Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

” Matei 5:8
În cea de-a VI-a fericire rostită de Domnul Isus în Predica de pe Munte, vrem să
descoperim:
– ce înseamnă a avea o inimă curată?
– de ce a ajuns omul să aibă inima murdară?
– cum putem dobândi o inimă curată? şi
– ce binecuvântare primesc cei ce trăiesc împlinind această condiţie spirituală?
Intr. – oamenii lui Dumnezeu au dorit, încă din vechime, să-L cunoască mai mult pe
Dumnezeu, să fie cât mai aproape de Dumnezeu. Moise, chiar dacă a fost omul cu care
Dumnezeu vorbea gură către gură, a dorit mai mult. Să vadă slava lui Dumnezeu. Şi
Dumnezeu îi împlineşte în mare măsură dorinţa, îl ascunde în crăpătura stâncii şi Îşi
dezvăluie slava înaintea lui.
După ce Adam pierde părtăşia cu Dumnezeu din Grădina Edenului, datorită păcatului,
oamenii care au urmat şi asupra cărora s-a revărsat harul lui Dumnezeu, au dorit să-L
cunoască şi să fie mai aproape de Dumnezeu. Gândiţi-vă la Enoh, Avraam, Iacov sau Iosif.

În N. Testament apostolul Ioan spune: ,,pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi
mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost
arătată; deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu
noi.” Deci, slava lui Dumnezeu ne-a fost arătată în Domnul Isus Cristos. O văd toţi
oamenii? Nu! Înseamnă că problema-i la noi. Psalmistul întreabă: (24:3,4) ,,Cine va putea
să se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica până la locul Lui cel Sfânt? Cel ce are
mâinile nevinovate şi inima curată…” De aceea e foarte important să vedem…

1. Ce înseamnă a avea o inimă curată?

În sens biblic, prin inimă înțelegem centrul ființei umane, care include: mintea (Lc. 2:35),
sentimentele (Ps. 4:7) şi voinţa (2Cor. 9:7).
Iar inima aceasta este locul unde s-a produs stricăciunea fiinţei umane, deoarece: mintea s-
a întunecat (Rom.1:21), sentimentele au fost pervertite (Rom.1:24) iar voinţa a devenit
roabă păcatului (Ef.2:1-3).
Pentru a defini starea de curăţie, în N. Testament sunt folosiţi 2 termeni:

– primul înseamnă ,,pur”, ,,sincer” sau ,,evlavios.”

+În Tit 2:5, apostolul Pavel îndeamnă pe femeile în vârstă ,,să fie cumpătate, cu viaţa
curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se
vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.”

+În Fil. 4:8, apostolul Pavel îndeamnă biserica astfel: ,,Încolo, fraţii mei, tot ce este
adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic
de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă
însufleţească.”

– al doilea înseamnă ,,a fi curat în interiorul fiinţei tale (a fi spălat)”, ,,fără vină”, dar şi
de ,,a fi pus deoparte pentru o lucrare sfântă.”

+Isus, în camera de sus, înainte de patima Sa, le spune ucenicilor Săi: ,, Acum voi sunteţi
curaţi, din pricina cuvântului, pe care vi l-am spus.”(Io. 15:3).

+ Lui Timotei, apostolul Pavel îi scrie ,,Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o
inimă curată, dintr-un cuget bun, şi dintr-o credinţă neprefăcută.” (1 Tim. 1:5) iar
diaconilor ,,să păstreze taina credinţei într-un cuget curat.” (3:9).

Inima curată, este un subiect foarte important al Bibliei amintit în V.T., de aceea acolo ni se
vorbeşte despre ,,tăierea împrejur a inimii” (Deut. 10:16).
Curăţia inimii despre care a vorbit Domnul Isus în cea de-a VI-a fericire poate fi o referire
la ceea ce spuneam duminica trecuta din psalmul 15.
2. De ce a ajuns omul să aibă inima murdară?
Inima omului a ajuns murdară din pricina întinăciunii păcatului lucru menţionat atât în V.
Testament (Gen.6:5) ,,Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, şi că toate
întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.” cât şi în
N. Testament (Mat. 15:19) prin cuvintele Mântuitorului ,, Căci din inimă ies gândurile
rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.”
3. Cum se poate dobândi curăţia inimii?
Curăţia inimii este iniţiativa lui Dumnezeu şi este împlinită prin puterea jertfei Domnului
Isus, pentru toţi cei ce cred, îşi recunosc păcatul şi se pocăiesc. Dacă o inimă curată poate
fi dobândită prin credinţă, pentru a păstra inima curată trebuie să strângem Cuvântul lui
Dumnezeu în inima noastră (Ps. 119: 11) şi să trăim împlinind voia lui Dumnezeu, fugind
de poftele ochilor, poftele firii şi poftele lumii (Iov. 31:1; 2 Tim. 2:22; 1 Pet. 4:1-5).
4. Ce binecuvântare primesc cei ce au inima curată?
Celor cu inima curată Domnul Isus le-a promis că „vor vedea pe Dumnezeu”. Prin această
binecuvântare înţelegem că cei cu inima curată vor experimenta prezenţa lui Dumnezeu,
vor avea parte de binecuvântările lui Dumnezeu (Ps.66:18), îl vor vedea pe Dumnezeu (Iov
19:25; Ap.22:3-4) şi vor fi ca Dumnezeu (1 Ioan 3:2).

În final, cei cu inima curată îl vor

vedea pe Dumnezeu așa cum este El (1 Ioan 3:2), iar împlinirea acestei promisiuni va avea loc
doar în cer.
Fericirea este dată de faptul că după toată umblarea în curăția inimii, după voia lui Dumnezeu,
creștinul îl va vedea pe Dumnezeu. Această promisiune a vederii lui Dumnezeu față în față, il
face pe omul credincios sa traiasca avand inima curate.
Doar atunci, când îl vom vedea pe Dumnezeu, vom fi impliniti…pe deplin fericiti.
Moment de laudă și mulțumire la adresa lui Dumnezeu:
a) Îl lăudăm pe El, pentru că Îl vedem în creație, în lucrările Lui, în răspunsurile la rugăciuni etc.
b) Îl lăudăm pe El, pentru că avem parte de promisiunea că într-o zi Îl vom vedea față în față.
c) Îi mulțumim pentru tot ce a pregătit pentru noi atunci când Îl vom vedea față în față.
Moment de smerenie, pocăință și cerere înaintea lui Dumnezeu:
a) Ne smerim pentru ca inimile noastre să fie pe deplin curățite de Hristos, după voia Lui.
b) Ne pocăim pentru că devotamentul nostru față de Domnul este îndoielnic uneori și nu
suntem
neapărat interesați de a avea o inimă curată.
„Îl voi vedea și-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea” (Iov 19:27)