Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Dumnezeu a creat căminul pentru a ne găsi acolo împlinirea şi pentru a-I aduce glorie
Creatorului prin trăirea adevărului biblic, în cadrul căminului.
În Proverbe 24:3, ni se spune: „Prin înţelepciune se înalţă o casă.” Înţelepciunea necesară
pentru a zidi o casă, un cămin puternic, vine numai de la Dumnezeu. „Înţelepciunea care vine de
sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade
bune, fără părtinire, ne făţarnică.” (Iacov 3:17)
Ce imagine minunată este un cămin creştin zidit pe o astfel de temelie! Dar, pentru a crea un loc
plăcut şi de dorit, este nevoie de mult mai mult decât putem face noi, părinţii. Aceasta implică
responsabilităţi serioase pe care trebuie să ni le asumăm şi, deseori, nu avem puterea sau
răbdarea de a le îndeplini.
Sunt situaţii în care mediul de acasă ne seacă de energie. În loc să facem din casa noastră „un
colţ de rai”, suntem tentaţi să lăsăm atmosfera de stres şi conflict acumulat la serviciu, să
continue. Ne gândim, în amărăciunea noastră, că îi putem sancţiona pe ceilalţi prin dezvoltarea
unui sentiment de vinovăţie în ei. Însă amărăciunea, spunea cineva, este otrava pe care o bem cu
gândul că altcineva va muri.
Nu-i de mirare că cel mai bun prieten al omului este câinele! Când vine stăpânul acasă, câinele se
opreşte din ce face, aleargă la stăpânul său, dă din coadă şi îi aduce ziarul. Te opreşti şi tu din
ceea ce faci pentru două minute ca să-ţi întâmpini soţul (sau soţia) când ajunge acasă?
Există probleme şi dificultăţi în fiecare familie, dar să nu ne îndoim niciodată de scopul pentru
care trăim. Încercările şi furtunile sunt previzibile. Trebuie să ne aşteptăm la ele. Mai mult decât
atât, ele sunt îngăduite pentru creşterea noastră spirituală. În mijlocul căminelor noastre, noi
învăţăm ce înseamnă răbdarea, statornicia şi credincioşia.
Bineînţeles că Dumnezeu este Cel care a inventat noţiunea de familie. Atunci este normal ca tot
El să ne poate ajuta să înţelegem cum ar trebui funcţiona familia şi să ne avertizeze în cazul
capcanelor care o poate distruge. Într-adevăr, Dumnezeu ne-a dat multe principii în Cuvântul Său
referitoare la structura familiei şi la rolul pe care ar trebui să îl împlinească fiecare membru în
parte. Dacă aceste instrucţiuni biblice vor fi urmate, familiile vor trăi toate binecuvântările pe
care le-a pregătit Dumnezeu pentru ei. Când sunt încălcate, rezultatul va fi dezastru şi durere.
Secretul unei relaţii bune în căminul creştin este trăirea după îndemnurile şi puterea Duhului
Sfânt. Am văzut că atunci când soţul iubeşte cu o iubire divină, soţia fiind şi ea condusă de
Duhul Sfânt se supune autorităţii lui. În această prezentare v-om vedea că secretul relaţiei bune
dintre copii şi părinţi este o trăire a copiilor familiei creştine în puterea Duhului Sfânt.
Nu are importanţă dacă în familie, copiii sunt creştini, sau părinţii sunt creştini. Relaţia aceasta a
fost rânduită de Dumnezeu pentru întreaga omenire, indiferent de crez.
Copiii trebuie să asculte de părinţi, pătrunşi de ideea că făcând aşa, ei ascultă de fapt de Domnul.
Ei trebuie să asculte în toate lucrurile care corespund cu voia Domnului. Pe baza acestui text,
copiii, cărora părinţi le cer să păcătuiască, nu sunt obligaţi să asculte în acest caz.
Apostolul Pavel se adresează copiilor creştini şi le cere ascultarea de părinţi arătând patru
motive:
1) În primul rând copiii trebuie să asculte datorită faptului că ei sunt creştini: “ascultaţi în
Domnul”.
2) În al doilea rând ei trebuie să asculte de părinţii lor în Domnul “căci este drept”. Ascultarea în
Domnul este dreaptă. Standardul ascultării este creat de Domnul, nu este subiectiv, ci drept.
Ascultarea este un principiu întreţesut în însăşi structura vieţii de familie, ca cei care sunt încă
imaturi şi lipsiţi de experienţa vieţii să se supună autorităţii părinţilor care au maturizare şi
înţelepciune.
3) Un al treilea motiv de ascultare este că ascultarea este o poruncă, este parte din decalog. Exod
20;12 “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care
ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” Deut. 5:16 “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi-a
poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi-o dă
Domnul, Dumnezeul tău.”
A cinsti părinţii înseamnă mai mult decât a asculta de ei. Înseamnă a le arăta respect şi dragoste,
grijă pentru ei atâta timp cât au nevoie, şi de a-I onora prin trăirea după principiile Scripturii.
4) Al patrulea motiv de ascultare de părinţi este că ascultarea aduce binecuvântare: “ca să fii
fericit”. Apostolul aminteşte copiilor creştini, care-şi cinstesc părinţii, că aceasta o se le facă bine
şi “o sa le meargă bine”. Prin contrast, imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu un copil care nu
ar primi nici un fel de îndrumări din partea părinţilor săi! Când copiii ascultă de părinţi, în
Domnul, sunt feriţi de multe căderi. Păcatul întotdeauna ne jefuieşte de fericire, ascultarea
întotdeauna ne îmbogăţeşte cu binecuvântări. Promisiunea pentru cei ce ascultă şi cinstesc pe
părinţi este o viaţă lungă, fericită.
În acelaşi timp, cei ce nu ascultă şi nu îşi cinstesc părinţii au parte de un sfârşit tragic, după
exemplul dat de fii lui Eli, Hofni şi Fineas: 1 Sam 4:11
”Chivotul lui Dumnezeu a fost luat, şi cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, au murit.”
Efes 6:4 “şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i, în mustrarea şi
învăţătura Domnului.”
Coloseni 3:21 ” Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă nădejdea.”
Caracterul adevărat al tatălui creştin este revelat în echilibrarea responsabilităţilor lui în poziţia
autoritară în familie şi felul cum aceasta este practicată. Simţurile şi predispoziţia copiilor trebuie
să stea în atenţia părinţilor. Fiecare copil este unic, deci trebuie ca părinţii să aibă multă
înţelepciune în relaţiile lor cu fiecare dintre copii. Părinţii nu au voie să înlesnească nimic din
răspunderea lor faţă de Dumnezeu în educarea copiilor, însă trebuie să se gândească şi la
slăbiciunea celor mici şi să nu pună în spate mai mult decât ar putea ei să ducă. Altfel copiii vor
deveni respingători şi se vor descuraja.
Istoria caselor împărăteşti dovedeşte influenţa mamei, fie pozitivă, fie negativă în educarea
împăraţilor. Vedem cat de important este ca o mama sa-si educe copiii pentru Împărăţia lui
Dumnezeu. O creştere creştină este de o mare valoare şi are urme adânci care nu se pot şterge din
inima copiilor. Cuvântul lui Dumnezeu spune la Proverbe 22:6 “Învaţă pe copil calea pe care
trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” Cei “şapte ani de acasă”
proverbiali au o mare influenţă în inima fragile a copilului şi se menţine până la adânci bătrâneţi.
La fel vedem şi în Proverbe 31: 1 “Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea
mamă-sa.” Mama împăratului Lemuel l-a educat şi toate îndrumările ei I-au fost de folos în viaţă.
Zece reguli pline de dragoste faţă de copilul tău
3). Dă-le responsabilităţi pe lângă casă ca să ştie că sunt o parte importantă din familie.
Realizările sunt pietre de temelie pentru o autoapreciere sănătoasă.
4). Petrece timp cu copiii tăi. Acest lucru le spune cât de importanţi sunt pentru tine. Oferirea
lucrurilor materiale nu este un substituent pentru dăruirea persoanei tale. Mai mult, copiii sunt
influenţaţi cel mai mult de cei care petrec cel mai mult timp cu ei.
5). Dacă trebuie să spui ceva negativ, încearcă să o spui într-o formă pozitivă. Nu spune
niciodată copilului tău că e „rău“, când nu te ascultă. În schimb i spune-i fiului tău „Tu eşti un
băiat bun şi băieţii buni nu fac ceea ce tocmai ai făcut tu!“ (Şi-apoi îi dai una la fund.)
6). Conştientizează că „nu“ înseamnă „îmi pasă de tine“. Când copiii fac doar ceea ce vor, ei
ştiu în mod intuitiv că nu îţi pasă suficient de mult încât să îi împiedici.
7). Aşteaptă-te să fii imitat de copiii tăi. Copiii învaţă din exemplul părinţilor lor. Un părinte
înţelept nu-i va spune niciodată copilului său: „Fă ce îţi spun eu, nu ce fac eu.“
8). Nu îi scoate pe copii din toate probleme în care se bagă. Îndepărtează doar pietrele mari.
Lasă-le pe cele mici să rămână pe cărare.
9). Slujeşte-L pe Domnul din toată inima ta. Am observat că se întâmplă rar ca acei copii ai
căror părinţi sunt căldicei din punct de vedere spiritual să continue să Îl slujească pe Dumnezeu
şi când sunt mari. Copiii creştini care au părinţi ne mântuiţi şi copiii cu părinţi creştini devotaţi
continuă de obicei să Îl slujească pe Dumnezeu şi după ce „îşi iau zborul“.
10). Învaţă-i pe copii Cuvântul Domnului. Părinţii fac o prioritate din educarea copiilor lor, dar
uită să le dea cea mai bună instruire pe care ar putea-o primi: învăţătura Scripturii.
În cadrul unui experiment sociologic, unei grupe de 50 de oameni în care erau în mod egal femei
şi bărbaţi i s-a dat un text şi sarcina să aşeze în cadrul acelui text o virgulă.
Textul era:
“Dacă bărbatul ar şti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge în patru labe.”
Toţi bărbaţii au aşezat virgula după cuvântul “are”. Toate femeile au aşezat virgula după
cuvântul “femeia”.
Desigur nu este o regulă general valabilă dar consistenţa alăturării celor două elemente nu poate
fi ignorată. Iată o listă a unor cunoscute personalităţi care promovează ateismul/scepticismul şi
relaţia pe care au avut-o cu tatăl lor biologic:
Datele de mai sus nu susţin ideea că absenţa tatălui înseamnă automat (apartenenţa la sau)
promovarea ateismului. Dar justifică într-un fel de ce aceştia nu îi pot spune lui Dumnezeu,
“Tată”.
Într-un mod cert pot spune faptul că tatăl este provocat de învăţătura biblică să-l instruiască,
educe, protejeze, încurajeze şi să meargă alături de copilul său.
Prea mulţi taţi astăzi nu sunt interesaţi decât de munca lor, femei, sănătate şi timp liber.
Înaintea lui Dumnezeu s-ar putea să nu fiu întrebat nici cât de multe greutăţi am ridicat la sala de
fitness şi nici ce model vechi de maşină mi-am remodelat în garaj; dar sunt mari şanse să fiu
întrebat de copii mei…
Sursa : SchimbatcuAdevarat.ro
După 19 ani s-a trezit din comă…
În vremurile de demult, Ana s-a prezentat în faţa marelui preot Eli şi a spus:
“Pentru copilul acesta mă rugam, şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam. De
aceea vreau să-l dau Domnului: toată viaţa lui să fie dat Domnului.”
1Samuel 1
*
“Doamne, ajută-mă să le ofer copiilor mei ce este mai bun;
Nu lucruri, ci ce este mai bun din mine,
Preţuindu-i în zilele bune dar şi în zilele rele,
Şi iubindu-i prin vorbele mele.
Învaţă-mă să-i accept pentru ceea ce sunt ei,
Nu doar pentru ceea ce fac;
Să ascult ceea ce spun,
Şi ei să mă asculte pe mine;
Să-i încurajez în atingerea obiectivelor lor, nu ale mele.
Ajută-mă să le ofer un cămin
Unde respectul şi integritatea sunt pietre de temelie
Şi unde există suficientă fericire pentru a ridica acoperişul.
Fă să le inspir curajul de a fi sinceri cu ei înşişi;
Independenţa de a-şi purta singuri de grijă
Şi credinţa de a se baza pe Tine.
Ajută-mă să-i disciplinez fără să-i înjosesc,
Să le cer o purtare bună, fără să uit de purtarea mea
Şi ajută-i să ştie că au parte de dragoste nelimitată
Indiferent de ceea ce fac.
Ajută-mă să-i hrănesc bine, să-i îmbrac cum se cuvine
Şi să am suficient, pentru a le da bani de buzunar –
Nu pentru munca pe care o fac ei,
Ci pentru plăcerea pe care o aduc.
Ajută-mă să fiu moderat în toate aceste privinţe,
Aşa încât bucuria de a primi
Să îi ajute să descopere bucuria de a dărui.
Veghează ca responsabilităţile lor să fie reale,
Dar să nu fie o povară pentru ei…
Aşteptările mele să fie înalte, dar nu copleşitoare
Şi lauda să fie chibzuită şi adusă când trebuie.
Ajută-mă să-i învăţ că excelenţa
Este cea mai bună răsplată a muncii.
Iar când vor apărea roadele,
Ajută-mă să mă bucur de fiecare realizare, oricât de mică,
Fără să mă prefac nici măcar o dată că aş avea vreun merit;
Copii mei sunt ei înşişi slava mea.
Mai presus de toate,
Ajută-mă să-i înrădăcinez bine în adevărul Tău,
Încât să pot pleca liniştit când vine vremea.
Sursa: Dorys
Ce nu trebuie să facem într-o ceartă
Orice cuplu trece prin momente în care fericirea căminului este perturbată de neînţelegeri între
cei doi parteneri, care duc cel mai adesea la ceea ce numim cu toţii „ceartă”. Deşi unii vă vor
spune că în cuplul creştin dragostea este interzisă şi chiar poate fi eliminată de tot, noi vă
garantăm că, dincolo de dragostea imensă ce o purtăm celui drag, va veni şi momentul unui astfel
de test al relaţiei noastre.
Conflictul nu este neapărat un lucru negativ. Dimpotrivă, el ne poate ajuta să ajungem la un
numitor comun, să ne cunoaştem mai bine, să ne rezolvăm problemele – punându-ne pe aceeaşi
lungime de undă şi, de ce nu, să ne demonstrăm dragostea într-un mod practic, prin felul în care
facem compromisuri pozitive, investind în relaţia cu cel drag, renunţând la orgoliu, acordându-i
valoare.
• Într-o dimineaţă, pregăteşte micul dejun pentru soţia şi copiii tăi. Nu trebuie să te gândeşti că
nu ştii să găteşti, pentru că nu contează atât de mult conţinutul cât modul de prezentare, gestul şi
atitudinea.
• Într-o seară, ocupă-te de programul copiilor (le dai de mâncare, îi ajuţi la terminarea temelor
etc.) pentru a oferi soţiei tale un timp în care se poate odihni. Este ceva divin – Efortul tău va fi
apreciat din plin.
• După o zi istovitoare, nimic nu face mai bine ca un masaj pentru relaxarea muşchilor şi
odihnirea trupului. De aceea, oferirea unui masaj soţiei tale va fi un lucru benefic pe care îl poţi
face pentru ea.
• Un alt lucru pe care copiii trebuie să-l înveţe încă de când sunt mici este dărnicia. Pentru
aceasta îţi sugerăm ca împreună cu copiii tăi să găseşti o familie pentru care să fiţi o
binecuvântare. Modurile practice de a fi o binecuvântare sunt multe, noi amintim doar două
dintre ele:
fie mergi împreună cu copiii tăi şi cumpăraţi cadouri pentru fiecare membru al familiei
respective
fie împreună cu soţia şi copiii pregătiţi o masă special pentru această familie.
Drama descrisă în acest cântec s-a derulat chiar în viaţa lui Chapin, aproape ca o profeţie ce se
împlineşte de la sine. Soţia lui, care a scris cuvintele cântecului, i-a cerut într-o zi, pe când se
pregătea să plece de acasă, să-şi mai tempereze ritmul alert al vieţii şi să petreacă mai mult timp
cu copiii lor. Răspunsul lui a fost: ‘La sfârşitul acestei veri aglomerate îmi voi face timp pentru
ei’. Din nefericire, şi ca o ironie a sorţii, în vara aceea Harry Chapin a murit într-un accident de
maşină”. (Ravi Zacharias)
LÂNGĂ TATA
Nu mă tem de gunoierii
Care umblă cu lopata
Dar să mă lăsaţi în pace
Că dacă îl chem pe tata…
FAMILII
La tine e frumos?
Ei n-aveau nici o vină, ştii prea bine, dar trebuia, zici tu, să-ţi verşi necazul…
– încarcerat de-această “înlesnire”, din când în când, mai sari spre rău pârleazul –
Da, eşti bărbat şi ai probleme multe… Tu duci tot greul s-aduci bani în casă,
Aşa că îţi permiţi să faci pe şeful că îţi doreşti familie frumoasă!
CHIPUL MAMEI
Potop de alb
Strâns în avalanşă pe creasta
Înţelepciunii…
Boltă cu stele albastre,
Aşezate perfect, paralel,
Faruri neobosite veghind corăbioara
Ce visează să ajungă corabie…
Stâncă fierbinte
Pe care se sting ploile durerii…
Comoară bogată în gânduri
Şi loc de popas pentru
Fiii întorşi din infern…
Portret cu
Segmente de cerc,
Arcuindu-se sub briza uimiri,
Albindu-se sub povara zdrobirii…
Citadelă, cu uşi deschise pentru cele mai noi metafore…
Vale a Regilor
cu izvoare limpezi, ce adapă
Valea obrajilor…
Fântână cu apă de mare
Sau, curcubeu, aruncat peste zare…
Taler de argint
Încărcat cu mere de aur,
Spiritual tezaur…
Punct de sprijin
Pentru universul trăirii,
Iubirii şi perseverenţei….
Strat de flori primăvăratice,
Tomnatice şi chiar
Flori la ferestre, în iarnă…
Instrument muzical ce alină
Suferinţa din inimă plină…
Bagaj încărcat cu banane
Şi dulciuri
Şi povestiri pentru cei mici,
Care-acum sunt mai mari…
Pentru medici, inimă;
Pentru jurişti, dreptate;
Pentru imigranţi, ţara natală;
Pentru copii,
Notă bună la şcoală…
Pentru poeţi,
Icoană aşezată în ramă…
Despre cine vorbesc?
Despre dragostea, numită de cer…
MAMĂ!
***
PARABOLĂ DE FAMILIE
O rândunică-n primăvară
Căra de zor, căra de-afară,
Noroi şi paie din platou
Să-şi aranjeze un cuib nou…
Dar nu căra doar ea povara:
De dimineaţa până seara,
Sub al familiei drapel,
O ajuta un rândunel…
ROST