PoW a stârnit atât reactii pozitive, cât și critici.

În ceea ce privește partea

pozitivă, acesta și-a dovedit eficacitatea în securizarea rețelelor blockchain, în
stabilirea încrederii și în prevenirea activităților frauduloase. Natura sa
descentralizată permite oricui să participe la rețea fără a fi nevoie de
permisiune, favorizând incluziunea.
Cu toate acestea, PoW s-a confruntat cu o analiză amănunțită, în primul rând din
cauza consumului urias de energie pe care il cere. Puterea de calcul imensă
necesară pentru minerit a generat îngrijorări cu privire la impactul său asupra
mediului, contribuind la un consum excesiv de energie și la emisii de carbon.

Pentru a răspunde acestor preocupări, au apărut mecanisme de consens alternative,

cum ar fi Proof of Stake (PoS). PoS funcționează pe baza unui principiu diferit,
bazându-se pe validatori care sunt aleși să creeze noi blocuri în funcție de
numărul de monede pe care le dețin și pe care sunt dispuși să le "parieze" ca
garanție, evitand astfel ideea de minat competitiv care incurajeaza consumul.
Exista cateva avantaje pe care mecanismul proof of stake le are, spre deosebire de
proof of work. De exemplu, Proof of Stake are o scalabilitate și un randament
superior.
"Timpul de care are nevoie algoritmul proof-of-stake pentru a alege un validator
este semnificativ mai rapid decât competiția proof-of-work, ceea ce permite
creșterea vitezei tranzacțiilor." -bitwave.io

Una dintre deficiențele mecanismului proof of work este că, pe măsură ce rețeaua
crește, sunt necesare din ce în ce mai multe calculatoare pentru a rezolva
ecuațiile și a executa tranzacțiile în mod corespunzător. La un moment dat, nu va
fi posibil să se construiască suficiente computere pentru a ține pasul cu cerințele
tranzacționale. Iar energia necesară pentru producerea și alimentarea tuturor
echipamentelor de minerit ar fi de-a dreptul uluitoare. Pe de altă parte, rețeaua
proof of stake nu se bazează pe puterea calculatoarelor și, prin urmare, poate
crește mai repede și mai eficient. Un număr foarte mare de tranzacții poate fi
verificat de către validatorii proof of stake folosind echipamente de calcul de
bază. Nu este nevoie de ferme miniere uriașe sau de aprovizionarea cu surse mari de
energie.

Un alt beneficiu ar fi faptul ca proof of Sstake are o barieră de intrare scăzută.

Mecanismul proof of work creează o barieră ridicată la intrare pentru cei care
doresc să se implice în mineritul criptomonedelor. În prezent, minerii trebuie să
aibă acces la o sumă semnificativă de capital pentru a începe. Minerii trebuie să
achiziționeze sisteme informatice foarte sofisticate și să aibă cunoștințele
tehnice necesare pentru a le opera în mod eficient. În mod alternativ, validatorii
proof of stake au o barieră de intrare mult mai mică. După cum s-a spus mai
devreme, validatorii pot funcționa eficient folosind un computer portabil standard
și 40.000-50.000 de dolari. Nu este nevoie de computere de mare putere sau de
cunoștințe tehnice specializate.

Bariera redusă la intrare a Proof of stake are efecte pozitive asupra mediului. Nu
numai că acest mecanism de validare necesită mai puțină energie pentru a valida
tranzacțiile, dar, de asemenea, nu stimulează crearea neîncetată de deșeuri
electronice în același mod în care o face mecanismul proof of work. În fiecare an,
minerii care utilizează mecanismul "proof of work" aruncă tone de echipamente
electronice uzate, într-un efort constant de actualizare a tehnologiei învechite.
Pe de altă parte, validatorii proof of stake pot funcționa ani de zile folosind
sisteme informatice foarte simple.

Desi se argumenteaza ca aceasta alternativa ar fi solutia intregii probleme si ca

pe baza ei se poate construi viitorul criptomonedelor, in opinia mea, in timp ce
Proof of Stake (PoS) prezintă un mecanism de consens alternativ la Proof of Work
(PoW) în sistemele blockchain, PoS ar putea să nu fie în întregime ecologic. Deși
PoS urmărește să atenueze consumul de energie prin eliminarea mineritului
competitiv, PoS introduce propriul set de probleme de mediu. Spre exemplu, avem
problema consumului de energie electrică pentru stabilitatea rețelei: În timp ce
PoS elimină procesul de rezolvare a puzzle-ului computațional al PoW, acesta
necesită totuși o cantitate considerabilă de energie electrică pentru a menține
stabilitatea rețelei. Rularea nodurilor pentru validarea tranzacțiilor și
securizarea rețelei necesită un consum continuu de energie, deși acesta este de
obicei mai mic decât în cazul PoW. Cu toate acestea, în funcție de amploarea și
popularitatea rețelei, acest consum de energie poate fi totuși substanțial, în
special dacă rețeaua crește semnificativ sau dacă validatorii folosesc sisteme cu
consum mare de energie.
De asemenea, validatorii dintr-un sistem PoS au nevoie de hardware robust și de
conectivitate continuă la rețea pentru a participa în mod eficient. Actualizarea
hardware-ului pentru a rămâne competitiv ar putea duce la creșterea deșeurilor
electronice dacă hardware-ul mai vechi și mai puțin eficient din punct de vedere
energetic devine învechit. În plus, cerința de hardware de înaltă performanță ar
putea favoriza involuntar entitățile mai mari sau pe cele care dispun de mai multe
resurse, ceea ce ar putea duce la o eventuală centralizare a procesului de
validare.
Un alt contraargument ar fi ca PoS nu rezolvă în mod inerent problemele de mediu
asociate cu criptomonedele de bază în sine. În cazul în care criptomoneda
funcționează pe baza unui mecanism PoW înainte de a trece la PoS, este posibil ca
crearea inițială a monedelor să fi contribuit în mod semnificativ la deteriorarea
mediului. Acest impact ecologic moștenit rămâne indiferent de trecerea la
mecanismul de consens.

https://www.bitwave.io/blog/is-proof-of-stake-really-more-energy-efficient-than-
proof-of-work
https://www.forbes.com/advisor/investing/cryptocurrency/bitcoins-energy-usage-
explained/
https://www.citiesabc.com/genesis-mining-using-bitcoin-mining-farm-energy-waste-to-
power-greenhouses/