Calea Crucii Tradițională 3 - Texte Biblice

MODELUL 3
CALEA SFINTEI CRUCI

TRADIÞIONALÃ (III)
RUGÃCIUNE DE PREGÃTIRE
Doamne Isuse Cristoase, noi am venit sã te urmãm în rugã-
ciune pe calea crucii pe care tu ai parcurs-o de la casa lui Pilat
pânã sus, pe Golgota.
Recunoscãtori, ne gândim la marea ta îndurare cu care ai
ispãºit neascultarea noastrã ºi ai ºters pãcatele noastre.
Acestei îndurãri îi recomandãm ºi pe cei dragi nouã, ca ºi
pe toþi oamenii, ºi chiar ºi pe noi înºine, cu pãcatele ºi durerile
noastre.
– Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fãrã de moarte,
– Miluieºte-ne pe noi.
Staþiunea I
ISUS ESTE OSÂNDIT LA MOARTE
– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Cãci prin sfânta ta cruce ai rãscumpãrat lumea.
Judecãtorul lumii stã în faþa judecãþii oamenilor. Plinã de urã,
mulþimea aþâþatã cere moartea lui. De frica oamenilor, Pilat
rosteºte sentinþa nedreaptã. Isus, însã, stã legat ºi tace.
Nu a blestemat când a fost defãimat ºi nu a ameninþat când l-au
batjocorit. S-a lãsat în seama celui care l-a condamnat pe nedrept.
A fost jertfit pentru cã el însuºi a voit-o; gura nu ºi-a deschis-o.
26 MODELUL 3: CALEA SFINTEI CRUCI TRADIÞIONALÃ
De câte ori ºi astãzi noi, oamenii, îl tragem la rãspundere pe

Dumnezeu deoarece gândurile lui nu sunt gândurile noastre,
iar cãile lui nu sunt cãile noastre!
Doamne Isuse, pentru a ne mântui ai acceptat în tãcere sen-
tinþa de moarte rostitã de Pilat.
De aceea te rugãm: Ai milã de noi ºi de întreaga lume!
– Tatãl nostru...
– Bucurã-te, Marie...
Staþiunea a II-a
ISUS IA CRUCEA PE UMERI

Ostaºii aduc crucea. De bunãvoie, Domnul ia crucea pe umeri.
El vrea sã bea paharul amar pe care i l-a dat Tatãl.
El a purtat suferinþele noastre ºi a luat asupra sa necazurile
noastre. Ca un miel a fost dus la înjunghiere. A tãcut ca o oaie
fãrã glas în faþa celui care o tunde (Is 53,47).
Numai cel care în necazurile stãrii, în greutãþile muncii, în
cruce ºi suferinþã îºi ia crucea ºi-l urmeazã pe Isus poate sã fie
ucenicul lui.
Doamne Isuse, tu ai purtat de bunãvoie crucea pe care þi-a
impus-o pãcatul oamenilor.
AVE CRUX, SPES UNICA 27
Staþiunea a III-a
ISUS CADE ÎNTÂIA OARÃ SUB POVARA CRUCII

Povara este grea, drumul pietros, Domnul este istovit de
moarte. Se clatinã ºi cade. El este însã îmbrâncit ºi silit sã
meargã mai departe.
Noi l-am considerat însemnat, bãtut de Dumnezeu ºi înfrânt. El
a fost strãpuns pentru nelegiuirile noastre, zdrobit pentru pãcatele
noastre. Nu avea nici chip, nici frumuseþe. Un om obiºnuit cu durerea
ºi boala (Is 53,2-5).
De câte ori noi, oamenii, refuzãm îndeplinirea datoriilor
noastre! Însã Dumnezeu vrea ca noi sã mergem pânã la capãtul
drumului.
Doamne Isuse, tu te-ai ridicat dupã prima ta cãdere ºi ai dus
crucea mai departe.
Staþiunea a IV-a
ISUS O ÎNTÂLNEªTE PE MAICA SA ÎNDURERATÃ

Mama se aflã pe drumul pe care Fiul îºi duce crucea grea.
Privirile li se întâlnesc. Ea vede chinul lui ºi poartã toatã
durerea împreunã cu el.
Ochii mei s-au întunecat de plâns, cãci a plecat de la mine cel care
era mângâietorul meu. Tare ca moartea este iubirea. Multele ape
ale mâhnirii nu pot sã o stingã.
Cristos suferã ºi azi în mãdularele trupului sãu, în surorile
ºi fraþii sãi. Cu Isus suferã Maria, mama lui ºi a noastrã.
Doamne Isuse, tu ai întâlnit-o pe mama ta îndureratã pe
drumul crucii.
Staþiunea a V-a
SIMON DIN CIRENE ÎL AJUTÃ PE ISUS
SÃ-ªI DUCÃ CRUCEA

Domnul nu mai poate duce greutatea crucii. Atunci, soldaþii
îl silesc pe un bãrbat care venea de la câmp ºi tocmai trecea
pe acolo sã-l ajute sã ducã crucea.
Cine vrea sã fie ucenicul meu sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea
ºi sã mã urmeze. Unul sã ducã povara celuilalt. Astfel, împliniþi
porunca lui Cristos.
Noi, oamenii, ne temem de suferinþã. Chiar ºi Petru, ucenicul
lui Isus, temându-se, s-a retras din faþa ei. ªi totuºi, numai
prin suferinþã ne putem mântui.
Doamne Isuse, tu l-ai acceptat pe Simon din Cirene ca ajutor
pentru a duce crucea.
Staþiunea a VI-a
VERONICA ªTERGE FAÞA LUI ISUS
CU O MARAMÃ

Veronica vede suferinþa lui Isus ºi cruzimea ostaºilor. Ea nu
întreabã ce gândesc oamenii. Curajoasã, pãtrunde prin mulþime
ºi îi oferã Domnului marama pe care el îºi întipãreºte faþa.
Þie îþi vorbeºte inima mea: cautã faþa ta. Aratã-ne faþa ta ºi
vom fi mântuiþi. Nu-þi ascunde faþa de la noi.
Ne miºcã oare durerea celuilalt? Vedem noi faþa zdrobitã a lui
Cristos în semenii noºtri care suferã?
Doamne Isuse, plin de bunãtate þi-ai întipãrit chipul sfânt pe
marama Veronicãi.
Staþiunea a VII-a
ISUS CADE A DOUA OARÃ SUB POVARA CRUCII

Isus cade a doua oarã, o cãdere mai chinuitoare decât cea
dintâi. Cu mare efort, el se ridicã pentru a desãvârºi jertfa sa.
Dar eu sunt vierme ºi nu om, ocara oamenilor ºi batjocura poporului.
Toþi care mã vãd îºi bat joc de mine, strâmbã din buze ºi dau din cap
(Ps 21).
De câte ori cãdem în vechile pãcate ºi greºeli; nu suntem

statornici în bine!
Doamne Isuse, în durerile tale fãrã margini te-ai prãbuºit
pentru noi a doua oarã sub povara crucii.
Staþiunea a VIII-a
ISUS MÂNGÂIE FEMEILE CARE PLÂNG

Pe drumul spre Calvar s-au adunat femei care îl plâng pe
Domnul chinuit. El, însã, plin de milã, se gândeºte la nenorocirea
care va veni peste ele.
Nu mã plângeþi pe mine. Plângeþi-vã pe voi ºi pe copiii voºtri.
Veþi spune munþilor: cãdeþi peste noi. ªi dealurilor: acoperiþi-ne
(Lc 23,27).
De cele mai multe ori noi vedem numai durerea exterioarã,
ºi nu nenorocirea adâncã ce provine din pãcat. Simþim numai
durerea proprie ºi nu vedem nevoile celorlalþi.
Doamne Isuse, în toiul durerii tale te-ai gândit la necazurile
care, din pricina pãcatelor, vor veni asupra mamelor ºi copiilor
poporului tãu.
Staþiunea a IX-a
ISUS CADE A TREIA OARÃ SUB POVARA CRUCII

Domnul este extrem de istovit ºi se prãbuºeºte a treia oarã
sub greutatea crucii. Dar el vrea sã ducã pânã la capãt lucrarea
pe care i-a încredinþat-o Tatãl. Îºi adunã ultimele puteri ºi se
ridicã iarãºi.
Sufletul meu este umilit în þãrânã. Trupul meu este culcat la
pãmînt. Pãcatul oamenilor s-a adunat asupra mea, el mã apasã
ca o povarã grea.
Nici noi nu suntem încã la þintã, suntem pe drum, adeseori
singuri ºi pãrãsiþi. ªi pentru noi poate sã vinã ceasul când totul
ne pãrãseºte.
Doamne Isuse, tu te-ai prãbuºit la pãmânt sub greutatea
pãcatelor noastre ºi þi-ai adunat puterile ridicându-te din nou.
Staþiunea a X-a
ISUS ESTE DESPUIAT DE HAINE

Domnul, zdrobit de suferinþã, a ajuns pe muntele Calvar.
Soldaþii îi smulg hainele în faþa mulþimii, iar rãnile biciuirilor
încep din nou sã sângereze.
Ei îºi împart hainele mele ºi trag la sorþi cãmaºa mea. Din cãlcâi
pânã-n creºtet nu este nimic sãnãtos în mine. Numai cicatrici ºi rãni
(Ps 21)
De câte ori îl desconsiderãm ºi îl dispreþuim pe semenul
nostru; îl compromitem ºi nu lãsãm nimic bun în el!
Doamne Isuse, tu ai voit sã înduri pentru noi ºi ultima umi-
linþã a morþii de rãufãcãtor.
Staþiunea a XI-a
ISUS ESTE RÃSTIGNIT PE CRUCE

Soldaþii îl trântesc pe Isus la pãmânt. Îi strãpung mâinile ºi
picioarele, pironindu-l pe cruce. Apoi înalþã crucea. Acum s-a
împlinit cuvântul: „Când voi fi înãlþat de la pãmânt îi voi atrage
pe toþi la mine”.
Mi-au strãpuns mâinile ºi picioarele, mi-au numãrat toate oasele.
Mi-au dat fiere în mâncare. ªi în setea mea mi-au dat sã beau oþet
(Ps 21).
ªi noi suntem adesea legaþi de oameni, suntem încãtuºaþi de

îndatoriri de care am vrea sã fugim. Cristos ne dã puterea ºi ne
învaþã sã le îndeplinim în libertatea iubirii.
Doamne Isuse, tu te-ai lãsat rãstignit pe cruce pentru noi.
Staþiunea a XII-a
ISUS MOARE PE CRUCE

Isus atârnã rãstignit pe lemnul crucii. El se roagã pentru cãlãii
sãi. Pe la ceasul al nouãlea, strigã cu glas puternic: „Dumnezeul
meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai pãrãsit?” ªi, murind,
spune: „S-a sfârºit! Tatã, în mâinile tale îmi încredinþez sufletul!”
Crucea ta o slãvim, Doamne, ºi sfânta ta înviere o lãudãm ºi o
preamãrim. Cãci prin lemnul crucii a venit bucuria în toatã lumea.
Domnul sã aibã milã de noi ºi sã ne binecuvânteze. Sã strãlu-
ceascã faþa sa asupra noastrã ºi sã ne dãruiascã mântuirea sa
(Liturghia din Vinerea mare).
Pentru cel ce crede în Cristos nu existã suferinþã fãrã rost.

ªi în cel mai adânc abis Cel Rãstignit este cu el.
Doamne Isuse, ascultãtor voinþei Tatãlui, tu ai murit pe cruce
pentru mântuirea oamenilor.
Staþiunea a XIII-a
ISUS ESTE COBORÂT DE PE CRUCE

Cristos a murit. Iosif din Arimateea, plin de tristeþe ºi respect,
a luat jos de pe cruce trupul Domnului. Apoi l-au aºezat pe Isus
în braþele Mariei, mama sa îndureratã.
Voi toþi, cei care treceþi pe aici, priviþi ºi vedeþi dacã se aseamãnã
vreo durere cu a mea (Lam 1,12).
ªi noi ne întâlnim cu moartea; vedem cum mor oameni

care ne sunt apropiaþi ºi dragi. Propria noastrã moarte este
inevitabilã. Fecioara Mamã ne învaþã ºi ne ajutã sã fim tari în
asemenea ocazii.
Doamne Isuse, neînsufleþit în braþele mamei tale, te rugãm:
Ai milã de noi ºi de întreaga lume!
Staþiunea a XIV-a
ISUS ESTE ÎNMORMÂNTAT

Ei aºazã trupul Domnului în mormânt; dar moartea nu-l poate
þine. Din mormânt se naºte viaþa; noua creaþie s-a sãvârºit.
Dacã bobul de grâu nu cade în pãmânt ºi nu moare, rãmâne singur.
Dar dacã moare, aduce rod bogat”. „Se seamãnã în putreziciune
ºi reînvie în neputreziciune. Se seamãnã în slãbiciune ºi reînvie
în putere.
Sã nu fim triºti ca ºi cei care nu au speranþã. Cãci Cristos a înviat
din morþi ca primul dintre rãposaþi. ªi aºa cum toþi mor în Adam,
aºa vor fi toþi înviaþi în Cristos.
Doamne Isuse, tu ai împãrþit cu noi soarta mormântului, dar

a treia zi ai înviat din morþi.
RUGÃCIUNE DE ÎNCHEIERE
– Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fãrã de moarte,
– Miluieºte-ne pe noi.
Atotputernice, veºnice Dumnezeule, îþi mulþumim cã prin
moartea ºi învierea Fiului tãu ai reînnoit viaþa noastrã.
Ajutã-ne ca, prin participarea noastrã la Calea Sfintei Cruci,
sã fim gata sã purtãm cu rãbdare ºi perseverenþã crucea noastrã
ºi sã-þi slujim cu fidelitate.
Dãruieºte tuturor celor pentru care ne-am rugat îndurarea
ta ºi condu-i pe toþi rãposaþii noºtri la înviere, prin Cristos,
Domnul nostru. Amin.

Calea Crucii Tradițională 3 - Texte Biblice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calea Crucii Tradițională 3 - Texte Biblice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODELUL 3

CALEA SFINTEI CRUCI

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

De câte ori ºi astãzi noi, oamenii, îl tragem la rãspundere pe

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

De câte ori cãdem în vechile pãcate ºi greºeli; nu suntem

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

ªi noi suntem adesea legaþi de oameni, suntem încãtuºaþi de

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

Pentru cel ce crede în Cristos nu existã suferinþã fãrã rost.

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

ªi noi ne întâlnim cu moartea; vedem cum mor oameni

– Ne închinãm þie, Cristoase, ºi te binecuvântãm,

Doamne Isuse, tu ai împãrþit cu noi soarta mormântului, dar

S-ar putea să vă placă și