Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

CADRUL DE SUPRAVEGHERE PENTRU SOCIAL

PROFESIE DE MUNCA ÎN AFRICA DE SUD

FEBRUARIE 2012

DEPARTAMENTUL DE DEZVOLTARE SOCIALĂ (DSD) ȘI CONSILIUL SA PENTRU PROFESIUNI

DE SERVICII SOCIALE (SACSSP) Pagina 1
MULȚUMIRI
Departamentul, în parteneriat cu Consiliul Sud-African pentru Profesiile de Servicii
Sociale (SACSSP), a stabilit o echipă de lucru pentru dezvoltarea cadrului de
supraveghere pentru profesia de asistent social în Africa de Sud. Echipa de lucru
formată din părți interesate interne și externe din sectorul bunăstării sociale. Prin
urmare, Departamentul și SACSSP ar dori să-și exprime sincera mulțumire și apreciere
echipei de lucru pentru angajamentul, dedicarea și sprijinul continuu în dezvoltarea,
participarea la atelierele consultative și naționale pentru cadrul de supraveghere.

Echipa a fost formată din următoarele:

Isabella Sekawana, Iveda Smith, Thulisiwe Long, Bella Nhlapo, Mpumelelo Ncube, Dr
Lambert Engelbrecht, Johannes Mnguni, Nokuphiwa Khanyile, Nicholynia Mtshali,
Sebonee Dintwe, Christa van Deventer, Natasja Retief, JM Lelaka, Louise Ferreira, Bule
John Plalwaatlejie, Lizette van Niekerk și Santie Spruis.

În continuare, departamentul recunoaște și apreciază contribuția tuturor celorlalte părți

interesate care au contribuit valoros în timpul sesiunilor consultative naționale și
provinciale.

2
CUVÂNT ÎNAINTE

Dezvoltarea Cadrului de supraveghere pentru profesia de asistent social în Africa de Sud a fost

informată de politicile și cadrele legislative, precum și de teoriile de supraveghere care promovează

supravegherea eficientă a asistenților sociali, asistenților sociali studenți, lucrătorilor auxiliari sociali,

lucrătorilor auxiliari sociali care învață, specialiștilor în asistență socială. și practicieni privați pentru

a asigura o practică profesională competentă în asistență socială și îmbunătățirea calității serviciilor

de asistență socială.

Acest cadru de supraveghere este aplicabil asistenților sociali, asistenților sociali auxiliari, studenților

asistenți sociali și studenților asistenți sociali auxiliari din sectorul asistenței sociale și din practica privată.

Expunerea acestui cadru de supraveghere cuprinde Departamentul de Dezvoltare Socială, ONG-uri, alte

departamente de stat, administrația locală și asistenții sociali în practică privată în ceea ce privește modul

în care aceștia ar trebui să conducă o supraveghere eficientă; cu toate acestea, acest cadru trebuie să fie

personalizat pentru a se potrivi nevoilor lor variate.

Este imperativ să rețineți că cadrul conceptual și contextual nu este destinat să ofere o

expunere teoretică cuprinzătoare a supravegherii. Nu se pretinde a fi un manual de
instruire sau un text academic. Conceptele definite în glosar sunt în scopul acestui
cadru. De asemenea, cititorul ar trebui să rețină că acestea nu sunt limitate de teoriile
și conceptele utilizate în cadru.

3
Cuprins
CAPITOL UNUL ................................................ .................................................. .....................................11

1.1 INTRODUCERE................................................... .................................................. ....................... 11

1.2 JUSTIFICARE.................................................. .................................................. .............................. 13

1.3 SCOPUL CADRULUI DE SUPRAVEGHERE ............................................ ..................................... 14

1.4 OBIECTIVE ................................................ .................................................. ............................. 14

CAPITOLUL DOI ................................................ .................................................. ....................................15

2.1 CADRUL POLITIC ȘI LEGISLATIV.................................................. ............................................... 15

2.2 PRINCIPII DE SUPRAVEGHERE.................................................. .................................................. .......... 17

CAPITOLUL TREI ................................................ .................................................. ..................................18

3.1 CADRUL CONCEPTUAL.................................................. .................................................. ........... 18

3.1.1 Supravegherea asistenței sociale.................................................. .................................................. ................. 18

3.1.2 Supraveghetor de asistență socială ............................................. .................................................. .............. 18

3.1.3 Legăturile dintre management și supraveghere în cadrul profesiei de asistent social .... 19

3.1.4 Consultare și mentorat în supravegherea asistenței sociale ........................................ .................... 19

3.1.4.1 Consultare.................................................. .................................................. .............................. 19

3.1.4.2 Mentoring ............................................. .................................................. ................................. 20

3.2 CADRUL CONTEXTUAL.................................................. .................................................. ........... 21

3.2.1 Rolurile și responsabilitățile supraveghetorilor ............................................. ................................................ 21

3.2.2 Rolurile și responsabilitățile supraveghetorilor ............................................. ............................................... 23

3.2.3 Supravegherea elevilor ............................................. .................................................. ...................... 23

3.2.3.1 Așteptări pentru studenții asistenți sociali din cadrul organizației ....................................... ..... 24

3.2.4 Funcțiile de supraveghere.................................................. .................................................. ................ 24

4
3.2.4.1 Funcția administrativă ............................................. .................................................. ............. 25

3.2.4.2 Funcția educațională ............................................. .................................................. .............. 25

3.2.4.3 Funcția de susținere............................................. .................................................. ................... 25

3.2.5 Fazele de supraveghere ................................................ .................................................. .................... 26

3.2.5.1 Faza de început ............................................. .................................................. ................... 26

Contract de supraveghere ................................................. .................................................. ............................. 27

3.2.5.2 Faza de mijloc................................................... .................................................. ........................ 27

3.2.5.3 Faza de evaluare............................................. .................................................. ........................ 28

3.2.6 Metode de supraveghere ................................................ .................................................. ................. 28

3.2.6.1 Supravegherea individuală ............................................. .................................................. ................ 28

3.2.6.2 Supravegherea grupului............................................. .................................................. ...................... 28

3.2.6.3 Supravegherea de la egal la egal ............................................. .................................................. ........................ 29

3.2.7 STILURI DE SUPRAVEGHERE ............................................... .................................................. ................ 29

CAPITOLUL PATRU ................................................ .................................................. ...................................30

4. NORME ȘI STANDARDE DE SUPRAVEGHERE........................................................ ..........................................30

4.1 Supravegherea asistenților sociali ................................................ .................................................. .....30

4.1.1 Politica de supraveghere ................................................ .................................................. .....................30

4.2 Supravegherea lucrătorilor auxiliari sociali ............................................. ..........................34

4.3 Supravegherea activității sociale auxiliare ale cursantului ............................................. ...................37

4.4 Supravegherea asistenților sociali studenți.................................................. .....................................39

CAPITOLUL CINCI ................................................. .................................................. .....................................42

5.1 Supravegherea specialiștilor ................................................. .................................................. ................ 42

5.2 Monitorizare și evaluare ............................................................. .................................................. ............. 42

6.CONCLUZIE ................................................................. .................................................. ................................. 43

5
BIBLIOGRAFIE ................................................. .................................................. ...................................44

ANEXA A ................................................. .................................................. .......................................48

CONTRACTUL DE SUPRAVEGHERE.................................................. .................................................. ..............48

. ANEXA B ................................................. .................................................. ......................................52

Politica de supraveghere.................................................. .................................................. ..............................52

ANEXA C ................................................. .................................................. .......................................54

RAPORT SEDINTE DE SUPRAVEGHERE PENTRU ASISTENȚII SOCIAL.................................................. ..............54

ANEXA D ................................................ .................................................. .......................................56

RAPORT SEDINTE DE SUPRAVEGHERE PENTRU LUCRĂTORI AUXILIARI SOCIAL.................................................. ..56

ANEXA E ................................................. .................................................. .......................................58

PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ................................................ .................................................. .........58

6
Glosar

Consultanta in supraveghere

Consultarea în supervizare este o activitate în supervizare; este determinat de contract si

de evaluarea performantei.

Continuand dezvoltarea profesionala

Dezvoltarea profesională continuă este îmbunătățirea cunoștințelor pentru a deveni mai priceput și

astfel mai competent în îndeplinirea sarcinilor cuiva.

Mentorat

Este o transmitere formală sau informală de cunoștințe, abilități, atitudini, sprijin

psihosocial și dezvoltare profesională într-o perioadă susținută de timp.

Orientare

Este un proces de pregătire a unui nou angajat pentru a se obișnui cu o nouă poziție și cu
ceea ce se așteaptă de la el și cum rolul său se încadrează în obiectivele generale ale
organizației.

Evaluarea performantelor

O evaluare este un proces care permite atât supervizorului, cât și supervizatului să reflecteze
asupra atingerii rezultatelor stabilite în planul de dezvoltare personală al supervizatului și să
identifice domeniile de dezvoltare viitoare, care sunt încorporate în planul de dezvoltare
personală al supervizatului.

7
Managementul performantei

Este o componentă a supravegherii care se referă atât la furnizarea de servicii de asistență socială

cantitativă, cât și calitativă.

Evaluarea dezvoltării personale

Evaluarea dezvoltării personale este un proces de colectare a informațiilor pentru a întocmi un

registru de nevoi de învățare, puncte forte, atuuri și capacități, care ar trebui să fie implicate activ

într-un plan de dezvoltare personală și în sesiunile ulterioare de supraveghere.

Plan de dezvoltare personală

Un plan de dezvoltare personală este un instrument care indică clar zonele de dezvoltare
identificate în ordinea priorităților, pe baza evaluării dezvoltării personale.

Portofoliul de dovezi

Este dovezi înregistrate care demonstrează performanța și dezvoltarea profesională.

Asistent social

„Munca socială auxiliară este un serviciu de sprijinire a asistenței sociale, prestat de un asistent

social sub supravegherea unui asistent social pentru a promova obiectivele asistenței sociale”.

Domeniul de aplicare a Asistenței Sociale și Asistenței Sociale Auxiliare” (2009:5).

8
Învățător de muncă auxiliară socială

Un cursant de muncă auxiliară socială este o persoană care este înregistrată la Consiliul Sud-African

pentru Profesiile de Servicii Sociale (SACSSP) în conformitate cu capitolul 2 Secțiunea 18B sub-

secțiunea 1 din Legea profesiilor de servicii sociale, 1978 (Legea nr.110 din 1978). , cum a fost

modificată.

Asistent social

Asistentul social este o persoană înregistrată la Consiliul sud-african pentru profesii de serviciu

(SACSSP) în conformitate cu capitolul 2, secțiunea 17 din Legea profesiilor de servicii sociale, 1978,

(Legea nr. 110 din 1978), astfel cum a fost modificată.

Manager asistență socială

Managerul de asistență socială este un asistent social care operează la un nivel(e) de management în cadrul

organizației.

Managementul asistenței sociale

Managementul asistenței sociale se referă la îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi planificarea,

organizarea, conducerea și controlul în ceea ce privește funcțiile legate de programe, volumul de

muncă, resursele umane etc.

supervizor asistență socială

Un supervizor de asistență socială este un asistent social cu experiența și calificările necesare

căruia îi este delegată autoritatea de a supraveghea practicienii de asistență socială.

9
Supravegherea asistentei sociale

Supravegherea în asistență socială este un proces interacțional și interminabil în contextul unei

relații pozitive, anti-discriminatorii, bazat pe teorii, modele și perspective distincte privind

supravegherea, prin care un supervizor de asistență socială supraveghează un practician în

asistență socială prin îndeplinirea funcțiilor educaționale, de susținere și administrative în pentru a

promova prestarea eficientă și profesională a serviciilor de asistență socială.

Asistenți sociali studenți

Asistentul social student este o persoană înregistrată la Consiliul sud-african pentru profesii de

serviciu (SACSSP) în conformitate cu capitolul 2, secțiunea 17A din Legea profesiilor de servicii

sociale, 1978, (Legea nr.110 din 1978), astfel cum a fost modificată.

Organizații de asistență socială

Organizațiile de asistență socială se referă la diferiții furnizori de servicii de asistență socială

pentru dezvoltare din Africa de Sud. Acești actori de rol pot include guvernul național, guvernul
provincial, administrația locală, ONG-urile, OBC-urile, OBC-urile și entitățile din sectorul privat.

Teoriile supravegherii

Teoriile și perspectivele privind supravegherea pot deriva din aplicarea modelelor de

intervenție și din extrapolarea modelelor din alte domenii

10
CAPITOL UNUL

1.1 INTRODUCERE
În 2003, ministrul Serviciului Public și Administrației a declarat că asistența socială este o
calificare limitată. Ca răspuns, Departamentul Național de Dezvoltare Socială a inițiat
elaborarea unei Strategii de Recrutare și Reținere (Departamentul de Dezvoltare Socială,
2006) pentru asistenții sociali. Unul dintre obiectivele cheie ale Strategiei de Recrutare și
Reținere este acela de a aborda preocupările și condițiile serviciilor care au un impact
negativ asupra furnizării serviciilor.

Strategia a identificat supravegherea ca fiind unul dintre domeniile critice care necesită atenție dacă

se dorește să se realizeze reținerea profesioniștilor. Strategia a evidențiat în continuare o scădere a

productivității și calității serviciilor prestate din cauza lipsei de supraveghere. Acest lucru este

rezultatul numărului mare de cazuri, al traumei emoționale și de altă natură experimentate de

lucrătorii în furnizarea de servicii, al nivelurilor ridicate de stres din cauza cerințelor personale,

profesionale și societale, precum și al lipsei de resurse pentru a-și îndeplini mandatul. Mai mult, în

realitate, gestionarea directă a asistenților sociali de către lucrători non-sociali are adesea un impact

negativ asupra exercitării profesiei. În timp ce Legea profesiilor de servicii sociale (RSA, 1978) prevede

clar căun asistent social poate fi supravegheat în probleme de asistență socială numai de un alt

asistent social competent și înregistrat;mulți asistenți sociali și-au exprimat îngrijorarea că acest lucru
nu a fost respectat în practică. Consiliul Sud-African pentru Profesiile de Servicii Sociale (SACSSP) și-a

exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la problema ca asistenții sociali să fie supravegheați de

manageri care nu sunt ei înșiși asistenți sociali, în ciuda faptului că „asistent social” se referă la o

persoană.înregistratcu Consiliul SA pentru Profesiile de Servicii Sociale.

Prin urmare, este de o importanță critică să se facă distincția între supravegherea asistenților sociali, pe de

o parte, și managementul general al serviciilor de asistență socială, pe de altă parte. Este acceptat că, deși

acesta din urmă necesită abilități și competențe de management, nu necesită competențe sau abilități în

asistență socială, datorită concentrării sale administrative specifice. În al doilea rând, având în vedere

deficitul actual de competențe, desfășurarea strategică a competențelor limitate este

11
prudent. Acest lucru se poate face prin determinarea locului în care operațiunile unei organizații sau

departament, abilitățile și competențele de asistență socială sunt cele mai necesare. În cele din urmă, liniile

directoare cu autoritate pentru o evaluare obiectivă a rolurilor și responsabilităților unui manager

administrativ sau executiv, față de cele ale unui manager de asistență socială sunt esențiale pentru a oferi

o direcție clară organizațiilor și grupului de asistență socială cu privire la problema supravegherii.

Momentul de dezvoltare a unui cadru de supraveghere în cadrul profesiei de asistent

social din Africa de Sud a fost astfel propulsat de preocuparea diferitelor părți interesate.
Prin urmare, SACSSP și Departamentul de Dezvoltare Socială au inițiat un proces de
dezvoltare a cadrului de supraveghere, constând dintr-un cadru conceptual și contextual,
precum și norme și standarde de supraveghere în cadrul profesiei de asistent social. Acest
cadru va fi folosit de toate organizațiile care angajează practicieni în asistență socială.

Cadrul de supraveghere pentru profesia de asistent social cuprinde rațiune, scop și

obiective, urmate de o expunere a unui cadru conceptual și contextual care servește drept
bază pentru normele și standardele privind supravegherea în Africa de Sud. Este imperativ
să rețineți că cadrul conceptual și contextual nu este destinat să ofere o expunere teoretică
cuprinzătoare a supravegherii. Nu se pretinde a fi un manual de instruire sau un text
academic. Se presupune că cititorul acestui document va avea un fundal conceptual și o
înțelegere de bază a supravegherii asistenței sociale. Supravegherea este o disciplină
academică în sine, iar eforturile de a îngloba fundamentele teoretice ale acesteia într-un
singur cadru ar fi lipsite de studii și o negație a moștenirii asistenței sociale a unui corp de
cunoștințe profesionale. Prin urmare, rolurile, responsabilitățile și competențele
supraveghetorilor față de angajarea de supraveghere a asistenților sociali sunt implicate în
normele și standardele de supraveghere a asistenților sociali, așa cum sunt indicate în
acest cadru. Interdependența managementului și supravegherii în asistența socială este,
de asemenea, abordată ca fiind specifică asistenței sociale și, deoarece supravegherea
tuturor asistenților sociali este, în plus, o activitate obligatorie, consultarea asistenților
sociali cu experiență este descrisă în acest cadru ca o activitate de supraveghere,

12
așa cum este stabilit prin contractul de supraveghere dintre supraveghetor și asistentul
social.

1.2 JUSTIFICARE

Rațiunea cadrului de supraveghere în cadrul profesiei de asistent social a derivat din

necesitatea percepută pentru o supraveghere eficientă în cadrul profesiei de asistent social
pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de asistență socială oferite utilizatorilor serviciilor, așa
cum este evidențiat în Strategia de recrutare și reținere a asistenților sociali. În plus, aceasta
este informată, printre altele, de lipsa unei pregătiri adecvate, a sprijinului structural și a
sarcinilor de lucru incontrolabile; cu toate acestea, dezvoltarea acestui cadru de supraveghere
recunoaște faptul că unele departamente și ONG-uri au politici de supraveghere și posturi de
supraveghere. Rațiunea se leagă și de statutul profesional al asistenței sociale și de importanța
supravegherii în sectorul asistenței sociale. Apariția altor profesii de servicii sociale a adus o
altă provocare în ceea ce privește supravegherea.

Botha (2002:1) susține că „problema nu ține însă de practica de supraveghere sau de

natura acesteia, ci de faptul că supravegherea aplicată este fie defectuoasă, fie slabă”.
Contextul acestei postulații se referă la necesitatea unei supravegheri eficiente, relevante
pentru situație. În plus, prin rezoluția SACSSP se impune reglementarea anumitor domenii
de specializare în asistență socială și, astfel, formularea de recomandări în acest sens
privind supravegherea.

În contextul sud-african, este în special natura imprevizibilă, nerutină, nestandardizată,

extrem de individualizată și imperceptibilă a practicii asistenței sociale, care necesită
supraveghere (Botha, 2002). În plus, cerințele statutare ale practicilor de asistență
socială din Africa de Sud, cum ar fi Legea profesiilor de servicii sociale (1978), Codul de
etică (SACSSP, 2007) și Legea copiilor, nr. 38 din 2005 (RSA, 2006), toate implică
supravegherea asistenților sociali.

13
Prin urmare, deși supravegherea poate avea loc în multe contexte și locuri de muncă diferite,

semnificația de bază a supravegherii asistenței sociale este că la nivel global a fost întotdeauna și

este încă o activitate profesională înrădăcinată în asistența socială ca o profesie solicitantă și

dinamică. Profesia de asistent social din Africa de Sud este, prin urmare, obligată să pună în aplicare

măsuri pentru a transmite un corp de cunoștințe teoretice academice, precum și experiență de

practică tacită și înțelepciune generațiilor ulterioare prin instalarea de practici eficiente de

supraveghere, pentru a transmite o asistență socială profesională competentă. moștenire pentru

practicieni. Această moștenire ar trebui să fie produsul unui proces în desfășurare, deoarece

„practicienii care experimentează supravegherea din această perspectivă pot fi inspirați într-un mod

care îi va face mai eficienți și mai imuni la disperarea, deziluzia și izolarea care erodează mândria

socială. profesionalismul muncii” (Munson, 2002:92).

1.3SCOPUL CADRULUI DE SUPRAVEGHERE

Acest document urmărește să ofere un cadru pentru supravegherea eficientă a asistenților sociali,

studenților asistenți sociali, asistenților sociali auxiliari, asistenților sociali care învață, specialiștilor în

asistență socială și practicienilor privați, pentru a asigura practici profesionale competente de asistență

socială care servesc cele mai bune interese ale utilizatorilor serviciilor. în Africa de Sud.

1.4 OBIECTIVE

Obiectivele cadrului sunt conceptualizarea, contextualizarea și furnizarea de norme și

standarde care ghideazăexecuţiede supraveghere.

14
CAPITOLUL DOI

2.1 CADRUL POLITIC ȘI LEGISLATIV

În ceea ce privește supravegherea asistenților sociali, asistenții sociali studenți,
asistenții sociali auxiliari și lucrătorii auxiliari sociali care învață, organizațiile și
angajatorii funcționează în cadrul diferitelor politici și cadre legislative, care includ, dar
nu se limitează la următoarele:

Politică și legislativă Mandatul de bază

cadru

Constituția a Capitolul 10 din Constituții evidențiază valorile și principiile de

Republica de Sud
Africa, nr.108 din 1996
bază care guvernează administrația publică. Secțiunea 195 (1): a
și h au identificat următoarele principii: (a) trebuie promovat un
standard înalt de etică profesională și (b) trebuie cultivate bune
practici de management al resurselor umane și de dezvoltare a
carierei, pentru a maximiza potențialul uman.

Stipulează că un asistent social poate fi supravegheat în probleme

Serviciu social
de asistență socială numai de un alt asistent social competent și
Legea profesiilor, nr. 110 din
înregistrat.
1978, cu modificările ulterioare,

regulamentele și regulile sale

-Codul de etică

DSD. (2005). Model integrat

Modelul oferă natura, domeniul de aplicare și nivelurile de
de livrare a serviciilor
intervenție bazate pe furnizarea de servicii sociale de dezvoltare
spre îmbunătățirea serviciilor
care oferă îndrumări privind furnizarea de servicii.
sociale

DSD.(18/2009) Strategia de recrutare și reținere necesită managementul și

Recrutarea și supravegherea eficientă a profesioniștilor din domeniul protecției sociale

15
Strategie de retenție pentru
Muncitori sociali
Batho Pele „Oameni
Prima” Cartea albă privind
transformarea publicului
Prestarea de servicii (1997).
Legea relațiilor de muncă,
Nr.66 din 1998
Cartea albă pentru
bunăstarea socială (1997)
DSD. (2011, august).
Cadrul pentru Social
Servicii de asistență socială.
ca parte a furnizării eficiente a serviciilor.
Principiul Batho Pele promovează furnizarea de servicii care este
bazată pe calitate și centrată pe persoană. De asemenea, permite
accesul la informații, încurajează transparența, repararea și respectul,
standardele, rentabilitatea și limitarea în timp.
Legea asigură dreptul la practici echitabile de muncă. Legea
reflectă viziunea drepturilor lucrătorilor și angajatorilor, așa cum
sunt prevăzute de Constituție.
Capitolul 4 al Cărții Albe pentru Asistență Socială oferă o
imagine de ansamblu asupra statutului resurselor umane din
sectorul bunăstării, în special al asistenților sociali. Ea reflectă
aspecte de redistribuire, consolidare și orientare a capacităților,
educație și formare, remunerare și condiții de muncă.
Supravegherea practicienilor de servicii sociale urmărește să asigure
furnizarea de servicii de calitate către beneficiari, sprijinind și
consolidând în același timp capacitatea practicianului.
16
2.2 PRINCIPII DE SUPRAVEGHERE
Următoarele principii, printre altele, stau la baza supravegherii asistenților sociali,
asistenților sociali auxiliari, studenților asistenți sociali și studenților auxiliari sociali
(Asociația Australiană a Asistenților Sociali, 1999; SACSSP, 2007; Regional Ireland Health
and Social Care, 2008 și New Zealand Social Workers Registration Board). , 2009):

- Promovați și protejați

Prioritatea supravegherii ar trebui să fie promovarea și protejarea intereselor

beneficiarilor.
- Promovarea recunoașterii active a sistemelor culturale care modelează
asistenții sociali, asistenții sociali auxiliari, asistenții sociali studenți și practica
studenților auxiliari sociali.
- Dezvoltarea profesională este apreciată și încurajată.
Supravegherea este situată în mediul de învățare în care dezvoltarea
profesională este apreciată și încurajată
- Responsabilitate.

Supravegherea promovează practica sigură și responsabilă

- Asistenții sociali respectă demnitatea și valoarea inerentă a fiecărei persoane.

Toți asistenții sociali trebuie să ia decizii profesionale responsabile din punct de vedere etic, bazate pe

Codul de etică SACSSP.

17
CAPITOLUL TREI

3.1 CADRUL CONCEPTUAL

Conceptualizarea conceptelor cheie, care sunt utilizate în acest document este imperativă
pentru a asigura un context care poate fi folosit ca cadru pentru înțelegerea și executarea
supravegherii în cadrul profesiei de asistent social.

3.1.1 Supravegherea Asistenței Sociale

Supravegherea este un aranjament formal în care supraveghetorii își revizuiesc și reflectă

asupra muncii lor. Este legat de învățarea și performanța continuă. Supravegherea în
asistență socială este un proces de interacțiune în contextul unei relații anti-discriminatorii
pozitive, bazat pe teorii, modele și perspective distincte privind supravegherea prin care un
supervizor cu experiența și calificarea necesară și căruia îi este delegată autoritatea,
supraveghează un asistent social, student asistent social, asistent social și lucrător auxiliar
student prin îndeplinirea funcțiilor educaționale, de susținere și administrative în vederea
promovării prestării eficiente și profesionale a serviciilor de asistență socială.

3.1.2 Supraveghetor de asistență socială

Un supervizor de asistență socială este un asistent social cu experiența și calificările

necesare căruia îi este delegată autoritatea de a supraveghea asistenții sociali, asistenții
sociali, asistenții sociali studenți și studenții auxiliari sociali. Supraveghetorii sunt
responsabili pentru performanțele etice și de lucru ale supraveghetorilor și gestionează
activitatea supraveghetorilor prin intermediul unui proces de supraveghere care conține
sarcini precum efectuarea de evaluări, contractarea, elaborarea și operarea unui plan de
dezvoltare personală, managementul performanței și evaluările supraveghetorilor în
conformitate cu politicile organizaționale. și proceduri.

18
3.1.3 Legăturile dintre management și supraveghere în cadrul profesiei de
asistent social

Funcțiile de conducere și de supraveghere pot fi interconectate în funcție de nivelul de

responsabilitate din cadrul organizației, deoarece managementul poate fi privit ca o funcție de
supraveghere și, dimpotrivă, poate fi privit ca o funcție de conducere. Interdependența se
referă și la dacă un manager este un asistent social înregistrat. Un manager care nu este
asistent social poate conduce organizația, dar nu poate supraveghea asistenți sociali, asistenți
sociali studenți, asistenți sociali auxiliari și asistenți sociali care învață în activități legate de
asistență socială. Cu toate acestea, un supervizor de asistență socială poate fi, de asemenea, un
manager atât al organizației, cât și al practicienilor de asistență socială.

3.1.4 Consultare și mentorat în supravegherea asistenței sociale

Consultarea și mentorat sunt câteva dintre activitățile de supraveghere. De exemplu,
îndrumarea poate fi aplicată asistenților sociali nou calificați sau lucrătorilor auxiliari sociali,
studenților care învață munca auxiliară și studenților asistenți sociali; iar consultarea poate fi
aplicată asistenților sociali cu experiență, așa cum este stabilit prin contractul de supraveghere
dintre persoana supravegheată și supervizor.

3.1.4.1 Consultare

Este o activitate de supraveghere determinată de contractul de supraveghere și de evaluarea

performanței după atingerea scopurilor și rezultatelor supravegherii din contractul inițial.

Consultarea este legată de muncă, orientată spre obiective; centrat pe rezolvarea problemelor și

trebuie executat ca parte a procesului de supraveghere. Consultarea nu se concentrează de obicei

pe controlul administrativ, deoarece este de natură consultativă și se desfășoară în majoritatea

cazurilor la cererea asistentului social.

Consultarea ar trebui să fie oferită de un supervizor de asistență socială asistenților sociali cu privire la

chestiuni de asistență socială. Asistenții sociali care oferă consultanță ar trebui să aibă cunoștințele și

aptitudinile necesare și să fie înregistrați la SACSSP. Ei ar trebui să se consulte în cadrul lor

19
domenii de cunoștințe și competențe. Consultarea poate fi efectuată în format individual sau
de grup.

În consultare, persoana supravegheată își asumă întreaga responsabilitate pentru volumul de

muncă și propriile acțiuni. Supravegheatul este considerat a fi motivat și matur profesional și
poate lucra independent și autonom în ceea ce privește sfera totală a activității sale. El sau ea
are încredere, este responsabil și a dobândit cunoștințele și abilitățile necesare pentru a-și
asuma responsabilitățile atribuite.

3.1.4.2 Mentorat

Este o transmitere formală sau informală de cunoștințe, abilități, atitudini, sprijin

psihosocial și dezvoltare profesională. Îmbunătățește obiectivul general al supravegherii.
Mentoratul poate fi folosit interschimbabil, dar în scopul acestui document, accentul este
pus pe mentorat.

20
3.2 CADRUL CONTEXTUAL
Supravegherea are loc în diferite setări, adică în setări primare, secundare și bazate pe
unități. În aceste medii de practică sunt aplicate diferite structuri organizaționale și
personal; și ar trebui luate în considerare în timpul implementării supravegherii.

Cadrul contextual subliniază clar importanța rolurilor și responsabilităților

supraveghetorilor și supraveghetorilor, funcțiile de supraveghere, fazele de supraveghere
și metodele de supraveghere pentru executarea eficientă a supravegherii.

3.2.1 Rolurile și responsabilitățile supraveghetorilor

Unele dintre rolurile supraveghetorilor conform Codului de Etică al SACSSP sunt:

-Planificați și pregătiți-vă pentru sesiunile de supervizare.

- Asigurați-vă că tehnicile și abordările de intervenție utilizate de persoana supravegheată sunt aplicate

în mod corespunzător.

- Asigurarea competenței în activitatea supraveghetorului și protejarea beneficiarilor de vătămări.

- Identificați nevoile de instruire ale supervizului și implementați un plan de dezvoltare personală.

- Asigurați interpretarea corectă a politicilor și legislației.

- Clarificați liniile de comunicare și autoritate.

- Efectuează asigurarea calității muncii prestate de către supravegheat.

- Notați stimulentele pe care supravegheații le primesc de la beneficiari.

21
- Asigurați-vă că este primit consimțământul scris și informat înainte de a dezvălui
informații confidențiale privind beneficiarii, precum și în contextul
supravegherii.

-Stabiliți limite clare, adecvate și sensibile din punct de vedere cultural.

- Asigurați-vă că supraveghetorii se abțin de la orice relații duale sau multiple cu

beneficiarii.

- Efectuați managementul și evaluarea performanței.

- Evaluați performanța supraveghetorului într-o manieră corectă și respectuoasă.

- Păstrați evidența sesiunilor de supraveghere.

- Fiți responsabil atunci când este depusă o plângere împotriva persoanei supravegheate.

- Asigurați-vă că sunt disponibile resurse organizaționale adecvate pentru a efectua o

supraveghere eficientă.

- Luați măsuri rezonabile pentru a oferi sau aranja educație și sprijin continuu.

- Asigurați-vă că sunt luate măsuri rezonabile pentru atingerea bunăstării emoționale a

supraveghetorului.

- Recunoaște limitările și își asumă responsabilitatea propriilor nevoi de dezvoltare și

formare.

- Căutați feedback și evaluare de la supervizatul lor pentru îmbunătățirea

supravegherii.

- Asistență la efectuarea de evaluări care sunt provocatoare pentru persoanele supravegheate, care vizează

identificarea condițiilor de furnizare a serviciilor care justifică intervențiile relevante

- Ajută persoanele supravegheate să îndeplinească funcții care sunt provocatoare

22
 - . Asigurați-vă că înregistrările intervențiilor, proceselor și rezultatelor asistenței sociale sunt

produse și menținute.

- Participați la sesiunile de evaluare pentru studenți și cei care învață munca auxiliară socială.

3.2.2 Rolurile și responsabilitățile supraveghetorilor

Este responsabilitatea persoanei supravegheate să:

-Respectați Codul de etică

- Asigurați-vă că participă la sesiunile de supraveghere convenite.

- Fii la curent cu noile evoluții din domeniul profesional.

- Păstrați evidența sesiunilor de supraveghere.

- Căutați feedback și evaluare de la supervizorul lor pentru îmbunătățirea

supravegherii.

- Planificați și pregătiți-vă pentru sesiunea de supervizare.

- Elaborați un plan anual de lucru și un plan de dezvoltare personală.

- Respectați liniile de comunicare și autoritate.

- Revizuiți contractul dacă relația dintre supervizor și supravegheat interferează

cu procesul de supraveghere eficientă. Dacă problemele nu pot fi rezolvate între
părți, poate fi implicată o terță parte.

3.2.3 Supravegherea elevilor

Scopul principal al plasamentului studenților este de a oferi o oportunitate de integrare a

teoriei cu experiența practică sub supravegherea unui asistent social.

Obiectivele supravegherii elevilor sunt:

- să aplice cunoștințele teoretice dobândite în situații concrete de rezolvare a

- problemelor; să aplice valorile profesionale și standardele etice de practică; și

23
-dobândiți cunoștințe despre politicile organizaționale, procedurile și modalitățile de
intervenție.

Îndrumările pentru supravegherea practicienilor sunt de asemenea aplicabile pentru

supravegherea studenților. Cu toate acestea, durata stagiului, anul de studiu, precum și cerințele

instituțiilor de învățământ superior și formare profesională (ÎÎS) vor influența procesele de

supraveghere a studenților. Supervizorul studentului ar trebui să lucreze în colaborare cu

coordonatorul de practică a instituției de formare a IIS.

3.2.3.1 Așteptări pentru studenții asistenți sociali din cadrul organizației

Așteptările asistenților sociali studenți plasați într-o organizație sunt următoarele:

- menține aceleași standarde și practici ca personalul organizațional.

- completarea documentelor relevante;

- să respecte politicile și procedurile organizaționale;

- participa la sesiunile de supraveghere planificate;

- îndeplini misiunea în mod responsabil și la timp; să

- integreze cunoștințele teoretice cu practica;
- consultați-vă cu persoanele adecvate atunci când există provocări pentru învățare;

- Întocmește rapoartele necesare privind activitățile întreprinse.

3.2.4 Funcţiile de supraveghere

Supravegherea poate fi efectuată în mai multe forme, cu accent diferit pus pe funcțiile cheie.
Cu toate acestea, există trei funcții de supraveghere, și anume funcția administrativă, de
susținere și educațională. Timpul petrecut în mod proporțional acestor funcții este probabil să
reflecte misiunea, viziunea și practicile de resurse umane ale organizației.

În esență, operaționalizarea funcțiilor de supraveghere ar trebui să fie combinată normativ

(asigurarea faptului că munca supervizatului este profesională în conformitate cu politicile
organizaționale și normele statutare),formativ(dezvoltarea supervizatului să

24
devin din ce în ce mai competente) şirestauratoare(permițând lucrătorului să mobilizeze
energia emoțională necesară pentru o performanță eficientă la locul de muncă). Valoarea unică
a funcțiilor de supraveghere nu constă în nici una dintre funcții în mod special, ci în combinarea
și integrarea acestor funcții într-un întreg semnificativ. De exemplu: poate exista sprijin în timp
ce administrația este accentuată sau administrație în timp ce se concentrează pe educație
(Engelbrecht, 2010).

3.2.4.1 Funcția administrativă

Accentul principal al funcției administrative este pe implementarea corectă, eficientă și
adecvată a politicilor și procedurilor agenției. Scopul principal este de a asigura
respectarea politicilor și procedurilor (Kadushin, 1992:20). Supraveghetorul are
responsabilitatea de a se asigura că politica organizației/instituției este implementată.

3.2.4.2 Funcția educațională

În funcția educațională, accentul principal conform lui Kadushin (1990:20) este ignoranța și/sau
ineptitudinea asistenților sociali cu privire la cunoștințele, atitudinea și abilitățile necesare
executării muncii. Scopul principal este acela de a ajuta persoana supervizată să-și
îmbunătățească cunoștințele, atitudinea și abilitățile, astfel încât să își poată performa la nivelul
optim atunci când își exercită sarcinile. Supravegheații trebuie să fie împuterniciți să intervină în
diverse situații la diferite niveluri. Această funcție ar trebui să fie diferențiată de programele de
dezvoltare a personalului și de formarea continuă. Menține un accent individualizat în sensul că
este îndreptat către nevoile educaționale ale persoanei supravegheate în contextul unui volum
de muncă prescris. Conținutul supravegherii educaționale își schimbă atenția în funcție de
educația, competențele și experiența fiecărui lucrător.

3.2.4.3 Funcția de susținere

În funcția de susținere, accentul principal este pe moralul lucrătorului și pe satisfacția în
muncă. Scopul este de a îmbunătăți moralul, satisfacția în muncă și calitatea muncii (Kadushin,
1992; Hawkins și Shohet, 1989 și 2007). Se creează un mediu favorabil pentru a îmbunătăți

25
productivitate; aceasta este văzută mai precis ca o resursă pentru a ajuta supervizorul și supraveghetorul

să facă față tensiunilor și factorilor de stres legat de locul de muncă care, dacă nu sunt supravegheați,

pot afecta munca în detrimentul furnizării de servicii.

3.2.5 Fazele de supraveghere

Fazele sunt aplicabile tuturor funcțiilor de supraveghere. Există trei faze de

supraveghere care sunt discutate mai jos: faza de început, faza de mijloc și faza de
evaluare. În toate fazele, există evaluare formativă.

3.2.5.1 Faza de început

Orientarea persoanelor supravegheate este una dintre sarcinile de îndeplinit în faza de

început a supravegherii. Aceasta implică faptul că supervizatul trebuie să fie introdus în
politicile organizației, cerințele postului, așteptările societății, colegii și obiectivele care
trebuie atinse. Acest lucru este aplicabil în mare parte studenților și practicienilor nou
angajați, deoarece aceștia au puțină sau deloc experiență de lucru într-o organizație.

Ar trebui să se țină seama de cei care au fost angajați și nu au experiență relevantă în

organizație.

Următoarele pot fi un ghid pentru faza de început a supravegherii:

- Elaborarea contractului de supraveghere în care supervizorul și

persoana supravegheată va conveni asupra:

- orarele, adică ora, locul, frecvența, agenda etc;

- Alcătuiește o evaluare a dezvoltării personale pentru a identifica
punctele forte și zonele de dezvoltare ale supervizului
- obținerea așteptărilor supervizorului și supraveghetorului;

- clarificarea scopurilor și rezultatul supravegherii;

- clarificați stilul de predare și de învățare al supraveghetorului și al supervizorului.

26
Contract de supraveghere

Contractul ar trebui să fie negociat de supervizor și de supravegheat; și semnat ca un

acord scris care identifică termenii relației de supraveghere. Contractul ar trebui să
acopere, printre altele, următoarele:

Durata și frecvența supravegherii:Durata și frecvența supravegherii vor fi stabilite de

supervizor în consultare cu persoana supravegheată și vor ține cont de:

- Nivelul de experiență al persoanei supravegheate.

- Complexitatea lucrării supravegheate.

- Numărul de ore lucrate.

Înregistrări:toate înregistrările și notele și deciziile semnificative luate trebuie să fie semnate atât de

supervizor, cât și de persoana supravegheată.

Roluri, responsabilități și mandate:Supraveghetorii și supraveghetorii ar trebui să discute despre

rolurile, responsabilitățile și mandatele lor.

3.2.5.2 Faza de mijloc

Faza de mijloc se concentrează pe execuția programului menit să abordeze domeniile

de învățare identificate la faza de început. Extinderea cunoștințelor supervizatului și
dezvoltarea abilităților sale este importantă în această fază.

Persoana supravegheată trebuie încurajată să funcționeze independent, încurajată să ia propriile

decizii și să fie responsabilă pentru consecințele acestora. Supraveghetorul oferă doar îndrumare și

sprijin în probleme legate de muncă. Acest lucru se poate face atunci când este nevoie. Această fază

poate fi utilizată pentru a facilita pregătirea pentru faza de evaluare.

27
3.2.5.3 Faza de evaluare

Acesta este momentul în care obiectivele și rezultatele supravegherii sunt evaluate pentru a determina

dacă persoana supravegheată poate fi plasată în consultare sau dacă contractul inițial de supraveghere

trebuie revizuit.

3.2.6 Metode de supraveghere

Ar trebui furnizate o varietate de metode de supraveghere ca opțiuni pentru a satisface

diferitele nevoi ale asistenților sociali și asistenților sociali auxiliari. Fiecare nevoie va
depinde și de cerințele organizației (Humber Mental Health, 2003; Mbau, 2005; Tsui, 2005).
Pot fi utilizate diferite metode de supraveghere, cum ar fi supravegherea individuală și de
grup și acestea ar trebui să fie în conformitate cu Codul de etică pentru asistenții sociali.
Ele depind de contractul de supervizare, cu cerința ca sesiunile de supervizare să fie
structurate, orientate spre obiective și bazate pe atingerea competențelor și a rezultatelor
prevăzute în planul de dezvoltare personală al supervizatului.

3.2.6.1 Supravegherea individuală

Este o metodă de supraveghere unu la unu. Promovează creșterea personală a

supervizului deoarece este intensă. Rolul supervizorului cuprinde funcțiile administrative,
educaționale și de sprijin.

3.2.6.2 Supravegherea grupului

Este adesea folosit pentru a completa, mai degrabă decât pentru a înlocui supravegherea

individuală. Este condus de supervizor. Asistenții sociali pot împărtăși experiențe și cunoștințe într-

un mediu de grup. Este mai eficient în supravegherea educațională. Se acordă atenție că membrii

grupului nu trebuie să fie prea diverși în ceea ce privește nivelurile lor de pregătire profesională sau

experiență în practică.

28
3.2.6.3 Supravegherea de la egal la egal

Nu se bazează pe un supervizor desemnat, toți membrii participă în mod egal. Conferințele regulate de

caz și consultările colegiale sunt frecvente. Supravegherea de la egal la egal nu trebuie să înlocuiască

supravegherea individuală sau de grup.

3.2.7 STILURI DE SUPRAVEGHERE

Fiecare are propriul sau mod unic de a participa la orice interacțiune. Datorită atitudinilor
noastre, așteptărilor și altor atribute individuale, aducem sub supraveghere un stil preferat. Cu
toate acestea, orice stil aplicat ar trebui să fie în concordanță cu abordarea de dezvoltare.
Următoarele nu identifică toate stilurile posibile care pot apărea. Acestea sunt oferite pentru a
stimula gândirea și pentru a identifica unele dintre stilurile frecvent observate care apar în
supervizare.

Participativ proporțional: În acest stil de supraveghere, se concentrează doar un aspect

al indivizilor implicați. Este posibil ca participanții să se concentreze doar pe aspectele
cognitive, afective sau comportamentale ale înțelegerii sau acțiunii unui lucrător. Se
caracterizează prin interacțiuni care discută doar despre cum se simte cineva despre
lucruri, cum au situațiile analizate sau ce a făcut. Toate aceste domenii sunt importante și
ar trebui explorate în procesul de supraveghere.

Participare reciprocă:Un stil de participare reciprocă este unul în care ambele părți sunt
implicate activ la toate nivelurile proceselor de sprijin, educație și formare care
caracterizează supravegherea eficientă. Agenda este generată reciproc și ambii participanți
se angajează activ în procesul de explorare în toate domeniile. Ambele părți ale
interacțiunii de supraveghere au un stil preferat.

Este important să ne revizuim stilul și să ne întrebăm cum afectează acesta rezultatul

supravegherii. Având în vedere că supravegherea este o interacțiune între părți menită să
crească eficiența, totuși, un stil de participare reciprocă este cel care are cea mai mare
probabilitate de un rezultat satisfăcător pentru ambele părți.

29
CAPITOLUL PATRU

4. NORME ŞI STANDARDE DE SUPRAVEGHERE

Normele și standardele de supraveghere cuprind supravegherea asistenților sociali,

asistenților sociali, asistenții sociali studenți, asistenții sociali studenți, specialiștii și
asistenții sociali în practică privată.

4.1 Supravegherea asistenților sociali

Următoarele aspecte sunt privite ca domenii-cheie și determinanți în ceea ce privește normele și

standardele de supraveghere a asistenților sociali.

4.1.1 Politica de supraveghere

Angajatorii de asistenți sociali trebuie să aibă o politică de supraveghere specifică contextului

pentru organizație, aliniată cu cadrul de supraveghere din cadrul profesiei de asistent social, care

să abordeze următoarele:

- modelul teoretic care stă la baza supravegherii;

- raportul supervizor/supervizat;

- declarație privind practicile antidiscriminatorii;

- definirea și scopul supravegherii în organizație;

- funcțiile de supraveghere și cerințele acesteia;
- metodele de supraveghere (de exemplu, individual și de grup) și cerințele
- acestora; cerințele unei evaluări a dezvoltării personale a asistentului social pe
baza competențelor cerute asistentului social în cadrul practicii sale;
- cerințele unui plan de dezvoltare personală pentru asistentul social; cerințele unui
- contract de supraveghere între asistentul social și supraveghetor, care acoperă
următoarele:

30
 - roluri, responsabilități și mandate; frecvența și
- durata ședințelor de supraveghere; revizuirea
- contractului de supraveghere;

- cerințele sistemului de management al performanței;

- cerințele sesiunilor de supraveghere;
- cerințele rapoartelor de supraveghere;

- metode de rezolvare a dezacordurilor și defecțiunilor în proces; responsabilitatea

- asistenților sociali în ceea ce privește dezvoltarea profesională continuă, încrederea în

sine și autoconservarea; și

- ce supraveghere prioritară ar trebui acordată în raport cu alte sarcini.

- Certificatul de înregistrare SACSSP și calificarea obținută ca supervizor

ar trebui să fie afișate în orice moment în biroul supraveghetorului.

4.1.2 Cerințe legislative

- Supravegherea tuturor asistenților sociali este obligatorie.

- Numai asistenții sociali pot acționa ca supraveghetori ai asistenților sociali.

- Este responsabilitatea angajatorului unui asistent social să numească un supervizor

care își asumă responsabilitatea principală pentru supravegherea asistentului social și
să furnizeze supervizorului o fișă adecvată a postului.

- Serviciile de supraveghere pot fi externalizate. Supravegherea asistenților sociali

poate fi astfel efectuată de un asistent social care nu este angajat al organizației
și poate fi obținută pe bază contractuală ca „supraveghere externă”. Prin
urmare, asistentul social nu trebuie neapărat să fie prezent fizic în mod continuu
la organizația în cauză.
- Un supervizor poate supraveghea nu mai mult de zece supervizați (asistenți sociali,
asistenți sociali studenți, lucrători auxiliari sociali și cursanți) dacă acesta este singurul
său domeniu cheie de performanță. Organizația ar trebui să surprindă raportul în
politica de supraveghere a organizației și să încheie un contract cu supervizorul în ceea
ce privește raportul specific.

- Raportul de asistenți sociali în supravegherea structurată 1:10 cu condiția ca acesta să fie singurul

domeniu cheie de performanță și 1:6 dacă supervizorul are alte atribuții.

31
 -Raport pentru asistenții sociali la consultații 1:15

4.1.3 Cerințe pentru supraveghetori

Supraveghetorul unui asistent social trebuie:

- să fii asistent social înregistrat la SACSSP;

- minim cinci ani de experiență ca asistent social;

- ar trebui să participe la un curs de supervizare prezentat de un furnizor de servicii acreditat,

recunoscut de SACSSP

- au un portofoliu de dovezi disponibile la numire în cadrul organizației, care

demonstrează cursurile de supraveghere/management în asistență socială
finalizate, experiență și competențe.

-să fie listate în baza de date a supraveghetorilor SACSSP.

4.1.4 Etica
- Supravegherea ar trebui să fie efectuată în conformitate cu codul de etică pentru
profesia de asistent social.

- Supraveghetorul acceptă coresponsabilitatea pentru conduita profesională a asistentului

social/supervizat.

4.1.5 Asistenți sociali nou calificați

- Ar trebui implementat un program de orientare pentru toate noile numiri. Ei trebuie
- să aibă cel puțin trei ani de supraveghere la două săptămâni înainte de a ajunge la
un nivel consultativ.
- În cazul în care persoana este pregătită să treacă la nivelul de consultare, un raport cu

recomandarea care urmează să fie prezentat de supervizor.

32
 - Supravegherea obligatorie în timpul primului an de practică ar trebui să fie cel puțin o dată

pe două săptămâni, după care frecvența poate fi contractată la cel puțin o dată pe lună.

- Evaluarea performanței trebuie făcută trimestrial, în conformitate cu planul de

dezvoltare personală.
- La finalizarea celor trei ani de supraveghere structurată; ar trebui efectuată o
evaluare finală pentru a determina contractul de supraveghere în ceea ce privește
frecvența și formatul supravegherii ulterioare.

4.1.6 Supravegherea după contractul inițial (o asistenți sociali nou calificați)

Frecvența și formatul supravegherii după trei ani vor fi stabilite de supervizor în
colaborare cu persoana supravegheată și vor ține cont de:
- experiența și competența persoanei supravegheate;
- și natura și complexitatea lucrării supravegheate.

4.1.7Asistenți sociali cu experiență în noua organizație

- Ei trebuie să se supună orientării la angajare;
- Termenul pentru supraveghere trebuie să fie la discreția supervizorului și a persoanei

supravegheate;

- O evaluare a performanței trebuie făcută de două ori pe an în conformitate cu planul de

dezvoltare personală.

4.1.8 Sesiuni de supraveghere

-Sesiunile de supervizare trebuie să fie structurate cuprinzând toate funcțiile de

supervizare, să fie planificate corespunzător și legate de planul de dezvoltare
personală al asistentului social cu un scop specific, să aibă o agendă și un raport
scris și semnat atât de supervizor, cât și de supervizat.
- Atât supervizorul, cât și supervizatul pot solicita Consiliului pentru aprobarea sesiunilor de

supraveghere de grup și alocarea de puncte CPD.

33
4.1.9 Evaluări de performanță
- Evaluările anuale ale performanței activităților de asistență socială trebuie efectuate de

supervizorul de asistență socială.

- Feedback-ul supervizatului trebuie să fie oferit de supervizorul asistenței sociale după

fiecare evaluare a performanței.

- Acreditarea CPD trebuie să facă parte din sistemul de evaluare a performanței și din
programul supervizatului.

4.1.10 Cerințele organizațiilor

- Organizația trebuie să asigure un mediu favorabil între supervizor și
management, referitor la canalele de comunicare adecvate pentru promovarea
managementului participativ.
- Organizațiile trebuie să ofere supraveghetorilor suport administrativ, educațional și
de dezvoltare pentru ca aceștia să ofere o supraveghere eficientă.

4.2 Supravegherea lucrătorilor auxiliari sociali

Funcțiile de supraveghere (educație, sprijin și administrare) ale lucrătorilor auxiliari sociali sunt
aceleași cu cele ale unui asistent social. Asistentii sociali lucrează întotdeauna sub îndrumarea
unui asistent social în legătură cu activitățile de muncă auxiliară socială și acel asistent social nu
trebuie să fie neapărat un supervizor, așa cum este contextualizat în acest document.

4.2.1 Politica de supraveghere

Politica de supraveghere a organizației pentru asistenții sociali este aplicabilă și lucrătorilor

auxiliari sociali.

4.2.2 Cerințe legislative

- Supravegherea tuturor asistenților sociali este obligatorie.

- Numai asistenții sociali cu o experiență de minim trei ani ca asistenți sociali pot acționa
ca supraveghetori pentru asistenții sociali auxiliari.

34
 - Este responsabilitatea angajatorului unui asistent social de a numi un
supraveghetor care își asumă responsabilitatea principală pentru
supravegherea asistentului social și de a furniza supraveghetorului o fișă
corespunzătoare a postului.
- Serviciile de supraveghere pot fi externalizate. Supravegherea asistenților sociali
poate fi astfel efectuată de un asistent social care nu este angajat al organizației
și poate fi obținută pe bază de contract ca „supraveghere externă”. Prin urmare,
asistentul social nu trebuie neapărat să fie prezent fizic în mod continuu la
organizația în cauză.
- Un asistent social nu poate supraveghea un alt asistent social, indiferent de anii
de experiență, din cauza naturii inerente a muncii auxiliare sociale fiind un
serviciu de sprijin pentru un asistent social. Cu toate acestea, ei pot îndruma un
alt asistent social.
- Numai lucrătorii sociali auxiliari cu o experiență de minim cinci ani pot îndruma
alți asistenți sociali auxiliari.
- Supravegherea unei lucrări sociale auxiliare este în curs de desfășurare pe durata
practicării acestora. Lucrătorii auxiliari sociali cu o experiență de minim cinci ani pot
fi supravegheați lunar, conform contractului de supraveghere.
- Un supervizor nu poate supraveghea mai mult de zece supervizați (asistenți sociali, asistenți

sociali studenți, lucrători auxiliari sociali și cursanți) dacă acesta este singurul său domeniu

cheie de performanță. Dacă supravegherea nu este responsabilitatea principală, raportul ar

trebui să fie de 1:2. Organizația ar trebui să surprindă raportul în politica de supraveghere a

organizației și să încheie un contract cu supervizorul în ceea ce privește raportul specific.

4.2.3 Cerințe pentru supraveghetori

Supraveghetorul unui asistent social trebuie să:

- să fii asistent social înregistrat la SACSSP;

- să aibă cel puțin trei ani experiență ca asistent social;

35
 - ar trebui să participe la un curs cuprinzător de supraveghere prezentat de un furnizor
de servicii acreditat, recunoscut de SACSSP

- să aibă la dispoziție un portofoliu de dovezi la numire în cadrul organizației care

demonstrează cursurile de supraveghere/management în asistență socială
finalizate, experiență și competențe;

4.2.4 Etica
- Supravegherea ar trebui să fie efectuată în conformitate cu codul de etică pentru
profesia de asistent social.

- Supraveghetorul acceptă corresponsabilitatea pentru conduita profesională a

asistentului social.

4.2.5 Lucrători auxiliari sociali nou numiți

-Lucrătorii auxiliari sociali nou numiți trebuie să se supună orientării la începerea
serviciului;
- Aceștia trebuie să aibă o supraveghere structurată pe o bază de două ori pe săptămână timp de cel puțin cinci ani.

- Evaluarea performanței asistentului social trebuie să se facă trimestrial, în

conformitate cu planul de dezvoltare personală.

4.2.6 Sesiuni de supraveghere

- Sesiunile de supervizare trebuie să fie structurate astfel încât să includă toate

funcțiile de supervizare, să fie planificate corespunzător și legate de planul de
dezvoltare personală al unui asistent social cu un scop specific, să aibă o agendă
și un raport scris ulterior și semnat de supervizor și de supravegheat.

- Atât supervizorul, cât și supervizatul pot solicita Consiliului pentru aprobarea sesiunilor de

supraveghere de grup și alocarea de puncte CPD.

36
4.2.7 Evaluări de performanță
- Evaluările anuale ale performanței activităților de muncă auxiliară socială trebuie
efectuate de supervizorul de asistență socială.

-Feedback-ul către persoana supravegheată trebuie să fie oferit de supervizor după fiecare

evaluare a performanței.

4.2.8 Cerințe ale organizațiilor

- Într-o situație în care asistentul social oferă îndrumare operațională asistentului
social și nu este neapărat supervizorul asistentului social, organizația trebuie să
asigure canale de comunicare, protocol și linii de autoritate clare.

- Organizația trebuie să asigure un mediu favorabil între supervizor și

management, referitor la canalele de comunicare adecvate pentru promovarea
managementului participativ.
-Organizația trebuie să prevadă nevoile individuale ale supraveghetorilor
referitoare la administrare, educație și dezvoltare și sprijin pentru a le permite
acestora să ofere o supraveghere eficientă.

4.3 Supravegherea activității sociale auxiliare ale elevului

Scopul principal al stagiilor elevilor trebuie să fie acela de a oferi o oportunitate de integrare a
teoriei cu experiența practică sub supravegherea unui asistent social înregistrat. Organizațiile
care oferă stagii educaționale pentru practicarea cursanților trebuie să respecte următoarele
standarde minime:

4.3.1 Politica de supraveghere

- Trebuie să existe o politică de supraveghere a lucrătorilor sociali auxiliari specifici

învațătorului, care să abordeze aspectele menționate într-un memorandum de

37
 înțelegere, declarație privind practicile antidiscriminatorii și așteptările ambelor
părți.

- Trebuie să existe un memorandum de înțelegere între furnizorul programului de

învățare și organizațiile care furnizează stagii pentru lucrătorii auxiliari sociali care
învață, care se referă în mod specific la următoarele:

- roluri si responsabilitati;
- program de educație practică;
- infrastructură; și
- canale de comunicare și protocol.

4.3.2 Cerință legislativă

- Este responsabilitatea organizației care furnizează studenților un loc de muncă
auxiliar social să numească un supervizor care își asumă responsabilitatea
principală pentru supravegherea cursantului și să furnizeze supervizorului o fișă
adecvată a postului.

4.3.3 Cerințe ale supraveghetorilor

- Supraveghetorul trebuie să fie un asistent social înregistrat la SACSSP și să aibă
cel puțin trei ani de experiență și ar trebui să participe la un curs cuprinzător de
supraveghere prezentat de un furnizor de servicii acreditat și recunoscut de
SACSSP.

4.3.4 Cerințele organizațiilor

- Este responsabilitatea organizației care furnizează stagii de educație pentru practica
cursanților să numească un supervizor care își asumă responsabilitatea principală
pentru supravegherea cursanților din activitățile sociale auxiliare și să furnizeze
supervizorului o fișă adecvată a postului.

- Organizațiile trebuie să faciliteze atingerea obiectivului principal de plasare a

cursanților, care este de a oferi o oportunitate de integrare a teoriei cu

38
 experiență practică sub supravegherea unui asistent social. Obiectivul care trebuie îndeplinit

include următoarele:

- Facilitarea aplicării cunoștințelor teoretice dobândite în situații concrete

de rezolvare a problemelor de către cursanți;
- Facilitarea aplicării de către cursanți a valorilor profesionale și a
standardelor etice de practică în situații reale; și
- Facilitarea dobândirii de către cursanți a cunoștințelor privind politicile

organizaționale, procedurile și modalitățile de intervenție.

4.3.5 Etica
- Supravegherea ar trebui să fie efectuată în conformitate cu codul de etică pentru
profesia de asistent social.

- Supraveghetorul acceptă coresponsabilitatea pentru conduita profesională a

asistentului social al cursantului.

4.4 Supravegherea asistenților sociali studenți

Scopul principal al stagiilor studenților trebuie să fie acela de a oferi o oportunitate de

integrare a teoriei cu experiența practică sub supravegherea unui asistent social
înregistrat. Organizațiile care furnizează stagii de practică pentru studenți trebuie să
respecte următoarele standarde minime:

4.4.1 Politica de supraveghere

- Trebuie să existe o politică de supraveghere a studenților specifică contextului, care să

abordeze aspectele menționate în memorandum-ul de înțelegere, declarația privind
practicile antidiscriminatorii și așteptările ambelor părți.

- Trebuie să existe un memorandum de înțelegere între instituțiile de învățământ

superior și organizațiile care oferă stagii de practică pentru studenții asistenți
sociali, care se referă în mod specific la următoarele:
- roluri si responsabilitati;

39
 - program de educație practică;
- infrastructură; și
- canale de comunicare și protocol.

4.4.2 Cerințe ale organizațiilor

- Este responsabilitatea organizației care furnizează stagii de practică pentru studenți
să numească un supervizor care își asumă responsabilitatea principală pentru
supravegherea studentului asistent social și să furnizeze supervizorului o fișă
adecvată a postului.
- Este responsabilitatea organizației care furnizează stagii de educație pentru practica
cursanților să numească un supervizor care își asumă responsabilitatea principală
pentru supravegherea cursanților din activitățile sociale auxiliare și să furnizeze
supervizorului o fișă adecvată a postului.

- Organizațiile trebuie să faciliteze atingerea obiectivului principal de plasare a

cursanților, care este de a oferi o oportunitate de integrare a teoriei cu experiența
practică sub supravegherea unui asistent social. Obiectivul care trebuie îndeplinit
include următoarele:
- Facilitarea aplicării cunoștințelor teoretice dobândite în situații concrete
de rezolvare a problemelor de către cursanți;
- Facilitarea aplicării de către cursanți a valorilor profesionale și a
standardelor etice de practică în situații reale; și
- Facilitarea dobândirii de către cursanți a cunoștințelor privind politicile

organizaționale, procedurile și modalitățile de intervenție.

4.4.3 Cerințe ale supraveghetorilor

- Supraveghetorul unui student asistent social trebuie să fie un asistent social
înregistrat la SACSSP și să aibă cel puțin trei ani de experiență și ar trebui să
participe la un curs cuprinzător de supraveghere prezentat de un furnizor de
servicii acreditat și recunoscut de SACSSP.

40
4.4.4 Etica
- Supravegherea ar trebui să fie efectuată în conformitate cu codul de etică pentru
profesia de asistent social.

- Conducătorul acceptă corresponsabilitatea pentru conduita profesională a

studentului asistent social.

41
CAPITOLUL CINCI

5.1 Supravegherea specialiștilor

O persoană care a înregistrat o specializare în asistență socială la SACSSP poate consulta un alt
specialist în asistență socială într-un domeniu similar de specializare.

5.2 Monitorizare și evaluare

Asistenții sociali, asistenții sociali auxiliari, supraveghetorii și angajatorii trebuie să se asigure că

supravegherea se desfășoară în conformitate cu cadrul menționat în prezentul document și care

trebuie să fie pus la dispoziție și demonstrat la cererea autorităților competente pentru

monitorizare și evaluare. Nerespectarea poate avea ca rezultat o conduită neprofesională care

trebuie tratată în conformitate cu Legea profesiilor de servicii sociale și/sau mecanisme instituite de

Departamentul pentru Dezvoltare Socială.

Supraveghetorii asistenților sociali și asistenții sociali auxiliari ar trebui să aibă înregistrări ale

planului de dezvoltare personală, contractului de supraveghere, rapoartelor și evaluărilor

performanței fiecărui asistent social, care ar trebui să fie disponibile pentru monitorizare și evaluare

de către autoritățile relevante. Un portofoliu de dovezi ar trebui să fie disponibil pentru o perioadă

de trei ani după ce asistentul social și asistentul social își încetează serviciile în cadrul organizației.

Asistenții sociali și asistenții sociali auxiliari ar trebui, de asemenea, să aibă un portofoliu de

dovezi ale planului lor de dezvoltare personală, contractului de supraveghere, rapoarte și
evaluări ale performanței, care ar trebui să fie disponibile pentru monitorizare și evaluare de
către autoritățile relevante. Raportul final de evaluare a persoanei supravegheate și/sau
portofoliul de dovezi ar putea fi solicitate de către Consiliu în scopul asigurării calității.

Normele și standardele cuprinse în acest document intră în vigoare la data aprobării

de către SACSSP și Departamentul de Dezvoltare Socială. Muncitori sociali,

42
supraveghetorilor și angajatorilor li se va acorda o perioadă de un an pentru a adera la
reglementările acestei politici.

6.CONCLUZIE

Cadrul de supraveghere în cadrul profesiei de asistent social din Africa de Sud evidențiază

importanța critică și valoarea efectuării unei supravegheri eficiente, pentru a îmbunătăți

practica profesională de calitate și, la rândul său, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de

asistență socială oferite utilizatorilor serviciilor. Acest cadru îi va ajuta pe practicienii

asistenței sociale să își îndeplinească sarcinile cu profesionalism.

Dezvoltarea acestui cadru rămâne în conformitate cu obiectivele organizaționale,

politicile și legislația pentru a ghida implementarea supravegherii. Acesta explică în
continuare cadrul conceptual și contextual, normele și standardele și recunoaște
interdependența dintre management și supraveghere pentru a crește eficacitatea și
eficiența practicienilor de asistență socială.

43
BIBLIOGRAFIE
Asociația australiană a asistenților sociali. 1999.Codul de etică AASW

BOTHA, NJ 2002.Supraveghere și consultanță în asistență socială.Bloemfontein: Drufoma.

DEPARTAMENTUL DEZVOLTARE SOCIALĂ. 2006.Proiect de strategie de recrutare și reținere

pentru asistenții sociali.Pretoria: Departamentul de Dezvoltare Socială.

PARTENERIATUL DEVON.Politica de supraveghere: G05

BRADLEY, G., ENGELBRECHT, LK & HÖJER, S. 2010. Supravegherea: O forță pentru schimbare? Trei povești
spuse. Asistență socială internațională,24 iunie, 53(6): 773-790.

ENGELBRECHT, LK 2004. Operaționalizarea unui model de competență de supraveghere pentru a împuternici

lucrătorii sociali și studenții din Africa de Sud.Asistență socială/Maatskaplike Werk,40(2): 206-216.

ENGELBRECHT, LK 2006. Prietenia culturală ca fundație pentru funcțiile de sprijin în supravegherea

studenților de asistență socială din Africa de Sud.Asistență socială internațională,49(2): 256-266.

ENGELBRECHT, LK 2010. Ieri, astăzi și mâine: Supravegherea asistenței sociale în Africa de Sud
ține pasul?Asistență socială/ Maatskaplike Werk,46(3): 324-342.

ENGELBRECHT, LK 2010. O perspectivă a punctelor forte privind supravegherea asistenților sociali: O

paradigmă alternativă de management într-un context de dezvoltare socială.Revista de asistență
socială și științe sociale.14(1): 47-58.

44
ENGELBRECHT, LK, PULLEN-SANSFAÇON A. & SPOLANDER, G. 2010. Implicarea utilizatorilor de
servicii în educația asistenței sociale: o juxtapunere de practici în Anglia și Africa de Sud.
Practicianul-Cercetator în Asistență Socială, 22(2): 154-170.

SERVICII FAMILIEI.Newsletter Soluții. Numărul nr.46. Canada.

GILBERT, C. 2009. Editorial.Supervizorul clinic,28(1-2):1-2.

GREENWOOD, E. 1957. Atributele unei profesii.Munca sociala, 2(3): 44-55.

HUGHES, M. & WEARING, M. 2007.Organizații și management în asistență socială. Londra:

SAGE Publications.

JOHNSON, LC și YANCA, SJ 2007.Practică de asistență socială. O abordare generalistă (9thed).

Boston: Pearson Education, Inc.

JUBY, C. & SCANNAPIECO, M. 2007. Caracteristici ale managementului volumului de muncă în agențiile publice de

protecție a copilului.Administrație în Asistență Socială,31(3):95-109.

KADUSHIN, A. & HARKNESS, D. 2002.Supraveghere în Asistență Socială(a 4-a ed). New York:
Columbia University Press.

Consiliul de înregistrare a asistenților sociali Kahui Whakamana Tauwhiro. 2009, august. Așteptări

de supraveghere pentru asistenții sociali înregistrați. Declarație de politică

MUNSON, CE 2002.Manual de supraveghere clinică a asistenței sociale.(3rded). New York: The

Haworth Press.

NDZUTA, JS 2009.Experiențe ale supraveghetorilor de asistență socială ca manageri de primă linie într-o organizație

de asistență socială.Pretoria.

45
RSA (REPUBLICA AFRICA DE SUD). 1978.Legea profesiilor de servicii sociale,Nr. 110 din 1978.
Pretoria: Tipografii Guvernamentale.

RSA (REPUBLICA AFRICA DE SUD). 2006.Legea copiilor,Nr.38 din 2005.

Monitorul Guvernului, vol. 492, 19 iunie. Nr. 28944: Cape Town.

SACSSP (CONSILIUL SUD-AFRICAN PENTRU PROFESIILE SERVICIILOR SOCIALE). 2007.

Orientări de politică pentru conduita, codul de etică și regulile pentru asistenții sociali.
[Online] Disponibil: http://www.sacssp.co.za/UserFiles/File/SACSSP%20Code%20Ethics.pdf
[Accesat: 02.06.2010].

SMITH, MK 2011.Alfred Kadushin și funcțiile de supraveghere. Preluat la 02 februarie 2012,

de pe site-ul web:http://markksmith.com?wp-content/uploads/2011/05/ ...

SUD-VEST YORKSHIRE NHS TRUST SĂNĂTATE MENTALĂ. 2006.Cadrul de supraveghere:

inclusiv orientări de bune practici.

COMITETUL DE TERMINOLOGIE PENTRU APORT SOCIAL. 1995.Noul dicționar de asistență socială.

Cape Town: Imprimante de cărți CTP.

ENCICLOPEDIA EDUCAȚIEI INFORMALE (infed).Funcțiile de supraveghere. Preluat pe 02

februarie 02, de pe site-ul web:http://www.infed.org/biblio/functions-ofsupervision.htm .

DEPARTAMENTUL DE SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICA. 2008 februarie.Politica

de supraveghere, standarde și criterii.Politica regională pentru trusturile de sănătate și asistență

socială din Irlanda de Nord.

TSUI, M. 2005.Supravegherea asistentei sociale. Contexte și concepte. Londra: Sage

Publications.

46
WEINBACH, RB 2003.Asistentul social ca manager. Un ghid practic pentru succes (4th
ed). Boston: Pearson Education. Inc.

47
ANEXA A

CONTRACTUL DE SUPRAVEGHERE

Contract de supraveghere intre:

Numele supervisorului_____________________________________________________

Numele supraveghetorului _________________________________________________________

Părțile se întâlnesc la (frecvență)______________________________ intervale.

Sesiunile de supraveghere vor dura (durata)__________________________

Locul de desfășurare a sesiunii de supraveghere va fi la _____________________________

Rolurile și responsabilitățile ambelor părți în ceea ce privește supravegherea sunt

următoarele:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

48
Sesiunile de supraveghere vor acoperi următoarele funcții:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Sesiunile de supraveghere vor avea următoarele metode:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Declarație de confidențialitate:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Declarație antidiscriminatorie:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

49
Cum să gestionați dezacordurile:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Modalitate de păstrare a evidenței:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Angajamentul față de dezvoltarea personală:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Cum vom conveni asupra ordinii de zi a următoarei sesiuni:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Revizuirea contractului de supraveghere (Cât de des):

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

50
Determinanti suplimentari:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Semnătura supraveghetorului: __________________________semnat în ____________zi de

_____________

Semnătura supraveghetorului: __________________________semnat în ____________ziua de

_____________

51
.ANEXA B

POLITICA DE SUPRAVEGHERE

Asistenți sociali și asistenți sociali auxiliari

Angajatorii de asistenți sociali trebuie să aibă o politică de supraveghere specifică contextului

pentru organizație, aliniată cu cadrul de supraveghere din cadrul profesiei de asistent social, care

să abordeze următoarele:

- Model teoretic care stă la baza supravegherii. Raportul

- dintre supraveghetor/supravegheat.

- Declarație privind practicile antidiscriminatorii.

- Definirea si scopul supravegherii in organizatie.

- Funcțiile supravegherii și cerințele acesteia.
- Metode de supraveghere (de exemplu, individual și de grup) și cerințele acestora.
- Cerințe ale unei evaluări a dezvoltării personale a asistentului social pe baza
competențelor cerute asistentului social în cadrul practicii sale. Cerințe ale unui plan
- de dezvoltare personală pentru asistentul social.
- Cerințe ale unui contract de supraveghere între asistentul social și supraveghetor, care
acoperă următoarele:
- Roluri, responsabilități și mandate.
- Frecvența și durata ședințelor de supraveghere.
- Revizuirea contractului de supraveghere. Cerințe ale

- sistemului de management al performanței.

- Cerințe ale sesiunilor de supraveghere.

- Cerințe ale rapoartelor de supraveghere.

- Metode de rezolvare a dezacordurilor și defecțiunilor în proces. Responsabilitatea

- asistenților sociali în ceea ce privește dezvoltarea profesională continuă, încrederea în

sine și autoconservarea.

- Ce supraveghere prioritară ar trebui acordată în raport cu alte sarcini?

52
 -Certificatul de înregistrare SACSSP, calificarea obținută ca supervizor ar trebui să
fie afișate în orice moment în biroul supervizorului.

Student Asistent Social Auxiliar

Trebuie să existe un memorandum de înțelegere între furnizorul programului de învățare și

organizațiile care furnizează stagii pentru lucrătorii auxiliari sociali care învață, care se referă în
mod specific la următoarele:

- Roluri si responsabilitati.
- Program de educație practică.
- Infrastructură.
- Canale de comunicare și protocol.

Trebuie să existe o politică de supraveghere a lucrătorilor auxiliari sociali, specifică contextului,

care să abordeze aspectele menționate într-un memorandum de înțelegere, o declarație
privind practicile antidiscriminatorii și așteptările ambelor părți.

Asistenți sociali studenți

Trebuie să existe un memorandum de înțelegere între instituțiile de învățământ superior și

organizațiile care oferă stagii de practică pentru studenții asistenți sociali, care se referă în
mod specific la următoarele:
- Roluri si responsabilitati.
- Program de educație practică.
- Infrastructură.
- Canale de comunicare și protocol.

Trebuie să existe o politică de supraveghere a studenților specifică contextului, care să

abordeze aspectele menționate în memorandum-ul de înțelegere, declarația privind
practicile antidiscriminatorii și așteptările ambelor părți.

53
ANEXA C

RAPORT SEDINTE DE SUPRAVEGHERE PENTRU ASISTENȚII SOCIAL

Sesiunile de supraveghere trebuie să fiestructuratinclusiv toate celefunctiile de

supraveghere, ar trebui să fieplanificat corespunzătorși legat deplan de dezvoltare
personalăa asistentului social cu ascop specific, au unagendăsi araport scrisșisemnat atât
de supervizor, cât și de supravegheat.

Scopul sesiunii (legat de planul de dezvoltare personală):

___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Metoda de supraveghere:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Agendă:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Comentarii sau reflecții:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

54
Planificarea următoarei sesiuni:
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Data următoarei sesiuni: _________________________________________

Ora următoarei sesiuni: _________________________________________

Locul următoarei sesiuni: _____________________________________

Depunerea cererii CPD:_________________________________

Numele supervisorului: ____________________________________________

Data semnaturii:____________________

Numele supervizorului: _________________________________________________

Data semnaturii: __________________

55
ANEXA D

RAPORT SEDINTE DE SUPRAVEGHERE PENTRU LUCRĂTORI AUXILIARI SOCIAL

Sesiunile de supraveghere trebuie să fiestructuratinclusiv toate celefunctiile de

supraveghere, ar trebui să fieplanificat corespunzătorși legat deplan de dezvoltare
personalăa asistentului social cu ascop specific, au unagendăsi araport scrisșisemnat atât
de supervizor, cât și de supravegheat.

Scopul sesiunii (legat de planul de dezvoltare personală):

___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Metoda de supraveghere:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Agendă:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Comentarii sau reflecții:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

56
Planificarea următoarei sesiuni:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Data următoarei sesiuni: _________________________________________

Ora următoarei sesiuni: _________________________________________

Locul următoarei sesiuni: _______________________________________

Depunerea cererii CPD:_________________________________

Numele supervisorului: ____________________________________________

Data semnaturii:____________________

Numele supervizorului: _________________________________________________

Data semnaturii: __________________

57
ANEXA E

PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Numele supervisorului: ______________________________________________

Numele supraveghetorului: _____________________________________________

Zona de dezvoltare Data de realizat Metoda de evaluare Comentarii

Semnătură:

Supraveghetor: _________________________________________Data:___________________________
Supervizor: ____________________________ Data: __________________________

58