut un Ev Mediu .ertil i o &enatere magni.ic- O 'u sint Siria i )auca0ul 0one mult mai a/reciate in cultura contem/oran-2 /entru /reistoria i /rotoistoria lor2 dc"cit ,almaia cu un atit de in.loritor Ev Mediu i o atit de original- &enatere O ,ac- ast.el stau lucrurile2 se /oate vor3i des/re 22ansa:4 &omaniei de a"i valori.ica s/iritual i cultural trecutul5 '4i 9istoria: &omaniei va interesa Euro/a5 ,e alt.el istoria /ro"/riu"0is- interesea0din ce in ce mai /uin /e creatorii de cultur- U ea ince/ind a deveni hrana .avorit- a maselor ?>amintii c- literatura 9trans.ormist-: a in.lorit in e/oca de
G Scrie )ioran in eontrare/hc- 1 9,oamne B ce vom ii .-cut o inie de ani O: 2lucr. cit., /5 !9@5

1Y dec-dere a teoriilor evoluioniste2 cind 3iologii incercau i/ote0e noi O@ &omania are ins- o /rotoistorie i o /reistorie rc"r"marca3ilc Aici2 /e /-mintul nostru2 a crescut un 9.enomen originar445 Aici s"au mani.estat sim3oluri2 s"au transmis tradiii5 +ucr-rile acestea2 de un mediocru interes acum trei0eci/atru" 0eci de ani2 au a7uns ast-0i de mare /re5 *riginea unui sim3ol /reuiete cit

desco/erirea unei dinastii de .araoni 45 Preci0area leag-nului unui /o/or interesea0- mai mult ca desci.rarea unui manuscris medieval5 'u mai e o 9glorie: atit de mare Z"- .ii creator de istorie Este mult mai /reioasa/artenena la o 22ras-: originar- Este i nu este interesant s- ai o literaturmare2 o art- modernvaloroas-2 o .ilo0o.ie /ersonal-5 ,ar toate acestea sint intrecute de /artici/area la o mare 9tradiie: s/iritual- care"i are r-d-cinile in /rotoistorie i /e care istoria n"a .-cut decit s"o adultere0e5 Acesta .iind .enomenul s/iritual care se /reci0ea0- in Euro/a U tre3uie sm-rturisim c- el se /otrivete de minune condiiei &omaniei5 'e"ar .i .oarte greu s- .ructi.ic-m e6/eriena noastrcosmic- i istoric- /e liniile secolului SIS5 Eram de la ince/ut intrecui de alte neamuri2 /rin li/sa noastr- de Ev Mediu si &enatere5 Ast-0i2 ins-2 im/re7ur-rile sint schim3ate5 i dac- noi vom sti s- /ro.it-m de egalitatea ce ni se o.erU chiar dac- aZest moment s/iritual nu durea0- decit o generaie2 dou- \U 9/re0ena: noastr- in cultura euro/ean- va .i do3indit-5 S- nu uit-m c- -rile scandinave au intrat in cultura euro/ean- la s.irsitul veacului trecut UP cind individualismul i drama /rotestant- domina Frana U i au r%mas si du/- ce s"a consumat momentul s/iritual care le"a /rovocat intrarea5 ,esco/erirea sim3olului2 du/- atitea secole de o/acitate2 nu /oate ins.ructi.ica s/iritualitatea euro/ean- numai citeva generaii5 Pentru a 9/ro.ita: de acest moment s/iritual euro/ean2 ar .i totui nevoie de citeva re.orme2 des/re care nu ne .acem nici o ilu0ie c- vor .i /rea curind reali0ate5 =un-oar-2 interesul nostru ingri7or-tor /entru 9istorie: tre3uie corectat cu /romovarea urgent- a studiilor de antro/o"geogra.ie2 /reistorie2 /rotoistorie i .olRlor5 )ercet-rile 3alcanologice tre3uie duse
G ,iscuia 5cu *tto _alter /e tema sim3olului mitic2 des/re care amintim in studiul introductiv2 a avut loc du/- 19V# Eliade avansase aceeai idee cu a/ro6imativ dou- decenii inainte

1YY /in- la limita lor e6trem- 1 /reistoria /eninsulei f (oate acestea2 .irete2 inelese intr"un s/irit cu totul altul decit cel care conduce e.orturile cercet-torilor notri de ast-0i5 (re3uie s- ghicim mai mult orientarea s/iritual- a Euro/ei viitoare2 ca s- lucr-m din vreme si sa a7ungem la re0ultate /recise de care cercet-torii str-ini vor ine seama5 Altminteri2 re/et-m drama tiinei romaneti J .acem .ilologie romanic- du/- ce s"a inceput in alte -ri J .acem .olR;or du/- ce l"au descoperit alii U .acem

intotdeauna du/- alte neamuri5 ,e data aceasta2 momentul s/iritual euro/ean ase0indu"ne /e /rimul /lan U si avind 9.enomenul originar: la noi acas- U am /utea s- ne de/-im /orecla5 5
2 Edu/- voi5 Fragmentanum2 Editura5 9>remea:2 19!92 /5 !$UI*75

Su/erstiii

Uneori etimologiile /ot salva un cuvint restaurindu"i sensul iniial2 no3il5 *upersti"ie deriv-2 desigur2 de la superstat ?su/erstitionem2 su/erstare@ J 9ceea ce st- deasu/ra:2 ceea ce r%mine in curgerea nes.irit- a vremii5 FolRloritii italieni /ot vor3i i de sopraviven$e, re.erindu" se la acele o3iceiuri sau idei /o/ulare care i"au dat2 cindva2 natere5 Sensul 9su/erstiiei: este totui mai 3ogat si mai 9no3il: deZit al acestui cuvint italienesc2 sopraviven$e. 'u e vor3a des/re o .ormcare su/ravieuiete /ur i sim/lu U ci de o idee sau de un ritual care 9r-mine deasu/ra: istoriei5 'u su/ravieuiete o generaie sau dou-2 sau citeva sute de ani U ci st% deasupra timpului L ca o normetern vala3il-2 ca un Princi/iub ca un Sim3ol5 Firete2 nu toate 9su/erstiiile: au acest caracter su/ra"tem/oral5 'u in orice idee sau ritual care a 22r-mas: U se r-s.ringe intuiia /rimordial- a normelor2 a /rinci/iilor .undamentale2 meta.i0ice ?lumin- i intuneric2 moarte i inviere2 centrul2 /olul etc@5 Multe 9su/erstiii: au o origine 55istoric-:2
G )itim in *chimbarea la iat% a Iomaniei Este greu de conce/ut i greu de ineles2 cum au e6istat unu ideologi care au g-sit o originalitate vala3il- asa"0isului orient al nostru Aioartenenta noastr- e6terioar- i geogra.ic- la lumea sud"est euro/ean- a .ost unul dNntre cele mai mari 3lesteme: 2lucr. cit., /5 1#F@

1Y94 local-2 uman- J i ele .olosesc2 in acest ca02 tiinelor /ro.ane ?sociologia2 istoria2 .olRlorul@ Iar nu sim3olicii i meta.i0icii5 Acest .el de su/erstiii /oate .i corect numit sopraviven$e L ele sint documente re.eritoare la viaa unui gru/ uman sau la istoria unei anumite regiuni5 ,ei in chiar aceastvia- local- intervin de cele mai multe ori scheme teoretice cu mult mai vechi i de uri alt 9nivelG45 =un-oar-2 legendele create in 7urul lui Ale6andru cel M tre au asimilat elemente din miturile 0eilor i eroilor5 )avalerul 8o0on de ,ieudonne2 care a ucis 93alaurul4 1 din4 &hodos2 a .ost 9eroi0at: du/- toate regulile mitului U i un anumit .a/t istoric2 local2 s"a trans.ormat in contiina /o/ular- intr"o nouversiune a str-vechiului mit 1 Eroul i =alaurul5 ginind seama de toatN4 aceste 9legi ale .antasticului: He /oate a7unge2 du/credina noastr-2 la i0olarea acelor 9su/erstiii: ca("e nu au nimic 9istoric: in ele2 ci sint intr"

adev-r 9r-mase deasu/ra412 din tim/uri imemora3ile5 ?intr"o carte de a/ro/iat- a/ariie2 La Mandragore Essai sur Ies origines des le&gendes, am incercat s- demonstr-m i s- ilustr-m validitatea acestei metode@5 *chiul sce/tic al /ro.anului nu va mai avea dre/tul s- res/ing- in 3loc imensul 9orpus al 9su/erstiiilor:5 Aici sint /-strate intuiii si sim3oluri care /reced chiar 9isto"riaN" i a c-ror coeren- ne indre/t-ete s- vor3im de o 9logic- a sim3olului4424 du/- ce alii au vor3it de meta.i0ica lui5
.du/- voi5 Fragmentanum2 Editura 9>remea:2 19!92 /5 Y9U9#A5

Somn

%eraclit s/une des/re ae0i2 sico.ani i mistagogi 5 9se 4com/ort- in starea lor de veghe ca oamenii adormii2 care /rivesc .iecare c-tre lumea lor /ersonal-2 in tim/ ce oamenii tre7i au o singur- lume2 care le e comun-:5 ,ac- acest citat i"ar .i c-0ut su3 ochi /e cind scria .rumosul s-u Mathesis, )onstantin 'oica l"ar .i comentat i l"ar .i .olosit2 .-r- indoial-2 /entru ilustrarea te0ei sale5 )onstantin 'oica incearc- in Mathesis a/-rarea culturii de tip geometric im/otriva culturilor de tip istoric. Sau2 cum ar s/une %eraclit2 a culturii oamenilor tre7i2 9care au o singur- lume care le e 19# comun-: U im/otriva culturilor ani do variate i de im/enetra3ile ale 9oamenilor care dorm:5 )ultura oamenilor tre7i2 care /artici/- la o acecv5s1 realitate2 una i universal- 5 oameni e6traveri2 care /rivesc in o@ar%, intiinesc aceleai lucruri2 aceeai lamina2 aceeai lege5 i al-turi de aceast- culturunica i universal-2 de ti/ geometr4e U /luralitatea culturilor istorice2 creaia oamenilor introvertii2 care /rivesc in%untrul lor ?9.iecare s/re lumea lor /ersonal-:2 s/une %eraclit@ J organisme i0olate2 im/enetra3ile2 dominate de /uternica lor via- organic- ?a lor i numai a lor 9autentic-:@ J simind i 7udecind realitatea /rin criterii onirice5 intr"adev-r2 9somnul: este caracteristica oric-rei culturi istorice5 9Somnul: este sim3olul i0ol-rii2 al coincidenei cu marile /rocese organice5 Atunci se ia contact cu i0voireie vieii2 atunci se 9creea0-: .ormele istorice ?/re.acere organic-2 do"MI /ire2 .ermentare@5 9Somnul: nu inseamn-2 in acest ca02 incontien- PU ci reculegere2 adunare2 introversiune2 intoarcere Ia viaa organic-5 i nu e deloc o sim/l- intim/lare .a/tul c- +ucian =laga2 teoreticianul .iloso.iei stilului romanesc2 omul care a sens cel mai mult i cel mai 3ine la noi des/re /olivalena culturilor istorice U acelai +ucian =laga a numit volumul s-u .undamental de versuri2

Lauda *omnului in /oe0ia si drama lui =laga2 somnul 7oac- un rol decisiv J 9somnul: este intoarcerea la unitatea organic/rimordial-2 la starea /aradisiac- a creaiei .-r- contiin-5 Somnul este a/roa/e o stare /rc"natal-2 em3rionar-2 in care viaa nu era des/-rit- de contiin-2 in care nu e6ista li3ertate2 /-cat2 dram9Pas-rea .-r- somn: 2:vram lancuV, 9marea /as-re 3olnav-: 2La cump%na apelor0 U este sim3olul ieirii din unitatea em3rionar-2 /ierderea contiinei /aradisiace2 ru/erea coninutului organic2 9Pas-rea .-r- semn4: isi a0virie /rivirile in a8ar%L ea scrutea0- s/aiul J ea /revede marile intim/l-ri istorice5 ,e aceea /oetul o im/lic- in naterea mitului revoluionar al lui Avram lancu5 Aceeai conce/ie a somnului PU ck5 o stare creatoare i e6tatic- U se intilnete i in alte culturi de ti/ istoric5 =un-oar- la taoitii chine0i2 care considerau somnul2 hi3ernarea i e6ta0ul ca e6/eriene originare2 cu 9circuit inchis:2 in care 9viaa: nu se risi/ete2 nu se destram-2 na se /roiectea0- in a.ar-5 ,e alt.el2 9somnul: este ridiculi0ai numai in Euro/a J numai anumite /o/oare occidentale il socotesc ca un sim3ol al
191

lenei2 al /rostiei i sterilit-ii s/irituale in alte culturi2 somnul este un sim3ol al /er.ectei reculegeri2 al autonomiei2 al creaiei5 Ironia heraclitian- im/otriva 9somnului: se reg-sete2 dac- tre3uie s- d-m cre0are unui +uigi >alii 2II lingagio segreto di !ante, /5 1 2@ i la secta 9I Fedeli d4Amore:5 in lim3a7ul secret a dormi inseamn- a .i in eroare2 a .i5de/arte de adev-r2 adic- a a/arine =isericii romano"catoliee5 'ita nuova ar insemni tocmai ieirea din somn ?i din 9moarte:@ /rin virtutea dragostei5 ,e la ,ante incoace2 sim3ologia 9somnului: ca o /rivaiune2 ca o eroare U a dominat intreaga culturoccidental-5 )once/ia original- U i cu cores/ondene atit de ciudatei in culturile orieritale U /e care a /oeti0at"o +ucian =laga in Laud% *omnului, este cu atit mai /reioas- /entru noi5 Ea se i o/une net occidentului U 9oamenilor tre7i cu o singur- lume2 care le e comun-415
Edu/- voi5 Fragmentarium2 Editura 9>remea:2 19!92 /5 1#1"1#!A5

* anumit- isca/acitate

Su/rema veri.icare /entru oameni U deci i /entru naiuni U este ca/acitatea de contem/lare in su.erin-5 In /rivina aceasta2 asiaticii U in s/ecial indienii i chine0ii "U ne sint incontesta3il su/eriori5 *amenii acetia acord- o atare im/ortan- contem/laiei2 ineit nici

cea mai cum/lit- mi0erie .i0ic- sau moral- nu"i strivete2 nu"i intoarce in animalitate5 Inca/a3ili intr" adev-r de contem/laie in su.erin- sint ruii2 cel /uin rusii din literatur-5 Persona7ele ruseti se re.ugia0- intotdeauna U cind sint ameninate de mi0eria .i0ic- i moral- U in 3eie2 in umilin-2 in 3estialitate5 9&-ul: este /entru ei o .or- atit de marc ineit2 atunci cind nu i se inchin-2 nu cutea0- nici m-car s-"1 /riveasc- in .a-5 Mi0eria2 de orice ordin2 su/rim- la rui orice /osi3ilitate de contem/laie5 Se re.ugia0- atunci in 3estialitate2 in incontien- sau in ere0ie J in nici un ca0 nu /ot re0ista su.erineZ2 nu o /ot de/-i /rin contem/laie5 E6ist- in .olRlorul i in o3iceiurile romaneti rurale o sum- de am-nunte care ne indrituiesc s- credem c- noi sin"tem2 sau am .ost2 unul din /uinele neamuri euro/ene care 192

am e6/erimentat contem/laia in su.erin-5 'u este vor3a numai de o re0isten- /asiva in .aa su.erinei J de o acce/tare a durerii i a calamit-ilor5 Se /ot remarca i atitudini cu adev-rat contem/lativeJ adic- o /er.ect- linite interioar-2 semn al de/-irii criteriilor individuale5 Aa e2 3un-oar-2 moartea cio3anului din Miori"aL care nu numai c- nu incearc- s- sca/e de moarte2 s- evite su.erina2 dar e cu des-virire 9im/-cat:2 senin5 'imic nu dovedete mai /recis li/sa de stil i de su3stan- a mahalagiului roman ?adic- a imensei ma7orit-i a romanilor de la orae@ decit s/aima lui de su.erin-2 inca/acitatea lui de contem/laie in durere5 Mahalagiul ?3urghe0ul2 intelectualul etc5@ ii ineac- durerea in vin J du/- o dragoste ne.ericit-2 se im3at- i se duce la dame5 'u ucide2 ca tovar-ii s-i rui5 ,ar .ace un .el de .iioso.ie recon.ortant-2 in care 0e.lemeaua 3alcanic- se amestec- cu sce/ticismul vulgar occidental5 9+as4c- trece i: 9(oate ?.emeile@ sint la .el B\45 ,u/- cum2 in .aa morii2 du/- ce marca mirare a trecut si ritualurile sint /e s.irite U mahalagiul caut- o .ormul- /rin care s- re0olve i durerea i neinelegerea lui i care s- evite2 totui2 contem/laia555 9Aa e viaa2 ca oul B: e6clam- el2 inco/ind s- se resemne0e2 alungind i durerea2 i ignorana2 i s/aima5 ,ac- s"ar 3-nui m-car ce /ro.unde2 ce 9contem/lative: sint tainele

acestea U a morii2 a dragostei U in comunit-ile rurale romaneti555

,incolo de etimologii
Uneori2 intr"o sim/l- e6/resie ver3al- desco/eri un intreg 9sistem: de gindire2 /e care nu"1 mal intilneti nic-ieri in actuala eta/- mental- a Euro/ei5 Se s/une2 3un-oar-2 des/re o idee sau un lucru care nu e des-virit U c- 9nu e destul de rotun7it445 )ind o a.irmaie se /reci0ea0-2 se s/une c- 9se rotun7eteG45 Un ginditor care ii adincete i ii des-virete teoriile PU\ ii 9rotun7ete: sistemul5 Su/ravieuiete in aceast- e6/resie /o/ular- str-vechea conce/ie cosmologic- 1 s8era este 8ormula per8ec"iunii. Un lucru este cu atit mai /er.ect cu cit se a/ro/ie de s.er-2 cu cit .orma sau micarea sa coincide cu s.era sau cu micarea s.eric-5 A tinde s/re des-virire ccP a tinde c-tre s.er-5
19!
:P

Meterul Manole

Un sistem de a.irmaii ince/e2 deci2 s- te conving-2 s- ti se im/un- ca necesitate U cind se 9rotun7ete: J adic- in momentul cind a de/-it .orma larvar- sau .ragmentar-2 si se organi0ea0-2 9se ine:5 ,e remarcat2 i de data aceasta2 /lasticitatea lim3ii romaneti5 Ideea de /er.eciune /rin totalitate este e6/rimat- in lim3a romaneasc- /rintr"o imagine /lastic- ale c-rei valene sim3olice au r-mas tot mai intacte5 S.era ac"eas"ta /e care o ghicim la o3iria e6/resiei 9a rotun7i: era nu nunva .ormula /er.eciunii i ci .ormula geome"tric-"sim3olic- a realit%"ii absolute, a realit-ii aa cum era inainte de a .i des/icat- In dou- ?micro i maerocosmos2 o3iect"su3iect etc5@ /rin )reaie5 9&otun7esc un lucru: inseamn- nu numai a"i da 8ormei, ci a"i da realitate, a"1 .ace 2s- e6iste singur2 /rin sine5 Un ;ucr7 3ine 9rotun7it1G este un lucru de a c-rui realitate nu se mai indoiete nimeni5
Edu/- voi5 Fragmentarium2 Editura 9>remea:2 1!!92 /5 1V2U1V!15

'ot- des/re /atriotism

)red c- .oarte /uini dintre cei care se ocu/- cu istoria naionalit-ilor euro/ene i de originea 22contiinei naionale: /e continent tiu c- a3atele 8ioacchino da Fiore ?s.iritul sec5 SII2 ince/utul sec5 SIII@ a .ost /rimul patriot italian. El2 cel dintii2 ii m-rturisete n-de7dea in unitatea Italiei5 Pentr7 el2 dumanii naiunii italiene2 ai Iui populus latinus, sint da1""manii 9/o/orului

ales:5 (oi n-v-litorii 3ar3ari de la nord U lom3ar0ii2 .rancii2 norman0ii2 germanii U 7oac- acelai rol /a care l"au avut asirienii in istoria celuilalt 9/o/or ales1$2 evreii5 Ei vin s- 9/ede/seasc-4G2 s- im/lineasc- /orunca ,omnului J italienii su.erde /e urma n-v-lirilor 3ar3are intocmai aa cum au su.erit si evreii2 de la 3a3ilonieni la asirieni 1 7/vritm c- n"au .ost vrednici s- /-stre0e curat- +egea 'ou- EMe care ,umne0eu le"o d-duse /rin Isus )hristos5 Italienii ?Mir5 cel din urm- 9/o/or ales: PU du/- evrei i du/- /reci \U i sint cu atit mai venera3ili 1 c-ci nu s"a s/us 1 9)ei de /e urm- vor .i cei dintii14 O555
19$

iar aceste 9idei: ii )ititorul /oate g-si re.erinele 9/atriotice: din scrierile lui :8ioacchino du Fiore in cartea iui E5 AnitchRov2 Hoaclinn da Fiore et Ies miheu> conrtois ?&oma2 19!12 /5 2## i urm5@5 'u e locul aici s- ar-t-m in.luena a3atelui cala3re0 asu/ra .rnnciseanismului i Pre"renaterii5 E destul s- amintim2 ]ic- o dat-2 c- 8ioacchino da Fiore a crescut intr"un mediu /lin de elemente etnice greceti i c- in )ala3ria se de0voltase un /uternic curent mistico"ascetic ortodo62 mai ales su3 Inriurirea S.intului 'il5 ,e toate aceste lucruri se va ine intr"o 0i seama2 cind se va scrie istoria Pre" renateiii2 )-ci ideile stareului cala3re0 au in.luenat intreaga 9Pre"renatereJb 74i i0vorul in &-s-ritul ortodo65 In notele de .a- ne interesea0- Ins- un alt as/ect al /ro3lemei5 i anume2 mi se /are .oarte semni.icativ c- ceea ce"am /utea numi Zcontiina naional-G$ a/are odatcu o 3ogat- micare /ro.etic-2 str-3-tut- de vi0iuni a/ocali/tice i de n-de7di e6hatologice Este dre/t c- la originea oric-rei 9contiine naionale: Zra un anumit /ro.eism5 Sa ne amintim cum ani do3mdit noi2 r oianii2 contiina naional- U i vorn inelege cit de organic e"te legat 9/ro.etismul:5 S.iritul secolului S>III i ince/utul secolului SIS au cunoscut ins- o 9contiinnaional-: luminat- i .ructi.icat- mai ales de /ro.etisme t"ociale2 cu structur5;ic-2 iluminist-5 in A/us2 i mai cu seam- in Frana i Italia U acest 22/ro.eUsm:2 social i /atriotic in acelai tim/2 ataca vehement =iserica romano"calolic-5 Pe de o /arte2 /entru ro"I454 s-u secular U /e de alt- /arte /entru Zuniversalismul: a-u2 /entru eeumenicitatea sa &evoluia .rance0- U i0vorul tuturor 9/atriotismelor: U a .ost cea dintii micare care a /us in

circulaie Jdeea de 22ra"s4r ?no3ilii erau urii /entru c- erau 9germani:2 n-v-litori2 9str-ini"4@ i ideea de 9valori naionale142 de 22creaii etnice: NQeia este 0ei- .rance0- etc@5 Am amintit aceste lucruri 3ine tiute ca s- ias- i mai cine i mai /uternic in lumin- semni.icaia /atriotismului lui 8ioacchino da Fiore5 ,e la ince/ut tre3uie s- /reci0-m2 c-2 dei stareul cala3re0 s"a m-rturisit toat- viaa un su/us ascult-tor al S.inlului Scaun U /ro.eia lui n"a /rea convenit autorit-ilor /a/ale5 Se tie c- ordinul dominicanilor ?i ceea ce e mai urav, chiar S.5 =onaventura2 e. a4 Mindirii .rancisco ne@ a criticat cu as/rime 9/ro.eiile: stareului cala3re02 iar )onciliul de la Anagoni a i osindit o 3un- /arte din ele5
19V

8ioacchino da Fiore a intim/inat re$isten"% in =iserica roma"no"catolic-5 Evident2 nu /entru ideile sale 9/atriotice:5 )i /entru antro/ologia sa i conce/ia sa asu/ra istoriei universale2 /e care o im/-rea in trei eta/e2 /ro.eti0ind a/ro/ierea eta/ei ultime2 a li3ert-ii s/iritului i a des-varirii omului 8%r% ritualele catolice5 ,ar nou- ni se /are interesant de o3servat c- tocmai un 9/ro.et: cala3re02 ad-/at de la i$voarele cretin-t-ii r-s-ritene U a vor3it cel dintii des/re Z/atriotism4G5 'i se /are de o3servat2 de asemenea2 c- /ro.eiile lui 8ioacchino da Fiore au .ost criticate de autorit-ile i teologii =isericii romano"catolice2 ecumenic- i universal-5 Este in .irea lucrurilor s- .ie ast.el 1 c-ci aa cum a ar%tat /ro.esorul 'ae Ionescu in dou- articole din revista de critic- teologic- 7redcinia, ortodo6iile /ol .i raionale U dar catolicismul nu /oate .i decit su/ra"na"ional5 i este .iresc ca cei mai original mistic i /ro.et al catolicismului2 8ioacchino2 /e care &oma nu i"a /utut sancti.ica U este .iresc ca stareul alimentat de idei i vi0iuni r-s-ritene2 s- ai3-2 cel dintii2 intuiia /atriotismului5 ,ar o3servai 3ine c- nu asemenea 9/atriotism:2 crescut din contiina a/artenenei la un 22/o/or ales:2 str-3-tut de idei mesianice i .ructi.icat de cea mai .ervent- mistic- U nu se mai inti;nete in istoria modern- decit la rui2 /o/or /rin e6celen- 9ortodo6:45 )elelalte /atriotisme s"au n-scut in a8ara cretinismului5 Patriotismul ti/ "U cel .rance0 U este laic i anti"clerical /rin e6celen-5 +a noi2 /ao/titii au introdus un /atriotism /ro.etic i social U dar ?chiar atunci cind era 93i3lic442 ca la %eliade &a"dulescu@ .-r- nici un contract viu cu 3iserica5 Pao/titii romani imitau anticlericaiismul .rance05 i /e 7um-tate aveau dre/tate J c-ci dei ortodo6ia nu se

amestecase in /oliticl economie2 cum se amesteca de la ince/utul ei =iserica roraano"catolic-2 U totui2 odat- cu .anariotismul2 ortodo6ia se instr%inase ?grecii@ i 4Se amesteca /rea mult in tre3urile lumeti ?,ei acest amestec era oarecum /asiv J /reoii i c-lug-rii greci se im3og-eau i asu/reau PU nu aveau destul- vitalitate ca s- domine /olitic o ar-@5 Atitudinea anti"clerical- a /ao/titilor romani cores/unde intru totul atitudinii anti"catolice a .rance0ilor5 )-ci 3iserica ortodo6- era atunci str%in% i averile ei /lecau dincolo de graniele -rii2 de unde ii venea i puterea secular% ?com/ar- cu &oma@5 )ind ortodo6ia romaneasc- a devenit din nou naional-2 ea nu mai /utea .i in con.lict cu 9/atriotismul:5 ,-Y Ast-0i2 toate semnele ne vestesc o nou- intervenie a cretinismului r-s-ritean2 ortodo62 in istoria romaneasc-5 * asemenea a/ro/iere a ortodo>iei de istorie nu /oate .ructi.ica2 ins-2 decit angrenat- intr"o .ilo0o.ie cretin- a istoriei ?ca a lui 8ioaeehino da Fiore2 de /ild-@ care s- in- seamde 9/o/oare alese:5 ;usti.icarea interesului ortodo6iei /entru istorie nu /oate ii validat- decit la nivelul conce/iei des/re 9/o/orul alesM$5 Acum e tim/ul 9/ro.eilor: i al 9.iloso.ilor istoriei: care scontinue /e 8ioaeehino da Fiore5 Mai e6act2 s- .ructi.ice inv--tura lui2 care a ratat in A/us U dei /ornea de /rin /-rile noastre2 ale &-s-ritului5
Edu/- voi5 Fragmentarium2 ed5 'remea , 19!92 /5 2!U2 A

)ultur)eea ce este mai interesant in criticile care se aduc ast-0i2 din toate /-rile2 culturii UP este ia/tul caceste critici au mai mult succes /rintre tineri5 ,ac- dintr"un /unct de vedere antro/ologic2 cultura /oate .i sau nu im instrument al morii2 o detaare decisiv- de via- U asta e o /ro3lem- la care nu /ot r-s/unde2 concret2 decit oamenii 8i>a"i, 3-trinii J acetia au .-cut cultur- ?mai mult sau mai /oin autentic-@ i"i /ot 7udeca2 dinl-untru2 consecinele5 Pro3lema antro/ologic- a culturii este2 decJ2 /entru omul tin-r2 un nonsens sau o sim/l- /ro3leme6terioar-5 Pentru ei altele sint o3ieciile care /ot .i aduse culturii 1 detaarea ei de aciune ?nu de via-@2 inca/acitatea ei etnic- etc5 ,ar toate acestea nu sint o3iecii .iiosoi4ice2 ci /ur i sim/lu o3iecii de incom/ati3ilitate5 intr"adev-r2 tineretul este ast-0i2 /retutindeni2 anga7at su3 semnul /olitic i

cultura se dovedete un o3stacol /entru oamenii de aciune5 ,e aici /am.letele /e cere atit stinga cit i drea/ta le indrea/t-2 de vreo ciiva ani incoace2 im/otriva culturii2 a tehnicii intelectuale2 a lucrului s/iritual5 Se vor3ete de 9turnul de .ilde:2 de 9aciune:2 de 9tr-dare: i aa mai de/arte5 )- o cultur- detaea0- /e om de via-2 am v-0ut2 este ceva .-r- sens /entru tineri5 'u tre3uie s- uit-m ?i dac- o uit-m2 19 aceasta se datorea0-2 in /rimul rind2 a3senei umanismului din cultura sec5 al SS"lea@2 nu tre3uie suit-m2 c- elementul esenial al unei culturi este ceea ce am /utea numi natura sa cen&tauric%. Se /ot s/une destule gugumanii i destule inadvertene des/re cultur-2 dar nu se /oate trece uor cu vederea asu/ra acestei naturi centaurice2 asu/ra acestei i03ucniri organice de viatumultuoas-2 de e6/eriencosmic- J ori tocmai aceste r-d-cini in via- i in /-mint creea0- o cultur-5 ,ac- actualele .orme de cultur- euro/ean- ao o/rit viaa /e loc2 au viciat"o2 au su.ocat"o U cultura2 stilul centauric2 nu /oate .i osindit-5 Sint .orme care s"au uscat i care tre3uie s- moar-2 curind5 ,ar de la constatarea caducit-ii2 li/sei de via- i de e.icacitate a unor 8orme de cultur- U /in- la osin"direa in 3loc a culturii euro/ene ?te0a /olitic-@ sau la osindirea oric-rei culturi ?te0a antro/ologic-@2 este un /as /rea marc2 /e care nici logica2 nici .iloso.ia istoriei nu ne indrituiesc s-"1 .acem5 S- ne gindim /uin5 (oate /-catele 9intelectualului"modern au .ost /use ?de c-tre /am.letarii te0ei /olitice@ /e seama culturii J adic- a .ost .-cut- res/onsa3il- cultura de o anumit- .orm- moarta ei5 Intelectualul a re/re0entat de cele mai multe ori 3urghe0ia i i"a insuit /-catele i criteriile5 Acum2 cind 3urghe0ia este /retutindeni in discuie2 toi se indrea/t- contra 9intelectualului: J i de aici /in- la atacurile /olitice contra culturii /asul nu e greu de .-cut5 *rice /roletariat dosete o do0- enorm- de ur- i dis/re contra 9culturii:2 /e care el o socotete una cu 3urghe0ia i cu 9intelectualiiA: ?nu cu 9inteleghentsia:2 c-ci aceasta a .ost totdeauna de /artea /roletariatului@5 ,im/otriv-2 -r-nimea are un res/ect sincer si ne0druncinat in orice .el de cultur- i lucrul acesta nu e greu de e6/licat5 Aceast- grav- eroare de a dis/reul /e intelectuali /entru c- intr"o anumitcon7unctur- istoric- ei au .ost 3urghe0i i a/-r-tori ai 3urghe0iei U nici nu mai merit- s- .ie adincit-5 Este evident c- un intelectual nu este incom/ati3il cu idealurile nici unei clase sociale5

,ar mai e ceva 1 con.u0ia /e care o .ac toi intre cultur- in genere i cultura euro/ean- modern-5 )ri0ele /rin care trece aceasta din urm- /rivesc istoria i /rivesc Euro/a5 'u are /imie de"a .ace cu virtutea centauric- a culturii in genere5 )ulturi au e6istat i e6ist/retutindeni5 *tiluri s"au creat oriunde omul a trecut e6/eriena centauric- J unde a i03utit s- adauge ceva la via- i la creaie5 * cultura asiatic- sau una a.rican- este2 calitativ, tot atit de /reioas- ca o cultur- euro" 19Y /eana5 %egemonia nu a/arine elementului centauric al unei culturi2 ci con7uncturilor istorice2 strati.ic-rilor /olitice5 Foarte anevoie se /ot s+a3ili ierarhii intre .eluritele culturi5 * ierarhie /recis- se /oate o3ine numai inl-untrul unei singure arii de cultul - ?mediteranian-2 a.rican-2 austro"asiatic-2 indo"a."gan- etc@5 ,e aceea e ine.icace s- com/ari cultura euro/ean- modern- cu alte culturi contem/orane2 aa"0ise 9in.erioare:5 ,u/- cum e ine.icace s- de/lingi moartea culturii /entru canumite .orme ale culturii euro/ene se a/ro/ie de s.irit5 'atura centauric- a oric-rei culturi2 acest a/ort al .antasticului e6/erimentat omenete ?c-ci ce este oare altceva cultura2 orice cu"tur-2 decit o trans.igurare a naturii /rin om O o ad-ugire2 un mii care organi0ea0- e6/eriena intr"o tectonicasem-n-toare tectonicii in care se organi0ea0- celulele intr"o via- 3iolo"gic-@2 natura centauric- nu are nimic de a .ace cu istoria2 cu u0area .ormelor create5 &omanii rurali2 de /ild-2 au cunoscut o cultur- de o organicitate /ina acum neatins- de c-tre nici o 9cultur-1G o.icial-2 occidentali0ant-2 introdus- /rin /ao/tism5 Aceast- etern- surs- de via-2 acest tumultuos element centauric este intotdeauna uitat de c-tre adversarii /olitici sau ideologici ai culturii5 Ei vad orice in cultur- .-r- s- vad-2 ins-2 i .ormida3ila via- care gilgiie dedesu3t5 Pentru c- au cunoscut numai .orme de cultur- in descom/unere2 con.undcultura cu erudiia2 cu istoria2 cu cere3raiismul2 cu idealismul2 cu degenerescenta .i0ic-5 Uit- eternul mit centauric2 /re0ena aceea .antastic- i creatoare care alimentea0nev-0ut orice organism cultural5 Uit- umanismul2 cea mai /ur- mani.estare centauric- 7n cultura euro/ean?nu mediteranean-@5 In ceea ce /rivete te0a /olitic-2 lucrurile sint mult mai com/licate5 Unii recunosc c- o cultur- nu im/lic- de/-rtarea de via"%, dar im/lic- de/-rtarea de ac"irine. i din acest /unct de LcJere se /oate

vor3i de o cri0- a cui turn J un /unct *e vedere /olitic2 nu antro/ologic5 ?)-ci antro/ologia tre3uie srecunoasc- valoarea centauri c-2 cea mai uria- mani.estare a vieii@5 Acesta eZte si /unctul de vedere al tineretului5 ?,e aceea g-seam interesant ecoul /e care critica antro/ologic- il tre0ea in tineret J c-ci doar ei stau /e /o0iii .undamentale deose3ite@5 'u e uor de re0olvat intr"un s.irit de articol o3iecia areasla2 .-cut- din /artea ac"iunii. In .oiletonul viitor vom reveni asu/ra /ro3lemei5 ,ar2 de /e acum /utem vedea limitele discuiei5 )-ci nu se /oate nega virtutea de ma6im- selecionare a culturii J nu se /oate nega virilitatea i /ersonalitatea unei adev-rate culturi2 organice2 geogra.ice J Ins-i virilitatea naiunii se incearc- /rin cultur-2 nu /rin /olitic-5 >alorile ma6ime ale unui /o/or nu se /ot veri.ica decit in aceast- lumin- a /uterii de creaiune2 a creterii unei culturi5 &omania2 dac- e s- str-3at- in istorie2 /rin cultura ei2 autentic-2 centauric-2 va str-3ate U nu /rin victoriile /olitice5 ,ensitatea rasei /rin entu0iasmul eentaur7c se m-soar-2 /rin elite2 /rintr"un e.ort ma6im concentrat c-tre cit mai /uin7 oameni5 * creaie culturalromaneasc- veri.ic- ins-i virilitatea rasei noastre J /utem noi sau nu /utem str-3ate dincolo2 sus2 cit mai sus O ,e aceea eu voi st-rui s- g-sesc necesare a7utoarele statului /entru eventualele institute su/erioare U i mai /uin necesare miliardele risi/ite anual /entiu com3aterea anal.a3e" t4smiilui i cre-rii semidocilor5 Un singur om de cultura este o veri.icare a5 virilit-ii neamului5 Qece milioane de semidoci inc- nu este5 E9)nvintul:2 1Y dec5 19!!2 /2 1U2A2

intre cultur- i al.a3et

In .ond2 dac- 7udec-m dre/t2 ce este cultura P Este ea atit de de/arte de natur- /e cit se s/une O Este ea atit de ucig-toare O ?Ar tre3ui s- .im .oarte /rudeni cind vor3im des/re moarte J c-ci ea e mai direct im/licat- in via- i in istorie decit in cultur-@5 Mi se /are c- o cultur- este o reintoarcere la natur-2 la unitatea organic- de la ince/ut2 unitate de la care s"a de/-rtat semidoctul sau sim/lul om /este care au trecut intim/l-rile2 istoria5 Firete2 la cea dintii ochire de.iniia aceasta /oate /-rea /arado6al-5 Svedem5 M- intre3 ce alt- /osi3ilitate de simpatie ?de ghicire2 deci2 a esenelor J de tr-ire chiar@ cu natura are omul in a.ar- de crearea unei culturi O Sim/atie vast- i coherent-2 care scu/rind- i s- armoni0e0e toate .ormele naturii ?analogia2 aceast- dragoste cunoscut- numai de omul

a/arinand unei culturi@5 A g-si i a crea ?s/iritual2 sintetic@ ra/orturi dintre toate 8ormele naturii2 a /utea recrea natura oglindit- in structura unei singure e6/eriene UP oare nu sunt acestea apropieri de natur- O
2##

'u S= integrea0- omul in natur- creind culturile O )-ci vias2 lui imediat-2 catastro.al-2 istoric-2 viaa s.-rimat- de intim/l-ri ii alterea0- coherena de la ince/ut2 stilul in care se nate5 >edei c- vor3esc des/re 9intim/l-ri: i des/re via-2 aa cum o /oate cun oaste un rural modern din &omania5 Am accentuat inadins asu/ra acestui lucru5 Pentru c-2 /entru noi2 romanii2 nici nu mai /oate .i vor3a de a renuna sau nu I$ .uitu5ru5 'oi tr-im2 istoricete2 o con7unctur- .oarte grav- 1 al8ahetisrnul. )easul2 deci2 cind ultimele re0istene ale stilului de cultur- rural- ?autentic romaneasc-@ ince/ s- cad- U /entru a !-sa li3ertate semidoctismului5 'oi nu ne mai /utem intoarce ina/oi5 Suntem de7a anga7ai in aceastcolosaM /re.a"ceie social-2 din rurali in semidoci2 din cultur- in intelectualitate titrat-5 *ricit am regreta2 nu ne mai /utem intoarce Ia organica cultur- rural- J i nu mai /utem /entru c- intre ea i noi a intervenit al.a3etul2 acest =reviar al &evoluiei Fran"cc"0e2 care /-strea0- in gestul s-u toattrecerea de la interiori0are ?=i0anul rural@ la e6teriori0are ?*ccidentul 3urghe0@5 i dac- ina/oi nu mai /utem merge2 ci tre3uie s- mergem inainte2 s/unem ca/-t sus/end-rii acesteia groteti i /eni3ile ?semidoetismiil@ PU atunci cultura, adev-rat-2 nou-2 cultura /e care tinerii sint chemai s"o cree0e2 cu mi7loacele lor2 nu cu modele streine2 cultura este singurul mi7loc de reintoarcere la natur- J c-ci tre3uie s- .im cu multluare aminte2 reintoarcerea la natur% nu inseamn- conto/ire2 /ierderea in natur-2 ci imitarea gestului naturii2 asimilarea i reali0area invitaiei /e care ne"o .ace in .iecare cli/- natura5 Iar gestul esenial naturii este tocmai acesta 1 creaia continu-2 creterea2 organismul ?nu organi0aia@5 S/un 1 cultura este o reintoarcere la natur- U in sensul c- /rin culturnatura ii ca/-t- iar-i

organicitatea i unitatea2 in su.letul omului5 * cultur- creea0analogiile care desco/eraceeai via-2 aceeai unitate2 su3 milioanele de .orme care ne incon7oar-5 * cultur- nu ru/e /e om de natur- J dim/otriv-2 ea il integrea0- in natur-2 c-ci /rin analogii2 /rin sim/atie2 /rin iu3ire omul desco/er- unitatea2 e6/erimentea0- comuniunea cu totul5 Semi"doctismul smulge /e om din natur-5 Semi"doctismul care inseamn- sus/endarea intre dou- stiluri, oricare ar .i ele J i e6ist- semi"doci in orice civili0aie2 chiar in cele 9/rimitive: ?citii monogra.iile antro/ologice2 s- vedei 9/rimitivii: care tr-iesc al.a"3etisrauA i /rotestantismul5 >ei g-si acolo i urm-rile marelui
2#1

.lagel modern2 de esen- euro/ean-2 convertirea laic%L a3u0ul care se .ace de o e6/erien- sacr-2 cu interese sociale2 /olitice2 intr"un cuvmt2 laice@5 Pentru aceti semi"doei2 din orice civili0aie in disoluie2 cultura ar .i o chemare la ordine2 la unitate2 ia natur- Semi"doctul se de/-rtea0- de natur/rin ins-i structura lui anorganic%, /rin ii/sa lui de stil Pentru noi2 romanii2 care ne a.l-m in momentul istoric al semidoctismului2 in aa"numita 9lu/t- contra anal.a3etismului: U\ crearea unei culturi este o /ro3lem- de via- imediat-2 urgent-5 (inerii care critic- U /e /o0iii antro/ologica sau /olitice U cultura nu"i ineleg /rea 3ine misiunea lor istoric-5 Pentru c-2 din /unct de vedere .iloso.ic2 critica adus- de ei culturii nu /oate .i e.icace ?am v-0ut de ce in .oiletonul /recedentJ /entru c- /ro3lema morii i vieii unei culturi nu se /oate /une decit unei generaii .i6ate2 aadar 3-tranilor@5 Iar din /unct de vedere /olitic2 /ro3lema atacat- de ei este /rost atacat-5 * politic% a culturii nu /oate .i decit al.a3etic- i nu /oate crea un mare num-r de 9intelectuali:5 ,ar ni2 aceasta li/sete -rii romaneti5 +i/sete valoarea ma>im% a etnicit-ii noastre5 Am deschis ochii2 acum vreun s.ert de secol si am desco/erit 9s/eci.icul naional:5 ,ar acest s/eci.ic naional este el insui o .orm- .i6at- i moart-2 o .orm- a istoriei noastre5 A imita i /romova s/eci.icul naional inseamn- a .ace /olitic-5 Altceva tre3uie .-cut 1 s- d-m de i0vorul care a alimentat toate aceste .orme ale istoriei2 toate aceste momente 9s/eci.ic naionale: J slu-m cunotin- de sam3urele viu2 .antastic2 centauric din care au i0vorit i Mioria2 i Emi"nescu2 i Parvan5

Momentul istoric in care ne a.l-m2 semi"doctismul2 este momentul critic care /oate ucide o ras-5 ,acnu i03utim s-"I de/-im2 trecand /este orice criterii /olitice ale culturii ?lu/ta contra anal.a3etismului2 colile secundare2 intelectualii etc5@ /o/orul nostru nu mai are2 /entru multvreme2 nici o ans- sreintre in istorie5 Este o /ro3lem- urgent-2 de via- i tinerii care atac-2 /e /o0iii /olitice2 cultura U cerind /rimatul aciunii2 /rimatul str-0ii U\ ii tr-dea0- misiunea lor istoric-5 Misiunea de a crea o cultur- romaneasc- autentic-2 centauric- J de a seleciona eliteleJ de a /reg-ti instaurarea valorilor ma6ime5 * cultur- romaneasc% nu e mai /uin o cultur%. Adic- un /rimat necontenit al lucrului s/iritual5 Adicun indir7it e.ort
2#2

/entru linite2 /entiu cretere2 /entru creaie5 * incercare de a a7unge iar natura2 de a deveni iar organisme vii2 de aici2 din mansardele celui mai euro/ean ora romanesc2 in ceasul cehii mai 03uciumat e.ort /olitic5 'oi nu mai avem tim/ 3- ne indoim5
E9)uvintul:2 2! dec5 19!!2 / 1U2A5

+ucian =laga i sensul culturii

)u ultima sa carte PU +ene$a meta8orei i sensul culturii ?Ed5 Fundaia /entru +iteratur- i Art9&egele )arol II:2 =ucureti2 19! 2 21# /agini2 F# lei@ U +ucian =laga ii incheie Grilogia culturii. &itmul2 neo3inuit in /roducia .iloso.ic-2 in care s"au ti/-rit cele dou- trilogii ?ase volume in a/te ani@ adeverete nu numai admira3ila .or- de creaie a gtnditorului roman2 dar i maturitatea gindirii sale5 ,u/- atiia ani de meditaii i /reg-tiri /reliminarii2 +ucian =laga ince/e s-"i 9vad-: sistemul de .iloso.ic des.-urindu"se in toat- uluitoarea Ha vastitate5 ,ei2 du/- cum m-rturisete autorul in /re.aa ultimei sale c-ri2 nu e vor3a de 9sistemul unei singure idei:2 ci2 mai degra3-2 de o conce/ie sau o 0idire2 divers- ca materiaA2 dar str-3-tut- de citevai 9laitmotive:5 Unele din aceste teit"motive U eo 22Marele Anonim:5 22censura i .rinele transcendente142 9/otenarea tainei:2 9a3isalul: etc5 U" sint cunoscute cititorului din lucr-rile anterioare ale lui =laga5 Altele2 ca 9e6istena intru mister i relevare:2 sint cercetate in cartea de .a-5 ,ar 95s7sternul: octe tnca in des.-urare5 9Motive inedite se vor ivi2 legindu"se de cele vechi2 care2 la rindul lor2 ii vor a.irma i mai mult relie.ul i dominaia2 cu cit construcia2 asem-n-toare unei alc-tuiri arhitectonice sau mu0icale2 va

crete2 l-murindu"se in /oarta negurilor:5 )onstrucia aceasta sim.onic- se veri.ic- i in cu/rinsul unui singur volum5 Fiecare carte din trilogiile lui =laga este alc-tuit- din citeva 9leitmotivc: )ititorul +ene$ei Meta8orei y du/- ce s.irZecte ca/itolul /rim2 9ultura minor% i cultura ma@or%, tre 4e oarecum nedumerit la ca/itolul urm-tor2 care nu este2 a/arent2 in /ici un .el legat de conclu0iile celui dinii ca/itol5 'uma4 !a o a doua lectur- se 9sim.oni0ea0-:2 /entru 2#! cititor2 re0ultatele do3mdite de"a lungul atitor anali0e2 controverse i s/eculaii5 Structura 9sim.onic-: a +ene$ei meta8orei ne ing-duie s- st-ruim2 in aceste note .ugare2 asu/ra unui singur 9motiv: U originea i sensul culturii in conce/ia lui +ucian"=iaga U Iar- ca /rin aceasta s/retindem a .i e/ui0at 3og-ia i varietatea c-rii ginditorului roman5 Pro3lema culturii interesea0- /e +ucian =laga2 inc- ele la cele dintii scrieri .iloso.ice ale sale5 Micul studiu scris In 192#2 9ultur% i cunotin"% ?)lu72 19$2@2 dovedea o incercare cura7oas- de a /rivi creai unii e cunoaterii su3 unghiul ele vedere al istoriei i deci2 sens restrins2 al culturii5 in volumele de studii i eseuri2 care au urmat la intervale a/ro/iate U Filoso8 ia stilului ?192$@2 Fenomenul originar ?192V@2 ie"ele .unui veac ?192F@2 !aimonion ?1929@ U +ucian =laga cercetea0- .elurite categorii de creaii2 dovedind .ertilitatea mor.ologiei i a conce/tului de 9matc- stilistic-:5 (otui2 ce cale lung3-tut- de la aceste volume la +ene$a meta8orei i sensul culturii J 8in"di torul roman incearc- in trilogia culturii2 i mai ales in cartea de .a-2 sa treac- dincolo de graniele /e care i le"au im/us2 din /ruden- sau din /uin-tate meta.i0ic-2 .iloso.ii contem/orani ai stilului5 ,e/-ind de mult ?de la )ri$ont i stil0 conce/ia organicist- a culturii2 +ucian =laga ii /ro/une si0ole0e i s- de/-rte0e cit mai mult cultura de 93iologie:2 a/ro/iind"o de meta.i0ic-5 &e0ultatele /e care le"a do3indit gindi"torul nosltu in acest sector ni se /ar de o considera3il- im/ortan-5 a ne o/rim citeva cli/e asu/ra lor5 +ucian =iaga se deose3ete de ceilali doi mari .ilo0o.i contem/orani ai culturii2 S/engler i Fro3er7ius2 /rin ceea ce a0i /utea numi2 cu o .ormul- /rea sonor-2 voin"a meta8i$icEt. (eama de meta.i0ic- se remarc- atit la Fro3enius cit t la S/engler5 )el dintii desco/er9matca stilistic-: a unei culturi in peisa@, in ceea ce numete el paideuma, /e cit- vreme =laga .i6ea]-

r-d-cinile creaiei culturale intr"un su3contient 9cos"rni0at:2 care are mai /uin valoarea /sihologic- /e care sintem noi o3inuii s"o acord-m acestui termen2 cit valoarea meta.i"RicE a unui 9logos larvar:5 *sLald S/engler omologhea0- cultura cu .enomenele lumii organice2 socotind"o Fn organism autonom2 care a/are a/roa/e /ara0itar in istorie2 in0estrat cu un anumit destin 3iologic2 avind2 deci2 o anumit- limit- de virst-5 +ucian =laga2 dim/otriv-2 leag- stilul culturilor de garnitura categoriilor incontientului2 scoind ast.el cultura din scria .enomenelor oreanice si acordinduIi o demnitate meta.i0ic- de
2#$

Iniiiul rang J ast.el c-2 de/arte de a se nate2 a crete i a muri cu necesitate, ca oricare alt4organism2 cum su3linia0- S/engler2 o cultur- /oate as/ira la o via- nes.irit-2 daceste continuu alimentat- de mutaiile i incruci-rile care au .ost in cadruA matcei stilistice5 Firete2 /e citvreme la S/engler i Fro3enius stilul este monolitic2 i este a/roa/e totdeauna e6/licit /rintr"o singur- valen-2 +ucian =laga2 desco/erind garnitura categoriilor a3isale2 acord- matcei stilistice o /luralitate de dominante2 care /ot a/-rea succesiv in cursul istoriei aceleiai culturi2 i se /ot inlocui una /rin alta2 .-r- ca /rin aceasta s- adulte"re0e stilul5 9ura@ul meta8i$ic, care caracteri0ea0- intreaga /roducie .iloso.ic- a lui =laga2 dar mai virtos ultimele sale trilogii2 il deose3ete net de ilutrii s-i contem/orani2 creatori ai mor.ologiei culturii5 In tim/ ce S/engler /leac- de la 3iologie2 iar Fro3enius de la etnogra.ie U /astrind in construciile lor .iloso.ice cultul documentului i o/acitatea .a- de /ro3lemele ultime ale meta.i0icii Tontologia2 teleologia@2 caracteristice insului crescut de la coala tiinelor naturale i a istoriei "U =laga a a7uns la /ro3lema stilului2 /lecind de la estetic- i2 in general2 de la .iloso.ic5 ,e aceea nivelul teoretic al ginditorului roman este incontesta3il su/erior ilutrilor tovar-i de drum2 )um vom vedea indat-2 =laga nu ov-iete sa"i /un- /ro3leme de meta.i0ic- ?3un-oar-2 /ro3lema teleologic-@ in cercetarea unui .enomen care /artici/-2 in a/aren-2 atit de total la istoria si viaa organic-2 aa cum e cultura5 Evident2 a7ungind la mor.ologie de la estetic- i meta.i0ic-2 .iloso.ul roman este net in.erior tovar-ilor s-i de drum2 in ceea ce /rivete in.ormaia i e6/eriena de teren5 >astele cunotine ale lui S/engler a/roa/e c- nu mai /ot .i do3indite2 laolalt-2 de o singur- minte omeneasc-5

E6/eriena de teren a lui Fro3enius este2 de asemenea2 neegalat-2 chiar in lumea s/ecialitilor5 (oate acestea sint calit-i de care tre3uie sinem setima2 i /e care gindi"tcrul roman U /ornit /e drumul greu2 dar magni.ic2 al creaiei unui vast sistem de .iloso.ie U nu are nici tim/ul2 nici interesul s- le cucereasc-5 Silit s03oare la in-limi inaccesi3ile contem/oranilor s-i intru mor.ologie cultural-5 +ucia =laga nu /oate c-/-ta acea .amiliaritate cu documentele culturale de /rima min-2 .amiliaritate /e care nu o /ot da decit indelungi i am-nunite cercet-ri5 ,e aceea2 nu ni se /ar totdeauna /rea .ericite ilustraiile te0elor sale5 ,ei teoria .undamental- a stilurilor culturale este magni.ic-2 .ormulele re0umative ale .eluritelor culturi /ot .i uneori r-sturnate5 E6ist-2 3un-oar- in
2#V

ceea ce /rivete cultura germanica i indian-2 nenum-rate caracteristici2 i /oate de o mai mare im/ortan-2 care se cer e6/licate /rin alte dominante decit cele iormu;ate de =laga5 ,ar aceasta2 re/et-m2 nu d-unea0- intru nimic teoriei generale 1 singura care r-mine de /e urma unui .iloso. al culturii5 (e0ele lui =laga vor da natere2 .-r- indoial-2 ia monogra.ii s/eciale2 i ele vor .i veri.icate in diverse sectoare ale culturii umane2 chiar dac- .ormulele nvumative ale acestor stiluri vor .i altele5 9ura@ul meta8i$ic de care f or3eam i care2 du/- /-rerea noastr-2 caracteri0ea0- iiloso.ia culturii a lui +ucian =laga2 se adeverete de la cele dinii re0ultate do3indite de ginditorul roman in cartea de .a-5 Pentru +ucian =laga2 cultura este modul speci8ic de a e>ista al unui om in #nivers. Iar modul s/eici.ic de a e6ista al omului in Univers2 cu o alt- .ormul-2 este e>isten"a intru mister i revelare ?/5 1 #@5 9)ultura e condiionat- de ince/erea in lume a unui nou mod, mai /ro.und i in aceeai m-sur- mai riscat2 de a e>ista. Acest mod aduce eu sine .irete o smulgere din imediat i o trans/unere /ermanentin non"imediat2 ca ori0ont venic /re0ent: ?/5 1 !@5 Pe cind civili0aia r-s/unde e6istenei omului intru autoconservare i securitate U .iind2 deci2 o creaie /e /lanul de lu/t- i de a/-rare al vie"ii U cultura este un re0ultat al incerc-rilor omului de a"i revela misterele L cu alte cuvinte2 cultura deriv- dintr"un 9de0astru: meta.i0ic2 din ne/utina omului de a"i revela siei misterele5 +ucian =laga considercultura ca o c%dere, dei catastro.a aceasta nu are nici un element /esimist in conce/ia gindltorului nostru5 Pentru c-2 este adev-rat c- omul nu"i /oate revela misterele U din

cau0a .rinei transcendentale a Marelui Anonim2 care se a/-r- nst.el de incercarea omului de a i se su3stitui /rin aceasi- revelare U dar nu este mal /uin adev-rat c- tocmai /rin aceastincercare omul se a/ro/ie mai mult de transcendent2 mareind ast.el /unctul ma6im ol e6istenei sale in )osmos5 )eea ce constituie 9c-derea: omului2 constituie5 in acelai tim/2 m-reia lui5 Pentru c-2 dacO omul ar renuna la incercarea de a"i revela misterele2 dac- s"ar mulumi s- tr-iasc- numai intru autoconservare i securitate2 ar renuna2 /rin aceasta2 la 8irea lui de om. Singulari0area omului in Univers se datorete tocmai acestei incerc-ri /ermanente de a"i revela misterele incercarea aceasta se deose3ete calitativ de orice alt gest al omului5 i nu este numai un 5est nou in Un M vers5 ci un gest unic, care aduce du/sine o muta"iune ontologic% ^Aa cum in natur- admitem mutaiuni 3iologice de a/ariie su3it- /rin salturi a unor noi //ecii2 tre"
2#F

3uie s- admitem in )osmos i mutaR4ni ontologice de noi moduri de a e6ista ca atare: ?/5 1 $@5 )ita vreme2 ins-2 in Univers e6ist- milioane de mutaii 3iologice2 milioane de s/ecii de organisme2 e6istnumai .oarte /uine moduri de a e>ista, muiaii ontologice ?/5 1 V@5 )ultura este re0ultatul unei asemenea mutaliuni ontologice5 *mul incearc- s-"i revele0e misterele 1 Marele Anonim 07dlrnicete aceastincercare2 /entru a menine echili3rul in + mvers2 /entru a nu l-sa /e om s- i se su3stituie J dar e.ortul omului2 dei euea0-2 ii deschide calea s/re creaia de cultur-5 )ultura este re0ultatul mutaiunii ontologice care are loc m om2 /rin incercarea sa de a"i re]ela misterele5 )a atare2 orice creaie cultural- este o garanie de echili3ru in Univers J c-ci2 /e de o /arte2 ea a/-r- /e Marele Anonim2 iar /e de alt- carte ea /-strea0/e om in condiia sa s/eci.ic- de a e6ista ,e/arte2 deci2 de a .i un /ara0it2 sau o 3oal- a vieii2 cultura este un trium. al vieii i un trium. al omului5 Marele Anonim se a/-r- im/otriva omului /rin 9matca stilistic-: J silete2 adic-2 /e orice om creator de cultur- s- cree0e intr"un anumit stil. Actele de creaie ale culturii nu sint decit intim/l-tor diri7ate de categoriile contientului5 Ele ii g-sesc i0vorul i /uterea /l-smuitoare in 9matca stilistic-:2 aa cum o inelege =laga 1 ca o garnitur- de categorii a3isale2 ale incontientului5 *rice ar .ace U /e /lan s/iritual U omul2 nu /oate .i decit /rin aceste categorii a3isale5 *ri2 aceste

categorii sint .rinele transcendentale ale Marelui Anonim2 cen0ura /rin care se a/-r- el im/otriva incerc-rilor omului de a i se su3stitui5 )ultura2 a.lindu"se la intersecia atitor /lanuri de e6isten-2 este condiia ma6im- /e care o /oate do3indi omul in Univers5 +ucian =laga se deose3ete2 in aceast- /rivin-2 de toi inaintaii i contem/oranii s-i2 care consider- cultura ca o i]oal-2 un organism2 un 3lestem sau o a3straciune care sterili0ea0- viaa i inchide calea mintuirii5 'u e locul aici s- coment-m2 aa cum se cuvine2 valoarea de ma6im- sinte0- /e care o are teoria lui =laga5 Ea cu/rinde atitea /lanuri i indestulea0- atitea intre3-ri2 ineit dac- n"ar .i ela3orat decit aceast- teorie2 i gloria .iloso.ic- a ginditorului roman ar .i .ost de"a"7uns de temeinic-5 =laga este singurul2 intre .iloso.ii culturii2 care n" a ov-it s-"i /un/ro3lema ontologic-2 in leg-tur- cu creaia cultural- i stilul5 )ura7ul acesta meta.i0ic are considera3ile re0ultate5 S- not-m /e cel dintii 1 se scoate cultura
2#

dia seria .a/telor istorice i i se acord- o validitate meta.i0ica5 ,ei creaia de cultur- re/re0int- o euare a incerc-rii omului de a"i revela misterele2 ea are2 in sine2 destule semne ontologice, care /ot .i numai catalogate de istorie2 dar nu /ot .i inelese declt de meta.i0ic-5
Q..Rc iifa Fundaiilor &egate:2 an5 >2 nr5 ;5 ian. II&@A, /5 I82U:FFP.

+ucian =la..a Ia .seademle

Evenimentele i semni.icaiile revoluionare2 care domin-5 de ciiva ani2 cultura romaneasc-2 ii ca/-to nou- con.irmare /rin alegerea lui +ucian =iaga Ia Academia &oman-5 'u e locul2 .irete2 s- vor3im des/re intinsa i sur/rin0-toarea o/er- a lui +ucian =laga5 ,e alt.el2 o serie de tineri ginditori2 in .runtea c-rora str-lucete >asile =-ncil-2 i"au luat sarcina sa inter/rete0e i s- valori.ice o/era noului academician5 ;>e aminteam c-2 acum vreo doi ani2 am /rev-0ut i anunat un 9moment =iagav?5 intradev-r2 ince/ind din ! 9!VU!F2 o/era lui =laga a devenit2 a/roa/e cu 3ruscheactual%. S"au scris studii intinse asu/ra .iloso. iei2 dramei i /oe0iei acestui ardelean care2 de3utind in /rimii ani ai Unirii2 veri.ic- cu o sur/rin0-toare scli/ire i a3unden- i0voarele creatoare ale su.letului transilvan5 )eea ce este tot atit de semni.icativ2 anumite reviste i 0iare de stinga ince/2 de vreun an5 s- atace cu violen- i necuviin- gindirea iui +ucian =iaga5 In o/era ardeleanului acesta t-cut2 dir0 i vis-tor in acelai tim/ U" se r-s"E.ring 0orile unei noi lumi romaneti2 ince/uturile unui alt ciclu de

cultur-5 +ucian =laga s inut s- /reci0e0e orientarea gindi"rii sale cola3orind2 in ultimii ani2 numai la citeva reviste romaneti5 ,ac- +ucian =laga ar .i numai cel mai tin-r academician U i inc- .a/tul acesta ar .i revoluionar5 Academiile ii aleg de o3icei mem3ri dintre s/ecialitii .-r- virst- sau dintre creatorii /ornii de mult /e drumul a/usului5 ,ar =laga nu este numai .oarte tin-r /entru un academician2 este in acelai tim/ i .oarte .ertil5 ,ou-0eci i /atru de volume de .iloso.ic2 dram-2 /oe0ie i eseu U num-rul acestora tre3uie s- s/erie la Academie5 'um-rul i mai ales diversitatea coninutului acestor
2#Y

carti. +ucian =laga4 este unul din .oarte rarii creatori romani /e care nu" i s/erie cunoaterea universal-5 S/irit de esen- i nostalgii goethcene2 a str-3-tut toate climele i culturile5 A creat cu o egal- statornicie in /atru mari 9genuri: i"1 ate/tam2 incre0-tori2 s- scrie acel roman /e care ni 1"a .-g-duit de mult5 +i3er2 cura7os2 ne/-s-tor de /re7udec-i U \ +ucian =laga U" nu se siiiete s- introduc- in c-rile sale de .iloso.ic sentimente /atriotice2 graii de artist sau am-nunte de erudiie5 'u se s/erie de 9lirism:2 du/- cum nu se s/erie de 9cultura:2 in c-rile sale ii ing-duie s- nu res/ecte nici una din 9regulile e6terioare:2 im/use de o tradiie universitar- recent-5 +ucian =laga scrie ca un .iloso. clasic 1 tratate construite du/- voia gindului s-u2 .-r- inevita3ilele citaii i re.erine care co/leesc a/roa/e ma7oritatea literaturii .iloso.ice contem/orane5 S/irit universal2 leonardesc2 +ucian =iaga este atit de 9roman:2 in tot ce creea0-2 incit a .ost silit s- n-scoceasc- termeni noi ca s-"i /oat- .ormula /recis 52romanitatea: gindirii sale5 )e s/lendid- veri.icare a adev-rului U /e care unii dintre naionalitii notri il uit- sau il ignorU c- geniul 9s/eci.ic: re"manesc nu se /oate reali0a /e de/lin decit in universal J c- duhul romanesc nu tre3uie in-rcuit de teama ca nu cumva s- se altere0e2 sr"e 9in.luene0e142 ci /oate .i l-sat s- cunoasc-2 s-"i asimile0e i s- lu/te cu oricite culturi2 cu oricite s/ir.5ualit-i B )a i Minai Eminescu2 ardeleanul +ucian =laga s"a lu/tat2 asimilindu" i"o2 cu gindirea

german-5 +a ince/utul activit-ii sale2 erau oameni de 3ine care se temeau ea nu cumva =iaga s- .ie 9in.luenat: /rea mult de e6/resionismul german5 S/aim0adarnic-5 Ast-0i2 la maturitate2 ne d-m seama cit de egal cu sine2 cit de 55romanesc: este duhul o/erei Iui =laga5 )- un ginditor i un scriitor atit de 9s/eci.ic romanesc: a .ost2 ales2 tin-r2 mem3ru al Academiei U iat- .a/tul cel mai 3ogat in semni.icaii al anului 19! 5 i regele )arol II i"a rostit2 chiar cu /rile7ul /rimirii lui +ucian =laga2 unul din discursurile sale cele mai revoluionare5
E9>iaa literar-:2 an SI2 nr5 122 sMe/t5 19! 2 /5 1A5

in S/ania i Ia noi

>olumul recent a/-rut2 EssoH.s Espcugnois, al /ro.esorului ;ose *rtega < 8asset ar tre3ui citit de toi acei care i"au /us
2#9
1Y U Meterul Manole

/ro3lema originalit-ii i via3ilit-ii culturii unei -ri mici5 Se intilnesc acolo destule o3servaii asu/ra ruralismului i ur3anismului2 asu/ra li/sei elitelor in viaa s/iritual- i /olitica S/aniei U care ne"ar /utea interesa si /e noi5 Eseul atit de sugestiv intitulat 1 Espana invertebrado tre3uie meditat cu multa atenie c-ci /oate alc-tui o3iectul imor cercet-ri destul de interesante2 asu/ra structurii statului nostru ,ar nu des/re acest volum de eseuri s/aniole m- gindesc s- scriu acum5 )i asu/ra unei ciudate asem-n-ri in metoda2 /reocu/-rile i documentarea celor mai mari eseiti s/anioli contem/orani \ Unamuno2 Eugenio cl4*rs si *rtega < 8asset5 Asem-nare ce nu mi se /are .-r- tilc5 ,im/otriv-2 ea dovedete inc- o dat- e.icienta gindirii acestor trei mari s/anioli i le 7usti.iclocul /e care il ocu/- in cultura euro/ean-5 intr"adev-r2 e ciudat c- toi aceti trei eseiti .olosesc o documentare net deose3it- de documentarea celorlali eseiti euro/eni contem/orani5 Unamuno culege cu nemiluita citate din mistici2 din 9,on duichotte4" i din nordici J Eugenio d4*rs i 8asset se re.er- necontenit la /lastica s/aniol- ?mai ales la 8o<a@ sau citea0- lucr-ri de 3iologie organicist- ?niciodat-2 du/- cite am /utut constata2 lucr-ri de 3iologie mecanicist-@2 c-ri de .iloso.ia culturii ?de o s/e- /uin cunoscut/rintre eseitii continentali J d5 /52 asu/ra noului conce/t al geogra.iei2 asu/ra e6/erienei vi0uale2 asu/ra 3arocului

etc@2 in s.ir"5it2 documente /e care anevoie le intilneti m o/era celorlali "eseiti euro/eni2 care i"au /-strat intacte autorit-ile ?Mon"iaigne i Pascal in Frana2 8oethe i 'iet0sche in 8ermania@5 Eseitii s/anioli st-/inesc o in.ormaie mult mai vast-2 mai nou- i des.-oaro gindire mult mai cura7oas- i mai /lastic-5 7eisa@ul natural i /eisa7ul /lastic revin mereu ia /aginile lui Eugenio d4*rs i 8assetJ ai crede c- ginditorii ace":tia nu"i /ot inchega vi0iunea i nu se /ot deslui in inelegerea unui .enomen sau chiar m inelegerea total- a vieii2 dac- nu gindesc /e .orme2 /e colori2 /e o3iecte /lastice5 ,e aici minunatele anali0e ale lui d4*rs i 8asset2 anali0e de /ictori2 \de mu0ee2 de 9elemente: ?cadrul2 culoarea2 e6/resia ochilor etc5@ J de aici continua revenire la geogra.ie2 Ia 0one2 la 52me"\diuG45 in Teltanschauiing&iEl acestor doi ginditori ghiceti c- au ^cola3orat toate .orele de inelegere2 de la intuiia teluric- a con.iguraiei geogra.ice ia intuiia ra.inata ultimelor .ormule "de art-5 8indirea i intuiia lor st- in /ermanent contact cu "toate realit-ile J simi c- oamenii acetia se 3ucur- de /eisa7 21# i iu3esc .lorile alt8el decit orice intelectual euro/ean5 )uvin"tul 9organic:42 /entru ei2 nu r-mine un sim/lu cuvint5 Au intr"adev-r o gindire alimentat- de toate i0voarele2 o gindire vie2 /lia3il- i2 deci2 i03itor de sugestiv- i de cura7oas-5 ,ar asem-narea intre eseitii s/anioli contem/orani nu se o/rete aici5 Fiecare dintre ei i"a a@es cite un mit centralG /rin care 7udec- lumea i viaa2 desco/er- tilcuri i /ro.eii5 Unamuno2 cred c- nu mai e nevoie s- o s/unem2 nu /-r-sete niciodat- /e ,on duichotte2 legenda aceasta care /entru el e tot atit de vie ca i /-timirea de /e 8olgota J *rtega < 8asset a g-sit /e ,on ;uan care2 tot aa du/- cum 8ioconda intruchi/ea0- esena .eminit-ii2 este cea mai vie i mai com/leticoan- a virilit-ii5 Si in 7urul legendei acesteia a/ocri.e2 /ro.esorul universitar *rtega < 8asset nu se s.iete s- scrie /agini de sever- re.lecie i inari/at- reverie5 Eugenio d4*rs nu i"ba ales o legend-2 un /ersona7 din geogra.ia s/iritual- a S/aniei2 in 7urul c-ruia s- comente0e actualitatea i s- ineleaglumea5 ,ar ii /-strea0tipurile M 8o<a2 )olum32 Ferdinand i Isa3ela U i /ovestindu"le viaa2 anaii0indu"le o/era2 gin"dete /e aceleai linii mari2 centrale2 ca i ceilali doi com/atrioi ai s-i5 ?)e sint altceva re.leciile des/re 8o<a2 Isa3ela5 3aroc U decit un &pendant la comentariile lui Unamuno des/re

,on duichotte2 agonie2 /arado62 i ale lui 8asset des/re ,on ;uan2 .eudalism2 ruralism etc5 O@5 555F-r- voie2 incheind rindurile acestea sumare asu/ra eseului s/aniol2 mgindesc la cultura romaneasc- i la eseitii /e care ii avem5 Sare in ochi deose3irea5 Fiecare eseist roman se .olosete de aceeai documentare /e care o .olosete Parisul2 &oma sau =erlinul5 'ici o incercare de autonomie2 de originalitate in c-utarea materialelor2 de cura7 in inter/retarea lor GG5 Acum a/te2 o/t ani era la modmistica i scolastica J eseitii romani citeau i comentau 3i3liogra.ia mistic- i scolastic-5 ,e vreun an incoace e la mod- meta.i0ica J eseitii romani citea0- 3i3liogra.ie germanrecent-5 In lucr-rile lor intilneti aceleai
G Era moda teoreti0-rii 9rmtunlo4" centrale45 A .acat o i 85 )ali"nt:"cu in marect sa Isluric a literaturii romane. Pu.ni mai lir0iu2 A;5 =u3uioceanu s"a ocu/at de 9mitul ,aciei:2 as7 e9m a .ost rece/tat5 I & e/oca mediefa1a2 d. contiina i3eric?Ale6andi u =usuioceanu2 =aivions, =ucures4i2 E utura 9'ei idiane:2 1PYV2 21$ r @ G ;at- m ce masu EE au45oru; icloimulea0- in rM"od cicalor conce/tul de 7ulohtome

211

autorit-i ca i in /aginile unui diletant din oricare ca/ital- a lumii5 'imic /ro/riu2 nici o autoritate im/us- de ei5 Avem legenda Mioriei2 legenda Meterului Manole2 care2 dei nu sint numai romaneti2 sint atit de mult ale noastre i mitul lor central este atit de 3ogat in tiicuri2 ineit un comentariu ar .i i necesar i revelator5 Sint atitea realit-i ling- noi2 atita .antastic in urma noastr- U i totui nimeni dintre gin"ditorii si eseitii notri de seam- nu le cercetea0-5 )e .rumos 9)omentariu la +egenda Meterului Manole: s"ar /utea scrie B )e .rumoas- istorie .iloso.ic- a culturii romaneti2 de la Mioria la >asile Parvan B555 i totui2 revistele sint /line2 acum2 in toiul verii2 cu discuii in 7urul neantului5 Singura /ro3lem- .iloso.ic- ce nu a .ost intuit- de romani2 cea mai str-in- rasei noastre 54555
Edu/- voi5 Insula lui Euthanasios2 Ed5 Fund5 Xeg5 /t5 li.2 i art-5 =uc5 19$!2 /5 2!!U 2!YA5

Fragmente

,emult mi"am /ro/us s- anali0e0 sensul cuvintului ro"tnanesc 9om: i 9omenie:5 in lim3a noastr-2 cuvintul acesta nu are sensul umanist2 nici /e cel cretin5 Ii li/sete o valoare cosmicJ ii li/sete orice nuan- ma7or-2 orgolioas-2 )ind scrii )m cu ma7uscul-2 a/roa/e c- .aci

retoric-5 9*mul: lim3ii romane este umil2 anonim2 ters2 resemnat5 Se s/une 1 9/-catele omului: ?dar nu cele teologale2 ci instituionale2 disci/linare@ J 22ii .ace nevoile ca omul: ?o 3iologie ruinat- de sine2 cerin"du"i scu0e@ J 9mai calc- al-turi2 ca omul B: ?un soi de medioeri0are colectiv- a /-catului2 o incercare de scu0- /rin solidaritatea cu esenele animale2 3alcanice ale omenirii@5 Sint anumite ma6ime str-ine asu/ra omului2 care nu ii au sens in traducere romaneasc-5 ,e /ild-2 9duand on se trouve homme2 on se trouve seul: ?%5 de +ivr<@2 sau 1 9,er Mensch ist eine Sonne2 seine Sinne sind seine Pianeten: ?'ovalis@5 in
212

lim3a noastr- cel mult dac- se /ot traduce anumite titluri de c-ri 1 9+4homme [ui assasine: sau 9(he man .rom San"Fran"cisco:5 'icolae Iorga a .-cut mult ca0 in 7urul acestor dou- cuvinte 1 om i omenie. (otui2 noiunea de 22om:2 in lim3a romana2 ca/-t- un coninut s/iritual2 etic2 numai cind este /us- .a- in .acu contrariul ei 1 neom. 'umai in asemenea ecuaii sensul cuvintului om se /uri.ic-2 a7unge ma7or2 cu adev-rat eroic5 )it tim/ este intre3uinat singur, cuvintul 9om: are sensuri /eiorative2 umile2 in.erioare5 )red c- tr-s-tura aceasta nu este li/sitde im/ortan- /entru inelegerea s/iritului lim3ii romaneti i chiar a /ortului romanesc5 * in.erioritate in i0olare2 in autonomie J o solidari0are2 atunci2 cu tot ce este terestru2 umil2 intunecat2 /-c-tos5 * tendin- de aco/erire /rin mediocritatea s/eciei ?a rasei@2 /rin /-catele str-moilor ?9ca romanul142 9ca tot omul: etc@5 Anul 19!! a cunoscut cele mai multe incerc-ri literare2 eseistice i .iloso.ice asu/ra morii5 (inerii scriitori i ganditori romani au luat atitudine i .a- de aceast/ro3lem- esenial-5 Am cre0ut intotdeauna c- cei care nu se intrea3- asu/ra :oorii nu"i /ot tr-i com/let i com/etent viaa5 ,ar2 mi se /are c- e6ist- aici o mare neinelegere care 0-d-rnicete i cele mai su/er3e e.orturi de a cu/rinde realitatea morii5 )-ci toi cei care au scris des/re moarte au /ornit de la re.lecii .iloso.ice sau de la e6/eriene /ersonale5 *ri5

moartea U ca i viaa U P ii re.u0- sensul ei ultim celui care este singur2 celui care o /riveie ca un ins5 E6/eriena morii2 dintr"un /unct de vedere /ersonal2 nu revelea0- decit caracterele ei su/er.iciale 1 transitorietatea2 evanescena2 /ierderea5 Iar din /unct de vedere .iloso.ic2 raiona3il2 a3stract2 teoretic2 U moartea se relev- .ie dre/t un .enomen natural ?i ca atare nemaintcresind contiina intim-@ .ie dre/t un mister2 un /arado65 in am3ele ca0uri2 nu se a7unge la realitatea morii5 li numai la constatarea ei5 Fiecare constat- c- e6ist- moarte i constatarea aceasta il conduce la o serie de lament-ri2 de /re"moniii2 de a.orisme5 +ucruri .rumoase2 .-r- indoial-2 dar care nu au nimic de"a .ace cu realitatea morii5 Acum ciiva ani2 cind moartea nu a7unsese inc- o mod- i nu se /unea ca /ro3lem- /rim-2 am ince/ut a /u3lica o serie de articole tehnice asu/ra inv--turii morii2 a /edago"
21!

giei i artei ele a muri 3ine5 +ucrurile acestea nu erau inventate de mine5 +e" am adunat din documente certe U i asiatice2 i euro/ene U i am incercat s- o3in o /ri0- mai directh i mai concreta asu/ra acestei taine decit a .i /utut o3int /rin e6/eriena mea /ro/rie i re.lecii teoretice5 Moartea este un lucru care se inva-5 +a ince/ut nu inelegi nimic2 du/- cum nimic nu inelegi nici din via-5 ii are o gramatic- a ei2 un dicionar al ei5 i du/- cum nimeni iu /oate inv-a o lim3- com/let deose3it- ascultind /e cei care o vor3esc i incercand s- ghiceasc- ce s/un U ci deschid gramatica i dicionarul i ince/ a inv-a2 lecie du/- lecie U tot aa nu vei a.la ce este moartea atita tim/ cit vvei mulumi s- v- dai cu /-rerea cam ce /oate .i ea5 ?ineleg /er.ect cceea ce vreau eu s- com/ar U moartea cu o lim3- str-ina U slnt incom/ara3ile5 Este numai un .el de a sugera i nimic mai mult@5 ,ocumentele acestea e6ist-5 Ele sint .olRloruA i 9c-rile morilor: ?egi/tean-2 ti3etan-2 celtic-2 iudaic-@5 Moartea nJ7 /oate .i ineleas- de om2 ci numai de oameni. in om2 in ins2 intuiia .antastic-2 intuiia care /oate cu/rinde glo3al i esenial realitatea U este .-rimiata2 este mai ales alterat-5 Pre0ena .antastic- intr"un ins este nevro0- J /re0ena .antastic- intr"o colectivitate este .olRlor5

Fantasticul2 iraionalul ?teluric sau ceresc@ este asemenea unei lim.e care str-3ate /rin tot organismul vieii asociate J indat- ce se i0olea0-2 se individuali0ea0-2 lim.a aceasta se descom/une2 /utre0ete5 Povestirile .antastice2 chiar scrise de un geniu ca Edgar Poe2 ii re/ugn- /rin e6altaiile lor neurotice2 3olnave2 inumane2 demoniace2 .antasticul .olcloric2 dim/otriv-2 te /une in contact direct cu o realitate iraional-2 dar concret- J cu o e6/erien- asociata in care s"a concentrat intuiia glo3al- a viei4 i a morii5 invei des/re moarte numai de la aceia care au cunoscut"c care au cultivat"o2 care s"au intreinut cu ea in lungile secole de ate/tare2 in no/ile a/ocali/tice5 invei des/re moarte numai de ia oamenii care au eunoscut"o .-r- s- moar-5 )it de /arado6al /are lucrul acesta2 el este totui adev-rat2 sim/lu ^i adev-rat5 intr"o intuiie real-G .olcloric-2 intilneti realitatea morii2 cunoti v-mile ei2 inelegi intunecatul ei destin5 Un om care moare intr"o legend- /reuiete mai mult ?din acest /unct de vedere2 ai cunoaterii0 decit eroii care mor in toate romanele moderne5
21$

Un om moare2 intr"un roman2 individual, moare /e cont /ro/riu J ne d- o emoie estetic- i atita tot5 Un om care moare intr"o legend- e6/rim- intreaga /ro3lem-2 real% 2na artistica0 a morii5 Povestea morii lui este ast.el redat- ?cu mi7loace magico2 ritmul2 sonoritatea2 .antasticul@ incit ni se comunic- o emoie real-2 o3iectiv- U nu una estetic-5 Moartea2 m .olRlor2 este o cunoatere tot atit de concret- ca i in religie5 Pentru c- e intr"un contact direct i viu cu ins-i esena \e6istenei omeneti2 contact magic2 .antastic2 /e care numai vata asociat- il /oate menine2 /e care orice individuali0are il r uilea0-5 &e/re0entarea morii in .olclor este cel mai 3un instru"7iiZnt de cunoatere /entru cercetarea acestei realit-i de care vor3ete toata lumea ast-0i5 )itii 3ine i0voarele i vei inelege c- .iecare om ii intilnete moartea in care a cre0ut2 moar"iea /e care i"a re/re0entat"o5 )e deose3ete o 3ucat- literar- de alta din aceeai ar-2 din aceeai e/oc- O )e aseam-n- o 3ucatliterar- .olcloric- din =alcani de alta din Australia O i o legend- .olcloricasia".4ca2 veche de doumii de ani2 de una creat- acum in Pinnei sau in >osgi O ,oi scriitori din aceeai ar-2 de aceeai virst-2 de aceeai meserie U vor /roduce dou- o/ere literare .undamental deose3ite5 Acelai lucru cu ceilali artiti /ictori scul/tori2 iconari5 )om/arai i o/erele .olclorice J din orice ei m/ ar .i ele2 din oricite

continente ar .i culese PU\ au un aer de .amilie /e care oricine il o3serv-5 Asem-narea aceasta se datorea0- pre$en"ei 8antastice /as"i"at- de orice /roducie iolcioric-5 >iaa asociat- creea0- lolR"lorul U dei reali0area este o3inut- intotdeauna de un indi"Ld care tie sconcentre0e emoia aceasta colectiv- U im/rim- o anumit- magie .ormelor ver3ale2 ritmurilor2 schemelor d4namice5 )reaia .olcloric- este un /roces nedisociat de su3contientul uman ?nu individual@ din toate tim/urile5 Este un cantact direct cu .antasticul5 * creaie 9cult-: se ru/e din aceast- tur3ure magie J ea e6/rim- o vi0iune /ersonal- a lumii2 o emoie o3inut- /e cont /ro/riu2 nu /artici/ind la emoia unei intregi colectivit-i5 Este ceva concret i /o0itiv in aceast- asem-nare .unda"7mental- dintre toate /roduciile .olclorice5 'u tre3uie s- vor"ibim de 9mentalitate /rimitiv-:2 de 9su/erstiii: etc5 21V

Acestea n"au ce c-uta aici5 Ele slnt mediul nutritiv in care i"a in.i/t adinc r-d-cinile instrumentul de cunoatere mitic-2 sim3olic-2 .antastic-5 Este o cunoatere concret- in .oliilor2 ceea ce nu se g-sete in o/era oric-rui mare literat sau artist5 (re3uie sa .ii im ,ante2 un ShaRes/eare2 un 8oethe2 un ,ostoievsRi2 ca o/era s- a7ung- un instrument de cunoatere5 Pe cit- vreme2 orice /roducie .olcloric- /oate .i un instrument de cunoatere J /entru c- /artici/la aceast- /re0en- .antastic-2 /rin care se a7unge Ia r-d-cinile lucrurilor2 se intuiete su3stana realit-ii2 se e6/rim- limitele vieii i nem-rginirea morii5 in tim/ul nostru sint .oarte muli oameni care cred c- /-trund i intcr/retsa0- realitatea s/iritual- /rin 9e6/resii .ericite:5 ,e /ild-2 s/ui c- S este un /itagorician /roteic sau ` este un /ascalian .-r- agonie U i 3rode0i o /agin- intreag- /e aceste 9trouvailles: /ur ver3ale J care de o3icei n"au nici un sens2 iar cind an vreunul2 nu merit- nici o atenie5 )-ci2 s- .im serioi2 ce im/ort- dac- 9&u3ens este un /riva t"do0ent .-r- auditori: sau dac22,ostoievsRi este un iluminat cu /ergamente: O Intrucit ne a7ut- sinelegem o/era lor aceste sim/le 7ocuri ver3ale2 aceste calam3ururi care se /ol re/eta la in.init2 in in.inite variante2 des/re orice i des/re oricine O Asemenea 9e6/resii .elicite: care e/atea0- /e 3urghe0ii

s/iritului sint o trist- motenire a romantismului5 Se s/unea atunci PU cu cit- solemnitate2 inelegei U c-2 de /ilda2 cretinismul este un astru mort2 c- Iuda este un ghear to/it in caritate2 c- omul este un .a3ulist .-r- su3iecte2 c- .emeia este o durere de ca/ etc5 i 223iogra.ii: de mina a treia au reactuali0at 7ocul acesta de"a e6/resiile ca s- (ac- mai gigani sau mai ermetici sau mai .ascinani /e eroii a c-ror via- ;e"o /ovesteau5 +udv]ig2 QLeig2 Maurois U dar mai ales QLeig PU au a3u0at /in- la trivialitate de aceste e6/resii .ericite5 i eie circul- acum /este tot locul5 'u se mai vor3ete corect5 'u se mai scrie su3stanial5 Se vor3ete i se scrie /rin e6/resii .ericite2 /rin 9inter/ret-ri: noi2 alegorice2 misterioase2 meta.i0ice5 tii cine a .ost >ictor %ugo O Un monstru geologic /ersecutat de li3elule5 tii cine a .ost Pascal O inchi/uirea /ro/riului s-u regat5 ,ar )ioeihe O >isul codrilor germani care2 trans.ormai in celulo0a2 so r-03unau contra securii teutone i a schismei lui +uther5
21#

E6ist- o su/erstiie naiv-2 .oarte r-s/indit- in tan-ra /u3licistica romaneasc-2 anume 1 c- inventand un 7oc de cuvinte oarecare sur/rin0i aspects noi ale realit-ii5 Am ar-tat cu alt /rile7 automatismul i stu/iditatea cu care se gmdete 9/arado6al: 5 s/ui des7ore orice lucru contrariul decit se s/une5 Pur i sim/lu5 i cu asta .aci /arado62 .aci gindire adinc-2 9origi"nal-"45 ,ar 3oala aceasta mental- ?c-ci2 .-rindoial-2 este vor3a de o maladie@ a luat /ro/orii i mai mari5 ,in gindire 9/arado6al-: a a7uns gindire 9/ro.und-: i 9original-: J a a7uns gin"direa e6/resiilor .ericite5 )are2 mai e nevoie s"o s/unem O2 se 3ucur- de cel mai s/ontan succes de /u3lic5 Este mediocritatea com/licat-2 mediocritatea trans.igurat-2 alam3icat-2 ma7esuca"S;5 )-ci2 .irete2 se g-sesc totdeauna o mie de /roti cars sincrunte din s/rancene in .aa unui asemenea te6t U d2 /5 omul este o ear.uitat- intr"un cui3 de rindunici U2 s-"1 medite0e /ro.und i"a/oi s- e6clame J 22a! dracului e -sta B GG Este4.latat- /ro/ria lor ca/acitate de re.le6iune5 Se .ace a/el la imaginaia lor2 la /uterea lor de a3stracti0are5 i acest a/el2 aceast- .latare nu r-mane ner-s/l-tit-5 Al dracului B5 5 Asemenea 9e6/resii .ericite: sint interesante numai cind a/arin colectivit-ii2 cind s"au n-scut din

creterea organic- a lim3ii2 a/arin argoului sau lim3ilor tehnice5 Ele sint atunci a mani.estare s/ontan- i autentic- a unor anumite /-reri2 a unor anumite 7udec-i la care a7unge un gru/ de oameni5 ,e /ild-2 ce .rumoas- este e6/resia 1 9*mul e ca oul I:5 'u este nici /rover32 nici .olclor5 i2 totui2 este cea mai crincen- .ormulare a sentimentului de evanescen- a e6istenei umane5 Prover3ul insui a .ost la ince/ut o e6/resie .ericit-2 dar cit- "e6/eriena colectiv- ina/oia lui2 cit- /reci0ie in imagini2 cit .antastic acumulat5 'imeni nu /oate .ace un /rover3 din ca/ul +ii5 i nici nu /oate cola3ora la creterea unui argou dac- nu se integrea0- /er.ect in organicitatea acelei colectivit-i sau acelei 3resle5
Edu/- voi5 *ceanogm.ie2 ed5 9)ultura /o/orului:2 19!12 /5 2! U29 /assim57 21

sg

IE&=U&I+E ,E SU= )&U)E555

Su3 crucea lui Iisus2 i din singele Mintuitorului2 cresc iei 3uri 3une de leac5 Aa2 de /ild-2 in 8ermania i 'orvegia se crede c- iar3a de Sin0iene 23ypericum0 a r-s-rit2 su3 cruce2 din /ic-turile de singe ale Mintuitorului45 Alte legende s/un c- aceeai /lanta s"a ivit din singele S.5 Ioan25 ,e alt.el nenum-rate iei3ari se /resu/un a se .i ivit su3 cruce2 in tim/ul r-stignirii;5 )ruci.icarea este un moment cosmic2 lisus .iind r-stignit /e 8olgotha2 in mi7locul lumii2 in 9centrul /-"mintuiui: E toatcreaia e solidar- cu /atimile sale5 ,e aceea2 du/- unele credine /o/ulare2 ar3orii s"au uscat in tim/ul r-stignirii V5 ,e alt.el2 /atimile Mintuitorului au avut un sens cos"mo" soterioAogic J c-ci dac- Iisus nu s"ar .i r-stignit /e cruce2 r5"ar .i e6istat iu3ire i 3un- inelegere intre oameni15 Iisus .iind r-stignit in centrul /-mintului2 acolo unde .usese 0-mislit i ingro/at Adam2 singele s-u cade /e 9c-/-tina Iui Adam: i 3otea0- ast.el PU r-scum/-rindu"i /-catele \U /e /-rintele omenirii 5 ,in aceast- ideo \U c- singele Mantuitorului r-scum/-r- /-catul originar U deriv- i valoarea medicinal- a /lantelor ivite su3 )ruce5 )-ci intocmai du/- cum singele lui Iisus mintuiete neamul omenesc2 ier3urile r-s-rite din acelai singe dumne0eiesc t-m-duiesc durerile si /-catele oamenilor5 i din /ic-turile de singe ale Fecioarei M-ria s"au ivit anumite /lante Y5 Alte credine vor3esc de ier3urile s-dite si ingri7ite de M-ria cu 22cele cinci degete ale sale: 95 (ot des/re S.5 Fecioar- se s/une c- s"a rugat de Iisus s- .ac- o /lanta2

/e care a/oi a dat"o oamenilor O. Folcloristul F5 *hrt se intrea3- dac- nu cumva Iisus creea0- /lantele de su3 cruce ca s-"i vindece r-nilen. Ideea aceasta2 chiar dac- o intilnim s/oradic in anumite credine /o/ulare2 este tardiv- J motivul ee"itral al intregului ciclu de legende r-mine2 am fa0ut2 /uterea creatoare i saluti.era a singelui Mintuitorului5 ,e alt.el2 toate aceste legende tre3uiesc inelese in leg-tur- cu mitul /rimordial ai creaiei )osmos a221 lui intreg U deci i al lumii vegetale U din tru/ul sau singele unei divinit-iJ uneori2 cum vom vedea indat-2 este vor3a de o creaie /rin auto"sacri.iciul 0eului5 intilnim ins- un am-nunt in leg-tur- cu originea /lantelor r-s-rite su3 cruce2 care e6/lic- de ce in unele credine /o/ulare se g-sete im/licat- ideea c- Mintuitorul a creat ier3urile medicinale 1 anume2 insuirea /e care o au unele 3uruieni de a o/ri singele din r-ni5 Un te6t medieval ?mss5 1$29@ cunoate cele trei .lori miraculoase care cresc /e S.intul Mormant 1 9Sur lai .osse de notre seigneur ii < a trois .leurs 1 l4une ele grace2 l4autre de volunte et l4"autre /or li vane guarir555: u. Este /ro3a3il c- aceast- din urm- .loare2 care /utea o/ri singele din r-ni2 a .ost inchi/uit- de imaginaia /o/ular- ca .iind creat- de Ii"Mus /entru t-m-duirea /ro/riilor sale /l-gi5 ,ar avem de"a .ace aici cu o inter/retare /o/ular-2 tardiv-5 Solidari0area su.erinelor lui lisus cu su.erina tuturor oamenilor este inter/retat- uneori2 de /o/or2 in sens concret2 ca un eveniment istoric5 Aa2 3un-oar-2 intr"un manuscris din sec5 SI> GMe g-sete o variant- la 9descintecul celor trei .rai:2 in care se s/une 1 22'oi mergem555 s- culegem ier3uri ca s- le /unem la r-nile MmtuitoruluiGn5 St-ruie ideea c- anumite ier3uri ivite su3 crucea lui %ristos sint 3une /entru t-m-duirea r-nilor2 in con.ormitate cu conce/ia /o/ular- c/rodusele unui 9r-u: sint e.iciente /entru com3aterea chiar a acelui r-u ?c.5 9/ietrele er/ilor: im/otriva muc-turilor de ar/e ele@5 ,ou- deseintece anglo"sa6one2 intilnite in te6te din sec5 S>I2 /un in lumin- credine similareu. 9(e salut2 o iar3- s.int-2 ce creti /e /-mint J /e Muntele )alvarului tc"ai a.lat intii5 (u eti 3un/entru .elurite r-ni J in numele dulcelui Iisus te culeg: ?; VY$@5 9S.int- eti tu2 =re3enic-2 asa cum creti /e /-mint2 /entru c- intii /e Muntele )alvarului ai .ost g-sit-5 (u ai t-m-duit /e Mintuitorul nostru lisus %ristos i i"ai inchis r-nile singerinde J in numele ?(at-lui2 Fiului i Simului ,uh@ te culeg:5

,ar din singele Mintuitorului nu r-sar numai ier3uri 3une de leac2 ci 7ert.a dumne0eiasc- asigur- ins-i su30istena neamului omenesc2 aa cum dovedesc legendele des/re originea griului2 a viei de vie i a mirului din singele i tru/ul lui lisus5 Un a/ocri. co/tic /ovestete cum lisus2 v-0ind cit de cum/lit su.er- Adam i Eva de .oame2 du/- /lecarea !or din &ai2 s"a rugat de ,umne0eu s- nu"i lase s- /iar-5 ,umne0eu il indeamn- s-"i dea el din tru/ul i singele s-u ca s- /otoleasc.oamea lui Adam si a Evei5 lisus ia o 3uc-ic- din tru/ul lui ?din2 coast-@ i2 .-rimiind"o2 o arat- lai ,umne0eu5 ,omnul ia atunci i el o .-rim- din tru/ul s-u i o /re.ace intr"un 3o3 de griu2 /e care il /une /rintre .irimiturile /reg-tite de Iisus2 inv-indu"1 s- trimit- toate acestea lui Adaro /rin Arhanghelul Mihail5 Arhanghelul aduce lui Adam s-"mina divin-2 aratindu"i cum s- semene i F- secere rf in /oe0ia /o/ular- romaneasc-2 originea griului din carnea sau sudoarea Mintuitorului eZte un motiv .recvent 1 9A/oi rn"au intins Si tare m"au i5trins )arnea 7os c-dea Pe unde /ica 8riu 3un se -cea: I8 9555"unde m- stringea Sudoarea"mi curgea D (ot griu se .-cea55541 :5 In alte te6te /o/ulare2 %ristos e6/lic- s.inilor c-2 atunci cind a .ost r-stignit2 carnea care"i c-dea 7os se /re.-cea in griu2 singele in vin2 sudoarea in mir 1Y5 9i r"/ini aduna (are m-"m/ungea2 Sudoarea"mi curgea Pe unde /ica Mir-ri in.lorea555: 4:5 i mai numeroase slut te6tele /i/ulare in leg-tur- cu originea viei de vie5 in intreb%ri i r%spunsuri, com/ilaie de motive a/ocri.e tradus- in lim3a roman- din slavoneste inainte de sec5 S>II:k2 se e6/lic- creterea viei de vie in leg-tur- cu Procia2 soia lui Pilat5 &-s/unsul la 9intre3area: )SS>II arat- ce a /-it Procia asistind la r-stignirea lui Iisus5 9)iiid a /urces Pilat la cruce a 0is doamnei sale 1 S- nu vii tu acolo5 Iar- ca n"a ascultat2 ci im3r-eindu"sc cu o rochie i"a dus /re ascuns s- /riveasc- de de/arte2 c- dorea s- vad- /e %ristos cine este2 c- n-d-7duia c- doar- %ristos este de neamul ei5 ,eci dac- im/unse /re %ristos cu sulia in coaste2 atuncea a im/rocat 5singele i a s.ro/ii /e rochia doamnei iui Pilat2 i s"a l-it singele /re dinsa2 i a alergat acas- de a ters"o i a s/-lat"o J ci teminduse ea de Pilat2 a alergat in"
22!

tr"o vie su3 un /iersic i a s-/at in /-mint de a ingro/at"o2 i atunci i crescu vi- i .-cu struguri J i mirindu"se acolo de ea sta doamna lui Pilat2 .iind

s/-imintat-5 Atunci sosi i domnul i intre3- 1 Unde este doamna O Iar- roa3ele 0ise c- s"a dus la cvuce s- /riveasc- J i ince/ur- a o c-uta2 i o a.lar- acolo in vie goal-2 i v-0ur- i struguri mmunai cit nu se /utea g-si intr"alt chi/5 i 0ise Pilai 1 )e este aceasta O Iar- ea /lin"gind le s/use toate /e rind ce a /-it J i i"a 0is Pilat 1 ,ar nu i"am 0is eu s- nu morgi acolo O Iar- ea 0ise 1 >inovat- sint inaintea ta4G n. +egenda aceasta a naterii viei de vie din singeie Min"tuitorului cu/rinde i elemente din alte teme mitice 1 interdicia ritual-2 nuditatea i via lui ,ion<sos2 .emeia i Pomul >ieii5 >om discuta toate aceste motive intr"o lucrare s/ecial-5 ,eocamdat-2 samintim i alte te6te /o/ulare /rivitoare la via de vie 1 22)uiele 3-tea2 Singele"mi curgea Pe unde /icura >in 3un se .-cea: l<. 9i und4 le lintuia Singe c- curgea (ot >in se .-cea: :5 9555in coast- i"au ine/at2 ,in coast- i"au curs Singe i a/-5 ,in singe i a/>i- de vie2 ,in via de vie2 U /oam- J ,in /oam-2 PU vin2 Singele ,omnului /entru cretini555: u. in Moldova se s/une c- tre3uie s- munceti via ani2 i s- nu te su/eri2 nici s- in7uri2 chiar dac- te"i 0giria sau t-ia5 9Atunci ,umne0eu ii iarta /-catele2 te duci dre/t in cer5 ,a"c-"i singele ,omnului %ristos B: rM Antichitatea cunotea asemenea legende2 dei semni.icaia lor era magic-2 li/sit- de elementul mistic i moral care trans.igurea0- credinele /o/ulare cretine5 ,in singele lui Attis
22$

r-s-reau violete J ro0ele i anemonele au luat natere din sin"gele lui Adonis2 iar rodiile din singele lui ,ion<sos2#5 Esta vor3a2 du/- cum se vede2 de 0ei ai vegetaiei2 care i"au g-sit toi o moarte violent-5 )lement Ale6andrinul /-strea0- tradiia originii cim3rului din singele )ori3anilor J din /ic-turila de singe 9[ui in terram e..lu6erat2 a/icum ?cim3rul@ germi"nasse ar3itrenturG v. *sirius este el insui /lanta maat ?legea@ i tot .elul de

ier3uri cresc din tru/ul s-u2Y5 El a inv-at /e egi/teni s- cultive griul i via de vie5 in /a/irusul lui 'e3"seni ?circa 1VV# in5 %r5@ *siris este 0ugr-vit incon7urat de vi- cu ciorchini2 iar in /a/irusul scri3ului regal 'eRht il vedem ae0at /e un tron in .aa unui eleteu din care se inal- o lu6uriant- vide vie<*. *siris2 ca i Attis2 Adonis2 ,ion<sos sint 0ei ai vegetaiei2 uneori identi.icai ei inii cu cerealele sau via de vie5 Plantele cresc din singele sau tru/urile lor2 oum cresc din tru/ul 0eiei ,urga U in credinele indiene PU in anotim/ul /loios :;5 'u intotdeauna2 ins-2 creaia ier3urilor din singele sau tru/ul unui 0eu se e6/lic- /rin .unciunea de s/irit al vegetaiei ai acestuia din urm-5 intilnim2 de asemenea2 tot atit de .recvent-2 tema creaiei /lantelor integrat- in actul grandios ai )reaiei )osmosului de c-tre un 0eu2 /rin auto"sacri.iciu!I5 Ier3urile r-sar dintr"o /arte a tru/ului 0eului2 .-r- s- se s/eci.ice intotdeauna dac- 0eul a su.erit sau nu o 9moarte: /rin acest act de creaie5 Ast.el2 du/- unele credine egi/tene2 /lantele2 ca i tot ce are via-2 au .ost n-scute din ochii iui &a!25 Alteori2 se s/une c- /lantele2 /omii i ier3urile ag--toare au crescut din 0eul &eni;!5 Am v-0ut mai sus c- intreaga lume vegetal- ia .iin- clin tru/ul lui *siris2 du/- moartea violent- a 0eului5 Motivul creaiei /lantelor se integrea0- de multe ori in mitul cosmogenic5 in mitologia chine0-2 moartea 0eului P4an"Xu d- natere lumii actuale5 Murind2 res/iraia sa devine norii i vintul2 vocea sa devine tunetul2 ochiul sting soarele etc2 iar /ielea sa aco/erit- cu /ar se trans.orm- in ar3ori i /lante \:5 Indienii tiu c-2 9la ince/ut142 cind =rahma a creat lumea i s/eciile animale din /ro/riul s-u cor/2 din /-rul s-u a creat ier3urile si ar3orii;V5 Un te6t mitologic 7a/one02 1i&hongi, I2 F2 /ovestete cum /lantele au luat natere din .elurite organe ale cor/ului 0eiei URe"mochi2 du/- moartea ei !F9 * tradiie iraniana.irm- c- din cadavrul taurului /rimordial au luat natere VV de /lante alimentare i 12 s/ecii de ier3uri
22V
,/ U Meterul Manela

medicinale:445 Un alt te6t s/une c- din coarnele 3oului /rimordial a crescut ma0-rea2 am n-ri2 usturoiul2 din singe2 via de vie etc5 s r )hiar griui2 du/- un i0vor iranian tardiv2 a r-s-rit din cor/urile /erechii /rimordiale2 Mas7av si MaZ4S"na<H-. in mithriacism2 din victima /rimordial- ?taurul divin@2 iau natere animale .olositoare J din m-duva sa crete gri7i2 iar din singele s-u via de vie $#5 Mitul acesta cosmogonic PU creaia lumii i a fIeii din cadavrul 9gigantuluiG4 /rimordial2 ti/ `mir n U se intilnete i la iroche$i L 9mama /rimordial-44 a .ost asasinat- i din tru/ul ei au r-s-rit /lantele$25 Mitul originii /lantelor dlntr"o .iin- su/ranatural- asasinat- ?0eu2 om /rimordial2 animal /rimordial@ se /-strea0-2 a%ulterai, chiar cind amintirea ectaiui iniial al )reaiei este intunecat de noi teme mitice5 Asa2 3un-oar-2 intr"o legend- celtic- se s/une c- din cadavrul lui Miach2 .iul lui ,ian )ccht2 medicul neamului de eroi (uatha ,e ,anann2 au crescut !FV de ier3uri2 cores/un0ind num-rului articulaiilor i nervilor tru/ului s-ui/. )ores/ondena mistic- intre /-rul cor/ului i ier3uri U care se veri.ic- in atitca mituri cosmogonice U se intalnete chiar atunci cind nu mai e vor3a de crea"ie, ci de un act religios care imit- intr"un anumit sens creaia2 adic- de sacri.iciul ritual5 *mologarea aceasta Intre sacri.ici ui ritual i organele cor/ului omenesc U e .recvent- in India5 5Ascetul care renun- la ritualul /rescris de >ede si /ractic- prdn%gni&hotra, adic- 9sacri.iciul cotidian in res/iraie:2 ii trans.orm- /ro/riul s-u cor/ intr"un 9sacri.iciu ritual142 adic- intr"un [or/ cosmic ?/entru c- orice sacri.iciu ritual este2 de .a/t2 o imitaie a )reaiei )osmosului@ :5 Mitul 9)reaiei: se recunoate2 dei in .orme degradate2 i intr"un alt gru/ de legende asu/ra originii /lantelor2 m care se arat- s/eciile vegetale ivindu"se din diversele organe ale unui 0eu2 sau din sudoarea ori singele lui2 sau dintr"un Ar3ore )osmic etc5 =ind din soma magic- /reg-tit- de (vashtri2 Inara ii simte mem3rele sleite J atunci2 ceea ce s"a scurs din genele sale s"a .-cut griu2 soma /icuratdin m-duva sa a dat .iin- ore0ului2 din lacrimile sale s"a ivit 7u7u3ierul2 din saliva sa2 or0ul etc5$V5 9Sacri.iciul: lui Indra este uor de recunoscut in creaia acestei lumi vegetale J tru/ul s-u intreg se trans.orm- in ier3uri i ar3ori5 ,u/- alte tradiii indiene2 usturoiul ar .i r-s-rit dintr"o /ic-tur- de arnrta ?am3ro0ie divin-@ pe care 8aruda2 o3osit2 ar .i l-sat"o s- cad- /e un sol murdar5 >ariantele

acestei legende sint nenum-rate $S5 Am3ro0ia este /rin e6celen- 93-utura nemuririi: J trans.igurarea mitic- a elementului acvatic2 creator al /lantelor i al intregului )osmos5
22F

Se cuvine s- amintim i un alt gru/ de legende2 ela3orate .ot in 7urul ideii de crea"ie L anume2 legendele care /ovestesc naterea oamenilor din s-rnina unei .iinei e6traordinare care /iere /rintr"o moarte violent- ?tema aceasta a avut o mare arculaie in .olclorul nordic2 su3 .orma dramatic- a naterii unui om"ni-tr-gun- su3 s/in0ur-toare2 aa numitul +algen& m(dnnlein0. Un mit .oarte r-s/andit in Indochina /-strea0- ideea2 arhaic-2 a o3iriei raselor omeneti dintr"o s/ecie vegetal- concret-5 *menirea intreag- e nimicit- de un /oto/2 in a.ar- de doi tineri2 .rate i sor-2 care sca/- ca /rin minune intr"un dovleac5 )u toat- re/ugnanta lor2 tinerii se c-s-toresc i .ata di natere unui dovleac2 din ale c-rui semine2 sem-nate /e muni i cim/ii2 se ivesc rasele omeneti$ 5 intilnim acelai mit in India5 Sumai2 soia regelui Sagara din A<odh<a2 c-reia ii .useser- .-g-duii YZ ### de .ii2 d-du natere unui dovleac din care ieir- F# ### de co/ii :! #dumbara, numele sanscrit al s/eciei vegetale Ficus glomerulo., desemnea0- in acelai tim/ i /rovincia Pen7a3 cu locuitorii ei$;5 Este .oarte /ro3a3il cavem de"a .ace cu in.luene austro"aZiatice in India V#5 )reaia uaei rase sau a unui gru/ de rase umane este /us- in leg-tur- cu o s/ecie vegetal-5 >aloarea istoric- a unor asemenea documente etnogra.ice U care ne a7ut- s- determin-m in.luenele culturilor maritime austro"asiatice asu/ra Indiei PUP nu tre3uie s- ne .ac- s- /ierdem din vedere valoarea lor mitic- i 9meta.i0ic-:5 Plantele2 ca i a/a2 sint em3leme ale vieii2 .ormule sim3olice ale realit-ii a3solute J 9sacrul: se a.lin anumite /lante2 mitice sau reale2 sau in a/-5 ,escendena ra"\Molor umane dintr"o /lant-2 solidari0area societ-ilor umane din M-rile de Sud cu o anumit- /lant-2 im/lic- nu numai o cosmologie2 ci i o ontologie5 S- revenim ins- la tema creaiei /rin moarte violent-2 in5 colecia 3udist'inaya se /ovestete cum un rialii, 8au"?:ama2 .ratele regelui din Potala2 a .ost tras in "eap% /entru c- s"a g-sit in coli3a sa arma unui asasinV15 Un alt rishi, care avusese /rintr"un miracol /ro3a nevinov-iei lui 8autama2 . ice s- se ridice un vint /uternic Nu s- se a3at- o mare /loaie5 8autama2 in ea/-2 ca/-t- /uteri5 ,in tru/ul s-u cad dou- /ic-turi de semen firile amestecate cu5singe2 care se trans.orm- in ou- i din care ies mai

tir0iu doi co/ii5 Acetia se duc intr"o /lantaie vecin- de trestie de 0ah-r5 Soarele er0ind tot mai /uternic2 cor/ul lui 8autama se uZuc- i rishi ii d-du du"
22

hui V25 Pro.esorul Pr0<lusRi amintete e/isodul din McuAbharata in care se /ovestete cum 2 Vs-mina lui =iaradvaia2 /us- .c"tr"un vas2 rodi i d-du natere lui ,rona:5 (e6tul adaug- 1 9,e alt- /arte2 din 8autama2 .iul lui Saradvat2 s"au n-scut dci gemeni2 Xr/i i Xr/a2 dintr"o tu.- de m-cie: ?/. (ot in Ma&h%bh%rata ?IS2 $$2 v5 2$V2 s[5@ se /ovestete i de o alt- natere miraculoas-5 S-mina lui Mahesvara a c-0ut /e nite c-r3uni a/rini2 care n"au /utut"o arde i au a0virlit"o in 8ange5 Fluviul2 la rindul s-u2 22n"a /utut"o /-stra si a adus"o /e %i"mavat2 unde a c-0ut /e o tu.- de m-cie i a dat natere lui X-rttiRe<a: V$5 Avem de"a .ace aici cu dou- teme distincte 1 a@ naterea unui om sau a unei .iine su/ranaturale din s-mina unui su"/liciat ?9moarte violent-:4W sau a unui 0eu J 3@ naterea unui om sau a unei .iine su/ranaturale dintr"o s/ecie vegetal-5 )ontaminarea celor dou- teme este evident- in e/isodul din 'inaya i In legenda naterii celor doi gemeni Xr/i i Xr/a2 din 8autama i o tu.- de m-cie5 )ea dinlii tem- este .recvent- in mitologiile mediteraniene i asiatice5 Aa2 3un-oar-2 cind 9omul /rimordial: al tradiiei iraniene2 8a<omard2 cade su3 loviturile s/iritului r-ului2 s-mina lui se scurge in /-mint si du/- $# de ani d- natere iui Masiva si M-s7ana<2 /erechea din care se trage neamul omenescVV5 Pausanias i Arno3ius men.ionea0- tradiia creaiei unui monstru androgin din s-mina lui Qeus2 c-0ut- /e /iatr- *B. in antro/ologia or/hic- se vor3ete des/re 9giganii n-scui din /-mant2 care au .-cut s- caddin cer ori3ila s-mina /rimitiv-2 din care s"a n-scut neamul muritorilor care locuiesc de a /ururi /-mintul nem-rginit: V 5 F-r- indoial- c- avem de"a .ace cu variante tardive2 colorate de o anumit- teologie2 ale mitului /rimordial PU" comun celor mai vechi culturi a.rasiatice U al naterii omului din singele sau s-mina unui 0eu2 mit de care ne" am ocu/at aiureaVY5 )reaia omului2 ineleas- in acest chi/2 este doar un e/isod din )reaia

)osmosului intreg /rin sangele sau s-mina unui 0eu2 care su.er- el insui o moarte violent-2 de cele mai multe ori /rin auto"sacri.iciu5 in ceea ce /rivete a doua tem- U descendena unui erou ?9om /rimordial:@ sau gru/ social dintr"o s/ecie vegetal- U ea a .ost studiat- de /ro.esorul Pr0<lusRi in leg-tur- cu civili0aiile arhaice austro"asiatice i nu mai e nevoie s- st-ruim5 Printre e6em/lele citate de emeritul autor sint i cateva /ovestiri a/arinand .olclorului Munda2 care interesea0- direct discuia noastr-5 Ele au .ost culese i traduse in coleciile lui
22Y

)5 II5 =om/as i P5 *5 =odding5 in /ovestea santaii /u3licat- de =oddingV92 a/te .rai ii ucid sora ca s"o m-nince5 'umai cel mai tin-r dintre .rai2 milos2 nu are cura7ul s- m-nince din iru/ul surorii sale i ingroa/- 3ucata care"i revenise lui in /-mint5 ,u/citva tim/2 un .oarte .rumos 3am3us a crescut /e acel loc5 Un om trecind /e acolo a v-0ut ar3ustul i a >rut H-"l taie ca s-"i .ac- o vioar-5 ,ar cind a lovit cu securea2 a au0it un glas strigind 1 9*/rete B */rete 54 'u t-ia atit de sus B (aie 7os B: Atunci a lovit a/roa/e de r-d-cin-2 i a au0it din nou glasul 1 22*/rete B */rete l 'u t-ia 7os 54 (aie sus B: in s.irit2 du/- ce glasul s"a rnai au0it de dou- ori2 3am3usul @a ca$at su3 secure5 *mul i"a .-cut o vioar- din el i vioara cinta minunat 9/entru c- .ata aceea era in-untru: G5 intr"o 0i2 .ata a ieit din vioar- i a devenit soia cint-reului2 iar .raii ei s"au scu.undat cu toii in /-mint5 intr"o alt/oveste F#2 a/te .rai si"au inecat o sor- /entru c- o .-g-duiser- unui duh al a/ei5 in locul unde s" a o/rit cadavrul .etei2 /e Pmal2 a crescut un 3am3us2 din care cineva i"a .-cut un .luier5 Se mai cunosc i alte variante5 Pro.esorul Pr0<lusRi /une in leg-tur- aceste /ovestiri cu solidarita6ea mistic- ce unea U in culturile /aleoasiatice U im Instrument de mu0ic- ?.luier2 to3-@ cu str-moul mitic5 Acesta din urm- se /re0int- su3 dou- as/ecte 1 52sous la .orme hu"maine ii est l4Em/ale2 le Per.ore J sous la .orme vegetale2 ii est un 3am3ou troue2 e4est"a"dire une .lute: u5 'u /utem 7udeca in ce

m-sur- este validat- de .a/te aceast- interesant- i/ote0-5 in /ovestirile santaii nu se mai /-strea0- U dac- eventual a .ost vreodat- activ- U tema str-moului mitic5 ,e asemenea2 accentul e/ic nu cade /e am-nuntul c- din 3am3us cineva a .-cut un instrument mu0ical2 inl-untrul c-ruia se a.la .ata ucis- PU ci /e .a/tul c- din cadavrul .etei asasinate a r-s-rit o /lant-5 ,e alt.el2 acest motiv .olcloric este .oarte r-s/indit5 El se /oate re0uma in urm-toarele momente 1 o .at- minunat- ?sau 0in-@ a/are dintr"un .ruct miraculos sau do3in"dit cu greutate ?rodie2 l-miie2 /ortocal-@ de c-tre un erou J o roa3- sau o .emeie .oarte urit- o omoar- i o inlocuiete2 devenind ast.el soia eroului J din cadavrul .etei r-sare o .loare sau un /om ?sau .ata se /re.ace intr"o /as-re sau /ete care2 ucii de .emeia urit-2 dau natere unui /om@ J din .ructul ?sau coa7a2 surceaua@ ar3orelui2 a/are in cele din urm- eroina5 Folclo"
G Acest ti/ de naraiune se intilnete adesea la Fra0er i la Fro"benius, de unde2 /ro3a3il2 Eliade i"a com/letat in.ormaia etnologic-5

229

.itii cunosc tema aceasta su3 numele de 9(rei l-mai: bi ,in imensul num-r de variante2 ss/icuim citeva5 intr"un s/ecimen indian2 cules in Pen7a32 0ina ucis- se /re.ace intr"un crin2 iar du/- ce .alsa /rinci/es- il ru/e in 3uc-i2 r-sare din ei o /lant- de ment-2 a/oi o lianag--toare )!5 in ,eocan2 se /ovestete de o regin- geloas- care ineac- o .at- intr"un eleteu5 &-sare o .loarea soarelui i aceasta .iind ars-2 din cenua ei a/are un mango m. Povestirea aceasta este tot atit de /o/ular- in Euro/a2 dei contaminat- cu su3"tema 9logodnica inlocuit-: i 9acul de /-r .ermecat:5 Eroina su.er-2 ca i ti/ul asiatic2 mai multe metamor.o0e5 intr"o /oveste toscan-2 eroina este trans.ormat- intr"o enorm- scrum3ie2 care la rindul ei este omorit- i 0v.r"lit- intr"un /arter de m-ciei5 Aici se /re.ace intr"un m-cie 9miraculos de mare:2 care e adus /rinului ca o rar- curio0itate5 ,in m-cie se aude un glas 1 9incetB S- nu m- lovii 54: Prinul des.ace cu un 3riceag m-cieul2 i .ata cea .rumoas- iese

nev-t-mat-#,5 in varianta greac-2 .ata se /re.ace intr"o mic- scrum3ie de aur2 a/oi intr"un l-mii5 )ind un 3-trin a/uc- securea s-"1 do3oare2 aude un glas 1 9+ovete sus2 lovete 7os 54 'u lovi la mi7loc2 c-ci ai s- r-neti o .at-B:F!5 )eea ce ne amintete intm ?totul /ovetile santali2 in 3asmul romanesc 9)ele trei rodii de aur:2 .ata cea .rumoaseste /re.-cut- de iganc- intr"o /-s-ric-2 /e care /oruncete s"o taie J din sin"gele /-s-ricii crete un 3rad .rumos si inaitF 5 ,e alt.el2 credinele c- din tru/urile unor anumii oameni c-0ui /rintr"o moarte violent- r-sar s/ecii vegetale2 nu se intilnesc cu e6clusivitate in 3asme5 >echea cronic- a lui Pseudo"(ur/in /ovestete cum2 du/- o maro 3-t-lie2 din cadavrele cretinilor au r-s-rit tranda.iri 3ine"mirositori2 iar din cele ale sara0inilor tu.e de m-cie5 ,e asemenea2 se s/une c- /e cim/ul de lu/t- de la (oLton a crescut un soi de tranda.ir s-l3aticYa. S"a o3servat c- a/roa/e toate eroinele /ovestirilor menionate mai sus nu numai c- se trans.orm- Ia moarte intr"o /lant- PU\ ci sint i n-scute dintr"un .ruct5 Solidari0area lor cu o s/ecie vegetal- este2 ast.el2 des-virit-5 in anumite variante romaneti ale 3asmului 9)ele trei rodii:2 descendena eroinei dintr"un .ruct este ar-tat- in alt chi/ 1 unul din /-rini ca/-t- de la un s.int un m-r i2 du/- ce"i m-ninc-2 d- natere .etei5 Aa2 3un-oar-2 un unchia2 c-/-tind de la S.inta >ineri un m-r i mineindu"i2 o .at- i se n-scu din /ul/- m. =asmul acesta2 ca i altele analoage2 a/arin temei .ecund-rii /rin ier3uri i .ructe #5 Unul din e6em/lele clasice in litera"
2!#

tura .olcloric- este 7entamerone, II2 !2 unde se /ovestesc des/re o .ecioarcare r-mine grea mincind o .run0- de tranda.ir n. *vidiu amintete tradiia du/- care Marte s"a n-scut din ;unona .-r- a7utorul lui ;u/iter2 atins- .iind ;unona ca o .loare de c-tre 0eia Flora a. Pen0er a adunat destule e6em/le de conce/ie /rin .ructe cereti ;5 Motivul .olcloric2 ca si credinele reale in conce/ia /nn /lante2 este de alt.el e6tre5n de .recventRi. )ercetarea e6haustiv- a acestei terne .olclorice de/-ete economia articolului de .a-5 Am amintit ins- ciieva /oveti orientale i occidentale re.eritoare Ia nateiea din /lante

sau /rin mincdrea unui .ruct2 /recum N tema /re.acerii unei 01ne sau a unui erou2 mort m im/re7ur-ri tragice2 intr"un ar3oie sau intr"o .loare U /entru a /une in lumin- universalitatea acestui 9motiv: i a ar-ta2 in aceiai tim/2 nenum-ratele 22su3"teme: ;a care a dat natere2 /rintr"o evoluie .ireasc- sau 7Jrln contaminarea cu alte teme .olclorice5 )ec"a ce esta esenial tuturor aceito1" legende si /oved este relaia genetic- intie om i /lant- 75 Eroul sau eroina se nasc dintr"o /lant- sau S6:1 trans.orm- du/moarte2 :ntr"o /lant-5 Evident2 a/roa/e in unanimitatea ca0urilor2 aceast- moarte nu este declt a/arent-5 S"ar /utea s/une ceroina isi schim3- doar in.-iarea2 /entru o 3ucat- de vreme2 r-ci2 in cele din urm-2 isi reca/-t- .orma uman-5 )eea ce ni ce /4rre im/ortant2 in tot gru/ul de documente etnogra.ice i .olclorice /e care l"am anali0at2 este am-nuntul c- /lantele r-sar /e locul unde7 eroina sau eroui i" au g-sit o moarte tragic- l.5 )a si cam chiar .a/tul uciderii violente i2 de cele mai niu4te ori2 /rin inel-ciune2 a unei .iine2 ar aduce du/- sine crea"ia unei /lante5 intr"adev-r2 am v-0ut c- .lorile nu r-s ir /e orice mcrmim2 ci numai acolo unde sint ingro/ai /rini sau 0ine ucise mielete2 .iine semi" legendare r-/use /rin inelariu ie2 r-03oinici c-0ui In lu/t-5 ,ocumentele .olclorice de care dis/unem /-strea0- in unanimitate acest am-nunt2 /lin de semni.icaie 1 moartea natural- nu e creatoare J numai dintr"o .iine6traordinar- ?0in- etc@ c-reia i se ru/e 3rusc .irul vieii se /oate 9nateG4 ceva5 * asemenea via-2 incom/let consumat- in condiia uman- a eroului2 incearc- s- se /relungeasc- su3 o alt- .orm- 1 /lant-2 /om2 .loare5 Evident2 nu a.irm-m c- aceast- idee2 aa cum am .ormulat"o mai sus2 se a.lintotdeauna activ- in legendele i /c"vetile de care ne"am ocu/at5 'u avem de"a .ace atita cu idei \U col /uin in aceastcategorie de /roduse .olclorice PU
2!1

cit cu mituri5 i amintirea2 dac- nu chiar /re0ena mitului arhaic al creaiei /rin sacri.iciu2 este uor identi.ica3il- in legendele i /ovetile menionate mai sus5 ,esigur2 toate acestc /roduse .olclorice i"au c-/-tat autonomia .a- de mitul iniial J ele nu"i /ro/un s- e6/lice )osmosul sau un anumit as/ect al vieii cosmice J iar2 /e de alt- /arte2 ele nu sint creaia aceluiai gru/ social care a dat natere miturilor cosmogonice5 ,ar asemenea

/roduse .olclorice sint solidare cu miturile cosmogonice2 in sensul c- /artici/- la acelai univers mental5 'e interesea0- mai /uin s- tim dac- /ovestitorul santali sau roman e 9contient: de im/licaiile meta.i0ice ale e/isodului naterii eroului dintr"o .loare sau trans.orm-rii cadavrului acestuia intr"o /lant-5 Important, pentru noi, este 8aptul c% asemenea episoade apar"in aceluiai univers mental al miturilor cosmogonice, a c%ror substan"% meta8i$ic% nu poate 8i pus% la indoial%. Ideile cosmologice U indeosebi ideea de crea"ie prin autosacri8iciu U sint pre$ente i active intrun num%r considerabil de rituri i credin"e derivate din asemenea rituri ?Su3l5 editorilor@5 Sacri.iciul cosmologic al lui Purusha2 9gigantul /rimordial: din mem3rele c-ruia iau natere lumile i tot ce are via-2 este2 intr"un anumit sens2 /rototi/ul ideal al riturilor de construcie2 al sacri.iciilor /entru deschiderea minelor sau lansarea cor-3iilor etc5 J c-ci toate acestea din urm-2 /recum i credinele i legendele la care au dat natere2 derivdin ideea c- nici o 9creaie: i nici o 9insu.leire: a unui lucru construit ?cas-2 cora3ie etc5@ nu se /oate do3indi .-r- 7ert.-5 in legendele ier3urilor crescute su3 crucea Mantuitorului2 legende care a/arin unui cor/ de credine /o/ulare str-vechi2 /reluate de cretinism din lumea /-gin- i trans.igurate %D noua religie2 se /ot deose3i elemente din teme mitice arhaice J a@ mitul creaiei lumii vegetale din cor/ul unui 0eu J 3@ creaia unui 0eu sau a unei .iine mitice r-/use in im/re7ur-ri tragice J c@ solidaritatea mistic- intre om i /lant-5 Inutil s- ad-ug-m c- aceste elemente mitice arhaice2 devenite demult autonome ?des/rinse2 adic-2 din ciclul originar al mitului cosmogonic@2 au c-/-tat un sens nou i o nou- su3stan- meta.i0ic-2 indat- ce au .ost asimilate i trans.ormate de cretinism5 Mesa7ul cretin n"a introdus numai o /ers/eotiv- nou- in lumea mistic- i moral-2 ci a salvat i motenirea mitic- a antichit-ii2 integrind in marea dram- cosmic- i acordind valori s/irituale tuturor miturilor re.eritoare la 9creaie:2 9natere: l

2!2

22moartett5 "'u e locul aici s- st-ruim asu/ra trans.orm-rii mistice i morale a mitologiei arhaice /rin cretinism5 in /aginile de .a- ne"am /ro/us doar sar-t-m luminile /e care le /ot a.la studiile .olclorice in istoria religiilor i a miturilor /re"cretine5
'*(E1 15 *sRar ,-hnhardt2 1atursagen, voi5 II ?+ei/0ig2 19#9@2 /5 22Y5 25 ,-hnhardt2 op. cit., /5 22YU2295 !5 ,-hnhardt2 op. cit, /5 229U2!#2 299U!##5 $5 Ghe BooA o8 the 9ave o8 Greasurcs, trad5 din siriac- de _aliis =udge ?+ondon2 192 @2 /5 V!5 Si /entru rui 8olgotha e centrul /-min5 tului J ve0i Uno %olm3crg2 !er Baum des Lebens, %elsinRi2 192!@2 /5 2 J c.5 ibid., /5 9!2 nr5 2 J Mircea Eliade2 9osmologie i alchimie babi. lonian% ?=uc2 19! @2 /5 !V5 V5 ,-hnhardt2 1atursagen, II2 /5 2!# ?ste7arul din %e3ron@2 /5 2!1 .5[5 F5 S5 FI5 Marian2 +egendele Maicii ,omnului ?=uc2 19#$@2 /5 11 s[5J mama nu i"ar .i ingri7it co/ilulJ .iii nu i"ar .i /iins /-rinii moriJ oamenii nu s"ar .i cununatJ vaca nu i"ar .i al-/tat vielulJ codrul n5ar .i .ost ingri7it etc5 5 BooA o8 the 9ave, /5 V! J )osmologie i alchimie 3a3ilonian- /5 !$ s[5 Y5 ,-hnhardt2 1aturscgen, II2 /5 2V 5 95 F5 *hrt2 3erb a +ratia plena, !ie Legen%en cier alteren *egen&spruche vber den +ottlichen #rsprung der 3eil U un% =auberArater NF5 F5 )ommunications2 nr5 Y22 %elsinRi2 1929@2 /5 215 1#5 *hrt2 op. cit., /5 2!5 )um au creat Iisus i Fecioara M-ria ar3orii J c.5 X Xrohn2 Mac@ische #rsprun5srunen der Finnen ?F5 F5 )ommunications2 nr5 V22 %elsinRi2 192 2 /5 $9 s[5@5 115 3erba, gratia plena, /5 1$5 ;25 *hrt2 o/5 cit., /5 2#5 1!5 Ibid., / I)5 1$5 Ibid. /5 1 5 1V5 _allis =udge2 9optic :pocripha, +ondon2 191!2 /5 2$$5 1F5 S5 FI5 MarJan2 1aterea la romani, / 1115 1 5 85 ,em5 (heodorescu2 7oe$ii populare, /5 2Y J (udor Pam.ile2 9r%cinv.vl, p F !Y5 A+ &osetti2 9alendele religioase la romani ?Acad5 &om52 192#@2 /5 $Y5 195 S5 FI5 Marian2 1aterea, /5 111 J 85 ,em5 (heodorescu2 op. cit., p. 2 J Ale6iu >iciu2 9olinde din :rdeal ?=uc2 !91$@2 X(5 S)2 )S>I5 2# '5 )arto7an2 9%r"ile populare in literatura romaneasc%, voi5 II ?=uc2 19!Y@2 / #$5 215 intreb%ri i I%spunsuri, editate de Al5 )ior-nescu ?9)ercet-ri literare:2 voi5 I2 19!$2 /5 $ U Y2@2 /5 25 Am sim/li.icat transcrierea5 225 S5 FI5 Marian2 1aterea, /5 11#U1!15 2!5 85 ,em5 (heodorescu2 7oe$ii populare, /5 2Y 2$5 (udor Pam.ile2 *%rb%torile de toamn%, ?=uc2 191$@5 /5 1F5 2!5O 2V5 E >oronca2 !atinile i credin"ele poporului roman, voi5 ;2 ?19#!@2 /5 9#1 J ).5 )arto7an2 op. cit., /5 9V5 in povestea copil%riei dm 7istis *ophia, Fecioara M-ria s/une lui Isus 1 9(e"am g-sit in vie J losi. /unea -ruii de vie:5 2F5 (e6te in Fra0er2 :donis, :ttis, )siris, voi. I2 /5 2F 2 nr5 ! J *pirits o8 the 9orn, voi5 12 /5 1$5 2 5 )itat din A5 Schlosser2 !ie *age von +aalgenm(annlein ?Miinster2 1912@2 /5 YV5 2!5 _allis =udge2 From 8etiih to +od in ancient Egypt ?*6.ord2 19!1@2 /5 ! 2 J (he Eg</tian %eaven and %oll ?+ondon2 419#V@ voi5 Ii2 / 1YY2 etc5 J Mircea Eliade Locum Ie8rigerii... ?9Qalmo6is:2 I2 19!Y@2 /5 2#VU2#F5 295 =udge2 )siris and the Egyptian Iesurrection, voi5 12 /5 !Y2 !92 $V5 !#5 Mircea Eliade2 4oga, /5 1# 5 !15 Mircea Eliade2 Metallurgy, Magic an%. :lchemi@ ?9Qalmo6is: I2 /5 YVU129@2 /5 9F s[5 J c.5 Fra0er2 Ghe

*capegoat, /5 $1# s[5 !25 8 Mas/ero2 3istoire ancienne des peuplcs de l()rient classi5ue, voi5 I ?Paris2 1Y9V@2 /5 1VF5 ! 5 _allis =udge2 Ghe Bandlet o8 Iighteusness ?+ondon2 1929@2 /5 $5 !$5 &5 Petta00oni2 La Mitologia giaponese ?=ologna2 1929@2 / V!2 not-5 _ieger2 Ge>tes historl5ues, voi. I ?19#2@2 /5 19 a.irm- c- chine0ii au im/rumutat de la malae0i i siame0i mitul lui P4an Xu5 !V5 'ishmi&7urana, I2 V5 (ema cele3r- a naterii lumilor /rin 9saci i.i)iul: lui Purusha ?gigantul /rimordal@ este discutatintMf5o sum- de lucr-ri5 >e0i acum in urm- ,ume0ii2 Flamen&Brahman ?Paris2 1!!V@22 /5 YY s[5 !F5 Petta00oni2 La Mitologia giaponese, /5 F 2 not-5 ! 5 =undehesh2 S2 15 !Y5 =unde3esh2 SI>2 25 !95 ,enRard2 >III2 !12 !# J c.5 A5 )hristensen2 Le premier nnvnme et le premier roi dans l(histoire legendaire des Iraniens, voi5 I2 ?U/sala2 191!@2 /5 1$ s[5 $#5 F5 )umont2 Ge>tes ct monuments 8igures relati8s au> myC,teres de Mithra, voi5 I2 ?1Y9$@2 /5 !#F s[5 $15 >e0i discuia i analogiile indo"euro/ene in cartea lui 8untert2 ,er arische _eltRonig und %eiland ?%alie2 192!@2 /5 !1V s[5 $25 ",aniel =riton2 Mythes o8 the 1eF Torld, ed5 II2 ?'eL `orR2 1Y F@2 /5 1Y! s[5 Alte versuri si analogii in Stith (hom/son2 Moti8, (Inde> o8 8olA&#terature, voi5 I2 ?%elsinRi2 19!2@2 /5 1V# s[5 J A5 %5 Xra//e2 La genese des mythes ?Paris2 19!Y@2 /5 2F# s[5 $!5 9&evue )elti[ue:2 SII ?1Y91@2 /5 F UF92 citat de ,4ime0ii2 Ftvnen.Brah.man, /5 Y#5 $$5 >e0i cartea noastr- 4oga, /5 1125 $V5 9atapatha Brahmana, SII2 2 12 2U95 $F5 ).5 citeva in ;oret2 +es plantes dans l(anti5uite ?Paris2 19#$@2 voi5 II2 /5 V#95 $ 2 BonB8acy, 9onrs d(etnographie indochinoise ?%anoi2 1919@2 /5VV J ' Matsumote2 Essai sur Io, myihologie @aponaise ?Paris2 1929@2 /5 12#U1215 $Y5 Iam%yana I2 !Y J Mah%bh%rata, III2 1#F J Bh%gavata, 7urana, IS2 22 Y J c.5 ;5 Pr0<lusRi2 #n ancien peuple du 7en@ab M Ies #dumbara dumbara ?9;ournal asiati[ue:2 192F@2 /5 2VU!F J P5 )5 =agchi2 7reayan and pre.dravidian in India ?)alcutta2 1929@2 /5 1V$5

2!$

$95 ;5 Pr0<lusRi2 Lcs 'dumbara, /5 !F5 V#5 ).5 4oga, /5 2YY s[5 V15 _5 _5 &oeRhil2 Ghe Li8e o8 the !uddha ?/o/ular cdition@2 /5 1#2 re0umind !ulva, voi5 III5 V25 ;5 Pr0<lusRi2 Lcs Empaies ?9Melanges )hinois ct =ouddhi[ues:r voi5 I>2 =ru6elles2 19!F2 /5 1 UV1@2 /5 1F s[5 V!5 Mah%bh%rata, I2 F!2 vers 2$VY V1 urm5 J Pr0<lusRi2 /5 1Y5 (e6tul intre3uinea0-2 a /ro/os de naterea iui Xr/a i Xr/i2 cind locativulb cind a3lativul5 V$5 Pr0<lusRi2 op. cit., /5 195 VV5 >e0i te6tele re/roduse de )linstc"nsen2 Le premier homme et le premier roi, voi5 I2 /5 21U 222 etc5 Alte "versiuni ale aceluiai mit2 mai hechi, vor3esc de /lanta riv-s crescut- din s-rnina lui 8a<omHrd2 /lantcare la rindul ei dnasieie /erechii /rimordiale2 Mas7a< i Mas7ana< J ibid., /5 1Y2 2V2 !2 V2 F2 92 Y12 Y22 925 VF5 Pausanias2 >II2 1 i Arno3ius5 :dversus nationeP, >2 V J c.2 discuia lai %5 %e/ding2 :t(tis, seine Mythen und Oult ?8issen2 19#!@2 /5 1#F s[5 V 5 :rgonauticele, v5 1YU2#5 VY5 )osmologie i alchimie 3a3ilonian-2 /5 V s[5 J =almo>is, I2 /5 9V s[5 V95 *antal FolA GalcS, voi5 III ?)Rie2 1929@2 /5 29 s[5 J Pr0<luiRi2 Les Empales /5 2$U2V2 citind /e =on1 /as2 FolAlore o8 the *antal 7ar. ganas, nr5 2V5 F#5 =om/as2 nr5 1VV J Pr0<4usRi2 /5 2FU2Y5

F15 Pr0<lusRi2 op. cit., /5 9I. F25 8im3attista =asilo2 II 7aniamcrone, v5 9 J ediia Pen0er ?+on"don2 19!2@2 voi5 II2 y>. 1V# s[5 J ibid., /5 1VY s[52 3i3liogra.ic e6haustiv- a teniei2 com/lctind re.erinele din =oiGe i PolivRa2 voi5 II2 /5 12V J I>2 /5 2V 5 F!5 ,racott2 *imla 'illage Gales ?+ondon2 19#F@2 /5 22F s[5 F$5 M5 Frere2 )ld !er(can !cv@s `ed. III2 +ondon2 1YY1@2 /5 9 s[5 ,iscuia com/let- a acestei teme2 /recum i a intregului material dir5 acest articol2 se g-sete in ca/itolul >2 /artea I2 a c-rii noastre La Mandragore. FV5 E5 )os[Ui4n2 Lcs conies indiens ct l()ccLdent ?Paris2 1922@2 /5 Y$5 )85 Ibidem. /5 Y$UYV5 F 5 +a0-r -ineanu2 Basmele romane ?=uc5 1Y9Y@2 /5 !# s[5 J c.5 si varianta muntean- a 3asmului 9)ele dous-lcii:2 ibid., /5 !##U!#15 FY5 (5 F5 (hiseiten ,<er2 Ghe FolA.Lore o@ 7lants ?+ondon2 1!Y9@2 /5 1$ s[5 J A5 %5 Xra//c2 Gue *cience o8 FolA&Lore ?+ondon2 19!#@2 /5 2!25 F95 -ineanu2 Basmele, p. !#Y2 !#95 #5 E5 Sidne< %artland2 Ghe Legend o8 7erseus, voi5 I2 ?+ondon5 1Y9$@2 /5 1V$U1VV2 m-tr-guna ca /lant- .ecundant- J /5 1VV s[52 .ecundare /r5n ier3uri2 insecte etc5 15 (raducere Pen0er2 voi5 II2 /5 192 /[5 25 Fasii, v2 2VV2 ediia Fra0er2 Ghe Fasti o8 )vid, voi5 I>2 /5 2!5 !5 )cean o8 *tory, voi5 II2 /5 1!F J &5 2F!5 $5 tn a.ar- de e6emolele amintite de %ar liane2 Fra0er i Pan0er25 c.5 =ri..ault2 Ghe Mothers ?+ondon2 182 @2 voi5 II2 /5 $V2 U$VV J Pen0er2 7entameronc, voi5 i2 /5 !25 V5 Aceeai id1e st- Ia 3a0a altui ciclu de /ovestiri2 care arat- cum o /ereche de 3-trini sau un 3-trin do3indete un co/il dintr",

3ucat- de lemn5 ,e o3icei co/ilul se nate intr"un tei2 numindn"se NO\ aceea Gei.leg*.nat i duce o via- intru totul eroic- >e0i P5 )araman2 ;ilogen(ese et hthogenese de l(homme, 9Qalmo6is:2 I2 19!Y2 /5 1 U19F5 F5 Singele do3indit /rintr5o moarte violent- U gladiatori2 mai5 tiri U avea2 atit in antichitate cit i in lumea cretin-2 e6traordinarG virtui tera/eutice J c.5 Fran0 ,olger2 +ladiatorenblut und Martyrertblut ?=i3liotheR 9_ar3urg:2 >ortrage2 192!U192$2 +ei/0ig2 192F2 /5 19FU21$@5 +u/ta de gladiatori era un ritualL martira7ul era un sacri8iciuL slsu gele ast.el do3indit era 9creator:5 EP9Xevista Fundaiilor =egaie:2 L5 nov5 19!92 19 /aginii5

Mh(&h8U'A

,5 Aurel )andrea a /u3licat in 192! o serie de articole in 9Adev-rul literar4G2 su3 titlul general de *tudii de 8olclor, gru/ate /uin- vreme in urm- intr"un elegant volum editat de 9)ultura 'aional-: i intitulat Iarba 8iarelor. 'u am la indemin- decit articolele din 9Adev-rul literar:2 dar2 du/- cit S9 /are2 ele n"au .ost /rea mult schim3ate nici am/li.icate la reti/-rirea in volum5 in dou- dintre aceste articole ?29 iulie si V august 192!@2 d5 Aurei )andrea se ocu/- de legenda m-"tr-gunei la /o/oarele euro/ene i anali0ea0- credinele

/o/orului romanesc ca /rivire la aceast- /lant- magic-5 I0voarele streine ale d"lui /ro.5 )andrea sint 3ine tiutele o/ere ale .railor 8rimm2 _uttRe2 %ovorRa i Xron.eld2 &olland i ceilali5 I0voarele romaneti sint iar-i .oarte intinse5 (otui2 e6istatitea legende asu/ra m-tr-gunei si atita 3i3liogra.ie critic- a3solut necesar- ineit nici un .olclorist nu /oate .i sigur c- a citit tot i a consultat toate coleciile5 E6ist-2 de oild-2 .oarte multe monogra.ii i studii moderne asu/ra m-tr-gunei care i"au sc-/at cu des-virire d"lui /ro.5 )andrea G5 ,u/- redactarea memoriului meu 9unotin"ele botanice in vechea Indie ?9=uletinul Societ-ii de tiine din )lu7:2 oct5 1k!12 tom5 >I2 /5 2GUU2! @2 am adunat mult material cu /rivire la .olclorul m-tr-gunei in )hina2 Persia i -rile orientale din 7urul Mediteranci5 )red c- ar .i instructiv /entru .olcloriti s- /u3lic aici o /arte din aceste note2 menite numai s- com/lete0e ca/itolul d"lui Aurel )andrea din Iarba 8iarelor inchinat m-tr-gunei5 ,5 A5 )/ndrea /u3lic- mai multe versiuni ?latineti2 euro/ene2 romaneti@ asu/ra o/eraiei atit de di.icile i /rime7dioase a scoaterii r-d-cinii de m-tr-gun- din /-mint5 Iat- aici
G )a.tea a a/-rut cu tiGiul e6act1 Iarba 8iarelor. Studii de .olRlo/ ?=ucureti2 )ultura 'aional-2 192Y@2 iar ca/5 des/re m-tr-gun- se afl intre /aginile $9UVY5 2!

tradiiile chine0e transmise de )u Mi ?12!#U1!2#@ in lucr-riAe sale 9M yu t(am tsa ch(ao ?=@ i Ovei sin sbi ?A@ .ragment tradus de =ernard +au.er in5 eruditul s-u studiu2 La Mandragore, /e care d5 )andrea nu"i cunoate ?in G(oung 7ao, 191 2 /5 1U!@ 1 9)iteva mii de li ia vest de -rile musulmane solul /roduce un lucru e6trem de veninos i asem-n-tor in ansam3lul s-u .igurii unui om 1 de .a/t2 are a/arenele ginseng"ului ?ve0i mai de/arte@5 Se numete <a/u"lu5 Planta aceasta crete in /-mint la o adincime de citeva 0eci de /icioare5 ,ac- un om se lovete din greeal- de /lant-2 e6alaia ei veninoas- il .ace s- moar-5 Iatmi7locul de a o lua5 inainte de toate2 se sa/- o groa/-2 destul de mare ca s- inca/- un om in ea2 in cele /atru /-ri ?ale r-d-cinii@5 A/oi se leag- de ea2 cu a7utorul unei

curele de /iele un2 ciine5 )u un 3- se 3ate ciinele i acesta .uge smulgind cu el r-d-cina5 )o/leit de a3urii otr-vii2 ciinele moare /e loc5 Atunci se ingroa/- r-d-cina intr"o gaur?= 1 intr"o alt- gaur-@ i du/- un an /oate .i scoas- i uscat- la soare5 Ea este amestecat- cu alte ingrediente ?= 1 /entru ea natura sa s- .ie dominat-@ i de cite ori e nevoie de intervenia ei se amestec- cu /uin vin i se d- ca 3-utur- J intreg tru/ul celui care o 3ea va .i /arali0at i va c-dea intr"o tor/oare ca i cum ar .i mort5 )hiar dac- va .i im/uns cu cuite nu va 3-ga de seam-5 ,u/- trei 0ile2 dac- i se d- o mic- do0- de doctorie ?O@ se va reintoarce la via-5 Poate acesta era /rocedeul intre3uinat de %va (4o care2 /e vremuri2 tia s- deschid- intestinele i s- curee stomacul /entru a vindeca 3olnavii5 Am au0it c- o /rovi0ie din"tr"aceastdoctorie e /-strat- in Farmacia Im/erial-5 Pai (4in"<u a a.lat"o de la +u"Sun"`ai5 Unii s/un 1 o.ierii avi0i i .uncionarii asu/ritori din 0ilele de a0i2 cind au de.raudat i sint acu0ai iau aa numita doctorie de 1## de 0ile5 'u este oare /lanta aceasta de care am vor3it noi O44 ?+au.er2 //5 2U $5@ 4a&pu&lu nu este altceva deci"t termenul ara3o"/ersan ahruli sau y%bruh, /rin care se desemnea0- .ructul m-tr-gu"nei5 M-tr-guna ?care in lim3a roman- are .oarte .rumoase nume@ se cheam- in ara3- to..ah"el"7inn2 adic- 22m-rul s/iritelor: sau sira7"el" Rotro32 9lam/a s/iriduilor: 2\ de asemenea2 la 3a i 3eid"1"7inn ?9oul s/iritelor:2 ve0i +eclerc2 Gr%ite des simples, voi5 II2 /5 2$F J III2 2$#2 citat de +au.er@5 M-tr-guna este o /lant- care a .ost al-turat- /retutindeni de calit-i antro/omor.ice5 Este adev-rat c- r-d-cina ei seam-n- adesea cu un cor/ de om5 ?,"lui )andrea i"au sc-/at cele F r-d-cini scul/tate in chi/ de om2 culese din *rientul
2!Y

a/ro/iat i re/roduse de +ustan in 9Qeitschri.t .ur Etimologie:2 voi54 SSIII2 1Y912 //5 2FU 2Y5 Autorii clasici nu relev- aceast- .orm- antro/omor.- a m-tr-gunii5 'umai un citat /-strat in 9ode> 1eapolitanus al lui ,ioscoride ne s/une c- r-d-cina de

m-tr-gun- era numitanthro/omor/hos in lucrarea /ierdut- a lui Pseudo"Pitagora asu/ra e.ectelor /lantelor5 ,e asemenea2 )olum3ella 2!e re rustica, 62 192 2#@ vor3ete des/re planta semihominis ?+au.er@5 )alitatea ei so/ori.ic- a .ost cunoscut- de autorii clasici ?Aristot2 !e somno et vigilisL (eo/hrast2 3ist. plant, IS2 92 1 J Seno/hon2 *ymp, II2 2$ J ,ioscoride2 I>2 F@5 Povestea cu cainele nu se g-sete nici la Pliniu2 nici la ,ioscoride2 dar e 3ine redatde Flavius ;ose/h2 !e bello @u%aico, 'II, F2 Y J iar Elian Q3ist an, SI>2 2 @ o numete cynospastus ?9de0r-d-cinatde un ciine:@ sau aglaophotis ?9lumin- str-lucitoare: J c.5 Pliniu2 SSI>2 1#2@5 ,es/re lumino0itatea acestei /lante2 ve0i2 /entru tradiiile islamice2 +eclerc2 Gr%ite des simples, voi5 II2 2$ ?citat de +au.er2 12U1!@5 Se leag- de m-tr-gun- o intreag- scrie de su/erstiii2 t,ate antro/omor.ice5 Un alt gru/ de tradiii chine0e2 care nu se intilnesc in )u Mi2 vor3esc de m-tr-gunasemenea %ui Maimonide5 Acesta s/une2 a/ro/o de cartea :gricultura 1aba&teenilor, c- Adam in cartea sa a menionat un ar3ore a c-rui r-d-cin- are .orma unui om i /ronuncu voce tare cuvinte inteligi3ile ?)hLolson2 !ie *eabier, II2 /5 $VY J citat de +au.er@5 Planta chine0-2 ginseng, este2 de asemenea2 antro/omor.i0at- i chine0ii cred c- /oate vor3i5 ,ar intre ea i m-tr-gune6ist- di.erene5 Mai intii ginseng&vl nu e o /lant- veninoas- J dim/otriv-2 ea resta3ilete viaa5 'u e nici /rime7dios2 nici .atal s- culegi ginseng i /lanta aceasta n"a a7uns o3iect de magie5 )redinele antro/omor.ice relative la ginseng sint /ro/rii chine0ilor i nu le"au im/rumutat /o/oarelor occidentale care aveau /lanta antro/omor.icin m-tr-gun- ?+au.er2 /5 2#U21@5 in ceea ce /rivete aceast- /articularitate de a vor3i a ginseng&ului, +au.er crede c- ea era /o/ular- in )hina inainte ca noiuni analoage s- .ie create in Euro/a relativ la m-tr-gun-5 ,e alt.el2 chine0ii n"au cunoscut m-tr-guna inainte de dinastia Sung ?9F#U12Y#@5 9,ar2 dac- e adev-rat c- ginseng&ti era un o3iect de comer intre )hina i Persia2 se /une

intre3area dac- strig-tul m-tr-gunei2 idee care a/are in evul"me"diu2 nu este re0ultatul direct al /ovetilor chine0e /rivitoare la ginseng ?+au.er2 /5 21@5 2!9 ,5 Aurel )andrea a recoltat2 intr"adev-r2 multe re.erine la credinele romanilor i ale altor /o/oare relativ la .acultatea de a vor3i a m-tr-gunei5 Se mai o3servi alte su/erstiii interesante 1 /uterea matr-gunei de a d-rui co/ii celui care o /osed-2 de a aduce 3ani in cas-2 de a vindeca2 de a descuia lac-tele etc5 A/oi2 o caracteristic- 1 r-d-cina se motenete din tatin .iu2 ins- tre3uie s- treac- in st-/inirea .iului cel mic2 care e o3ligat s- de/un- in cociugul tat-lui s-u o 3ucat- de /iine i un 3an de aur sau de argint5 E acesta un o3icei .oarte ciudat2 o reminiscen- de ultimo"genitur-5 Se mai s/une2 de asemenea2 cr-d-cina tre3uie sc-ldat-2 im3r-cat- i im/odo3it-2 adus- ia mas- J dac- nu i se d- de mincare2 i/- ca un co/il mic5 )redinele acestea tre3uie s-"i ai3- un su3strat5 in general2 legendele /lantelor antro/omor.ice /re0int- aceast- caracteristic- J ele cu/rind istoria s/iritual- a omului2 in ele se tr-dea0- conce/ia omului des/re sine2 des/re cosmos i des/re 0ei5 M-tr-guna se /are care o .oarte interesant- istorie in urma ei5 >om incerca s"o desci.r-m in .oiletonul urm-tor5
EP9)uvintul:2 1Y nov5 1!!!2 /5 iU2.5

+E8E',A MR=RROM;EI
'ote i 3i3liogra.ie G

in .oiletonul /recedent am e6aminat citeva legende asiatice asu/ra m-tr-gunei2 care com/letea0- tradiia euro/ean-5 Planta aceasta2 atit de mult antro/omor.i0at-2 este una din /uinele cu caracter cosmicL adic-2 legenda ei tr-dea0- o /reocu/are de a e6/lica creaia2 naterea etc2 dar nu o 9e6/licaie: ca in /ovetile /o/ulare etiologice2 3a0at- /e un calam3ur .ilologic sau /e un vag /roces de asociaie2 ci un adev-rat e.ort de sinte0- reali0at su3 semnul magic al .olclorului5 S- se o3serve mai intii leg-turile dintre calit-ile atri3uite de c-tre /o/or m-tr-gunei i 9ier3ii .iarelor:5 ,5 )andres a adunat destule citate in aceast- /rivin-5 M-tr-guna /oate

G Articolul este scris in gra3- i se incheie cu o 3i3liogra.ie in nota erudit- a autorului5 ,ar tema va .i reluat- de mai multe ori5
2$#

descuia lac-tele2 /oate .ace s- sar- /orile5 insuirea aceasta magic- U de a descuia2 de a a7uta 9intrarea:2 trecerea 9dincolo:2 instaurarea unei noi condiii U este o r-m-i.oarte evident- a riturilor 9de trecere:5 M-tr-guna nu a7ut- numai descuicrea lac-telor2 ci i naterile. in multe /-ri ale Euro/ei ?ve0i citatele in )andrea@ se crede c- cel care /osed- o r-d-cin- de m-tr-gun- va avea co/ii muli i naterile vor .i uoare5 Esie aceeai calitate de a .acilita 9trecerile:2 9intr-rile:5 (ot des/re m-tr-gun- se crede c- str-lucete noa/tea5 Aceast- insuire /hotic- este im/rumutat/erlei5 ,ar /eria are un sim3ol .oarte /recis in .olclorul vechi2 mai ales in credinele mediteraniene i austroasiatice J ea sim3oli0ea0- /rinci/iul .eminit-ii2 al .ertilit-ii2 /entru cse g-sete in scoici U i scoicile au avut5 totdeauna valoarea magic- a matricei ?/rocesul vulva" scoica"/erla@5 Se /oart- coliere de scoici /entru a/-rarea vieii2 /entru /romovarea ei2 /entru int-rirea magic- a /uterii creatoare5 +una a .ost identi.icat- cu marea2 cu oceanul2 cu aceeai .or- cosmic- .eminin- J de aceea /erla a .ost numit- 9/ic-turi de lumin-:2 9str-lucitoare noa/tea: J l /entru c- se g-seau in scoici ?vulva@ se credoa c- sint aidoma cu gr-untele de magic- .eminitate creat acolo de lun-5 +una2 oceanul2 scoicile2 /erla2 voalul ?s/uma m-rii care a creat /e A/hrodite@2 m-tr-guna2 iar3a .iarelor U iat- un lung /roces de asociere2 3a0at /e aceeai logic- .olcloric-2 /rin care se incearc- a se e6/lica marea tain- 1 viaa2 .ecunditatea2 naterea5 M-tr-guna /artici/- la aceste /rocese de e6/licaie cosmic-5 ,e aici valoarea ei iragic-2 de aici /uterea /e care o e6ercit- asu/ra .ertili0-rii5 Se tie c-2 in credina /o/orului2 m-tr-guna crete /e locul unde a .ost s/in0urat un om virgin5 Pic-tura de s/erm- a s/in0uratului rodete J .ructul acestei uniri are insuirea de a a7uta naterile5 Este o unire magic-2 intre s/erm- i /-mant5 Puterea to6ic- a m-tr-gunei este e6/licat- tocmai /rin acest caracter 9inter0is:2 sacral2 magic2 al ei5 Scoaterea ei din /-mint tre3uie .-cut- U du/- cum am v-0ut in .oiletonul /recedent U cu mult- gri7i cu a7utorul unui ciine ?ciine negru@5 ,ac- ne amintim rolul /e care il are ciineAe in viata su.leteasc/o/ular- ?mediteranean-2 micro"asiatic-@2 leg-tura aceasta nu ne /are enigmatic-5 Pro.esorul )"eorge Eliot Smith2 intr"una din c-rile sale asu/ra originii i di.u0-rii culturii euro/ene2

Ghe L(vohition o@ the !ragon ?Manchester2 1919@ emite o i/ote0- asu/ra leg-"
2$1
2# U Meterul Manole

turii dintre ciine i m-tr-gun-2 care ne /oate a7uta in sumarele noastre note de .a-5 Elliot Smith arat- mai intii c- del.inul i ciinele"de"mare sint socotii in .olclorul levantin /rotectori ai /erlelor2 du/- cum 3alaurii sint /rotectorii comorilor2 ai autorului ?sim3olul virilit-ii2 al esenei masculine@ in .olclorul continental5 Pe /-mint2 crede el2 ciinele ia locul cii"nelui"demare5 Mai ales c- m-tr-guna ?ca i scoicile2 /erlele2 aurui2 toate o3iectele ce se /un in mormint /entru a 9susine: mortul /rin valoarea lor magic-@2 m-tr-guna are o .unciune magic-2 de a .ace 22treeerea:2 descuierea2 intrarea in alt loc ?naterea i moartea@5 E6ist- o intim- asociaie intre ciine i 0eii in.ernali5 ?Plecate2 ritualul renaterii mortului la egi/teni2 ciinele divin Anu3ius i /lacenta J ve0i Moret2 Mysteres Egyp&tiens, //5 UY#@5 Semnul hierogli.ic al cuvintului egi/tean mes, 9a da natere:2 consist- din /ieile a trei ciini ?sau acali2 vul/i@5 )iinele cu trei ca/ete2 )er3erus2 care a/-r- /ragul In.ernului2 /oate s- ai3- o leg-turdirect- cu acest semn gra.ic egi/tean2 care sim3oli0ea0- trecerea /rin /ragul vieii T8eorge Elliot Smith@5 E6ist- o credin- universal r-s/indit- asu/ra ciinelui ca o c-l-u0- a mortului5 Materialul este atit de a3undent incit nu mai e nevoie s- st-ruim aici5 S"ar /utea ca i/ote0a iui Elliot Smith snu .ie atit de /arado6al- /e cit /are5 Ea ar e6/lica straniul rol al m-tr-gunei J /e da o /arte 9deschi0-toare: de /ori ?.iare2 ui2 natere@ /e de alt- /arte legata de viaa cealalt-2 de moarte5 Mai r-mine de l-murit .antasticul legendelor acestei /lante cu caracter 9cosmic: J leg-tura ei cu virginitatea2 cu se6ualitatea neince/ut-2 herma.roditismul2 ai 0onele lunare5 >om incerca scontinu-m aceste investigaii alt- dat-2 /oate chiar in acest loc5 Adaug o 3i3liogra.ie sumar-2 rDu numai asu/ra m-tr-gunei2 ci i asu/ra /erlelor2 scoicilor2 vieii in.ernale5 (oate acestea ne a7ut- s- inelegem sensurile .olclorice ale m-tr-gunei5
=I=+I*8&AFIE =rugsch2 !ie :lraune als altagypiische $auberpian$e, Qeitschri.t .ur Aeg</t5 S/rache2

=d5 SSI>2 1Y912 /5 !1 i urmare ?/5 !V2 !F2 im/ortant@5 %enri 8authier2 Le nom hierogliphi5ue de l(argile rouge d(Elephan&tine, Eevue E</tologi[ue2 t5 ;I, nr. 1U22 19#$2 /5 1 i urmare ?aso"eia5a dintre m-tr-gun- i su3stana roJe din /ovestea distrugerii lumii@5 2$2 ;ames Fra0er2 Hacob and the Man draAes, 7roceedings o. the =riD tish Academ<2 voi5 >III2 191 2 /5 !# i urmare ?studiu de rar- erudiie@5 85 Eiliot Smith2 Ghe Evolution o8 the !ragin, //5 192U2#F J Xu"magusu MinaRata2 9'ature:2 19YV2 A/ril 2V2 /5 F#Y J August 1!2 1Y9F2 /5 !$! ?legende i chimie@5 ,r5 Fr5 %oussa<2 Les thcories de la +enes a Mycenes el le sens $oologi5ue de certains symboles du culte d(:phrodite, &evue Archeo"logi[ue2 1Y9V2 /5 1! i urmare ?de consultat cu /recauie@5 X5 (um/el2 ,ie 9Muschel der A/hrodite:2 Philo4logus2 =d5 V12 1Y922 /5 !YV ?asociaia A/hrodite cu Se/ia2 +oligo etc5 Studiu ca/ital@2 +i//mann2 :lraun uns schirar$er 3uni, 9A3handlungen:2 voi5 I2 //5 19#U2#$ ?im/ortant /entru documentele magico"alchimice@5 >igourou62 !ic#onnaire de la Bible, voi5 I>2 ?//5 FV!UFVV@5 )5 =5 &andol/h2 Ghe Mandragora o8 the :ncient, in FolA&lore and Medicine2 Proc5 Amer5 Academ< o. Aris and Science2 >2 S+2 =oston2 19#V2 //5 $YVUV! 5 &estul 3i3liogra.iei se g-sete in +au.er2 Fra0er i &andol/h2 o/erele citate5 +a studiul medicE51 al m-tr-gunei2 adaug- nota din =ritish Medical ;ournal2 1V March 1Y9#2 /5 F2#2 /entru e.ectele tera/eutice5 Pentru tot ce /rivete medicina m-tr-gunei2 sint indatorat /rietenului meu dr5 X" (5 Matsumaro2 de Ia Im/erial Universit<2 (oR<o2 care a 3inevoit s-"mi /un- la dis/o0iie notele sale asu/ra chestiunii5 l9uvintul , 2! nov5 :?@@, /5 :BJ2.

PIA(&A E&PI+*&

EStudiu de .olRior comparat2

Asociaia intre er/i sau 3alauri i /ietrele /reioase a .ost o matc.ertil- /entru creaiile .olclorice5 ,e aici a luat natere un vast gru/ de legende5 Sim3olismul ar/elui i al 3alaurului are o mare di.u0iune in s/aiu i tim/5 Anevoie am /utea vor3i des/re originea acestui sim3olism2 /reei0ind rasa sau cultura care 1"a creat5 )u atit mai anevoie2 cu cit /olivalena sim3olic- a ar/elui i a 3alaurului /re0int- ea ins-i taine de ne/-truns5 in cadrul legendelor de care ne ocu/-m acum se /oate ins- vor3i cu certitudine de originea lor geogra.ic- i istoric-5 Ern5 )cs[uin2 In cartea sa Les contes indiens et ')ccident ?Paris2 1922@2 a adunat destule documente asu/ra acestor legende ale er/ilor /-0itori de nestimate i asu/ra 9/ietrei

er/ilor:5 Este una din /uinele teme studiate de eruditul .olclorist .rance0 care ii veri.icte0a sa des/re originea indian- a /ovetilor euro/ene5 (re3uie satragem inc- o dat- atenia c- Em5 )os[uin , dovedete numai originea in"
2$!

dian- a legendei 9/ietrei er/ilor:2 adic- a .ormei noi ?alterat-2 dramati0at-2 9.antastic-:@2 /e care imaginaia indian- o d- unui sim3ol arhaic5 )redina c- nestematele U sau numai unele din ele U sint /ietre c-0ute din ca/ul er/ilor i al 3alaurilor nu este decit alterarea vechiului mit al montrilor su3terani /-0itori de comori5 )- aceast- /a0- le este incredinat- ca o misiune2 inelegem dintr"o legend- din Anvergne2 culeas- de Se3iliot 4 in care se s/une c- er/ii /-0itori de comori /oart- la git2 22en mar[ue de leur mission:2 un inel de aur5 F-r- indoial- c- inelul nu este decit amintirea con.u0- a 9/ietrei er/ilor:5 )redina U de origine indian- UP in e6istena acestor /ietre .a3uloase a dat natere su/erstiiilor helenistice ?reluate i am/li.icate de ara3i@ in leg-tur- cu diamantul5 Multvreme s"a s/us c- diamantul e to6ic i c- nu tre3uie /us /e 3u0e2 tocmai /entru c- se credea c- a .ost /urtat in gur- de c-tre er/i!5 intr"adev-r2 er/ii nu sint numai /-0itorii nestematelor 1 ei sint2 in anumite legende euro/ene2 .-uritori de magni.ice /ietre scum/e5 Aa2 de /ild-2 in Ungaria se crede c- 9diamantele sint um8late cum se um.l- sticla2 de mii i inii de er/i2 in /eteri2 i a/oi ingro/ate in nisi/:$5 in &omania2 naterea unui 3alaur dintr"un ar/e e ast.el descris- 1 9intr"o anumit- 0i de /rim-var- se adun- o sumedenie de er/i care ii amestec3alele2 alc-tuind din acea s/um- o /iatr- scum/- sau diamant ?ea are insuirea de a /otoZ .oamea i setea ia cei ce o ling@5 ar/ele care a inghiit aceastnestemat- se .ace 3alaur2 adicince/e a se lungi i ingroa5 ii cresc ari/i i do3inclete mai multe ca/eta4Gr>. E6/licaia trans.orm-rii ar"/eiai in 3alaur /rin inghiirea /ietrei scum/e este un element recsnt in 3asmele romaneti5 ,ar credina in 22/ietrele /reioase .-cute din 3alele er/i1 or: este .recvent- /reliutindeni in inuturile romaneti i a .ost remarcat- si de

AlecsandriF5 in unele /rovincii .rance0e se crede c- er/ii se adun- o dat- /e an i toi laolalt- .ac un diamant enorm /e care cel mai mare i"i /une /e .runte5 in )olognc2 er/ii se gr-m-desc unii in"tr"alii /in- ce alc-tuiesc o adev-rat- movil- vie i ast.el inl-nuii se rostogolesc /e malurile unui heleteu situat intre Ardon i ;on< i acolo lucrea0- im/reun- un diamant magni.ic5 Fiecare ar/e /icur- un .el de lichid str-lucitor2 /e care il /-strea0- su3 lim3-2 iar doi dintre ei2 recunoscui de toi ca adev-rai maetri2 adun- aceast- licoare i o a7ri- s- se congele0e5 A/oi2 er/ii se .reac- de /iatra scum/- i o le.ulesc /in- la des-virire2 retr-gindu"se unul du/altul in heleten5
2$$

)el din urm- dintre ei arunc- nestemata in a/- 5 * veche tradiie chine0a.irm- c- er/ii hi3ernea0-2 inghit argil- i /rim-vara scui/- o /iatr- neagr- /e din-untru i gal3ena.ar-a. in _ales se crede c22/iatra ar/elui: se g-sete in coada re/tilei2 nu in ca/ J dei2 in aceeai regiune se intilnete credina c- /ietrele scum/e sint .-cute din saliva er/ilor95 In 3asmul romanesc2 imp%ratul petilor, un /itic vede /e un 3alaur 9v-rsind /ietre scum/e: i#5 in multe /-ri din Anglia2 -ranii cred c- in noa/tea S.intului loan2 de la mie0ul verii2 er/ii se adun- i2 a/ro/iindu"i ca/etele2 su.l- cu toi i .ac un .el de 9inel de sticl-: care se numete 22/iatra er/ilor:5 )ele dinii documente des/re 9/iatra er/ilor: le g-sim in HataAs, marea colecie de /ara3ole 3udhiste2 redactat- in sec5 III2 dar cu/rin0and materiale .olclorice e6trem de vechi5 Ast.el2 in HataAa nr5 V$! se vor3ete de o 9/iatr- de culoarea coceinelei:2 a c-rei str-lucire 52inroete: ca/ul unui rege al 3alaurilor ?'agas@5 (ot acolo se menionea0- 9nestemata care /oate aduce orice dorete omul44 i /e care 9o mie de 'agas: au scos"o din 9lumea 3alaurilor: ?'agas@2 adic- din 9-rmul cel-lalt:125 in India2 ins-2 /iatra er/ilor alc-tuiete i ast-0i una clin temele cele mai /o/ulare ale /ovestitorilor de meserie 1!5 Foarte multe /rover3e indiene au .ost adunate de *tto =ohtlingR 1$5 in )e<lan e6istcredina c- /iatra se .ace in git"ieiul ar/elui5 )ind acesta vrea s- desco/ere ceva in intuneric2 scoate /iatra U care str-lucete mai /uternic rlecii: cel mai .rumos i mai /ur diamant PU i du/- aceea o inghite din nou5 'estemata aceasta se /oate do3indi 0virlind /ra. asu/ra ei2 cind o scoale ar/ele ca s-"i

lumine0e drumul5 *morirea re/tilei2 ins-2 aduce nenorocla5 >ihamihira2 autorul cele3rului 6ratat de astrologie Briha#airihita, tie c- sar/ii care se trag din (aRshaRa i >asuRi2 /recum i er/ii inele/i 2O%rnaga, 9li3eri s- um3le unde le /lace4"2 adic- eli3erai de AarNna0 au /erle str-lucitoare al3astre2 in cretete1 e lor 1V5 Smaragdul /entru c- era /iatra lui 8aruda PU vulturul mitic2 duman al er/ilor2 care ie scotea otrava indat- ceIi vedea U era intre3uinat in India ca cei mai 3un antidot al otr-viiI 5 F-r- indoial- c- de aici2 din India2 s"au di.u0at in lumea intreag- legendele 9/ietrei er/ilor:5 Plinius ?'at5 %ist5 SSS>I2 1#@ vor3ete de dracontia sau dracomites, /iatr- /reioascare se .ormea0- in creierul ?cere3ra@ 3alaurilor" Marele erudit latin ii indic- i0voarele acestei a.irmaii 1 e m-rturia unui anumit Sotacus2 care ar .i v-0ut o asemenea nestemat- la curtea regelui Pcrsiei5 (ot Plinius ?i3id52 SSIS2 2@ menio"
2$V

nea0- 9oul ar/elui1$ ?ovum arguinum@ /e care2 in 8alia2 ,V .ac vara nenum-rai er/i din5 3alele i sudoarea lor5 Este /ro3a3il o versiune alterat-2 9naturali0at-: a aceleiai r-s/in"dite legende a /ietrei er/ilor5 Philostrat2 scriind in sec5 III d5 )h5 'ia"a lui :polonius din, Gyana, a.irm- ?li35 III2 eh5 @ cochiul unor anumii 3alauri este 9o /iatr- de o str-lucire or3itoare:2 des/re care se s/une c- /osedvirtui magice l misterioaseIS5 *riginea oriental- a legendei este inc- o datveri.icat- c-ci Philos4trat cunotea desiul de 3ine tradiiile asiatice5 )redinele acestea s"au r-s/indit /retutindeni2 mai mult sau mai /uin /ure5 in cele mai vechi /oeme germanice se menionea0- 9/iatra ar/elui:2 numit- i Z/iatra victoriei: 195 +a/onii cunosc tema 95er/ilor inl-nuii:2 care dau natere unei /ietre scum/e sau unui ovum anguinum<Z. )redine oarecum similare se intilnesc ins- i in Americaa i in 'oua 8uinee225 'u tiu dac- s"a .olosit i acest am-nunt /entru susinerea te0ei U atit de /ro3a3ile U a dis/o0iiunii miturilor asiatice in Paci.ic5 ,u/- cum era de ate/tat2 aceast- 9/iatr- a er/ilor: are o virtute mult asem-n-toare Zo3iectelor magice:2 care nu sint altceva decit .ragmente2 des.igurate de imaginaia /o/ular-2 din su3stana vital-5 )a i m-tr-guna2 /iatra er/ilor aduce celui care o /osed- 3og-ii nes.irite5 Evident2 caracterul magic al /ietrei este i mai accentuat5 )u a7utorul ei2 cel care o are /oate .ace i avea tot ce"i dorete inima5

intr"o /ovestire din Etah ?India de 'ord@2 un ar/e d-G unei /rinci/ese o /iatrscum/-2 s/unindu"i 1 9,e cite ori vei avea nevoie de ceva2 n"ai declt s- /reg-teti ritual o 3ucatde /-mint i s- ae0i nestemata /e ea2 i arunci tot ce"i vei cere2 vei do3indi: 2!5 in Anam2 un ar/e d- 3ine.-c-torului s-u o /iatr- /rin care 9/oate deveni 3ogat i o3ine tot ce vrea: <.. Aceeai tem- o intilnim i la t-tarii din Si3eria2 in Polonia2 in )e<lon <o. in alte 3asme se s/une c- 9/iatra er/ilor: .ace /e cel care o st-/inete s- ineleag- lim3a animalelor5 )os[uin> citea$% o /ovestire anumit-2 una neogreac- i alta veche german- cu aceeai tem-5 Imaginaia /o/ular- a conto/it aceste doumotive /ai alele 1 1@ virtuile magice ale /ietrei er/ilor i 2@ darul inele/ciunii i al /ro.eiei /e care il au er/ii5 )-ci ei2 .iind o incarnare a su.letelor morilor2 sint mai inele/i decit oamenii i au chiar /uteri /ro.etice2 /entru c- morii tiu mai dinainte ce se /etrece in lume5 A inelege 9;im3a /aserilor: inseamn- a avea acces la realit-i transcendente2 ascunse omului de rind J c-ci /aserile2 ca i 9ari/ele: in general2 sim3oli"
2$F

0ea0- cunoaterea meta.i0ic-2 la care nu /oi a7unge decit /rin elevaie5 (oate aceste 9su/erstiii: traduc in concret sim3oluri si /rinci/ii meta.i0ice5 Istoria .a3uloasei /ietre a er/ilor veri.ic- inc- o dat- legea 9descom/unerii .antasticului:5 Mitul se descom/une2 se 9concreti0ea0-: i se 9dramati0ea0-: ?e/isoade2 intim/l-ri2 /ersona7e@2 du/- o economie .oarte /recis-5 !escompunerea 8antasticului se implinete, in m%sura in care semni8ica"iile originare U create i alimentate de o puternic% intui"ie meta8i$ic% UP se pierd. )ind em3lemele i 9te6tele: create /rin inelegerea unit-ii cosmice sau a dramei umane nu mai g-sesc in contiina omului cores/ondentul originar2 adic- nu mai /rovoac- e6/eriena s/iritual- iniial- U atunci ele ca/-t- semni.icaii noi2 9dramatice: i 9concrete:5 +atenele sim3olului sint in.inite Uneori se /oate s/une c- sensuri multi/le coe6ist- intr"un sim3olism5 Alteori sensurile acestea sint creaii secundare i se nasc du/- o logic- .oarte strict-5 'u e greu2 aadar2 de inregistrat articulaiile legendei 9/ietrei er/ilor:5 Sim3olismul din care s"a des/rins aceast- 22creaie /o/ular-: este de o coviritoare 3og-ie5 +egenda nu este2 ea ins-i2 decit o .oarte /lastic- amintire a unor 9drame: ale c-ror semni.icaii s"au /ierdut sau n"au .ost niciodat-

cunoscute5 ?)-ci tre3uie s- admitem i i/ote0a c- anumite straturi /o/ulare n"au asimilat niciodatsensurile originare ale sim3olurilor5 )hiar in Euro/a2 civili0aiile -r-neti n"au asimilat sim3ologia i 0oologia cretinismului" )u atit mai greu am /utea crede c- /-turile agricole2 3un-oar-2 i"au insuit2 in /roio"istoric2 sim3olismul claselor dominante i cuceritoareJ mai ales in e/oci in care 9/ro0elitismul: nu e6ista@5 ,e aceea virtuile magice ale /ietrei er/ilor /re0int- 9variante:2 datoritinter/ret-rilor i tendinei c-tre concret a mentalit-ilor /o/ulare5 Al-turi de /uterea magic- a 3og-iei i inele/ciunii ?9lim3a animalelor:@2 aceast- .a3uloas- /iatr- ince/e s- ai3si /uterea de a a/-ra de muc-turi i ele a a3sor3i veninu15 ,ieudonne de 8o0on2 care a .ost al treilea Mare Maestru al )avalerilor Simului loan la &hodos intre 1!$FU1!V!2 a r-mas cele3ru /rin .a/tul c- a omorit 3alaurul din Mal/asso5 Ele"&entele istorice i elementele mitice sint amestecate deo/otriv- in aceastlegend-5 Aa cum era .iresc2 /rinul de 8o0on a c-/-tat2 in legend-2 atri3utele S.intului 8heorghe in lu/t- cu monstrul5 +u/ta im/otriva unui 3alaur2 care 3intuie o regiune i cere cu o crincen- regularitate .ete tinere2 este un motiv mitologic care s"a o3servat intr"un mare num-r de 3as"
2$

me2 5 Pe noi ne interesea0- ins- 9/iatra 3alaurului: /e care a v-0ut"o i de care vor3ete =ossio2 istoricul ordinului S.5 ioan2 cam # de ani du/- /lecarea )avalerilor din &hodos5 Inutil s- s/unem c- lu/ta lui de 8o0on cu 3alaurul nu e menionat- in documentele contem/orane i c- de ea ince/e s- se vor3easc- la &hodos /e la 1V212 o sut- i a/te0eci de ani du/- moartea eroului J inutil2 de asemenea2 s- ad-ug-mi clegenda unui anonim care a ucis un asemenea 3alaur circul- la &hodos de la 1$2# i este menionat- de =uondelir5onti in a sa Liber Insulanim2E5 ,ac- a avut sau nu loc o asemenea lu/t- nu tim J semni.icativ este numai am-nuntul c- .a/te 9eroice: din str-vechi legende sint atri3uite unui )avaler a c-rui /ersonalitate istoric- nu su.er- indoial-5 Aceast- asociaie nu se e6/lic- numai /rin 3inecunoscutele legi ale memoriei /o/ulare U care transmite asu/ra /ersona7elor istorice elemente mitice ?Ale6andru2 &oland etc5@ U ci /une in eviden- un .a/t

mai semni.icativ5 *rice lu/t-tor2 im/linind un act de mare cura72 in care ii risc- viaa2 devine 9erou:5 Asta inseamn- c- gestul lui il 9eroi0ea0a:2 il solidari0ea0- cu o condiie s/iritual- su/ra"uman- i ii asimilea0- unei st-ri su/raistorice5 Eroismul U /e care cei vechi il considerau dre/t singurul 9sacri.iciu: o3ligatoriu /entru r-03oinici2 singurul lor vehicul c-tre sacru UP scoate /e 3-r3at din istorie /entru c- insui eroul2 /rin actul s-u de mare cura72 s"a scos din condiia uman- 295 intorcindu"ne la )avalerul 8o0on de ,ieudonne G2 cronicarul =ossio ne descrie cele3ra /iatr/e care eroul se /resu/une c- a smuls"o din .runtea 3alaurului rhodian5 Ea era de .orma i de m-rimea unei m-sline i /-rea un cristal cu multe culori5 A/a in care era /us- 3ol3orosea cu violen- i asimila virtuile /ietrei2 devenind ast.el un antidot im/otriva otravei5 =ossio citea0m-rturia unui /rinci/e rhodian2 din .amilia lui 8o0on2 care a.irm- c- a v-0ut /e cineva care a v-rsat un ar/e de a/roa/e dou- /alme indat- ce a 3-ut din acea a/!#5 )onrad von Megen3urg in a sa Buch c(er :(cuvr a.irm- c- 9/iatra ar/elui: tre3uie scoas- din creierul monstrului cit acesta este inc- in viat- !15 Un +a/idai re din secolul SII2 care trece su3 numele lui ,e Mandeville2 ne s/une c- 9/iatra ar/elui: sau direconddes ^2est engendree de /lusieurs ser/ents [ui 7oignent leurs tet"es ensem3le et soo*ent J ei le est noire et /orte a son che. une /artie de 3lanc.reur /ale au milieu de
G Una dintre 9re/etiiile: carar.eristiee IuJ Mire^M FliarX .a/t remarcat adesea 1 A+ Paleologu2 A5 Marino

ia[ueile est une image de ser/entJ eUe vaut contre venin et garde celui [ui la /orte de morsure de ser/ent et de 3etes ve"nineuses2 en telle maniere2 [u4on /eut Ies /rendre en sa main ioute nue sans se 3iesser: *<. Multe alte /ietre magice2 c-rora li se con.erea2 /rin analogie2 o origine ser/entin- aveau /ro/rietatea de a denuna "otrava dintr"un lichid i2 de asemenea2 erau .olosite ca antidot5 9arbunculus sau ru3inul \U" numele acestea erau egal intre3uinate in Evul Mediu U /utea sur/rinde otrava oriunde ar .i .ost eaY/. Aa"numita 9/iatr- de 3roasc-$G ?toad"stone@ cunoscut- vechilor .armaciti su3 numele de bora>

sau stelon anuna i ea otrava /rin schim3area culorii5 Piatra aceasta2 care se mai numea i bu8oniies, era de .a/t un os de /ete .osil-2 .recvent in .ormaiile oolitice14$5 * alt- /iatrmagic-2 renumit- /entru virtuile sale an6idotice era be$oarul. in *e&crelum *ecretorum, ni se s/une c- 3e0oarul c e.icient im/o"iriva oric-rui .el de otr-vuri2 muc-turi sau ine/-turi5 9el care 3ea o licoare in care s"a amestecat /ra. de 3e0oar sca/- de la moarte2 iar otrava iese /rin trans/iraie5 ,ac- se /une P/ra. de 3e0oar /e muc-tura unui ar/e2 scoate otrava a.ar-2 iar dac- se 0virle in gura vi/erelor le su.oc-5 Aceast- /iatr- miraculoas-2 /reci0ea0- *ecretum *ecrelorum, se g-sete in 2 otrava er/ilor$G7V2 cu alte cuvinte2 in gura re/tilelor2 ca o adev-rat- 9/iatr- a er/ilor:5 Firete2 toate acestea a/arin legendei J 3e0oarul2 real, era un calculus com/us din .os.at de calciu i /-r2 care se g-sete in intestinele unor anumite oi2 ca/re i maimue orientale5 Piatra aceasta a cunoscut o e6traordinar- di.u0iune U *rient2 America2 Peru2 Euro/a i de .oarte multe ori se /unea2 ca antito6ic2 in vin !F5 * alt- /iatr- e.icientim/otriva muc-turilor de ar/e era aa"numitul serpentinN. Ideea c- er/ii /oart- /ietre scum/e in ca/ sau in gur- era atit de inr-d-cinat- in Evul Mediu i in &enatere incit muli c-l-tori euro/eni declarc- au v%$ut asemenea miracole5 Aa m-rturisete2 3un-oar-2 `ordanus )atalanus in Pale sale Mirabilia !escrip"ia ?circa 1$V#@2 Purchas in 3is 7il&grimes etc5 n. in Anglia2 se credea c- anumite /ietre de .orm- ser/entin- sint er/i im/ietrii de c-tre S.mta %ilda i S.inta Xe<na!;5 Fa/t este cideea /ietrelor er/ilor U" sim/l- e/av- degradata a unui mit str-vechi2 el insui o 9dramati0are: a iinor sim3oluri arhaice PUP a murit anevoie in contiina euro/eanmodern-5 intocmai du/- cum magia /ietrelor scum/a a .ost lichidat- a3ia la s.aritul secolului trecut2 de cind nes" 2$9 tematele nu mai sint admirate /entru e.iciena lor ocult- sau /entru 9/rinci/iul:41" din care deriv- U ci /entru .rumuseea lor" 'u este e6clus ca2 in istoria acestor legende2 s- .i intervenit i o3servaia em/iric-5 =un-oar-2 uneori se g-sesc in cor/ul unor anumii er/i unele concrescene tari i /ietroase5 'umeroase /ietricele ?calcuii@ sint scoase din .elurite animale i .olosesc ca antidot la otrav- sau ca leacuri /entru anumite 3oli$#5 Un scriitor 3i0antin a.irm- c- /ietricelele ?calcuii@ cin stru sint 3une contra o.talmiei J ier secreiile

/ietroase care se g-sesc intr"un l<n6 erau .olosite in antichitate im/otriva 3olilor de rinichi$I5 Ee0oarul medicinal /rovenea2 du/- cura se tie2 din ruminan.ce5 (re3uie totui samintim c- unecri avem dk"a .ace cu 9/ietre magice:2 cum este 3un-oar- alecto&via, care se g-sete2 du/a.irmaia lui Plinius ?SSS>II2 V$@ in ce/ul cocoilor i care are /ro/rietatea de a .ace invinci3il /e cei care o /oart-$25 )on.u0ia d4ntre asemenea calcuii de origine animal- i /ietrele /reioase /oate c- a contri3uit uneori la naterea unor legende5 'oi credem ins-2 s/ri7inii i /e numeroase e6em/le /aralele2 c- /rocesul a .ost invers 1 de la .antastic i mitic la 9concret4$ i em/iric5 )oncrescenele tsri i /ietroase2 care se intilnesc numai cite o dat- in cor/ul unor anumii er/i2 au 8ost descoperite pentru c% au 8ost c%utate acoloL i au .ost c-utate /entru c- se tia c- er/ii au nestemate in .runte sau in creier5 Medicina em/iric- ia .iin-2 in general2 du/- ce oamenii incetea0- de a mai crede in medicina magic-5 ,u/- ce incetea0- de a mai crede sau du/- ce c inter/retea0- greit2 ei caut- veri.ic-ri sensi3ile2 inventind o .armaco/ee real- in locul unor /lante de sim/l- valoare magic- UP tot aa du/- cum chimia a luat natere du/- ce s"a /ierdut sensul /rimordial al chimiei care2 aa cum am ar-tat aiurea$!2 nu era o tiin- em/iric-2 ci una s/iritual-2 o tehnic- mistic-5
'*(E1 15 +ucrul a .ost dovedit2 cu mai /uine e6em/le2 .irete2 inc- de (heodor =en0e<2 in /rimul volum din 7antchatantra ?+ei/0ig2 1YV9W2 //5 21!U21V5 25 Le FolAlore de France, voi5 II ?Paris2 19#V@2 /5 2#F5 2V#

!5 =5 +au.er2 Ghe !iamond. : *tudy in 9hinese and 3ellenistic 8olA&Lore ?Field Museum2 )hicago2 191V@2 //5 $#U $15 $5 _5 %2 ;ones i +5 +5 Xro/.2 Ghe FolA&tales o8 the Magyars ?+on"don2 1YY9@2 /5 +SI>2 citat de )os[uin2 Les contes indiens, /5 2V95 V5 +a0-r -ineanu2 Basmele romanilor ?=uc2 1YV9@2 /5 Y1$5 F5 Balades de la Ioumanie, p. X+>I5 5 P5 Se3illot2 Le FolAlore de France, voi5 II2 /5 $$! ).5 alte le"ginde2 ibid., //5 $$!U$$$5 Y5 F5 de Mel<2 Les lapidaires chinois ?Paris2 1Y9Y@2 //5 2! U2!Y5 95 85 F5 Xun02 Ghe Magic o8 HeFels and 9harms ?Philadel/hia2 +ondon2 191V@2 //5 22VU22Y5 1#5 -ineanu2 op. cit., /5 F!V5 115 S2 Fra0er2 Balder the beauti"ul ?ed5 III2 191!@2 voi5 I2 //5 1VU1F2 II, /5 !115 125 (e6te citate de )os[uin2 o/5 laud., /5 2F$5 1!5 _5 )rooRe2 Ghe 7opular Icligion and FolA&lore o8 1orthern India ?_estminster2 1Y9Y@2 voi5 II2 /5 1$!Us[5 1$5 Indische *priiclie ?II et52 St5 Peters3urg 1! #U1Y !@2 nr5 2YV# ?11Y#@2 ! ?22Y@ etc5 1V5 ;5 Ph5 >ogel2 Indian *erpent&Lore or the 1dgas in 3indu Le. gsnd and :rt ?+ondon2 192F@2 /5 2V5 1F5 Brihatsahit%, I>2 !!12 c.5 >ogel2 op. cit., /5 1Y5 ,es/re 9/iatra ar/ilor: in credinele indiene2 ve0i i Pen0er2 )cean o8 *lory ?+ondon2 I92$ i urm5@2 voi5 I>2 /5 2$V i nota 15

1 5 Ia@atarangini, I>2 !!12 c.5 >ogel2 op. cit, /5 1Y5 ,es/re 9/ietrele er/ilor: in credinele indiene2 ve0i i Ptn0er2 )cean o8 *tory ?+ondon2 192$ i urm5@2 voi5 I>2 /5 2$V i nota 15 1Y5 )os[uin2 op. cit., /5 2Y#5 (ot Philostrat ne s/une c- vr-7itorii de er/i2 du/- ce adorm re/tilele2 le taie ca/etele i scot nestematele J *dei She/hard2 Lore o8 #nicorn ?+ondon2 19!1@2 / 1!#5 &e.erinele autorilor clasici2 /rivind /ietre similare draconitei, au .ost adunate da _5 &5 %allida<2 )8 *naAe.stones ?studiu /u3licat in FolAlore i reti/-rit in voi5 FolAlore studies, ancient and modern, +ondon2 192$2 //5 1!2U1VV@2 /5 1V25 195 ;aco3 8rimm2 Geutonic Mythology ?ed5 engle0-@2 /5 1219 s[5 2#5 Xun02 o/5 cit., /5 22$5 9er/ii inl-nuii: a/arin unui alt sim3olism de care ne vom ocu/a alt- dat-5 215 ,5 85 =rinton2 Ghe 1yths o8 the Oeiv Torld ?ed5 (I(2 Philadel/hia2 1Y9F@2 /5 1! J +eLis S/ence2 Ghe Myths o8 the 1orth Indians T+ondon2 191$@2 /5 2$Y J ;5 Moone<2 Myths o8 Ihe 9heroAee ?_ashington2 199#@2 /5 29F s[5 J _5 `5 Perr<2 Ghe 9hildren o8 the *un ?ed5 II2 +ondon2 192 2 /5 $#1 J _5 &5 %allida<2 FolAlore studies /5 1!95 225 >r-7itorii &aro din 'oua 8uinee au o /iatr- dintr"un ar/e negru care /oate ucide /e oricine o atinge J Seligmann2 Ghe Melane&slan o8 British 1eF +uinea ?)am3ridge2 191#@2 //5 2Y2U1Y!5 _alter _5 SReat2 care a studiat credinele /o/ulare in leg-tur- cu .osilele considerate dre/t 9/ietre ale er/ilor:2 intr"un articol din FolA&Lore ?voi5 !!2 19125 //5 $VUY# 1 *naAestones and *tone Ghrinterbolts as sub@ect 8or systematic investigation0, a7unge la conclu0ia c- centrul acestor credine tre3uie .i6at in Euro/a i A.rica de >est ?/5 $@5

2V1

SReat se re.er-2 ins-2 e6clusiv la .osile5 )um vom vedea indat-2 noi credem c- asemenea credine au a/-rut mai tir0iu5 Ele deriv- din5 le;l gendele /ietrei er/ilor care2 la rindul lor2 au .ost /recedate de teme4; sim3olice arhaice 1 er/ii /-0itori ai su3stanei vitale i ai ier3ii nemuririi J smaragdul iuci.eric etc5 2!5 (e6t citat de )os[uin2 op. laud., /5 2FY5 9Preg-tirea ritual- a unui loc ii con.er- o realitate sacr-2 adic- il trans.orm- intr"un s/aiu sacru2 asemenea altarului sacri.icia@5 2$5 )os[4;in2 op. laud., /5 2F!2 citind A5 +andes2 9ontes et legendes unnamites ?Saigon 1YYF@5 ,e o3icei2 a.l-m de 9/iatra er/ilor: in 3asmele care .ac /arte din aa numitul 9ciclu al animalelor recunosc-"2 toare:5 2V5 >e0i re.erinele lui )os[uin2 op. laud., /5 2 2U !5 2F5 */5 laud., /5 2F2U2 25 2 5 %a0tland2 Ghe Legeni, o8 7erseus ?+ondon2 1YY$2 etc5@ anali"0ea0- un mare num-r de legende cu 3alauri in literatura /o/ular-5 ).5 )os[uin2 9ontes populaires de Lorraine, voi5 I5 ?Paris2 1YYF@2 /5 F# M urm5 Fra0er2 Ghe !ying +od, /5 Y2 19V2 etc5 2Y5 F5 _5 %aslucR2 9hristianity and Islam undeS& the *ultans ?*6I .ord2 1929@2 voi5 II2 /5 F$Y5 295 Asu/ra acestei semni.icaii a 9eroismului: n-d-7duim s- /u3lic-m in curind o lucrare s/ecial-5 !#5 %aslucR2 op. cit., /5 FV!2 nr5 1 J )os[uin2 Les contei indiens,, //5 2 #U2 22 vor3ete des/re 9/iatra er/ilor: in credinele medievale5 !15 %aslucR2 ihi(d. !25 %aslucR2 op. cit., /5 FV!2 /5 15 !!5 *5 She/ard2 hore o8 #nicorn, /5 1!15 !$5 ,an MacRen0ie2 Ghe In8ancy o8 Medicine ?+ondon2 192 @2 //5 2#YU2#9 !V5 M5 8aster2 Ghe liebreu version o8 the *ccretum *ecretorum ( in *tudies and Ge>tes, voi5 II ?//5 $2U91!@2 //5 !11

UY125 !F5 She/ard2 Lore o8 #nicorn, /5 12Y J Xun02 Ghe Maaic o8 HeFelsN //5 2#1U2$#5 ! 5 S5 Seligirsann2 !ie via5ischen 3eil und *chut$raittel ?Stuttgart22 192 @2 /5 2Y22 ve0i i /lana de la /5 2!25 !Y5 She/ard2 Lore o8 #nicorn, //5 29#U2915 !95 _5 _5 SReat2 *naAestones , //5 V!2 V$5 $#5 %allida<2 FolAlore studios, /5 1$25 $15 %allida<2 ibid. * anumit- /iatr- se .olosea2 in antichitate2 im/otriva o/htalmiei5 Aristot i Aelian ne dau cheia /rin care se /oateb e6/lica aceast- credin- J se s/unea2 anume2 c- dac- scoi ochii er/ilor2 ei cresc singuri Ia loc ?%allida<2 //5 1V#U 1V1@5 $25 (e6tul e citat i comentat2 laolalt- cu alte re.erine i 3i3liogra.ie2 de '5 M5 Pen0er2 Ghe 7entameroiie o8 +iambattista Basile 2Lon&don2 19!22 voi5 II2 /5 1#@5 $!5 :lchimia asiatic%, I2 =uc2 19!V J 4oga, //5 2V$U2 V5 .9MeteruI Manole:2 an I2 nr5 VUF2 iunie U august, :?@?, p. :LBJ::.

,EM*'*+*8IE I',IA'h I * +E8E',h &*MA'EAS)h

,5 /ro.esor >aleriu =ologa2 cunoscutul istoric al medicinii de la Universitatea din )lu72 a /u3licat acum ciiva ani o mic- monogra.ie interesind deo/otriv.olRlorul2 etnogra.ia i istoria medicinii 1 La.mashtu&Oarina&*a.mca ?=i3lioteca Medico"Istoric-2 nr5 J )lu72 19!V2 19 /5@5 )u /atru ani mai inainte2 d5 >aleriu =ologa comunicase s/ecialitilor re0ultatele cercet-rilor sale intr"un articol din revista 9;anus: ?19!1@ 1 'on der habylonischen Labartu iiber arab. Oarina $um OranAheitsbe&gri@8 *amca in der rum(dnischen 'olAsmedi$in ?e6tras de 1F /agini2 cu V /lane2 in a.ar- de te6t@5 Pro.itind de studiul d"lui /ro.esor '5 )arto7an asu/ra legendei S.intului Sisinie 29%r"ile populare in literatura romaneasc%, voi5 I2 /5 1$VU 1VV2 =uc2 1929@ i de cercet-rile orientalistului %5 A5 _inRler 2*atomo und die Oarina, Stuttgart2 19!1@2 d5 >aleriu =ologa a incercat s- reconstituie istoria demonului .eminin Samca ?Avestia2 ari/a Satanei@2 de la /rototi/ul meso/otamian +a" mashtu ?citit /in- la o vreme2 greit2 +a3artu@2 /ina la trans.ormarea lui intr"o noiune nosologic-2 un nume de 3oal-2 in credinele actuale ale /o/orului roman5 +egendele Avestiei2 ari/a Satanei U demonul care .ura /runcii sau /rovoca avorturi U i ale S.intului Sisinie ?Sisoe@2 /rotectorul lehu0elor l al tinerelor mame2 sint .oarte r-s/indite2 atit in .olRlcrul /o/oarelor mediteraneene i sud"est euro/ene2 cit i in c-rile lor /o/ulare5 %asdcu i dr5 8aster au

incercat2 la noi2 s- sta3ileasc- cele dintii .iliaii5 ,5 /ro.5 1. )arto7an a com/letat in.ormaia U /e cit este cu /utin- in 3i3liotecile romaneti U i a scris o 3un-2 dei succint-2 monogra.ie asu/ra S.intului Sisinie5 ?Pro.it-m de acest /rile7 /entru a indre/ta cateva greeli de ti/ar strecurate in 9%r"ile populare J la /5 1V#2 studiul lui X5 FranR2 intitulat =u habylonischen BeschForungste>ten, a a/-rut in 9Qeitschri.t .ur Ass<riologie:2 voi SSI`2 /5 1V U 22$2 nu in voi5 SSIS5 cum este indicat in te6tJ la /5 1VV J studiul i traducerea lui &5 =asset U nu 9+^ U intitulat LeD legendes de *. Gertag et de *. *ousnyos, s"a ti/-rit in voi5 II din 9+a %aute Science:2 nu in voi5 I5@5 (re3uie s- m-rturisim c- /ro3lema aceasta a demonului .eminin r-/itor de co/ii i a S.intului care o 3iruie la lu/t-2 /ro3lem- studiat- cu atita com/eten- de d"nii /ro.esori '5
2V!

)arto7 an i >5 =ologa2 are o im/ortan- mai mare decit /are la /rima vedere5 'u este vor3a numai de o legend- /o/ular- i de un anumit .olRlor medical gre.at /e o anumitdemonologie5 +egenda aceasta are o via- U du/- cum m-rturisete d5 >5 =ologa U e6trem de veche5 &areori ni se iniim/l- s- ni se transmit- cu atita /reci0ie i /rin atitea documente o credin- /o/ular- .oarte r-s/indit-2 care s-"i ai3r-d-cinile in demonologia 3a3ilonian-5 )ercetindu"se mai cu luare"aminte materialul com/arativ UP indeose3i documentele /rivitoare la +amashtu U s"ar /utea a7unge la re0ultate mai /recise i nu numai relativ la transmisiune, ci mai ales in ceea ce /rivete modi8icarea structurii morale a acestei credine /o/ulare5 >om vedea2 la s.iritul acestor note2 c-2 intr"o atit de umillegend- i intr"o atit de mediocr- demonologie2 se r-s.ring totui dominantele culturii care a creat"o sau a im/rumutat"o5 Pro3lema ar merita2 in orice ca02 s- .ie reluat-2 mai ales c- o sum- de studii im/ortante asu/ra lui +amashtu au sc-/at celor doi valoroi cercet-tori2 d"nii /ro.esori 1. )arto7an i >5 =ologa5 S- not-m /e cele indis/ensa3ile 1 X5 Frai6R2 Babylo&nische BeschFoGungsrelie8s ?+ei/0ig2 19#Y@2 (hureau ,angin2 Iituels et amulets contre Labarlu ?9&evue d4Ass<riologie:2 19212 voi5 S>II2 /5 1 1 s[5@J _allis =udge2 :mulels and *upers&titions ?*6.ord2 19!#@2 /5 1#$U12! J M<rhman2 !ie Labartu C Ge>te ?9Qeitschri.t .ur Ass<riologie:2 voi5 S>I2 /5 1$1

U2##@ J )harles F5 ;ean2 Le peche che$ Ies Babyloniens et Ies :ssyriens ?&oma2 192V@2 /5 $1 s[5 )iteva documente /reioase in articolul lui 8eo5 P5 85 So3h<2 9ustoms and superstitions o8 the Egyp&tian./ connecte% Fith pregnancy and childbirth 9Ancient Eg</t:2 19222 /5 9U1F@5 Am amintit toate acestea ca s- su3liniem im/ortana monogra.iei d"rului ;ean Fillio0at1 Etude de demonologie indie nne. Le Oum%ralantra de I$vana et Ies te>tes paralleles vidiens, tibetains, chinois, cambodgien et arabe ?Paris2 19! 2 >e192 /agini2 V# .r52 ed5 Paul 8euthner@5 F-r- a ne /rivi direct2 lucrarea aceasta a indianistului .rance0 /oate .i consultat- cu .olos de medicul"istoricul i .olRloristul roman5 Este o veche convingere a noastr-2 /e care nu o3osim s"o m-rturisim in orice im/re7urare similar-2 c- atit .olRlorul cit i literatura /o/ular- scris- au considera3il de citigat de la orientalistic-5 +-sind la o /arte valoarea unic- /e care o are meta.i0ica oriental- U toate celelalte tiine 9/ro.ane:2 toat- erudiia i cultura romaneasc- ar .i im/ros/-tate i .ructi.icate
2V$

de o temeinic- cunoatere a *i6cntului5 ,u/- moartea lui %as"deu i du//lecarea lui 8astcr2 erudiia romaneasc- a avut leg-turi tot mai su/er.iciale cu orientalistic-5 Indi.erena aceasta .a- de orientalism a sterili0at o sum- de e.orturi onora3ile ale erudiiei romaneti5 +insa 3i3liotecilor s/eciale silete /e savanii cei mai 3ine in.ormai s- recurg- la i0voare de muia a doua2 sau s- le ignore0e cu des-virire5 ;ean Fiilio0at este doctor in medicin- i e cunoscut /rin"tr"o sum- de studii si articole asu/ra medicinii2 cosmologiei i 3iologiei indiene5 A cercetat citeodat- anumite .enomene vogice din /unct de vedere medical5 Elev alD lui S<lvain +evi si al lui ;ules =loch2 dr5 Fiilio0at a des/rins de la maetrii s-i tehnica /recis- a .ilologiei orientale5 (otodat-2 de la aceiai maetri a inv-at c- Asia e o mare unitate cultural- i c- o singur- lim3- este insu.icient- /entru cercetarea chiar a unui sector din aceastunitate5 ,e aceea2 /e ling- lim3a sanscrit-2 dr5 Fiilio0at dovedete o cunoatere a ti3etanei i a tamelei5 Erudiia aceasta lingvistic- il a7ut- mai ales intr"o cercetare ca cea de .a-2 in care ii /ro/une sstr-3at- nu culmile s/iritualit-ii indiene2 ci .luviile o3scure ale mentalit-ii /o/ulare5 Ouvi%ratanira este un mic ti atat de medicin% demoniac-2 in care o3servaiile i /rescri/iile /ro/rlu0is medicale a/roa/e c- nu au nici un rol J in schim32 demonologia si /racticile

magico"rituale au aici roluA de .runte5 Este vor3a in acest mic te6t /o/ular de toi demonii .eminini care atac- noii n-scui5 Se indic- sim/tomatologia /osesiunii i ceremoniile anti"demo"niace care tre3uie inde/linite ca s- .ie gonit demonul5 ,e alt.el2 sim/tomatologia este2 du/- cum remarc- i Fiilio0at ?/5 19@2 de o des-virit3analitate5 ,ar2 ad-ug-m noi2 este aceeai sim/tomatologie /e care o intilnim in .olRlorul romanesc2 cind e vor3a de 3oala Samca2 sau in te6tele sumare 3a3iloniene5 9)o/iii cu/rini de acest spirit ca/-tun .el de circel la stomac2 care ii .r-mint- /rin in-untru i ii 0gircete atit de tare c-"i .ac ghem i le duc /icioarele la gur-:2555 9li se sucesc miinile sau /icioarele2 se incruciea0-2 li se strim3- .-lcile555: ?Marian2 citat de '5 )arto7an2 /5 1V2@5 +amashtu chinuie tot aa co/iiiJ li se 0gircesc mem3rele2 tendoanele le sint smulse2 au .e3r-2 a/oi sint 0giliii de .rig2 etc5 ?FrancR2 Babylonische BeschForungsrelie8s, /5 s[52 etc@5 In Oum%ratantra sim/to"mele sint asem-n-toare 1 co/ilul 9dilatochii2 are convulsii:2 9strange /umnul2 i/-2 /rivete in aer:2 9se 0vircolete:2 si se 2VV

indoaie gitul:2 9nu mai m-ninc-:2 9se agit-:2 /are /arali0at2 etc5 ?Fillio0at2 op. cit., $U1Y@5 (e6tul indian vor3ete de uns/re0ece 9mame: ?m-trR-@ care 9a/uc-: /runcul5 ,es/re aceste 9mame: Ourn%ratantra nu s/une nimic2 dar din alte te6te /aralele i din credinele /o/ulare indiene2 anali0ate de dr5 Fillio0at2 e uor de ineles c- ele a/arin aceleiai considera3ile clase de demoni .eminini2 din care .ac /arte M-ri<ammai2 )ital-2 9)ele a/te surori: etc5 Ma7oritatea acestor divinit-i minore a/arin .ondului autohton2 /re" arian2 ele .iind mai ales adorate in Sudul Indiei5 'i se /are interesant de relevat c9iconogra.ia: demonului meso/otamian +amashtu cu/rinde o seam- de elemente animale ?are dini de m-gar2 un mem3ru de /anter-2 url- ca un leo/ard2 ine er/i in miini2 /ie/tul ii e mucat de un ciine i de un /orc etc5@ U iar intr"un te6t indian2 :st%ng%hr%aya ?Fillio0at2 /5 $F s[5@2 sim/tomatologia /osesiunilor /-strea0-2 intr"o .orm- alterat-2 elemente animale5 Pruncul 9a/ucat: de aceti demoni are2 du/- im/re7ur-ri2 un miros de a/2 i/- ca un ciine2 miroase ca un vultur2 ca un

cor32 ca un /ete etc5 ,e asemenea2 /ar a .i i alte asem-n-ri2 mai /recise2 intre tradiia 3a3ilonian- i cea indian-5 E6orcistul meso/otamian stro/ete co/ilul 3olnav cu a/3inecuvantat-2 luat- la con.luena a dou- riuri sau canale ?)harles ;ean2 Le milieu bi&bli5us avani Hesus&9hrist, voi5 III2 Paris2 19!F2 /5 !9Y@5 (ot cu a/- 3inecuvintatse im3-ia0- co/ilul i in India ?Fillio0at2 /5 1 2 etc@5 in India 2op. cit., /5 1 2 /5 9Y etc@2 se .-cea din lut 22da la douriuri:2 sau din .-in- de ore02 o 9/-/u-: ?imaginea demonului@5 in Meso/otamia2 de asemenea2 se .-cea din argil- imaginea demonului +amashtu ?M<rhman2 Labartu U Ge>te, /5 1V# etc@5 Amulete cu numele s.intului Sisinie i2 mai ales2 cu toate numele demonului2 se g-sesc in Egi/t i in alte /-ri ale *rientului a/ro/iat ?=udge2 :mulets and *uperstitions, /5 1#$ s[5@5 *3iceiul s"a transmis i in -rile romaneti ?)arto"7an2 op. cit., /5 1V1@5 ,r5 Fillio0at nu se ocu/- decit de documentele indiene sau de cele in direct- leg-tur- cu India2 de a c-ror origine sintem siguri5 Pro3lema eventualelor relaii intre +amashtu i demonii .eminini indieni nu se intalnete2 nici m-car /rin alu0ii2 in erudita sa monogra.ie5 (otui noi credem c- atit de"monologia indian- cit i cea meso/otamian- au un i0vor comun5 Asem-n-rile dintre +amashtu i nenum-ratele m-trR-s indiene sint /rea multe ca s- .ie intim/l-toare5 A/oi2 ince/ a ii cunoscute ast-0i o seam- de leg-turi /rotoistorice i istorice
dintre India i ara celor dou- .luvii ?c.5 i cartea noastr- 4oga. Essai sur Ies origines de la viysti5ue indienne, /5 29$ s[5@5 Atit in ceea ce /rivete cultele /o/ulare ?i2 deci2 si demo"noiogia@ cit i in ceea ce /rivete arhitectonica2 /ar a e6ista leg-turi organice intre India i =a3ilonia5 '-d-7duim srevenim cunnd asu/ra acestei .ascinante /ro3leme5 ,eocamdat-2 sa amintim c- chiar in ritualul vedic2 de cea mai 3un- tradiie indo"arian-2 s"au desco/erit anumite relaii /recise cu ritualele 3a3iloniene ?c.5 >>5 F5 Al3right si P5 E25 ,umont2 : parallel betFeen &indic and bcibylonian sacri8icai ritual, 9;ournal o. tho American *riental Societ<:2 19!$2 /5 1# U12Y@5 ,r5 Fillio0at2 urm-rind /re0ena acestei Ouiri%ralantra in .oarte multe tratate medicale2 are gri7- s- ne asigure c- medicina indian- nu se reduce in nici un ca0 la aceste te6te

demoniace5 )hiar atunci cind e vor3a de maladii mentale autentice2 medicina indian- nu .ace u0 de 9demoni: 2op. cit., /5 2 @5 In ceea ce /rivete maladiile in.antile2 A<urveda ?medicina tradiional- indian-@ 9admet volontiers2 a cote des ele"ments [ui lui sont /ro/res2 des iheories et des /rescri/tions [ui2 /our se cacher sous une livree medicale2 n4en laissent /as moins discerner [u4elle sont etrangeres2 au .ond2 a la medi"cine2 et tiennent a la tradition religieusc: ?/5 !9@5 9,emonii: care 9a/uc-: in.antii se intalnesc chiar in te6te medicale cele3re2 ca 9araAa i *ushruta 2op. cit. $F@5 S"ar s/une c- tradiia /osesiunii in.antile este atit de trainic-2 ineit chiar cei mai severi medici sint silii s"o acce/te in tratatele lor tiini.ice5 Autorii medievali incearc- s- renune la demoni in descri/ia i tratamentul maladiilor in.antile5 9+a tendanec naturelle des auteurs est 3icn de se de3arasser le /lus /ossi3lc des demons dont l4intervention eontredit Ies /rinci/es de la science medicale [u4ils e6/osent2 toutc.ois la cro<ance en cette intervention e.ait tro/ tenace /our [ue Ies anciens te6tes ne l4aient /oin.c accueillie et le res/ect des anciens te6tes etait lui"meme tro/ com/let /our [u4on ait 7amais /u l4ecarter a .ait J elle ne ces" sait d4ailleurs /as d4etre vivace en dehors de la tradition medicale: 2op. cit., /5 F!@5 )a s- ne intoarcem la demonii .eminini r-/itori de co/ii2 cste semni.icativ ca0ul 0eiei %armi2 atit de cele3r- in 3uddhism5 ,u/- legende2 acest demon a c-/-tat2 prin 8aptele ei bune dintr"o alt- via-2 dre/tul de a suge singele co/iilor ?Fillio0at2 op. cit., 1V#@5 ,e alt.el2 i ali demoni indieni i"au c-/-tat /uterile lor demonice /rin .a/tele lor meritorii2 /rin magia 9.a/tei 3une:5 Am-nuntul acesta ne a7ut- sa inelegem ade"
2V
J:

Mo"terul Manoie

v-rata structur- a demonologie1B indiene5 S- nu uitam ?Fillio0at2 op. cit., /5 1V9 s[5@ c- demonul &Svana2 cel caro a r-/it /e soia lui &ama i a dus"o in insula +anRha ?)e<lan@2 este /resu/usul autor al te6tului Ourn%ratantra J Un demon2 autor al unui tratat de a/-rare a co/iilor B ,ac- ne amintim insca cel mai odios monstru de origine vedic-2 >rta2 devine in anume te6te vishnuite un 3rahman eminent2 cei mai leal r-03oinic i chiar un s.int U inelegem c-2 in India2 3inele i r-ul 9ne sont [ue des a//arenc65H o//osces [ui voilent Ia &ealite uni[ue:5 in alt- /arte2 vor3ind des/re am3ivalena sim3olurilor indiene2 am avut /rile7ul s- /unem in lumin- du3la .uncie U de

93ine: i 9r-u: U a ar/elui5 Intr"adev-r2 in orice .orm- de s/iritualitate indian-2 intilnim e.ortul acesta de a de/-i dualismul2 de/-ind i to/ind hotarele2 /ro/oriile2 contrariile5 Este cu atit mai interesant ca0ul demonului &iI vana2 cu cit aici e vor3a de o 9o/er- /o/ular-: J /o/ular-2 evident2 nu in originea i semni.icaia ei2 ci /rin aderena nemi7locit- a maselor5 India se dovedete2 aadar2 9monista: nu numai cind .ace meta.i0ic- ni ShanRara i 'Ig-r7una \U ci chiar atunci cind se a/-rde demoni i .ace vr-7i5 Acele nenum-rate m-trRas2 care sint 22mameu i au in.inite nume2 sint l%udate, ea2 /rin magia laudei i a ritului2 s- nu 9a/uce: in.antul5 S"ar /utea vor3i2 .irete2 de 55su/erstiie142 dar chiar i aceastsu/erstiie are in India o structur- s/eciala2 alta de"cit in Meso/otamia sau lumea cretin- r-s-ritean-5 +amashtu este gonit- in mare2 ca i Avestia2 ari/a Satanei5 Siintul Sisi"nie se lu/t- cu A vestita ?Samca etc@2 o r-/une i o silete s-"i s/un- numele i s- nu se a/ro/ie de locul unde sint scrise aceste nume5 E6ist- i aici magie PU dar e6ist- in acelai tim/ dualism, lu/t- intre =ine i &-u2 intre un S.int ?c-ruia i te rogi@ i un ,emon ?de care i"o team-2 i /e care il inde/-rte0i2 il trimii in mare@5 ,ualismul acesta cretin2 lu/ta intre S.int i ,emon2 n"a .ost /ro3a3il totdeauna atit de net5 intr"o legend- etio/iana2 demonul este chiar nora s.intului Susnvos2 numit- Uer0elia ?&asset2 La 3aute *cience, I2 /5 !V1@5 Ur0elia omoar- chiar co/ilul .ratelui s-u i Susn<os se roag- iui Isus )hristos s-"i dea atita /utere ca s-"i ucid- sora5 intr"adev-r2 cu a7utorul lui )hristos2 Susn<os str-/unge cu sulia /e Uer0elia i"o omoar-555 'i se /are c-2 in aceast- variant- destul de veche a legendei2 se intrevede conce/ia tradiional- a originii comune a S.intului i ,emonului5 Fratele i sora2 3inele i r-ul au /ornit din aceeai tul/in-5 +egenda cretin- a dramati0at
2VY

aceast- origine a =inelui" i &-ului2 iar "mai tir0iu a uitat"o5 in a/ocri.ul etio/ian2 Susn<os lu/t- )u soru"sa Uer0elia U In legendele Avcstiei2 Sisinie lu/t- cu Avestia /entru caceasta omorlse i inghiise co/iii surorii sale2 Melentia5 )u cit trece tim/ul2 cu citit dualismul este mai a/rig i i0voarele =inelui i &-ului mai de/-rtate intre ele5 in India2 dim/otriv-2 nu numai c- nu e6ist- un con8lict intre =ine i &-u2 dar e6ist- chiar o con.u0ie5 ,ac- s"ar mtea dovedi cumva coriginea acestui .enomen .eminin este in Meso/otamia2 a/oi istoria 9vieii: demonului este cu totul alta

in India declt in *rientul cretin5 Fiecare /o/or aZimilindu"i legenda sau creind una asem-n-toare2 i"4i dat o anumit- structur-2 in con.ormitate cu /ro/ria sa structur- s/iritual-5
E9&evista Iun%a$iilor Regale+, an. I3, nr. :J ?dec@2 :?@P, p. FEE&FE?2.

IS(*&IA ME,I)I'II I' &*MA'IA

9Societatea &egal- &oman- /entru Istoria Medicinii: a inut !a i7 a/rilie 19!tM o edin- solemn-2 in cinstea oas/eilor str-ini venii la =ucureti cu /rile7ul )ongresului Internaional al Istoricilor5 Acei ciiva savani cu renume euro/ean UP /rintre care tre3uie sa insemn-m in /rimul rind /e /ro.esorul :ldo Mieii, secretarul /ermanent al Seciei de Istoria tiinelor de la )entrul Internaional de Sinle0U au /utut cunoate aMi.:l indea/roa/e ceea ce se lucrea0- in &omania in. aceasta direcie5 Xenumeie cercet-torilor romani in istoria tiinelor a trecut demult hotarele -rii5 =r5 >5 8omoiu U autorul acelei grandioase monogra.ii2 ,iO4 istoria medidnei i a invu"%m.intului medical in IoF>inia ?=ucureti2 192!@ U a .ost ales /reedinte al Societ-ii Internaionale de Istoria Medicinii 1 dr5 >aloriu =ologa2 /ro.e"5or de istoria medicinii la Universitatea din )lu7 i autor a nenum-rate monogra.ii i studii asu/ra trecutului medical romanesc2 im/reun- cu P5 Ser"gescu2 /ro.esor de matematici la Universitatea din )lu72 re/re0int- de mai muli ani &omania in )omitetul Internaional \ie Istoria tiinelor5 Atit edina solemn- a 59Societ-ii &egale &omane /entru Istoria Medicinii4: cit i a/ariia /rimului volum din vasta 2V9

o/er- a d"lui Pom/ei 8h5 Samarian2 intitulat- Medicina l 8armacia in trecutul romanesc, ne dau din nou /rile7 de a discuta activitatea mcdico"istoric- din &omania5 Interesul /entru .olRlorul medical i istoria medicinii romaneti durea0la noi de multvreme5 +-sind la o /arte memoriul lui A5 Pa/ado/ol")alimach2 des/re 7edaniu !ioscoride i Lucia :puleiu ?=ucureti2 1Y Y@2 in care sint adunate cele dintii in.ormaii asu/ra 3otanicii medicale daco"gctice U s"au /u3licat2 la intervale destul de scurte2 citeva monogra.ii care au /reg-tit drumul sinte0elor de mai tir0iu5 Pot .i ast-0i consultate cu .olos 1 Medicina babelor de ,5 P5 +u/acu ?=ucureti2 1Y9#@ J Istoria natural% medical% a poporului roman de '5 +eon ?=ucureti2 19#!@ J Medicina poporului de 8r5 8rigo"riu"&igo ?=ucureti2

19# @ J Boli i leacuri de (udor Pam.ile ?=ucureti2 191$@ J *upersti"iile poporului roman de 85 (5 )iauanu ?=ucureti2 191$@ J 9ontribu"iuni la etnogra8ia medical% a )lteniei de )h5 +augier ?)raiova2 1P2V@ U ca s- nu mai menion-m Istoria igienei in Iomania de dr5 Feli6 ?=ucureti2 19#!@ J Medici i medicina in trecutul romanesc de '5 iorga ?=ucureti2 1919@ sau monogra.iile mai s/eciale /u3licate in ultimii cincis/re0ece ani de dr5 8h5 Q5 Petrescu2 >aian5 =ologa si alii5 * mare in.luen- a avut2 in cercurile medicale2 /u3licarea magni.icului 9orpus al d"ruiui 8omoiu5 Istoria medicinii n&d mai .ost /rivit-2 cel /uin o.icial2 ca o disci/lin- inutil- i netiini.ic-5 Al-turi de activitatea d"rului 8omoiu2 un s/ri7in e6ce/ional a g-sit istoria medicinii in doctorul ;ules 8uiart2 savant enciclo/edist i organi0ator .-r- /ereche2 care a creat micarea medico"istoric- de la )lu72 unde a .ost /ro.esor de la 1921 /in- in 19!#5 Pro.esorul 8uiart2 im/reun- cu elevul s-u >aleriu =ologa2 a .undat la )lu7 Institutul de \Istoria Medicinii, Farmaciei i de Folclor Medicinal, in care actualul director U /ro.esorul dr5 >5 =ologa U a adunat o 3ogat- 3i3liotec- i un /reios material documentar5 )ursul de istoria medicinii de la Universitatea din )lu7 i Institutul de Istoria Medicinii au deschis drumuri noi acestei disci/line in 4&omania5 Qeci de studeni urmea0- in .iecare an /relegerile i in .iecare an se trec la )lu7 numeroase te0e de istoria medicinii5 Institutul organi$ea$% munca de adunare a materialului medico"istoric2 d- directive de lucru2 susine i /romovea0in cercuri cit mai largi de cercet-tori interesul /entru aceastdisci/lin-5 ,irectorul Institutului, /ro.5 dr5 >5 =ologa2 a /u3licat /in- ast-0i a/roa/e o sut- de monogra.ii2 3rouri i articole U multe din ele in reviste s/eciale din str-in-tate U .ie
2F#

ssu/ro trecutului medical din inuturile romaneti2 .ie asu/ra /ro3lemelor generale ce /rivesc istoria medicinii5 Pro.5 dr5 >5 =ologa are incontesta3ilul merit de a .i incercat U de mai multe ori si in studii /u3licate

in mai multe lim3i U s- 7usti.ice .uncia cultural- i creatoare a Istoriei medicinii5 Am avut /rile7ul sm- ocu/i in alt- /arte des/re /osi3ilit-ile unui nou umanism 3a0at /e istoria tiinelor2 dis"eulind indeose3i activitatea iui 8corge Sar ton2 cel mai erudit i cel mai /ersonal ginditor /e care ii are ast-0i aceast- disci/lin-5 ,r5 ` 5 =ologa acce/t- argumentele lui Sarton si ie com/letea0- cu documente dnM istoria medicinii5 Ultima sa contri3uie doctrinar- este #niversitas litterarFn und Tisscnscha8tsgeschichie 2in 9A3handlungen 0ur 8eschichte der Me"di0in und der 'aturLissenscha.ten:2 %e.t 2 =erlin2 19!V@5 (re3uie amintite ins- si alte circva scrieri in leg-tur- cu aceeai /ro3lem- 1 9n$a medicinii i sinte$a istoric% ?9)lu7ul medical:2 1 noiem3rie 19!! J traducere engle0- in 9Medical +i.e:2 a/rilie ! 9!V@ J Inv%i%mlntul istoriei tiin"elor in universit%"i T)lu72 19!#2 95+ucr-rile Intiiului )ongres al 'aturalitilor din &omania41@ J Istoria medicinii i a tiin"elor, noul umanism, sinte$% 2m 98indirea:2 an SI>2 nr5 F@5 in toate aceste studii se de03ate aceeai /ro3lemca/ital- 1 /osi3ilitatea de a crea un nou umanism 3a0at /e istoria tiinelor5 Solidari0area s/iritului uman in e.orturile lui c-tre cunoatere /oate alc-tui temelia unei noi valori.ic-ri a tiinelor i unei noi conce/ii asu/ra omului Istoria medicinii s"ar /-rea2 la /rima vedere2 c- nu e chemat- s- 7oace un rol de .runte in acest nou umanism5 )entrul de greutate ar c-dea /e matematici i tiinele .i0ico" naturale5 )u toate acestea2 istoria medicinii aduce considera3ile senieii /entru inelegerea ca/acit-ii mentale a unei e/oci sau /entru delimitarea /recis- a unui 9stil:5 ,ac- n"ar .i de"cit e6em/lul /ro3lemei si.ilisului si in.luenele sale asu/ra mentalii aii euro/ene U i inc- ar .i destul5 9Precum ciuma a im/rimat un caracter anume mentalit-ii medievale2 sum3ru2 meta.i0ic2 ast.el si.ilisul a schim3at in multe .elul de gindire a umanit-ii moderne5 Ivirea sa a inriurit adinc m-surile administrative si legislative ale autorit-ilor2 dar mai ales a schim3at /ro.und mentalitatea modern- in ceea ce /rivete viaa se6ual- si mani.est-rile ei5 )u /rivirea i cunoaterea si.ilisului a dis/-rut naivitatea conce/iilor des/re viaa se6ual-2 ingenuitatea i naturaleea care din antichitate au dominat /in- in tim/urile renaterii:5 ?>5 =ologa2 !in istoria si8ilisului, )lu75 19!12 /5 V @5 %5 Sigerist i X5 Sudho. au /us in 2F1 lumin- relaiile organici1 dintre o e/oc- istoric- i maladia caro o domin-5 )once/ia /e care .iecare

e/oc- istoric- mI"N; ]acut"o des/re om /oate .i mai lim/ede /reci0aii cercatind istoria mc";icinii5 ;ntr"o anumit- e/oc- e6ist- boala U in alt- e/oc- istoric- e6isl- numai bolnavi. Asist-m ast-0i2 in medicin-2 la o reintoarcere la hi/ocratism5 Fa/tul acesta are o semni.icaie /e care numai .ilo0o.ia culturii o /oate desci.ra In toate im/licaiile oi5 Pretutindeni se o3serva ast-0i o intoarcere ia o coa"ce/ie unitari organic- a omului5 'oul hi/ocraiism U aMa mm a ar-tat /ro.5 A5 )astigiioni in # orienta mento ncotppo&cratlco dei pensiero contemporanco ?(orino2 19!!@2 i doctorii ' =ologa i >5 85 Mateescu intr"un studiu din 9)lu7ul medical:2 1 iulie 19!$ U reg-sete unitatea omului5 )once/iile 3acteriomor.ice de la s.iritul :veacului trecut i ince/utul veacului nostru se .undau /e o vi0iune atomic- si di.u0- a 25omu";ui: J vi0iune care cores/unde intocmai 9stilului44 im/resionist2 dominant in acea vreme5 In ultimele decenii2 singele alra" iia din nou aienia medicinii5 )eea ce se numete 9neoumorhm modern: este2 de .a/t2 o intoarcere la /rinci/iile hi/ocral+"e5 9intr"adev-r2 /atologia modern-2 3arat- /e .i0iologia de a0i ai /e /atologia umorilor2 indeose3i a singelui2 medii in care se /etrec cele mai im/ortante .enomene ale vieii \ imunitatea2 servo"vaccinotera/ia2 endocrinologia2 derivaia i revulsia reluate ca mi7loace tera/eutice2 emisia ele singe2 7n.irmind /atologia s4olidist-2 celular- a lui =ichat i >irchmv2 ce sint altceva dccit vechile /rinci/ii umorale h7/ocratice altoite eu re0ultatele /rogresului tiinei O4N ?,r5 >5 85 Matee5scu2 9)lu7ul medical:2 1 iulie ;9!$@5 If@eo"hi/oerOtismul nu oG te num5ii o metod- de cercetare medical-2 ci i un nou .el de a valori.ica omul2 de a"1 situa in mi7locul vieii organice5 Iat- de ce istoria medicinii2 de/arte de a .i o disci/lin- inutil- si seac-2 /oate aduce reale servicii noului umanism al veacului nostru5 Ast-0i2 cind centrul de greutate cade din nou /e om U /e omul autentic2 viu2 unitar U istoria medicinii ne /oate /re0enta2 mai /recis decit tiinele naturale2 icoana /e care omul i"a .-cut des/re sine in descursul 1 im/urii or5 )it de strins legate se a.lau odinioarmedicina2 morala ^i .Mote"riologia U ne"o dovedesc nu numai documentele de medicin- magic- si religioas-2 nu numai terminologia medical- a gnosticilor2 3uditilor i taoitiior2 ci i anumite re.orme s/irituale care au in.luenat /ro.und viaa social- a continentului nostru i a Asiei a/ro/iate5 Ar tre3ui s- se studie0e mai sistematic leg-turile dintre /redicaia lui Qarathustra i

conce/ia omului ca un misionar al luminii2 al s-n-t-ii i al -iZ

2F2

conce/ie care a in.luenat enorm toat- viata s/irituala a omenirii civili0ate eurasiene G5 ,u/Qarathu2stra2 s-n-tatea i munca2 .ericirea i 3og-ia sint virtui o3ligatorii2 /entru c- numai /rin trium.ul lor in omenire va /utea trium.a =inele2 ,umne0eul adev-rat5 Ahura Ma0da2 '5 Soder3lom i A5 Meillei au /us demult in lumin- leg-turile dintre re.orma lui Qara"thustra i agricultur-5 Pro.etul se adresa in s/ecial clasei agricole iraniene2 lucr-torilor legai de /-mint care1 su.eriser- atita din /artea 9cotro/itorilor norman0i:5 22=inele: i 9lumina: erau 7ii itrlnsa leg-tura cu munca agricol- \U i )U toate virturile sau consecinele ei 1 s-n-tatea2 3og-ia etc5 Aceeai valoare su/rem- acordat- s-n-t-ii o intilntm i ia 52s-racii lui Israel442 micare mesianic- iudaic-2 in care 3og-ia agricol- i .ericirea tru/ului s-n-tos erau considerate ca .a/te 3une o3ligatorii5 ,in /redicaia lui Qarathus.ra /ornesc nenum-rate i0voare s/irituale care au alimentai tim/ de o mie de ani lumea medite"ran- i asiatic-5 Medicina i gno0a mergeau min- in min-5 )or/ul i s-n-tatea2 3olile i durerile tru/eti toate acestea erau /use in leg-tur- cu /rinci/iile /rimordiale ale =inelui i ale &-ului ale +uminii i intunericului * nou- conce/ie a omului ia .iin-2 in care 9s-n-tatea: i 9medicina: 7oac- un rol de .runte555 Micarea medico"istoric- de la )lu72 condus- ast-0i de /ro.5 dr5 >5 =ologa2 are ins- de re0olvat /ro3leme locale2 inainte de a /orni la drum c-tre marile sinte0e2 in care istoria medicinii sa se trans.orme intr"un instrument al .iloso.iei culturii5 (re3uie s- recunoatem cnoi2 romanii2 inrrind .oarte tir0iu in cercul de lumin- al medicinii tiini.ice2 documentele cele mai interesante din trecutul nostru medical a/arin .olclorului i etnogra.ici5 Medicina /o/orului i .olclorul medical "sint mult mai semni.icative decit o/era cut-rui medic de la ince/utul veacului trecut5 * vi0iune organic- i /e alocuri /ersonal- a omului be desco/er- numai in medicina /o/ular-5 Avem aici de"a .ace cu credine i su/erstiii care tr-iesc mii de ani /e 77-mintul romanesc5 )unoscindu"le2 desci.rindu"le2 lu-m con"1aet cu viaa su.leteasc- a str-moilor notri i /oate i03utim sdes/rindem anumite valori s/irituale ina/oia vr-7itorilor i a leacurilor 3-3eti5 Medicina /o/ular- .ace /arte dintr"un intreg2 dintr"o vi0iune armonic-2 m tim/ ce medicina tiini.ic- romaneasc- n"a .ost

decit o/era unei elite de cercet-tori

*are nu aceasta a .ost si doctrina lui Qalmo6is O *are nu si QaiD aceeai .ami;ie s/in45uni- cu Qarathub"tra i cu Pitagora2 /oate mai fechi decit ei O
A

IIX%%S2

a .ost un ti/ de re.ormator din

2F! /asionai care au co/iat intru totul metodele din o/us Istoria medicinii romaneti nu e6/rim-5 inc-2 o structur- s/eci.ic- romaneasc-5 Pentru 3og-ia materialelor i mai ales /entru I t/tul c- adun- documente de mentalitate colectivmedicale4 ?Pravile etc@2 are un mare merit o/era doctorului Pom/ei )h Sama" rian2 Medicina i 8armacia in trecutul romanesc T)-l-rai2 19!V2 $$2 /5@5 'u tim dacordonarea materialelor /u3licate i comentate de dr5 P5 8h5 Samarian in acest /"im volum al vastei sale o/ere este cea mai nimerit-5 Unele ca/itole2 3un-oar-2 consist- in inirarea cronologic- a tuturor in.ormaiilor asu/ra 3-r3ierilor sau medicilor str-ini la curile domnilor romani5 ,ar ce uluitoare sint aceste in.ormaii B ,r5 Samarian a avut gri7- sa le re/roduc- integral i ele alc-tuiesc cea mai /itoreascarhiv-2 care interesea0- nu numai /e istoricul medicinii2 ci i /e etnogra.2 /e .olclorist2 /e istoricul mentalit-ii romaneti5 A.l-m2 citeodai-2 am-nunte detesta3ile des/re ,omnii notri5 ,ar2 al-turi de acestea2 intalnim inele/ciunea /otolit- a 7ravilelor, care orinduia 3-trinete viata sJ nevoile tru/ului )ititorul are revelaia unui 9tru/ romanesc:2 a unei viei organice ineleas- i 7udecat- romanete ,r Samarian /u3lic- un num-r considera3il de te6te2 culese din Pravile2 cronicari2 din ,5 )antemir i colecia 9%urmu]aRi:2 U din care se des/rinde rolul vieii tru/eti2 al 3oaltlor si a1 leacurilor2 asa cum 1"a ineles contiina romaneasc- de la 1!Y2 ia 1 V2 limita /rimului volum al o/erei5 Este mai mult o lucrare de mor.ologie cultural- PU decit o o/er- strict- din domeniul istoriei medicale5 Aceasta o .ace i mai /reioas- i a/roa/e indis/ensa3il- /entiu un nes/ecialist ci1e vrea s-"i construiascimagini /recise asu/ra istoriei mentalit-ii romaneti5
Edu/- voi5 Insula lui Euthanasius2 ea&Fundaiilor &egale /ontru literatur- i art-2 =uc2 19I!2 /5 1F2U1F9W

9SFA( )E+UI )A&E ME&8E +A XhQ=*F1

Intr"o scrisoare din 2Y iunie 1YV$2 Ale6andru %adeu s.-tuia /e .iul s-u2 (adeu"Petriceicu %adeu2 cum s- se /oarte in r-03oi5 (in-rul (adeu ?care nu"i schim3ase inc- numele
2F$

in =ogdan@ intrase de curind in armata ruseasc- PU i /-rintele s-u nu inceta s-"i /oarte de gri7-2

trimiindu"i 3ani2 s.aturi2 incura7-ri5 ,ar2 iat- .ragmentul care mi se /are intr" adev-r semni.icativ5 22+a )riste ?/ro3a3il2 >asile )rivte2 un cunoscut 3oier 3asara3ean2 /rieten cu .amilia %adeu@ am g-sit un caiet2 seri41 moldovenetc 1 *8at celui care merge la r%$boiu. (re3aie s- .ie o com/o0iie din tim/uri vechi2 de atunci cind moldovenii mergeau la r-03oi5 (at- un /asa7 remarca3il 1 dac% vrei ca glon"ul duman s%&ii cru"e via"a in toiul luptei, plsirea$% cur%"enia trupului, 8ii cast, nu&"i spurca trupul i mergi la r%$boi cu tot aiita s8in"enie cum mergi la primirea santelor taine S, la imp%rt%ania cu trupul i singele Mintuitorului nostru 3ristos J Etc... Ia cunotin- de acest s.at al e6/erienei str-moilor notri: ?din Hurnalul intim al lui =5 P5 %asdeu5 tradus din rusete i /u3licat de E5 ,voicenco2 inceputurile literare ale lui B. 7. 3asdeu, 19!F2 /5 22$@5 'u ne interesea0-2 aici2 .iliaia istoric- a acestui S.at c-tre cel care merge la r%$boiu. Am re/rodus .ragmentul de mai sus /entru a"i inlesni o cit mai larg- circulaie5 El meritintr"adev-r s- .ie cunoscut i meditat5 'u numai /entru c- /une in lumin- 9e6/eriena str-moilor notri:2 cum credea Ale6andru %adeu2 ci mai ales /entru c- tr-dea0- caracterul Pe6tra"/ro.an2 sacru2 al lu/tei i r-03oiului5 S"ar /utea2 .irete2 g-si o seam- de .a/te etnogra.ice /entru a .i6a 22originea magic-: a acestei castit-i si /urit-i /e care 9str-moii notri: o considerau necesar- /entru a avea noroc in r-03oi5 intr"adev-r2 la .oarte multe 9tri3uri s-l3atice:"22 r-03oinicii "UP ca i vin-torii sau /escarii U tre3uie s- /-stre0e castitatea de cite ori /ornesc intr"o nou- e6/ediie5 )astitatea2 m ea ins-i2 are o valoare magic-5 A .i cast inseamn- a su/rima2 intr"un anumit sens2 condiia uman- inseamn-2 in orice ca02 a de/-i o stare /ro.an-5 )el dinii2 i cel mai im/ortant instinct U este instinctul se6ual5 Su/rimarea Ini de.initiv?ascetism@ sau sus/endarea lui tem/orar- ?cantitate im/us- de r-03oi2 doliu2 calamit-i etc@ U anulea0- condiia urian-5 *mul cast concentrea0- un re0ervor dO 22.ore magice41 care .ructi.ic- orice aciune in care se anga7ea0- ,ac- /leac- la /escuit sau la vin-toare2 /rada va .i 3ogat- J dac- merge ia
G Sadoveanu a.irm- in Fraiii Hderi c- ts.un ceA Alarc ai una Inaintea .iec-rei 3-t-lii i ca aceasta disci/linas4onca o iPi2Muaea in. iregu armate5

1FV r-03oi2 va .i a/-rat de s-geile dumane2 iar armele sale isi vor atinge intotdeauna inta5 ,ar2 dincolo de aceste 9origini magice411 ?uneori2 contesta3ile@ ale castit-ii r-03oinicului U se

intrevede semni.icaia ei meta.i0ic-5 &-03oinicul adev-rat U eroul PU de/-ete i el condiia uman-2 intocmai ca i /reotul sau ascetul5 P;ecind 4a lu/t-2 r-03oinicul iese din starea /ro.an-2 de/-ete valorile2 vieii 3iologice2 /sihologice i sociale in care se a.la angrenat /in- atunci5 Eroul2 ca i /reotul2 este un ins care sacri8ic%. +umea gre"co"roman- acorda r-03oiului o valoare 7sacr- J il identi.ica2 adic-2 unui sacri8iciu ritual5 >ictorioii erau 3-r3aii care sacri8icau vieile dumanilorJ intocmai cum /acerdoii sacri.icau2 /e altar2 animalele necesare ritului5 ,ar acest sacri8iciu nu /oate .i reali0at decit du/- /reala3ile /uri.ic-ri J alitmiu"teri2 animalul 7ert.it r-mine /ur i sim/lu un animal in7ur "ghiat5 ,eci2 intocmai ca i /reotul care se /reg-tete de un sacri.iciu2 i /-strea0- o /reala3il- castitate U iar in tot tim/ul ritualului este puri8icai, adic- i0olat de orice stare /ro.an- PU r-03oinicul tre3uie s- /-stre0e2 do asemenea2 in tot tim/ul lu/tei ?al 95sacri.iciului:@2 /uterea ritual-5 ,ar asem-narea intre r-03oinic i /reot ?/e un nivel su/erior2 erou i s8int0 este i mai adinc-5 'u numai im/uritatea ?i indeose3i im/uritatea se6ual-@ caracteri0ea0- condiia uman-2 /ro.an-5 )i i pasiunea, dorina2 ura etc5 Eti 9oma intru "cit doreti 5s- se intim/le anumite lucruri in .olosul t-u J sau2 cum5 s/une Bhagava%&9ii%, intrucit doreti .ructul .a/telor tale 2phalatrishna0. Eroul2 ca i 5s.intul2 de/-ete aceast- pha&latrishnaL reali0ea0-2 cum se s/une2 phalatrishna vairagya, 9renunarea la .ructul aciunilor sale:5 Eroul2 ca i s.intul2 nu cunoate nici /asiunea2 nici ura2 nici dorina5 El esic 9/lacid:2 9indi.erent:5 S.intul nu ur-te nimic i /e nimeni5 Iar eroul nu"i ur-te adversarul5 'u mai are nici un criteriu individual5 'u mai cunoate decit regulile o3iective ale lu/tei U care cores/und legilor o3iective ale unul ritual5 ,e aceea2 9victoria: /e care o reali0ea0- eroul este o stare, nu un eveniment5 Eroul e 9victorios: chiar in tim/ul lu/tei i r-mine victorios chiar dac- /ierde in 3-t-lie5 (radiia lu/tei ca un sacri.iciu in care r-03oinicul im/linete rolul sacri.icatului sau al sacri.icantului U s"a /-strat2 cum am v-0ut2 /in- in Moldova eroic-5 i s"a /-strat cu o uluitoare /reci0ie 1 9mergi la r-03oi cu tot atita s.inenie cum mergi la /rimirea s.intelor taine:5 inelesul .ra0ei acesteia nu se leag- numai de
2F#

/uritatea maal- U ci st de trans.ormarea moral- /e care tre3uie s"o do3indeti /ierind la lu/t-5 +a2 /rimirea s.intelor taine nu ie duci numai 9/uri.icat:"U % i imblin$itL te c.caei cu dragoste2 uitind cele omeneti2 de/-ind orice element /asional5 Aadar2 /lecind la r-03oi2 tre3uie s- ui"i orice patim%. 'ici un .el de ur- sau de .ricii nu tre3uie s- tul3ure mintea r-03oinicului5
Edu/- voi5 Pragmentarrum2 Editar- 9>remea:2 1SU;*2 /5 VVUFYA5

@. 7<CI<*<OIE
EEA+I(AgI &*MA'E(I
Se g-sesc la indemana noastr- citeva .a/te asu/ra c-rora ar tre3ui ."- se atrag- necontenit atenia5 i aceasta /entru am/lul motiv c- .a/tele de care vor3im sint necontenit r-u inter/retate2 necontenit alterate S- ince/em cu cei mai 3ogat in consecine2 dei cel mai /uin cunoscut 1 continuitatea s/iritului romanesc UP in instituii2 in viaa su.leteasc-2 in creaiile gandului5 ,e la .olclor la Eminescu i +ucian =laga J de la arta /o/ular- ?cu r-d-cinile in /reistorie@ la =ranciii i 8eorge Enescu J de la a/ocri.ele i legendele /o/ulare la )reang- i +iviu &e3reanu U Zaccesiunea 9romaneasca4$ este neintreru/t-5 >or .i e6istind2 .irete2 e/oci de o3scuii0are a acestei continuit-i2 momente neistorice2 de 9ieire"din".ire$4 ?multe din ele2 necesare /entru vremea lor U /rime7dioase numai cind s"au /ermanenti0at@5 ,ar o sinco/- de.initiv- n"a e6istat niciodat-5 +iteratura i /lastica noastr- 9cult-: a c-utat mereu pre$en"a artei /o/ulare2 r-d-cinile sale s/irituale5 i in acest ca0 a i03utit s- .ie i artuniversal- U i art- s/eci.ic romaneasc-5 Firete2 pre$en"a artei /o/ulare U contact direct cu e6/eriena .olcloric-2 cu viaa su.leteasc- a unei colectivit-i U nu inseamnimitarea modelelor /o/ulare2 calchierea unor .orme /er.ecte de e6/resie2 dar ne.ertile ca i0vor de ins/iraie5 Am scris in re/etate rindurt asu/ra acestei con.u0ii intre pre$enta .olcloric- i imitarea temelor sau a le6icului .olcloric J con.u0ie care a condus la /lastica &odic-i2 In 9)hemarea )odrului:2 la stilul =rum-rescu i la s-m-n-torism ?in as/ectele sale inerte@5 )ultura romaneasc- /re0int- un avanta7 unic .a- de celelalte culturi euro/ene 1 clasicii literaturii romaneti sint accesi3ili oricui2 /e tot cu/rinsul larii5 *rice -ran se des.atas"cultind ?dac- nu tie sciteasc-@ /e )reang-5 *rice -ran5 +ucrul -sta nu"i vei mai intilni nic-ieri in Euro/a5 'u e vor3a2 numai2 de continuitatea legislativ- /e care o /utem o3serva intre literatura

vor3it- i cea scris- U2 dar i de coninutul

2 1

artistic i intelectual5 Amintii"v- c- +a Fontainc nu /oate .i ineles /e tot cu/rinsul Franei5 Amintiivde asemenea ca literatura italian- cult- U cum a demonstrat atit de categoric =orgese U este inaccesi3il-2 in totalitatea ei2 maselor /o/ulare2 /rin acel caracter aulic2 su/erior2 umanist care ii e s/eci.ic5 )e s- mai s/unem de -ri ca 'orvegia2 a c-rei literatura cult- se scrie de sute de ani intr"o lim3- str-in-2 dane0a J a c-rei lim3- vor3it- in straturile ur3ane2 .iind dane0a2 n"are n:ci un /unct de contact cu lim3a /o/orului2 care vor3ete norvegiana555 Este incontesta3il2 deci2 c-2 din acest /unct de vedere2 literatura romaneasca nu are de ce s- se team- J continuitatea de la .olclor la +ucian =laga se veri.ic- i ca le6ic2 i ca tematic-5 Aceasta ne silete s- a.irm-m un lucru care ar /-rea2 cel /uin la /rima vedere2 /arado6al5 Anume 1 celitele creatoare ale Ilomaniei moderne sint singarele care au dre/tul Ia succesiunea clasei -r-neti5 ,e orice alt element social s"ar /utea dis/ensa &omania2 in a.ar- de -r-nime i de elitele creatoare5 Istoria adev-rat- a 9romanit-ii: ar .i /utut e6ista .-r- nici una din clasele crescute in ultima sut- de ani5 'ici 3urghe0ia2 nici /roletariatul n"au ru/t continuitatea 9stilului romanesc:5 'ici 3urghe0ia2 nici /roletariatul n"au /utut crea valori universale in a.ar- de cadrele in care s"au e6/rimat intuiiile rurale2 cadre care au .ost reluate de artitii i intelectualii moderni2 i /e care le reg-sim i la Eminescu2 i la Parvan2 i la =laga2 i la =rancui2 i la +iviu &e3reanu5 *3servai c- toi marii creatori romani moderni2 dei au .olosit intuiii rurale2 .olRlorice U n"au a/arinut clasei -r-neti5 Eminescu a .ost .iu de 3oierna2 Parvan .iu de 3urghe02 ca i Enescu2 ca i =laga2 ca i &e3reanu5 Elita creatoare a &omaniei moderne nu este2 deci2 e6/resia direct- a clasei rurale5 )a nite adev-rai e.i s/irituali ai unei naii2 creatorii de valori romaneti s"au ivit din toate clasele sociale ale acestui /-mint5 Ei nu e6/rim- ins- su.letul unei clase5 Ei e6/rim- geniul unei naiuni5 Fii de 3urghe0i sau de 3oiernai2 atunci cind au creat irtr"adev-r valori universale au uitat intuiiile adunate de e6/eriena colectiv% a neamului intreg5 =urghe0ia i /roletariatul au /utut lua .iin- in des.-urarea societ-ii romaneti5 8eniul 3urghe0 sau /roletar nu s"a ivit inc-5 i aceasta /entru sim/lul motiv c- adev-raii creatori

s/irituali n"au .ost niciodat- haui&parieurs ai clasei lor5 ,e aceea2 dac- ar tre3ui s- sim/li.ic-m la a3surd i s- ne intre3-m care ar .i singurele clase
2 2

creatoare i a3solut necesare &omaniei2 ara r-s/unde 1 -r-nimea i elitele intelectuale5 Aceste elite care2 inc- o dcMt-2 au singure dre/t la succesiunea clasei rurale5 ,ar s- ne inelegem5 Sa nu con.und-m 9intelectualul: cu 93el.erul:2 aa cum vor s- con.unde teoreticienii romani ai lui 9/oliti[ue d4d3ord BG45 ,e cite ori am scris des/re 9intelectuali: i am .ost criticat /entru asta ?.-r- a .i intotdeauna numit2 .irete@ U am o3servat c- se con.und- cu voin- i rcacre" dina 9intelectualul: cu 93el.erul:5 Asemenea con.u0ii dovedesc i discern-mintul i armele de lu/t- ale susin-torilor /rimatului /olitic5 +im3a roman- a /-strat destul de clar U ca i celelalte lim3i romanice U sensul termenului de intelectual 1 iutits legere, a ceti in-untru2 a vedea in intuneric2 a /revedea5 'u e locul aici ?voi reveni asu/ra acestei controverse@ s- sta3ilesc meritele i destinele 9intelectualului:5 ,ar e uor de ineles c- 9a ceti in-untru:2 a vedea in intuneric2 a con.igura realitatea2 a /receda evenimentele U toate acestO .unciuni dramatice i vitale n"au nimic de a .ace cu laitatea2 su.iciena i a3stractismul 93el.erilor:5 Acetia din urm- sint 3iei semidoci con.u0i2 su/erstiioi i 3urghe0i J sint2 intr"adev-r2 singura s/ecie de 9intelectuali: /rodus- de 3urghe0ie5 )on.u0ia intre 3el.er i intelectual2 intre creatorul de valori s/irituale i mediocrul re/etitor de catedr- U este dovada ori de ignoran- ori de rea"credin-5 intoreindu"ne la discuia noastr-2 s- amintim c- atit -r-nimea cit i elitele s/irituale aa /-strat continuitatea tradiiei i a stilului 9romanesc: i din alt /unct de vedere5 Este i in structura -ranului i in acea a 25intclectualului: o orientare realist%. i unii i alii sint realiti2 adicinclinai c-tre e6/erien-2 c-tre detaliul concret2 c-tre autenticitate i dram-5 )ele dintii i cele mai grave scheme i metode a3stracte le"au introdus in cultura romaneasc- /oliticienii2 22oamenii /ractici: ?adic- 9oamenii care /ractic- greelile inaintailor notri:@5 (eoreticienii /olitici de ast-0i au cute0ana s- acu0e /e 9intelectuali: de a3stractisrn U asta du/- ce au /racticat o sut- de ani cele mai e6traordinare i mai nocive a3straciuni ?dre/turile omului2 /artide2 legi.er-ri2 contracte2 re/re0entane2 etc@5 )hiar schemele curentelor e6tremiste sint creaiuni a3stracte J se inva- oamenii sreacione0e automat2 ca o

mare mas-2 se im/arte realitatea concret- i multi.orm- in dou- mari /-ri a3stracte ?ai notri2 ai lor U ei i noi U drea/ta i stinga eic5@ J se .olosesc .ormulele in locul anali0elor reale J se creea0- reacii i stimuleni dZ la3orator5
Manole

&ealismul -ranului i al intelectualului o/une in .aa acestor scheme a3stracte i a acestor gindiri de lo0inci2 /ractica e6/erienei 0ilnice2 dramaticul unei e6istene autentice2 in venic- lu/t- cu iraionalul ?aceste dou- gru/uri sint singurele care dau vaAori iraionalului@5 g-ranii i"au veri.icat .iina lor istoric- in lu/tele /entru /-strarea /-mintului str-moesc2 in re0istena lor .a- de atatea .orte cosmice2 3iologice2 economice2 sociale5 Intelectualii2 elitele creatoare ale acestui neam2 adunai din orice classocial-2 avind intre ei nu realit-i de gru/ social i ra/orturi de 3reasla PUP aceti intelectuali au i ei o menire istoric-5 Poate .i vor3a2 chiar2 de o nou- veri.icare a resurselor /o/orului nostru2 a dre/turilor sale la via- i la su/ravieuire5 g-ranii au a/-rat /-mintul i neamul5 Intelectualii a/-r- dre/turile s/iritualit-ii noastre2 autonomia ei2 valorile ei universale2 omeneti5 Misiunea istoric- a unui gru/ este veri.icatde dou- lucruri 1 1@ de /uterea cu care tie s-"i a/ere /-mintul2 li3ertatea i dre/turile J <0 i de vigoarea cu care creea0valori5 )lasele sau gru/urile care inde/linesc aceste .uncii sociale sint singurele care se /ot numi gru/uri vitale2 .-r- de care o naiune risc- s- dis/ar- din istorie5
lE reniraS iSB!12 IS iunie2 /5 8;5

S*)I*+*8IE &*MA'EAS)h
Al-turi de 9E/hemeris ,acoromana:2 som/tuosul 3uletin al colii Eomane din &oma2 9Arhiva /entru tiina i &e.orma social-: este /oate cea mai de seam- /u3licaie tiini.icromaneasc-5 ;udec o /u3licaie tiini.ic- nu numai du/- coninutul ci2 ci mai ales du/- s/iritul2 i"a s/une 9/ro.etic:2 care ii orientea0- cercet-rile5 S- ne inelegem 1 nu e vor3a des/re un /ro.etism romantic2 cris/at2 9naionalistci des/re instinctul acela al ghicirii unor realit-i r-mase pina acoma ascunde2 al antici/-rii unor metode2 al cura7ului de a incepe ceva2 nu numai de a 3ate drumurile altora2 de a continua /e alii5 9Arhiva /entru tiina i &e.orma social-G42 /entru sim/lul motiv c- e alc-tuitin 3un- /arte din studiile i documentele unor cercet-tori tineri2 3ine /reg-tii2 care au lucrat ciiva ani /o teren ?cele3rele 9monogra.iiV4 ale Seminarului de Sociologie
2 $

din =ucureti2 de care ndea aiita lume@ U se inal- dec6iai- in /rimul rang al

/u3licaiilor tiini.ice romaneti5 intilneti intre /aginile ci2 mai intii2 o metod- de lucru J tii 3ine cu ce ai de a .ace2 ve0i cum se lucrea0-2 f.N0i mai ales c7r de su/er.icial se lucra mai mainte ?in5 iolRlor2 de /ild-@2 imilneti a/oi o vast- documentare2 adunat- direct din viaa rural- romaneasc-5 ,ac/utem s/era s- tim vreodat- ce e aceea 9s/eci.ic romanesc:2 ce o 9su.letul romanesc:2 a/oi .-rindoial- numai /rin metoda a/licat- de secia monogra.ic- a Institututul Social &oman o vom /utea ti5 Pluteam /in- acum in vlnt J .iecare im/rovi0a teorii de la masa cu c-ri a =i3liotecii Academici J .iecare tia ce e cu acest /o/or ronun2 cum tr-iesc i ce cred -ranii romani5 E/oca aceasta de romantism tir0ielnic ?ine de la Al5 &uv"o@ a .ost de/-it- i in sociologia ruralromaneasc-2 datoritm 3un- /arte echi/elor de monogra.iti2 du/- cum a iost de/-it- in istorie ?cu 9'oua &evistIstoric-:@2 m lingvistic- ?98rai i Su.let:2 9=uiletin +inguisti[ue:@2 in IolRlor ?9Arhiva ue .olRlor:@5 Este o lichidare /e toate .ronturile a vechilor valori i metode5 )eea ce e im3ucur-tor este .a/tul c52Arhiva Social-: U cea mai cura7oasa2 cea mai masiv-2 singura care de.riea0- cu adev-rat un teren virgin U este scris- de tineri5 ,5 /ro.esor 8uti r-mine5 su3 aceast- /rivin-2 o rar- e6ce/ie in tiina romaneasc-5 ,"sa a incredinat tinerilor s-i cola3oratori tot ev /utea incredina un director de Institut5 Al-turi de 22E/hemcris:2 9Arhiva Social-: dovedete c- tinerii se /ot distinge i in tiina tot aiit de mult ca i in literatur- i in .iloso.ic5 E6ist-2 la unii intelectuali mai virstnici2 o anumit- su/erstiie a genialit-ii in tiina5 Mi"aminte5sc cacum vreo trei ani d5 ;M5 ,avidescu scrisese2 chiar in aer ast- .oaie2 un articol in care /un )M la /unct veleit-ile 9tinerei generaii44 cu o intre3are cam de acest .el 1 9ce"ai dat /inacum in tiina O Ar-iaimi vreo desco/erire .-cut- de un tin-r savant roman2 s/unei"mi numele unui medic tin-r2 sau al unui chimist tau matematician4G5 * intre3are .oarte la locul ei2 dar care /ornete d^ntr"o mentalitate individualist-2 care crede in genialitate i in 9desco/eriri:5 )eea ce /reuiesc in 9Arhiva Social-: este tocmai de/-irea acestei mentalit-i2 inlocuirea ei /rin coo/eraie2 /rin lucru colectiv ?echi/e de monogra.iti2 .ise adunate de 0eci de studeni@ J crearea unei metode de inelegere a realit-ilor rurale2 iar nu desco/erirea unui document inedit2 sau a unei 9legi: 3une /entru !#U $# de ani J intr"un

2 V

cuvint2 recunoaterea de .a/t a realit-ii ca atare2 iar nu i0olarea ei in .ragmente /entru a 9desco/eri: o lege sau o inter/retare nou-5 Felul acesta de a lucra conduce la o inelegere /e care tiina socialde /in- acum nu o /utea avea5 9Monogra.ia: a .ost cel dtntii /as c-tre tiina /rin cola3orare2 tiina coo/erat- J i e remarca3il c- aceiai tineri care s"au .ormat acolo2 in s/iritul acesta nou2 s"au mani.estat i la coala de Statistic-2 la Institutul de )on7unctur-2 la 9)riterion:2 adic- in singurele incerc-ri de tiin- coo/erat- /e care le cunoate cultura romaneasc-5 inelegi valoarea unei lucr-ri numai cind ai nevoie de anumite .a/te2 de o anumit- metod- /e care tre3uie s"o caui in acea lucrare5 ,e aceea c greu de vor3it des/re ultimul volum al 9Arhivei SocialeG4 ?Anul S@2 un imens tom de /este 1#F# /agini2 care cu/rinde neinchi/uit de mult material2 3ine distri3uit5 Este greu /entru ca tre3uie sa te interese0e o anumit- /ro3lem?economia rural-2 art-2 .olclor etc@2 /e care s"o /oi veri.ica in acest maga0in voluminos5 Fiecare cititor ii va .ace singur veri.icarea i singur va inelege cit de alt8el a/are viaa unui sat romanesc du/- cetirea a cel /uin d3u- studii5 ,5 %5 %5 Stahl s/unea odat-2 la o con.erin-2 c- se cunoate mai 3ine structura i viaa unui sat indian decit a unui sat romanesc5 Ince/ s-"i dau dre/tate5
E9)nvintal:2 ,Z aug5 19!!2 /5 1A5

MUQEU+ SA(U+UI &*MA'ES)

in cuvintarea de inaugurare a Mu0eului Satului2 d5 /ro.5 ,5 8uti a s/us 1 9555'"am avut Inainte /ilda mu0eelor in aer li3er din -rile nordice2 SRarasen2 =igdo sau +illehammer5 Ele sint2 /entru noi2 in /rea mare m-sur- romantice i /rea etnogra.ice2 cu luare aminte mai mult asu/ra 9valorilor: i 9/ieselor: mu0eale2 dccit a omului de ast-0i i a mediului i .a/telor iui de toate 0ilele555 Mu$eul nostru nu este un mu0eu etnogra.ic2 ci este un mu0eu social:5 'u tiu dac- sutele de mii de vi0itatori ai 9+unii =ucuretilor: se vor .i /-truns2 de la cea dintii cunoaster/ a Mu$eului, de aceast- .undamental- deose3ire5 )red insc- im/resia de

9realitate romaneasc-4a
2 F Malecto D 2; omnnooi

istorice2 o regiune traversat- do cele mai /uternice civili0aii euro/ene i r-s-ritene5 In tim/ul .ormaiei neamului romanesc2 9in.luenele: au continuat s- se e6ercite din toate /-rile U" i ele nu sau stins niciodat-2 nici /in- in vremurile de a0i5 In.luene care /rindeau in s.era lor de aciune clasa st-/iniloare ?de o65 stilul de via- angevin2 slav2 3i0antin@ sau clasa -r-neasc- ?3un-oar-2 3ogomilismul@5 A"i .i /-strat unitatea vieii sociale i su.leteti du/- ce a asimilat atitea curente s/irituale este cea mai de.initiv- veri.icare a .orei de creaie de care dis/une neamul romanesc5 For- de creaie2 in cadrele unei civili0aii -r-neti unitare5 )-ci2 ceea ce im/resionea0- in .enomenul romanesc PU .ie istoric2 .ie s/iritual U este unitatea sa stilistic-5 in aceast/rivin-2 chiar cultura noastr- modern-2 care nu /leac- de la matca -r-neasc- i nu se adresea0decit incidental i oarecum e6terior maselor de s-teni2 ne o.er- citeva im/resionante e6em/le2 unice in istoria culturii euro/ene5 'oi avem im clasic al literaturii moderne2 /e Ion )reang-2 care /oate .i citit i ineles de a3solut toate categoriile sociale romaneti2 din toate /rovinciile5 'u e6ist-2 m o/era lui )reang-2 nici o 9re0isten-:2 nici un /articularism inaccesi3il U cu toat- lim3a lui moldoveneasc- :5 In ce literatur- euro/ean-2 tui clasic /oate .i accesi3il tuturor categoriilor de cititori O )aracterul aulic al literaturii italiene U cum i a s/us criticul =orghese U i0olea0- /e toi clasicii2 de la ,an.e i Pe"trarea /in- la )arducci i ,4Annun0io2 de marea mas- a -ranilor italieni care nu au studii umaniste5 in Frana2 /oate +a Fontaine e singurul accesi3il U dai 1 tot ce e s/eci.ic 9.rance0: in clasicism2 de la Montaigne i &aci ne /in- la Stcndhal2 cade dincolo de inelegerea oric%rui cititor5 In 8ermania2 in &usia ?/oate2 cu e6ce/ia ultimelor o/ere ale iui (olstoi@2 in -rile nordice U lucrurile sint mai mult sau mai /uin similare5
G i Mihail Sadoveanu sena 1 9Aa"0isel/ noastre /rovincialisme contri3uie v-dit ia im3og-irea ca/italului de cuvinte5 Pentru descrierile"naturii2 lim3a noastr- e /e calo de a"i .orma un voca3ular im/resionant de im3elugat5 Asta J5e mtim/i- cu deose3ire du/- 191Y2 cind aria de inriunre a lim3ii vor3ite s"a l-rgit5 ,e unde /in- atunci :mintirile lui Ion )reang-2 intr o ediie 3ucuretean-2 /-reau a avea nevoie de glasar2 du/- data de mai sus am ineles U cercetind vor3irea /o/orului la .aa locului U c-2 /entru a/te o/timi din cititorii

&omaniei2 o asemenea gri7 editorial- este de /risos5 ,m =ihor /in- la Si3iu2 provin& cialismele lui )reang- sint nu inelese ?c-ci le inelege oricine din conte6t@2 ci intre3uinate curent: 2luciM cit,, /5 1$2U1$!@5 2 Y

Unitatea .undamental- a .enomenelor s/irituale romaneti sMe /oate veri.ica i ast-0i5 &omania este singura ar- euro/ean- in care cel mai mare romancier este2 in acelai tim/2 i cel 5mai /o/ular2 adicaccesi3il oric-rui om tiutor de carte5 Ion i I%scoala ale lui +i viu &e3reanu /ot .i citite cu /asiune atit de un -ran cit i de un erudit5 Sa ne gandim in ce .ora euro/ean- se mai intilnetc un asemenea ca05 Poate .i citit Marcel Proust de orice .rance02 (homas Mann de orice german2 8alsLorth< de orice engle0 sau ,4Annun0io de orice italian O ,e alt.el2 +ivai &e3reanu nu este singura e6ce/ie15 (r-iesc ast-0i mai multe /ersonalit-i creatoare romaneti care2 .-r- s- tim dacsint sau nu accesi3ile oric-rui /u3lic U /oart- totui aceeai /ecete stilistic- i se revendic- de la aceeai matc- -r-neasc-5 Am /utea numi U cit ar /-rea de /arado6al U /e un =rancui sau un +ucian =laga555 Unitatea aceasta de care d- dovad- viaa social- i su.leteasc- a neamului romanesc nu are nimic dogmatic i autoritar in ea5 (re3uie s- vedei Mu$eul *atului ca s- vconvingei de /olimor.ia uluitoare a civili0aiei noastre -r-neti5 *chiul desco/er- /retutindeni .orme noi2 as/re sau graioase2 solemne sau gingae5 8eometria domin- aici2 cu incantarea ei linitit- J contururi oceanogra.ice a/ar dincolo2 um3re i /ro.iluri din lumea /lantelor sau a algelor su3marine5 Un ochi e6ercitat si o memorie 3un- ar /utea desco/eri aici ceva mai mult decii o ada/tare la mediu ?variaia materialelor2 a dimensiunilor2 a economiei casnice@J ar /utea desco/eri inrudiri stilistice cu .orme i culturi str-vechi5 ,ar toate aceste inrud1ri2 variaii2 invenii U se to/esc intr"o intuiie unitar- J si toate .ormele dovedesc o aceeai nesecat- /utere de creaie i o neistovit- imaginaie5 5'umai contem/laia unui monument indian /oate o.eri o mirare similar-5 )a i arhitectonica i iconogra.ia indian-2 arta -r-neascromaneasc-, evit- ti/arele2 evita tehnica 9ocu/-rii s/aiului: /rin re/etarea la nes.irit a acelorai .orme2 Foarte a/roa/e de via-2 imitand gestul iniial i .undamental al vieii U creaia2 innoirea2 de/-irea U sensi3ilitatea -r-neasc- nu se o/rete in ti/are i nu se lascondus- de canoane estetice5 Forme noi se nasc su3 ochii notri5 M-rturia d"lui %5 %5 Siahl este2 in aceast/rivin-2 edi.icatoare5

9Uneori lucrul era i cu /rime7die2 /entru ce vroiam noi b%. .acem2 /entru cregula noastr- era autenticitatea2 /-strarea stilului local5 *r ei2 cind li se /-rea c- e ceva .rumos la vecini2 odat- se a/ucau de stricau ce .-cuser- i 2 9 trinteau nite /erechi de stil/i ca la 8or72 in /lin- cas- tulceana5 Mai ales cmaterialul lemnos li se da la nevoie i c-r-mid- aveau la indemina5 )u tare mult- 7ale se indurau ei snu .oloseasc- acest material 3un i nou2 de dragul autenticit-ii5 ,u/- a lor socoteal-2 ori .-ceai cas- 3un-2 adic- nou-. ori o l-sai incurcat-555: (oat- .r-ge0imea i s/ontaneitatea intuiiei -r-neti este re0umat- in citeva cuvinte 1 9cind li se /-rea ceva .rumos ia vecini552: )ei care vor3esc de 9via- static-:2 de 9intunerec:1 i 9mentalitate reacionar-: nu sint intotdeauna 3ine in.ormai G5 Mu$eul *atului ne dovedete un lucru 1 re0ervele de creaie i dorul de reinnoire al maselor -r-neti5 'umai ca aceast- creaie vor s"o im/lineasc- ei2 du/dorul lor2 i aceast- innoire s"o .ac- du/- nevoile i /rin iniiativa lor5 Su3 as/ectul static al civili0aiei -r-neti se ascunde2 de .a/t2 o continu- im/ros/-tare2 o neistovit- creaie ?lucrul se veri.ic-2 de alt.el2 i in .olclor@5 ,ar aceast- creaie nu se /oate .ace oricum i in orice direcie5 Sensi3ilitatea i intuiia -r-neasc- /re.ac2 im3og-esc2 to/esc in .orme noi U un material /e care e ca/a3il- s-"1 asimile0e5 )eea ce2 /entru un or-ean2 /arc" static intr"o civili0aie -r-neasc- U este de .a/t continuitatea unit-ii stilistice5 *r-enii2 in &omania2 au asimilat din atitea locuri i cu un asemenea ritm2 ineit 9via-: i 9dinamism: au a7uns s- insemne2 /entru ei2 simultaneitate de stiluri2 salturi2 imitaii /rom/te2 hi3ridism555 ,5 /ro.esor ,5 8uti ne .-g-duiete2 /entru anul viitor2 un al doilea Mu0eu2 al satului"mode+ 9Acolo ne vom /une /ro3lema in.-i-rii a ceea ce ar trebui s% 8ie satul romanesc2 dac- o cultur- /uternic- i luminat- ar /orni s- creasc- in toat- ara2 aa cum am dori"o i aa cum incerc-m s- o a7u" /e toate c-ile2 /rintre care una din cele mai /line de
G lata ce scrie i %5 %5 StahI2 im/otriva iui E+ado 1 9E6/onentul cel mra categoric al acestui mod de gindire2 reacionar @nn rserua iui2 e .-rindoial- Miliai Eminescu2 /rosl-vZtor al trecutului < /onegri tor ai /re0entului:5 Ali 9/onegnton: naivi2 /ui ia /unct do %enri %5 StahI sint (5 Maiorescu2 )5 Stere2 )5 &adulescu"Mot5ru2 >5 Parvan2 +ucian =iaga2 adic- aceiai din inventarm negativ aB lui 'icolas (er"iu+an5 ?Am c1tat din lucrarea lui %enri %5 5StahI2 Eseuri critice, Editura 9Minerva:2 =ucureti2 19Y!2 /5 2Y@5

n-de7di este2 erec+"m2 activitatea des.-urat- de Fundaia )ulturalPrinci/ele )arol2 care a creat

Mu$eul *atului IomanescS. Unitatea stilistic- a vieii rurale ne linitete mai dinainte asu/ra eventualelor /rime7dii ale unui 9sat model:5 )ine a v-0ut cu atenie Mu$eul *atului tie c- nu se /oate teme de 9moderni0are:2 de hi3ridism5 )ultura -r-neasc- este2 inc-2 destui de .ertil- ca s- /oat- asimila i /re.ace2 du/- canoanele sensi3ilit-ii ei2 i un 9sat model:5 ,5 /ro.esor ,5 8uti i cola3oratorii s-i de ;a Fundaia )ultural- Princi/ele )arol au eliminat ast.el2 cu antici/aie2 orice eventual- o3iecie care s&ar .i /utut aduce U din unele cercuri /rea 0eloase U moderni0-rii satului5 Increderea noastr- in .orele de asimilare i de creaie ale -r-nimii a crescut im/resionant /rin reali0area acestui Mu$eu /ermanent5 ,u/- cum -ranii2 cu sensi3ilitatea intact-2 au res/ins stilul 9=rum-reseu:2 tot aa vor res/inge i orice incercare de 9moderni0are14 .-cut- iar- o /reala3ilcunoatere a vieii su.leteti rurale5 )ei 0ece ani de munc- ai Seminarului de sociologie2 condus de d5 ,5 8uti2 i cei doi ani de e6/eriene .ertile ale echi/elor studeneti la sate2 create din voina regelui2 no asigur- c-2 cel /uin in ivest domeniu2 &omania nu va incerca o re.orm- hi3rid- i insu.icient-5 (otul ne .ace s- credem ce6ist- ast-0i2 atit iu =ucureti cit si in oraele din /rovincie2 o sum- de oameni 3ine /reg-tii i entu0iati2 care cunosc /e teren realit-ile romaneti5 +ucrul acesta2 atit de sim/lu in a/aren-2 este totui revoluionar5 )-ci toate re.ormele .-cute in &omania moderna2 i /rivind viaa social-2 /olitici s/iritual- a satelor2 au .ost .-cute .-r- o /reala3il- cunoatere tiini.ic?adic- documentat-@ a realit-ilor romaneti5 Au .ost unele re.orme /line de intenii l-uda3ile J au .ost2 altele2 sim/le re.le6e ale mic-rilor ideologice din a/us5 Este tim/ul s- ince/em re.orme .undate /e o cunoatere adinc- i /e o inelegere a sensi3ilit-ii -r-neti5 &e.orme2 se inelege de la sine2 care nu /ot /orni din5 9/olitic:2 ci tre3uie s- conduc-2 du/- o lung- /erioad- de /re.aceri2 la contiina /olitic- a -r-nimii5 E19!FA
'*(h51

M- re.er2 evident2 la materialul arti Mtic risi/it in Mu$eul *atuluiM caso2 /ori cio/lite2 .oioare2 .erestre2 tinde ele5 Q%up voi. Insula lui Euthanasius2 e%. Iun%. Reg. pt. lit. i art, Duc, sn, p. iiBieii. 2;i

E)%IPE+E &E8A+E S(U,E'gE(I +A +U)&U

in Parcul )arol a .ost inaugurat- in 0iua de 9 decem3rie 1H!V2 in /re0ena M5 S5 &egele )arol II2 a doua e6/o0iie a Echi/elor &egaR Studeneti5 Im/oitana cu adev-rat

revoluionar- a activit-ii echi/elor studeneti la sate2 activitate do"nt- i /ornit- d n chiar iniiativa M5 S5 &egelui )aroi i organi0at- su3 aus/iciile 9Fundaiei Princi/ele )arol: de d5 /ro.esor ,imi+ric 8uti "U este evidenta /entru oricine a vi0itat e6/o0iia5 +ectura mai atent- a Z)atalogului: /re0intins- sur/ri0e chiar si celor mai o/timiti adereni ai aceste revoluionare /orniri a studenilor la sate5 )-ci este uluitoare desco/erirea realit-ilor romaneti rurale2 este cu adev-rat dramaticintoarcerea studenilor la sate2 e.ortul tinerilor intelectuali romani de a inelege stilul de via- al adev-ratelor ae0-ri romaneti5 U de a"1 inelege si de a"1 a7uta s- nu /iar-5 (endina tinerei generaii de a lucra laolalt-2 de a cunoate M a activa in comun U s"a mani.estat de mai muli ani2 in .elurite cim/uri de munc-5 ,ac- n"ar .i samintim decit 9monogra.iile: sociologice organi0ate de ci5 /ro.esor ,5 8uti2 numeroasele asociaii culturale avind ca sco/ /rinci/al discuiile /u3lice2 cola3orarea /e toate /lanurile cunoaterii U i 7ncs"ar /utea distinge orientarea tineretului intelectual c-tre munca laolalt-5 Era o vag-2 dar /uternic-2 micare c-tre e.ortul colectiv2 c-tre un nou stil de via- asociat- \U i aceast- mi"e4are2 caracteristica intregii generaii tinere2 i"a g-sit o e6ce/ional- canali0are in Echi/ele &egale2 create din iniiativa b voina M5 *. &egelui )arol II5 ")it de uluitoare sint realit-ile romaneti2 adic- satul i viaa satuluJ UP se /oate intrevedea chiar din cetirea 9)atalogului: e6/o0iiei5 ,ei in 19!$ s"au trimis coni/e numai in 9 sate2 iar in 19!V in 2Y de sate U geogra.ia real- i vie a &omaniei ince/e s- se lumine0e5 Pentru or-eni2 cunosc-tori in cel mai 3un ca0 al 9artei /o/ulare:2 aa cum a a7uns ea /rin =rum-resca sau /rin costumul -r-nesc de 3almascat U geogra.ia scoas- la lumin- /rin activitatea Echi/elor va insemna2 .-rindoial-2 cea mai neate/tat- revelaie5 S- ne o/rim2 3un-oar-2 la satul Moieni2 din gara *aului5 9Unitatea geogra.ic-2 etnic- i s/iritual- .ace din aceast- regiune /itoreasc- una dintre cele mai caracteristice 9-ri: r-s/indite /e teritoriul
2Y2

(omanesc5 )ontur-rile /recise de via- regional- distinct-2 eRiv rnente identice de via- economic-2 /ortul i o3iceiurile asem-n-toare .ac ca2 du/- satul i neamul /ro/riu2 .iecare 9oasanG4 s- simt- i s/reuiase- cu tot su.letul s-u acecist- a doua realitate social- regional-2 care eZte 9ara44 lui555 *a-nia

este un stil do via- cu as/ecie caracteristice i /recise /reuite ca atare555 Ea s"a /-strat inl-turtnd toate in.luenele e6terioare caro n"au /utut altera .ormele de via- tradiional-: 29atalog, /5 2FU2 @5 intiinim aici una din cele mai .rumoase .orme de viat- regionaRt romaneasc-2 /-strate Inc- vii5 =og-iile .alRlorice ale g-rii *aului au al ras2 recent2 atenia i a altor cercet-ri ?de ^652 d5 Ion Mulea2 de la 9Arhiva de FolRlo""Z din )lu7@5 A.l-m de asemenea din re0ultatele Echi/ei c- in viata de .amilie se reg-sesc urmele matriarhatului5 ,ar a.l-m2 in acelai tim/2 si am-nunte cum/lite5 Anal.a3ei !222a J lectura redus- la =i3lie i citeva c-ii de rug-ciuni5 9)ercet-rile medicale indic- un mare /rocent de a.eciuni /ulmonare i si.ilis2 gastrito alcoolice5 Alimentaia insu.icient-2 igiena /rimitiv-2 alcoolismul accentuai inlesnesc intinderea tu3erculo0ei i e6/lic- trecerea de la chi/ul senin2 vioi i .rumos al co/iilor2 la cel as/ru si adinc 3r-0dat la 3-trini: 29atalog, /5 2 @5 Este concentrat- aici2 in citeva rinduri din 9atalog, intreaga tragedie a satului romanesc5 Stil de via/ro/riu2 nesecat- .or- creatoare s/irituala U .a- in .at- cu realit-ile ultime2 cu mi0eria2 3oala i destr-marea5 Moienii nu sint deloc o e6ce/ie U c-ci echi/ele au ales /entru activitatea lor atil P7ate 3ogate cit i sate s-race5 +a an2 sat ae0at in inutul de grani- al '-s-udului2 anali0ele _asserman au dat 2VY]2W /o0itive 29atalog, /5 ! @5 +a Sam3-teni2 din cam/ia Mureului2 9toat- agoniseala de un an este aruncat- de .emeia romanc- /e ciiva metri de m-tase /roast-2 care"i nimicete .rumuseea ei s-n-toas-: ?/5 V @5 In acest sat2 echi/a a tre3uit sa de/un- multe e.orturi ca s- dovedeasc- .emeilor c- 224iul si cinc/7 sint mai .rumoase2 mai dura3ile si c- lucrul de 11 .irul de verdea- /in- +a /in]7 /oate constitui /entru .emeie ce@ mai mare mandrie41 2ibid.0. +a Pecmeaga2 imga ,un-re2 9mor vite de a/ro6imativ un milion de lei /e anu ?/5 9!@5 Igiena este ins/-imint-toare5 9g-rancele n"au /utut .i hot-rite m-car la un sc-ldat mai igienic: ?/5 9$@2 dei satul e ae0at ling- a/-5 Arhaismul agricol al acestui sat dun-rean U dis/-rut din satele 3r-ilene de /este ,un-re inc- de acum !#U$# de ani Peste /ur i oim/lu uluitor5 9Plug-ria n"a ieit din .a0a etno"
2Y!

gra.ica5 in a.ar- de /lugul de .ier2 nici o alt- main- moderna nu se a.la aici5 Se seam-n- eu mina2 se secer- cu secera NJi 54ca3a2 se treier- cu t-v-lugul de /iatr-2 cu c-rua i cu pre$ice de cai2 ca acum 1## de ani J se vintur- cu lo/ata i cu /lasa ?/rimctcaua@2 se 3ate /orum3ul cu

3eele in leas- i unii in megr-untele in gro/i ca /e vremea turcilor: ?/5 91@5 +a 'ore72 in 7udeul Putna2 se cum/-r- /orum3ul iarna2 /e un /re do s/ecul-2 un /orum3 stricat aduc-tor de /elagr- i o.tic- ?/5 1#$@5 In satul ,odeti2 sat de r-0ei r-icieni2 s-r-cia e atit de cum/lit-2 incit s-tenii se trudesc din r-s/uteri sa"i trimeat- in lume co/iii cei mari5 9)asele .oarte 5s-race si .oarte curate2 ca i oamenii5 Femeile de o h-rnicie neo3inuit-2 3une es-toare2 i inc- mai 3une mame2 ii /-r-ginksc uimitor de re/ede tinereea i .rumuseea2 Rtovindu"se cot ;a cot cu 3-r3aii in munca acestora2 du/- i inainte de indetel"mciriie lor .emeieti44 ?/5 111@5 F-ramiarea loturilor de /ro/rietate -r-neasc- e o /acoste in .oarte muhe sate5 +a 8him/ai un num-r de F## /ro/rietari /osed- la un ioc 1#V$ ha2 .-nmiate in a/roa/e !### /arcele2 ceea ce ne d- o medie de V /arcele /entru .iecare /ro/rietar i de !$ arii /entru .iecare /arcei-u ?/5 2!2 9 @5 +ocuitorii din 8him/ai s(nt /lugari im/ro/riet-rii la 1Y9V2 19#F i 19212 i im3uc-t-irea terenului ara3il se datorete alII creterii vertiginoase e /o/ulaiei satului2 ai i din /ricina sistemului de im/ro/riet-rire de du/- r-03oi5 in unele sate2 ne.iind moii 3oiereti in vecin-tate2 -ranii au .ost im/ro/riet-rii Aa 1 U1Y Rm de/-rtare de sat555 * 3un- /arte din lucrurile acestea se cunoteau2 dar se cunoteau insu.icient2 .ragmentar2 anarhic5 &e0ultatele echi/elor ne in.-iea0- cadrul viu2 organic2 al satului romanesc de ast-0i U i ne dovedesc mai ales ceea ce se /oate .ace2 cu /uin- 3un-voin-2 cu multmunc- i cu .oarte /uini 3ani5 >i0itarea e6/o0iiei sau cetirea atent- a 9atalogului este .oarte stenic-5 E6/eriena echi/elor ne aratcit de voioi sint -ranii !a .a/t-2 cu cit- tragere de inim- lucrea0- cind sint indrumai5 +a an2 echi/a a .ost chemat- insistent chiar de s-"tkni5 +a &egina"Maria2 in )adrilater2 tinerii s-teni netiutori de carte au cZrut echi/ei s- in.iine0e un curs5 Firete2 singurul mi7loc de a indruma /e -rani2 de a"i sili sasculte i s- invee U este 8apta. 9Asociaiilie cultuiale i instituiile cu rost cultural de /in- acum ii indre/tau atenia cu /rec-dere2 dac- nu e6clusiv2 numai s/re ceea ce noi numim ast-0i cultura minii2 adic- organi0au 3i3lioteci i ineau e0-tori in care25 /rin con.erine2 se d-deau s.aturi s-tenilor si li se ar-ta ne"
2#$

cesita.ea unei aciuni culturale5 ,e aceea i iocalul in care se ad-/osteau societ-ile culturale

s-teti nu cu/rindea altceva deci t o inc-/ere oarecare /entru 3irou i o sal- cu dula/ul de c-ri2 adic- 3i3lioteca5 )-minele noastre culturale sint menite slucre0e nu numai in domeniul culturii minii i su.letului2 ci i in aceia al culturii muncii i culturii s-n-t-ii2 adic- /e t-rimul muncii agricole2 0ootehniei2 gos/od-rii2 al muncii de in.rumuseare a satului i mai de/arte ai ingri7irii s-n-t-ii cu a7utorul .armaciei2 medicului i educaiei .i0ice: ?/5 1#iU1#2@5 Elementul revoluionar al echi/elor const- tocmai irM activitatea lor /er.ect coordonat-5 in .iecare echi/- se /-esc medici umani i veterinari2 instructori in educaie .i0ic-2 maestre de gos/od-rie2 agronomi2 teologi U in a.ar- de studeni care alc-tuiesc /ro/riu"0is echi/ele de munc-2 i in a.ara de mici dar destoinice gru/uri cercet-eti5 Sco/ul echi/e1 or nu /utea .i /ur cultural2 nu S8 /utea reduce la cultura minii i a su.letului5 Aciunea de stimulare a energiilor latente si de organi0are a .orelor creatoare ale satului tre3uia s- incea/- mai din adinc5 i a ince/ut2 cu s-n-tatea s-teanului2 cu corectarea muncii lui agricole2 cu igiena lui5 Activitatea aceasta revoluionar- a .ost /e alocuri e6ce/ional de grea5 =un-oar-2 in satul 3asara3ean '-/-deni2 Zsco/ul /rinci/al asu/ra c-ruia s"au indre/tat toate e.orturile a .ost 1 inl-turarea /asivit-ii tradiionale2 a /racticilor em/irice2 a orientalit-ii /line de su/erstiii i /re7udec-i: ?/5 11F@5 in alte locuri2 studenii o3serv- c- s-teanul nu .uge de 9doctorul cu su.let 3un: ?=or"duani2 7ud5 Ialomia2 /5 Y!@ i vine de 3un-voie la consultaii ?'ere75 /5 1#$@5 )it de mare e virtutea .a/tei i cit de mult se /oate cl-di /rin aceasttehnic- a /ildei reali0ate2 ne"o dovedesc re0ultatele o3inute in satul r-0-ese ,odeti2 sat .-cut inainte de 1$##5 *amenii nu mai .useser- inv-ai /e aici cu asemenea iniiative de ridicare economic-2 sanitar- i cultural- a satelor5 9>enirea echi/ei studeneti le"a .ost de gro0av- mirare5 'u"i inelegeau rostul2 /entru c- ei nu /uteau crede in alt rost decit acela al tuturor acelora care veneau /rin cotlonul lor2 .-g-duindu"le cind i cind lucruri mari cu vor3e darnice5 ,e aceea2

in cli/a cind teologul i"a is/r-vit intiia /redic- la 3iseric-2 s/unind 1 U 9'"am venit s- cerem B Am venit s- v- d-m 55:2 o 3a3- din .und a .ost indre/i-tit- sr-s/und-2 cu o.tat greu \ U 25*m vedea noi la urm-445 2YV

Aadar2 "echi/a a intrat in ,odeti2 /rimit- cu cea rnai \des-viritneincredere /e care /utea s- i"o arate2 /oliticos dar hot-rat2 un -ran cuviincios t 3-nuitor U 9'ici nu i"am chemat555 nici nu"7 gonim 554\2 ai a 5sinteti0at gindul satului intreg un om linisiit si cumsecade: ?/5 111U112@5 Studenii au g-sit situl a3-tut de cum/litele 5su.erine J seceta2 /elagra2 enterita care secara co/iii2 3oleniele intrate in vitele al3e i in /orci555 Podurile cras stricate2 drumurile d-r-/-nate2 9.inliniie cu a/a /uin-2 tul3ure i s-lcie2 cimitirul /oto/it de 3uruieri2 gardul 3isericii d-rimat2 clo/otnia gata scad-2 /rim-ria aciuat- intr"o casui cu chirie2 coala .-r- .intin- /entru co/ii2 cu una din 5s-li avind intrare "dre/t "de a.ar-2 si m schim3 .-r- curte2 i0la0ul uscat ca o /ris/- /e care nu i"au ing-duit sr-miic decit s/ini i holer-555$G ?/5 112@ In .aa acestor rele2 studenii s"au ae0at harnici la munc-2 i2 cu a7utoarele /rimite din a.ar-2 au reali0at atitoa lucruri2 incit r-0eii nu numai c- n"au mai /utut r-mine 29in .erecurea trist- de la ince/ut:2 dar i"au /us atitea n-de7di in .a/ta i s/orul echi/ei studeneti2 incit au tre3uit s- .ie /otolii5 ,u/- trei luni de munc- organi0atsi entu0iast-2 r-nile satului s"au inchis sau sint /e cale s- se inchid-5 )e nu s"u .-cut in atiia ani de administraie linced-2 sIa .-cut intr"o var-5 Semni.icaia echi/elor studeneti se v-dete intreagin aceast- e6/erien- de la ,odeti5 ,ar nu numai satul romanesc ii g-sete un i0vor de innoire i ridicare o3teasc- in aceast- activitate a echi/elor U ci ms-si cultura romaneasc- /oate a.la aici un alt ince/ut2 mai real2 nai autentic i mai 3ogat5 Studenii sint /ui in .aa unor realit-i romaneti ne3-nuit. J ae0-rile gr-nicereti2 sate de ma0ili ?aceast- 3oierie rural-2 creat- de /rivilegiile acordate de voievo0ii moldoveni@2 /ro/riet-ile colective2 ieg-"^tiuile de rudenie2 viaa ritual- a unui sar2 .olRlorul o3scur2 itinerariile /ost"mortem2 comunitatea viilor i comunitatea morilor2 etc5 Sint realit-i care anevoie se /ot inelege din inima oraului2 din 3i3liotec- i mu0eu5 +ucrarea laolalt- a studenilor cu /urt-torii acestui stil de viaromaneasc- /oate avea ne3-nuite consecine /entru cultura noastr-5 9Ins/iraia /o/ular-: si 9motivele

.olRlorice: din arta i literatura romaneasc- modern- au euat de cele mai multe ori2 /entru c- era o ins/iraie e6terioar-2 .ormal-2 decorativ-5 8eniul /o/ular romanesc nu va /utea .ertili0a ins/iraia i inteligena elitelor2 d.c*it cind se va inlocui tehnica motivelor e6terioare ?ritmul
2Y;

/oe0iei /o/ulare2 decorul -r-nesc2 genul 9=rum-rescu:2 genul 9&odica:2 etc5@ /rintr"o tehnic- nou-2 "care s"ar /utea numi actuali0area /re0enei .antastice5 *r2 tocmai aceast9/re0en- .antastic-G4 \U semni.icativ- si caracteristic- oric-rei colectivit-i creatoare U este ceea ce desco/er- e6/erimental studenii Echi/elor "&egale5 ,esco/erirea aceasta2 /e care nici o inv--turnu o /oate inlocui2 /oate avea in.luene adinci in destinele culturii romaneti moderne5 inc- o dat-2 glndul i voina regal- intervin creatoare in s/iritualitatea romaneasc-5 F9&evista Fundaiilor &egale:2 an5 III2 I .r3r5 I9!V2 nr5 22 /5 $1 U$V2A5

FE&ME I (EMP+E ,I' >E)%EA '*&>E8IE

In colecia ZInstitutului de cultur- com/arat-: de la *slo"a a/-rut2 in 192F2 o .oarte interesantmonosraiie a lui Magnus *;sen intitulat- Ferme i temple 2:lttegaard og helligdom, !## /og5@ carte care a .on ti/-rit-2 doi ani mai tir0iu2 tot in aceeai colecie a Institutului2 intr" o traducere engle02Farmes an% 8aves o8 oncient 1orFay, !V# /ag5@5 Magnus *lsen2 care e cunoscut /rin lucr-rile sale anterioare asu/ra resturilor cultelor /-gine in 'orvegia 23edensAe Oultminder, Xristiania2 19A Y2 din caro n"a a/-rat dedt /rimul volum@ i alte studii asu/ra to/onimiei i onomasticii scandinave U a inut un curs la Institutul din *slo des/re metoda istoric"cultural- /rin care numele .ermelor /ot l-muri .a0ele evoluiei /o/orului norvegian5 Acest curs2 ti/-rit in volumul de care ne ocu/-m2 aduce2 cred2 o lumin- nou- i o metod- care se /oatk dovedi .ertil- in cercetarea istoriei nescrise a unei -ri si a unei civili0aii5 M-rturisesc c- am citit aceast- carte gindindu"m- tot tim/ul la realit-ile rurale romaneti2 intre3indu"m- dac- nu s"ar /utea s- se .-ureasc- i /entru studiul satului romanesc o metodechivalent- cu aceea /e care *lsen o /ro/une2 cu atita succes2 studiului .ermei norvegiene5 )-ci ceea ce a .ost i este satul /entru istoria i structura societ-ii romaneti este .erma /entru societatea norvegian-5 )u singura deose3ire c- acolo continuitatea Istoric- n&a .ost decit .oarte rar intreru/t-5 *ricum2 mi se 2Y

/are c- asemenea studii i cercet-ri de metode nu sini .-r- interes /entru tiina noastr-5 ,e aceea2 continuind /re0entarea monogra.iilor de istorie com/arata a culturii /e care le ti/-rete Institutul de la *slo2 am voit s- m- o/resc mai /e larg asu/ra acestei c-ri a lui Magnus *lsen5 Autorul i"a ince/ut cercet-rile /e 3a0a acelei .ormida3ile colecii de nume2 MorsAe +aardnavhe, din care a /utut e6trage numele a V#5### de .erme i /ro/riet-i rurale2 inregistrate in ultimele 2## de ani5 ,e aici2 .olosind vechile acte 7uridice2 literatura cronicarilor2 /oemele eroice ?saga@ i alte documente medievale ?unele avindu"i i0voarele in e/oca >iRingilor@ U a i03utit sealone0e in straturi cronologice serii de nume2 sa le sta3ileasc- ra/orturile culturale i s- Ie desci.re0e istoria Primele re0ultate conduc la acest /uncl de /lecare 1 c- numele .ermelor dovedesc cea mai /uterniccontinuitate in tradiia numelor de locuri din 'orvegia5 Fiecare .erm- e condus- de /ro/rietar sau chiria intr"un mod autocrat ?/5 1FU1 @5 +ocuitorii ei dau numele a .oarte multe im/re7urimi ?cascade2 lacuri2 /-duri2 /oiene etc@5 Iar dinBre loate .ermelo2 numele cel mai vechi i mai res/ectat il are .erma /e care se a.l- 3iserica5 )ercet-rile lui *lsen dovedesc c- multe din aceste .erme au .ost ridicate /e vechi sanctuarii /-gine ?.ermele al c-ror nume au terminaia ho8, de /ild-@5 )eea ce caracteri0ea0- organi0aia social- a unei .erme este st-/inirea ei de c-tre o singur% 8amilie, ai c-rei mem3ri2 nedes";i/indu"se de c-min2 /ot a7unge citeodat- un num-r im/resionant ?V#UF# i *lsen citea0-2 //5 !9U$12 s-/-turile arheologice care veri.ic- acelai lucru i /entru .ermele /reistorice2 care m-surau $VUV# metri@5 Este ceea ce se numete 9.amilie /a"triarhal-4f /e care o intilnim Ia slavii de sud2 in India i in antichitate2 la romani ?in e/oca lor rural-@5 Fermele2 inc- din e/oca de .ier2 erau agricole i i"au /-strat caracterul acesta /in- in 0ilele noastre5 'u /utem e6/une aici2 aa cum o .ace magistral *lsen2 organi0aia unei .erme norvegiene2 leg-turile ei cu /-unile din munte2 viaa ei 7uridic- i social-2 in.luena structurii ei in emi" erarM:a norvegian- s/re Islanda2 etc5 'e o/rim de"a dre/tul Ia num/le .ermelor5 +a un e6amen ra/id se o3serv- c- .oarte Pmuiic din ele au terminaii care indic- o localitate sau structur- geogra.ic-5 ?=rats3erg U 3ergcmunte J &ingdal2 U dalc vale J Solnes U nes c colin-@5 E6ist- ins-2 i in regiuni a c-ror continuitate istoric- ?de la /reistorie la evul mediu i la e/oca modern-@ este

3ine sta3ilit-2 e6ist- o serie de terminaii care

,J o -!

indic- ceva mai mult1 indic- structura social% a /ro/rietarilor sau urme de cult /-gin5 ,e /ild-2 unele terminaii2 cum e stathir, se g-sesc in leg-tur- cu .erme st-/inite de /ro/rietarii mi7locii ai -rii ?/5 Y1@ J i acest stathir e destul de vechi in 'orvegia ?/5 1#!@2 a/arinind celor dintii tim/uri ale migraiei germanice ?/5 1#V@5 *lsen desci.rea0- trei strate sociale su3 miile de nume de .erme transmise din Evul"Mediu incoace 1 1@ clasa de 7os2 a c-rei continuitate de nume este .oarte /uin sta3il- J 2@ clasa mi7locie ?cu terminaia stathir sau cu nume com/us din numele /ersoanei i un am-nunt geogra.ic2 d5 /5 Asmundarvagr2 9gol.ul din Asmund:@ J !@ clasa de sus2 no3il-2 a e.ilor2 care se recunoate /rin nume de .erme ca ho8 ?/5 12!@5 Printr"o anali0- e6trem de minuioas- ?com/arind numele de .amilii i de /ro/riet-i din vechile *aga0, *lsen a7unge la conclu0ia c- o alt- terminaie de nume de .erme2 heimr, tr-dea0- o vechime de V## d5 )h5 i o situaie social- ridicat- ?//5 1VYU1Y9@5 E6ist-2 este dre/t2 i nume de .erme relative la loc2 localit-i2 care nu indic- nimic altceva decit 9locuina: ?terminaiile in "vin i "land2 necom/use cu nume /ersonale2 /5 2##U 229@5 ,esco/er-2 ins-2 anumite terminaii 2Boier, 3o8, 'angr0 care tr-dea0;ocuri i sanctuarii dintr"o e/oc- /reistoric- ?/5 2VV@5 Pin s.irit2 com/usul Ilo8 i 3aurgr inseamn- /recis c- locul car/ /oarta acest nume a .ost cindva un tem/lu sau un altar5 Ultimele dou- ca/itole ale c-rii2 *lsen le inchinim/licaiilor istoric"religioase ale numelor .ermelor /reistorice5 El o3serv- c- 3o8 i 3aurgr se re.er- la cultul /u3lic ?/5 2F @2 in tim/ ce alte .erme cu terminaii care au c-/-tat cindva un coninut religios tr-dea0- un sanctuar /-gin /rivat5 3o8, de origine /ur germanic- ?inseamn- 9curte inchis-:@ nu e mai vechi de sec5 >II J in tim/ ce haurgr denot- un sanctuar /-gin mult mai /rimitiv ?/5 2YV@5 ,ar *lsen merge mai de/arte i2 sta3ilind /re0ena .emeii in asemenea sanctuarii i tiind c- dintre toi 0eii scandinavi numai cultul lui Fre<2 0eul .ecundit-ii2 al 'aturii necesita /re" oteseUconclude ctoate aceste tem/le erau inchinate lui Fre< ?/5 291@5 )eva mai mult2 g-sete c- originea /oe0iei eroice2 edice2 tre3uie /us- in leg-tur- cu reminiscenele cultului lui Fre< J regii scandinavi intru/au2 oarecum2 in tim/urile /-gine2 /e 0eul naturii i al 3-r3-iei2 /e Fre<5

)ercetarea aceasta monogra.ic- asu/ra numelor .ermelor are i o valoare din /unctul de vedere al istoriei religiilor5 Sta"
2Y9
</ U Mes.iul Manole

tele U din /reistorie /in- in tim/urile moderne U dovedesc c/rimordiala e6/erienreligioas- reali0at- in .erme individuale se concentrea0- ?in ultimele 0ile ale /-ginismului@ in .erme"tem/le 2ho80, dedicate 0eilor /ersonali2 ca s- se maturi0e0e in centre religioase i centre /olitice5
E9)uvintul:2 1$ oct5 19!!2 /5 1U2A5

)&EAgIE E('I)h I 8l',I&E P*+I(I)A

Un o3servator al culturii romaneti contem/orane2 /us s- E7udece evoluia gindirii /olitice naionaliste .a- de reali0-rile 9naionaliste: in art- i in literatur- ar constata lucruri intradev-r uimitoare5 ,e la ince/ut ar constata o /rime7dioas- /r-/astie intre gindirea politic% naionalist-Ucare de la Eminescu incoace2 se a.l- in continuascensiune U i politica naionalist- care2 cel /uin /in- in ceasul de .a-2 a dec-0ut necontenit2 a cunoscut toate .alimentele /osi3ile i se a.l- intr"o descom/unere decisiv-5 E ciudat ce 3ine se gindete in /olitica naionalist- roman- ?amintii"v- continuitatea Eminescu"Iorga" Par"van U generaia 98indirii:@ i ce /rost se .ace aceast- /olitic- naionalist-5 Poate cau0ele nu sint aa de greu de ghicit1 li/sa unei elite de ginditori /olitici la cirma -rii ?ginditorii au .ost totdeauna e6teriori /oliticii /ro/riu"0ise2 au .ost ga0etari2 /ro.esori2 intelectuali@2 alterarea /oliticii /rin /oliticianism2 em/irismul e.ilor de /artide2 etc5 ,iscre/ana aceasta dintre gindire i .a/t- /olitic- naionalist- mai are i alt- latur- 1 arti.icialitatea sau2 in orice ca02 insu.iciena intregii arte naionaliste5 ,e cite ori a 3-tut un vint de naionalism i s"a incercat a se .ace o art- 9naional-: U reali0-rile acestea artistice au .ost stingace2 grosolane2 .ac"l ti ce5 Amintii"v- de Iodica, de literatura s-m-n-torist-2 chiar 7 de literatura anilor de du/- r-03oi5 Este o art- e6terioar- /in-7 la siluire2 arti.icial- i tendenioas-5 )el mai .urtunos /ro.etB naionalist al veacului2 'icolae Iorga2 n"a i03utit s-

insu.leeasc- decit o ast.el de literatur-2 n"a /romovat decit o ast.el de art-5 E Fa- de .ora i adincimea gindirii /olitice a acelor ceasuri2 liU 7 teratura naionalistcare a intov-r-it"o /are ridicol-5 )red c- nu este greu2 nou-2 celor care am venit in urm-; s- inelegem cau0a acestor continue eecuri ale creaiei artis" ; 29#
tice naionale5 S"a a/licat i in art- /unctul de vedere politic 2P adic- un criteriu e6terior2 caduc2 ine.icace de a alege temele creaiei i tehnica ?ver3al- sau /lastic-@ a reali0-rii ei5 S"a construit un .el de a vedea lumea 9romanesc:2 adic- s"a gin"dit /olitic nu organic5 S"a construit o emoie artistic9romaneasc-:2 in loc de a trece dincolo de .ormele e6terioare2 s-r3-toreti2 demonstrative2 /e care le im3rac-2 la r-stim/uri2 romanismul U i a intui su3stana iraional- a ethosului nostru5 Este o deose3ire .undamental- intre construirea unei arte naionale cu mi7loace e>terioare ?teme .olclorice2 teme rurale2 voca3ular2 culoare local-@ i crearea unei arte cu mi7loace 8antastice 2pre$en"a iraionalului2 rodul unei e6/eriene de via- asociata milenar-@5 * deose3ire tot atit de mare ca i aceasta intre o main- i un organism5 i2 ceea ce e interesant de tiut2 in anii cind s"a .-cut mai mult ca0 de ruralism2 de s/ontaneitate2 de Pvia- sim/l- i de glie U tocmai in acei ani 9s-m-n-toriti: s"a /rocedat mai europeneteL adic-2 s"a .-cut art- aa cum s"ar .ace o main- 1 3ucat- cu 3ucat-2 e6terior2 tematic J nu s"a creat viu2 aa cum creea0- un organism5 ,e aceea a i .ost li/sit- intreaga art- i literatur- romaneasc- naionalistde via3ilitate i universalitate5 * o/er- universal- nu se /oate .ace /e un criteriu /olitic J o asemenea o/er- se creea0/ornind de la o intuiie etnic-2 de la o e6/erien- asociat-5 Universalitatea in art- a/arine .antasticului2 /re0enei aceleia iraionale care st- la 3a0a oric-rei creaii de geniu i nutrete orice emoie estetic-5 +uciditatea2 tendenionismul2 demonstraia U sint mi7loace /olitice i sint criterii2 /rin care se 7usti.ico aciune sau o gindire /olitic-5 in art- ins-2 ele ratea0- creaia2 o .ac arti.icial- i local-5 ,in cau0a atitor eecuri de art- naional- s"a i cre0ut un r-stim/ c- o asemenea art- este im/osi3il-5 ,im/otriv-2 numai o asemenea art- are anse de universali0are ,ar s- ne inelegem \ o art- naionalcare .olosete aceea ce /oate da o naiune2 adic- un organism2 o via-

asociat- 1 care .olosete /re0ena .antastic-2 iraional-2 transcedind .ormele e6terioare5 Pin- acum s"a cre0ut c- dac- .oloseti un mediu rural2 un voca3ular rural i culori cim/eneti reali0e0i o o/er- romaneasc-5 ,ar toate acestea sint ele insele mani.est-ri ale unei realit-i romaneti U i nu mai /ot slu7i de model unor mani.est-ri nou-2 artistice5 (re3uie s- treci /este 8orme, s- a7ungi acel i0vor care a creat in decursul veacurilor insei aceste .orme 291

s/eci.ice5 i acesta este un /roces care nu /utea .i intuit de artitii si scriitorii contem/orani marilor mic-ri naionaliste5 Este un /roces de gmdire /ur artistic-5 Pe cind ei au gindit /ur /olitic2 chiar atunci cind au creat artistic5 Este .oarte ciudat s- constai c- aceeai gindire /olitic- din ultimii1 V# de ani U care a .-cut atitea /rogrese de la Eminescu incoace U aceeai gindire /olitic- a ratat toate incerc-rile de art- naionalist-2 /in- la +ucian =laga2 cel dintii creator care a gindit romanete .-r- sgindeasc- /olitic5 ,ar i acest .a/t ii are e6/licaia lui i /oate vom incerca s-"1 l-murim cindva5
E9)irvintur2 2V aug5 19!!2 / ;;5

A 'U MAI Fi &*MA' B

A a/-rut2 acum de curind2 o nou- mod- /rintre tinerii intelectuali i scriitori 1 a nu mai .i romani2 a regreta c- sint romani2 a /une la indoial- e6istena unui s/eci.ic naional l chiar /osi3ilitatea inteligenei creatoare a elementului romanesc5 S- ne inelegem 3ine 1 tinerii acetia nu de/-esc naionalul /entru a simi i gindi valorile universale J ei nu s/un 5 22nu mai sint roman /entru c- sint inainte de toate om2 si cuget numai /rin acest criteriu universal i etern:5 (inerii acetia nu dis/reuiesc romanismul /entru c- sint comuniti2 sau anarhiti2 sau mai tiu eu ce sect- sodal"universal-5 'u5 Ei2 /ur i sim/lu2 regret- csint romani i ar vrea s.ie ?o m-rturisescGb orice alt- naie de /e lume2 chine0i2 unguri2 nemi2 scandinavi2 rui2 s/anioliJ orice2 numai romani U nu5 S"au s-turat /in-4 in git de destinul acesta de a .i i r-mine romani5 i caut- /rin orice .el de argumentare ?istoric-2 .ilo0o.ic-2 literar-@ sdemonstre0e c- romanii sint o ras- inca/a3il- de gindire2 inca/a3il- de

eroism2 de /ro3leme .ilo0o.ice2 de creaie artistic-2 i aa mai de/arte Unul dintre ei se indoiete atit de mult de realitatea unui neam romanesc r-03oinic2 incit ii /ro/une s- citeasc- Istoria Imperiului )toman a lui %ammer2 ca sveri.ice dac- intr"adev-r s"au lu/tat vreodat- romanii cu turcii i i"au invins B Altul crede c- orice creier2 care contea0in istoria i cultura 9romaneasc-:2 na e de origine roman-5 )antemir2 Xog-lniccanu2 Emi" 292

nescu2 %asdeu2 )onta2 Maiorescu2 Iorga2 Parvan etc2 etc5 U toir dar a3solut toi2 sint str-ini5 Sint slavi2 ovrei2 armeni2 nemi25 orice J dar nu pot 8i romani, romanii nu /ot crea2 nu /ot 7udeca J romanii sint dete/i2 sint mecheri2 dar nu sint nici creatori2 nici ginditori5 ,ac- le /ronuni vreun nume des/re care se tie sigur c- e romanesc2 au alte argumente5 Este din *ltenia O Singe sir"3esc5 Este din Moldova O Moldova intreag- e slavi0at-5 ,in (ransilvania O Singe unguresc5 )unosc ciiva moldoveni care s/un cu mindrie 9am singe grecesc 4: J sau 9str-mou"rneu a .ost rus:5 Singura lor ans- de a .i oameni adev-rai este de a"i dovedi coriginea lor nu este curat romaneasc-5 'u cred c- se a.l- ar- euro/ean- in care s- e6iste atiia intelectuali c-rora sle .ie ruine de neamul lor2 s-"i caute cu atita .rene0ie de.ectele2 s-"i 3at- 7oc de trecutul lui i sm-rturiseasc-2 in gura mare2 c- ar /re.era s- a/arin-2 /rin natere2 altei -ri5 (oi tinerii acetia au de .-cut o3iecii neamului romanesc5 Mai intii2 s/un ei2 romanii sint dete/i si asta ii im/iedic- s- ai3- drame interioare2 s- cunoasc- /ro.un0imile su.letului omenesc J ii im/iedics- ai3- /ro3leme5 )ine nu are /ro3leme su.leteti2 cine nu ca/-t- insomnii din cau0a meditaiilor i agoniilor2 cine nu e in /ragul ne3uniei i al sinuciderii2 cine nu a7unge /entru 0ece ani neurastenic2 cine nu url- 9'eant B Agonie B Q-d-rnicie B:a cine nu se d- cu ca/ul de /erei ca sa.le 22autenticitatea:2 Zs/iritualitatea: i 9viata interioar-: U acela nu /oate .i om2 nu /oate cunoate valorile vieii i ale culturii2 nu /oaie crea nimic5 &omanii sint dete/i U ce eroare 4 Unde /oate duce dete/t-ciunea O +a ce"i .olosete .a/tul c- /oi cunoate2 su/er.icial2 realitatea U cind iti li/sete .acultateO de a imagina /ro3leme2 iii li/sete 3oala /rin )Y4Ie /oi intre3-1:O moartea si e6istena2 ii li/sesc insei elementele dramei l-untrice O

(inerii acetia sint su/-rai /e neamul romanesc /entru c- romanii nu au drame2 nu au con.licte si nu se sinucid din desnerare meta.i0ic-5 (inerii au desco/erit o intreag- literatureuro/ean-"de meta.i0icsi etic- a des/er-rii Si /entru c- des/erarea este un ^sentiment necunoscut romanului ?Zare a r-mas2 in /o.ida atitor ere0ii i culturali0-ri2 dre/t credincios =isericii &-s-ritene@2 tinerii intelectuali au dedus stu/iditatea iremedia3il- a acestui neam5 (ot ce nu se g-sete in Pascal2 in 'iet0sche2 in ,ostoievsRi i in %eidegger \U i toate aceste genii au ela3orat o gindire im/enetra3ila structurii giridirii 29! romaneti U tot ce nu se g-sete in ne3unia unui 3iet om din 8ermania2 in vi0iunile unui rus i in meditaiile unui catolic in venic- indoial-2 nu inseamn- nimic2 nu are o valoare .ilo0o.ic-2 nu are valoare uman-5 Alimentai de lecturi euro/ene2 mimind drame euro/ene2 voind cu orice /re o s/iritualitate care ssemene chiar numai e6terior cu s/iritualitatea occidental- sau rus- U tinerii n"au ineles nimic din geniul acestui /o/or romanesc2 3intuit de atitea /-cate2 avind nenum-rate li/suri2 dar str-lucind totui cu o inteligen- i o simire /ro/rie5 (inerii au reacionat im/otriva curentului de acum 0ecedois/re0eee ani2 /ornit de la 98indirea: i 9Ideea Euro/ean-: ?Parvan2 +ucian =laga2 'ae Ionescu2 'ichi.or )rainic J originile sint tot m cursurile i /u3licaiile lui '5 Iorga@2 care /roclamase 9autohtonismul:2 9s/eci.icul entic: in art- i in gindire i incercase cea dintii .iloso.ie ortodo6- /rin crearea ti/ologiei romaneti5 )au0ele acestei reaciuni ?care a ince/ut /rin a .i /ur s/iritual-2 /entru a a7unge in de/lin nihilism2 negaie a istoriei2 relativism in cultur-2 disoluia conce/telor critice etc5@ sint mult /rea interesante i /rea a/roa/e de noi ca s- ne incumet-m s- le discut-m in acest articol5 ,e alt.el2 nici n"am incercat aici s- cercet-m intreg .enomenul 9a nu mai .i roman:2 ci numai s- denun-m citeva din a3eraiile ultimei mode intelectuale5 Acei care des/erea0- de destinul de a se .i n-scut romani2 7udec- strim3 meritele i de.ectele /o/orului5 Ei vor /ro3lematici2 indoieli2 eroism U iar /o/orului roman ii e cu totul str-in- indoiala i des/re eroi are o conce/ie cu totul .amiliar-5 Pentru un tin-r intelectual2 credin"a i indoiala au valoare .iloso.ic-2 deschid c-ile meditaiei2 /un /ro3leme J /entru un -ran roman nu e6ist- indoial-2 el crede .iresc ?9aa cum curg a/ele2 cum cresc .lorile:@2 .-r- 9/ro3leme:

?-ranul roman este realist J ve0i coleciile de /rover3e ca s- inelegi cum a reacionat el contra incerc-rilor de idealism2 de criticism2 aduse de /o/oarele cu care a intrat in leg-tur-@5 Intelectualii au des/re eroi o conce/ie moral- sau magic- J i intr"un ca0 i in altul2 ei 7udecindividualist2 iar ia limit-2 demoniac5 Am ar-tat in alt- /arte ?1@ ce cred romanii des/re eroii neamului J ceea ce cred i des/re /ersona7ele 3i3lice i a/ostolice 1 c- tr-iesc intr"un rai ca un /lai romanesc2 se gindesc la nevoile lor .amiliare2 ca i in via-2 co3oar- /e /-mint in ceasuri grele2 stau de vor3- cu oamenii intr"un lim3a7 .amiliar etc5 Eroii aa cum sint inelei de /o/or i eroii aa cum sint inchi/uii de intelectualii tineri U nu au nimic
2Y$

de a .ace intre ei5 Unii au un eroism /e care liU1 d- viaa asociat-2 ceilali conce/ un eroism etic2 de /ro3leme2 de drame i con.licte5 A/oi2 tinerii intelectuali 7udec- intotdeauna un /o/or /rin ce creea0-2 nu"1 7udec- /rin ceea ce este2 /rin su/ravieuirea lui5 A 22crea: este o conce/ie individualist- J a .i2 aa cum a l-sat ,umne0eu2 este adev-rata a6- a 9s/iritualit-ii: /o/orului J nimic nu se creea0-2 nimic nu se .ace J lucrurile vin i /leac-2 lucrurile se intampl%. ,ar aceasta este o /ro3lem- /rea com/licat- /entru a o re0olva aici5 Este adev-rat c- /o/orul romanesc su.er- de multe /-cate2 este adev-rat c- ne li/sesc multe a6e U dar aceasta e condiia noastr- uman-2 acestea sint /osi3ilit-ile noastre de a atinge universalitatea5 Putem /leca da Ia ele sau le /utem Ignora /ur ci sim/lu5 ,ar nu e nici cavaleresc2 nici e.icace U s- ne .ie ruine c- ne"am n-scut romani2 numai /entru sim/lul motiv c- nu g-sim in valenele romaneti ceea ce vrea )hestov sau ,cstoievsRi5
'*( 5 15 Bntr"un articola din 9)uvintul:2 intitulat Iomanul i Eroii 1eamului, /e care SI re/u3lic aici /entru c- ne a7ut- s- inelegem mai 3ine o chestiune /rea /uin cunoscut- 1 9* revist- de var- a /us la indemina /sihologului un e/isod care ilustrea0- admira3il atitudinea romanului .ade istorie5 A/ar /e scen- cei doi inari eroi ai neamului 1 Mihai >itea0ul i te.an cei" Mare5 * a/ariie salutat- de gr-din- cu a/lau0e i 3un- dis/o0iieb c-ci cei doi oameni mari nu a/ar intr"o atmos.er- solemn-2 shaRes/earean-5 /ro.etic- U ci a/ar in carne i oase2 /e o scen- modern-2 i vor3esc i se s-rut- ca

doi oameni vii i de trea3-2 aa cum au .ost intotdeauna v-0ui de romani5 Un con.rate a g-sit cu cale s- condamne aceast- 9im/ietate: .a- de istoria neamului5 Mie mi se /are revelant/entru atitudinea s-n-toas- i omeneasc- ce o are /u3licul roman .a- de istorie5 Pentru noi2 eroii neamului sint vii i /re0eni2 cu toate mi0eriile ?a/arente@ ale omului de /e strad-5 Solemnitatea e 3un- /entru 1# Mai5 ,ar in restul anului2 romanul are2 .a- de marile .iguri i momente ale ista5 riei naionale2 o atitudine2 i"a s/une2 comunicativ-5 'u se simte stingherit cu nici un erou al-turi5 Pentru el2 ,omnii notri au .ost oameni vite7i i cu .rica lui ,umne0eu U dar oameni5 Moartea lor a .ost o trecere in viaa cealalt- U dar nu o trans.iguraie2 o /ierdere a /re0enei umane5 )ind e evocat2 Mihai >itea0ul nu a/are ca un &ege I+earJ el nu vor3ete ca o P<thie J 4nimic misterios2 nimic lugu3ru2 nimic su3/-mintean2 nimic ceresc in ra/orturile romanului cu Eroii lui

29V
tnori5 te.an cel Mare i (udor >ladimirescu sint tot atit de a/roa/e i2 mai ales2 de vii J o a/ro/iere carnal-2 cald-2 de la om la om2 na de la s/irit la om5 'u sint doi hiero.ani2 ci 9unul Muntean i altul Moldovean:5 '"au 3u0ele /ecetluite cu taina vieii de dincolo2 ci au r-mas legai ogorului2 neca0urilor i incerc-rilor neamului5 Au r-mas romani i dincolo de moarte5 Atitudinea aceasta .a- de istorie nu .ace decit s- com/lete0e atitudinea glo3al- /e care o are romanul des/re ceea ce il de/-ete2 des/re minuni i eroi5 )ind -ranul v- va vor3i des/re Maica ,omnului2 ea nu va .i Madona indurerat- din A/us2 niei Maica tinguitoare a &uilor J va .i o mam- din 0ilele 3une2 cu marile ei dureri t-inuite2 cu marea ei dragoste nem-rturisit-2 cu marea mindrie /entru Fecior5 ,urerea Maicii ,omnului e durerea oric-rei -r-nci cu .iul mort5 i S.inii U oare nu s"au co3orit ei de atitea on /e aceste t-rimuri romaneti O tiu ceva romanii des/re &-03oiul S.int2 des/re S.intul Mor"mint2 des/re setea A/usenilor de a st-/ini ei gara S.int- O 'u5 Ei tiu c- &omania e o ar- cretineasc- /e care au vi0itat"o atiia trimii ai )erului U i c- ea tre3uie a/-rat- de celelalte li.te /-gine5 Edu/- oi. *ceanogra.ie2 e%. (Cultura /o/orului:2 /5 19!U2##A5

(EA,IgIE I A)(UA+I(A(E E*MA'EAS)h

Aa se numesc cele ! volume /u3licate de curind la Focani2 in care d5 Ion ,iaconu a adunat 1 con.erine rostite la su3seciunea de con.erine Focani a 9Fundaiilor )ulturale &egale:5 ,5 Ion ,iaconu s"a dovedit a .i un neo3osit organi0ator5 A condus su3secia de con.erine a 9Fundaiilor )ulturale &egale: din Focani U invitind .oarte muli dintre maetrii culturii romaneti contem/orane 1 )5 &-dulescu"Mo"tru2 loan Petrovici2 Simion5 Mehedini2 )5 )5

8iurescu2 Mihail Sadoveanu2 )e0ar Petrescu2 A+ (0igara"Samurca2 Ion Marin Sadoveanu2 Ion Pillat2 etc5 ,ar nu s"a mulumit s- organi0e0e con.erinele acestor maetri5 A o3inut i te6tele con.erinelor /e care le"a /u3licat in trei elegante volume2 chiar la Focani5 Unele din aceste comunic-ri alc-tuiesc mici monogra.ii .oarte utile /rin materialul nou i /unctul de vedere /ersonal al con.ereniarului5 =un-oar-2 9on8esiunile 8iloso@ico&religioase ale d"lui /ro.esor loan Petrovici J sau Iecti8ic%ri i adaosuri la biogra8ia lui 1. +rigorescu de d5 Al5 (0igara"Samurca sau micul studiu atit de documentat ai d"lui /ro.5 )5 )5 8iurescu 1
29F

!in trecutul @ude"ului 7utna. Pu3licarea acestor con.erine va aduce2 aadar2 .oloase tiinei romaneti5 Mai ales c- sint semnate de .iloso.i2 istorici i literai de cea mai mare autoritate5 ,ar valoarea cultural- a ciclului acesta de con.erine intrece1 a /utea s/une2 valoarea tiini.ic- i literar- a comunic-rilor5 )um /rea 3ine remarc- d5 Ion ,iaconu in 9uvintul l%muritor din .runtea /rimului volum U /re0ena unui maestru intr"un ora de /rovincie .ecundea0s/iritualitatea elitei /rovinciale intr"un chi/ uluitor5 9* /ersonalitate /uternic-2 sco3orind in orice ora de /rovincie U comun i mediocru UP /oate de0l-nui revi0uiri i indre/t-ri s/irituale J /oate stimula /e cei /lictisii i descura7ai in mi7locul ori in marginea drumului vieii J i /oate /rovoca din 3elug aurore su.leteti5 )u o singur- condiie 1 numai s- voiasc- BNR5 Adev-rul este c- asemenea /ersonalit-i /uternice nu /rea vor s- 9sco3oare: intr"un ora de /rovincie5 ,5 Ion ,iaconu sugerea0- un /lan de mo3ili0are a maetrilor i scriitorilor de la 9centru: U care s-"i /etreac- o lun- /e an in di.erite orae /rovinciale2 creind i /romovind /retutindeni 9cultura:5 'u e nevoie s- mergem atit de de/arte5 9Mo3ili0area: aceasta2 chiar dac- ar .i reali0a3il- n"ar .i intotdeauna e.icient-5 )reatorii de cultur- U .ie ei i /ro.esori2 .iloso.i sau artiti PU au nevoie de linite2 singur-tate i continuitate /entru a"i des-"viri /ro/ria lor o/er-5 ,ar asta nu inseamn- c- aceiai creatori nu /ot 9sco3ori: de mai multe ori /e an i /entru un interval ceva mai lung2 in oraele de /rovincie5 E6/erienele care s"au .-cut /in- acum dovedesc c- /re0ena unui maestru inlocuiete de

multe ori2 intr"un ora de /rovincie2 li/sa 3i3liotecilor2 a instituiilor culturale i chiar a 9mediului:5 ,umanul cel mai /rime7dios nu este li/sa mi7loacelor tehnice de in.ormaie i creaie cultural- U ci de/rimarea colectiv-2 com/le6ul de in.erioritate al intelectualilor /rovinciali5 im/otriva acestui com/le6 de in.erioritate orice mi7loc de lu/t- este recomanda3il5 Sistemul de con.erine i /u3licaii incura7at de d5 Ion ,iaconu /are a da roade incalcula3ile5 ,e aceea il recomand-m2 chiar numai /entru e6/erimentare2 tuturor c-rturarilor /rovinciali2 care i"au /-strat intreaggenero0itatea i s/iritul de iniiativ-5
E9)uvintul:2 1Y .e3r5 19!Y2 p. =E

29

E. I<IC*<R CREASIE AR=I7=ICA

SPE*+*8IE2 IS(*&IE2 F*+X+*&
>oiam demult s- cunosc2 dintr"o lucrare scris- /entru ne"s/ecialiti2 activitatea /e larg a institutului de s/eologie de la )lu72 condus de savantul cu renume universal dr5 Emil &acovi-5 Fascicolele din Biospeologica /e care le"am r-s.oit intam/l-tor erau2 /entru ignorana mea2 taine /ecetluite cu a/te /ecei5 i2 cu toate acestea2 imi era greu s- renun5 tiam c- doctorul &acovilucrea0- de a/roa/e $# de ani in aceste misterioase sectoare ale 0oologiei 1 oceanogra.ia i .auna /eterilor5 Sta3ilit du/- r-03oi la )lu72 unde conduce Institutul de S/eologie im/reun- cu &5 ;eannel ?/in- la 192 @ i P5 A5 )ha//uis2 i a7utat de tinerii cola3oratori Margareta i &adu )odreanu2 U doctorul &acovi- este unul din .oarte /uini savani romani care a creat o coal- J a im/rimat2 adic-2 un anumit ritm de lucru i o anumitorientare metodologic- Institutului /e care il conduce5 * coal- tiini.icromaneasc% mi se /are intotdeauna un lucru vrednic de cea mai mare atenie5 Putem inv-a ceva din asemenea /reocu/-ri a3stracte O )eva care s- ne l-mureasc- sau s- veri.ice2 dac- re$i, structura s/iritual- romaneasc- O Un tin-r matematician2 cu a c-rui /rietenie m- mindresc2 imi s/unea odat- ce6ist- o .oarte /recisorientare matematic- romaneasc- J adic-2 cei mai muli dintre matematicienii romani dovedesc o atitudine s/ecial- .a- de anumite /ro3leme i a/roa/e c- se de0interesea0de o alt- serie de /ro3leme care /asionea0-2 s- s/unem2 /e matematicienii /olone0i sau evnei5 ,ac-

lucrul acesta e adev-rat2 ar insemna c- chiar in cele mai a3stracte o/eraii mintale intervin anumite dis/o0iii care in de un 9im/ondera3il: 1 de structuri2 de stil2 de ras-555 )u mult interes am citit2 deci2 ca/itolul re.eritor la 3iologie din volumul recent ti/-rit de Academia &oman- 1 La vie scienti8i5ue en Ioumanie, voi5 I2 Sciences /ures2 =ucarest2 !#1 19! ?res/ectiv2 /aginile 1!VU19F@5 Succint2 dar clar2 se d- seama aici i des/re lucr-rile Institutului de s/eologie de la )lu75 'u incerc U nici n"ar .i locul2 in articolaul de .a- PU s- le re0um5 ,ar o3serv c- unul din o3iectivele Institutului este tocmai veri.icarea metodei /ro.esorului &acovi- 1 inlocuirea noiunii de specie /rin aceea de neam ?lignee@5 Se /are c- metoda aceasta a .ost /entru /rima oar- intre3uinat-2 cu serio0itate2 in /u3licaiile Institutului2 Biospeologia. Metod- care nu inseamn- numai un instrument de lucru2 ci i o anumit- 9.ilo0o.ie: 3iologic-5 Pentru c- in tim/ ce specia e o .orm- static- U neamul im/lic- noiunea de 9istorie:2 de des.-urare in tim/5 S/eciile nu mai tre3uie clasate2 aadar2 i"nind seama de caracterele lor /re0ente ?care /ot .i secundare sau intam/l-toare@ U ci /e temeiul descendenei lor in tim/2 adic- /e temeiul 9istoriei: lor5 Metoda aceasta a .-cut /e d"rul &acovi- s/ro/un- urm-toarea .ormul- 1 La ta>onomie ne peut etre 5ue de la phyloganie appli5uee. inlocuind /rimatul spa"iului ?distri3uia geogra.ic-@ /rin /rimatul timpului ?des.-urarea 9neamului:@ U d"rul &acovi- introduce in 3iologie noiunea de istorie. i metoda aceasta2 a/licatintii de d"sa2 d- re0ultate e6ce/ionale5 intocmai du/- cum a/licarea conce/tului de istorie in etnogra.ie ?8rae3ner2 Pater Schmidt etc5@ a revoluionat aceast- tiin-5 F-cind intr"adev-r 9istorie: natural-2 doctorul Emil &acovi- inlocuiete noiunea de s/ecie /rin aceea de neam5 inlocuiete o conce/ie static- PU distri3uia geogra.ic- ?s/aiul@ U /rintr"o conce/ie dinamic- 1 des.-urarea neamului in timp. M-rturisesc c- metoda aceasta2 a/licat- cu atita succes in s/eologie2 la ince/ut2 ca s- r-03at- a/oi in 3iologia generalU are ceva 9romanesc: in ea5 'u numai /entru c- romanul ar avea o a/lecare s/ecial- c-tre timp, in /o.ida spa"iului. ,iscuia acestei a.irmaii ne"ar duce /rea de/arte i de aceea /re.er-m s- trecem /e ling- ea5 ,ar nu ne /utem o/ri si nu o3serv-m c- istoria a dominat cultura romaneasc- moderninc- de la ince/uturile ei2 de la )antemir5 'u /utem uita c- toi creatorii de

seam- ai neamului nostru au .-cut2 intr"un .el sau altul2 istorie Uor de ineles o3sesia aceasta a istoriei in cultura romaneascmodern-5 Se c-utau originile2 se veri.icau dre/turile istorice ale neamului nostru2 se /romova no3leea neamului romanesc5 )ind ne"am tre0it la o 9contiin!#2

r5aional-: nu ne /uteam mindri cu nimic altceva decit cu istoria neamului nostru Un Mihai Eminescu cerceta cu /atim- istoria romaneasc-2 dei era2 inainte de toate2 un /oet i un meta.i0ician5 Marii notri 3-r3ai de stat au avut2 cu toii2 /asiuni istorice i arheologice5 E de mirare cdoctorul Istrati2 dei era chimist2 a .-cut cercet-ri istorice i arheologice O E de mirare c- un 3acteriolog ca d"rul )antacu0ino ii /ierdea no/ile studiind vechile cronici O E de mirare c- savantul &ace vita gindit istoric tind a incercat s-"i .ormule0e metoda sa de cercetare 3iologic- O555 ,ar mai e un am-nunt semni.icativ2 tot in leg-tur- cu s/eologia5 Aa cum scrie /ro.5 >einov2 autorul ra/ortului din volumul La 'ie scienti@i5ue en Ioumanie, lucr-rile /u3licate in Biospeologia d"rului &acovi- au demonstrat c- troglo3ii care /o/ulea0- ast-0i /eterile a/arin unei .aune de mult \de/-ite5 9Ele sint .osile vii2 re/re0entind adesea stadii .oarte vechi2 teriare i chiar secundare:5 &einei aceast- e6/resie 1 8osile vii. Ea nu e l-muritoare numai /entru o seam- de .enomene 3iologice2 r-mase /in- acum destul de incurcate5 E6/resia 9.osile vii: ar /utea .i ado/tat- U dar, mai ales2 in"eleas% U de toi acei care se ocu/- cu .olRlorui5 Pentru c-2 intocmai du/cum in /eteri se conserv- o .aun- arhaic- U .oarte im/ortant- /entru inelegerea gru/elor 0oomor.ice /rimitive2 care nu sint 8osili$abile U tot aa memoria /o/ular- conserv- .orme mentale /rimitive /e care nu le /utem NO-si /-strate in istorie2 tocmai /entru c- ele nu se /uteau e11/rima in as/ecte dura3i 1o ?documente2 monumente2 gra.ie etc5@ J intr"un cuvint2 /entru ci nu erau 8osili$abile. +umina2 aerul2 /-mintul U le descom/uneau2 ie to/eau5 in .olRlor se intilnesc2 ast-0i2 .orme din mai nulte ere, re/re0entind eta/e mentale di.erite5 8asim o legend- cu c"u3"strat istoric relativ recent2 g-sim un rintec /o/ular de ins/iraie contem/oran-2 al-turi de .orme medievale2 /re"cretine sau chiar /reistorice5 +ucrurile acestea le tiu i .olRloristii5 ,ar2 indr-0nim a crede2 le ineleg .oarte /uini5 Foarte /uini .olRloriti ineleg cmemoria /o/ular-2

intocmai ca o /eter-2 a /-strat documente autentice re/re0entind e6/eriene mentale /e care actuala condiie uman- le .ace nu numai im/osi3ile2 dar chiar imposibile de cre$ut. ,ac- ai .i s/us2 unui 3iolog de acum Y# de ani c- tr%iesc animale din ora seeundaIU i"ar .i ris in nas5 ,octorul &acovi- i"a luat sarcina si
!#!

demonstre0e tiini.ic acest lucru5 FolRloritii care n-0uiesc s-"i ineleag- materialul2 nu numai s-"1 adune2 ar avea multe de inv-at din metoda cu care savantul de la )lu7 a cercetat /eterile i a restaurat istoria .aunei o3scure5
Edu/- voi5 Fragmentarium2 Editura 9>remea:2 19!92 /5 VFUF#15

P*EQIA P*PU+A&h I' +IM=A F&A')EQh

Scriam ieri2 aici2 des/re de.iciena traducerilor romaneti in .ranu0ete5 )-rile noastre mari ori nu sint traduse deloc2 ori sint traduse la intim/lare5 Acum vreo 12 ani2 intr"un inI tervieL care a stirnit un e6traordinar entu0iasm in randurile scriitorilor romani U =en7amin )remieu6 ii m-rturisea gin"dui lui de a veni /entru ase luni in ar- i a inv-a romanete5 9tiu toate celelalte lim3i romanice:2 s/unea )remieu6 i mi"ar .i .oarte uor sinv- atit de 3ine romanete incit s- /ot sugera i controla citeva traduceri:5 )remieu62 care contri3uise in 3un- /arte ia 9lansarea44 euro/ean- a lui Pirandello i Italo Svevo2 ar .i /utut 9lansa: i citeva c-ri romaneti5 Planul a c-0ut 3alt-5 i tot atit de lamenta3il a euat iniiativa euro/ean- a tin-rului ;ac[uos +assaigne2 care a dovedit c- ne cunoate atit de 3ine ara i ne iu3ete atit de mult arta romaneasc-2 /o/ular- i cult-5 Sint ins- i e.orturi romaneti2 /ornite .-r- s/ri7in o.icial i care au reali0at /oate cea mai grea s/ecie de traduceri 1 traducerea ritmic- i versi.icat- a /oe0iei romaneti5 ,"ra M-ria %ol3an i"a catigat2 .-r- indoial-2 locul de .runte5 ,u/- ce a tradus in admira3ile versuri .ranu0eti culegerea cele3r- de /oe0ii /o/ulare romaneti a d"lui /ro.5 *vid ,ensusianu2 d"ra M-ria %ol3an a /u3licat un nou volum 1 Incantations, 9hants de vie et de mort ?Ed5 8euthner2 19! 2 2 # /ag52 !F ir.0. 'u /ot re0ista is/itei de a 4transcrie ince/utul unui 3ocet 1 9(oi2 mon grand2 mon 'icolaie voici ton 7our d4e/oussailles5 +eve"toi2 ne

reste a3attu2 Ies convives sont venus B

!#$

U Me lever O las2 comment caire2 [uand la mort2 l4a/re et t4amere2 d4un tel /oison m"a gorge contre terre m"a 7ete O U +eve"toi2 te leve et sors viens te montrer au dehors et viens choisir tos suivants2 < en a dou0e la devant5 +eve"toi2 te leve et dis [uels suivants as tu choisi O555: &areori am intilnit o mai /er.ect- trans/unere a ritmului i rimei /o/ulare romaneti intr"o lim3- strein-5 (raduc-toarei acesteia ar tre3ui s- i se incredine0e versiunile .rance0e ale tuturor /oeilor notri de .runte5 'u mai e vor3-2 ai v-0ut2 de o sim/lt-lm-cire J ci de o creaie nou-2 uluitoare in s/ontaneitatea ei i care totui nu"i tr-dea0originalul2
E9)uvintul:2 2$ ian5 19!Y2 /5 2A2

'U PIE&E555

intr"un num-r recent din 9Mercure de France:2 Arnold van 8enne/ anun-2 sur/rins i .ericit2 monogra.ia .railor Seignolle 1 Le FolAlore du 3urepoi>. %ure/oi6 este vechiul nume al regiunii din sudul Parisului5 i van 8enne/ m-rturisete 1 9Am cre0ut i eu2 ca i ceilali2 c- .olclorul a dis/-rut la /orile Parisului5 M"am inelat:5 intr"adev-r2 din cele 1Y comune ale acestei regiuni din sudul Parisului2 1FF au .ost metodic e6/lorate J l .raii Seignolle au desco/erit aici2 su3 0idurile celei mai iluminate i mai cosmo/olite metro/ole2 su.letul /o/orului .rance02 intact5 Magie J ritualul naterii2 3ote0ului2 nunii l morii J cintece i 7ocuri /o/ulareJ ceremonii /eriodice ?s.ini2 carnavalele2 Pastele etc5@ J medicin- i meteorologie /o/ular- U toate 9su/erstiiile: acestea tr-iesc2 vii2 lingParis2 in /o.ida lui ,es"cartes i a Enciclo/editilor i a &evoluiei2 i a emigr-rilor cosmo/olite555
!#V
2$ U Meterul Manola

>an 8enne/ are dre/tate s-"i m-rturiseasc- sur/ri0a5 * asemenea re0isten- a .ormelor de via- /o/ulare im/otriva innoirilor i eteromor.o0clor este de"a dre/tul uluitoare5 )e s"a

intim/lat cu toate 9in.luenele: e6ercitate2 sute de ani2 asu/ra 3-trinului %ure/oi6 O Ele au 0guduit2 /oate2 ae0-rile de su/ra.a- ale localnicilor5 Au /rovocat 9cri0e44 i amestecuri de 9stiluri445 ,ar amestecurile acestea n"au /utut dura5 )u tim/ul a 3iruit un singur 9stil:5 Formele ii/site de vitalitate au /ierit ori s"au /re.-cut5 i .raii Seignolle g-sesc2 ast-0i2 la /orile Parisului2 un 9.olclor: 3ogat2 original i viu5 +ucrul acesta se intim/l-2 .irete2 atita vreme cit i0vorul /rimordial U naiunea i su.letul /o/ular U continu- s- alimente0e o anumit- ae0are omeneasc-5 Pentru c- se /ot in"tim/la i lucruri tocmai contrarii 1 .orme de via- /o/ular- s- dis/ar- in mai /uin de o sut- de ani2 chiar .-r- s- .ie Zin.luenate: de un agent atit de distructiv ca Parisul J aa s"au /etrecut lucrurile cu anumite culturi /o/ulare amerindiene2 cu regiuni intregi din Persia i 'ordul Indiei convertite la islamism etc5 Este adev-rat c- in toate aceste locuri au 9su/ravieuit: clemente din str-vechile .orme de via- /o/ular- J dar atit U au su/ravieuit5 '"au mai /utut crea .orme noi5 4Este ins- de neinchi/uit cit /oate 9re0ista: su.letul /o/ular2 dacnaiunea care ii d- natere ii /-strea0- intact- vitalitatea5 Un /rieten2 cercet-tor /o teren2 imi s/unea de curind c-2 /in- mai acum ciiva ani2 /uteau .i g-site in anumite regiuni din ara noastr9structuri mentale: cu o istorie de dou- mii de ani2 neintrerupt%. A/roa/e c- nu se mai /oate vor3i de 95istorie4G in asemenea im/re7ur-ri5 &e0istena aceasta a/arine mai degra33iologiei sau2 de"a dre/tul2 meta.i0icii5 Formele de via- /o/ular- n"au 9evoluatGG2 nu s"au 9innoit: J ele au tr-it /arc-

dincolo de vreme2 ad-/ostite de intim/l-ri2 .e" 9micare:555

E9)uvI%tnl:2 2S iaa5 19!Y2 /5 2;5

rite de

,*)(*&U+ 8AS(E&

=-trinul i de mult ilustrul savant2 dr5 Moses 8aster2 i"a d-ruit

=i3liotecii &omane colecia sa de manuscrise i c-ri2 vechi romaneti5 Sint /esta dou- sute de rarit-i 3i3lio!#F

gra.ice2 multe din ele adunate de Mihai Eminescu i cum/-rate a/oi de savantul doctor 8aster5 Pe temeiul acestor manuscrise i c-ri vechi2 a /u3licat M5 8aster lucrarea sa din tineree2 Literatura popular% roman% ?=uc2 1Y92@ care2 im/reun- cu al doilea tom din 9uvente den b%trini al lui %asdeu2 alc-tuia /in- mai deun-0i singura monogra.ie critic- i com/let- asu/ra literaturii romaneti scrise J /in- mai deun-0i2 adic- /in- in 19292 cind /ro.esorul )arto7an a dat la lumin/rimul volum din lucrarea sa de sinte0- 9%r"ile populare in literatura romaneasc%. Aceeai 3ogat- colecie /ersonal- a .olosit"o i la alc-tuirea 9restoma"iei romane ?2 voi52 +ei/0ig2 1Y91@5 ,octorul 8aster a /lecat din ar- in 1YYV5 S"a sta3ilit de atunci la +ondra2 unde a a7uns ra3inul )omunit-ii israelite5 In anul acesta a im/linit Y# de ani2 c-ci s"a n-scut in 1YVF5 A .ost contem/oran i a cunoscut indea/roa/e generaia de scriitori i savani romani ai Inde/endenei5 A cunoscut /e Eminescu2 de la care a cum/-rat o 3un- /arte din manuscrisele i c-rile vechi care se vor intoarce 0ilele acestea in ar- i vor .i de/use in =i3lioteca Academiei &omane5 A cunoscut /e *do3escu2 a cunoscut mai ales /e %asdeu2 la revista c-ruia 9)elumna lui (raian:2 1Y FU @ cola3ora inc- din tim/ul cind ii /reg-tea doctoratul la =reslau5 ,e acolo trimite 8aster 9iteva recti8ic%ri la etimologiile grece, turce i maghiare ale lui Iosler ?9)olumna:2 1Y F2 /5 V21UV2$@ J BaAert Pc Bucureti P, Fintine arabe pentru istoria roman% ?9)olumna:2 1Y 2 /5 2$$U2$ @ J o recen0ie la !ictionnaire turc&arabe&persan al lui QencRer ?29YU!##@ J un comentar la un studiu com/arativ al lui Is/irescu ?/5 $$ U$$9@5 (in-rul savant dovedea de /e atunci o /rodigioas- erudiie lingvistic- i .olcloric-5 ,e la %asdeu inv-ase s- a/recie0e im/ortana lim3ii slave i orientale /entru inelegerea istoriei romaneti i 3alcanice5 Preg-tirea sa lingvistic- i"a .ost de mare .olos du/- ce ne"a /-r-sit5 8aster a uluit lumea tiini.ic- din A/us /rin mulimea i varietatea lim3ilor /e care le st-/inea5 )-ci2 dei s"a s/eciali0at a/oi in lim3ile semite2 /utea .olosi in cercet-rile sale de .olclor com/arat toate lim3ile slave i romanice2 lim3ile clasice2 lim3a turc-2 /ersan-2 ara3-2 lim3ile germanice5 Este semni.icativ .a/tul c- Moses 8aster de3utea0- in revista antisemitului %asdeu5 (ot atit de

semni.icativ ca i .a/tul c- singurul asistent"con.ereniar /e care i 1"a ales %asdeu a

!#

.ost +a0-r -ineanu2 un erudit evreu5 Este dre/t c-2 du/- ce a /u3licat Literatura popular% roman% U unde a.irma c- unele 3asme i legende /o/ulare romaneti ii au i0vorul in legendele 3i3lice U 8aster s"a r-cit de %asdeu5 in scrierile lui %asdeu de du/- 1YY22 se intilnesc multe ine/-turi im/otriva lui 8aster5 ,ar nu tim dac- marele antisemit s"a 3ucurat intr"adev-r de e6/ul0area rivalului s-u45 Prietenia lui %asdeu /entru elevul i asistentul s-u -ineanu U cel /uin /in- la /eni3ilul e/isod din 19## U alc-tuiete una din /aginile cele mai .rumoase din viaa marelui enciclo/edist i antisemit5 ,e alt.el2 .ie s/us in treac-t2 nu tiu dac- vreun 3ancher sau arenda evreu a .ost e6/ul0at in e/oca dintre 1Y #U191F5 Au .ost ins- silii s- /leoe trei mari savani evrei 1 8aster2 -ineanu i (iR"tin5 (oi trei i"au cucerit un nume euro/ean5 In anii cind noi /rimeam .el de .el de negustori galiieni U am i0gonit trei ca/acit-i de mare clas- euro/ean-5 +a0-r -ineanu a a3andonat studiile sale de .olRlor romanesc2 dedicindu"se U cu cit succes2 o tie ast-0i toat- lumea U dialectologiei .rance0e i lingvisticii generale5 ,octorul 8aster nu i"a /-r-sit ins- niciodat- cercet-rile ince/ute in tineree5 Este adev-rat c- s"a /reocu/at mai mult de sectele iudaice i de literaturile a/ocri.e5 A editat i a tradus te6te e3raice5 in cele trei mari volume de Ge>ts and *tu%ies ?19!1@ i"a adunat a/roa/e tot ce r-m-sese ingro/at in vechi reviste de .olMor i lingvistic-5 Un volum intreg e ocu/at numai de te6te e3raice5 9artea despre samariteni 2Lon%on, 192V@2 :satirul sau 9artea samaritean% despre Gainele lui Moise ?+ondon2 192 @2 /recum i traducerea mai veche a 9ronicilor lui Herahmeel T+ondon2 1Y99@ U au .-cut din doctorul 8aster o autoritate in tot ce /rivete literatura eretic- i a/ocri.- iudaic-5 ,ar iu3irea sa /entru ince/uturile scrisului romanesc i .olRlorului romanesc n"a incetat niciodat-5 A continuat2 i du//lecarea \din ar-2 s- dea

seama des/re /u3licaiile romaneti in 9Xri"tischer `ahres3ericht ii3er die Fortschritte der &omanischen Philologie:5 in 19#12 cola3orea0- la 8rundiss"ul Iui 8r343er cu o Iiimanische Litteratur. in 191V /u3lic- .rumoasa carte 1 Ionmanian Bird and Beast, *tories ?+ondon@5 in s.irit2 0ilele acestea a/are2 in colecia ingri7it- de /ro.esorul )arto7an i editat- de 9Scrisul &omanesc:2 o culegere din scrierile Iui Anton Pann5 imi aduc aminte de un articol scris de mult de d5 Em5 =ucata2 in care /ovestea o vi0it- la ,r5 8aster2 la +ondra5
!#Y

(recuser- numai ciiva ani de la r-03oi5 ,5 =ucua admira 3ogata colecie de manuscrise i c-ri vechi romaneti 1 se gin"dea2 cu melancolie2 c- ochii o3osii ai 3-tranului savant nu se vor mai o/ri deasu/ra rindurilor mig-los i evlavios scrise cu sute de ani in urm- J se intre3a dac- aceast- comoar- se va intoarce cindva in ar- i dac- doctorul 8aster va /utea vreodatuita 7ignirea de acum cinci0eci de ani555 lat- c- ast-0i colecia de manuscrise i ti/-rituri vechi se intooarca in ar-5 i doctorul 8aster a uitat 7ignirea c-ci i"a inchinat o /arte din ultimele sale /uteri edit-rii unui clasic roman 1 Anton Pann5 Evenimentul e /rea im/ortant ca s- nu .ie su3liniat i comentat5 Mai r-min ins- o sum- de lucruri de .-cut5 i /entru mingiierea doctorului 8aster2 i /entru .olosul nostru5 Am /utea cunoate de la dr5 8aster .oarte multe am-nunte care /rivesc indea/roa/e generaia Inde/endenei5 'umai el ne"ar /utea s/une lucruri interesante des/re un *do3escu2 un %asdeu i /oate chiar M5 Eminescu5 +a virsta /atriarhal- /e care o /oartatit de glorios U o/t0eci de ani U /oate ar .i greu /entru d"rul 8aster s- mai vin- /in- la noi5 ,ar ar tre3ui delegat un tin-r iste de la +egaia noastr- de la +ondra s- adune de la el toate in.ormaiile des/re generaia Inde/endenei5 imi ing-dui o indiscreie5 imi ing-dui s- cite0 dintr"o scrisoare a lui M5 8aster2 trimis- de la +ondra in 12 mai 19!F2 citeva rinduri 1 9Mi se /are c- era ceva .iresc ca 3i3lioteca mea s- se intoarc- in ar- /rintr"un ne/ot al meu5 S"a /otrivit .oarte 3ine5 i

acuma2 s- le .ie norocul acolo unde sint B555

E9>remea:2 21 iunie2 1!!F2 /2 !A5

A&%I>A ,E F*+)+*X

in edina de la 2F mai 19!#2 Secia literar- a Academiei &omane hot-r-te in.iinarea unei Arhive de Folclor2 menite s- adune /rin chestionar i anchete s/eciale cit mai multe materiale .olclorice din tot cu/rinsul -rii romaneti5 Arhiva a .ost instalat- la Mu0eului +im3ii &omane din )lu72 Mu0eu condus cu atita rivn- i /rice/ere de /ro.esorul Se6til Puca"riu5 )onducerea Arhivei de Folclor a .ost Incredinat- unui
!#9

tin-r i emerit cercet-tor2 d5 Ion Mulea2 care a .ost de asemenea ins-rcinat cu redactarea Anuarului Arhivei5 Au a/-rut /in- acum dou- volume din acest Anuar ?19!22 19!!@5 )u /u3licarea 9Arhivei de Folclor: se /une de.initiv ca/-t /erioadei diletantismului .olcloristic din &omania2 care2 ca i toate celelalte s/ecii de diletantism2 a d-inuit /rea mult5 ,e7a studiile i materialele /u3licate in 228rai i su.let:2 revista d"lui *vid ,ensusianu2 inaugurea0- o eta/nou-2 tiini.ic- in culegerea .olclorului romanesc G5 Au urmat a/oi 9Arhiva sociologic-: a d"lui /ro.5 ,5 8uti i alte citeva /u3licaii5 Perioada trist- a amatorismului se incheie insde.initiv U cel /uin aa s/er-m U cu organi0area 9Arhivei de Folclor: i /u3licarea 9Anuarului:5 Folclorul romanesc a .ost studiat /in- acum dintr"un /unct de vedere liric2 .ilologic2 istoric i mitologic5 >enise tim/ul s- .ie studiat i din /unct de vedere .olcloric5 S/unem asta nu atit asu/ra metodei in care a .ost cules .olclorul2 cit asu/ra .elului in care a .ost inter/retat5 intr"adev-r2 ceea ce a li/sit mult- vreme studiului .olcloristului romanesc au .ost criteriile /rin care el tre3uie cercetat i ineles5 +i/sea cu des-virire serio0itatea com/araiilor cu materialele .olclorice ale altor ?/o/oare i5 5@ metodele tiini.ice2 critice5 +acunele acestea se datorau in 3un- /arte de0orient-rii generale a studiilor .olclorice2 dar se datorau i li/sei de in.ormaie a cercet-torilor notri 1 care se dovedeau e6celeni colecionari

de materiale .olclorice2 dar alunecau in cele mai grave erori indat- ce incercau s- e6/lice originea2 .iliaia sau sensul original al acestor documente /o/ulare5 S-r-cia 3i3liotecilor noastre2 a3sena s/ecialitilor in etnogra.ie2 antro/ologie2 istoria religiilor i orientalistic- U toate acestea contri3uind la /er/etuarea diletantismului teoretic in materie de .olclor5 ,u/- ce Xaarle Xrohn /une 3a0ele metodelor ?intuite de /-rintele s-u2 ;ulius Xrohn i a/licate in cercet-rile acestuia asu/ra Oalevalei0, du/- ce creea0- aa"numita 9coal- .inlande0-: du"ore/ertorii de talia celui com/ilat de =oite i PolivRa sau a celui2 mai grandios2 ince/ut de curind de Stith (hom/son U tre3uia s- incea/- i /entru &omania o /erioad- tiini.ic- in
G Mircea Eliade ii insuete /rea uor unele idei ale lui *vid ,ensusianu )om/aratismul lui ?Saido02 Se3illot ori 8orovei re/re0int- un moment ti/ic din istoria tiinei5 S- nu se uite c9e0-toarea: a .ost o revist- c-utat- in str-in-tate mai mult decit onoe alt- /u3licaie romaneasc- a vremii 9Schim3ul: ?eirculaia@ era i el o .orm- a com/aratismului5 !1#

inter/retarea documentelor .olclorice (otul no indeamn- s- credem e9Anuarul Arhivei de Folclor: iniia0- de.initiv a"ceast- /erioad'u st- in intenia noastr- s- discut-m aici im/ortana : studiilor serioase de .olclor /entru o cultur- tin-r- cum e cea l romaneasc-2 nici \2:5 dovedim necesitatea monogra.iilor .olcio rice2 a anchetelor serioase /e locuri i regiuni2 care s- e/ui0e0e K /e cit se /onte materialele5 Atit arhiva monogra.ic- a d"lui I /ro.5 ,5 8uti2 cit i 9Arhiva de Folclor: ?d5 /5 studiul d"lui 7;Mulea des/re gara *aului2 culegerea d"lui P5 >5 te.-nucI din 7udeul +-/una@2 ne dau admira3ile /ilde de asemenea anchete5 Sim/la r-s.oire a acestor monogra.ii convinge chiar /e un neiniiat cR4 e6ce/ionala valoare cultural- si naionala activit-ii .olclorice5 In a.ar- de adunarea2 /-strarea i clasarea documentelor .olclorice2 se /une /ro3lema inelegerii lor2 a semni.icaiei lor s/irituale5 Aici intervin greut-i de tot .elul2 aici tre3uiesc inventate sau ada/tate metode noi de inter/retare sau cel /uin de o clasi.icare ?/otrivit-@ de care ddovad- si d Mulea i d5 %5 %5 Stahl ?la 9Arhiva: d"lui /ro.5 8uti@5 Sim/la adunare de material nu conduce nic-ieri G5 Antro/ologia cultural-2 etnogra.ia2 istoria religiilor i .olclorul su.er- ast-0i de o su/ra/roducie de materiale5 Mii de oameni au adunat i au ti/-rit U i .oarte /uini i"au /us

/ro3lema metodei2 a instrumentului de cunoatere care tre3uie construit /entru inter/retarea e.icient- a acestor materiale5 Este .oarte /ro3a3il c- aceast- /ro3lem- a instrumentelor de cunoatere si"a5 /us"o i editorul 9Anuarului:2 d5 Ion Mulea5 'umai aa .olclorul /oate de/-i stadiul de /asiune i /oate a7unge cindva o tiin-5 'u ne /ro/unem2 in aceast- scurt- dare de seam-2 o anali0- a tuturor studiilor /u3licate in cele douvolume ale 9Anuarului:5 &emarc-m i recomand-m celor care vor scunoasc- o magni.ica regiune a -rii studiul d"lui I5 Mulea2 9ercet%ri 8olclorice in ]ara )aului ?indeose3i in.ormaiile noi asu/ra 22.ocului viu:2 voi5 I2 /5 1$F i urmare@5 &emarc-m2 de asemenea2 intinsul studiu al d"lui Petru )araman 1 9ontribu"ii la cronologi$area i gene$a baladei populare la romani, e6ce/ional de 3ogat ca in.ormaie i cute0-tor ca tem-5 Este vor3a de e6/ediia unui /a-2 Marco2 din 1$9YU992 cind oas"
G Autorul are /er.ect- dre/tate1 .olcloristica risca s- devin- o disci/lin- a .a/telor cantitative5 )u atit mai mult situaia a devenit ingri7or-toare ast-0i2 cind se /ersist- in aceeai eroare5

!11

tea turceasc- a /ierit de inghe i de .oame U i a c-rui amintire s"a /-strat in mai multe 3alade romaneti5 Elementele istorice /-strate in documentele .olclorice sint e6traordinar de rare i de con.u0e5 In 9inlecul lui Marco&7aa .antasticul /redominatit de mult2 incit numai /rin m-rturiile cronicarilor /oloni a i03utit d5 )araman s- identi.ice evenimentul5 (im/ul i s/aiul au2 in .olclor2 cu totul alt- .unciune i alt coninut decit tim/ul i s/aiul o3iectiv5 ,es/re 22legenda istoric-:2 un 3un dar a/lecat s/re humor .olclorist euro/ean2 A5 II5 Xra//e2 a s/us c- se numete ast.el /entru c- nu conine nimic" istoric5 Intr" adev-r2 e6ce/ional de /uine 223alade istorice: au /-strat ceva 9istoric: in ele5 ,l5 P5 )araman menionea0- 3alada Ag-i =-l-ceanu5 Mai e6ist- vreo citeva in .olclorul euro/ean i2 du/cite tiu2 una singur- in .olclorul 3engale05 Se intilncsc2 totui2 /oe0ii /o/ulare recente in care evenimentele /olitice i sociale se /-strea0- cu o uimitoare lidelitate5 )hiar d5 )araman citea0citeva dintr"un studiu al savantului /olone0 =<stron5 S"ar .i /utut ad-uga /oe0iile cuiesc de 9Arhiva monogra.ic-: a

d"lui 8uti2 in care se g-sete un iHtoric /er.ect al re.ormelor agrare ?in s/ecial e/isodul 9de la ai0eci i trei2 cind veni vod- tir3ei:@5 Studiul d"iui )araman2 dei a7unge la re0ultate minime2 are marea im/ortan- de a .i e6/lorat o 0on- com/lect necunoscut- din .olclorul romanesc5 )ele doa- volume din 9Anuar: conin de asemenea multe contri3uii2 de regretatul >5 =ogrea2 de Artur 8orovei2 te.an5 Pasca2 '5 ,r-7anu2 Ion =rea0u2 te.-nuc- i =ogdan",uic-5 Se /u3lic- o .oarte interesant- =i3liogra.ie a .olclorului romanesc /e .iecare an i ni se .-g-duiete o 3i3liogra.ie com/lect-5 Academia &oman- tre3uie venerat- /entru in.iinarea acestei 9Arhive:2 iar d5 Ion Mulea .elicitat /entru /u3licarea 9Anuarului:5
Q>remea:2 1 nov5 19!V2 /5 2;5

(EME F*+X+*&I)E i )&EAgIE A&(IS(I)h

*riice om de 3un sim care cercetea0- /roducia artitilor i scriitorilor romani aa"0ii de 9ins/iraie /o/ular-: tre3uie s- recunoasc- generala lor mediocritate5 Stilul =rum-" !12
rescu in /lastic- si art- decorativa2 stilul &odica in teatru ?de la Alecsandri la )hemarea )odrului@2 stilul Mihail +ungeanu in e/ic- ?re/re0entind toate elementele necreatoare din s-rn-"n-iorism@ U toate acestea sint 3ine cunoscuta J i2 din .ericire2 de/-ite de elitele romaneti5 )are a .ost cau0a acestei lamenta3ile eu-ri esee lesne da ineles5 9Ins/iraia /o/ular-: s"a .a3ricat intrun mod automat i e6terior5 S"au co/iat motivele .olRlorica2 s"a re/rodus ritmul /oe0iei /o/ulare2 ?genul 9vil-:@5 ,ar toate acestea sint .orme moarte J si /oe0ia /o/ular-2 i 7ocurile /o/ulare2 i costumul naional U toate sint e6/resiile /er.ecte ale unei anumite .orme de via- colectiv-5 Si ca atare2 .iindc- ele insele e6/resiile /er.ecte2 reali0-rile de.initive ale acestei viei U nu mai /ot servi ca i0vor de ins/iraie /entru alte reali0-ri artistice2 nu mai /ot 7uca rolul de teme. Miori"a, cit este ea de /er.ect-2 nu mai /oate .ecunda o ins/iraie /oetici *rice s&ar scrie in ritmul si cu le6icul Miori"ei nu vDi .i decit o /asti-5 )a s- cree0i ceva in 9stilul Mioriei: tre3uie s- treci 2 dincolo de .ormele /oe0iei /o/ulare2 s- caui i s- te acla/7 ?de la i0vorul din care s"a n-scut Miori"a. ,an =otta a incarnat aceast-

tehnic- /oetic-2 in 9antilen%, i a i03utit5 i ,ar care este i0vorul acesta din care s"a n-scut . /oe0ia /o/ular-2 i /lastica2 i coregra.ia2 i arhitectura /o/ular- O )are este i0vorul viu care alimentea0intreaga /roducie .olcloric- O Este pre$en"a @antusiic%, este o e6/erieniraional-2 alimentat- veacuri de"a rindul de o anumitJ via- asociat-5 (ocmai aceast- /re0en- .antastic-2 acest element iraional a .ost trecut cu vederea de c-tre acei care s"au ins/irat din arta /o/ular- Ei au 9inter/retat44 temele .olclorice2 au c-utat 9sim3oluri: i 9eroi4f au incecrat s- .ie 22originali: r-sturnind /ers/ectivele sau valorile5 Au .-cut din 0meu un om cumsecade2 din F-t"Frumos un cinic 3lind2 din Ileana )o"sin0eana o demi"modern-5 Au vrut s- 9inter/rete0e: .olRlorul U .-r- s-"i dea seama de sterilitatea si .rivolitatea acestei o/eraii5 in ins/iraia din temele /o/ulare n"ire ce c-uta originalitatea5 (ot ce /oate .ace un artist modern .a- de temele .olRlorice este s- le adinceasc- reg-sind i0vorul iraional care ie"a dat natere5 Prin inter/retare i c-utare da sim3oluri se /ierde caracterul iraional al .olRlorului J se /ierd2 deci2 elementele sale universale5 in alte ca0uri2 artitii si scriitorii n"au intZrverit deloc in materialele .olRlorice cu care au lucrat5 +e"au od7s /ur i sim/lu /e 5scen-2 in c-ri2 in o/ere /lastice5 &e0ultatul a !1! .ost ins/-imant-tor J /entru c- nu mai era creaie2 era /asti-5 Erau .orme .olRAorice /er.ecte U deci moarte U" re/roduse"su3 numele autorilor moderni5 Artitii i vri%orii romani au .ost or3ii de str-lucirea citorva mari /roducii /o/ulare 2Miori"a, doina2 7ocul2 costumul2 decoraia@ i au incercat sle imite5 ,ar niciodat- nu se imit- .ormele2 e6/resiile2 reali0-rile J se 9imit-:2 dac- vrei2 tehnica i i0vorul5 *ri i0vorul era tocmai acea 9/re0en- .antastic-: de care vor3eam J i tehnica magic-2 de creaie in adincuri2 de /-trundere in 0onele o3scure i .ertile ale duhului /o/ular5 Pln- la +ucian =laga nu e6ista o dram- romaneasc- alimentat- de .olRlor5 i ca toate acestea2 de cite ori nu se /usese in scen- +egenda Meterului Manole B ,ar toi aceia care /relucraser- aceast- legendau n-0uit s-"i dea o 9inter/retare original-:5 *r2 ceea ce constituie .armecul /ur al acestei teme este ins-i legenda in sine2 .-r- c-utare de sim3oluri i de inter/ret-ri5 +egenda singur- 9reali0ea0-: acea /re0en- .antastic-2 iraional- J ea singur- U iar nu sim3olica ei gindit- /rintr" un e.ort /ersonal U ne introduce intr"un univers .olcloric2 in care lumea anorganic- /osed- o viaa

insu.leit- i legi aidoma lumii organice J unde casele i 3isericile sint .iine vii si ele /ot dura dac- o via- omeneasc- le este 7ert.it-2 ca din singele i su.letul ei s- tr-iasc- ele in veci5 i ce se mtim/l- de o3icei cu meterul Manole /e scen- O Se intim/l- casist-m la un s/ectacol sear3-d2 unde 3ietul meter ii /une /ro3leme de contiin- ?ca si cum contiina iui2 individual-2 ar constitui drama destinului@ sau caut- el insui 9sim3olul: 7ert.irii5 Autorii notri dramatici /ornesc de la o /-rere greit- 1 c- /ovestea lui Manole se cunoate i c-2 deci2 ei tre3uie s-"i desco/ere as/ecte i sim3oluri noi5 Aceasta e un raionament care n"are nimic de a .ace cu legenda in sine5 )-ci :nu anecdota contea0-2 ci /re0ena .antastic- a des.-ur-rii legendei5 ,rama i misterele greceti se intemeiau2 toate2 /e legende cunoscute /in- i de c-tre co/ii5 ,ar emoi o /rovoca sim/la lor des.-urare dramatic- J c-ci numai atunciK se actuali0a .antasticul lor5 E ca un 7oc J /e care il tii i car e totui nou de cite ori il 7oci J c-ci e>perien"a, nu cunoatereaA .ormal-2 alc-tuiete 9.antasticul: 7ocului5 Sint unele teme din literatura noastr- /o/ular- e6traordinar de 3ogate din /unct de vedere dramatic5 ,e /ild-2 7oarta M care im/linete in viaa /o/orului roman rolul unei .-/turi magice2 care veghea0- la toate actele ca/itale din viaa insului5 Prima trecere /e su3 /oart- inseamna/roa/e o intrare
!1$

in via-2 in viaa realii de a.ar-5 Poarta veghea0- la c-s-toria i /e su3 /oartmortul e dus2 solemn2 s/re l-caul de veci5 Este2 atunci2 o reintoarcere la lumea dintii J ciclul o inchis i /oarta r-mine mai de/arte2 cu un om mai /uin2 s- veghe0e alte nateri2 alte nuni2 alte mori5 8indii"v- ce su/er3- ar .i o dram- des.-unndu"se la um3ra unei /ori5 Sim/la ei /re0en- ar in-la aciunea dramatic- mult deasu/ra nivelului contiinei diurne Prin mi7loacele tehnicii i regiei moderne2 emoia de vis2 de su/ra.iresc2 de .antastic U ar /utea .i uor reali0at-5 i in aceast- emoie colectiv-2 cuvintele ar suna mai greu2 asociaiile ar /-trunde mai adine5 Ar /artici/a nu individul cu contiina lui diurn- U ci ar /artici/a la dram- toate tre/tele somnului2 toate /uterile visului2 toat- acea via- su3contient-2 latent-2 din care se nasc marile o/ere i care e /re0ent- in orice act hot-ri tor al vieii noastre555 ,ar cite teme .olclorice nu ne stau la indemin- /entru crearea unei drame .antastice romaneti B

Priveghiul morilor2 7ocurile de co/ii ?care sint resturi din ceremonialele iniiatice Pi riturile agricole@2 'oa/tea S.intului Andrei2 5solstiiul de var-2 misterul to/itoriilor metalelor /reioase U i cite altele5 Fiecare din aceste teme ne conduc c-tre i0vorul etern de creaie 1 /re0ena .antastic-5 F-r- aceast/re0en-2 orice 22ins/ira"ie /o/ular-: este o sim/l- /asti-5
Q%up oi. Insula lui Euthanasius2 e%. Iun%. Reg. pt. lit5 i art, Duc, :?E@, p. @P:B@P?..

I'SU+A +UI EU(%A'ASIUS

Scrisoarea 3-trinului sihastru2 cu care ince/e ca/itolul III din 9e$ara, cu/rinde2 .-r- indoial-2 cea mai des-virit- vi0iune /aradisiac- din literatura romaneasc-5 9+umea mea este o vale2 incon7urat- din toate /-rile de stinci ne/-trunse2 care stau ca un 0id dins/re mare2 ast.el ineit su.let de om nu /oate ti acest rai /-mintesc2 unde tr-iesc eu5 Un singur loc de intrare Peste U o stinc- mic-toare ce aco/erm-iestru gura unei /e"tere2 care duce /in- in-untruA insulei5 Ast.el2 cine nu /-trunde /rin acea /eter-2 crede c- aceast- insul- este o gr-mad- de stinci ster/e in-late in mare2 .-r- vcgca4io i .-rvia-5

!1V

,ar cum este inima O ,e 7ur im/re7ur stau stincile urieeti de granit

ca nite /-stori negri2 /e cind valea insulei2 adinc- i desigur su3 oglinda m-rii2 e aco/erit- de sno/uri de .iori2 de vie s-l3atice2 de ier3uri inalte i mirositoare2 in care coasa n"a intrat niciodat-5 i deasu/ra /-turii a.inate de lume vegetal- se mic- o lume intreag- de animale5 Mii de al3ine5552 3ondari im3r-cai in cati.ea2 .luturii al3atri555 in mi7locul v-ii e un lac2 in care curg /atru i0voare555 in mi7locul acestui lac2 care a/are negru in oglindirea stuhului, ier3-rlei i a r-chitelor din 7urul !ui2 este o nou- insulmic- cu o dum3rav- de /ortocale5 in acea dum3rav- este /etera2 ce am /re.-cut"o in cas-2 i /risaca mea5 (oat- aceast- insuleste o .lor-rie s-dit- de mine anume /entru al3ine555:5 )ercet-torii o/erei lui Mihai Eminescu2 i indeose3i d5 85 )-linescu5 au su3liniat in re/etate rinduri sensul i valoarea edenic- a insulei desco/erit- de Euthanasius5 +-sind la o /arte lu6uriantul as/ect aA insulei se g-sesc in descrierea c-lug-rului elemente categorice /aradisiace 1 cum ar .i2 3un-oar-2 cele 9/atru i0voare: U reminiscena a celor /atru .luvii ale &aiului 2Facerea, <, 1#@ UP i 9.lor-ria: din

insula cea mic-2 re/lic- a 9gr-dinii: din mi7locul Paradisului5 ,e alt.el2 Euthanasius2 cu tot /anteismul lui2 nu se de/-rtea0- /rea mult de tradiia iudeo"cretin- a &aiului J Eden /oate .i tradus i ca su3stantiv2 insemnind 9/l-cere2 deliciu:2 iar in 'ulgata g-sim chiar e6/resia paradisum voluplatis. Firete2 nu ne gindim s- suger-m o eventual- 9surs-: a lui Eminescu5 ,5 85 )-iinescu a ar-tat cu c indestul-toare com/eten- ine.icienta unei e6agerate cercet-ri de 9i0voare i in.luene4G 2)pera lui Mihai Eminescu, vel5 >@5 )hiar in leg-tur- cu insula lui Euthanasius2 d5 )-iinescu a amintit citeva analogii din literatura romantic- ?voi5 >2 /5 !1F s[5@2 menio"nind2 nu .-roarecare ironie2 i un te6t din *uttanip%ta, n care 'irvana este asem-nat- unei insule5 ?Un 9sursier: im/enetra3il la orice .el de ironie ar /utea o3iecta c- acest ditt urm- 9i0vor: nu /utea .i accesi3il lui Eminescu5 ,in chiar versiunea italian- a lui Pavolini2 /e care o .olosete2 d5 )-iinescu tie c*uttanipata a .ost tradus/entru intiia oar- in engle0ete in 1YY12 iar in nemete in 1YY95 Asta inseamn- U ar /utea continua un 9sursier44 im/-timit U c- Eminescu n"a cunoscut o alt- Nmsul(d9i miticindian-2 de ast- dat- o insulcare /re0int- oarecare analogii cu cea desco/erit- de Euthanasius J i anume2 lacul Anavata/ta i insula Svetadvi/a2 res/ectiv din tradiia hindus- i 3udhist-5 ,es/re aceste insule
!iF

/aradisiace2 des/re eventuala lor origine cretin-2 s"a ocu/at _e3er intre 1YF#U1Y $2 in mai multe memorii5 (recind in revist-2 )pera lui M. E., voi5 II2 /5 Y# s[52 lucr-rile indianistice /e care ar .i /utut s- le cunoasc- /oetul2 d5 )-linescu crede c- istoria literaturii indiene a lui _e3er2 /u3licat- in 1YV22 a .ost consultat- de Eminescu5 '"ar .i deci e6clus ca /oetul s- .i cercetat i alte scrieri ale lui _e3er U cel mai renumit indianist al e/ocii U din care s- .i a.lat de insulele /aradisiace5 'e gr-3im sad-ug-m totui c-2 in ceea ce ne /rivete2 aceast- eventual- o3iecie a 22sursierului: ni se /are nesemni.icativ-2 chiar dac- ar .i intemeiat-@5 Este deci de un interes mediocru 9sursa:4 lui Eminescu2 dac-2 in ca0ul nostru2 va .i avut vreuna5 Insula lui Euthanasius /re0int- ins- un interes ma6im /entru inelegerea /oetului5 Ea nu are deloc un rol intim/l-tor in istoria /asiunii lui ;ero"nim2 i a )e0arei5 S"ar /utea s/une2 dim/otriv-2 c- re/re0intadev-ratul centru al /ovestiriiJ nu numai /entru c- .ace /osi3il- intilnirea .inal- intre indr-gostii2 dar

mai ales /entru c- magia insulei2 ea singur-2 re0olv- drama /ersona7elor5 Ieronim nu i03utete s- se indr-gosteasc- de )e0ara decit du/- ce o contem/l-2 nud-2 /e malul lacului din insul-5 'uditatea aceasta nu are nimic licenios J ea /-strea0-2 in /ro0a lui Eminescu2 sensul originar2 meta.i0ic2 de 9de03r-care de orice .erm-:2 reintoarcere la /rimordial2 la /re.ormal5 ,e aceast% )e0ara se indr-gostete Ieronim5 &e/etatele lor intilniri in 9cetate:2 cu toat- /asiunea desl-nuit- a .ecioarei2 nu i03utiser- s- to/easc- re0erva2 /laciditatea2 melancolica ov-ire a lui Ieronim5 Insula, ins-2 /artici/- la alt- geogra.ie J mitic-2 nu real-5 Aici2 Ieronim reg-sete starea edenic-5 9Adesea2 in no/ile calde se culca gol /e malurile lacului2 aco/erit numai cu o /in0-2 de in2 i atunci natura intreag-2 murmurul i0voarelor al3e2 vuirea m-rii2 m-reia no/ii2 il adinceau intr"un somn atit de tare i .ericit2 in care tr-ia doar ca o /lant-2 .-r- durere2 .-r- vis2 .-r- dorin-:5 in aceast- insul/aradlsiac- este /osi3il- intilnirea i dragostea adamic- a celor doi tineri5 ,e alt.el2 chiar din descrierea lui Eminescu2 insula iui Euthanasius ne a/are miraculoas-5 'u /rea de/-rtat- de mal2 ea este totui /ustie5 Anevoie de cre0ut c- ali cercet-tori nu vor .i desco/erit2 inainte de Euthanasius2 /etera i mica deschi0-tur- care conducea inl-untrul insulei5 )e0ara i03utete s/-trund- acolo cu destul- uurin-5 Este deci un t-rim accesi3il anumitor oameni J celor care tind cu intreaga lor .iin- c-tre realitatea i 3eatitudinea 9ince/utului:2 a st-rii /rimor" !1 diale5 Insul- /aradisiac-2 /artici/ind la o geogra.ie miuc-2 ea /oate .i2 in acelai tim/2 o insul- i morii2 asemene i acelor 9insule ale .ericiilor: din antichitate2 in care locuiau anumii eroi2 /recum PeAeu2 )adrrus2 Ahile5 in 9insulele .ericiilor: sau insula +euRe2 eroii erau adesea 5intov-r-ii de .emei /e rare voina 0eilor le r-/ise morii /rin descom/unere aa2 Ahile avea de soie /e Meieea sau /e I/higenia sau Flcna Evident2 este vor3a aici tot de o re/re0entare a morii J c-ci de multe ori 22insulele .ericiilor14 erau locali0ate in m-rile e6tremului *ccident2 acolo unde ?du/tradiiile egi/tene2 celtice2 helenistice@ se indre/tau su.letele morilor 9glorios"1 ?eroi2 aristocrai2 iniiai etc@5 in orice ca0 ins9insulele .ericiilor14 nu sint accesi3ile oric-rui su.let muritor5 in ele /-trund numai aleii2 in tim/ ce su.letele celorlali se /re.ac in um3re .-r- memorie2 .orme larvare2 .umurii2 insetate de ninge5

Am3ivalena insulei Iui Euthanasius nu tre3uie s- nedumireasc-5 Este un t-rim /aradisiac2 calitativ deose3it de 0ona incon7ur-toare2 in care 3eatitudinea vieii adamiZe nu oNdude 3eatitudinea 9morii .rumoase: J i una2 i alta sint st-ri in care condiia uman-4U drama2 durerea2 devenirea U a .ost sus/endat-5 Simetria este de alt.el /us- in eviden- chiar de /oet5 )adavrul gol al /ustnicului Euthanasius este ingro/at su3 cascada unui /iriu5 9+iane i .lori de a/- sincon7ure cu vegetaia lor cor/ul meu si s-"mi str-ese /-rul i 3ar3a cu .irele lor555 &iul curgind in veci /roas/-t s- m- di0olve si s- m- uneasc- cu intregul naturii2 dar s% m% 8ereasc% de piilrc@une ?su3linierea e a noastr-2 n. b.0. Ast.el2 cadavrul meu va 5sta ani intregi su3 torentul curg-tor2 ca un 3-trin rege din 3asme2 adormit de sute de ani intr"o insul- .ermecat-:5 &e/ulsia .a- de descom/unere2 /e care o m-rturisete atit de categoric Euthanasius2 r-s/unde intocmai re/ulsiei .a- de .ormele larvare /e care o tr-dea0- s/iritul eroic i aristocratic elen J 9.ericiii44 din insule ii /-strau2 acolo U in ceea ce /entru oameni /utea insemna 9moarte: U /ersonalitatea2 memoria2 .orma5 'uditatea desco/eritde )e0ura i Ieronim in insul- re/re0int- tocmai o stare am3igu-2 de via- /lenar- i2 in acelai tim/2 de moarte sim3olic-5 ?Pentru c- morii se ingroa/- goi, i cadavrul do3indete o soart- agricol-2 devenind s-min-@5 )ei doi tineri i03utesc s- tr-iasc- adamic /entru c- au renunat la orice 9.orm-: omeneasc-2 s"au de0golit com/let2 au de/-it condiia uman- /-trun0ind intr"o 0on- sacr-2 adic- real%, s/re deose3ire de s/aiul incon7ur-tor2 9/ro.an4G2 m-cinat de venica devenire i sur/at de ilu0ii2 dureri i 0-d-rnicii555 !1Y

Insula lui Euthanasius nu este un 9motiv: i0olat in creaia /oetului5 85 )-linescu a comentat .recvena insulelor i a mediilor oceanice in toat- o/era lui Eminescu5 in /oe0ia 'is, intalnim o insul- cu 9negre2 s.inte 3oli: 2)pera lui M. E., I>2 //5 1YU19@5 in :vatarii Faraonului Gl%, eroul co3oar- s/re lac in mi7locul c-ruia 9se desemnau .ormele negre i .antas"4 tice ale unei insule aco/erite de o dum3rav-:555 2ibi%., /5 $#@5 F%t 8rumos din lacrim% cu/rindea de asemenea o insul- cu dom5 25+una r-s-rise dintre muni i se oglindea intr"un lac mare i lim/ede2 ca seninul cerului5 in .undul lui se vedea scli/ind2 de lim/ede ce era2 un nisi/ de aur J

iar in mi7locul lui2 /e o insul- de smarald incon7urat de un cring de ar3ori ver0i i stu.oi2 se ridica un mindru /alat de o marmur- ca la/tele2 lucie i al3-555: 2ibi%., /5 V1@5 in /oemul Mureeni se intilnesc 9insule 3ogate:2 9insule mindre i de dum3rave /line:2 9insulele s.inte: /rin care 52str-3at cint-ri .erice4: ctc5 2ibi%., /5 V!@5 Aceleai 9insule 3ogate cu mari gr-dini de laur: in 7ovestea Magului ?/5 VF@5 Evident2 aa cum o3serva i d5 )-linescu ?/5 V s[5@2 /re0ena a/roa/e o3sedant- a insulelor /aradisiace in o/era lui Eminescu tre3uie /us- in leg-tur- cu elementele oceanice5 Pe 3undre/tate2 emeritul critic vor3ete des/re 9as/iraiunea ne/tunic-: a /oetului5 Mai am un singur dor, cu numeroasele sale variente2 .ace /arte dintr"o 3ogat/roducie /oetic- de ins/iraie maritim-5 9* mare2 mare ingheat-2 cum nu sint ,e tine"a/roa/e s- m-"nec in tine B (u mi"ai deschis a tale /ori al3astre Ai recori durerea"mi in.ocat)u rou- ta etern-5 Mi"ai deschide A tale al3astre hale i m-ree Pe sc-ri de valuri co3orind in ele A saluta cu as/ra mea cintare Pe 0eii vechi i mindri ai >alhalei: ?/5 VP@5 Elementele acvatice din Lucea8%rul sint 3inecunoscute 1 9555i s"arunca .ulger-tor2 Se cu.unda in mare555: 9)olo"n /alate de m-rgean !19 (e"oi duce veacuri multe2 i oal- lumea"n ocean ,e tine o 3"asculte:5 In /oemul Fata din gr%dina de aur ?)-linescu2 op. cit., I>2 F1@2 smeul ii im3ie iu3ita 1 9* vin la mine2 scum/-"n .undul m-rii555 555>ei .i *ceanului monarchul /al555:5 Aceeai chemare in alte /oeme 1 22* vin /e marea ce"o cu/rinde Un cer inalt de stele /lin:555 9in .ereastra des/re mare Stco/ila cea de crai555 Fundul m-rii2 .undul m-rii Fura chi/ul ei 3-lai555: 52Adinc- mare su3 a lunei .a-555 Indi.erent-2 solitar- U mare B555: )itatele /ot .i cu uurin- inmulite5 Urm-rind con.iguraia 9cadrului /sihic: al o/erei lui Eminescu2 d5 85 )-linescu n"a ov-it s- acorde elementului acvatic o im/ortan- ca/ital-2 in

m-sur- s- e6/lice in 3un- /arte intuiiile mitice ale /oetului5 9Avem de a .ace cu o gindire cosmogonic-5 Atunci cind /oetul .iloso.ea0-2 a/a ia inelesul nutrit de mitologie al materiei /rimare din care ies i in care se vars- toate5 )ind ins- imaginile sint re.le6e i in leg-tur- "cu un sentiment de regresiune2 atunci /oetul care nu v-0use in tineree marea2 /resimte in elementul acvatic2 asociat adesea cu intunericul2 o intiie tiea/t- de ingustare a contiinei cosmice si de to/ire in neant5 ,e nu vor .i amintiri de natere in sens .i0iologic2 a/ele eminesciene sint ins- hot-rit in ordinea universal-2 cosmogonic-2 imaginea ti/ic- a 'imicului: ?/5 VF@5 Iar mai de/arte2 du/- ce a citat i inter/retat atitea te6te2 d5 )-linescu se crede indre/t-it s- .ormule0e urm-toarea a.irmaie sintetic- 1 9Eminescu e st-/init de imaginea .undamental- a naterii2 de simul cosmogonic2 tr-it ca gene0- sau ca e6tincie i sim3oli0at mai ales in elementul ne/tunic: ?/5 #@5 intr"adev-r2 asemenea 9o3sesii: nu sint intim/l-toare in o/era unui mare /oet5 S"ar /utea s/une c- elementele oceanice i nostalgia insulei /aradisiace a/arin in general romanticilor J
!2#

c-ci romantismul a 9desco/erit: oceanul2 a .ost sensi3il la niu<id lui2 i"a inter/retat sim3olismul5 ,ar o3servaia aceasta nu in.irm- re0ultatele anali0ei d"lui )-linescu5 &omantismul in intregimea lui re/re0int- nostalgia du/- 9ince/uturi:2 matca /rimordial-2 a3isul2 noa/tea 3ogat- in germeni i latene2 /rinci/iul .eminin in toate mani.est-rile sale2 sint categorii romantice ma7ore2 care nu de/ind de 22ln.iuene: livreti sau de 9mod-:2 ci de.inesc o anumit- /o0iie a omului in )osmos5 inrudirea lui Eminescu cu ali mari /oei romantici nu /oate .i2 aadar2 e6/licat- /rin 9in.luene:2 ci /rin e6/eriena i meta.i0ica lor comun-5 Po0iia romantic- este una din /uinele atitudini ale s/iritului omenesc care nu /oate .i inv-at-2 nici mimat-5 Evident2 cind e vor3a de creatori J mediocritatea /oate /l-smui hi3ri0i de tot .elul5 Insula lui Euthanasius ins-2 dei se integrea0- /er.ect in sim3olismul oceanic i cosmogonia lui Eminescu2 are semni"licaii meta.i0ice si mai /recise5 ,ac- a/a UP i indeose3i a/a oceanic- U re/re0int- in .oarte multe tradiii haosul /rimor"?;idl de dinainte de creaie2

insula sim3oli0ea0mani8estarea, 9rcpHia Intocmai ca i lotusul iconogra.iilor asiatice2 insula im/lic- 9sta3ilire .erm-:2 centrul in 7urul c-ruia s"a creat lumea intreag- Aceast- 9sta3ilire .erm-44 in mi7locul a/elor sadic- a tuturor /osi3ilit-ilor de e6isten-@ nu are totdeauna sens cosmogonic5 Insula /oate sim3oli0a i un t-rim transcendent2 /artici/ind la realitatea a3solut- i deose3indu"se2 ca atare2 de restul )reaiei st-/inite de legile devenirii i ale morii5 * asemenea insul- transcendenteste2 .-r- indoial-2 Svetadvi/a2 iv care nu se /oate a7unge decit 9in 03or:2 adic- /rin mi7loace magice2 si c-tre care se indrea/t- <oginii i arhaiii indieni ?c. 4oga, /5 2V 2 nota 1@5 9A 03ura:2 ins-2 ca i a 9avea ari/i:2 inseamn- n avea acces la realit-ile transcendente2 a te des/rinde de lume5 In Svetadvi/a ?c9insula al3-: J c.5 =euRe2 Insula er/ilor etc5@ nu /ot a7unge decit cei care au de/-it condiia uman- U intocmai du/- cum insula lui Euthanasius este inaccesi3il- celor care nu se intorc in starea adamic-2 /andisiac- G ;ose/h din Aumathea2 du/- tradiia romanelor cavalereti din ciclul 8raal2 se duce in insula Avallon ?9insula v;3-:@2 ae0at- in e6tremul *ccident2 i traduce acolo cartea S.intului 8raal5 Este2 deci2 o insul- transcendent-2 /-str-toare a unei revelaii divine /e care o 0on- /ro.an- nu ar /utea"o 9su/orta: G (ema este /oeti0at- de Ehade in romanul 6arpele.
!21
Ma2ule

E6ist-2 de alt.el2 o echivalen- intre ioate aceste 9insule transcendente: i /arudisele indiene5 SuRh-v-li ?/aradisul lui =uddha@ este echivalent cu aa"numitele =rahmaloRas ?lumi ale lui =rahma@2 i la rindul lor aceste t-rimuri transcendente /ot .i cu uurin- omologate insulelor mitice din atitea tradiii5 (oate sint .ormule sim3olice ale realit%"ii absolute i ale 9/aradisului:5 intocmai cum in mi7locul a/elor amor.e insula sim3oli0ea0- )reaia2 8orma, tot aa2 in mi7locul lumii in etern- devenire2 in oceanul de .orme trec-toare ale )osmosului2 insula transcendent- sim3oli0ea0- realitatea a3solut-2 imuta3il-2 /a" radisiac-5 Insula lui Euthanasius .ace /arte2 aa 0icind2 din clasa insulelor transcendente5 Pentru c9devenirea:42 acolo2 nu mal e tragic- i umilitoare J intr"un anume sens2 se /oate vor3i de

9o/rire /e loc:2 c-ci cadavrul lui Euthanasius e .erit de descom/unere2 i el r-mine su3 cascad- veacuri intregi2 9ca un 3-trin rege din 3asme:5 )hiar dragostea dintre )e0ara i Ieronim nu mai e o 9e6/erien-:2 acolo2 ci o 9stare: /aradisiac /relungit-2 c-ci ei se intilnesc intr"o /er.ect- nuditate2 adic- de03r-cai do orice 9.orme:2 eli3erai de orice individuaie2 redui la archeti/uri U .iine care /ot cunoate .-r- s- 9devin-:5 S"ar /utea vor3i2 deci2 de o regresiune ?o3sesia /oetului2 du/- d5 )-linescu@2 dar2 mai degra3-2 in sensul de reintegrare in archeti/2 de a3olire a e6/erienei umane2 considerat- .iind ca o consecin- a /-catului originar J reintoarcerea la starea ada"mic- de dinainte de c-dere2 care nu cunotea 9e6/eriena:2 nu avea 9istorie:5 intre3area este in ce m-sur- sint vala3ile asemenea consideraii in 7urul o/erei unui /oet5 ,5 )-linescu declar-2 /e 3un- dre/tate2 c- gru/area elementelor ne/tunice din o/era lui Eminescu ne a7ut- s- inelegem gindirea /oetului5 in /rivina aceasta2 d"sa nu se s.iiete s.oloseasc- anumite re0ultate ale /sihanali0ei2 /entru reconstituirea i inter/retarea elementelor onirice i cosmogonice din creaia eminescian-5 Este dre/t2 totui2 cemeritul critic res/inge a.irmaiile /rea a/-sate ale /sihanali0ei2 dei uneori /are a se l-sa .ascinat de e6/licaia .reudian- a viselor de natere5 9Insula cu 3olta in care desco/erim un mort este2 uor se /oate vedea2 insula cu /eter-2 incon7urat- de a/e2 /e care Euthanasius ii s.irete e6istena5 Avem de a .ace2 dar2 cu un vis de natere2 in care amintirea a/elor amniotice2 a ederii in /intecele matern2 se traduce in aceast- /rivelite: ?voi5 I>2 /5 2#@5 'e gr-3im s!22

ad-ug-m c- 9amintirea a/elor amniotice:2 de care au .-cut atita ca0 /sihanalitii in inter/retarea miturilor2 este2 ca s- iira ing-duitori2 cel /uin o a.irmaie /ri/it-5 ,ac- amintirea a/elor amniotice e6/lic- atit cosmogoniile acvatice2 cit i iniierile /rin cu.undare in a/- U" cum crede *5 &anR in !er Mythus von der +eburt des 3elden ?+ei/0ig2 19#9@ U ar tre3ui sin"tilnim e>clusiv cosmogonii acvatice i e6clusiv iniieri /rin cu.undare

in a/-5 )-ci doartoi oamenii au cunoscut2 in .a0a lor /renatal-2 a/ele amniotice2 i nu e de /resu/us c- anumii indivi0i au /-strat amintirea acestor a/e2 iar alii au /ierdut"o5 In realitate2 cum a ar-tat intre alii2 _5 %5 &ivers 2Ghe *ymbolism o8 Iebirth, 9FolR"+ore:2 19122 //5 1$ U!!2 criticind tocmai cartea lui &anR mai sus menionat-@2 sint .oarte multe cosmogonii continentale tehnice2 care aa0- inainte de )reaie nu un *cean2 ci o su3stanamor.- solid- sau a3uroas-5 ,e asemenea2 sim3olismul renaterii ?iniierea@ in .oarte multe culturi ?A.rica2 *ceania2 'ord" America@ nu .olosete nici un element acvatic2 i nici a/a5 Amintirile /renatale se dovedesc a .i destul de sla3 documentate2 i ele n"au .ost luate in serios nici de /sihologi ca &ivers2 nici de etnologi ca F5 =oas sau Xroe3er2 nici de sociologi ca MalinoLsRi2 nici de istorici ai rcligiunilor ca /ro.5 )lemen5 Este su.icient s- citeasc- studiul acestuia din urm-2 !ie :ndFendung der 7sychoanalyse au@ Mythologie und Ieligionsgeschichte ?9Archiv .ur gesamte Ps<chologie:2 voi5 F12 192Y2 12Y /agini@ sau !er )edipus& Oom&ple> ?=erlin2 1929@ al lui _5 Schmidt2 /entru ca un cercet-tor serios s-"i dea seama de greelile de metod-2 li/sa de in.ormaie i discern-mint2 o/tica de maniac a .reudienilor care au e6/licat /sihanalitic miturile i riturile &-min ins- /e de/lin intemeiate a.irmaiile d"lui )-li"nescu relativ la im/ortana elementelor cosmogonice ?a/ele2 insulele@ in o/era lui Eminescu5 Ele a/arin atit de mult climatului s/iritual al /oetului2 incit creaia artistic- /are de neineles U sau2 in orice ca02 li/sit- de semni.icaie i consisten- meta.i0ic- U dac- nu inem seama de ele5 ,ac- /sihanali0a U .ie c- .ace u0 de amintirea a/elor amniotice2 .ie de amintirile onirice U nu ne a7ut- /rea mult sinelegem sensul i mecanismul creaiei /oietice a lui Eminescu2 sintem indre/t-ii s- c-ut-m in alt- /arte o asemenea 9cheie: O *3servam cu alt /rile7 2Greptele lui Hulien +reen, 9&5F5&5:2 Martie2 19!9@ c- sim3olul intervine in o/era unui scriitor chiar .-r- voia lui J chiar2 mai ales2 dac-

acesta nu"i
!2!

d- seama de sensul i valenele sim3olului /re0ent in creaia sa artistic-5 'u e vor3a2 .irete2 de im 9sim3olism44 /ersonal2 desco/erit sau inter/retat do un scriitor anumit ?creaiile de acest .el sint indeo3te hi3ride i inerte@5 )i de sirn3oAismfl ecumenic2 universal2 uor de recunoscut in mai multe culturi i .ecund /e mal multe" nivel1 iri ?mit2 arhitectonic-2 ritual2 iconogra.ie ele0. Intuit de creator2 un anumit sim3ol intervine intr"o o/er- de art- i o organi0ea0- cu o coheren- a !ui /ro/rie2 cu o 9logic-: a3scons-2 .-r- ca /oetul s-"i dea totdeauna seama de sensul2 /ro/oriile sau valenele acestui sim3ol5 Fiecare mare creator redesco/er- anumite sim3oluri2 .-r- sa tie de ele5 Este nevoie2 44orui2 de un act iniial de intuiie2 asu/ra c-ruia mi e lecui s- ne o/rim acum5 F-rindoial- c- asemenea sim3oluri centrale sint Zrevelate: J ele co3oar- din"tr"o 0on- e6lraraaonrl-2 /e care o /utem sau nu numi Zincontient: ?c-ci se ineleg .oarte multe /rin acest cuvint@5 Fa/t este c- adincind i iuminind sim3olul central al o/erei de art-2 .acilit-m 9inelegerea: i des.-tarea ei2 reali0ind condiiile o/time unei des-virite contem/laii estetice5 ?)ontem/laia estetic-2 de alt.el2 n"a e6clus niciodat-2 in tim/urile 3une ale .iloso.iei2 cercetarea meta.i0icii im/licate in o/era de art-5 )-ci nu e6ist- o/er- de art- care s- nu .ie solidar- cu un 9/rinci/iu:2 oricare ar ii el5@ )unoscind vocaia .iloso.ic- a Iui Ernineseu i descende na sa romantic-2 sintem indrituii s- acord-m sim3olului i meta.i0icii un rol im/ortant in e6/licaia o/erei sale /oetice5 Este mai /uin interesant de a.lat dac- el 9tia: sau 9voia: s- cree0e .olosind anumite sim3oluri5 Fa/t este c- aceste sim3oluri2 ca in o/era oric-rui mare creator2 se dovedesc a .i ecumenice2 deci vala3ile meta.i0icete2 i in 7urul lor nici o2 hermeneutic- nu e e6cesiv-5 in /rivina originii acestor sim3oluri2 nici anali0ele onirice2 nici a/ele amniotice nu ne a7ut- /rea mult5 )-ci dacvisul /re0int- atitea analogii cu mitul2 7 nu /utem deduce o relaie cau0al- intre ele5 Putem a.irme cel mult2 c- mitul ca i visul sint de natur- e6traraional-2 I care se im/une s/iritului cu t-ria unei 9revelaii:5 ,e alt.el2 K mitul deriv- totdeauna dintr"un sistem ele sim3oluri .oarte coherent J el este2 cu un cuvint cam a/-sat2 o a sim3olului5 9dramati0are:
E9Xevista Fundaiilor &egale:2 an5 >I2 nr5 2 iulie 19!92 /5 1##U1#9A5

A,&IA' MA'IU 1 ME(E&U+

Mu tiu cum a .ost /rimit Meterul acum cinci ani2 cind a a/-rui5 Acetic trei acie2 in versuri2 alc-tuiesc totui una din rele rpc@ (i$butite pilde de simire i in.-/tuire romaneasc-2 contem/oran-5 * /ildvrednic- de meditat5 Meterul lui Adrian Mania e o .ericii- reto/ire a legendei str-vechi2 o luminare a ci 1:5 lumira unor tainice inelesuri5 +egenda m-n-stirii i a 0idirii tinerei neveste U e .r-mintat- din nou2 e adincit-2 e crescut- di5i su.lei2 e revalori.icat- cu e6/erienele gindului J"4V sensi3ilit-ii moderne5 Pro/oriile Meterului cresc s/-imin"t-tor5 con.lictul se intensi.ic/in- Ia tragicul /ur2 scuturat de /ovara anecdotic-5 +inia celor trei acte se v-de4c dur-2 .-r- increng-turi2 /astrind numai l-muririle organic necesare5 'imic de /risos J nici un am-nunt strecurat dintr"o ver3o0itate nedisci/linat- 5i neatent-5 Paginile sunt construite cu dalta5 Fra0a ii /ierde trivialul nlrn cotidian5 )uvintele ii desco/er- coninuturi de rontiina U neate/tate5 im/erecheri stranii2 seinteie5 Meterul lui Adrian Maniu se des.-oar- intr"o atmos.er- i cu mi7loacele de antic mister5 Aceasta2 /oate2 .-r- voia i sirguina autorului5 'e inchi/uim c- Adrian Maniu nu cunoate decit incidentul antro/oso.ia2 i cu atit mai /uin euritmia5 Su3stantivale acestea /ar ciudate intr"un .oileton literar5 ,ar Meterul ne silete s- le scriem2 dei cu regretul de a nu /utea U din atilea motive B U st-rui rsu/ra tainicilor tiine de care se leag-5 Prin .a/tul c- a edincit legenda2 a cultivat"o l-untric2 a des/uiat"o de stan7enitoarele /odoa3e teatrale2 care inl-tura .armecul sim/lit-ii i gonesc emoia U a reali0ai o o/er- do art- i un mister5 Pentru c-2 in acest ca02 creaia estetic- im/-rt-ete in contiine lumini i enoI/ii care v.p r-nim2 /in- atunci2 str-ine5 * o/er- de art- de .elul Meici(ih(H e /ri0a /rin care se co3oari in su.lete2 netiute nitr"ntc de esen- l-untric-5 8hicim5 Esteticienii2 dac- vor citi cumva aceste rinduri2 /e vor des.-ta de ignorana OJ de cor .u0iunea noastr-5 Fa/tul2 loturi2 p de/arte de a .i neserios 11 nici chiar .ante0ist5 Anti" c4/ind ginduri ce vor .i inchegate i urm-rite aiurea U vom mdica schematic argumentarea nNnNr%. (oii au citit creaiile Iui +cBo si toi (v.E rr ir /-rut estetica Ivi )roce5 (oi tiu deci c- o/era de art- e o sinte$%, e o crea"ie umana hE cadre umane ce numai a/arer5i /ar naturale5 !2V

mm7
e o unitate ?com3inaie in inelesul chimie2 e i mai a/roa/e de adev-r@

in care elementele sensoriale i"au /ierdut originarele lor insuiri5 )ontem/laia unei asemenea o/ere de art/roduce emoia estetic-5 'atura e avestetic%, nu /oate .i adicevaluat- esteticete2 nu i se /ot a/lica anali0e i /remii estetice5 ,ac- /ehagiile naturale ne emoionea0- )IIP"odat- U s/un autorii notri U aceasta nu se datorete decil in m-sura in care oglindesc2 imit%, amintesc o/ere de art-5 Pentru a admira esteticete natura2 e necesar- o educaie estetic-2 de mu0eu5 Iat- re0ultatele cunoscute M asimilate de oricine )are e2 ins-2 esena emoiei estetice O E o stare su.leteasc-2 dar cu aceasta nu a.l-m nimic nou5 +ucrurile se l-muresc dac- inelegem cemo"ia estetic% se datorete p%trunderii in contiin"%, a actuali$%rii sentimentului creatural. Sigurana2 concreti0area /osi3ilit-iilor de crea"ie U st-/inete in su.let su3 .orma emo"iei. Emoia aceasta e situat-2 a s/une2 /e un /lan /aralel cu emoia anestetic-2 naturist-5 Aceasta e de asemenea un sentiment creatural care ne a/are discret i ri0-tor2 iar nu su3 as/ectul religios2 /entru c- su.letul nostru nu ia o atitudine rPC #yions%. Sunt arie a c-ror actuali0are e mai concret- i deci2 des.-urat- in tim/ 1 drama2 mu0ica2 dansul ?S- se o3serve c- toate aceste trei arte sunt strins legate de origine U i cele mai /rimitive5 )eremonia mistic- s-virit- in 7urul totemului le cu/rinde /e toate trei U iar totemul e anterior re/roduciilor sale /lastice5 Pentru cei ce /ot /-trunde mai de/arte de aceste rinduri2 o3servaia e vrednic- de meditat@5 Acestea emoionea0- mai intens decit /ictura2 scul/tura i arhitectura5 E6/licaia o sim/l- /entru cei ce tiu a inelege5 Pentru ca reproducerea unei asemenea o/ere de art- ?o dram-2 o sim.onie2 un dans@ e a/roa/e identiccu creaia ei5 E6/eriena estetic- determin- in contiin- /recis aceeai atitudine /e care a reali0at"o creatorul in momentul creaiei5 Iar atitudinea aceasta e /ri0a care a sta3ilit comunicaia cu atitea e.luvii inde.ini3ile5 'u cercet-m mai de a/roa/e constituia acestor e.luvii /entru c- l-muririle ne"ar duce /este .runtarii neing-duite acestor citeva /agini5

&e0umind 1 contem/laia o/erei de art-2 adic- recrearea ei intr"o m-sur- varia3il-2 actuali0ea0- in contiin- sigurana creatorului i2 in acelai tim/2 o /o0iie care .ace /osi3ilasimilarea unor energii2 s- le s/unem vitale5
!2F

(oate o/erele de arta dramatic-2 2M tua%0ate de artiti de seam- U /rovoacemoii estetice /ure2 cu inevita3ilele trans.igur-ri i ilumin-ri .oarte adesea comunicate s/ectatorilor5 5Sunt ins- o/ere de artcaic /-strea0-2 /e ling- valoarea estetica in sine2 insuirea de a /rovoca in contiine st-ri /rielnice unor reacii necunoscute2 Meterul e una din aceste o/ere )onstruit- so3ru2 cu nel-murite co3oriri in adincuri de su.lete2 cu inovaii str-3-tute de un autentic2 dei involuntar2 misticism2 cu intuiia marelui con.lict care .r-minti contiinele2 r-stoarn- /o0iii si co3oar- .iorii imenselor .ore vitale ce ne inconioar- U Meterul e cu adev-rat i un mister dramatic5 Un gest im/linit intr"un anumit ritm adun-2 tainic2 deasu/ra celui care il schiea0-2 energii care /ot atinge e6altarea 8indili"v- la dansurile mistice2 din toate tim/urile5 ,e asemenea2 o invocaie /roduce aceeai e6altare l-untric- UP chiar atunci cind nu e religioas- )are s- .ie /neina O Poate o iniensi.icarc a creaturalului Meterul lui Adrian Maniu a3und- in asemenea invocaii2 care2 actuali0ate U in.ioar-5 Pentru c- cuvintele se im/erechea0- necontenit originaA J nu .olosesc 1i"/arul2 convenionalul lim3aiului curent2 ce inde/-rtea0- !in cuvinte coninutul emoionaA Poe0ia e o /ermanent- asemenea im/erechere2 creaie2 si de aceea2 atit de 3ogat- in emoii )ind meterul /roorocete cu ochii inchii \ G Qidul are s- tie de aici inainte )um durea0- vechile morminte Qidul are stie PU 0idul are s- ie2 * sa"1 /-0easc- o um3r- vie2 im/linete un rit magic2 care deHtca/ti in su.lete uitate lic-riri ancestrale5 i iat- inc- o /ild-1 (orn in mina deschis- si ingheat- >ar U i ae0 deasu/ra /iatra grea5 ,oamne2 de ce e /iatra asa de grea O Eu aud degetele care se strivesc2 Singele ei /l-m-dete cu molo0ul 55 ,ac- autorul tie s- rosteasc- aceste cuvinte insoite de gesturi /rielnice U sinteti0ea0- creaturalul i comunic- emoia5 Meterul lui Adrian Maniu e 3ogat in asemenea crim/eie /e care le vom numi literare5 ,in /ricina incerc-rii noastre de a"1 /rivi su3 o alt- lumin- U nu /utem intir0ia asu/ra desco/eririi i valori.ic-rii lor5
!2

Meterul /oart- ceva clin su.letul lui =rand )a i el sacri.ic- iu3irea voinei2 o/erei sale5 ,ar /aralela nu tre3uie urm-rit-5 )ores/ondena nu dovedete imitaie5 Meterul a ineles2 ins-2 c- lumea nou-2 =iserica nou-2 nu va /utea invinge /-7]t"nismul U care n-rui a temeliile U decit intunecindu"1 /rin 7ert.-5 E aceeai 7ert.- etern- a cretinismului2 7ert.- .ecunda2 creatoare5 )it de mult se /oate adinci sensul acestui .a/t al Metorului2 i moartea lui555 i cit de mult se /oate s/une des/iv aeeast- incercare2 .-r- /ereche2 de a .olosi un material legendar2 cu mie0 mult ei rodnic2 U i a"1 +urna intr"un ti/ar ;a care au muncit generaii intregi de scriitori555:5
E9)uviutul:2 / i4inR"2 I#2 2 /2 1U2;5

8A=&IE+ ;EOET UI KR<D*EME*E NA;7M*MI F*+)+*&I)

,in cele o/t dansuri e6ecutate de d5 8a3riel 'egr< in seara de 2! noiem3rie2 singur sau cu ansam3lul s-u2 voi comenta in acest articol numai dou-2 i anume cele de /ura ins/iraie romaneasc- 1 Floarea 1(estric%ciunilor i Iit de trecere. ,5 8a3riel 'egr< a incercat /rin aceste creai ii choregra".ice un lucru care cores/unde2 in alt /lan2 e6/erienelor dramatice ale lui +ucian =laga5 Anume 1 c-utarea i0vorului care a creat i alimentat dansul .olcloric Ins/iraia artitilor din .olclorul roman era U i2 din /-cate2 in .oarte multe domenii continu- inc- a .i U de o natura .oarte /rimar-5 Se credea c- dac- imit- modelele .olclorice2 se creea0- o artromaneasc-5 in .ond2 nu se crea nimic 1 se manu.actura un stil =rum-rescu2 re/etat /in- la de0gust5 'a are nici un sens s- imii o lorm%, adic- ceva care a crescut i s"a im/linit2 o creaie /o/ulara /er.ectU care tocmai /ri/ .a/tul c- este /er.ect- nu mai /oate .i re/etat-2 nici m-car /rin imitarea motivelor ei" 'u are nici un sens s- imii Mioria2 sau doina2 sau costumul naional2 sau dansul /o/ular5 (oate acestea sint creaii /er.ect reali0ate2 autonome J i nu se imit- o creaie2 ci se imit- gestul2 tehnica /rin care au .ost reali0ate aceste creaii5 )u alte cuvinte2 in ca0ul nostru2 al dansului2 nu tre3uie imitat dansul /o/ular U\ care e o .orm- rea"
!2Y

li0at-2 deci moarta2 stear/- U ci tre3uie c-utat i0vorul care I"a creat5 I0vorul care c intotdeauna pre$en"a 8antastic% L e6/erien- iraional- alimentat- de s/aimele sau elanurile vieii asociate5 Aceast- 22/re0cn- .anlas.ic-: se a.l- i ina/oia Miori"ei i a dansului /o/ular2 i a riturilor2 i a artei /o/ulare5 )a s- cree$i ceva /e 3a0a structmii romaneti2 tre3uie sa ti cei /este reali0-rile .olclorice "" i s- dai de

a/a vie a 22/re"0cnlci .antastic442 din care au i0vorit toate 1 i nesiui i /lastica i mu0ica5 ,5 8a3riel ON egi< a incercat cura7os si cu o intuiie uluitoare aceast- ca/tare a i0vorului5 )are2 in ca]ul sau U ai dansului U insemna un lucru e6traordinar de ^reu 1 /uriiJcarea gcstnlvi de" Ionic e6/erienele dansului cult ?care2 la rindul s-u2 eDip el insui o /uri.icare de e6/erienele gestului cotidian2 Mitomat i visceral@5 ,5 'egr< tre3uia s- o3in- mai intii spauid calitativ in care gestul s- se /oat- e6/erimenta in voie J cu alte cuvinte2 s- cree0e acea /re0en.antastic- /rin care s/aiul s- /oat.i dega7at de orice aderen- cu e6/eriena diurn- ,e aceea Bit de trecere n"a .ost decit /ur i sim/lu gesi L clar un gest reali0at intr"un s/aiu ?magic@2 /rinlr"o alta contiin- ?de ini;icre /ost"rnorlem2 di trecere dincolo@2 gest care nu mai era alimentat de intuiiile normale2 ci de incantaiei2 de .antastic5 ,ovad- c- reali0area aceasta a .ost /er.ect- este c- s/ectatorii n"au mai simit o sim/l- emoie esteticU ci de"a dre/tul o .aseinare de natur- magic-2 uluitoare2 care i"a /arali0at5 A .osZ o como7e siranie in intreaga sal-5 5S/ectatorii erau /ui in .aa unei /re0ene .antastice2 /e care nu o mai intilnicer- in al.o domenii ari.stice ?ar .i tre3uit s"o iniiineasc- in anumite momente dramatice ale lui +uci in =laga2 dac- acestea ar .i .ost reali0ate cum tre3uie@5 Iit de trecere a .ost reali0at de d5 8a3riel f(eor< ca v, introducere in dansul romanesc2 cel al viitorului5 ,"!a a ar-tat tehnica /reliminarie /i in care se /oate /-trunde in adincu"nie ins/iraiei /o/ulare5 A voit s- 9re/roduc-: s/aiul i magia care stau la 3a0ele dansului .olcloric5 A /uri.icat gestul5 I"a e6/erimentat in cadrele magice in care a crescut el Ia ince/ut in dansul /o/ular5 A .-cut acestea U i numai acestea U ca s- arate /unctul de /lecare al dansului romanesc viitor2 taina /rin care gestul /ur se trans.orm- in dans5 )e r-mine de .-cut2 vom vedea alt- dat-5 ,eocamdat-2 tim care sint elementele .undamentale ale dansului romanesc5 i mal tim c- nici Fn stil =rum-rescu2 nici o horH nici o doinU nn
!29

vei mai .i /osi3ile intr"un recital de dans2 oricare ar )i el5 Iit da trecere marchea0- o dat- de care tre3uie s- se in- seama in istoria choregra.iei romaneti5 'u arc s- .ie uitat de nici"unul care 1" a v-0ut in seara de 2! noiem3rie i sint muli aceia5 Floarea 1e stric%ciunii incearc- alt- tehnic- 1 trans.ormarea dramatic- a iconogra.iei 3i0antine5 'u

/rea af cm multe de ad-ugat la cele scrise de d5 Mircea >ulc-nescu in /rogramul recitalului5 ,5 'egr< s"a a.lat in .aa unei /ro3leme destul de ciudate 1 de a insu.lei o icoan-2 adic- de a dinami0a un gest care /rin esena lui este static5 ,ac- ar .i /-strat s/aiul iconogra.ic2 ar .i creat o liturghie interiori0at-2 mentalU ceea ce ar .i .ost i grotesc2 i un sacrilegiu5 Anumite rug-ciuni ale 3isericii r-s-ritene /resu/un o asemenea dramaturgie interiori0at- ?d / rug-ciunile P-timirii2 etc @5 dar dramaturgia aceasta r-mine /ermanent mental-5 ,5 8a3riel 'egr< a ales o cale originala i cura7oas- 1 de a iei din s/aiul iconogra.ic2 /-strind numai gestul iconic5 intr"adev-r2 dansul /ro/riu"0is s"a reali0at 9/e /-mint:2 in s/aiul nostru5 ,ansatorul era ins- su3 semnul Arhanghelului5 8esturile sale erau hieratice2 reduse la 9/ecetii: 2mutra, cum se s/une in lim3a tehnic- a choregra.iei asiatice@5 )u /rile7ul acestui dans2 Floarea 1estricaciunii, s"a /us din nou /ro3lema dansului 22r-s-rilcan:5 )are2 du/- cum om mat avut /rile7ul s o s/un2 nu este e>presia unui sentiment U ci /ornete de la anumite gesturi si 9/eceti:2 /e care le interiori0ea0-2 i o3tinind prin ele emoiile5 , 'egr<2 mi se /are2 se a.l- /e drumul acestei .ecunde desco/eriri de a .olosi gesturile canonice /entru reali0area dansului s-u 9r-s-ritean:2 de a renuna la e6/rimarea unei emoii ?aa cum se .ace in dansul occidental@2 /entru a /orni direct de la gestul /ur5 E9>remea:2 9 dec2 19!$2 /5 V;5

F*+)+*& SI +I(E&A(U&h
Mi se /are c- euarea celor mai multe incerc-ri de /in- acum de a crea o literatur- cult- ins/irat- din .olclor sau literatura /o/ular- se datorete unor /reocu/-ri eronate i metode vicioase2 iar nicicum su3iectului in sine5 ,e cite ori un autor
!!#

modern se ins/ir- din teme /o/ulare2 ci caut- i im/rumuta .ie anecdotica2 .ie /itorescul e6terior2 .ie voca3ularul5 )ind se a/ro/ia de 9sim3olul: legendei2 datoria im/licit- a autorului modern evn de a g-si o inter/retare original-2 un tUc unic i /ersonal2 adic- de a crea alte 9sim3oluri:2 va0indu"le acolo unde nu erau2 r-st-lm-cindu"lc i /romovindu"Ae5 Setea aceasta de 49sim3ol: .actice2 individualist2 a3stract2 re0ultatul imaginaiei ar3itrare al unui ins2 iar nu al e6/erienei .antastice a unei colectivit-i U am mai intilm4t"o si in anali0a altor as/ecte ale culturii moderne5 Acolo g-seam /romovarea sim3olismului in locul sim3olului /ur i sim/lu2 a unei maniere2 in locul e6/erienei iraionale2 a unui

e6erciiu de distingere /ersonal- U /rin a3u0 de inter/ret-ri2 /rin /arado6e i sincretism in locul i0vorului de .antastic5 E2 /ro3a3il2 cola3orarea aceasta /rea inteligent- cu sursele /o/ulare ceea ce dis/lace in incerc-rile celor mai muli autori de a literaturi0a .olclorul5 Uitind c- .armecul .olclorului st- tocmai in directa lui comuniune cu paideuma locului2 in iraionalul alegerilor sale i2 mai ales2 in dulceaa sau s/aima cu care siie dete/ta str-vechi e6/eriene asociate ascunse in .iecare su.let U autorii moderni au /us ordine in e/isoade2 au luminat /recis semi"intunericul2 intr"un cuvint au ameliorat /entru gustul lor minor ?sim3oli0ant2 morali0ant2 esteti0ant@ magni.icul organism cu mii de r-s.ringeri i r-d-cini2 care e orice tem- /o/ular-5 In lucrarea temelor /o/ulare s"a st-ruit /rea mult asu/ra con.igur-rii individuale a temei2 dindu"i"se limite i valori /recise2 i0olind"o2 ru/ind"o de mediul s-u U .antasticul /ur5 I0olarea aceasta2 din /unct de vedere al e6/erienei iraionale2 care st- la temelia oric-rei teme .olclorice2 si care /oate .i re/etat/rin comunicare U a .ost .atal-5 * .i r-mas anecdotica i dramaturgia temei2 dar su.letul ei /ro/riu0is2 .olcloric2 nu mai e5 * tem- /o/ular- e asemenea unui ochi de /las- J ii /-strea0- individualitatea cit tim/ /artici/- la .iina /lasei J indat- ce e i0olat2 individuat2 dis/are5 Am ales intr"adins com/araia aceasta /entru c- es-tura unei /lase e6/rim- /er.ect insui 9universul: .olcloric J un admira3il i oarecum geometric echili3ru intre acte2 /ersoane2 7udec-i J un 9univers: /ermeat de o energie s/ecial-2 magic-2 iraional-2 cu legi /er.ect coerente modului s-u5 E .iresc atunci ca aceast- surs- ine/ui0a3il- de .antastic s- .ie stu/id inl-turat- indat- ce se i0olea0-2 se individuali0ea0- i se 9inter/retea0-: ar3itrar o tem-2 un 9sim3ol:2 un !!1 5ZP:ou: .olclono5 )eea ce constituie valoarea U din /unci de vedere artistic "" u or cOrui .olclor e ins-i comoara lui do :5mtav(e Pertru c- orice creaie artistic- :e mecne4a0-2 /"5i"hologM for3ind2 ce o e6/onent t u aionai- Incai aeil(o, in eoate domeniile r5rtc42 8 in act irai6onal "" si tmoiia 7c corb u /roduce in su7etul 97N)G ce c contem/l- e o emo4i: iraionali +uciunle acestea so tiu5 i totui2 dr cite oii s"au ins/irat dui tenie /o/ulare2 autorii moderni a:2 negli7at aceHt Z4uraO: ?)uv a4vi im Elic5cie sv3l r5+tonlo4@2 N;" +: > tio " in .aron(4"a anecdotei2 crouZii sau con.lictului5 +uaii de /4ld- legenda meterului Manole2 care nu e nici rei rkai .ormida3ildin literatura noastr-

/o/ii1 ara2 nici coa U4c4l romaneasc- ?se g-sete /este tot in =alcani si a/arin"1 uiui mcMd cu r-d-cini str-vechi@5 Mai toi acei care au /rel i"crat aceast- legend- au voit cu orice chi/ s-"i dea o 24nter/ie"tare original-445 *r2 ceea cNZ constituie .armecul nud al acestei trme e inZ-ni legenda in sine& .-Nfi c-utare l M ii".l" ,E ["i si :-r- inter/ret-ri5 +egerd"i singur- /roduce acea /re7cri.c .antastica2 iraionala J ea singur- U iar nu sim3olul ei gineai /rin .ioi4t /ersonal U ne introduce intr"un univen .olcloric2 in care inmca inorgan7e Z /osed- o via- insulZetit- si legi aidoma2 nnie casele si 3isericile kint .iine vii si ele nu /ot dura dac- o viat- omeneasc- nu HN r Acrt.ii-2 ca din singele i su.le +ui RrG ele s- trciasc- in veci5 i ce ZZ :riim/l- de o3icei cu meterul Manole /e 4cerutO Se intim/la casist-r: la un s/ectacol sear3-d unde 3ietul rrete(: isi /ane /ro3leme de coivliint- ?ci si 9i m contiina !ul2 individual-2 ar constitui dnma d"1ZInului@ ci5i cau;- ci insui 2 sim3olul: 7ert.-5 Autorii notri dramatici /ornesc de la o Idee greita c- /ovestea lui Manole se cunoate2 si ca2 deci2 o t"e3uie s-"i desco/ere as/ecte si sim3olun noi5 Ac7sta / un raiionsment care i"u aZe nimic de a .vce cu Rgenda in 'H,< )-ci nu anecdota ei contea0-2 ci pre$Nniu 8antastica a des.-ur-rii ci5 ,rama i misterele greceti aveau2 toate2 legende cunoscuta /in- i ele co/ii5 ,ar emo54a o dldea numai des.-urarea lor dramatic- 1 numai atunci se actuali0a .antas"t1cul lor5 E ca un 7oc 1 /e care il tii i care e totui nou de cite ori il 7oci c-ci e6/eriena2 nu cunoaterea .ormal-2 alc-tuiete .antasticul 7ocului Sint unele teme din r5teratara noastr- /o/aiar- e6iracidi"r de 3ogate VMn /unct ae vedere dramatic5 8indii"va la k m/crsona4d2 7e aria Poarta 7oac- in viaa /o/orului ro"
!!2

n7u2 ca vi a ailor /o/oare2 rNAiri care /ot sur/rinde cite mini" L HIOI(` vrei2 .-rsa la ar-tai colui eu degetul5 Ea e o l-/tur- magic-2 un st-/in cu /uteri nev-0ute2 care veghea0Ia toate o 9ele ca/itale din 0iaa insului Prima trecere /e su3 /oart- ib/7mnd o intrare in via-2 i4i viava real- i rea de a.ar-5 Poarta veghea0- la c-s-torie bi /e su3 /oart- moi tul e dus2 5"?7>rnn2 s/re I>a"ul de veci F atrnci5 o reintoarcere iC` luI i6i M clintii J ciclul e incins2 si /"nrta rairrne mai de/aZ :2 cu \ n om mai /i Gfd sveghe$e /4te nateri2 alte cas-tcr4i5 ai4e )indii"v- acum la o . +ra unei Pe 5ui5 F /arca Ii P\ /oate Ii NJv[erYtd atit a ; at4ce mo;Zri(:1 I:9&I bl /Z ,i( sim3oluri2 i e inter/ret-r 4incia3iA2 ra ccNa atJ ioi.D s 1r5 intim/lar/ a c laZcra la 5 rtnt legende2

ar incerca o dr in i4itclc dG iiii/i ;I)( con ori de nrcirl .ii5 vciotic".oiclti`r i2 cram- de .antastic :Er> a a/tal t.

ci i /M ?4PMderrindramei2 oricaOZ des.-uriadu"se la o /roZcu - ce dincolo2 o /re0enta e 3ine /rin iri47ioaceie tehnicii dra" a un viZ5 'u e ne42 oie de discuii2 "5 * sim/l- /iGe en-2 destin ini/ro" E nelnlZa n1 i4ilor eiZocii o tem- /uir cunoscut-2 /e caro o const5tu4rcn unei dra.4 1b5 ,ar iint sint 7ocuri2 siai coruG"B Z(- intre3 am- romanearc- in stil clasic2 lu / 7/u;are romaneti2 cm7 aZem !a lantastic i de iraionalO ,ar nu o 2i(n istoric-2 nici /astorala5 )i o
l diviniu , iNi lui

)UP&I'S1 %ermeneutica totala ?Studiu introductiv@ 5 'ote 5555555555 'ot- asu/ra ediiei5555555 1 Etnologie &omanii5 =reviar istoric55555 )a/5 I5 )rigine i @ormaie55555 )a/5 II5 Momente esen"iale din istmia romanilor )a/5 III5 >iaa spiritual% a romanilor . 9ronologie sumar%555555 )omentarii la +egenda Meterului Manele 5 7re@a"a 55555555 )omentai ii la Legenda Me#endui Manole . 1ote555555555 > +IS +SI FolRlor si istorie55555 Urme istorice in iolRlorul 3alcanic )-rile /o/ulare in literatura romaneasc- FolRlorul ca instrument de cunoatere 5 ,intr"o antro/ologie 5555 7roloistoiie N5au Ev Mediu *upersti"ii5555555
*omn, 55555555 * anumita, incapacitate 5555 !inco"cr& de, etimologii . 22 295 p5 1otat dejgjpg \pabri5l.iim ^2555555 )i- G:G

Intre"cultur% si al@phet . . Lucic"n Blaga si sensul culturii Luciani Blaga l(a :cademie M
In S.7^P&ta4bsi AtCnoi \ , \ . SK\ 5 5 \ Fragmente5555555 2 Mitologic Ier3urile de su3 erueO 'ote 5 5 5 M-tr-guna 5 5 +egenda m-ti-gunei5 'ote Zi 3i3liogra.ie Piatra er/ilt r5555555 'ote555555555 ,emonologie indian- i o legend- romaneasc- Istoria medicinii in &omania 5555 9S+at celui care merge la r-03oi:
21 $1 V! VY 1!Y 1"1V 1$ 1V1 1&F 1Y2 1YV 1Y9 19# 192 19! 19$ 19 2## 2#! 2#Y 2#9 212 221 2!! 2! 2$# 2$! 2V# 2V! 2V9 2F$

!!$

!5 Sociologie &ealit-i romaneti 5555 Sociologie romaneascMu0eul satului romanesc 5 Echi/e re[ale studeneti la luciu 5 Ferme si tem/le din vechea '3rvegie )reaie etnic- si gindire /oliticA nu mai .i roman B 5 (radiie si actualitate romaneasc- 5 $5 Folclor i creaie ailisiicS/eologie2 istorie2 .oiRlor55555 Poe0ia /o/ular- in lim3a .rance0- 5 'u /iere55555555 ,octorul 8aster5555555 Arhiva de .olclor 555 555 (eme SolRloriee si creaie aitis+ica 5 Insula lui Euthanasius55555 Adrian Maniu 1 Meterul 5 555 8a3riel Xe[r< si /ro3lemele dansului .olcloric Folclor i literatur-555555 2 1 2 $ 2 F 2Y2 2Y 29# 292 2#F !#1 !#$ !#! !#F !#9 !12 5!1V !2V !2Y !!# Iedactor M BI:1!#6: I)1I]c Gehnoredactor M MI3:I B#H!EI A/-n4t 19925 Format F1 \N YF ! F5 )oli ti/o 2# SMm do ti/ar +i 2V III 1!92 Editura 9;aru1iier 4 str5 te.an cel Mare nr5 ii IAI U &*MAlS(IA lip%iit sub comanda nr. /YY#--< la * 9. !)*)FGEI *.:. Iai *li. *Hintnl G.@$or nr. .<