Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ist 19
Ist 19
2. Prima instituţie ecleziastică supremă între Carpaţi şi Dunăre a fost întemeiată în anul:
a) 1285; b) 1330; c) 1359; d) 1370.
7. Se intitula, în secolul al XIV-lea, „mare voievod, domn şi singur stăpânitor a toată Ungro-Vlahia”:
a) Basarab I; b) Mircea cel Bătrân; c) Nicolae Alexandru Basarab; d) Vladislav I.
11. Pentru secolul al X-lea un izvor epigrafic din complexul de la Basarabi îl menţionează pe Jupan Dimitrie; în secolul al XI-lea, prinţesa bizantină
Ana Comnena îi pomeneşte pe Tatos, Seslav şi pe Satza, probabil de origine pecenegă.
12. Coroana maghiară intenţiona să-şi extindă stăpânirea şi asupra spaţiului extracarpatic; regele maghiar Andrei al II-lea i-a expulzat pe cavalerii
teutoni din Tara Bârsei.
13. Diploma cavalerilor ioaniţi vorbeşte, printre altele, şi de „majores terrae” în spaţiul dintre Dunăre şi Carpaţi; în stânga Oltului sunt consemnate
în prima jumătate a secolului al XIII-lea cnezatele lui loan şi Farcaş.
14. Pentru stăvilirea invaziei cumanilor, regalitatea maghiară îi aduce în Ţara Severinului, în 1247, pe cavalerii ioaniţi; Diploma Ioaniţilor surprinde
tipurile de formaţiuni teritoriale de la sud de Carpaţi.
15. La sfârșitul secolului al XIII-lea, în Țara Românească și Moldova erau constituite institu țiile supreme laice și biserice ști; Mitropoliile celor două
țări românești erau subordonate Patriarhiei de la Constantinopol.
16. În Transilvania, voievodul dispunea de autonomie şi îndeplinea atribuţii militare, juridice şi administrative; în 1366, regele Ludovic I de Anjou
condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la confesiunea ortodoxă.
17. Primele autonomii locale dobrogene sunt atestate în secolul al XI-lea, în lucrarea Alexiada; unificarea teritoriilor dintre Dunăre şi Mare a fost
realizată de Dobrotici, succesorul lui Balica.
18. „Ducatele” menţionate de Anonymus au trasat contururile viitoarelor provincii româneşti, Transilvania, Banat, Crişana; ele şi-au păstrat
autonomia, fiind conduse de un voievod, vasal al coroanei maghiare.
19. După marea invazie tătaro-mongolă, stăpânirea drumului comercial spre Dunărea de Jos şi Marea Neagră se conturează tot mai clar ca principală ţintă a politicii
arpadiene la sud de Carpaţi; Diploma din 1247 consemnează colonizarea cavalerilor ioaniţi la sud de Carpaţi.
20. În zona intracarpatică, regalitatea şi autorităţile ecleziastice maghiare au dus o politică de înlocuire a structurilor politice tradiţionale româneşti cu cele
specifice feudalismului apusean; în anul 1176, documentele cancelariei regale maghiare îl atestă în fruntea Transilvaniei pe „Leustachius Voyvoda”.
24. A. În spaţiul dintre Mangalia şi Varna este atestată Ţara Cavarnei (Cărvunei).
B. Marea invazie tătaro-mongolă.
C. Regii maghiari îi colonizează pe teutoni în sud-estul Transilvaniei.
a) BCA; b) ABC; c) CBA; d) CAB.