Cioriceanu Nicolas Adrian

Clasa a 3 a

Galileo Galilei

Galileo Galilei(nascut 15 februarie 1564, Pisa, Ducatul Florentei– decedat 8

ianuarie 1642, Marele Ducat de Toscana) a fost un fizician , matematician ,
astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția
Științifică. Printre realizările sale se numără îmbunătățirea telescoapelor și
observațiile astronomice realizate astfel , precum și suportul pentru
heliocentrismul copernican . Galileo a fost numit „părintele astronomiei
observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele științei”, și
„părintele științei moderne”.

Galileo a adus contribuții originale în știință printr-o combinație

inovatoare de experimente și matematică .[38] La acea vreme , practica
științifică se caracteriza mai ales prin studiile calitative de genul celor ale lui
William Gilbert, în domeniile magnetismului și electricității .

Doar pe baza unor descrieri nesigure a primului telescop practic, inventat

de Hans Lippershey în Olanda în 1608, în anul imediat următor Galileo a
realizat un telescop cu mărirea de 3 ori . Ulterior, el a realizat și altele , cu
măriri de până la 30 ori . Cu acest dispozitiv îmbunătățit, el a putut vedea
imagini mărite pe Pământ, era ceea ce se numește astăzi telescop terestru, sau
lunetă. El l-a folosit și pentru a observa cerul ; o vreme , el a fost unul dintre
cei care puteau construi telescoape suficient de puternice pentru acest scop.

La 10 ianuarie 1610 el a descoperit trei dintre cei mai mari patru sateliți

naturali ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto. El l-a descoperit și pe al

patrulea, Ganymede la 13 ianuarie . Galileo a denumit cei patru sateliți
descoperiți stelele mediceene .Astronomii de mai târziu le-au schimbat numele
în sateliții galileeni în cinstea lui Galileo.

Galileo a observat și planeta Saturn și a confundat inițial inelele acesteia cu

planete , crezând că este un sistem cu trei corpuri .

Galileo a fost unul dintre primii europeni care au observat petele solare , deși
și Kepler observase una în 1607, dar a confundat-o cu trecere a planetei
Mercur.

În ceea ce privește Luna, Galileo este cel care a descoperit librația (în 1637),
cu cele trei forme ale sale: longitudinală , latitudinală și diurnă .[63] De
asemenea, a fost primul care a vorbit despre munții lunari și despre craterele
de pe Lună, a căror existență a dedus-o din luminile și umbrele de pe
suprafața satelitului terestru. El a estimat și înălțimea munților din acele
observații , ceea ce l-a condus la concluzia că Luna „nu este netedă , ca și
suprafața Pământului însuși ," în loc să fie o sferă perfectă , așa cum susținea
Aristotel .

Galileo a observat Calea Lactee , considerată anterior a fi o nebuloasă , și a

găsit că este o multitudine de stele strânse atât de aproape unele de altele
încât de pe Pământ ele par a fi niște nori . El a localizat multe alte stele prea
îndepărtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat în 1612 și
planeta Neptun , dar nu a realizat că este o planetă și nu i-a dat multă
atenție . Ea apare în caietele sale ca una dintre multe alte stele îndepărtate și
slabe . El a observat steaua dublă Mizar din Ursa Mare în 1617.

Descoperirile astronomice ale lui Galileo și cercetările sale asupra teoriei

copernicane au lăsat o moștenire durabilă ce conține categorisirea celor patru
sateliți ai lui Jupiter descoperiți de Galileo (Io, Europa , Ganymede și Callisto)
denumiți lunile galileene . Alte proiecte , principii și noțiuni științifice sunt
numite după Galileo, printre care nava spațială Galileo,[144] prima navă care
a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigație prin satelit Galileo,
transformarea între două sisteme inerțiale din mecanica clasică denumită
transformare galileană și unitatea de măsură Gal , cunoscută uneori sub
numele de Galileo și care este o unitate non-SI pentru accelerație .