Experimentul Rutherford

Dobrean Tudor

Clasa a XII-a B

Liceul Teoretic O.C.Tăslăuanu

Cuprins:
 Contextul experimentului Radiatiilor X
Aceste fenomene includ:
o Proprietatiile radiatiilor X
o Interactiunea cu materialele
o Aplicatii practice

 Desfășurarea experimentului
o Sursa de radiatii X
o Materiale de obstructie
o Detectarea Radiatiilor
o Impactul și importanța

 Rezultatele și concluziile

 Impactul și importanța

1
 Contextul experimentului
Radiatiilor
La sfârșitul secolului al XIX-lea, descoperirea
radiațiilor X de către Wilhelm Conrad Roentgen a
revoluționat înțelegerea științifică a radiațiilor
electromagnetice. Acest fenomen a deschis drumul
către numeroase aplicații practice și a adus lumina
asupra unor proprietăți unice ale acestor radiații.
Proproprietatile radiatiilor:
Radiațiile X sunt un tip de radiații
electromagnetice cu lungimi de undă scurte, capabile
să pătrundă materialele și să producă imagini
detaliate. Această capacitate a constituit o
descoperire semnificativă în domeniul științific.
Radierea termică: Interacțiunea cu materialele:
Roentgen a observat că radiațiile X au proprietatea de a
trece prin diverse materiale, inclusiv țesuturi moi, în
timp ce sunt absorbite de materialele mai dense, cum ar
fi oasele. Acest comportament a stat la baza utilizării
radiațiilor X în imagistica medicală.

2
Emiterea de particule radioactive: Descoperirea
radiațiilor X a condus la dezvoltarea radiografiei, o
tehnologie care a avut un impact semnificativ în
domeniul medical, permitând vizualizarea internă a
structurilor anatomice. De asemenea, radiațiile X au
fost folosite în cercetarea științifică și în diverse
aplicații industriale.
Descoperirea radiațiilor X a condus la dezvoltarea
radiografiei, o tehnologie care a avut un impact
semnificativ în domeniul medical, permitând
vizualizarea internă a structurilor anatomice. De
asemenea, radiațiile X au fost folosite în cercetarea
științifică și în diverse aplicații industriale.

3
 Desfășurarea experimentului

Sursa de particule alfa: Sursa de radiații X:

Experimentul lui Roentgen a implicat utilizarea unui
tub de vid în care electronii au fost accelerati printr-
o diferență de potențial electric.
Acești electroni accelerați
au generat radiații X
atunci când au lovit un
țintă metalică.
Tinta subțire:
Roentgen a observat că
anumite materiale, cum ar
fi plumbul, puteau
obstrucționa radiațiile X,
oferind astfel o metodă de
protecție împotriva expunerii necontrolate.

Detectarea particulelor:

4
 Roentgen a utilizat o placă fotografică acoperită
cu un material opac la lumină pentru a detecta
radiațiile X. Astfel, a obținut prima radiografie, o
imagine a structurilor interne ale unei mâini umane.
Impactul și importanța:
Descoperirea radiațiilor X a avut un impact
profund în știința și medicină, deschizând noi
orizonturi de cercetare și aplicații practice.

5
 Rezultatele și concluziile
Experimentul lui Roentgen a confirmat
existența unor radiații invizibile care pot
trece prin materiale și poate fi detectate
pentru a produce imagini utile în domeniul
medical și în cercetare științifică.

Majoritatea particulelor alfa treceau prin

țintă fără a fi deviate semnificativ:
Descoperirea radiațiilor X a revoluționat
domeniul medical, permițând mediciilor să
vizualizeze structurile interne ale organismului
uman și să facă diagnosticări precise. Această
descoperire a deschis calea pentru dezvoltarea
ulterioară a tehnologiilor de imagistică și a avut
un impact semnificativ în cercetarea științifică și
în industrie.

6
 O mică proporție din particulele alfa erau
deviate la unghiuri mari: În contrast, o mică
proporție din particulele alfa au fost deviate la
unghiuri mari sau chiar s-au întors înapoi. Aceste
devieri semnificative sugerau că particulele alfa
întâlniseră o masă concentrată cu sarcină pozitivă,
care le devia de la traiectoria lor inițială. Această
observație a condus la concluzia că atomul nu putea
fi uniform încărcat pozitiv, ci trebuie să conțină o
zonă concentrată de încărcare pozitivă în centru.

Concluzia centrală: Concluzia principală a

fost că atomul nu este o sferă uniformă de încărcare
pozitivă, așa cum presupunea modelul lui Thomson,
ci are un nucleu dens, încărcat pozitiv, în jurul căruia
electronii orbitează. Această descoperire a nucleului
atomic a fost extrem de semnificativă și a
reprezentat o schimbare majoră în înțelegerea
structurii atomice. Modelul atomic al lui Rutherford,
cunoscut sub numele de modelul nuclear al
atomului, a fost fundamental în dezvoltarea
ulterioară a teoriei atomice și a fost ulterior rafinat

7
de către alți fizicieni precum Niels Bohr și Werner
Heisenberg pentru a forma modelul atomic modern.

8
 Impactul și importanța

Experimentul Rutherford a fost esențial

pentru fundamentarea modelului atomic modern
și a deschis calea către o înțelegere mai
profundă a structurii atomice. Acesta a
influențat semnificativ dezvoltarea fizicii
nucleare și a fost un punct de referință important
în evoluția științei atomice și a fizicii în general.

9
Surse:

https://en.wikipedia.org/wiki/
Radiatiix

10
 https://www.slideshare.net/
DobosIonela/experimentul-radiatiilor
https://phet.colorado.edu/en/
simulationradiatii
https://spark.iop.org/collections/
radiation

11