Geometrie vectorială

1. Segment orientat. Două puncte distincte A și B din plan , determină un

̅̅̅̅ , unde A se numește originea
segment orientat , notat cu 𝐴𝐵
segmentului și B se numește extremitatea segmentului.

A B

Un segment orientat se caracterizează prin :

- direcția segmentului , care este dată de dreapta AB

- sensul segmentului , care este cel de la A la B
- lungimea sau mărimea segmentului , care este distanța de la A la B.
2. Relația de echipolență.
Două segmente orientate ̅̅̅̅
𝐴𝐵 și ̅̅̅̅
𝐶𝐷 se numesc echipolente și se notează
𝐴𝐵 ∾ ̅̅̅̅
̅̅̅̅ 𝐶𝐷 , dacă ele au aceeași direcție , același sens și aceeași mărime.

Relația de echipolență are proprietățile :

𝐴𝐵 ∾ ̅̅̅̅
- este reflexivă , adică ̅̅̅̅ 𝐴𝐵
𝐴𝐵 ∾ ̅̅̅̅
- este simetrică , adică ̅̅̅̅ 𝐶𝐷 ⇒ ̅̅̅̅
𝐶𝐷 ∾ ̅̅̅̅
𝐴𝐵
̅̅̅̅ ∾ 𝐶𝐷
- este tranzitivă , adică 𝐴𝐵 ̅̅̅̅ ∾ 𝐸𝐹
̅̅̅̅ și 𝐶𝐷 ̅̅̅̅ ⇒ 𝐴𝐵
̅̅̅̅ ∾ 𝐸𝐹
̅̅̅̅
3. Vectori liberi. Se numește vector liber de reprezentant segmentul
̅̅̅̅ , mulțimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu
orientat 𝐴𝐵
̅̅̅̅
𝐴𝐵 , adică ⃗⃗⃗⃗⃗ ̅̅̅̅ ∣ ̅̅̅̅
𝐴𝐵 = {𝐶𝐷 𝐶𝐷 ∾ ̅̅̅̅ 𝐴𝐵}
Notăm vectorul liber de reprezentant 𝐴𝐵 ̅̅̅̅ cu 𝐴𝐵
⃗⃗⃗⃗⃗ .
Un vector liber se caracterizează prin:
- direcție
- sens
- mărime

Vectori particulari :

1) Vectorul nul : se notează cu 𝜃 = ⃗⃗⃗⃗⃗

𝐴𝐴 , este vectorul redus la un punct
A. El nu are direcție , nu are sens , dar are lungimea 0.
2) Vectorul opus vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 este vectorul ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 = - ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 , care are
aceeași direcție cu ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 , are sensul opus și mărimea egală cu a lui ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 .
4. Operații cu vectori .
4.1 Adunarea vectorilor.
a) Regula triunghiului. Dacă doi vectori sunt așezați unul după
celălalt ( adică extremitatea primului vector coincide cu originea celui de-al
doilea vector ), atunci suma celor doi vectori este vectorul care are originea
în originea primului vector și extremitatea în extremitatea celui de-al doilea
vector.

⃗𝒂 ⃗𝒃
⃗ + ⃗𝒃
𝒂

b) Regula poligonului . Dacă avem o succesiune de vectori puși unul

după celălalt , atunci unind originea primului vector cu extremitatea
ultimului vector , obținem vectorul sumă al tuturor vectorilor din
succesiune.
⃗𝒃

⃗
𝒂 ⃗
𝒄 ⃗
𝒅

⃗
𝒆

⃗𝒂 + ⃗𝒃 + ⃗𝒄 + ⃗𝒅 + ⃗𝒆

c) Regula paralelogramului. Dacă doi vectori au originea comună ,

atunci suma lor va fi vectorul diagonală al paralelogramului format de cei
doi vectori , care pleacă din originea comună a celor doi vectori.

⃗
𝒃 ⃗
⃗ +𝒃
𝒂

⃗
𝒂

4.2 Scăderea vectorilor. Diferența a doi vectori este suma dintre primul
vector și opusul celui de-al doilea vector
 ⃗ − ⃗𝒃 = 𝒂
𝒂 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ) .
⃗ + (−𝒃

𝑏⃗ 𝑎 + 𝑏⃗
𝑎 − 𝑏⃗
𝑎

⃗⃗⃗⃗⃗
−𝑏

𝑎 − 𝑏⃗

4.3 Produsul dintre un vector și un scalar ( număr)

Fie vectorul nenul 𝑎 și numărul real 𝛼 ∈ R.

Dacă 𝛼 = 0 , atunci 0 ∙ 𝑎 = 𝜃

Dacă 𝛼 ≠ 0 , atunci 𝛼 ∙ 𝑎 este vectorul care are

- direcția lui 𝑎
- sensul lui 𝑎 , dacă 𝛼 > 0
sens contrar lui 𝑎 , dacă 𝛼 < 0
- mărimea |𝛼 ∙ 𝑎| = |𝛼| ∙ |𝑎| , unde |𝑎| este lungimea vectorului 𝑎 .

Exemplu. Fie vectorul liber 𝑎 : , atunci avem vectorii

2𝑎
1
𝑎
3

-𝑎

-2𝑎

Proprietăți ale operației de înmulțire cu scalari :

1) 𝛼(𝛽𝑎) = (𝛼𝛽)𝑎
2) (𝛼 + 𝛽)𝑎 = 𝛼𝑎 + 𝛽𝑎
3) 𝛼(𝑎 + 𝑏⃗) = 𝛼𝑎 + 𝛼𝑏⃗
4) 1∙ 𝑎 = 𝑎
5) 0∙ 𝑎 = 𝜃
6) 𝛼 ∙ 𝜃 = 𝜃
7) 𝛼 ∙ 𝑎 = 𝜃 ⇒ 𝛼 = 0 sau 𝑎 = 𝜃.
5. Vectori coliniari.
Doi vectori 𝑎 și 𝑏⃗ nenuli , se numesc coliniari , dacă ei au aceeași direcție.
Doi vectori 𝑎 și 𝑏⃗ nenuli sunt coliniari , dacă există o constantă k ∈ R* ,
așa încât 𝑎 = k 𝑏⃗ .
6. Descompunerea unui vector după doi vectori nenuli și necoliniari dați.
Fie vectorii 𝑎 și 𝑏⃗ nenuli și necoliniari și
𝑐 un vector dat , necoliniar cu 𝑎 și 𝑏⃗ .
Așezăm cei trei vectori cu originea în B C
punctul O și proiectăm extremitatea
C a vectorului 𝑐 pe 𝑎 , paralel cu 𝑏⃗
și pe 𝑏⃗ , paralel cu 𝑎 . 𝑏⃗ 𝑐

O 𝑎 A
Din regula paralelogramului , 𝑐 = ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ .
𝑂𝐴 + 𝑂𝐵
𝑂𝐴 este coliniar cu 𝑎 ⇒ există 𝛼 ∈ R* așa încât ⃗⃗⃗⃗⃗
Dar ⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑂𝐴 = 𝛼 ∙ 𝑎 , iar
⃗⃗⃗⃗⃗ este coliniar cu 𝑏⃗ ⇒ există 𝛽 ∈ R* așa încât 𝑂𝐵
𝑂𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝛽 ∙ 𝑏⃗ .
Am obținut relația
𝑐 = 𝛼 ∙ 𝑎 + 𝛽 ∙ 𝑏⃗
care reprezintă descompunerea vectorului 𝑐 după vectorii 𝑎 și 𝑏⃗.
7. Reprezentarea analitică a vectorilor.
Se numește versor orice vector de lungime 1.
Fie 𝑖 versorul axei Ox și fie 𝑗 versorul axei Oy. Considerăm 𝑎 un
vector nenul . Descompunem vectorul 𝑎 după versorii 𝑖 și 𝑗 ai axelor de
coordonate și obținem reprezentarea
𝑎 = a1𝑖 + a2𝑗
numită reprezentarea analitică a vectorului dat.
 Operațiile cu vectori se efectuează mult mai ușor atunci când
folosim reprezentarea lor analitică.
Adunarea: Dacă 𝑎 = a1𝑖 + a2𝑗 și 𝑏⃗ = b1𝑖 + b2𝑗 , atunci
𝑎 + 𝑏⃗ = (𝑎1 + 𝑏1 )𝑖 + (𝑎2 + 𝑏2 )𝑗
Scăderea: 𝑎 − 𝑏⃗ = (𝑎1 − 𝑏1 )𝑖 + (𝑎2 − 𝑏2 )𝑗
Înmulțirea cu scalari : 𝛼 ∙ 𝑎 = 𝛼a1𝑖 + 𝛼a2𝑗
𝑎1 𝑎2
Condiția de coliniaritate: Vectorii 𝑎 și 𝑏⃗ sunt coliniari dacă =
𝑏1 𝑏2

Lungimea unui vector : |𝑎| = √𝑎12 + 𝑎22

8. Vectorul de poziție al unui punct. M
Fie reperul cartezian xOy și un punct M din plan.
Vectorul cu originea în originea axelor de coordonate
și cu extremitatea în punctul M se numește
vectorul de poziție al punctului M. O
𝑟𝑀 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Notăm acest vector cu ⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑂𝑀 .

⃗⃗⃗⃗⃗ un vector oarecare nenul. Putem exprima vectorul 𝐴𝐵

Fie 𝐴𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗ în
raport cu vectorii de poziție ai originii A și ai extremității B ai acestui
vector , prin formula
⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ − ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 = 𝑂𝐵 𝑂𝐴 = ⃗⃗⃗
𝑟𝐵 − ⃗⃗⃗
𝑟𝐴 A

𝑟𝐴
⃗⃗⃗

B
𝑟𝐵
⃗⃗⃗

O
A

9. Vectorul de poziție al mijlocului unui segment.

Fie AB un segment și M mijlocul său. M
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝐴+𝑂𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Atunci ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝑀 =
2
B

O
 Relația medianei în triunghi.

În orice triunghi mediana din orice vârf este media aritmetică a vectorilor
laturi ale triunghiului , care pleacă din același vârf . A
Mediana în triunghi este segmentul care
unește un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii
opuse.
Fie triunghiul ABC și mediana AM dusă
din vârful A . Atunci
⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 +𝐴𝐶⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =
𝐴𝑀
2
B M C
10. Vectorul de poziție al punctului care împarte un segment într-un raport
dat.
Fie AB un segment și M un punct al A
𝐴𝑀
segmentului cu = k.
𝑀𝐵
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝐴+𝑘∙𝑂𝐵⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =
Atunci 𝑂𝑀
1+𝑘
M

O B
𝐴𝑀 2
Exemplu. Dacă M ∈ AB , cu = , atunci
𝑀𝐵 3

⃗⃗⃗⃗⃗ 2 ⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝐴 + ∙ 𝑂𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗ + 2𝑂𝐵
3𝑂𝐴 ⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝑀 = 3 =
2 5
1+
3
11. Vectorul de poziție al centrului de greutate al unui triunghi.
Fie triunghiul ABC cu centrul de greutate G , A O
care este intersecția medianelor triunghiului , situat
1 2
pe fiecare mediană la de bază și la de vârf.
3 3
Atunci : G
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑂𝐴+𝑂𝐵+𝑂𝐶
𝑂𝐺 B C
3