Sunteți pe pagina 1din 4

Galileo Galilei

Galileo Galilei ( n. 15 Februarie 1564 d. 8 Ianuarie 1642), a fost un fizician , matematician , astronom ,filozof de origine italiana ,care a jucat un rol important in Revolutia Stiintifica. Realizarile sale includ imbunatatirea telescopului si observatii astronomice consecvente si suport pentru copernicanism. Galileo a fost supranumit tatal fizicii moderne , tatal stiintei , tatal astronomiei observationiste . El a contribuit in astronomia observationista cu confirmarea telescopica a fazelor lui Venus , descoperirea a 4 dintre cei mai mari sateliti ai lui Jupiter ( numiti sateliti galileeni in onoarea sa), si observarea si analizarea petelor solare . In timpul vietii sale teoria heliocentrismului era o controversa, iar cei mai multi au luat ca fiind valabila teoria geocentrismului sau sistemul tychonic.Galileo s-a contrazis cu multi astronomi, care se indoiau de heliocentrism din cauza absentei paralaxei (unghiul dintre dreptele care unesc un punct foarte departat cu extremitatile unei baze de observare) stelare. Bazat numai pe descrieri incerte a primului telescop pe care Hans Lippershey a incercat sa-l patenteze in 1608, Galileo a construit in anul urmator un telescop care putea sa mareasca de 3 ori. Mai tarziu a imbunatatit telescopul sau pana la punctul in care acesta putea mari de 30 de ori. Construirea telescoapelor a fost ,pentru el , o sursa de venit de asemenea. Pe 7 Ianuarie 1610 Galileo a observant cu telescopul sau ceea ce el descria ca trei stele fixe, total invizibile din cauza micimii lor, toate aproape de Jupiter , intinzandu-se pe o linie dreapta. Observatiile din nopti consecutive au aratat ca pozitiile acestor stele se schimbau intr-un mod inexplicabil daca ele chiar erau stele fixate. Pe 10 Ianuarie a notat faptul ca una dintre ele a disparut , concluzionand ca aceasta s-a ascuns dupa Jupiter. In cateva zile el a conchis ca ele se invarteau in jurul planetei Jupiter. Observatiile sale au declansat o revolutie in astronomie pentru ca ele incalcau principiile cosmologiei aristoteliene, care spunea ca stelele , planetele si in general corpurile ceresti se invart in jurul Pamantului. Dupa septembrie 1610, Galileo a observant ca Venus a expus un set de faze similare cu cele ale Lunii. Modelul heliocentric al sistemului solar dezvoltat de Nicolas

Copernic a prezis ca toate fazele ar fi vizibile, iar modelul geocentric ptolemeic spunea ca este imposibil ca alte planete sa ajunga foarte aproape de soare.Dupa toate observatiile lui Galileo despre fazele lui Venus, modelul ptolemeic a devenit nesustinut si au avut contributii care au influentat tranzitia de la geocentrism total la heliocenstrism total prin geo-heliocentrism. Galileo a fost unul dinte primii europeni care au observant petele solare, desi Kepler observase una in 1607 , pe care a confundato cu o trecere a planetei Mercur. El a fost primul care a vorbit despre munii lunari i despre craterele de pe Lun, a cror existen a dedus-o din luminile i umbrele de pe suprafaa Lunii. El a estimat i nlimea munilor din acele observaii, ceea ce l-a condus la concluzia c Luna nu este neted, ca i suprafaa Pmntului nsui," n loc s fie o sfer perfect, aa cum susinea Aristotel. Galileo a observat Calea Lactee, considerat anterior a fi o nebuloas, i a gsit c este o multitudine de stele strnse att de aproape unele de altele nct de pe Pmnt ele par a fi nite nori. El a localizat multe alte stele prea ndeprtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat n 1612 i planeta Neptun, dar nu a realizat c este o planet i nu i-a dat mult atenie. Ea apare n caietele sale ca una dintre multe alte stele ndeprtate i slabe. El a observat steaua dubl Mizar din Ursa Mare n 1617. n Mesagerul nstelat Galileo a relatat c stelele par a fi simple flcri luminoase, nemodificate n aparena lor de telescop, punndu-le n contrast cu planetele pe care telescopul le arta ca fiind nite discuri. n scrierile ulterioare, ns, el a descris stelele ca fiind i ele discuri, a cror dimensiune a msurat-o. Conform lui Galileo, diametrele discurilor stelare msurau de regul o zecime din diametrul discului lui Jupiter (a cinci suta parte din diametrul Soarelui), dei unele erau oarecum mai mari, iar altele mult mai mici. Galileo a spus c stelele sunt i ele nite sori i c nu sunt aranjate ntr -un nveli sferic n jurul sistemului solar, ci la diverse distane fa de Pmnt. Stelele mai strlucitoare erau sori mai apropiai, iar cele mai slabe erau mai ndeprtate. Pe baza acestei idei i pe baza dimensiunilor calculate de el pentru discurile stelare, a calculat c stelele se afl la distane de la cteva sute de distane solare pentru cele mai strlucitoare pn la peste dou mii de distane solare pentru stelele greu vizible cu ochiul liber, cele vizibile doar cu telescopul fiind i mai departe. Aceste distane, dei prea mici dup standardele moderne, erau mult mai mari dect distanele planetare, iar el a folosit aceste calcule pentru a contrazice argumentele anticopernicane c stelele ndeprtate sunt o absurditate.

Galileo Galilei a efectuat lucrai teoretice si experimentale in ceea ce priveste miscarea corpurilor, impreuna cu lucrarile in mare parte independente ale lui Kepler si Descartes, au fost precursoarele mecanicii clasice deszoltate de Sir Isaac Newton. Galileo a dat drumul la bile din acelai material, dar de mase diferite din Turnul nclinat de la Pisa pentru a demonstra c durata cderii este independent de masa acestora. Aceasta contrazicea nvturile lui Aristotel: c obiectele mai grele cad mai repede dect cele uoare, direct proporional cu greutatea lor . Purttorul de cuvnt al lui Galileo,susinea c toate greutile inegale vor cdea n vid cu aceeai vitez finit. Aceasta fusese propus nti de Lucretius i Simon Stevin. Salviati susinea i c se poate demonstra experimental prin comparaia micrii pendulelor n aer cu greuti de plumb i plut de greutate diferit dar altfel similare. Galileo a propus c un corp n cdere va cdea uniform accelerat, atta vreme ct rezistena mediului prin care cade rmne neglijabil, sau n cazul limit al cderii sale prin vid. El a i calculat legea cinematic corect pentru distana parcurs n timpul unei accelerri uniforme ncepnd din repausi anume, c este proporional cu ptratul duratei de timp ( d t 2 ). El a concluzionat i c obiectele i pstreaz viteza dac nu acioneaz nicio foradesea frecareaasupra lor, contrazicnd ipoteza aristotelian general acceptat c obiectsle ncetinesc pe cale natural i se opresc dac nu acioneaz nicio for asupra lor. n 1638 Galileo a descris o metod experimental de msurare a vitezei luminii aranjnd ca doi observatori, fiecare avnd felinare cu obloane, s se urmreasc unul pe cellalt de la o anumit distan. Primul observator deschide obloanele felinarului su i al doilea, la vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului su. Timpul dintre deschiderea obloanelor primului felinar i observarea luminii celui de -al doilea indic timpul parcurs de lumin dus-ntors ntre cei doi observatori. Galileo a artat c atunci cnd a ncercat aceasta pe distane mai mici de o mil, nu a reuit s determine dac lumina apare instantaneu. Teoria sa despre maree a dat primele informaii despre importana formei fundului oceanic pentru dimensiunea i temporizarea mareelor; el a observat corect, de exemplu, mareele neglijabile din mijlocul coastei Mrii Adriatice prin comparaie cu cele de la capete. Ca explicaie privind cauza mareelor, ns, teoria sa era departe de realitate. Kepler i alii au asociat n mod corect Luna cu o influen asupra mareelor, pe baza datelor empirice; o teorie fizic complet a mareelor a fost disponibil, ns, doar dup Newton. Galileo a avansat principiul de baz al relativitii, acela c legile fizicii

sunt aceleai n orice sistem n micare rectilinie uniform, indiferent de viteza sau direcia sa. Deci, nu exist micare absolut i nici repaus absolut.

S-ar putea să vă placă și