1 MAI

Muzică

Ziua de 1 Mai este o zi aşteptată cu nerăbdare de foarte mulţi dintre

români, nicidecum pentru semnificaţia ei istorică, ci mai cu seamă pentru
faptul că ea reprezintă un moment de relaxare. După decembrie 1989, 1 Mai
nu s-a mai sărbătorit prin festivităţi care să-i amintească semnificaţia, astfel
că încet-încet, ea a devenit sinonimă doar cu ieşitul la grătar ori cu o fugă
până la mare sau munte. Fiindcă trebuie precizat, că în art. 139 din Codul
Muncii, 1 Mai figurează drept sărbătoare legală. De ce ? Ei bine, cu
siguranţă, pentru ceea ce a însemnat ea la un moment dat în istorie. O
semnificaţie cu rol comemorativ, nicidecum aniversar, pe care câţi dintre noi
o mai cunosc ?

Muzică

Semnificaţia zilei de 1 Mai constă în reducerea timpului de lucru la 8

ore pe zi şi a fost decretată de Congresul Internaţionalei a II-a Socialiste (ce a
avut loc la Paris în 1889), drept Ziua Internaţională a Muncii. De atunci şi
până în prezent, a fost marcată prin tot felul de manifestaţii muncitoreşti. Pe
măsură ce acestea au căpătat amploare, autorităţile au căzut de acord cu
sindicatele şi astfel 1 Mai a devenit liberă aproape în întreaga lume. E drept,
se pare că sunt şi unele excepţii, existând şi state unde ziua nu este
considerată o sărbătoare naţională. Apoi, în anumite ţări, tradiţionale au
devenit nu doar demonstraţiile paşnice, ci şi ciocnirile cu poliţia, în
Germania de exemplu, mai multe oraşe se transformă de 1 Mai în scene ale
luptelor dintre forţele de ordine şi tinerii de stânga.

Muzică

De ce 1 Mai ? Data apare, pentru întâia oară, în legătura cu o întrunire

din anul 1886, a Federaţiei Sindicale din Statele Unite şi Canadei, când
George Edmonston (cunoscut drept fondatorul Uniunii Dulgherilor şi
Tâmplarilor) a cerut introducerea unei rezoluţii ce stipula ca „…ziua de
muncă de la şi după 1 mai 1886” să fie de 8 ore, sugerându-se totodată şi
organizaţiilor muncitoreşti să respecte acest fapt. În acelaşi timp, sute de mii
de manifestanţi (dintre care o parte se găseau în grevă) au protestat pe întreg
teritoriul Statelor Unite ale Americii, iar rezultatul final a fost câştigarea
dreptului de a munci doar 8 ore pe zi, fără reducerea salariului. Din păcate
însă, evenimentele au degenerat, iar câteva zile mai târziu în oraşul Chicago,
confruntările dintre grevişti şi poliţişti s-au soldat cu mai multe victime. Într-
o primă fază au fost ucişi de către forţele de ordine patru protestatari, iar
multe persoane au fost rănite. Apoi, o bombă a fost aruncată din mulţime
către poliţişti, 66 dintre ei fiind răniţi iar 7 omorâţi. Riposta nu a întârziat să
vină, iar în urma deschiderii focului de către forţele de ordine, bilanţul celor
împuşcaţi a ajuns la nu mai puţin de două sute de oameni, mulţi dintre ei
răniţi mortal.

Muzică

În ceea ce priveşte ţara noastră, pentru prima dată în România Ziua

Internaţională a Muncii a fost marcată de către mişcarea socialistă, pe 1 Mai
1890. Ziarele vremii amintesc de demonstraţii de stradă ce au avut loc în
mai multe oraşe ale ţării (Bucureşti, Cluj, Galaţi, Ploieşti, Brăila, Reşiţa,
Timişoara), prilej cu care au fost cântate cântece revoluţionare şi s-au
scandat lozinci propagandistice.
De atunci şi până în momentul instaurării regimului comunist, de Ziua
Internaţională a Muncii erau organizate în mod special sărbători câmpeneşti
şi ieşiri la iarbă verde. Ulterior, 1 Mai s-a transformat într-un eveniment
acaparat tot mai mult de către Partidul Comunist Român, când autorităţile
puneau la punct manifestaţii pe marile bulevarde, cu coloane de oameni,
lozinci şi pancarte uriaşe.

Muzică