PROBLEME DE NUMĂRARE

O mulțime A se numește finită dacă și numai dacă este mulțimea vidă sau există un număr natural n astfel încât
elementele ei se pot numerota a1 , a2 ,..., an .

Numărul natural n pentru care A = a1 , a2 ,..., an  reprezintă numărul de elemente sau cardinalul mulțimii A . Acesta
se notează n = card ( A ) = A = A .

Dacă A =  , atunci card ( A) = 0 .

Exemple i) Dacă A este mulțimea cifrelor din sistemul de numerație zecimal, atunci card ( A) = 10 ;ii) Dacă
A =  x, y, z, t  card ( A) = 4 ;iii) Dacă A este mulțimea elevilor din clasa a 9-a C, atunci card ( A) = 27 ;

OBSERVAȚII
1. Dacă A este mulțime finită, atunci orice submulțime B a acesteia este finită și card ( B )  card ( A) .

2. Dacă A, B sunt mulțimi finite, atunci mulțimile A B, A B, A \ B, A  B sunt muțimi finite.

PROPOZIȚIA 1 Fie A și B mulțimi finite.

a) Dacă A și B sunt mulțimi disjuncte ( A B =  ), atunci card ( A B ) = card ( A) + card ( B ) .

b) Dacă B este submulțime a lui A , atunci card ( A \ B ) = card ( A) − card ( B ) .

Demonstrație:

a) Considerăm m = card ( A) și n = card ( B ) . Atunci putem scrie A = a1 , a2 ,..., am  și B = b1 , b2 ,..., bn  . Putem aranja
elementele mulțimii A B astfel: a1 , a2 ,..., am , b1 , b2 ,..., bn și notăm
c1 = a1 , c2 = a2 ,..., cm = am , cm+1 = b1 , cm+ 2 = b2 ,..., cm+ n = bn . Rezultă că A B = c1 , c2 ,..., cm+ n  și astfel avem
card ( A B ) = m + n = card ( A) + card ( B ) .Q.e.d.

b) Deoarece B este submulțime a lui A rezultă că

A= B ( A \ B ) iar B ( A \ B ) =  . Conform a) se
obține card ( A) = card ( B ) + card ( A \ B ) și atunci
card ( A \ B ) = card ( A) − card ( B ) .Q.e.d.
APLICAȚIA 1 Fie A, B și C trei mulțimi finite astfel încât oricare două sunt disjuncte. Să se arate că
card ( A B C ) = card ( A) + card ( B ) +card ( C ) .

REZOLVARE: Deoarece cele trei mulțimi sunt oricare două disjuncte rezultă că A B și C sunt de asemenea disjuncte.
P1a ) P1a )
Prin urmare, card ( A B C ) = card ( A B ) +card ( C ) = card ( A ) +card ( B ) +card ( C ) .Q.e.d.

APLICAȚIA 2 Fie A și B două mulțimi finite. Să se arate că

card ( A B ) = card ( A) + card ( B ) − card ( A B ) .

REZOLVARE:

Cum A B = ( A \ B) (A B) ( B \ A) și cele trei

mulțimi sunt oricare două disjuncte rezultă că

card ( A B ) =card ( A \ B ) +card ( A B ) +card ( B \ A) (1)

Din A = ( A \ B ) (A B )  card ( A) = card ( A \ B ) + card ( A B )  card ( A \ B ) = card ( A) − card ( A B ) (2)

Din B = ( A B) ( B \ A)  card ( B ) = card ( A B ) + card ( B \ A)  card ( B \ A) = card ( B ) − card ( A B ) (3)

Din (1),(2),(3) rezultă :

card ( A B ) =card ( A) − card ( A B ) +card ( A B ) +card ( B ) − card ( A B ) 

 card ( A B ) =card ( A) +card ( B ) − card ( A B ) Q.e.d.

TEOREMA1- PRINCIPIUL INCLUDERII ȘI EXCLUDERII

Fie mulțimile finite M1 , M 2 ,..., M n , n  , n  2 .Atunci:

1. M1 M 2 = M1 + M 2 − M1 M2 .

2. M 1 M2 M 3 = M1 + M 2 + M 3 − M1 ( M 2 + M1 M3 + M2 M 3 + M1) M2 M3

n n
Mi =  Mi −   M k + ... + ( −1)
n −1
3. Mi Mj + Mi Mj M1 M2 ... M n .
i =1 i =1 1i  j  n 1i  j  k  n

DEMONSTRAȚIE:

1.Vezi APLICAȚIA 2
2.
(1)
( M1 M 2 ) M 3 = M1 M 2 + M 3 − ( M1 M 2 ) M 3 = M1 M 2 + M1 + M 2 − M1 M 2 + M 3 − ( M1 M2 ) M3 =

(1)
= M1 M 2 + M1 + M 2 − M1 M 2 + M 3 − ( M1 M3 ) (M2 M 3 ) = M1 M 2 + M1 + M 2 − M1 M2 + M3 −

−M1 M3 − M2 M 3 + ( M1 M3 ) (M2 M 3 ) = M1 + M 2 + M 3 − M1 ( M 2 + M1 M3 + M2 )
M 3 + M1 M2 M3
3. Presupunem egalitatea adevărată pentru n mulțimi și vrem să demonstrăm că este adevărată pentru n + 1mulțimi.
n n +1 1
Dacă notăm N = M i atunci avem Mi = N M n +1 = N + M n +1 − N M n +1 . Dar
i =1 i =1 (*)
 
(M M n+1 ) = ( M i M j ) M n+1 ,
n n
N M n +1 =  M i  M n +1 = (Mi M n +1 ) iar ( M i M n+1 ) j
 i =1  i =1

( Mi M n+1 ) (M j M n+1 ) ( M k M n+1 ) = ( M i M j M k ) M n+1 ,...,

( M1 M n+1 ) (M2 M n+1 ) ... ( M n M n+1 ) = ( M1 M2 ... M n ) M n+1 = M1 M2 ... M n M n+1 și
n
aplicând ipoteza de inducție pentru (Mi M n +1 ) obținem
i =1
n n
N M n+1 = ( Mi M n+1 ) =  M i M n+1 −  Mi Mj M n+1 +  Mi Mj Mk M n +1 −
i =1 i =1 1i  j  n 1i  j  k  n

n +1
−... + ( −1)
n −1
Mi
i =1 (**)
n n
Mi =  Mi −   M k + ... + ( −1)
n −1
N= Mi Mj + Mi Mj M1 M2 ... M n
i =1 i =1 1i  j  n 1i  j  k  n (***)

Din (*),(**) și (***) avem:

n +1
 n   n 
Mi = N M n +1 = N + M n +1 − N M n +1 =   M i + M n +1  −   M i M j +  Mi M n +1  +
i =1  i =1   1i  j  n i =1 

   n 
+   Mi  M n +1  − ... + ( −1) M i − ( −1)  M i1
n −1 n−2
Mj Mk + Mi Mj M i2 ... M in−1 M n +1 
 1i  j k n 1i  j  n   i =1 1i1 i2 ...in−1  n 
n +1 n +1
− ( −1) Mi =  Mi −   M k + ... + ( −1) M1
n −1
Mj +
n
Mi Mi Mj M 2 ... M n +1
i =1 i =1 1i  j  n +1 1i  j  k  n +1
Q.e.d.

OBS: a)Cazul 3 general este opțional(recomandat celor ce participă la olimpiadă);b)Demonstrați că

( X Y ) Z = ( X Z ) (Y Z ) TEMĂ!
APLICAȚIA 3 Calculul numărului multiplilor unui număr

n
Fie n, m 

, n  m . Să se arate că mulțimea 1, 2,..., n conține   numere divizibile cu m .
m

Rezolvare: Considerăm mulțimea km k   

 = m, 2m, 3m,... . Există k 0  
astfel încât k0 m  n  ( k0 + 1) m și

deci numărul multiplilor lui m din mulțimea 1, 2,..., n este chiar k0 . Din
n n n n
k0 m  n  ( k0 + 1) m  k0   k0 + 1  k0 =   .(   este partea întreagă a lui )
m m m m

Exemplu: Câte numere naturale nenule și mai mici sau egale cu 1000 sunt divizibile cu 7 ?

1000 
Rezolvare: Conform celor de mai sus avem că sunt  = 142 .
 7 

APLICAȚIA 4
Câte numere naturale nenule și mai mici sau egale cu 100 sunt divizibile cu 2 sau cu 3 ?


Rezolvare: Fie A = 2n n  
 
, 2n  100 , B = 3n n  

,3n  100 atunci mulțimea căutată de noi este A B iar

numărul căutat este A B.

100  100  100 

Deoarece A 
B = 6n n  

, 6n  100 ,atunci : A B = A+ B − A B= + −
 2   3   6 
=

= 50 + 33 −16 = 67 .(De ce A 
B = 6n n  

, 6n  100 ?)
TEOREMA2 -PRINCIPIUL PRODUSULUI
Fie mulțimile finite M1 , M 2 ,..., M n , n  , n  2 .Atunci:

1. M1  M 2 = M1  M 2 .

2. M1  M 2  ...  M n = M1  M 2  ...  M n

DEMONSTRAȚIE: 1.Fie M1 =  x1 , x2 ,..., xm  și M 2 =  y1 , y2 ,..., yn  .Atunci M 1  M 2 = ( x, y ) x  M 1 

 y  M 2 și
pentru a număra elementele acestei mulțimi le vom așeza în următorul tablou :

( x1 , y1 ) ( x1 , y2 ) ............... ( x1 , yn )
( x2 , y1 ) ( x2 , y2 ) ............... ( x2 , yn )
.... .... ............... ....
( xm , y1 ) ( xm , y2 ) ............... ( xm , yn )
OBS1 Mulțimea M1  M 2 se numește produsul cartezian al mulțimilor M 1 , M 2 .

OBS2 Elementele mulțimii M1  M 2 se numesc 2 − uple sau cuple.Prin urmare, ( x, y ) este un cuplu.

Se observă că tabloul nostru are m linii și n coloane.Prin urmare, numărul total de cuple din tablou este m  n . Așadar
M1  M 2 = m  n = M1  M 2 .

2. Fie M 1 , M 2 ,..., M n mulțimi finite și nevide.

 
 
Atunci M 1  M 2  ...  M n = ( x1 , x2 ,..., xn ) x1  M 1  x2  M 2  ...  xn  M n  .
produsul cartezian al celor n multimi  n −uplu 

Demonstrăm afirmația utilizând inducția matematică după numărul de mulțimi n  , n  2

Pentru n = 2 afirmația a fost demonstrată la punctul 1.

Presupunem că afirmația este adevărată pentru n  , n  2 , adică M1  M 2  ...  M n = M1  M 2  ...  M n și o vom

demonstra pentru n + 1, adică M1  M 2  ...  M n  M n+1 = M1  M 2  ...  M n  M n+1 .

1.
Într-adevăr, M 1  M 2  ...  M n  M n +1 = ( M 1  M 2  ...  M n )  M n +1 = M 1  M 2  ...  M n  M n +1 =

ip.inductie
= M1  M 2  ...  M n  M n+1 Q.e.d.Deci conform MIM rezultă M1  M 2  ...  M n = M1  M 2  ...  M n , n  2
n
CONSECINȚĂ Fie A mulțime finită nevidă. Atunci A  A  ...  A = A , n  , n  2 .
n − ori
APLICAȚIA 5
Care este numărul de numere naturale de 3 cifre?

Rezolvare: Fie A = 1, 2,...,9 și B = 0,1, 2,...,9 .Un număr natural de 3 cifre are forma abc unde a  A iar b, c  B .

Cum oricărui număr de trei cifre abc i se poate asocia 3− uplul ( a, b, c )  A  B  B și reciproc, oricărui triplet

( a, b, c )  A  B  B i se poate asocia numărul de trei cifre abc , rezultă că vor fi atâtea numere de trei cifre câte
elemente are mulțimea A  B  B .

Exemple: Numărului de trei cifre 227 i se poate asocia tripletul ( 2, 2, 7 )  A  B  B și reciproc.

Tripletului ( 7,8,5)  A  B  B i se poate asocia numărul de trei cifre 785 și reciproc.

2
În concluzie , numărul numerelor naturale de 3 cifre este A  B  B = A  B  B = A  B = 9 102 = 900 .

APLICAȚIA 6 PRONOSPORT
Un buletin de pronosport conține următoarele meciuri

Prima echipă ce apare în buletin (de la stânga la dreapta) se consideră că este gazdă (joacă acasă) iar cea de a
două este oaspete (joacă în deplasare).Dacă jucătorul la pronosport consideră că unul din meciurile din buletin
se va încheia cu victoria echipei gazdă , atunci el va completa în rubrica cu rezultatul meciului „1” ,dacă el
consideră că acel meci se va încheia la egalitate va completa „” iar dacă presupune că va câștiga echipa
oaspete va completa „2” .
Exemplu: 1. Dacă jucătorul la pronosport consideră că meciul dintre SAMPDORIA și BOLOGNA se va termina
la egalitate, atunci el va completa în buletin ca mai jos

2. Dacă jucătorul la pronosport consideră că meciul dintre SAMPDORIA și BOLOGNA se va termina cu victoria
echipei gazdă (SAMPDORIA) , atunci el va completa în buletin ca mai jos

Completarea unei variante simple presupune completarea în buletinul pronosport a rezultatului fiecărui meci
și costă 12 lei. Exemplu de variantă simplă:

Răspundeți la următoarele întrebări după ce vă uitați cu atenție la varianta simplă completată de jucătorul la
pronosport.

a) Câte meciuri presupune jucătorul nostru că se vor termina la egalitate?

b) Câte meciuri presupune jucătorul nostru că se vor termina cu victoria echipei oaspete?

c) Câte variante simple trebuie să completeze jucătorul nostru pentru a fi sigur că, indiferent de care este rezultatul
fiecărui meci , una dintre ele conține toate rezultatele meciurilor exact așa cum s-au terminat?

d) Câți bani trebuie să plătească jucătorul nostru pentru a fi sigur că va ghici toate cele 7 rezultate?