Raport Mihai Plagi

https://plagiarism-detector.
com 1/20
Detector de plagiat v. 1888 - Raportul originalității: 6/18/2021 9:46:01 AM
Document analizat: DISERTATIE Burtea Mihai final.docx Licențiat la: Raport originalitate generat
de versiunea Demo neînregistrată!
Comparație presetată: Rescrie Limba detectată:
Tipul de verificare: Verificare Internet
Avertisment: versiunea demonstrativă - rapoartele sunt incomplete!

Detectează mai mult plagiatul cu detectorul de plagiat licențiat:
Comandați licența de viață la pachet cu

funcții
1. Procesarea completă a resurselor - cu mai

multe rezultate!
2. Comparare cot la cot cu analize detaliate!
3. Viteză de procesare mai rapidă, detectare
mai profundă!
4. Statistici avansate, Managementul rapoartelor
de originalitate!
5. Multe alte funcții și opțiuni cool !
Obțineți reducere de 5%:
Analiza detaliată a corpului documentelor:

Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
https://plagiarism-detector.com 2/20
Surse de top ale plagiatului: 10

0.9% 130 1. URL-ul va fi disponibil numai cu o licență! Comandați o licență
Detalii privind resursele procesate: 98 - O.K / 9 - A eșuat
Notite importante:
Wikipedia: Google Books: Servicii de ghostwriting: Anti-înșelăciune:
Wiki Detectat! [nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat]
Referințe active (URL-uri extrase din document):
Nu s-au detectat URL-uri
Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

Analiza detaliată a documentului:
Plagiatul detectat: 0.04% Mod demonstrativ: înregistrați software-ul! id: 1
UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI"

DIN TÂRGU
JIUFACULTATEA DE INGINERIE
"
STUDIU PRIVIND SISTEMUL DE COLECTARE ȘI DIRECȚIONARE A CĂRBUNELUI DIN DEPOZITELE DE
CĂRBUNE CĂTRE MORILE DE CĂRBUNE CE DESERVESC CAZANELE
Plagiatul detectat: 0.28% Mod demonstrativ: înregistrați software-ul! id: 2
DE 1035 T/H DIN C.T.E."LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator: Conf.univ.dr.ing.Cristinel POPESCU
Masterand:Mihai BURTEA
-
2021-Târgu-Jiu
STUDIU PRIVIND SISTEMUL DE COLECTARE ȘI DIRECȚIONARE A CĂRBUNELUI DIN DEPOZITELE
DE CĂRBUNE CĂTRE MORILE DE CĂRBUNE CE DESERVESC CAZANELE DE 1035 T/H
Avertisment: versiunea demonstrativă - rapoartele sunt incomplete!
Se suspectează un nivel ridicat de plagiat!
Obțineți raportul complet:
1. Rapoarte cele mai detaliate - completate cu funcții!
2. Procesarea instantanee a comenzilor - activare imediată!
3. Licențe pe viață! 24 ore suport!
DIN C.T.E. Cuprins Capitolul 1 Prezentarea fluxului tehnologic de transport și depozitare a

cărbunelui în cadrul gospodăriei de combustibil
..........................................................................................................5Aspecte privind consumul
de energie ...............................................................................5Fluxului tehnologic de transport
și depozitare a cărbunelui .............................................9Instalații de presortare și instalații de
concasare ........................................................17Instalații de amestecare
..............................................................................................20C ântare de bandă
...........................................................................................................................21Dispozitive de
luat probe de cărbune ..............................................................................24Dispozitive de
îndepărtare a apei de ploaie .....................................................................26Instalații de
desprăfuire ...................................................................................................26Indicatoare de
nivel pentru buncăre ................................................................................28Capitolul 2
Prezentarea tipurilor de transportoare cu bandă utilizate la transportul cărbunelui în cadrul
unei centrale termoelectrice ..........................................................................................302.1
Transportoare cu bandă de cauciuc .................................................................................302.2
Transportoare cu bandă din placi de otel si cu sânii (casete, celule, jgheab) de otel ......402.3
Transportoare cu lanțuri cu racleti
..................................................................................41Capitolul 3 Descrierea modului de
detectare și separare a metalelor .....................................................473.1 Separatoare
magnetice si instalații de detectare a metalelor ...........................................47Capitolul 4
Prezentarea fluxului tehnologic de alimentare a focarelor aferente cazanelor de 1035 t/h
..................................................................................................................................53Anexa 1
.......................................................................................................................................59Bibliografie
..................................................................................................................................60Capitolul I
Prezentarea fluxului tehnologic de transport și depozitare a cărbunelui în cadrul gospodăriei de
combustibil Aspecte privind consumu l de energieCreşterea aproximativă a populaţiei mondiale
până în 2020 va ajunge la aproximativ 8 miliarde, asta va determina o creştere puternică a
consumului de energie. Deoarece lipsesc alternativele, se cere un consens general privind
energia, care include toate tipurile de energii necesare pentru satisfacerea acestui consum.
Trebuiesc îmbunătăţite condiţiile globale pentru a asigura securitatea investiţiilor şi a materilor
prime, prin creşterea globală a industriei energetice. În acelaşi timp, aceasta creează cerinţele
de bază pentru a asigura transferul necesar de energie care să asigure o alimentare cu energie
acceptabilă la scară globală, din punct de vedere al mediului. Cărbunele corespunde acestor
cerinţe, pentru o politică globală a energiei, deci cărbunele este şi incă rămâne o sursă de
energie sigură.Discuția privind conceptele și considerațiile privind asigurarea unei dezvoltări
susținute a economiilor pe plan mondial s-a dezvoltat treptat într-un model pentru dezbaterea
internațională privind politicile de mediu, economice și de dezvoltare. Deşi aceste discuţii se
concentrează unilateral pe aspectele ecologice, ele vizează investigarea simultană a temelor
sociologice privind scopul dezvoltării susţinute în economiile globale pe fundalul dimensiunilor
lor economice, sociale, ecologice.C ărbunele este cheia pentru structura mondială a energiei
electrice, aceasta reprezintă aproximativ 40% din producția mondială de energie electrică, de
aceea este o sursă principală de energie elecrică. În curând va înlocui petrolul și va deveni ce
mai mare sursă de energie primară. Carbunele domină ari enegetică globală, datorită
abundenței, accesibilității și distibuției sale la o scară largă în întreaga lume. Rezervale de
cărbune sunt estimate la aproximativ 869 miliarde de tone pe baza rate i actuale de producție.
Acest lucru înseamnă că cărbunele ar trebui să dureze cu aproximativ 115 ani mai mult în
comparație cu rezervele convenționale de petrol și gaze.Fără îndoială, industria energetică,
respectiv aspectele politicii energetice este satisfacerea cu energie a populaţiei lumii la preţuri
accesibile, asigurând în acelaşi timp o conservare optimă a resurselor de mediu. Dezvoltarea
economică şi ecologică a societăţii precum şi implementarea dreptăţii sociale, nu se poate
imagina fără un concept echilibrat privind alimentarea cu energie iar rolul cărbunelui în acest
concept ca sursă energetică cu viitor este prezentat în continuare.Creşterea cererii globale de
energie primară este guvernată de sporirea populaţiei şi de pocesul de micşorare a decalajului
economic din ţările lumii baza acestei situaţii iniţiale, Consiliul Mondial al Energiei a ajuns la
concluzia că necesară mai multă energie pentru a rezolva problemele globale, în special cele
sociale. Sub aspect economic şi ecologic, există o cerinţă de îmbunătăţire continuă şi susţinută
a eficienţei energetice precum şi de cercetare şi dezvoltare a unor tehnologii energetice noi.În
general, se prevede o creştere a populaţiei globului de la 6 miliarde in anul 2000 la circa 8
miliarde în 2020. În estimările sale, Consiliul Mondial al Energiei presupune o creştere cu mai
mult de 40% a cererii de energie electrică până în anul 2020 față de anul 2000. Î n fond,
creşterea cerinţei globale de energie reflectă cerinţa unei părţi tot mai mari a populaţiei lumii
pentru prosperitate economică şi dreptate socială. În 2020, cărbunele va contribui cu 5,4
miliarde TW, sau cu un procent constant de 27% la acoperirea consumului global de energie
primară, care va creşte la 19,6 miliarde TW.Estimarea Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE)
până în 2020, atestă în acelaşi timp că pentru a rezolva problema unei rezerve suficiente de
energie în cazul creşterii consumului energetic, nu sunt necesare schimbări structurale majore
între resursele energetice. Pe viitor cărbunele energetic fosil, petrolul şi gazul vor avea cea mai
mare pondere în resursele energetice. Contribuţia resurselor neconvenţionale cum ar fi vântul,
soarele, apa şi biomasa, va creşte în valoare absolută dar, în comparaţie cu energiile
tradiţionale vor juca un rol minor şi în viitor. O restructurare a sistemelor energetice care să le
îndepărteze de resursele fosile pare a fi posibilă în viziunea ultimei Conferinţe Mondiale a
Energiei şi aceasta doar dacă eforturile corespunzătoare se vor face imediat.În acelaşi timp
prognozele implică şi faptul că toate opţiunile de politici energetice necesită asigurarea
resurselor energetice globale. Sub aspect global, nu există nici o energie caresă fie superioară
celorlalte energii şi în acelaşi timp capabilă să acopere consumul crescând de energie. Mai
mult, cerinţele de a frâna consumul de energie par a fi nerealiste şi puţin deziderabile sub
aspectul unei creşteri economice precum şi al bunăstării sociale.O politică energetică
angrenată la viitor necesită un consens larg între toate tipurile de resurse energetice şi trebuie
să nu excludă energiile neconvenţionale. Congresul de la Houston al CME a ilustrat că pe
termen lung, utilizarea diferitelor energii va fi din ce în ce mai orientată spre oportunităţile
specifice. Creşterea viitoare a cererii va conduce la o creştere a producţiei globale de cărbune,
de aceea se poate spune că era huilei şi a lignitului este înfloritoare. Acest lucru este printre
altele de subliniat, de faptul că în comparaţie cu cererea globală de energie primară, cererea
de energie electrică va creşte mai puternic şi cărbunele va fi folosit mai ales pentru producerea
de electricitate, contribuind la aceasta cu aproximativ 40%, astfel cărbunele continuă să fie
resursa energetică numarul unu pentru producerea de energie electrică şi termică în toată
lumea.Piaţa cărbunelui va cunoaşte modificări structurale în viitor, pe măsură ce r atele de
creştere în ţările lumii a treia vor fi semnificativ mai ridicate. O consecinţă a limitelor de emisie
de CO, CO, SO, arderea cărbunelui a atins un vârf în jurul anului 2010. După aceea, se poate
spune ca a avut loc o usoara stagnare astfel că în special centralele cu gaz, centralele eoliene
si panourile fotovoltaice au câştiga teren pe piaţă.O alimentare economică cu energie necesită
o garantare a siguranţei resurselor. Aici trebuie luate în considerare în special două aspecte :
pe de o parte cererea globală de capital pentru asigurarea alimentării cu energie, pe de altă
parte dependenţa crescândă a importurilor de energie atât în ţările Uniunii Europene cât şi în
ţările lumii a treia şi cele în curs de dezvoltare. Consumul global cresc ând de energie subliniat
mai sus iniţiază o cerere ridicată de investiţii. Un grup internaţional de lucru al CME a calculat o
cerere de circa 30.000 miliarde dolari până în anul 2020, dintre care 4000 miliarde dolari în
sectorul cărbunelui incluzând infrastructura.Există o diferenţă regională mare între cererea de
investiţii în special în Asia , Africa şi America Latină şi capitalul disponibil în ţările
industrializate. Pe fondul securităţii resurselor, condiţiile cadru trebuie îmbunătăţite continuu
astfel încât cererea globală de capital să poată fi acoperită. Acest lucru se întâmplă doar dacă
pieţele internaţionale de capital vor dezvolta în continuare şi dacă investitorii vor avea o bază
sigură pentru planurile şi activităţile lor, prin care poate fi acumulat capital cerut de investiţii.
Pe fondul securităţii resurselor, trebuie luată în considerare dependenţa crescândă menţionată
deja de importurile de energie în diferite regiuni ale lumii. Liberalizarea progresivă a pieţelor
de energie şi întărirea forţelor pieţei vor aduce după sine o tendinţă dirijată către preţuri
favorabile ale energiei şi nu se pot exclude însă fluctuaţii ale preţului. Dacă 50% din populaţia
lumii este dependentă de importurile de energie azi, acest procent va creşte la aproximativ
80% până în anul 20 40. Deoarece 80% din rezervele de petrol şi gaz sunt localizate în regiuni
ale lumii instabile din punct de vedere politic şi economic, distribuţia globală a rezervelor de
cărbune este mult mai echilibrată. Cărbunele este o resursă energetică atractivă atât în ţările
lumii a treia şi cele în curs de dezvoltare, cât şi în ţările industrializate. O creştere accentuată a
consumului de cărbune va determina o câstigare de teren pentru lignit şi huilă. În acest
context, creşterea importurilor de cărbune în Europa se poate explica în special prin declinul
continuu al producţiei de huilă din ţările Uniunii Europene de la 105 Mtce la 70 Mtce în 2010.
Ca o concluzie intermediară se poate afirma că dat fiind creşterea puternică a cererii de
energie şi datorită lipsei alternativelor este necesar un consens larg în care cărbunele va
continua să joace un rol important ca sursă de energie pentru acoperirea cererii de energie
până în anul 20 40, astfel încât cărbunele este şi rămâne o sursă de energie cu viitor.F luxului
tehnologic de transport și depozitare a cărbuneluiÎn Anexa 1 la lucrarea de disertație am
prezentat schema de principiu, aferentă sistemului de alimentare cu cărbune a unei centrale
termoelectrice. Această schemă evidențiază fluxul tehnologic în ansamblul său, în ceea ce
privește alimentarea cu cărbune a unei centrale termoelectrice. Schema de ansamblu
menționată încorporează: a) carierele de lignit (ex:Pionoasa) de unde este escavat și preluat
cărbunele (lignitul);b) depozitele de cărbune ce intră în configurația gospodăriei de cărbune a
centralei termoelectrice.c ) benzile de cărbune magistrale ce fac joncțiunea între exploatările
de cărbune și centralele termoelectrice;d ) stațiile (tampon) de concasare (ex:Roșia) a
cărbunelul;e ) benzile magistrale(2A și 2B) a căror configurație este reprezentată schematic în
figura 1.1;f) sistemul de benzi (dispuse pe plan înclinat) ce alimentează cu cărbune focarele
cazanelor de 1035 t/h;g) sistemul de alimentare cu cărbune a morilor de cărbune (dispuse
concentric în jurul cazanului de 1035 t/h).Depozitarea și alimentarea cu combustibil solid a
consumatorilor din centrală se face prin intermediul unor instalații complexe ale căror utilaje
componente diferă radical funcție de felul combustibilului. (Motoiu, 1974)Diferențierea este și
mai pregnanta prin faptul că, aceste instalații trebuie să fie adaptate particularităților locale și
necesitaților de exploatare. Instalația exterioară de alimentare cu cărbune depinde de
următoarele aspecte: Consumul orar de cărbune al centralei Distanța dintre sursa de cărbune
Modul de transport al cărbunelui pâna la centrală Cărbunele poate fi transportat la centrală în
următoarele moduri: Pe calea ferată normală cu garnituri de 1000 - 1500 tone, cu vagoane
obișnuite sau vagoane autodescărcătoare ce au capacitați de 40 - 60 tone ce sunt descărcate
prin fund sau prin obloane laterale, acest transport este tehnic posibil pe orice distantă, fiind
limitat doar de aspecte economice. Pe cale ferată minieră, acestea pot fi cu ecartament îngust,
cu vagoane de 12 - 20 tone sau cu ecartament larg cu vagoane de 100 - 120 tone.Pe benzi de
transport, centrala aflându-se în apropierea minei, transportul se poate face prin intermediul
benzilor de transport de cărbune, acest sistem de alimentare cu cărbune este cel mai eficient
dintre toate, putând fi transportate cantități mari de cărbune într-un timp relativ scurt, benzile
au o lățime până la 2 metri și au o viteză medie de translație de 4m/s, ele pot asigura
capacitați orare de 4000 - 5000 t/h la distante de transport de 4-5km. (Motoiu, 1974)Cărbunii
odată ajunși în incinta centralei sunt descărcați, o parte din ei sunt introduși în buncărele din
sala cazanelor, cealaltă parte se duc către depozitul de cărbune.La nevoie cărbunele poate fi
preluat din depozit și reintrodus în buncărele din sala cazanelor. Pe acestă cale de transport
spre sala cazanelor se pot întâlni în funcție de necesitați, instalații de sortare (cernere), de
concasare, de extragere a pieselor metalice din fluxul de cărbune, instalații pentru amestec a
diferitelor sorturi cât și instalații de cântărire. Instalațiile de alimentare cu cărbune pot avea o
funcționare intermitentă sau continuă. (Motoiu, 1974)Î n figura 1.1 este prezentat un exemplu
de transport cu doua fire pentru cărbunele destinate sali cazanelor, se observă că datorită
punctelor de ramificare de deversare de pe o bandă pe alta , există numeroase posibilități de
alegere a căilor de alimentare. (Motoiu, 1974)La instalațiile modern tot sistemul este comandat
dintr-un punct central de comand ă și este prevăzut cu sisteme de protective și blocaj la
apariția unei avari cum ar fi:Figura 1.1 - Schema de functionare a transportului de carbine spre
sala cazanelor: 1 A, B - incarcatoare de carbine pe banda; 2A, B - benzile de la deposit sau
statia de descarcare; 3A, B - benzile spre statia de concasare; 4A, B - sortatoare mecanice; 5A,
B - concasoare; 6A, B - benzile principale inclinate spre sala cazanelor; 7A, B - benzi de
distributie deasupra buncarilor; 8A, B - descarcatoare de banda; 9 - banda spre depozit; 10 -
banda de la depozit Ruperea de bandă, avarie de sistem sau orice accident de muncă oprește
transportulUn sistem temporizat de blocaje, oprește automat toate instalațiile din amonte de
locul unde a avut loc defectul și menținerea în funcțiune instalațiile din aval, pentru a degaja
instalația de transport de cărbune.La pornire pentru a evita aglomerările de cărbune și de a
realiza pornirea in gol, ordinea de pornire a instalaților este inversă fluxului de alimentare.
(Motoiu, 1974)Depozitele pot avea o suprafața oarecare, care determine modul de manipulare
a cărbunilor și instalațiile necesare de transport. Deoarece fiecare manipulare se poate traduce
ca o cheltuială de timp și bani se recomande ca în fiecare depozit sa se prevadă o haldă mare
inactivă. Cărbunele depus în această parte a depozitului va fi bine tasat pentru a evita pierderi
datorate reducerii puterii calorice și prin autoaprinderea cărbunilor. Din aceasta parte a
depozitului nu se extrage cărbunele o perioada lunga de timp. O altă parte a depozitului este
constituită dintr-o haltă activă care servește ca rezervă intermediară de scurtă durată și este
destinată compensării diferențelor dintre debitul livrat și consumul de combustibil.
(SCHRODER, 1971)Figură 1.2 - Car de descarcare cu brat oscilant cu banda Depozitele
dreptunghiulare cu poduri rulante de descărcare cu benzi transportoare au o capacitate bine
determinată. Înălțimea de depozitare este limitată de înălțimea grinzii (fermei) transversale,
lățimea depozitului fiind determinată de deschiderea podului. O extindere a acestui tip de
depozit se poate face numai după axa lui longitudinală. Suprafețele de depozitare neregulate
fac necesare utilizarea unor utilaje motorizate de manipulare, cu care să se poată înalta
depozitul pană la circa 30 m. Prin deplasarea cu aceste utilaje praful de cărbune este tasat
ajungând de la densitatea în vrac de 0,8 t /m3 la o densitate egala sau mai mare de 1,1 t /m3. Î
n consecința capacitatea depozitului creste simțitor. Descărcarea cărbunilor în depozit se poate
face fie cu macarale, fie cu un dispozitiv de descărcare combinat cu benzile de transport ale
depozitului. În figura 1.2 este reprezentat un car de descărcare cu braț oscilant cu bandă, cu
care se poate face descărcarea cărbunelui într-un depozit lung. Banda și calea de rulare pot fi
așezate la sol pe traverse în pat de balast sau pe un planșeu de beton respectiv pe o estacada
supraterană cu piloni sau cu grinzi cheson. Utilajele de manipulare preiau încontinuu cărbunele
din halda formate de dispozitivul de descărcare, transportindu-1 în depozit. (SCHRODER,
1971)Pentru preluarea cărbunelui din depozit se poate utiliza o macara cu graifer care circula
pe o cale de rulare supraterana, puțind prelua direct cărbunele stivuit in raza sa de acțiune a
brațului ei. Cărbunele din afara razei de acțiune este împins cu utilaje mecanizate spre macara.
În cazul în care nu se prevede o macara de preluare, cărbunele este împins de buldozere in
buncărul subteran prevăzut pe terenul depozitului. Pentru a scurta cursele buldozerelor
numărul de astfel de buncăre trebuie corelate cu mărimea suprafeței de depozitare. Din aceste
buncăre subterane cărbunele este preluat de benzile transportoare subterane și introdus în
fluxul instalației de alimentare cu cărbune. (SCHRODER, 1971)Depozitele de forma circular ă
necesită un volum mare de investiții pentru construcții și utilaj. Pe un pilon central gol în
interior din centrul depozitului se sprijină pasarela cu bandă de aducere în depozit. Pe acest
pilon sub estacada benzii de alimentare se rotește un braț de descărcare în depozit prevăzut
cu banda transportoare, iar sub acest braț se prevede al doilea braț oscilant cu roată cu cupe
și bandă transportoare destinat preluării cărbunelui din depozit. Cărbunele preluat din depozit
este descărcat într-un buncăr circular central, din care cărbunele curge pe banda de transport
spre sala cazanelor, banda care poate fi montată fie într-o pasarela, fie într-un canal subteran.
Astfel de instalații cu capacitați de transport de 1000 t /h sunt astăzi în funcțiune și pot fi
exploatate total automatizat. Cantitățile de cărbune preluate de aceste instalații sunt limitate
datorită razei depozitului. Ele pot fi însă amplificate prin utilaje de manipulare. (SCHRODER,
1971)Pentru manipularea cărbunelui în depozit în afara de instalațiile de transport,
descărcarea și preluarea cu traseu bine stabilit se mai prevăd și utilaje de manipulare, care pot
fi de tipuri constructive foarte variate. Din punct de vedere al modului de funcționare ele se pot
împarți în utilaje lucrând prin împingere și cele purtătoare: primele sunt echipate cu lame de
buldozer fixate rigid, mobile în planul vertical sau oscilante, iar ultimele cu cupa de excavator
acționata hidraulic. Excavatoarele cu cupa pot fi realizate cu descărcare "peste cap". În acest
caz cărbunele este preluat frontal cu cupa excavatorului, este ridicat pe deasupra cabinei și
descărcat într-un camion sau alt mijloc de transport care se afla în spatele
excavatorului.Excavatorul pivotant cu cup ă este prevăzut suplimentar cu un mecanism de
rotire, necesar pentru combinarea, operațiilor de preluare cu cele de descărcare. În cazul
centralelor de mare putere, la care cantitățile de cărbune manipulate sunt mari, s-au impus
utilajele de manipulare cu lama de buldozer sau cele cu cupă frontală. (SCHRODER,
1971)Toate utilajele de manipulare pot fi realizate cu dou ă tipuri de mecanisme de deplasare
(rulare) care pot fi senile sau roti cu pneuri umflate cu aer comprimat. Prin faptul ca utilajele
pot fi echipate cu unul din aceste mecanisme de deplasare (rulare), iar pentru manipularea
cărbunelui stau la dispoziție cele două echipamente amintite mai sus, rezultă patru variante de
utilaje, care pot fi folosite în depozitele de cărbune. Fiecare din aceste variante de utilaj are
avantajele și dezavantajele ei, neputându-se face însă o generalizare a lor. Alegerea tipului de
utilaj se va, face întotdeauna ținând seama de condițiile locale și de exploatare date, spre
exemplu daca este necesară o tasare a cărbunilor, dacă deplasarea utilajelor se face pe
taluzuri abrupte (cu înclinare mare), dacă lungimea parcursurilor acestor utilaje este mare sau
mai redus etc. Din practică s-a dedus că la mecanismele de rulare cu senile frecventă
reparațiilor este mai mare, ele au o durata de funcționare mai redusă, capacitatea lor de
transport scăzând considerabil pentru curse active lungi. (SCHRODER, 1971)Gospodăria de
combustibil ce deservește grupurile de 330 MW aferente unei centrale termoelectrice de mare
putere, este prevăzută încă din faza de proiectare a centralei termoelectrice, la limita de
proximitate cu sala cazanelor de 1035 t/h, ce intră în configurația grupurilor de 330 MW. În
figura 1.3 am prezentat schema de principiu a unei centrale termoelectrice. (Rovinari.)Figură
1.3 - Schema de principiu a unei C.T.E Amplasarea partilor componente ale centralei
termoelectrice cu cărbune este reprezentată schematic in figura 1.3, unde: DC - depozit de
cărbune, ID - instalatie de descărcare a cărbunelui, BT - benzi transportoare,STC - statia de
concasoare, SC - sala cazanelor de abur, SM - sala masinilor, B - bunkere pentru cărbune, T -
turbina, G- generator, I.E.Ch- instalatia de epurare chimică a apei de alimentare a cazanelor,
TR- turnuri de racire, BA- blocul administratiei, TSIG- transformatoare pentru alimentarea
serviciilor interne ale termocentralei cu energia electrică necesară de la bornele generatoarelor
sincrone, TSIA- transformator pentru alimentarea serviciilor interne ale termocentralei cu
energie electrică din aria energetică, TB - transformatoarele ridicătoare cuplate în bloc (fără
întrerupator) cu generatoarele sincrone ale grupurilor, SIT- statia de inaltă tensiune ce conține
întrerupătoarele blocurilor (transformator + generator) și liniilor, separatoare, sisteme de bare
pentru interconexiune și întrerupatoarele de sectionare, LTC- linii de transport și conexiune .
Figură 1.4 . Vedere generală a unei benzii magistrale aferente unei explatări de cărbuneÎn
figura 1.4 am prezentat o imagine foto ce imortalizează benzile magistrale care asigură
transportul cărbunelui din exploatările de cărbune, către stațiile de concasare aferente
depozitelor de cărbune ale centralei termoelectrice. Instalații de presortare și instalații de
concasareHuila și cărbunele brun sunt livrate astăzi de regula cu granulație redusa , pot apare
însă în masa de cărbune fin și bucați de dimensiuni mai mari. Acesta este cazul alimentarii
centralei cu cărbune brun livrat sub formă de cărbune brut din mină. Morile din sala cazanelor
sunt concepute pentru granulații inițiale ale cărbunelui de maximum 30-40 mm, ceea ce face
eventual necesară reducerea granulației cărbunelui primit îa centrală. Această operație se face
cu concasoare, care pot fi realizate într-o multitudine de tipuri constructive.Figură 1.5 -
Concasor cu ciocane cu banda de impact reglabila Figura 1.5 reprezintă un concasor cu
ciocane pentru cărbune, care conține și pietre. Din pâlnia de admisie cărbunele cade in raza de
acțiune a rotorului. Acesta este prevăzut cu bare transversale pe care sunt montate ciocanele
oscilante, care prin forța centrifuge tind să se așeze după o direcție radială. Ciocanele lovesc
particulele de cărbune, proiectându-le pe suprafața interioara a blindajului carcasei
concasorului. De pe blindaj particulele sunt reflectate în-spre zona de acțiune a ciocanelor,
fenomen care se repetă până când cărbunele a atins granulațiă, care îi permite să treacă pe
lingă o bara transversală de impact, și apoi să părăsească concasorul. Dac ă în concasor a
pătruns un corp străin dur, ciocanul oscilant care-1 lovește se rotește în jurul axei barei pe care
este montat, fără să se deterioreze. Fiind vorba de o preconcasare, concasorul nu este
prevăzut cu sita sau grătare, reducând granulația cărbunelui într-o singură trecere. Mărimea
inițială a bulgarilor de cărbune este unul din parametrii de dimensionare al diametrului
rotorului, lățimea concasorului fiind determinată de capacitatea de concasare dorită.
(SCHRODER, 1971)O alt ă posibilitate de obținere a debitului dorit de cărbune constă în variația
turației rotorului. Pentru antrenarea concasorului se prefera o transmisie cu curele trapezoidale
cu număr mai mare de curele, pentru faptul ca reprezintă un cuplaj elastic. (SCHRODER,
1971)Pentru sorturi mai moi de cărbune se folosesc concasoare simple cu ciocane, la care se
renunț ă în mare măsura la efectul de zdrobire. Concasoarele cu zdrobire sunt folosite de
regula numai pentru cărbuni duri, când există și probabilitatea ca acești cărbuni să conțină
piese feroase sau pietre. Rotorul acestor concasoare se compune dintr-un tambur neted de
diametru redus, pe care sunt prevăzute în locul ciocanelor brațe de impact. La unele tipuri
constructive brațele uzate se pot roti de patru ori. Ele lovesc particulele de cărbune cu viteze
periferice de 30 m/s și le proiectează pe plăcile de impact. Ca valoare orientativă firma
Hazemag indică o putere specifică necesară de circa 1,2 kWh /t cărbune concasat. (SCHRODER,
1971)Concasorul de cărbune cu vâlturi este format din doi cilindri care se rotesc la aceeași
turație sau la turație diferită. Unul dintre aceste vâlturi are lagăre mobile pentru a putea
efectua o deplasare pe orizontala în cazul prinderii între vâlturi a unui corp tare. La turații
reduse cărbunele este preluat de proeminentele sau dinții montați pe vâlturi și sfărâmat prin
presiune până la granulația finală de ieșire cerută. La o turație mai ridicată a vâlturilor
frecventă de lovire a proeminentelor creste și sfărâmarea se face atât prin presiune cât și prin
lovire. Vâlturile se execută până la diametre de 1 600 mm. Î n cazul debitelor mari de
combustibil este recomandabil ca înaintea operației de concasare sa se întercaleze o operație
de sortare. Cotă parte de cărbune fin, care de regula este ridicată, este introdusă în fluxul de
alimentare prin ocolirea instalațiilor de concasare, numai cotă parte cu granulație mare care
este introdusă în concasorul dimensionat în acest caz corespunzător unui debit mult mai redus.
Cea mai simpl ă soluție este prevederea în jgheabul dinaintea concasorului a unui grătar cu
bare. El trebuie adaptat sortului de cărbune atât în ceea ce privește pasul dintre bare cât și în
ceea ce privește înclinarea lui. În special la cărbunii bruni apare pericolul de obturare a
grătarului, lucru care poate fi evitat prin baterea grătarului cu un excentric. (SCHRODER,
1971)Un dispozitiv creat de firma Krupp s-a dovedit foarte eficace. Acest dispozitiv const ă din
lanțuri care sunt antrenate de două tambure unul superior și altul inferior. Aceste lanțuri sunt
amplasate chiar sub bare și fund, paralele cu acestea. Lanțurile sunt prevăzute cu "degete" de
degajare, care trecute prin fiecare fantă a grătarului, îl mențin încontinuu în stare normală de
funcționare. Sitele vibratoare s-au dovedit ineficiente pentru cernerea anumitor sorturi de
cărbune. (SCHRODER, 1971)La cărbune le brun brut și umed fenomenul de obturare a orificiilor
sitei este foarte frecvent. În acest caz se recomandă folosirea unui grătar cu discuri rotative, la
care orificiile de trecere dintre discurile rotative se auto curață datorită dispoziției și formei
discurilor. Dacă cărbunele brut conține cantități mari de lemn si pietre, atunci deasupra
grătarului (sitei) cu discuri rotative se prevede un concasor cu brațe oscilante. În jurul axei
orizontale oscilează mai multe brațe de pârghie, pe care se găsește cate un cuțit-disc dințat,
care este antrenat de la arborele principal prin intermediul unui lanț. Antrenarea se face
interpunând o cuplă hidraulică care trebuie să transmită un anumit cuplu. Bulgarii mari de
cărbune de pe grătarul cu discuri rotative sunt antrenați înspre cuțitele disc rotative, care le
reduc dimensiunile prin sfărâmare, respectiv prin -taiere. În cazul în care un corp străin cu
duritate mai mare decât cea a cărbunelui este atins de cuțitul-disc, brațul oscilant se ridică,
lăsând sa treacă corpul respectiv. Dacă momentul de torsiune reglat la ansamblul reductor
este depășit, protejarea instalației este realizată prin cupla hidraulică, care asigură alunecarea
discurilor cuplei. (SCHRODER, 1971)Î n timpul iernii combustibilul preluat din depozit poate
apare sub forma de bulgari înghețați de dimensiuni diferite, care pot adera de jgheaburile de
transport. Dacă instalația de preparare a combustibilului este prevăzută cu stație de
concasare, cărbunele care conține bulgari înghețați va fi casat. O alta soluție de rezolvare o
poate reprezenta instalarea special pentru aceast ă situație a unui concasor cu două vâlturi.
Înălțimea lui redusă de amplasare permite si montarea lui ulterioară. Dacă spațiul este
insuficient pentru amplasarea unui jgheab de ocolire, concasorul poate fi scos cu scopul de a
nu-1 menține în stare de funcționare în poziție laterală pentru perioadele nefriguroase. La unele
tipuri de concasoare pentru aceste perioade vâlturile pot fi depărtate încât sa nu împiedice
curgerea normală a cărbunelui. (SCHRODER, 1971)Instalații de amestecare Î n stadiul actual de
dezvoltare al centralelor apare tot mai frecvent necesitatea arderii în cazanele energetice a
cărbunilor cu conținut mare de balast (cenușă + umiditate) și a produselor reziduale rezultate
de la exploatările miniere și de la instalațiile de spălare. Unii dintre acești combustibili nu se
pretează la arderea individuală sau nu sunt transportabili sau depozitabili cu ajutorul utilajelor
uzuale (de exemplu praful de cărbune). În acest caz sunt necesare stații de amestecare, la care
cărbunii se depozitează pe sorturi în celule separate, de exemplu: praf de cărbune de la
sortatoare, șlam de huila, cocs mărunt, praf de cărbune brut și de cărbune semi brut și se
amestecă apoi în dozajul dorit. Alimentatoarele putând avea diferite tipuri constructive , cu
disc rotativ, benzi transportoare cu placi, vibratoare etc., extrag din buncărele de sortare
cantitățile dorite de cărbune depunindu-le în straturi suprapuse pe banda transportoare
colectoare. În anumite cazuri amestecarea sorturilor realizată la transport și la diferitele locuri
de descărcare este considerata suficientă. În alte cazuri pentru operația de omogenizare se
introduce în fluxul tehnologic o instalație de omogenizare de tip șurub melc cu doi arbori.
(SCHRODER, 1971)La transportarea, șlamului cu conținut mare de apa apare uneori fenomenul
de deversare peste pereții laterali ai benzilor extractoare cu jgheab sau a vibratoarelor. În
aceste cazuri se folosesc alimentatoare cu disc, la care o racletă reglabilă împinge șlamul de
pe discul roților, iar în cazul nefuncționării obturează gura buncărului. Șlamul de cărbune poate
înfunda gurile de evacuare de tip clasic. Pentru acest combustibil a fost creat un tip special de
buncăr rotativ în forma de trunchi de con cu baza mare la partea inferioară. Pentru a mari
durata lor de viată pereții laterali ai buncărelor se căptușesc cu placi de bazalt. (SCHRODER,
1971)Cantare de bandă Pentru verificarea cantităților de cărbune sosite la central ă și pentru
măsurarea debitelor de cărbune introduse în cazane se prevăd instalații de cântărire. Î n
funcție de condițiile locale aceste instalații sunt montate pe calea ferată, în benzile
transportoare cu bandă de cauciuc sau cu placi de oțel, pe elevatoarele cu cupe și mai rar la
cablul de ridicare al macaralelor cu graifer. În figura 1.6 este redată schema funcțională a unui
cantar de bandă, la un cantar mecanic de bandă se montează în scheletul benzii de transport o
basculă pe care sunt instalate sistemele de role de ghidare corespunzătoare. Lungimea
basculei este determinată de viteza de deplasare a benzii. (SCHRODER, 1971)Sarcina este
transmisă prin intermediul unui sistem de pârghii b unei pârghii de înclinare (înclinometru) c,
care este reținută periodic printr-un dispozitiv de blocare e; deviația momentană a pârghiei c
este măsurată de un palpator f.Figură 1.6 - Schema unui cantar de banda mecanic: a - bascula
de cantarire; b - sistem de parghi; c - parghie de inclinare; d - amortizor cu ulei; e - dispozitiv
de blocare; f - palpator; g - contor insumator; h - arbore de comanda Cursa măsurata a
palpatorului este apoi transmisă unui contor g. Dispozitivul de blocare se reglează astfel că
blocarea pârghiei e sa se producă după o cursă a benzii corespunzătoare lungimii basculei de
cântărire a. Procesul de cântărire se realizează printr-o cântărire pe sectoare de bandă
corespunzătoare lungimii basculei, valorile rezultate fiind adunate în contorul g. Frecventa
maximă de cântăriri obținută cu astfel de instalații este de 15 cântăriri pe minut. Impulsurile
pentru cântărire sunt date de cursa inferioară (de întoarcere) a benzii. Aparatele montate pe
dulapul cantarului indic ă capacitatea momentană a benzii în tf /h și debitul total transportat
exprimat în t, valorile putând fi înregistrate de aparatele înregistratoare prevăzute pe dulap.
Toate valorile înregistrate pot fi transmise pe cale electrică la distantă. Ca valori pentru
precizia de cântărire firma Schenk indică pentru cantarele de bandă produse de aceasta firma
o eroare de ± 0,5%, iar pentru cantarele elevatoarelor cu cupe o eroare de ± 1% din debitul
orar maxim. ,Aceste limite pentru erori sunt valabile în domeniul de sarcini al benzii
transportoare intre 50% si 100%. (SCHRODER, 1971)Firma Kukla din Vocklabruck (Austria)
construiește cantare de band ă a căror basculă are lungimi mai reduse (lungime minimă 3 m),
la care sistemul de pârghii urmărește cantitatea de cărbune care parcurge bascula, (segmentul
de măsurare), transmițând-o unui braț indicator din capul înregistrator. Prin încărcarea benzii
se produce o deplasare radială a unor came, care sunt palpate de un clichet de blocare
antrenat de bandă rulantă, care se rotește în jurul lor și transmite continuu valorile unui contor
mecanic de unde pot fi transmise spre alte aparate. Această instalație poate sesiza și variații
reduse ale cantității de material depus pe bandă. Cântăririle se fac cu erori de maximum ±
0;5%, în medie aceste erori sunt de 0,1-0,2%. Dulapul cantarului cu aparatul indicator este
foarte îngust necesitând un spațiu minim de amplasare în vecinătatea benzii corespunzătoare,
lucru care devine important în cazul căilor de acces și de trecere din pasarelele de bandă de
dimensiuni reduse. Dacă bandă se prevede cu o basculă de lungime redusă de 1-2 m, conform
unui protocol al biroului de Etalonare din Viena, eroarea medie de cântărire determinate pentru
un ciclu de 10 cântăriri, a rezultat de 0,065%. (SCHRODER, 1971)Dac ă la o bandă
transportoare din lanțul de benzi nu există spațiul necesar pentru adaptarea ulterioară a unei
bascule de cântărire, se poate monta pe această bandă un cantar mecanic cu rola unică,
măsurare facindu-se pentru sarcina transmisă acesteia. Lungimea de montare necesară în
acest caz este de 2 m, ceea ce corespunde unei distante pentru măsurare de 1 m. Eroarea de
măsurare indicată de firma Kukla este in acest caz de 1%, eventual mai redusă, putindu-se
obține pentru un flux continuu de material o eroare de 0,12%. Pe lângă cantarele mecanice cu
sistem unic de role au fost realizate și cantare electrice de bandă (figura 1.7). Avantajul acestui
tip de cantare constă, spre deosebire de cantarele mecanice la care indicarea se face pe
segmente, în redarea continuă a încărcării benzii. Alte avantaje ale acestui tip de cântar sunt
lipsa cuțitelor și a pernițelor, ca și insensibilitatea la îmbâcsire (murdărire). La cantarul electric
de bandă se măsoară presiunea exercitată de încărcătura benzii din dreptul sistemului de role,
care este transmisă prin aceasta din urma unui traductor tensometric, rezultatul măsurării fiind
exprimat printr-un semnal electric. (SCHRODER, 1971)Figură 1.7 - Cantar de banda electronic
cu contor circular Ca mărimi pentru eroarea de măsurare se indic ă valoarea de ± 1% pentru
debite variind intre 20 și 110% din debitul nominal transportat, măsurările fiind făcute pentru
un interval de o jumătate de ora. Variațiile fata de valoarea nominală a tensiunii de alimentare
nu trebuie sa depășească ± 10%, iar pentru frecventa rețelei variațiile sa fie mai mici de ±
2%.Î n afara operațiilor de cântărire, aceste cantare de bandă pot fi utilizate și ca traductoare
pentru dozare, de exemplu ele pot comanda modificarea turației motorului de antrenare al
benzii, astfel încât, chiar în cazul variațiilor cantităților de cărbune descărcate pe bandă, sa se
asigure menținerea valorii prescrise pentru debitul de cărbune transportat. (SCHRODER,
1971)Dispozitive de luat probe de cărbune Pentru verificarea puterii calorice a cărbunilor
efectuat ă de laboratorul centralei este necesar sa se extragă probe din fluxul de combustibil.
Exactitatea măsurărilor creste cu numărul de prelevări de probe de cărbune. Aceste prelevări
de probe pot fi efectuate automat,cu un mecanism reglabil de temporizare asigurând ca ele sa
se facă la intervale de timp egale. (SCHRODER, 1971)Instalația de benzi transportoare pentru
huila cu o granulație de 0-50 mm este dimensionat ă pentru o capacitate de transport de 640 tf
/h. În fata tamburului de antrenare și descărcare al benzii este prevăzută o lingură de luat
probe cu capacitatea de 15 kg, care este trecută la intervale de timp reglabile prin traiectoria
de cădere a cărbunelui. După retragerea ei, lingura este golită într-un recipient colector. Dacă
în acesta au fost colectate 300 kg de cărbune, vibratorul de extragere primește de la trei
traductoare de măsurare a presiunii un impuls de pornire. El introduce cărbunele într-o moară
cu ciocane dimensionata pentru un debit de 6 t /h. Granulația cărbunelui este redusă în acesta
pana la 0-6 mm. (SCHRODER, 1971)De la gura de evacuare a morii cărbunele este transportat
printr-un vibrator la un dozator orizontal cu disc 1. Aceasta este prevăzut cu un număr anumit
de fante de dimensiuni precise, putând trece numai 1 kg de cărbune din cele 14 kg cărbune
depuse pe taler. Această cantitate este adusă de un al doilea vibrator la un dozator cu disc 2,
care face din nou o separare în raportul 1: 14. Cantitatea finală de 1,5 kg obținută dintr-o
cantitate inițială de 300 kg este transportată spre o masă de probă pe a cărei placă turnantă
sunt dispuse opt sticle de laborator. În momentul în care una din sticle este umplută cu 3 kg de
cărbune placa turnantă aduce următoarea sticlă de laborator sub jgheabul de umplere. Pentru
a nu deforma rezultatele prin evaporarea unei parți din cantitatea de apa conținut ă in cărbune
(uscarea cărbunelui) sticlele pline sunt depuse sub un capac de tablă. Cantitățile de cărbune
ramase pe talere sunt preluate după o rotație a talerului și depuse pe bandă de transport
următoare prin intermediul unui elevator cu cupe. Necesarul de suprafața și de volum pentru
montarea unei astfel de instalații presupune o integrare a ei la momentul oportun în fluxul
tehnologic de alimentare cu cărbune. Investițiile în instalația descrisă mai sus se cifrează la,
aproximativ de cinci ori valoarea unei instalații mai simple. (SCHRODER, 1971)Dispozitive de
îndepărtare a apei de ploaie Î n multe cazuri benzile de transport orizontale din depozitul de
cărbune sau de pe cheiul de descărcare sunt amplasate neacoperit. În perioadele de
nefuncționare a acestor benzi apare posibilitatea acumulării apei de ploaie în curbura benzii,
fiind vărsata la, repornirea benzii în dispozitivul de transbordare, lucru care poate fi evitat prin
folosirea unor dispozitive de îndepărtare a apei de ploaie. La benzi cu viteza redus ă de
deplasare este suficienta o roată cu obadă cu suprafața exterioară semicirculară care sprijinită
prin acționarea unei pârghii cotite pe bandă transportoare în dreptul axei ei longitudinale
inversează curbura ei (concavitatea în jos) făcând ca apa sa se scurgă de pe bandă înspre
pârțile laterale. La benzile de transport mai late și cu viteze de deplasare mărite sunt necesare
masuri mai complexe. Pe o placă de circa 1 m lungime se montează un număr de role
transversale una lingă alta. Prin acționarea unei pârghii placa de sub cursa activă este ridicată,
banda așezându-se pe rolele drepte de pe placă. Simultan se rabate de sus un plug cu razuri
de cauciuc care împinge apa spre marginile benzii. De regula este suficient o singură cursă
completă a benzii pentru înlăturarea apei. Plugul trebuie întrodus în schema de blocare a
benzii astfel ca sa nu se producă transportul de cărbune cât timp plugul este în poziție de
funcționare. (SCHRODER, 1971)Instalații de desprăfuire La instalațiile de concasare și la
punctele de transbordare (transfer de pe o bandă de transport pe alta) se poate produce o
răspândire puternică de praf de cărbune, care să determine luarea unor masuri concrete
pentru menținerea unui microclimat de lucru corespunzător. La concasoarele cu ciocane poate
deveni utila prevederea unui canal de aer intre pâlnia de alimentare și pâlnia de colectare de
sub concasor. Amestecul de aer-praf cărbune va avea în acest caz o circulație în circuit închis.
La jgheaburile de transbordare ale benzilor se montează capace sau hote de absorbție
prevăzute pe trei laturi cu fisa reglabilă de etanșare din cauciuc, cele trei laturi ale capacului
fiind realizate cu pereți dubli. Cavitatea astfel formată este racordată la mai multe conducte de
desprăfuire. (SCHRODER, 1971)Atât gurile de evacuare ale jgheaburilor de descărcare c ât și
gurile de admisie ale jgheaburilor de transbordare se pot acoperi cu perdele de cauciuc prinse
numai la partea lor superioara, și împărțite prin tăieturi longitudinale în fâsii verticale, care
urmăresc suprafața stratului de cărbune transportat.Diferitele conducte de la racordurile de
absorbție sunt conduse la dulapuri de filtre, în care sunt montate suprafețe filtrante cu saci
cilindrici din materiale textile care separă particulele de cărbune din aer. Pe partea aerului
epurat se prevede un ventilator de înalta presiune care evacuează în atmosfera aerul purtător
epurat, printr-o conductă cu gura de evacuare deasupra acoperișului construcției. Materialul
textil filtrant îmbibându-se cu praf devine necesara curățarea periodică automată a filtrului.
Praful de cărbune reținut și cel curățat de pe suprafețele filtrante este evacuat din corpul
filtrului și descărcat fie într-un buncăr, fie pe o bandă de cărbune amplasată sub filtru.
(SCHRODER, 1971)Buncărele din sala cazanelor pot fi alimentate prin intermediul unor benzi
transportoare mobile sau reversibile. În acest caz fanta, de descărcare se acoperă cu o bandă
de cauciuc subțire și plană care este ridicată sau pliată numai la gura de descărcare la care se
face operația de descărcare. (SCHRODER, 1971)O alt ă posibilitate constă în prevederea unei
șei continue de tablă pe toată lungimea fantei de descărcare în buncăre. Cărbunele care
alunecă pe șa înspre buncăr dă în laturi perdelele de cauciuc, care sunt și ele împărțite prin
tăieturi transversale în fâsii verticale. La oprirea descărcării perdelele îngreunate la partea
inferioară a benzi de table și așază într-o poziție verticală, capetele inferioare sprijinindu-se pe
muchiile inferioare ale șeii, separând aproape complet spațiul superior al buncărului de sala
buncărelor. (SCHRODER, 1971)Masurile care se preconizează a fi luate trebuie puse în
concordanta cu condițiile locale. Într-o astfel de situație se construiește o mare centrală de
termoficare din centrul unui oraș, care trebuie sa realizeze descărcarea cărbunelui complet
lipsita de răspândirea în mediul înconjurător a prafului de cărbune. Garniturile de tren cu
vagoane autodescărcătoare sunt aduse p ână în fata estacadei acoperite de descărcare, apoi
se decuplează cate doua vagoane care sunt introduse intr-un tunel îngust prevăzut cu uși
rulante acționate electric. În tunel sunt montate doua tuburi de aspirație dispuse pe toata
lungimea lui. Aceste masuri s-au dovedit eficace în combaterea răspândirii prafului de cărbune.
Simultan a trebuit menținut zgomotul de aspirație a ventilatoarelor în limitele admisibile,
pentru a nu incomoda locuitorii din vecinătatea centralei.Indicatoare de nivel pentru buncăre
Echiparea fantelor de descărcare a buncărelor din sala cazanelor cu acoperitoare contr a
răspândirii prafului de cărbune nu mai permit constatarea vizuală directa a gradului de
umplere a buncărului. Se tinde că această supraveghere a nivelului cărbunelui din buncăr sa fie
făcută prin dispozitive indicatoare și de semnalizare, pentru care au fost elaborate o
multitudine de procedee și instalații. Instalarea unor astfel de dispozitive se poate face și în
cazul buncărelor cu fante neacoperite în care caz este posibilă eliminarea personalului de
control și supraveghere a buncărelor din schema de personal de exploatare. Indicarea nivelului
poate fi continuă sau se poate reduce la semnalizareă celor două valori limită plin și gol.
(SCHRODER, 1971)Cu dispozitive corespunzătoare se poate face și comanda benzilor de
transport mobile, care sunt dirijate spre compartimentele buncărelor în care nivelul cărbunelui
a atins o valoare limită inferioară prestabilită. După umplerea compartimentului band ă este
dirijată automat spre următorul compartiment care trebuie completat cu cărbune, iar după
terminarea operațiilor de umplere banda poate fi oprita automat. (SCHRODER, 1971)Capitolul II
Prezentarea tipurilor de transportoare cu bandă utilizate la transportul cărbunelui în cadrul
unei centrale termoelectriceTransportoare cu band ă de cauciucFigură 2.1 - Tansportor obisnuit
cu banda cu inele de cauciuc si rolele de conducere Transportul cărbunelui pe un plan înclinat
(ascendent sau descendent) se efectuează cu benzi transportoare. Cărbunele cu granulație
mică până la cel în bucați de dimensiuni reduse poate fi transportat cu benzi ce au suprafața
netedă, înclinare față de orizontală să nu depășească 180 - 190. În unele cazuri înclinarea
poate fi mai mare, în special daca bandă este condusă după locul de încărcare înti pe
orizontală. În figura 2.1 este prezentată o bandă de tipul obișnuit de execuție. (SCHRODER,
1971) L a partea inferioara a benzilor laterale sunt prevăzute role de conducere (ghidare) ce
sunt acoperite cu inele de cauciuc. Un dezavantaj ar fi ca la transportul bucăților de cărbune ce
au dimensiuni mai mari, apare pericolul ca acestea sa se rostogolească invers sensului de
mișcare a benzii ascendente, în special dacă cărbunele fin a fost separat înainte prin cernere,
în acest caz înclinarea benzii transportoare trebuie redusă.La transportoarele cu înclinație mai
mare, benzile utilizate sunt prevăzute cu elemente de antrenare aplicate (în relief) (figura 2.2).
Aceste elemente însă îngreunează considerabil funcționarea transportorului, pe de o parte prin
aderarea de bandă a cărbunelui care se desprinde abia la cursa de întoarcere a benzii, fiind
necesară îndepărtarea lui manuală, iar pe de altă parte prin faptul că perturbă funcționarea
axială a benzii. (SCHRODER, 1971)Cursa activ ă a benzii poate fi realizată în două moduri,
plană sau în formă de jgheab. Banda de transport sprijinită pe role de ghidare simple (bandă
plană) poate fi încărcata numai pe o anumita lățime, pentru a evita ca în timpul funcționarii
cărbunele sa nu cadă de pe bandă. Acest mod de realizare a benzii este folosit numai in puține
cazuri speciale. (SCHRODER, 1971)De regul ă se folosesc sisteme de ghidare cu trei role, la
care pe cele două laturi ale rolei medii orizontale sunt prevăzută două role laterale înclinate,
producându-se prin aceasta formarea jgheabului. Unghiul pe care-1 fac axele rolelor laterale
cu orizontala variază intre 20' și 30'. (SCHRODER, 1971)Figură 2.2 - Transportor cu banda cu
panta mare avand o inchlinare de 320, prevazut cu sistem de ghidare cu doua roleLa benzi
înguste, (sub 650 mm) deoarece benzile sunt mai rigide si nu se pot mula suficient de bine, se
recomandă o curbura a benzii sub 20'. Ungerea rulmenților din role se face, de regulă, prin
cutii de unsoare, a căror umplutură este suficientă pentru o perioadă de 2-3 ani. Nu se prevăd
de regula nipluri de completare cu unsoare, deoarece după o anumită perioadă de funcționare
rolele se scot individual și apoi se remontează după curățare, respectiv reîncărcarea lor cu
unsoare proaspătă. În schimb a devenit uzuală prevederea unei antecamere cu etanșare
pentru rulmenți la care se poate face completarea unsorii printr-un niplu. În acest caz
impuritățile pătrunse sunt împinse nu înspre lagăr ci înspre exterior. (SCHRODER,
1971)Capacitatea de transport a unei benzi este determinat ă de lățimea ei, de viteza de
deplasare și de valoarea curburii benzii. Lățimile uzuale ale benzilor de transport au valori între
500 și1400 mm, iar după necesitate ele pot depăși si2000 mm, depășindu-se cu viteze
normate de1,68 , 2,09 , 2,62 m/s chiar și viteza de 8 m/s. în cazul distantelor mari de transport
Cursa inferioara, de întoarcere, se sprijină pe role de ghidare drepte. Venind în contact cu
partea necurățata a benzii, rola se încarcă cu cărbune argilos fin cu umiditate merită care
aderă neuniform pe aceste role, producând o deviere a benzii. Din acest motiv se încearcă
realizarea unor instalații eficace de curățare și de centrare a benzii. Rezultate bune s-au
obținut prin prevederea rolelor inferioare de ghidare cu inele de cauciuc (figura 2.2). Ca
instalații de curățare se folosesc razuri cu contragreutate sau reglabile, razuri tip plug pe cursă
inferioară a benzii și instalații de curățare cu tambur sau cu perii rotative. (SCHRODER,
1971)Efortul de tracțiune este transmis benzii cu randament îmbunătățit dac ă tamburul de
antrenare se acoperă cu un strat de cauciuc sau ceramic. În același sens se utilizează tambure
de presare care măresc unghiul de înfășurare al benzii pe tamburul de antrenare. Tamburele
acoperite cu un strat de Linatex au avantajul unei curățări automate. Dispozitivul de antrenare
al benzii se amplasează astfel încât partea încărcată a benzii sa fie întinsă. În cazul benzilor
reversibile această condiție nu poate fi respectată în tot timpul funcționarii fiind uneori
necesară împingerea parții încărcate a benzii. La benzile de transport importante, se folosesc,
de regula sisteme de antrenare (motor și reductor) exterioare, cu toate ca în acest caz spațiul
necesar de amplasare creste. La benzi cu capacitate de transport mai redusă sau la benzi
mobile pot deveni avantajoase motoare dispuse în tamburul de antrenare. Se recomandă, ca la
benzile lungi și solicitate sa se prevadă un sistem de antrenare o cupla hidraulică, care să
protejeze motoarele electrice cu rotor în scurtcircuit de șocurile produse la opririle și pornirile
frecvente în sarcină. (SCHRODER, 1971) Dac ă aceste benzi sunt inclinate ele se vor fi
prevăzute suplimentar cu dispozitive de blocare a mișcării în sens invers al benzii sau
dispozitive manuale de frânare cu ridicător de frâna. Aceste dispozitive pot deveni necesare și
în cazul benzilor orizontale, daca acestea sunt urmate de o bandă inclinată. Dacă printr-o
comandă dată, de exemplu, de instalația de avertizare a prezentei metalului, banda inclinată
se oprește instantaneu, banda orizontală din amonte poate sa descarce încă, până la oprirea
ei, cărbunele în jgheabul de alimentare al benzii înclinate, umplindu-1 cărbunele putând chiar
deversa. Pentru aceste situații trebuie prevăzut un dispozitiv de frânare pe banda orizontală.
(SCHRODER, 1971)Benzile din instalația de transport al cărbunelui trebuie prevăzute cu un
sistem de blocare, astfel ca nici una din benzi s ă nu pornească dacă utilajul (banda de
transport, concasor etc.) din aval nu este deja în funcțiune. În cazul în care un element din
lanțul de alimentare este scos din funcțiune, de exemplu prin protecția motorului de antrenare,
toate elementele din amonte de el trebuie oprite instantaneu, elementele din aval puțind
rămâne în funcțiune. La scoaterea din funcțiune a întregii instalații de transport, fiecare
element poate fi oprit individual, începând de la locul de primire a combustibilului pentru ca
fiecare utilaj să poată fi descărcat. Pentru comanda și supravegherea acestor instalații
complexe se prevede o cameră de comandă centralizată. Pe un panou se reprezintă simbolic
(tablou sinoptic) întreaga, instalație, se prevede pentru fiecare element un simbol iluminat
care indice funcționarea și respectiv sensul de debitare al benzii prin lumina continua albă sau
colorată. Întreruperile voite sau comandate de schema de protecție declanșează iluminarea cu
lumina pâlpâitoare a simbolului corespunzător elementului oprit sau avariat. (SCHRODER,
1971)O oprire neintenționat ă poate avea loc și dace un corp străin pătrunde între bandă și
jgheabul de transbordare. În acest caz motorul antrenează în continuare banda, dar datorită
rezistentei mărite de deplasare el se încălzește peste limita admisibilă, în acest caz intervine
releul de protecție al motorului, care declanșează alimentarea lui electrica. Un alt deranjament
al acestei instalații îl poate constitui lărgirea benzii, care, nefiind la timp întinsă corespunzător,
patinează pe tamburul de antrenare producând prin frecare încălzirea excesivă și deteriorarea
ei. Pentru a evita aceste deranjamente și pentru a comanda la momentul oportun pornirea,
respectiv oprirea transportoarelor, se introduc în instalații dispozitive automate de
supraveghere a funcționarii benzilor. Acestea constau dintr-un rotor menținut în stare de
repaus printr-un arc reglabil la nefuncționarea benzii. (SCHRODER, 1971)La pornirea
transportorului band ă antrenează prin intermediul unei roti de fricțiune o mașină de inducție
care produce un câmp electric învârtitor și care imprimă rotorului un cuplu invers sensului de
acționare al arcului. Dacă câmpul învârtitor depășește cuplul rezistent dat de arc, contactul se
închide. Acestă comandă, dacă bandă a atins viteza de regim, pornirea benzii următoare în
sens de transport. Dacă bandă își reduce viteza de deplasare, fie prin frânarea datorată unui
corp străin, fie datorită alunecării dintre bandă și tamburul de antrenare, cuplul rezistent al
arcului devine mai mare decât câmpul învârtitor, în acest caz contactul se deschide
comandând declanșarea motorului. (SCHRODER, 1971)Prin aceasta măsur ă se asigură ca
indicația cu lumină continuă de pe panou sa apară in momentul, când fiecare banda a ajuns la
regimul normal de funcționare, adică dacă atât motorul cât și banda sunt în stare de
funcționare normală.Opririle benzilor pot fi comandate de impulsul dat de avertizoarele pentru
prezenta metalelor. Benzile oprite sunt semnalizate pe panoul din camera de comand ă prin
lumina pâlpâitoare, în același timp este indicat și motivul opririi, de exemplu: caseta cu
inscripția "detector metale" fiind iluminată. Apăsând pe contactul prevăzut la detectorul de
metale, indicatorul de perturbație se stinge și instalația poate fi repornită. O oprire a instalației
poate deveni necesară, dacă personalul de exploatare descoperă o perturbație în fază
incipienta. Pentru aceste situații se prevăd întrerupătoare cu buton repartizate uniform în
lungul benzii. În cazul în care un membru al echipei de exploatare ar fi antrenat de
transportorul cu banda aceste întrerupătoare cu buton ar fi necorespunzătoare, din această
cauză pe cele două laturi ale benzilor de transport se prevăd cabluri din sârma zincată de otel
care, prin acoperirea lor cu Protodur roșu, se fac foarte ușor remarcate. (SCHRODER,
1971)Pentru c ă săgeata cablului sa nu fie prea mare și pentru ca întreruptorul sa poată fi
acționat printr-o mișcare scurta, cab1urile legate de o parte și alta a întreruptorului nu trebuie
sa depășească lungimea de 50 m. Întreruperile de funcționare comandate prin întrerupătorul
de avarie sunt semnalizate prin lumină pâlpâitoare, iar caseta cu inscripția "întreruptor de
avarie" de pe panoul din camera de comandă va apare luminata. Fiecare întreruptor de avarie
trebuie sa se autoblocheze după acționare, astfel, ca el sa poată fi deblocat numai la fata
locului. (SCHRODER, 1971)Panoul sinoptic servește și pentru preselectarea, înainte de punerea
în funcțiune a instalației și a traseului dorit pentru transportul cărbunelui. Se poate face
alegerea, în cazul traseelor de benzi paralele, dacă se pune în funcțiune banda din stânga sau
cea din dreapta. În acest caz jgheabul pantalon prevăzut cu clapele de inversare este acționat
la distanta pe cale electromecanică de la pupitrul de comandă prin aducerea în poziția
corespunzătoare a comutatorului cu fise. Poziția corectă, respectiv greșită, a clapetei este
semnalizată prin lumina continuă, respectiv pâlpâitoare a becului din mânerul comutatorului. În
același mod se alege traseul de transport cu sau fără ocolirea stației de concasare până la
depozitul de combustibil sau până la buncărele cazanelor ,traseu care apare apoi iluminat pe
panoul sinopticFilmul operației de pornire a unei instalații de transport poate fi următorul :
După punerea în funcțiune a hupelor amplasate de-a lungul traseului de transportoare, care au
rolul sa avertizeze personalul de exploatare se aplică pentru o anumită durată (de exemplu 3
minute) tensiunea de pornire. Dacă dintr-un motiv oarecare nu se poate face pornirea,
tensiunea de pornire dispare, în continuare este din nou necesară avertizarea sonoră a
personalului de exploatare pentru a putea efectua pornirea . Se pornește ultimul element al
traseului, care este Figură 2.3 - Dimensionarea transportoarelor cu banda in forma de
jgheabde regula banda reversibila mobilă de alimentare a buncărelor.După atingerea vitezei
de regim dispozitivul automat de supraveghere a benzii comand ă intrarea în funcțiune a benzii
alimentatoare, care, la rândul ei, comandă punereă în funcțiune a benzi înclinate, urmează
concasoare, separatoare magnetite și celelalte benzii, până pornesc dispozitivele de
extracție(alimentatoarele) de sub estacadele de descărcare a cărbunelui.Valori orientative
pentru dimensionarea benzilor de transport sunt date de nomograma din fi gura 2.3 , care
reprezintă corelația dintre debitul de transportat, viteza benzii, curbura ei, lățimea și înclinarea
benzii. (SCHRODER, 1971)Benzile de transport sunt confecționate din mai multe inserții textile
cu straturi intermediare de cauciuc și straturi exterioare cu rezistentă ridicată, rezistente atât
la abraziune cât și la formarea fisurilor prin acțiunea luminii. Simbolul Material pentru fibre
Rezistenta minima la întindere/inserție Urzeala Bătătura in lungime kgf/cm in lățime kgf/cm B
50/20 Bumbac Bumbac 50 20 BZ 60/30 Bumbac Celofibră 60 30 BZ 80/35 Bumbac Celofibră 80
35 Z 90/40 Celofibră Celofibră 90 40 EP 100/40 Poliesteri Poliamid 100 40 EP 125/50 Poliesteri
Poliamid 125 50 EP 160/60 Poliesteri Poliamid 160 60 EP 200/80 Poliesteri Poliamid 200 80 EP
300/80 Poliesteri Poliamid 300 80 EP 400/100 Poliesteri Poliamid 400 100 EP 500/100 Poliesteri
Poliamid 500 100 RP 125/50 Reyon Poliamid 125 50 RP 160/60 Reyon Poliamid 160 60 RP
200/80 Reyon Poliamid 200 80 RP 250/80 Reyon Poliamid 250 80 Tabel 1 - Simboluri ,
materiale utilizate si rezistenta la întindere pentru benzile de transportForțele cele mai mari
care apar în benzi sunt forțele de întindere, care sunt preluate de țesăturile de bumbac, de
Celofibră, reyon, fibre poliamidice sau din poliesteri. Se pot folosi și combinații ale acestor
materiale, ca de exemplu pentru urzeală bumbac și pentru bătătură fire din celofibră.
(SCHRODER, 1971)Reyonul (mătase artificial ă) poate prelua forțe de întindere ridicate, pe
când fibrele poliamidice (nylon, perlon etc.) sunt folosite, datorită elasticității lor remarcabile,
ca bătătura la inserții. Fibrele din poliesteri (diolen, trevira) s unt folosite în cazul, în care
trebuie preluate forte mari de întindere, ele posedând și alte proprietăți remarcabile ca, o
bună rezistentă de rupere în stare umedă, rezistenta mare atât la compresie cât și la
încovoiere și întindere. (SCHRODER, 1971)Ele s unt rezistente la acțiunea reactivilor chimici,
nu sunt distruse de acțiunea bacteriilor, a termitelor și sunt rezistente la putrezire. Un alt
avantaj al acestor fibre const ă în rezistenta lor la temperaturi foarte înalte. Pentru
confecționarea benzilor de transport se folosesc simboluri, care sunt redate în tabelul 1.
(SCHRODER, 1971)Din practic ă lipsesc încă date privind rezistenta minima la întindere pe
direcția bătăturii, simbolurile pentru inserții având forma: BZ 60 ; Z 90 ; EP 200 fiind
determinantă în primul rând rezistenta la întindere pe direcția urzelii.Simbolul 5EP 400/100 3:2
are semnificația următoare: cinci inserții din fibre din poliesteri cu rezistent ă individuală la
întindere de 400 kgf pe 1 cm de lățime pe direcția bătăturii, și din fibre poliamidice cu
rezistentă individuală la întindere de 100 kgf pe 1cm de lățime pe direcția urzelii. Banda este
acoperită de cate un strat de cauciuc de 3 mm grosime pe partea superioară (de transport) și
de 2 mm pe partea inferioară (de antrenare).Benzile transportoare cu lungimi de ordinul
kilometrilor, cele de la mina la central ă, ar conduce pentru preluarea forțelor de întindere, la
majoritatea țesăturilor folosite, la un număr atât de ridicat de inserții, încât banda, ar deveni
prea rigida pentru a, putea realiza curbura jgheabului, iar datorită grosimii lor ar fi necesare
pentru schimbările de direcție tambure de diametre foarte mari. (SCHRODER, 1971)Din acest
motiv s-au realizat benzi de transport cu urzeal ă din sârma de otel, care prezintă o grosime
apreciabil mai redusă. Alte avantaje constau în curse reduse ale instalațiilor de întindere,
proprietate de curbare transversală ridicată, au o durata de viată considerabil mai mare, pot
funcționa cu viteze de deplasare mari și necesită diametre reduse pentru tambure.
(SCHRODER, 1971)O realizare special ă destinată debitelor mari și puțind funcționa la pante
mărite o reprezintă benzile Flexowell prezentate de firma Scholtz. Pe partea plană a benzii s-au
aplicat prin vulcanizare pereți laterali flexibili ondulați. La înfășurarea pe tambure ondulațiile se
aplatizează pentru a compensa diferența de rază până la marginea superioară a peretelui
lateral. (SCHRODER, 1971)Pentru același scop s-au creat de firma, Paguag, benzile jgheab la
care marginile benzii sunt menținute într-o poziție aproape vertical ă prin sisteme de role de
ghidare. Zona de îndoire se realizează mai flexibila prin reducerea numărului de inserții. La
înfășurarea pe tambure marginile ridicate revin în planul benzii, puțind fi utilizate dispozitivele
uzuale de curățire. Cursa de întoarcere este sprijinita pe role simple, drepte de ghidare.
Utilitatea acestor benzi trebuie analizată însă pentru fiecare caz în parte. (SCHRODER, 1971)Un
alt mijloc de transport îl constituie banda cu cute. Organul antrenat este constituit dintr-un lanț
articulat cu zale rotunde pe care sunt montate aproximativ din metru în metru cărucioare cu
role de ghidate, care permit o deplasarea lanțului și a benzii atât pe curbe orizontale cât și
verticale având o raza minima de 3 m. Pe acest lanț s unt montate transversal nervuri ușoare
portante, curbate, care susțin o bandă de cauciuc moale și lipsită de inserții. Aceasta bandă își
poate modifica, corespunzător la trecere prin curbe raza exterioară sau cea interioară
(convexitatea sau concavitatea), prin formare de cute și oferă prin nervurile transversale
posibilitatea unui transport la o inclinare de 45' și chiar mai mare. Descărcarea cărbunilor
poate fi făcută fie la capătul benzii, fie în orice punct de pe traseu, prin descărcarea laterală în
stingă sau dreapta benzii. (SCHRODER, 1971)Transportoare cu band ă din placi de otel și cu
sânii (casete, celule, jgheab) de otelFigură 2.4 - Transportor cu banda in forma de albie
Extragerea cărbunelui de sub buncărele subterane alimentate de buldozere, din buncărele cu
alimentare prin macara sau din buncărele cu fanta longitudinală se face cu instalații de
transport, la care banda se formează prin suprapunerea plăcilor din care este formată
asemănător unor solzi. Axele purtătoare prevăzute cu role cu buză de bandaj sunt antrenate
prin cele doua lanțuri laterale cu eclise duble. Pentru plăcile de fund pot fi folosite table drepte
sau table striate. (SCHRODER, 1971) La benzile de tip cu casete, s unt prevăzuți pereți laterali
care se suprapun (figura 2.4), iar pentru transportul pe pante mai mari se montează și nervuri
transversale. Sinele de rulare și cele de ghidare permit conducerea benzii după curbe
ascendente sau descendente. La benzi formate din placi de lățime mare ( 2 m) se instalează
uneori și o a treia șina (centrala) pe care se sprijină plăcile, respectiv casetele cursei active
prin intermediul unor role de conducere.Daca mișcarea lanțurilor este generata de discuri
poligonale, descărcarea cărbunelui transportat se face intermitent, la intervale regulate
(ritmic). Aceste intervale devin cu atât mai mici și mai puțin supărătoare cu cât pasul lanțului
este mai redus. (SCHRODER, 1971)Acest tip de transportor reprezintă în cazul unei întrețineri
corespunzătoare a rolelor de conducere o instalație solidă, robustă și sigură.Transportoare cu
lanțuri cu racleti Figură 2.5 - Transportor cu lanturi cu racletiLa acest tip de transportor
acționarea se face cu lanțuri neunse (figura 2.5). Tipul acestor lanțuri depinde de felul
cărbunilor, de granulația lor și de lungimea de transport. În funcție de acești factori se folosesc
lanțuri cu eclise tip furca în execuție cu unul sau doua fire, respectiv lanțuri cu eclise duble, iar
pentru transportul pe verticală se folosesc lanțuri cu etriere în forma de U. Pentru protecția
împotriva uzurii fundul jgheabului, pereții și sinele de alunecare ale cursei de întoarcere pot fi
căptușite cu placi de bazalt. Forma jgheabului este dependenta de scopul de utilizare.
(SCHRODER, 1971) De exemplu la transportul de sub pâlnia de scurgere a buncărului înspre alt
transportor, cărbunele cade din buncăr trecând printre piesele cursei superioare, fiind preluat
de cursa inferioare și transportat de aceasta pe fundul jgheabului. (SCHRODER, 1971)Daca un
buncăr este prevăzut cu mai multe guri de scurgere, fiecare dintre ele va fi dotata în jgheab cu
o masa de alimentare. Curse superioare preia cărbunele de pe masa, de pe care cade apoi pe
traseul cursei inferioare. Aceste transportoare se caracterizează printr-o funcționare
silențioasa, sunt etanșe, nu răspândesc praf de cărbune sau gaze și sunt insensibile la
temperatură. Ele nu necesita dispozitive de alimentare, pot urmări curbe in S pe direcție
verticală și fac posibilă descărcarea cărbunelui în orice punct dorit al benzii prin simpla
deschidere a unei clape de pe fundul jgheabului. (SCHRODER, 1971)Depozitarea cărbunilor se
face în buncăre sau pe terenuri descoperite ale căror dimensiuni sunt determinate de condițiile
locale. Vagoane de cărbune pot aduce într-un interval scurt de timp cantități mari de cărbune
la centrala, din care numai o anumita parte poate fi preluata de buncărele din sala cazanelor.
(SCHRODER, 1971) Cantitatea în exces va trebui depozitată intermediar. De asemenea la
centrală este necesar sa se formeze o rezerva de combustibil, care trebuie sa aibă o asemenea
capacitate, încât sa nu pericliteze funcționarea ei pe perioadele de sistare sau reducere a
alimentarii centralei cu cărbune, cauzate de blocări ale cailor de acces. Capacitatea buncărelor
din sala cazanelor va fi astfel aleasa, încât sa poată acoperi pauzele de alimentare (tura de
noapte, duminici și sărbători legale) și funcție de locul disponibil pentru buncăre privit sub
aspectul tehnicii combinațiilor. Î n funcție de capacitatea buncărelor și a consumului de
combustibil al instalației de cazane apare necesitatea umplerii prin intermediul instalației de
transport a buncărelor o dată sau de mai multe ori pe zi. Cel mai frecvent se prevede un
buncăr exterior care în cazul aducerii cărbunelui pe calea ferată spre centrală va fi astfel
dimensionat încât sa poată prelua volumul unei garnituri întregi, a unei jumătăți sau sferturi de
garnituri de vagoane, pentru a reduce astfel cat mai mult mișcările de manevrare a
vagoanelor. Din lățimea superioara necesară pentru descărcare și din panta pereților laterali
rezulta în majoritatea cazurilor un volum util al buncărului de descărcare, încât poate prelua
volumul de cărbune transportat de două sau mai multe garnituri de tren. (SCHRODER,
1971)Marele avantaj al acestor buncăre const ă în timpul scurt de descărcare al garniturilor și
în rezerva de combustibil mare depozitată, de care se poate dispune oricând. Modul de
descărcare al cărbunilor în buncăr influențează forma lui constructiva. Pe direcția longitudinala
se pot prevedea un număr mare de compartimente din care se extrage cărbunele fie prin
extractoare vibratoare fie printr-o banda scurta cu casete de otel. Pentru buncărele care la
pâlnia de evacuare au pe toata lungimea parții inferioare o fanta deschisa se folosea pentru
extragerea cărbunelui până nu de mult, o bandă transportoare lungă cu casete de otel.
(SCHRODER, 1971)Figură 2.6 - Extratoare cu rola cu rulmenti Între timp s-a trecut la un nou tip
de bunecir ea farad (figura 2.6). Cărbunele se sprijină la partea inferioara a buncărului pe o
placa orizontala, putindu-se scurge prin fanta longitudinala deschisa numai după unghiul
taluzului natural corespunzător. În lungul acestei fante este antrenat pe o cale de rulare un
extractor (alimentator), care pătrunde cu roata orizontala cu racleți în cărbunele afânat,
impingindu-1 de pe suprafața plăcii orizontale în jgheabul de ghidare, de unde cade pe banda
de transport. Completarea cărbunelui pe placa orizontală se face funcție de debitul extras.
(SCHRODER, 1971)Prin turația reglabil ă a rotii cu racleti se poate varia în limite largi debitul
de cărbune extras. Alimentatorul parcurge întreaga lungime a buncărului, extrăgând cantități
egale pe tot traseul, ceea ce face ca suprafața umpluturii sa coboare uniform în lungul
buncărului, lucru necesar pentru descărcarea corecta a garniturilor următoare de vagoane.
Prin oprirea mecanismului de avans, alimentatorul cu racleți poate extrage local cărbunele din
buncăre, oprirea lui putindu-se face în orice loc dorit al traseului.Afara de modul de realizare a
buncărelor reprezentat in figura 2.6, buncărele cu fanta se pot construi si cu doua fante, place
având înălțime dubla și fiind instalate doua alimentatoare și două benzi transportoare de o
parte și de alta a planului de simetrie vertical. În unele cazuri pentru extragerea cărbunilor din
buncăre se poate folosi un brazdar cu doua fețe antrenat pe deasupra plăcii. Inversarea
sensului de mișcare a alimentatoarelor sau a brăzdarelor la capetele buncărelor se poate face
automat prin întreruptoare de fine de curse și limitatoare reglabile de curse. Alimentarea cu
energie electrica a motoarelor și impulsurile pentru comenzi sunt transmise alimentatorului cu
racleti prin intermediul unor cabluri și tamburi de cablu, iar mai rar prin cabluri glisante.
(SCHRODER, 1971)La buncărele tip șanț garniturile de vagoane autodescărcătoare sunt aduse
pe o estacada supraterana de descărcare. Pe partea, opusa sunt prevăzute excavatoare cu
lanțuri cu cupe cu braț oscilant, care preiau cărbunele din cuva buncărului descarcă apoi pe
benzi transportoare. Aceste utilaje se folosesc de regula în cazul cărbunilor bruni (lignit),
deoarece excavatoarele cu roti cu cupe din exploatările la zi preiau din mina bucăți mari de
cărbune, lemne sau petrificări. Acestea sunt tăiate de excavatorul de cuva sau date în laturi.
(SCHRODER, 1971) La extractoare cu roata cu cupe aceste buca ți de cărbune sau alte corpuri
străine de dimensiuni mari pot conduce ușor la deteriorarea lor, din acest motiv se prevăd de-
asupra buncărelor în planul căi ferate, grătare de reținere confecționate corespunzător.Pentru
extragerea cărbunilor din buncărele tip șanț se pot folosi în locul excavatoarelor cu lanțuri cu
cupe, excavatoare cu roata cu cupe prevăzute cu o banda transportoare în brațul oscilant.
Bratul oscilant împreuna cu roata cu cupe poate executa în planul vertical atât o mișcare de
rotire cat și o mișcare de translație pe direcția axei sale longitudinale.Din pâlniile individuale a
șirurilor de buncăre, din celulele buncărului de amestecare, din pâlniile de descărcare a staților
de culbutare sau basculare, sau din buncărele încărcate cu macarale, respectiv buldozere,
extragerea cărbunelui se face prin dispozitive vibratoare. Jgheabul extractor cu dispozitiv
vibrator electromagnetic este constituit dintr-un jgheab deschis la partea superioara, pu tând
avea în unele cazuri chiar o secțiune circulară, el are o mare rigiditate la vibrații și la
încovoiere și este legat rigid de generatorul electromagnetic de vibrații. (SCHRODER, 1971)Prin
variația tensiunii de alimentare se poate modifica in mod continuu intre limita maxima și cea
minima, debitul extras. La oprirea vibratorului gura de evacuare a buncărului este obturată.
Aceste jgheaburi se pot folosi pentru transportul și dozarea prafului de cărbune, a șlamului sau
chiar a bulgarilor mari de cărbune. Ca materiale folosite pentru aceste vibratoare se poate
alege intre materiale rezistente la uzura rezistente la temperaturi ridicate, materiale
inoxidabile sau antimagnetice. Pentru lungimi ale jgheabului mai mici de 6 m instalația poate fi
montată fără fundație, chiar prin suspendarea de gurile de evacuare a buncărelor. Î n cazul
instalațiilor cu lungimi ajungând pana la 20 m, jgheaburile sunt pozate pe fundații prevăzute cu
ghidaje. La traseele de transport mai lungi se poate face o înseriere a unor astfel de instalații.
Consumul de energie este redus , circa 300 W pentru un debit de cărbune de 130 t /h folosind
o instalație vibratoare cu un jgheab de 1,60 m lungime. Cu aceste instalații se pot realiza și
transporturi cu pante ascendente foarte reduse. (SCHRODER, 1971)Î n cazul pantelor
descendente se obțin creșteri importante ale debitului transportat. Principiul de lucru care sta
la baza funcționarii acestor instalații este principiul micro-aruncării. Cu redresoare cu seleniu
se obțin 3000 oscilații pe minut , mărimea vibrațiilor va corespunde dublului amplitudinii si este
de circa 1-2 mm. Particula izolata de cărbune face salturi spre înainte, atingând jgheabul în
cate un punct, ceea ce explica și uzura mica a jgheabului. Prin confecționarea jgheaburilor din
poliesteri armați cu fibre de sticle se reduce considerabil greutatea instalației (cu circa o
treime), acest material având suplimentar și o rezistente la uzura dubla decât otelul.
(SCHRODER, 1971)Un alt tip constructiv îl reprezintă vibratoarele mecanice cu excentric.
Motoare asincrone robuste sunt prevăzute la cele două capete ale axului rotorului cu greutăți
excentrice. Acestea pot fi reglate în timpul nefuncționării motorului, obținându-se în
funcționare vibrații cu amplitudini variabile. Cu motoare cu doi, respectiv patru poli se obțin
momente pana la circa 300 kgf /cm. Pentru sarcini mai mari se prevăd doua generatoare de
vibrații pentru un jgheab. Utilizând motoare cu șase poli se poate mari debitul transportat cu
50%, prin mărirea vibrațiilor având amplitudini de 8-12 mm , în același timp se mărește durata
de funcționare a instalatei prin reducerea turației motorului electric.Capiotolul III Des crierea
modului de detectare și separare a metalelor3.1 Separatoare magnetice și instalații de
detectare a metalelorCărbunele conține de regula și corpuri străine ca lemne, pietre și piese
metalice, care, în special cele din urma, pot produce avarii grave la benzile de transport, la
concasoare și mori. Corpurile străine feroase sunt foarte frecvente pentru extragerea lor din
fluxul de cărbune utilizându-se de aceea magneți permanenți sau electromagneți, cei din urma
fiind preferați pentru faptul ca proprietățile magnetice ale magneților permanenți au o scădere
in timp. (SCHRODER, 1971)Dezvoltarea separatoarelor magnetice a început cu etapa
magneților suspendați (tip potcoava"), care erau amplasați deasupra, benzilor de transport. Ei
extrăgeau piesele feroase din fluxul de cărbune, care rămâneau prinse de electromagnet, iar
pentru înlăturarea lor magnetul trebuia, scos din zona benzii fie prin rotire fie prin translație.
Prin întreruperea alimentarii cu energie electrică a electromagnetului piesele extrase cad, iar
separatorul poate fi adus din nou în poziția de lucru. (SCHRODER, 1971)Figură 3.1 - Separator
cu tambur electro-magnetic :a - vibrator cu alimentare sau jgheab; b - mantaua tamburului; c -
sistem reglabili de magneti; d - carbine si metale nemagnetice; e - fier Mai eficace s-au dovedit
magneții piepten, care sunt și ei suspendați deasupra benzii, pătrunzând însă în fluxul de
cărbune. Ei rețin piesele feroase care sunt apoi periodic înlăturate pe cale manuala. Piesele
care erau reținute în poziții dezavantajoase, ca de exemplu eclisele, se pot prinde de
electromagnet în poziție verticală producând tăierea benzii. (SCHRODER, 1971)Separatoare
magnetice foarte eficace sunt tamburele electromagnetice (fi gura 3.1). Î n jurul unei axe pe
care se găsește un sistem fix de magneți se rotește o manta de tambur confecționata din
material nemagnetic. Înfășurările de inducție produc între pachetele de tole câmpuri magnetice
cu linii de forța curbe, care străbat prin mantaua rotitoare și atrag piesele feroase din fluxul de
cărbune spre tambur. Prin rotirea ei, fierul este antrenat și cade după părăsirea zonei
magnetice intr-un jgheab colector. (SCHRODER, 1971)Figură 3.2 - Tambur de antrenare cu
electromagnet :a - banda transportuare din cauciuc; b - tambur de antrenare al benzii; c -
conexiune la current continuu; d - fusul pentru cuplarea reductorului si a motorului Cărbunele
vine în contact cu tamburul numai pentru un timp foarte scurt, cazând apoi într-un jgheab de
cărbune. Daca spațial disponibil este insuficient pentru amplasarea unui separator cu tambur,
electromagnetul poate fi introdus chiar în tamburul de antrenare a benzii transportoare (figura
3.2). Sistemul de creare a câmpului magnetic constă în acest caz din tole cilindrice cu
înfășurări de inducție de asemenea cilindrice plasate între tole. Distribuia câmpului magnetic
pe direcția axei tamburului se face în funcție de încărcarea benzii de transport, încărcarea, fiind
maxima în zona axei longitudinale a benzii. Piesele feroase sunt atrase pe banda, antrenând și
particule de cărbune. La părăsirea pe direcție tangențiala a tamburului câmpul magnetic scade,
piesele metalice și cărbunele reținut cazând într-un jgheab colector. În același jgheab este
îndreptat cărbunele aderent îndepărtat de instalația de curățire a benzii. Pentru a evita ca
operația de sortare (separare) sa se facă pe cale manuala se prevede o sita vibratoare care
separa piesele de fier de particulele de cărbune. (SCHRODER, 1971)Figură 3.3 - Separator
magnetic cu banda rulanta: 1 - Tambur de antrenare; 2 - carbine; 3 - piesa feroasa O instalație
de mare eficacitate este separatorul magnetic cu banda rulanta (overband) reprezentat în figur
3.3. Acest tip de separator se amplasează înclinat în fata tamburului de antrenare al benzii
transportoare. Din fluxul de cărbune afânat care urmează în cădere o traiectorie parabolica
magnetul extrage piesele metalice, atrăgându-le în sus spre o banda rulanta neteda. Banda și
nervurile transversal aplicate antrenează piesele feroase și scoțându-le din câmpul magnetic,
le arunca într-un jgheab colector alăturat jgheabului de colectare a cărbune lui. (SCHRODER,
1971) Mai puțin eficace sunt separatoarele magnetice cu band ă rulantă amplasate transversal
fata de axa longitudinala a benzii. Timpul de trecere a fierului prin câmpul magnetic este mult
mai scurt decât la amplasarea longitudinala a separatorului, ceea ce face sa crească pericolul
ca în special piesele feroase mari și grele sa nu fie extrase din fluxul de cărbune.Figură 3.4 -
Instalatie de detectare a metaeleor , bobina detectoare si dispozitiv de marcare Magneții pot
extrage din cărbunele transportat numai piesele feroase: piesele din metale neferoase și otelul
manganos, din care se confecționează printre altele sapele pentru foraj și ghearele cupelor de
excavator , rămân în fluxul de cărbune periclitând instalația de alimentare cu cărbune. La
nivelul actual al tehnicii prezența acestor metale în cărbunele transportat poate fi numai
semnalizata, extragerea din cărbune a pieselor din aceste metale facându-se prin intervenția
personalului de exploatare. Detectarea și semnalizarea prezentei pieselor din orice metal se
face cu instalații de detectare a metalelor (figura 3.4), care lucrează după principiul
detectoarelor de mine (terestre).Sub cursa activa a unei benzi transportoare se amplasează o
ram ă orizontala cu o bobina de inducție emițătoare. Rama receptoare este dispusă
perpendicular deasupra ei și cuprinde banda pe întreaga ei lățime și implicit stratul de
cărbune. Pe partea laterală se amplasează un grup de aparate care consta din emițător și
receptor , format din: punte de echilibrare, amplificator și relee, și din aparatele anexe. Între
emițător și receptor se creează un câmp magnetic alternativ care străbate spațiul afectat
trecerii benzii. (SCHRODER, 1971)Daca o pies ă metalică aflată în fluxul de cărbune pătrunde în
acest câmp magnetic, el va fi sensibil deformat de apariția curenților turbionari din piesă.
Bobinele din puntea receptorului, care nu sunt legate inductiv cu bobina emițătorului, vor
produce o tensiune perturbatoare generata de tensiunea electromotoare produsa în bobina
receptoare prin însumarea efectelor câmpului magnetic alternativ și al curenților turbionari.
Tensiunea perturbatoare este amplificată într-un amplificator cu mai multe trepte pentru a
avea valoarea necesară pentru acționarea releului. Prin acesta se pot pune în funcțiune
sistemele de semnalizare acustică sș optică și se poate comanda oprirea benzii. Concomitent
se poate declanșa căderea unui săculeț cu nisip, prevăzut deasupra benzii, care indică cu
oarecare aproximație locul în care se găsește piesa metalică. Aceasta este extrasă din
cărbunele transportat, iar după apăsarea pe butonul de confirmare se poate reporni sistemul
de benzi transportoare. (SCHRODER, 1971)Instalațiile de detectare a metalelor realizate de
firma Dr. Hans Boekels & Co din Aachen pot fi utilizate și pentru comanda electromagneților.
Firma Krupp din Rheinhausen echipează benzile transportoare cu instalații de detectare, a
căror sensibilitate se poate regla astfel, ca să semnalizeze numai prezenta pieselor feroase
grele, de exemplu de greutate minimă 5 kg. Piesele având o greutate mai mică sunt reținute de
un magnet amplasat la o distanță corespunzătoare în spatele instalației de detectare. Acest
magnet este parcurs continuu de un curent nominal de circa 25 A. (SCHRODER, 1971)La
trecerea prin dreptul instalației de detectare a unei piese feroase grele, detectorul
semnalizează prezent ă acesteia dând un impuls transmis instalației de alimentare cu energie
electrica a electromagnetului, care ridică pentru scurt timp curentul de alimentare la 100 A,
valoare care este suficientă pentru a asigura extragerea pieselor grele. Prin acest procedeu se
realizează o economie la consumul de energie electrică, evitând în același timp o
supraîncălzire a înfășurărilor, care ar împiedica după scurt timp realizarea unui astfel de salt de
intensitate. Banda imediat următoare este prevăzută cu alt detector care sesizează prezenta
metalelor neferoase, dând în cazul detectării unei astfel de piese instantaneu comandă de
oprire a motorului de antrenare. (SCHRODER, 1971)Figură 3 .5 - Instalatie de detectare a
metaleleor cu separator de material feroase:1 - instalatie de detectare metale; 2 - tambur
magnetic; 3 - material pur; 4 - piese metalice; 5 - piese feroase; 6 - clapeta de dirijare Daca
oprirea repetată a instalației de benzi transportoare comandată de detectoare nu este dorită se
poate folosi schema de separare a metalelor conceputa de firma Klockner-Humboldt-Deutz AG
(figura 3.5). Un detector amplasat pe banda comand ă, la trecerea prin dreptul lui a unei piese
metalice magnetite sau nemagnetice, o clapetă de dirijare amplasata în spatele capătului de
descărcare al benzii. Această clapetă dirijează metalul detectat împreună cu o cantitate de
cărbune înspre un tambur separator care extrage fierul, iar cantitatea de cărbune este
preluată de o bandă transportoare în derivație și introdusă în circuitul principal de transport.
(SCHRODER, 1971)Metalele nemagnetice sunt detectate de un detector amplasat pe band ă în
derivație, care în cazul sesizării unei piese neferoase comandă oprirea instantanee a acestei
benzi. După extragerea corpului străin cantitatea de cărbune deviate este descărcata pe
banda principal ă. Transportul propriu-zis a continuat intre timp pe calea normală cu clapeta de
dirijare readusă în poziția inițială.Capitolul I VPrezentarea fluxului tehnologic de alimentare a
focarelor aferente cazanelor de 1035 t/h Instalaţia de alimentare cu cărbune a cazanului ce
deserveşte un grup energetic de 330 MW, este alcatuită din 6 alimentatoare de carbune de
tipul cu placi dispuse în jurul cazanului pe planseul +12,000 (câte un alimentator aferent
fiecareia din cele șase mori de carbune tip DGS 100 cu care este echipat cazanul).
(Rovinari.)Dispunerea și numerotarea alimentatoarelor de carbune în jurul cazanului se
prezintă în figura 4.1. (numerotarea alimentatoarelor de la 1 la 6 corespunde cu numerotarea
morilor aferente acestora).Figură 4.1 Schema de principiu privind modul de dispunere a
alimentatoarelor de cărbune Cele șase alimentatoare de carbune care dotează cazanul sunt
executate în șase variante de lungime (prin lungime alimentator este definita lungimea din ax
gura buncar pâna la ax gura deversare), din care două în executie dreapta și patru în executie
stânga (funcție de amplasarea grupurilor de antrenare). (Rovinari.)Ansamblul unui alimentator
de c ărbune conține urmatoarele subansamble este prezentat în figura 4.2:Şiber inchidere
bunc ărRam ă de compensareAlimentatorul propriu-zis Clapet ă inchidere gură evacuare Figură
4.2 - Ansamblu alimentator1 . Şibarul de inchidere a buncarului este de tipul cu sertar executat
în constructie etansă actionat electric. Acesta se prinde cu suruburi de rama buncarului.Rama
sibarului este un profil U180 impar țită în patru compartimente. Fiecare compartiment are
acționare proprie, antrenarea sibarului realizându-se cu mecanism surub-piuliță. (Rovinari.)2 .
Rama de compensare este o construcție metalică sudată realizată din profile, se prinde în
suruburi de sibar și intra ca o presetupa (etans) în alimentator, având în acelasi timp rol de
compensare a diferentelor de nivel între rama buncarului și nivelul de sprijin al alimentatorului.
(Rovinari.)3 . Alimentatorul propriu-zis este un alimentator cu bandă metalică care are în
componență urmatoarele subansamble principale:3 .1. carcasa - construcție metalică etanșă
realizată din tronsoane demontabile cu uși de vizitare de o parte și de alta. Pentru prevenirea
uzurii cuvei în zona de contact cu carbunele, este placată cu blindaje din oțel inox.3 .2. banda
de transport carbune este un jgheab metalic articulat cu pas de 250 mm, fiecare element de
bandă fiind fixat pe un ax cu role de ghidare;3 .3. curațitor cu racleți este format din doua
ramuri de lanț minier C14x50 între care se gasesc racleții metalici la pas de 1000 prinși de
ramurile de lanț cu zale de legatură. Curațitorul este plasat în carcasă sub banda metalică.3 .4.
arborele de bandă și curațitor, aceste două subansamble sunt plasate în partea din fața a
alimentatorului (deversare carbune spre moară) și sunt formate din câte un ax fixat în două
lagare cu rulmenți radial-axiali oscilanți cu role butoi. Pe axe se gasesc roțile de antrenare ale
benzii respectiv ale curațitorului. Trecerea prin carcasa alimentatorului ale axelor se face prin
niste flanse presetupe etanse.Capetele de arbore sunt astfel executate încât să intre în axul
tubular al reductoarelor3 .5. arborii de intindere bandă și curatitor sunt plasați în partea din
spate a alimentatorului și sunt formați din câte un ax sprijinit pe două lagare, cu rulmenti,
glisante. Pe fiecare ax se gasesc roțile de ghidare ale benzii respectiv ale curatitorului. Prin
intermediul câte unui dispozitiv cu arcuri disc montat pe pereții laterali ai carcasei
alimentatorului care imping în lagarele glisante, este menținută tensiunea în bandă respectiv
curațitor.3 .6. arbore cu palete este fixat în carcasa în lagare cu rulmenți și este plasat
deasupra benzii de transport carbune. Acesta este format dintr-un arbore pe care sunt fixate
niste palete astfel orientate incât pe lângă rolul de afânare al carbunelui are și rolul de
orientare a carbunelui spre centrul jgheabului de deversare spre moară.3 .7. acționare bandă,
este un grup de antrenare format dintr-un motovariator mecanic cu lanț FA5 cu raport de
demultiplicare a turației i =1:4,5, un reductor conico-cilindric cu ax tubular cu raportul i
=1:355. Între variator și reductor este plasat un cuplaj de siguranță cu momentul de decuplare
stabilit la 185 Nm ;3 .8. acționare curațitor și ax cu palete, sunt grupuri de antrenare formate
din motor, cuplaj, reductor cu ax de iesire tubular, tot acest ansamblu montat pe un suport
elastic sprijinit într-un singur punct;3 .9. dispozitiv de limitare a stratului este format dintr-un
opritor actionat manual sprijinit pe două lagare de alunecare și permite trecerea stratului de
carbune de pe banda în limitele 400-700 mm;3 .10. instalație de ungere cu ulei este formata
dintr-o pompa de ulei manuala care printr-un distribuitor trimite uleiul de o parte și de alta a
alimentatorului lubrifiind cele doua ramuri de lanț ale benzii transportoare (imbinarea
ecliselor).4 . Clapeta de inchidere este formata dintr-un sistem de doua clapete sprijinite în
lagare de alunecare acționate manual cu 2 pârghii cu posibilitatea de blocare în poziția inchis
sau deschis. (Rovinari.)Rolul alimentatoarelor de carbune este acela de a extrage, transporta și
doza corespunzator carbunele din buncare spre moara DGS 100.Dupa deschiderea complet ă a
sibarelor de la buncăr, carbunele este extras și transportat pe ramura superioară a benzii spre
moară. Prin actionarea deschiderii separat sau simultan a compartimentelor sibarului, partial
sau total, se poate regla debitul de carbune ce cade pe bandă. De asemenea prin deschiderea
diferențiată a compartimentelor sibarului se poate imbunatații desprinderea carbunelui de pe
pereții buncarului. Imediat dupa buncar este plasat limitatorul de strat carbune, fixat la o
inaltime fixa a stratului (nominal 550 mm). Banda este antrenată de grupul de antrenare.
(Rovinari.)Pornirea se face la tura ție minima dupa care progresiv se creste turația până la
obtinerea debitului necesar functionarii cazanului. Î n cazul în care modificarea debitului de
carbune dorit nu se poate realiza prin variația turației axului de antrenare, atunci se
procedeaza la modificarea inalțimii stratului.Î n acest sens este prezentat în diagrama din
figura 4.3, variația debitului alimentatorului funcție de inaltimea stratului de carbune și turația
axului de antrenare a benzii.Carbunele este uniformizat și dirijat spre centrul jgheabului de
deversare spre moară de axul cu lopeți care se roteste în sens opus deplasarii benzii.
Carbunele cazut printre placile benzii, pe intreg traseul de trasport este preluat de curatitorul
cu racleti și transportat catre gura de evacuare a alimentatorului. (Rovinari.)Întinderea atât a
benzii cât și a curatitorului se realizeaza automat prin sistemul de întindere cu arcuri disc. La
intervale stabilite eclisele lantului de transport al benzii sunt unse cu ulei cu ajutorul unei
pompe manuale.Figură 4.3 Diagrama variatiei debitului alimentatorului A nexa nr.1-Schema de
principiu instalației de alimentare cu cărbune a unei C.T.E.Bibliografie C. MOȚOIU - Centrale
termo si hidroelectrice. Editura Didactică si pedagogică București , 1974K. SCHRODER-Centrale
Termoelectrice de Putere Mare. Editura tehnică București, 1971Instrucțiuni tehnice S.E.
Rovinari. 4 1
Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

Raport Mihai Plagi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Mihai Plagi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://plagiarism-detector.

Detector de plagiat v. 1888 - Raportul originalității: 6/18/2021 9:46:01 AM

Avertisment: versiunea demonstrativă - rapoartele sunt incomplete!

Comandați licența de viață la pachet cu

1. Procesarea completă a resurselor - cu mai

Obțineți reducere de 5%:

Analiza detaliată a corpului documentelor:

Surse de top ale plagiatului: 10

0.6% 100 3. URL-ul va fi disponibil numai cu o licență! Comandați o licență

Detalii privind resursele procesate: 98 - O.K / 9 - A eșuat

Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI"

DE 1035 T/H DIN C.T.E."LUCRARE DE DISERTAȚIE

Se suspectează un nivel ridicat de plagiat!

Obțineți raportul complet:

1. Rapoarte cele mai detaliate - completate cu funcții!

2. Procesarea instantanee a comenzilor - activare imediată!

3. Licențe pe viață! 24 ore suport!

DIN C.T.E. Cuprins Capitolul 1 Prezentarea fluxului tehnologic de transport și depozitare a

Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

S-ar putea să vă placă și