UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA
Departamentul IMST

MECANICA
Note de curs

Curs 2

Conf.univ.dr.ing. Gabriela SIMA

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 1

 I.
INTRODUCERE ÎN MECANICA TEHNICĂ

MĂRIMI SCALARE. MĂRIMI VECTORIALE. VECTORI.

FORTA. REPREZENTAREA FORTEI

O parte din noţiunile matematice au apărut în urma cercetărilor din alte

domenii. De exemplu, calculul vectorial este o creaţie matematică care îşi are
originea în mecanică. Noţiuni precum: forţa, viteza, acceleraţia, au impus
introducerea entităţii matematice: vector.

În studiul mărimilor fizice se deosebesc: mărimi scalare (scalari) şi mărimi

vectoriale (vectori).

MĂRIMI SCALARE

Mărimile scalare sunt mărimile care pot fi caracterizate printr-un singur număr.
Lungimea unui segment de dreaptă, aria unei suprafeţe, volumul unui domeniu,
durata unei oscilaţii, masa unui corp se exprimă printr-un număr, acelaşi în orice
sistem de coordonate. Mărimile scalare sunt complet determinate prin valoarea
lor numerică, urmată de unitatea de măsură.

O mărime fizică este scalară dacă în raport cu o unitate de măsură este deplin
caracterizată de:

- valoarea numerică (modul). Modul este o valoare numerica pozitiva.

- unitate de masura (pot fi cele din SI, multimpli sau submultiplii acestora)

Nu pot fi reprezentate vectorial

Marime fizica = valoare numerica x unitatea de masura

12 m = 12 x 100 cm = 1200 cm

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 2

Exemple

a) lungimea. L=100m;

b) aria; A=20 cm2;

c) volumul; V = 30 m3;

d) masa; m=1kg;

e) temperatura; T = 250C

f) durata. Δt=5 sec

MARIMI VECTORIALE

O mărime fizică se numeşte vectorială dacă este deplin caracterizată de:

– modul (valoare numerică);

– direcţie;

– sens.

Mărimile vectoriale, spre deosebire de cele scalare, necesită pentru

caracterizarea lor mai multe numere. De exemplu: caracteristicile unei forţe, ale
unei viteze, ale unei acceleraţii se exprimă prin trei numere. Mărimile vectoriale
sunt complet determinate prin valoarea numerică, prin direcţia şi prin sensul lor.

Un vector este o entitate matematică a cărei imagine geometrică este un

segment de dreaptă AB, pe care s-a definit sensul de parcurs de la A la B.

B
a
A

Reprezentarea unui vector

Mărimea vectorială a se va nota a sau, simplu a .

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 3

 Simbolizarea vectorului se va face cu săgeata deasupra literei ce

desemnează mărimea. În conformitate cu definiţia de mai sus, un vector a = AB

este caracterizat de următoarele elemente:

- punctul de aplicaţie, sau originea A

- suportul său, care este dreapta definită de punctele A şi B

- sensul de parcurs, de la A la B

- mărimea sau modulul, care este egală cu lungimea segmentului AB.

Categorii de vectori:

 vectori liberi, sunt vectorii reprezentaţi printr-un segment de dreaptă orientat

(ex: deplasarea şi viteza unui corp în mişcare de translaţie)

 vectori aplicaţi sau vectori legaţi sunt vectorii la care e precizat punctul de
aplicaţie (ex: forţa care acţionează asupra unui punct material)

 vectori alunecători sau vectori glisanţi sunt vectorii la care e precizat

suportul (ex: forţa ce acţionează asupra unui rigid).

Exemple

a) forta

b) deplasarea

c) viteza;

FORTA

Forta este o marime fizica vectoriala. O forţă este caracterizată de:

a) punct de aplicaţie – punctul în care acţionează forţa;

b) valoare numerică (modul) – exprimată în newtoni;

c) direcţie – dreapta pe care acţionează forţa (sau orice dreaptă paralelă cu ea);

d) sens – în care acţionează forţa.

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 4

Reprezentarea unei forte.

A reprezenta o forţă înseamnă a desena vectorul forţă (F).

Etapele reprezentarii fortei. Pentru a reprezenta o forţă, printr-un vector forţă,

trebuie să se parcurga următoarele etape:

1) Se fixeaza punctul de aplicaţie (originea vectorului);

2) Se deseneaza o dreaptă, prin punctul de aplicaţi (reprezintă direcţia forţei);

3) Se stabileste sensul vectorului, în funcţie de sensul forţei;

4) Se det. lungimea vectorului, alegând o scară convenabilă, fct de modulul forţei;

5) Se deseneaza vectorul forţă, vârful săgeţii indicând sensul forţei;

6) Se noteaza vectorul forţă prin simbolul F.

Exemple de forte: Greutatea, Forţa normală, Forţa deformatoare, Forţa elastică;

Forţa de frecare, Tesiunea din fir.

Greutatea Forta deformatoare

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 5

 VECTORI IN PLAN

Segmente orientate. Notiunea de vector.

1. Fie d o dreaptă în planul P. Dreapta 𝑑′ ⊂ 𝑃 are aceeaşi direcţie cu dreapta d

dacă 𝑑 = 𝑑′ sau 𝑑 ‖ 𝑑′
2. Mulţimea dreptelor din plan care au aceeaşi direcţie cu dreapta d formează
direcţia dreptei d.

Fig. 1

3. Fie 𝑑 ‖ 𝑑′ două drepte paralele în planul P.

Semidreptele (𝐴𝐵 şi (𝐴′𝐵′
au acelaşi sens
Semidreptele (𝐴𝐵 şi (𝐴′𝐶
au sensuri opuse
- dacă se află de aceeaşi parte a dreptei
𝐴𝐴′ (adică în acelaşi semiplan
determinat de dreapta 𝐴𝐴′):
- dacă se află de o parte şi de alta a
dreptei 𝐴𝐴′ (adică în semiplane diferite
determinate de dreapta 𝐴𝐴′).

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 6

 Fig. 2

4. O pereche ordonată de puncte (𝐴, 𝐵) se numeşte segment orientat sau

̅̅̅̅ .
vector legat şi se notează : 𝐴𝐵
̅̅̅̅ .
A- originea segmentului orientat 𝐴𝐵
̅̅̅̅ .
B - vârful segmentului orientat 𝐴𝐵
̅̅̅̅ şi
5. Lungimea segmentului [𝐴𝐵] se numeşte modulul segmentului orientat 𝐴𝐵
̅̅̅̅| .
se notează |𝐴𝐵
6. Dreapta AB se numeşte suportul segmentului orientat ̅̅̅̅
𝐴𝐵, iar direcţia
dreptei AB se numeşte direcţia segmentului orientat ̅̅̅̅
𝐴𝐵
7. Două segmente orientate ̅̅̅̅
𝐴𝐵 şi ̅̅̅̅
𝐶𝐷 au aceeaşi direcţie dacă cele două
drepte AB şi CD au aceeaşi direcţie.
8. Două segmente orientate ̅̅̅̅
𝐴𝐵 şi ̅̅̅̅
𝐶𝐷 au acelaşi sens dacă semidreptele (𝐴𝐵 şi
(𝐶𝐷 au acelaşi sens.
9 Două segmente orientate se numesc echipolente dacă au acelaşi modul,
aceeaşi direcţie şi acelaşi sens.
Exemplu:
In fig. 2, ̅̅̅̅
𝐴𝐵 şi ̅̅̅̅
𝐶𝐷 ̅̅̅̅ şi ̅̅̅̅
sunt echipolente, nu şi𝐴𝐵 𝐶𝐸 , acestea având
sensuri opuse. Admitem ca notaţie pentru echipolenţă semnul “ ~ “

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 7

10. Vector liber este mulţimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un
singur segment orientat dat.

Vectorii liberi se notează cu 𝑢 ̅, ... 𝑎̅, 𝑏̅ şi 𝑐̅, ...

̅ , 𝑣̅ , 𝑤

11. Doi vectori se numesc coliniari dacă au aceeaşi direcţie.

12. Doi vectori se numesc vectori opuşi dacă au acelaşi modul, aceeaşi direcţie
şi sensuri diferite.

13. Observaţii:

- vectorul nul este vectorul care are modulul 0 iar direcţia şi sensul sunt
nedeterminate;
- vectorul unitar (versor, vector unitate) este vectorul care are modulul 1.

OPERATII CU VECTORI

Adunarea vectorilor

Definiţie:

Fie 𝑎̅ , 𝑏̅ doi vectori. Se numeşte 𝒂 ̅ suma celor doi vectori vectorul 𝒔̅

̅+𝒃

 Regula paralelogramului

Suma vectorilor

𝑠̅ = 𝑎̅ + 𝑏̅ = ̅̅̅̅
𝐴𝐵 + ̅̅̅̅
𝐶𝐷 =

= 𝐸𝐹 ̅̅̅̅ = 𝐸𝐻
̅̅̅̅ + 𝐸𝐺 ̅̅̅̅

Adică este vectorul diagonală

a paralelogramului, cu originea
în originea vectorilor legati,
respectiv vectorul ̅̅̅̅
𝐸𝐻

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 8

  Regula triunghiului

Suma vectorilor

𝑠̅ = 𝑎̅ + 𝑏̅ = 𝐴𝐵
̅̅̅̅ + 𝐶𝐷
̅̅̅̅ =

= ̅̅̅̅
𝐸𝐹 + ̅̅̅̅
𝐹𝐻 = ̅̅̅̅
𝐸𝐻

Adică este vectorul cu originea în originea primului vector legat şi vârful în

̅̅̅̅.
vârful celui de-al doilea vector adunat, respectiv vectorul 𝐸𝐻

 Regula poligonului
Suma vectorilor

𝑎̅ + 𝑏̅ + 𝑐̅ =
̅̅̅̅ + 𝐶𝐷
= 𝐴𝐵 ̅̅̅̅ + 𝐺𝐼
̅̅̅ =

= ̅̅̅̅
𝐸𝐹 + ̅̅̅̅
𝐹𝐻 + ̅𝐻𝐼
̅̅̅ = ̅̅̅
𝐸𝐽

Adică este vectorul cu originea în originea primului vector adunat şi vârful

în vârful ultimului vector adunat, respectiv vectorul ̅̅̅
𝐸𝐽.

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 9

Generalizare:
̅̅̅̅̅̅̅
𝐴 ̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅
1 𝐴2 + 𝐴2 𝐴3 + 𝐴3 𝐴4 + ⋯ + 𝐴𝑛−1 𝐴𝑛 = 𝐴1 𝐴𝑛

̅̅̅̅̅̅̅
Daca A1=An, atunci 𝐴 ̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
1 𝐴2 + 𝐴2 𝐴3 + ⋯ + 𝐴𝑛−1 𝐴𝑛 = 0
̅

Daca vectorii sunt de forma

𝑣1 = 𝑥1 𝑖̅ + 𝑦1 𝑗̅ ; si
̅̅̅

𝑣2 = 𝑥2 𝑖̅ + 𝑦2 𝑗̅ atunci
̅̅̅

̅̅̅ 𝒗𝟐 = (𝒙𝟏 + 𝒙𝟐 )𝒊̅ + (𝒚𝟏 + 𝒚𝟐 )𝒋̅

𝒗𝟏 + ̅̅̅
Proprietatile adunarii vectorilor

Oricare ar fi vectorii 𝑢̅ , 𝑣̅ , 𝑤
̅ au loc :

1) 𝑢̅ + 𝑣̅ = 𝑣̅ + 𝑢̅ (comutativitatea);
̅ + 0̅ = 0̅ + 𝑢̅ = 𝑢̅ (0̅ este element neutru);
2) 𝑢
3) (𝑢 ̅ = 𝑢̅ + (𝑣̅ + ̅̅̅̅
̅ + 𝑣̅ ) + 𝑤 𝑤
̅) (asociativitatea);
4) 𝑢̅ + (−𝑢̅) = (− ̅̅̅
𝑢̅) + 𝑢̅ = 0̅ ; -𝑢̅ este vectorul opus lui 𝑢̅

Scaderea vectorilor
Daca vectorii sunt de forma
𝑣1 = 𝑥1 𝑖̅ + 𝑦1 𝑗̅
̅̅̅
𝑣2 = 𝑥2 𝑖̅ + 𝑦2 𝑗̅
̅̅̅
̅̅̅ 𝒗𝟐 = (𝒙𝟏 − 𝒙𝟐 )𝒊̅ + (𝒚𝟏 − 𝒚𝟐 )𝒋̅
𝒗𝟏 − ̅̅̅

Inmultirea cu scalari a vectorilor

Fie 𝑣̅ un vector si   R*. . Vectorul 𝑣̅ este vectorul care are:

- aceeaşi direcţie cu 𝑣̅ ;
- acelaşi sens cu 𝑣̅ daca α>0 şi sens opus cu 𝑣̅ dacă   0 ;
- modulul egal cu || |𝑣̅ |

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 10

Fie vectorul 𝑣̅ = 𝑥𝑖̅ + 𝑦𝑗̅ si 𝑎 ∈ 𝑅, atunci
𝑎𝑣̅ = 𝑎𝑥𝑖̅ + 𝑎𝑦𝑗̅

Proprietati ale inmultirii cu scalari.

Oricare ar fi vectorii 𝑢̅ 𝑠𝑖 𝑣̅ si , β  R au loc:

1. 𝑣̅ = 0̅ este β echivaent cu =0 sau 𝑣̅ = 0

2. 1𝑣̅ =𝑣̅
3. ( β) 𝑣̅ =  (β 𝑣̅ )
4. ( +β)𝑣̅ = 𝑣̅ + β 𝑣̅ )
5. (𝑢̅ + 𝑣̅ ) =  𝑢̅+ 𝑣̅

Coliniaritatea a doi vectori

Teorema.

Vectorii 𝑢̅ 𝑠𝑖 𝑣̅ sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există α  R astfel încât
𝑣̅ =  . 𝑢̅

Observatii

- Vectorii 𝑢̅ 𝑠𝑖 𝑣̅ sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există .R*

astfel încât
𝑢̅ +  𝑣̅  0 ;
- Dacă 𝑢̅ 𝑠𝑖 𝑣̅ sunt vectori necoliniari, atunci din orice relaţie de forma
𝑢̅ +  𝑣̅  0   = =0
- Punctele A,B,C sunt puncte coliniare dacă şi numai dacă există α  R
încât
̅̅̅̅ = 𝐵𝐶
𝐴𝐵 ̅̅̅̅

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 11

 Produsul scalar a doi vectori

Definitie.

Fie 𝑢̅ şi 𝑣̅ vectori. Se numeşte produs scalar al vectorilor 𝑢̅ şi 𝑣̅ numărul real

|𝑢̅| ∙ |𝑣̅ | ∙ cos(𝑢̅. 𝑣).

Notatie: 𝑢̅ ∙ 𝑣̅ = |𝑢̅| ∙ |𝑣̅ | ∙ cos(𝑢̅, 𝑣̅ ).

Teorema (exprimarea in coordonate a produsului scalar)

Fie vectorii 𝑢̅ şi 𝑣̅ sunt daţi de relaţia

⃗ = 𝑥1 ∙ i + 𝑦1 ∙ j
u

⃗ = 𝑥2 ∙ i + 𝑦2 ∙ j
v
Produsul scalar al celor doi vectori este un scalar. El este dat de relaţia:

⃗ ⃗⃗⃗⃗
𝐮 ∙ 𝐯 = 𝒙 𝟏 ∙ 𝒙 𝟐 + 𝒚𝟏 ∙ 𝒚𝟐

Observatie: i ⃗⃗∙ i = 1; j ⃗⃗∙ j = 1; i ⃗⃗∙ j = j ⃗⃗∙ i = 0

Observatie: Fie 𝑢̅ şi 𝑣̅ vectori, 𝑢̅ ┴𝑣̅ este echivalent cu 𝑥1 ∙ 𝑥2 + 𝑦1 ∙ 𝑦2 = 0

Produsul vectorial a doi vectori

Fie vectorii a şi b daţi de relaţia (1.2)

a = ax i + ay j + az k

b = bx i + by j + bz k

Produsul vectorial al celor doi vectori este un vector. El se determină cu relaţia:

i j k
a  b = ax ay az
bx by bz

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 12

 Produsul mixt

Fie vectorii liberi a , b , c presupuşi aplicaţi în punctul O. Produsul mixt al

vectorilor a , b şi c , notat ( a ; b ; c ) este, prin definiţie, un număr dat de:

(a ; b ; c ) = a  (b  c )

Fie vectorii a , b , c

a = ax i + ay j + az k

b = bx i + by j + bz k

c = cx i + c y j + c z k

Produsul mixt al celor trei vectori se determină cu relaţia:

ax ay az
( a ; b ; c ) = bx by bz
cx cy cz

Produsul mixt are următoarele proprietăţi:

 produsul mixt este permutabil:

 (a ; b ; c ) = (c ; a ; b ) = (b ; a ; c )

 dacă cel puţin doi vectori dintre a , b , c sunt paraleli, atunci: ( a ; b ; c ) = 0

 dacă a  0 ; b  0 ; c  0 şi nu sunt paraleli atunci din ( a ; b ; c ) = 0

rezultă că vectorii a ; b ; c sunt coplanari;

 ( a  b )  c = - (b  a ) c

 ( a  b )  c = a  (b  c )

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 13

 a a a b a c
 (a; b ; c) = ba bb bc
ca c b c c

 din punct de vedere geometric, produsul mixt a trei vectori este egal cu
volumul paralelipipedului construit pe aceşti vectori, sau este egal cu de 6 ori
volumul tetraedrului construit cu cei trei vectori ca muchii.

Dublul produs vectorial al vectorilor a, b, c

Produsul mixt a trei vectori este un vector care se determină cu relaţia :

a  (b  c )

Se poate arăta că: a  ( b  c ) = b  ( a  c ) - c  ( a  b )

Relaţia arată că produsul vectorial nu este asociativ, dar cu ajutorul ei se obţine

identitatea:

a  (b  c ) + b  (c  a ) + c  (a  b ) = 0

REPER CARTEZIAN. COORDONATELE UNUI VECTOR.

Descompunerea unui vector într-un reper cartezian în plan.

Definitie

Fie o dreaptă d în plan. Se numeşte reper cartezian pe dreapta d o pereche O, 𝑖̅
formată dintr-un punct O de pe dreaptă şi un versor 𝑖̅ al direcţiei acestei drepte.
Notaţie: Ox , O, 𝑖̅, 

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 14

Observatie
1. d se numeşte axă (axa de coordonate), O se numeşte originea iar 𝑖̅
versorul reperului;
2. Dacă M(x)  d atunci 𝑂𝑀
̅̅̅̅̅ = 𝑥𝑖̅;
̅̅̅̅̅
3. x se numeşte abscisa (coordonata) vectorului 𝑂𝑀

Definitie

Fie Ox şi Oy două axe ortogonale în plan. Se numeşte reper cartezian în plan

tripletul O , 𝑖̅, 𝑗 , unde , 𝒊̅, 𝒋 sunt versorii celor două axe.

Notatie: xOy, O, 𝑖̅, 𝑗 .

Observatie

► se numeşte originea reperului, Ox se numeşte axa absciselor, iar Oy axa

ordonatelor;
► Dacă A ( x,y ) este un punct din plan atunci OA, atunci ̅̅̅̅
𝑶𝑨 = 𝒙𝒊̅ + 𝒚𝒋̅;
► (x,y) se numesc coordonatele vectorului ̅̅̅̅
𝑂𝐴 =. Notaţie: ̅̅̅̅
𝑂𝐴 (x ,y )
Numerele reale x, y se numesc coordonatele vectorului ̅̅̅̅
𝑂𝐴 sau spunem că
̅̅̅̅
𝑶𝑨 = 𝒙𝒊̅ + 𝒚𝒋̅ este descompunerea lui ̅̅̅̅
𝑶𝑨 în funcţie de versorii 𝒊̅ şi 𝒋̅

► Modulul vectorului ̅̅̅̅̅ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ | = √𝑥 2 + 𝑦 2

𝑂𝑀 este |𝑂𝑀

► Coordonatele unui vector

Un vector oarecare se poate descompune dupa versorii 𝑖̅ 𝑠𝑖 𝑗̅
𝑣̅ = 𝑥𝑖̅ + 𝑦𝑗̅ ,
x, y se numesc coordonatele vectorului

|𝑣| = √𝑥 2 + 𝑦 2

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 15

► Teorema - descompunerea vectorului ̅̅̅̅
𝐴𝐵 dupa versorii 𝑖̅. 𝑗̅

Fie doua puncte A si B. Daca A(x1, y1), B(x2, y2), sunt puncte din plan atunci

̅̅̅̅
𝑨𝑩 = (𝒙𝟐 − 𝒙𝟏 )𝒊̅ + (𝒚𝟐 − 𝒚𝟏 )𝒋̅
̅̅̅̅
(𝒙𝟐 − 𝒙𝟏 ) si (𝒚𝟐 − 𝒚𝟏 ) se numesc coordonatele vectorului 𝑨𝑩

► Modulul vectorului 𝑨𝑩
̅̅̅̅ este

⃗⃗⃗⃗⃗ | = √(𝑥2 − 𝑥1 )2 + (𝑦2 − 𝑦1 )2 = 𝑑(𝐴, 𝐵)

|𝐴𝐵

unde d(A, B) este distanta de la A la B

► Coordonatele mijlocului unui segment

Daca M(xM; ym) este mijlocul segmentului [AB], atunci coordonatele lui M se
calculeaza cu relatia
𝑥1 +𝑥2 𝑦1 +𝑦2
𝑥𝑀 = si 𝑦𝑀 =
2 2

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 16

 ► Daca A(x1, y1), B(x2, y2), C(x3, y3) sunt puncte necoliniare din plan.
G este centrul de greutate al triunghiului ABC.

𝑥1 +𝑥2 +𝑥3 𝑦1 +𝑦2 +𝑦3

Coordonatele punctului G sunt: 𝐺 ( , )
2 2

Conf.dr.ing Gabriela SIMA ROSE, Mecanică – curs An univ. 2023-2024 Page 17