Sunteți pe pagina 1din 7

Definiții.

Se numește direcție a dreptei d mulțimea formată din dreapta d și din toate dreptele paralele cu
d.

Spunem că două segmente au aceeași direcție dacă dreptele lor suport sunt paralele sau
coincid.

O pereche ordonată de puncte (A,B) din plan se numește segment orientat.

A- se numește originea sau punctul de aplicație

B- se numește extremitatea segmentului orientat sau vârf.

Lungimea segmentului [AB] se numește modulul segmentului orientat.

Două segmente orientate se numesc echipolente dacă au aceeasi mărime (modul), direcție și
sens.

Se numește vector mulțimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat


dat.

Se numește versor sau vector unitate, vectorul având lungimea egală cu 1.

Doi vectori sunt egali dacă au aceeași mărime, direcție și sens.

Doi vectori sunt opuși dacă au aceeași mărime și direcție, dar sensuri opuse.

Adunarea vectorilor după regula paralelogramului

Se așează cei doi vectori astfel încât să aibă originea în același punct. Se constuiește un
paralelogram ducând paralele la cei doi vectori prin vârfurile lor. Vectorul sumă va fi diagonala
paralelogramului cu originea în originea comună a celor doi vectori.
Adunarea vectorilor după regula triunghiului

Se așează al doilea vector cu originea în vârful primului vector. Vectorul sumă va fi vectorul cu
originea în originea primului vector și cu extremitatea în extremitatea celui de-al doilea vector.

Adunarea vectorilor după regula poligonului

Se așează vectorii succesiv unul cu originea în vârful celuilalt. Vectorul sumă va fi vectorul cu
originea în originea primului vector și cu extremitatea în extremitatea ultimului vector.
Proprietățile adunării vectorilor

 Asociativitatea:

 Comutativitatea:

 Elementul neutru- vectorul nul:

 Elementul opus (vectorul opus):

Pentru a obține vectorul diferență, se așează cei doi vectori astfel încât să aibă originea comună.
Vectorul diferență este vectorul având originea în extremitatea scăzătorului și vârful în
extremitatea descăzutului.
Proprietățile înmulțirii unui vector cu un scalar

 Înmulțirea cu scalari este distributivă față de adunarea vectorilor

 Înmulțirea cu scalari este distributivă față de adunarea scalarilor

 Asociativitatea înmulțirii scalarilor

 Numărul 1 este element neutru pentru înmulțirea vectorilor cu scalari

Cazuri particulare:

Definiție. Doi vectori sunt coliniari dacă au aceeași direcție.

Condiția de coliniaritate a doi vectori

Condiția de coliniaritate a trei puncte

O pereche ordonată de axe perpendiculare având aceeași origine formează un reper cartezian
ortogonal. Punctul O se numește originea reperului. Axa Ox se numește axa absciselor, iar Oy
axa ordonatelor. Pe cele două axe vom considera versorii
Fie A și B două puncte în plan având coordonatele:

Atunci vectorul se descompune după direcțiile date de cei doi versori astfel:

Numerele se numesc coordonatele carteziene ale punctului A sau coordonatele

vectorului .

Vectorul se descompune după direcțiile date de cei doi versori astfel:

Modulul vectorului este:

Proprietăți

Au loc următoarele proprietăți:


Teorema lui Menelaus. Fie triunghiul ABC și punctele P, Q, R situate pe dreptele AB, AC, BC
astfel încât P, Q, R coliniare. Atunci are loc relația:

Reciproca teoremei lui Menelaus. Fie triunghiul ABC și punctele P, Q, R situate pe dreptele
AB, AC, BC astfel încât toate trei să fie situate pe prelungirile laturilor triunghiului sau numai
unul pe prelungirea unei laturi. Dacă are loc relația:

atunci punctele P, Q, R sunt coliniare.

Teorema lui Ceva. Fie triunghiul ABC și punctele P, Q, R situate pe dreptele BC, AC, AB.
Dacă dreptele AP, BQ, și CR sunt concurente, atunci are loc relația:

Reciproca teoremei lui Ceva. Fie triunghiul ABC și punctele P, Q, R situate pe dreptele BC,
AC, AB. Dacă are loc relația:

atunci cevienele AP, BQ, și CR sunt concurente.


Măsura de un radian corespunde unui arc de cerc având lungimea egală cu raza cercului. Se știe
că măsura unui unghi cu vârful la centrul unui cerc este egală cu măsura arcului mic cuprins între
laturile sale. Prin urmare, un unghi va avea măsura de un radian dacă subîntinde un arc de cerc
cu lungimea egală cu raza cercului.

Observație. Măsura în radiani a unui unghi sau a unui arc de cerc nu depinde de raza cercului din
care face parte.

Pentru a găsi relația dintre măsura în grade sexagesimale și radiani folosim regula de trei simplă:

Așadar, pentru a transforma în radiani un unghi având măsura de n grade, folosim relația:

n*π
x=
180

Analog, putem găsi formula de transformare a radianilor în grade. Pentru a transforma în grade
un unghi având măsura de n radiani, folosim relația:

S-ar putea să vă placă și