Aforisme și cugetări despre muzică

Culese de
LADISLĂD FUREDI

Editura Facla
Timișoara, 1972
Coperta : Francisc Raffai
Ilustrații: Karola Fritz
 Scriind acest scurt preambul, nu sînt condus de
ndul de a prezenta cartea. Tocmai pentru că ea
i conține nici o idee, nici o vorbă care mi-ar apor­
ie, in afară de idcea — cu permisiunea cititoru-
• — de a le fi inmănunchiat într-un volum pe
elea ale altora.
Datoria mea este insă de a-i da celui interesat
lămurire : volumul de față — rod al unei cule­
gi de mulți ani in șir — nu conține doar cuvinte
gate direct de muzică. Cititorul va găsi unele
>rbe exprimate despre artă ca atare sau altele
i caracter general, enunțate de muzicieni, per­
na li tați de frunte ale acestei superbe arte, de
nditori și scriitori.
Mi-am permis să organizez materialul pe copi­
le speciale, ghidindu-mă după conținutul ideilor
primate. încerc astfel să facilitez înțelegerea
lor cuprinse în acest volum, despre care sper
: va constitui nu numai o lectură plăcută, dar
.instructivă, atît pentru muzicianul profesionist —
-mat sau în devenire — cît și pentru toți acei
regăsesc în ea destindere, odihnă spirituală, un
tiendid mijloc de îmbogățire sufletească.
L. F.
CREZ,

CONCEPȚIE,

CONFESIUNE
3 reprezintă muzica : mijloc educativ, amuzament,
*sfătare intelectuală ? Putem, cu deplin temei, asi-
ila muzica tuturor acestor categorii.
ARISTOTEL

întecul micșorează grijile întunecate.

HORAȚIU

Acel ce nu simte
Puterea muzicii și nu-1 atinge
Maiastra întîlnire dintre tonuri
Viclean este I tîlhar și trădător I ...
Gîndirea luix închisă e ca noaptea
Și-a lui simțire neagră-i ca Erebul I
Să nu te-ncrezi în el...
W. SHAKESPEARE
(„Neguțătorul din Veneția"
traducere: Gala Galaction)

ecea ce e important în artă, e să vibrezi tu însuți

să-i faci și pe alții să vibreze.
GEORGE ENESCU

9
înțeleg muzica nu ca o artă de a mîngîia auzul,
ci ca unul dintre cele mai mărețe mijloace de a ,
răscoli sufletul și de a trezi în el sentimente.
CHRISTOPH W. GLUCK

Acei ce nu iubesc muzica, au inima viciată și depra­

vată. Cum să te înțelegi cu oameni care — prin
natura lor — urăsc armonia ?
PIERRE RONSARD

Muzica este cea mai iscusită pictoriță a stărilor

sufletești.
AUGUST WILHELM AMBROS

In artă un singur lucru este absolut necesar : să

găsești. Dacă trebuie doar să reflectezi, este trist
și mai ales inutil.
DEODAT DE SfiVERAC

10
Talentul real, geniul adevărat posedă în muzică o
doză importantă de nevinovăție și obiectivism.
JEAN JACQUES ROUSSEAU

Muzica este acea unică artă care se adresează gîn-

dirii prin gîndire, fără a necesita nici cuvinte, nici
forme geometrice, nici culori.
HONORS DE BALZAC

Calea care trece prin ureche este cea mai apropiată

de inimă. Muzica l-a îngenuncheat pe cuceritorul
Bagdadului, la care Mengs și Correggio ar fi încer­
cat de prisos să-și risipească culorile.
FRIEDRICH SCHILLER

Muzica domnește atotputernică și ne face să uităm

de toate necazurile vieții cotidiene.
WOLFGANG AMADEUS MOZART

11
.... viața oricărui om este ca o coardă care, îm­
pinsă, oscilează și revine la poziția simplă și dreaptă
de unde a pornit.
GEORGE ENESCU

în sala de concert, amatorul de muzică are cu

totul alte senzații, decît atunci cînd ascultă glasul
naturii : susurul izvorului, șuieratul vîntului, vu­
ietul cascadei sau vocea omenească reprezintă ar­
monii care se bazează pe rațiune și nu pe estetică.
GUILLAUME APOLLINAIRE

Dacă toată lumea ar vrea să. cînte vioara întîi,

n-ar exista armonie pe lumea asta. Apreciază-1 pe
om la locul său.
ROBERT SCHUMANN

Toți acei care, în domeniul imens al spiritului uman

au dat impresia că au adus o gîndire sau un limbaj
necunoscut pînă atunci, n-au făcut decît să tra­
ducă, cu ajutorul sensibilității lor personale, ceea
ce alții gîndiseră și spuseseră înaintea lor.
GABRIEL FAURE

12
Muzica e graiul sufletului.
GEORGE CALINESCU

Muzica este o revelație mult mai înaltă decît orice

înțelepciune și orice filozofie.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Vocea inimii e cîntecul; limbajul ei artistic : mu­

zica. E limbajul dragostei, care înnobilează senti­
mentele și umanizează gîndirea.
RICHARD WAGNER

Muzica e de o mie de ori mai nuanțată decît cu-

vîntul și nu numai că are dreptul de a exprima
sentimente și subiecte precise, dar are chiar datoria
să o facă. Dacă nu o face, nu e muzică, nu e nimic...
ROMAIN ROLLAND

13
Să reproduci adevărul poate fi un lucru bun, dar
să creezi un adevăr e mai bine, mult mai bine ...
GIUSEPPE VERDI

Orice artist are datoria de a merge de la particular

la general și de a descoperi patria umană în micul
colț de pămînt care este al său ...
FILIP LAZÂR

Muzica — respirația statuilor, poate liniștea tablo­

urilor ...
RAINER MARIA RILKE

Muzica e un credo, fie că e gîngăvit de un copil,

strigat de un bădăran sau rostit cu vorbe alese de
un erudit.
BTO’RSTERNE BJO’RNSON

14
Muzică stîrnește în noi nu instinctele ci gîndurile
în formă inefabilă.
• GEORGE CÂLINESCU

De la entuziasmul maxim la ridicolul total nu-i

decît un pas, ca de altfel de la cea mai profundă
deșteptăciune la cea mai mare prostie.
FRANZ SCHUBERT

Melodie și armonie — acești doi factori componenți

ai muzicii — nu există în natură. Sînt creațiile spi­
ritului omenesc.
EDUARD HANSLICK

Cine pătrunde sensul muzicii mele va scăpa de ti­

căloșia în care se tîrăsc ceilalți oameni.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

15
Ceea ce se numește propriu-zis imaginație, este un
dar al naturii, care nu depinde de mine. Dar de
îndată ce acest regal, adică o adevărată descoperire
creatoare mi-a intrat în cap, eu trebuie să muncesc
neobosit, ca s-o fac să devină o proprietate ina­
lienabilă.
JOHANNES BRAHMS

Dacă nu avem conștiința considerațiunii artistice

reciproce, cum am putea-o cere de la acei ce aș­
teaptă de la noi și prin noi, clipe de emoții sufle­
tești, iar nu meschine răfueli ?
MIHAIL JORA

Muzica este un calcul secret pe care îl face inima

fără să ne prevină.
GOTTFRIED WILHELM LEIBNITZ

Cea mai frumoasă muzică nu are sens pentru ure­

chea nemuzicală.
KARL MARX

16
Culturile mari, viguroase, se caracterizează prin bo­
găția lor de valori nepieritoare, prin ampla diver­
sitate a modalităților de exprimare, prin varietatea
stilurilor și originalitatea personalităților care o
reprezintă.
ION DUMITRESCU

Diferența dintr-o piesă de teatru și o operă e

aceea dintre un desen și o pictură.
LUDWIG SPOHR

Baletul este arta cea mai apropiată de muzică, fiind

de fapt un comentar plastic al acesteia, un sistem
de umbre chinezești ale portativului.
NICOLAE FILIMON

Muzica este fără îndoială un îndemn spre prietenie.

Ceea ce nu vrea să însemne desigur că prietenia
domnește întotdeauna între muzicieni.
JOSE BRUYR

2 — Cînlft-mi și-ti zic frate 17

Muzica este poate ultimul cuvînt al artei, așa cum
moartea este ultimul cuvînt al vieții.
HEINRICH HEINE

A avea ceva de spus în artă și a o spune în așa

fel ca între creator și public să se stabilească o
comunitate de idei și sentimente, este semnul dis­
tinctiv al unei adevărate vocațiuni de artist.
ZENO VANCEA

... problemele pe care arta le pune artistului con­

temporan sînt atît de imense, încît pot să absoarbă
pe de-a-ntregul omul. Au trecut vremurile cînd se
compunea în clipele de răgaz ; să te dăruiești fără
rezervă oamenilor — iată ce este necesar astăzi
în artă.
MODEST MUSSORGSKI

Mitologia muzicii se întrepătrunde cu mitologia

lumii întregi.
THOMAS MANN

18
Este mult mai ușor să închizi ochii dacă vezi ceva
neplăcut, decît să-ți astupi urechile maltratate de
o muzică proastă.
FRIEDRICH SCHILLER

Un spirit superior trebuie să gîndească tot mai sus I

GEORG FRIEDRICH I-IÂNDEL

Muzica izvorăște din realitate sau se leagă de ea

în chip deosebit.
GEORGE BREAZUL

Niciodată viața nu este mai măreață, mai plină

de roade și mai fericită decît în suferință.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Nu cercetați niciodată o operă cu ochii morțllor

sau ai trecutului, s-ar putea să nu vă alegeți decît
cu craniul lui Yorick.
DINU LIPATTI

19
Muzica nu e numai o artă a echilibrului, ci și o
artă a frumosului.
WILHELM G. BERGER

Mulți oameni și-l imaginează pe compozitor ca pe

un privilegiat, petrecîndu-și viața pe un pat de
trandafiri. O, iluzie! în ceea ce mă privește, îl
voi descrie ca pe un om pradă torturilor ce erau
aplicate odinioară martirilor.
GEORGE ENESCU

Abia muzica trezește simțul muzical al omului.

KARL MARX

Maniera cu care un muzician poate studia un tablou

de Rafael poate fi identică cu aceea a unui pictor
ascultînd o simfonie de Mozart. Dar — mergînd mai
departe, în ochii sculptorului orice actor devine o
statuie inertă, în timp ce actorul descoperă în fiecare
statuie un personaj în mișcare. în ochiul pictorului
versul se transformă în tablou, muzicianul exprimă
în. sunete frumusețea unei picturi.
ROBERT SCHUMANN

20
Pentru mine o muzică fără emoție nu are nici o ra­
țiune să existe.
ARTHUR RUBINSTEIN

Artistul e într-o continuă luptă cu sine însuși.

EMIL PETROVICS

înainte de toate artistul trebuie să creadă !

VINCENT D'INDY

Muzica dispune prin excelență de sensibilitatea

unei strînse comuniuni între caracterul național
și cel universal.
ION DUMITRESCU

Nici o artă nu-i în stare să exprime mai bine ca

muzica marile pasiuni ce frămîntă sufletul omenesc.
HENRY DUPARC

21
Ceea ce compunem nu este altceva decît omul,
cu toate sentimentele, toate gîndurile, bucuriile
și durerile sale.
GUSTAV MAHLER

Es*e ușor să-ți creezi un renume. Greu e să-1 păs­

trezi.
MAX REGER '

Comparația academicianului Mihail Ralea între mu­

zică și filozofie :
Kant •-* Bach
Renouvier -= Cesar Franck
Guyau ■= Bizet
Nietzsche = Wagner
Schopenhauer = Schubert
Goethe = Beethoven
Hegel = Brahms
Bergson = Richard Strauss

Nu trebuie să ne mulțumim cu respectarea capo­

doperelor. Trebuie să le iubim.
ALFREDO CASELLA

22
Artistul care nu este satisfăcut de liniile elegante,
de culorile armonioase, de un șir frumos de acor­
duri, nu înțelege arta.
CAMILLE SAINT-SAENS

tn fond opera este o mare greșeală, pentru că în

acest gen al artei unul din mijloacele expresiei —
muzica — a devenit un scop, iar scopul expresiei —
drama — s-a transformat în mijloc.
RICHARD WAGNER

Nu trebuie să disprețuim degetele. Ele sînt mai

inspiratoare și în contact cu materia sonoră îți
trezesc deseori idei subconștiente care, altfel, poate
că nu ne-ar fi revelate.
IGOR STRAVINSKI

Cu cît muzica este mai neobișnuită, cu cît își

dezvoltă mai multe fațete în fața auditoriului, cu
atît va putea cuprinde cercuri mai largi, cu atît
va putea spera mai mult să devină eternă și să
rămînă nouă de-a pururi.
ROBERT SCHUMANN

23
Muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre,
sub ochii noștri, în inima și mintea noastră, cu
tot ceea ce noi putem să-i aducem ca ofrandă.
DINU LIPATTI

Muzica are forța secretă și cîte odată teribilă de

a pune în lumină atitudinile sufletului nostru.
GEORGE DUHAMEL

Muzica stă atît de sus, încît nici o rațiune nu i se

poate apropia și are un asemenea efect, care dom­
nește peste tot și nimeni nu-și poate da seama de el.
JOHANN WOLFGANG GOETHE

Artistul nu creează ceea ce alții consideră frumos,

ci numai ceea ce crede că trebuie să creeze.
ARNOLD SCH'O'NBERG

24
Muzicianul nu trebuie să aibă limite în înțelegerea
artei sunetelor, cu condiția ca ea să fie cu ade­
vărat muzică.
JULIUS KATCHEN

Nu îmbătrînești pentru că ai trăit un număr de

ani, devii bătrîn cînd ți-ai părăsit idealul.
GEORGE ENESCU

Muzica are cea mai mare înrudire cu poezia, întru-

cît ambele se folosesc de același material, de ton.
MIHAIL RALEA

Arta muzicii trebuie să exprime ceea ce aș numi

„vox humana".
JÂNOS FERENCSIK

25
Dacă s-ar putea crea opere în care să fie numai
strigăte de durere, de bucurie, de răzbunare, sau
oftaturi, la ce să folosească cuvintele din unele
fraze, pe care nimeni nu le poate înțelege cînd ele
răsună pe muzică ? Nu I Caracterele omenești, fap­
tele lor și ciocnirile lor pot să devină muzică, pe
cînd cuvîntul abstract niciodată.
GIUSEPPE VERDI

Dacă există opere care se nasc moarte, există și al­

tele care se nasc nemuritoare.
ROGER DUCASSE

Opereta nu moare : mor numai aceia care nu știu

ce au de făcut cu ca : scriitorii după clișeu și cei
care repetă papagalicește ce-au spus alții.
FRANZ LEHAR

Lirismul în artă este un semn distinctiv al tinereții

unui popor.
FILARET BARBU

26
Muzica este datoare să-și treacă evoluția prin fil­
trul propriilor sale experiențe, pentru a deveni
artă eliberată.
HANNS EISLER

...muzica este disciplina de bază, fără de care nu

poți înțelege nici pe Holderlin nici ordinea supremă
a universului.
VASILE PÂRVAN

Scopul artei nu e nici profitul și chiar nici gloria,

ci acela de a înălța treptat spiritul omenirii.
CESAR FRANCK

Toată forța mea a luat-o acest mic instrument de

lemn.
NICCOLO PAGANINI

21
Legătura dintre cuvînt și muzică este cea mai fru­
moasă căsătorie încheiată vreodată.
FERDINAND HILLER

Laicul poate nu înțelege influența muzicii asupra

inimilor.
ION VIDU

De-a lungul întregei sale vieți, omul trebuie să se

entuziasmeze de frumos. Dar numai dacă acel fru­
mos e și adevărat.
' FRANZ SCHUBERT

Muzica este și rămîne veșnic tînără, fiindcă re­

naște cu fiecare iubitor al frumuseților ei, fiindcă
trăiește și retrăiește în infinite grade și nuanțe de
gusturi și aspirații estetice.
VASILE TOMESCU

28
Fără entuziasm nu există grandoare în artă.
ROBERT SCHUMANN

Scopul final al muzicii este redarea, mai mult, exal­

tarea pasiunilor.
WILHELM HEINSE

Unitate și varietate în artă I

NICCOLO PAGANIN.T

Programul și textul unei compoziții sînt doar

atunci justificate, dacă țîșnesc dintr-o necesitate
poetică.
FRANZ LISZT

;Să existe în voi : încredere, speranță, iubire. Din-

Itre acestea, cea mai de preț e iubirea.
VINCENT D’INDY

29
Omul trebuie să fie tare și viteaz în toate !
LUDWIG VAN BEETHOVEN

O muzica ce ar exclude sentimentul, ar fi aceea în

care compozitorul a renunțat complet la o gînclire
într-adevăr originală, la modul său personal de a
percepe, de a simți, de a se exprima : în sfirșit, la
nevoia de a fi el însuși.
ALBERT ROUSSEL

Muzica este o patrie, un refugiu, o credință, o lică­

rire de lumină.
GEORGES DUHAMEL

Cea mai mare nenorocire a unui artist este de a

fi singur.
GEORGE CÂLINESCU

30
Nu m-am gîndit niciodată să scriu pentru faimă
și glorie. Trebuie să spun ceea ce am pe inimă :
iată pentru ce scriu ...
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Orice creație armonios împlinită se desprinde de

destinul individual al părintelui ei, oricît de multe
fibre ar fi legat-o de dînsul, spre a deveni un bun
al tuturor.
MIHAIL RADULESCU

Ceea ce distinge o mare personalitate este capaci­

tatea de a-și ridica credința în idealuri, la rangul
unei vocații.
ARNOLD SCHONBERG

Arta plastică respiră viața, spirit îi cer poetului,

dar adevăratul, sincerul sentiment, în totalitatea sa, ✓
nu-1 enunță decît Polihimnia.
FRIEDRICH SCHILLER

31
Cîteva capodopere ale teatrului nu sînt „teatru"
în sensul strict al cuvîntului, ci simfonii scenice,
care nu fac concesii de dragul spectaculozității.
Exemplu ? Boris Godunov !
JEAN COCTEAU

Tinerețea nu este o perioadă a vieții, e o stare de

spirit, o calitate a imaginației, o intensitate emo­
tivă. Nu îmbătrînești din cauza anilor, ci pentru
că dezertezi de la idealul tău ; bătrînețea îți brăz­
dează fața, dar renunțarea la ideal îți brăzdează
sufletul.
GEORGE ENESCU

Muzica trebuie să fie o plăcere .

CLAUDE DEBUSSY

Muzica este adevăratul element din care orice poe­

zie izvorăște, pleacă și se întoarce.
JOHANN WOLFGANG GOETHE

32
...Trebuie să recunoaștem că opera are un avan­
taj : ea îți dă putința să execuți o înrîurire asupra
simțămîntului muzical al maselor, pe cită vreme
simfonia se adresează unui public special, puțin
numeros.
PIOTR ILICI CEAIKOVSKI

Muzica este expresia pasiunilor umane.

NICOLAE FILIMON

Cu cît pătrunzi mai adînc în istoria marilor artiști,

cu atît ești mai izbit de cîtă durere ascunde viața
lor..
ROMAIN ROLLAND

Menirea artistului este să răspîndească lumină în

• adîncul sufletului'omenesc. . .
ROBERT SCHUMANN

3 — Ctntă-ml șl-ti zic frate

33
Arta este fără discuție o ambasadoare a sufletului
unui popor, nu numai peste granițe, dar și peste
secole.
ION DUMITRESCU

Trebuie să creăm atît cît e lumină.

ROBERT SCHUMANN

Pentru a înțelege bine arta noastră, trebuie s-o în­

țelegem întîi pe a altora.
JULES MASSENET

Muzica ... nu va putea înceta niciodată să fie cea

mai înaltă și mai eliberatoare dintre arte.
RICHARD WAGNER

Muzica posedă elanul și inteligibilitatea globală,

dialectica negație-afirmație și concluzia unei opere
muzicale e totdeauna optimistă.
GEORGE CÂLINESCU

34
Vorbește și-mi ești prieten,
Cîntă-mi și-ți zic FRATE !
THEODOR GEORG HIPPEL

în orice operă ele artă adevărată răsună și trebuie

să răsune vocea spiritului omenesc.
JÂNOS FERENCSIK

Nu trăiesc în trecut, nici în viitor. Sînt în prezent!

IGOR STRAVINSKI

Adevăratul artist nu are de invidiat pe nimeni în

privința rangului sau a averii. în ochii săi arta
stă mai presus de toate aceste nimicuri.
FRIEDRICH GUSTAV WALDMtJLLER

Totul e divin în împărăția Eutherpei.

GEORGE CĂLINESCU

35
Pasionații de artă sînt niște incorigibili îndrăgostiți.
CLAUDE DEBUSSY

Artele noastre ca arte naționale nu au să se dez­

volte din imitarea artelor străine, ci din tezaurul
nostru național și cit se poate de ferit de influențe
străine. Orice element străin, introdus în viața
sufletească a poporului — dacă acest element
nu a parcurs procesul firesc al asimilării, spon­
tane — e un element destructiv și denaturează
geniul național al artei.
TIBERIU BREDICEANU

Nu pot percepe altfel spiritul muzicii decît în

dragoste.
RICHARD WAGNER

Muzica este unica, imateriala intrare într-o lume

mai înaltă a cunoașterii, care ne învăluie fără să
o putem prinde...
LUDWIG VAN BEETHOVEN

36
Cit de simplu ar fi să te lași dus de muzică, peste
cîmpuri, în voia capriciului ei 1
deodat de SEVERAG

Nu tot ce nu e înțeles reprezintă o valoare !

DEZIDERIU JÂROSSY

La mine n-au existat niciodată hotare între viața

și arta mea.
GEORGE ENESCU

Muzica nu trădează niciodată.

GEORGES DUHAMEL

Tema, melodia și armonia izbucnesc din același

mugur al creierului compozitorului.
EDUARD HANSLICK

37
Arta are dreptul de a coborî în abisuri, de a se
insinua în cutele secrete ale sufletelor tenebroase
sau dezolate.
CAMILLE SAINT-SAENS

A crea dispoziție interioară fără a folosi mijloace

ieftine, exterioare, iată marele privilegiu al muzicii.
JOHANN WOLFGANG GOETHE

A cunoaște tăcerea înseamnă a cunoaște muzica

însăși.
CARL SANDBURG

Cu cît o operă îți reclamă mai multă pregătire, cu

atît e mai săracă.
GEORGE CÂLINESCU

Gîndirea muzicală nu-și întrerupe nicicînd

evoluția.
MONIQUE DE LA BRUCHOLLERIE

31
Trebuie să știi unde începe gluma I (în muzică, n.a.).
IGOR STRAVINSKI

Muzica este o dogmă și se bazează pe principii de

nezdruncinat.
VINCENT DTNDY

Rațiunea se înșeală, sentimentul niciodată I

ROBERT SCHUMANN

Gîndirea mea este melodia...

RICHARD STRAUSS

... ea posedă limbajul cel mai universal și totodată

cel mai intim, adecvat fiecărei individualități în
parte, cel mai răspîndit peste granițele limbilor și
totuși cel mai elocvent pentru o epocă, pentru
idealurile, concepția și sensibilitatea unei națiuni.
VASILE TOMESCU

39
Frumusețea curată nu îmbătrînește niciodată.
Timpul nu poate să-i dea decît o mai minunată și
veșnică tinerețe.
, ROGER DUCASSE.

Melodia este viața senzuală a poeziei.

LUDWIG VAN BEETHOVEN

Din iubire decurg cele mai înalte și mai nobile

inspirații ale gîndirii omenești.
VINCENT DTNDY

Muzica nu trebuie să servească de podoabă. Ea

trebuie să fie adevărată.
ARNOLD SCHONBERG

Numai sinteza artelor poate asigura o exprimare

exhaustivă a ideilor majore.
. i
RICHARD WAGNER

40
Muzica este rudă cu arhitectura.
GEORGE CÂLINESCU

Cel mai mult prețuiesc darul de a compune muzica

și nici un muritor nu poate poseda o fericire mai
mare.
GEORGE ENESCU

Lumea mea e în natură. Simțurile se scaldă în pri­

veliștea creației nemărginite a naturii.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Ce e mai important nu stă scris în partitură 1

GUSTAV MAHLER

Orientarea muzicală a ultimelor decenii este im­

pregnată de pătrunderea nestăvilită a științelor po­
zitive în procesul creației.
SIGISMUND TODUȚĂ

41
Aș regreta dacă n-aș fi reușit decît să-mi distrez
auditorii. Eu aș fi vrut să-i fac mai buni.
GEORG FRIEDRICH HÂNDEL

Opera trebuie să trăiască în prezent.

GIANCARLO MENOTTI

Cred că arta își are sălașul în suflet.

RICHARD WAGNER

Vreau să scriu numai ce mă bucură pe mine I

LUDWIG VAN BEETHOVEN

înțeleg ca fiecare compozitor să se inspire prin

propriile sale mijloace.
GEORGE ENESCU

42
Muzica este una din marile mistere ale vieții
omenești.
GEORGES DUHAMEL

Muzica e literatura simțurilor și a inimii.

GOTTFRIED WILHELM LEIBNITZ

Muzica ne ajută să înțelegem evenimentele exis­

tenței noastre.
GEORGES DUHAMEL

Muzica trebuie să rămînă fără încetare muzică I

WOLFGANG AMADEUS MOZART

Numai muzica ne dă expresia pură a sufletului.

ROMAIN ROLLAND

43
Muzica începe acolo unde cuvîntul devine ne­
putincios.
VINCENT DTNDY

Muzica trebuie să fie scînteia ce aprinde focul

în spiritul omenesc.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Muzica este prezentul.

IGOR STRAVINSKI

Muzica ne dă ceea ce-i cerem I

GEORGES DUHAMEL

Cel mai grav reproș care i se poate face muzici’

contemporane e că nu are tradiție.
HANNS EISLER

44
Fantezia e comoara cea mai de preț a omului, acel
izvor nesecat din care se adapă deopotrivă artistul
și omul de știință.
FRANZ SCHUBERT

Goethe a fost convins de rolul muzicii în evoluția

omenirii.
ARTHUR SCHOPENHAUER

Muzica e mai aproape de liniște decît de gălăgie.

Forța muzicii e atotputernică.

GEORGES DUHAMEL

Ceea ce nu merită să fie spus este cîntat.

PIERRE A. C. BEAUMARCHAIS

45
Muzica oglindește toate misterioasele ondulații ale
sufletului, fără putință de prefăcătorie.
GEORGE ENESCU

Cîmpul deschis muzicianului nu e un meschin cla­

vir de șapte note, ci un clavecin incomensurabil,
aproape în întregime necunoscut, unde numai pe
ici-colo, separate de desene tenebre neexplorate,
unele din miloanele de clape de tandrețe, pasiune,
curaj, seninătate care îl compun, fiecare tot așa de
diferite de celelalte ca un univers, au fost descope­
rite de cîțiva mari artiști.
MARCEL PROUST

Muzica e sufletul poeziei.

TORQUATO TASSO

Cu ritmice furii izbește-mă muzică

înalță mustrare lipită de inimă
Ce n-a fost talaz, ce-a vrut să se cruțe.
RAINER MARIA RILKE

46
Nu numai vivacitatea și preciziunea imaginilor
artistice sînt superioare nivelului comun, dar am
spune că însuși caracterul, virtutea făptuitoare sînt
mai ferme în artist.
TUDOR VIANU

La originea oricărei creații se descoperă un apetit,

care nu e apetitul de hrană pămîntească. Astfel că
la darurile naturii se adaugă binefacerile artificiu­
lui, aceasta fiind semnificația generală a artei.
IGOR STRAVINSKI

Știu din experiență că cel mai bun, singurul mijloc

de a cunoaște pe cineva este să-1 iubești.
GEORGE ENESCU

Muzica este cea mai poetică, cea mai puternică și

mai vie dintre arte.
HECTOR BERLIOZ

47
Muzica spune lucruri despre lume în termenii ei
specifici, muzicali. Orice încercare de a reproduce
aceste afirmații muzicale cu „propriile noastre cu- :
vinte" este în mod necesar sortită să dea greș. ■
Adevărul conținut într-o creație muzicală nu poate
fi izolat; pentru că există o entitate indivizibilă
frumusețe-adevăr.
ALDOUS HUXLEY

Ca să faci muzică bună trebuie să fi pornit de la

propria ta experiență și trăire.
OLIVIER MESSIAEN

GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, despre muzică:

...ea este arta afectivității care acționează nemij­
locit asupra sentimentului însuși.

Numai cînd în elementul sensibil al tonurilor și în.

figurația lor variată este exprimat ceva de natură
spirituală, în mod. adecvat se înalț-ă și muzica.la
nivelul adevăratei arte.

48
Rădăcinile muzicii de azi sînt în muzica celor care
ne-au precedat, dar angajarea de azi a compozi­
torului este impregnată de destinul contemporanei­
tății ai cărei martori sîntem.
THEODOR GRIGORIU

Muzica cea mai clară poate să aibă totuși

misterul ei.
CLAUDE ARRIEN

Vom fi mari în măsura în care apărem în fața lumii

cu ceea ce ne reprezintă, cu ceea ce tălmăcește
epoca în care trăim.
DORU POPOVICI

A iubi este ceva grav. Și mai ales ceva definitiv.

GEORGE ENESCU

4 — Cîntft-mi și-ți zic frate 49

Mă simt fericit ori de cite ori reușesc să mă ridic
deasupra unui obstacol.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

.. . Omul simplu îi recunoaște (muzicii, n.a.) armo­

niile și formele drept ale sale proprii.
ALBERT CAMUS

Nu trăiesc și nu durează decît lucrările scrise cu

sinceritate.
ARTHUR HONEGGER

Muzica e prea puțin exclusivistă pentru a refuza

categoric ceea ce ne sugerează să . găsim în ea.
MARCEL PROUST

Cred că lirismul, caracteristică de seamă a culturii

noastre muzicale, nu trebuie să dispară din muzică,
doar să se transfigureze în aspecte variate, con­
trastante.
CORNEL ȚÂRANU

50
Drama muzicală este arta tranzițiilor și a con­
tinuității.
RICHARD WAGNER

Orice artă veritabilă aparține epocii sale. Orice

artă care se numește a viitorului mi se pare
suspectă.
FRANK MARTIN

Singurul lucru de care sînt sigur este că nu pot

scrie măcar o notă pe care să nu o fi trăit mai
înainte.
OLIVIER MESSIAEN

Pentru mine, viața fără muncă nu-și are rațiu­

nea ... Mulțumirea mea cea mai mare, singura
mulțumire, este lucrul.
GEORGE ENESCU
PATRIE,

OM,

SOCIETATE
Cei mai buni, cei mai drepți prieteni sînt săracii.
Bogății nu știu nimic despre prietenie.
WOLFGANG AMADEUS MOZART

Libertatea e o comoară !
NICCOLO PAGANINI

Libertatea și progresul constituie nu numai țelul

artei dar și al întregii vieți.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Doresc o muzică simplă pe care să se poată

mărșălui...
JEAN COCTEAU

55
... Au fost timpuri cînd românilor le-a fost inter­
zis, sub pedeapsa morții, a-și comunica ideile,
unii altora; în timpurile acelea omul se mîngîia
cu cîntecul. Prin mijlocirea lui își spunea durerea,
prin mijlocirea lui comunica vecinului greul ce-1
apăsa. Din acele timpuri ne-au rămas multe cîn-
tece naționale din conținutul cărora putem citi
starea de apăsare în care se găseau străbunii
noștri.
GAVRIIL MUSICESCU

Artistul trebuie să iasă afară, în mijlocul vieții

clocotitoare. în cameră nu se nasc idei creatoare.
Elementele externe au o influență covârșitoare
asupra artistului creator.
ROBERT SCHUMANN

Arta a fost întotdeauna oglinda orînduirii sociale.

RICHARD WAGNER

Muzica ne-a fost dată pentru a cînta viața

oamenilor.
GEORGES DUHAMEL

56
în cultul artei rezidă o adevărată forță simpatetică
ce apropie și unește pe oameni.
CESAR FRANCK

Cîntăm libertatea și numele sfînt

Al țării străvechi și-al acestui pămînt
Iubirii de neam, ce de-a pururi ne-a fost
O pavăză-n lupte și-n pace adăpost
Cîntămu-i supremul ei cîntec.
GEORGE COȘBUC
(Din „Imnul studenților")

Participant la lupta pentru triumful ideilor uma­

niste, muzicianul este un factor de dinamizare a
conștiințelor, de înnobilare a gîndirii și sensibili­
tății contemporane.
ION DUMITRESCU

Ideea mea călăuzitoare... de care sînt conștient

din momentul în care am devenit compozitor, este
ideea fraternității popoarelor, a fraternității în
ciuda tuturor războaielor și neînțelegerilor. încerc
să slujesc această idee, pe cît îmi stă în putință,
prin muzica mea.
BELA BARTOK

57
Tot ce am făcut, am făcut din dragoste pentru po­
porul la care am ținut și nimic nu dă rezultate mai
frumoase ca lucrul făcut din dragoste.
DUMITRU G. KIRIAC

Legile moralei sînt totodată șl legile ariei.

ROBERT SCHUMANN

Relații culturale trebuie să existe între toate popoa­

rele iubitoare de pace, libertate, bună înțelegere
și frumos.
GEORGE ENESCU

... trebuie să se creeze în sfîrșit o muzică a popo­

rului, o muzică pentru serbările șl lupta sa.
ROMAIN ROLLAND

58
Muzica nu cunoaște frontierele naționale, ea nu arc
nevoie de măsuri protecționiste vizînd să izoleze
o cultură de alta.
DIMITRII ȘOSTAKOVICI

Cultul pentru muzică și iubirea aproapelui au fost

nedespărțite pentru mine și dacă primul mi-a dat
bucuriile cele mai curate, cele mai înălțătoare,
cealaltă mi-a adus liniștea sufletească chiar în cli­
pele cele mai întunecate.
Sînt încredințat din ce în ce mai mult că adîncul
izvor al oricăror înfăptuiri însemnate trebuie să
fie puterea morală și bunătatea.
PABLO CASALS

Am avut fericirea să dovedesc că limba noastră

se pretează perfect și la comedie și la muzică.
VASILE ALECSANDRI

Binele să-1 faci oricînd

Libertatea mai presus de orice
iubește-o,
Și un tron chiar dac-ai stăpîni
Adevărul nicicînd nu-1 trăda.
LUDWIG VAN BEETHOVEN
(Traducerea de Andrei Tudor)

59
Cine se sustrage vieții politice se înșeală singur.
RICHARD WAGNER

Nu există revoluție fără glas, fără cîntec, fără

torente sonore.
ROMAIN ROLLAND

Beethoven a construit Simfonia a V-a după chipul

omului.
DEZIDERIU JĂROSSY

Muzica poartă un mesaj uman concret, plăsmuit

în sufletul și în mintea autorului.
WILHELM G. BERGER

Menirea sfîntă a muzicii este să stingă urile, să

potolească patimile și să aproprie inimile într-o
caldă înfrățire.
GEORGE ENESCU

60
Puterea este morala oamenilor care se disting prin­
tre ceilalți și e și a mea ...
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Rolul nostru individual de creatori de artă și isto­

rie culturală este determinat de bătălia pe care o
dăm... Cine cere unei colectivități, trebuie să-i
și dea.
THEODOR GRIGOR1U

Trebuie să redăm epoca noastră așa cum este ea

și să sesizăm formele noi pe care ni le dictează
însăși viața.
RICHARD WAGNER

Nicăieri nu mă simt mai bine decît în țara mea.

GEORGE GEORGESCU

61
Să chemăm muzica și cîntecul care dormitează în
fundul inimii maselor.
ROMAIN ROLLAND

Elocvența, puterea de a face să vibreze conștiin­

țele, de a cuceri universul sufletului omenesc, sînt
virtuțile cardinale ale muzicii născută la noi, în
învolburatul trecut și în zilele pline de sens pe
care le trăim.
VASILE TOMESCU

A disprețul fanatismul, a fringe sceptrul prostiei,

a lupta pentru drepturile omului, ehei! asta nici o
slugă de-a prinților n-o poate face. Pentru asta
trebuie suflete libere, ce îndrăgesc mai degrabă
moartea decît lingușirea, mai degrabă sărăcia
decît robia... dintre aceste suflete al meu nu va
fi cel din urmă ! ...
LUDWIG VAN BEETHOVEN

A te depărta de împărtășirea artei tale cu toți cei­

lalți semeni ai tăi ar însemna, nici mai mult, nici
mai puțin, pieirea din punct de vedere artistic.
ION DUMITRESCU

62
Nu ini-am servit țara decît cu armele mele — pana,
vioara și bagheta mea.

Sint un pacifist convins.

GEORGE ENESCU

Opera este o școală și distracția poporului/ iar nu

a cîtorva bogătași.
GEORGE STEPI-IĂNESCU

Ceea ce este modern este ceea ce se integrează în

timpul lui, trebuind să fie pe măsura și pe înțelesul
acestui timp.
IGOR STRAVINSKI

63
...Muzica românească cunoaște două atitudini
componistice : explicită și implicită. Explicită pen­
tru că își declară nemijlocit apartenența la mediul
autohton prin afișarea folclorului și implicită, pen­
tru că fără să apeleze la elemente sonore directe,
își dezvăluie sorgintea română prin sensibilitatea,
expresia generală a muzicii ce se încadrează spa­
țiului, temperamentului și modului de a gîndi și
vibra care este propriu poporului român.
OCTAVIAN L. COSMA

Toate problemele de tehnică — tonalitatea, atona­

litatea, perspectivele istorice — sînt secundare, față
de problema majoră : este muzica de azi expresia
adecvată a ceea ce sîntem ? în ce măsură ne regă­
sim noi în această muzică ? Și această problemă e,
mai exact, o chestiune de conștiință.
WILI-IELM FURTWÂNGLER

Muzica este graiul în care se oglindesc fără putință

de prefăcătorie, însușirile sufletești ale omului, ale
poporului.

Muzica nu este o stare, ci o acțiune.

64
Trebuie să lucrăm ca să răspîndim șl să dezvoltăm
cît mai mult muzica în toate păturile populației.

Viața mea toată mi-ain pus-o fără preget în ser­

viciul artei; iar arta mea e pusă la dispoziția lumii
întregi. Lumea însă trebuie să cunoască țara mea
așa cum e. Peste tot unde mă duc, eu nu uit că
aceasta e prima mea datorie.

Doresc să servesc ca îndrumător, ducînd muzica

în cartierele mărginașe, în provincie, la țară, prin
serbări, șezători, societăți corale și instrumentale.

Prin audiții destinate poporului și printr-o educa­

ție progresivă se va ajunge la o reală cunoaștere
a aspirațiilor populare.

5 — Cîntă-mi șl-ti zic frate 65

Arta viitorului va trebui să fie sinceră și sinceră
fiind, ea va corespunde năzuințelor și idealurilor
estetice ale maselor ...
GEORGE ENESCU

... Arta trebuie să rămînă la îndemîna marilor

mase, arta pe care o creăm trebuie să fie în primul
rînd, a poporului nostru, ea trebuie să aparțină
întîi de toate cetățenilor patriei noastre.
ION DUMITRESCU

A fi amicul celor ce prin muncă onestă își petrec

zilele-n lumea asta mare ca să lase posterității
obolul activității lor intelectuale și morale, iată
idealul spre care mi-am îndreptat pașii mei.
GAVRIIL MUSICESCU

Sunetul e un cuvînt nedefinit al omului.

FREDERIC CHOPIN

66
Arta nu poate fi concepută ca lipsită de un mesaj,
cită vreme ea se adresează omului.
LAURENȚIU PROFETA

Muzica este un instrument important în acțiunea

de cunoaștere și înțelegere a lumii.
STEFAN LAKATOS
NESECAT

IZVOR...
Neamul românesc de la natură e înzestrat cu dra­
goste pentru cîntec.
GAVRIIL MUSICESCU

Concepția muzicală trebuie să aibă un parfum

national.
ARAM HACIATURIAN

într-o compoziție trebuie să fie exprimată atît per­

sonalitatea artistului cît și a națiunii care a gene­
rat acea compoziție.
JAN NERUDA

Vorbind despre cîntecul popular și parfumul său :

Să te inspiri numai de la el, dar să-1 lași în pace...

Folosirea materialului folcloric nu realizează
autenticitatea caracterului.
GEORGE ENES CU

71
... cine îndrăznește astăzi să tragă o linie sigură
de hotar între inspirația poetului și aceea a popo­
rului său ?
FRANZ LISZT

Socot drept un scop al vieții mele să continui și

să isprăvesc studierea muzicii poporului roman.
BELA bartok

Ascultați cu atenție orice melodie populară ; cîn-

tecul popular e mina de aur a melodiei și vă ajută
să cunoașteți caracterul unui popor.
ROBERT SCHUMANN

Cîntecul popular e idealul meu.

JOHANNES BRAHMS

Arta e creația poporului, artistul executantul ei.

CARL MARIA WEBER

72
... ceea ce l-a susținut pe Enescu de-a lungul unei
vieți neobosite ... a fost fondul său de forță țără­
nească, forță a acelor oameni plini de vitalitate din
bazinul dunărean.
YEHUDI MENUHIN

Poporul este cel care făurește limbajul muzical. El

creează acea originalitate, unică, a structurii into-
naționale, a ritmicii, a timbrului, care permite să
se determine fără greș apartenența națională a unei
opere muzicale.
ARAM HACIATURIAN

Zilele cele mai fericite ale vieții mele le-am petre­

cut la țară, printre țărani.
BELA bartOk

Dacă este vorba de vreun componist pe care l-am

studiat și-l, studiez cu multă diligență, atunci îmi
permit a spune că componistul acesta e însuși po­
porul român...
CIPRIAN PORUMBESCU

73
Cu cit o melodie populară e prezentată mai sim­
plu, cu atît mai viu strălucește în toată frumusețea
ei.

Numai după ce multe, cît mai multe temperamente

cu adevărat artistice vor vibra sincer în fața me­
diului românesc, se va putea spune că muzica lor
are un caracter care ne este propriu...

Compozitorul român va putea să creeze paralel cu

muzica populară, dar prin mijloace absolut perso­
nale, lucrări valoroase asemănător caracterizate.
GEORGE ENESCU

Sînt pentru sursele folclorice, atît de bogate și di­

verse, folosindu-le, nu avem decît de cîștigat.
JEAN MARTINON

74
I
Muzica românească este muzica poporului ... crea­
ție a sufletului poporului nostru inspirat de senti­
mentele de durere, veselie și evlavie față de frumu­
sețea naturii... Dezgropată și scoasă la lumină ...
această muzică oglindește gîndirea, moravurile și
obiceiurile poporului...
SABIN V. DRÂGOI

Compozitorii noștri sînt puși în situația de a se

lepăda de tot ce au învățat, de tot ce au auzit, pen­
tru a crea un gen nou românesc... Dacă este un
element pe care îl cere muzica românească, desi­
gur că acela e fantezia. Cum s-ar putea altfel descrie
în muzică admirabilele peisaje ale cîmpiilor
noastre ?
MIHAIL JORA

Putem zice cu fală națională, că nici un popor n-are

muzica națională atît de originală și caracteristică
ca și noi românii.
TIBERIU BREDICEANU

... Eu am dezgropat diamantul. Cred că mai bine

nu-mi puteam aduce prinosul de recunoștință la
admirația față de acest popor genial, căruia îi apar­
țin și sînt mîndru de aceasta.
SABIN V. DRÂGOI

75
Muzica satelor românești e o artă vie, care se păs­
trează numai prin perfecta ei consemnare.
GUILELM SORBAN

Mirajul folclorului continuă și astăzi să atragă

spiritele în pofida cursei ce proclamă goana după
noi tehnici universale.
OCTAVIAN L. COSMA

Ca și în poezia sa, poporul spune uneori într-un

simplu cîntec mai mult decît s-ar putea spune într-o
simfonie întreagă.
TIBERIU BREDICEANU

Cîntecul popular mi-a fost cel dintîi dascăl...

EMIL MONȚIA

La țăranii români muzica este o îndeletnicire

obștească.
bela bartOk

76
Prin etnicitatea compozitorului înțeleg o seamă de
realități locale, în legătură cu pămîntul strămo­
șesc și cu reacțiile sufletești ale oamenilor de pe el,
realități a căror totalitate întră ca factor determi­
nant în manifestările de viață ale poporului.
FILARET BARBU
INTERPRETAREA,

ARTĂ

MAJORĂ
Chiar dacă într-un colț de țară găsesc un singur
ascultător care să guste o Partită de Bach, atunci
telul pe care mi l-am propus este atins.

Am fost fericit do cite ori am putut dărui altora

puțină bucurie.

...încerc pe estradă plăcere; nicidecum certitu­

dinea de a fi perfect — departe de asta — ci bucu­
ria de a vorbi un limbaj uman și frățesc.

Există la urma urmei numai un singur drum vala­

bil în interpretarea operelor muzicale : se cere
simplitate, sinceritate și naturalețe.

Nu este un sacrilegiu a te confunda cu creatorul

unei capodopere; dimpotrivă, e o iluzie fecundă,
care îngăduie să te identifici mai bine cu magicia­
nul, căruia îi ești interpret.

6 — Cîntă-mi și-fi zic frate 81

Nici o mare lucrare n-a fost vreodată scrisă numai
ca un vehicul al virtuozului; măreția constă în
redarea expresiei adevărate a intenției și scopu­
rilor compozitorului.

Să faci muzică de cameră, ce fericire ! Frumosul vis

de a cînta sonate, trio-uri, cvartete 1

Să cînți la un instrument, chiar și perfect este exce­

lent. Să imaginezi, să crezi, să dai viață fantomelor
tale este și mai bine și mai rar.

Despre dirijat :
... E foarte dificil. Am văzut maiștri cu renume
universal cari nu atinseseră nici măcar siguranța.
Se cere prezență de spirit, cunoașterea perfectă a
orchestrației, să fie un bun psiholog și să fi cîntat
în orchestră din instrumentele principale. Deci să
nu fim nici noi prea exigenți.
GEORGE ENESCU

82
Virtuozitatea e și ea bună pentru ceva : îl ajută pe
interpret să-și ascundă ignoranța.
FRANZ LISZT

Pentru a deveni un bun interpret nu e necesar nu­

mai să exersezi mult, ci să citești mult.
JOHANNES BRAHMS

Privilegiul de a smulge muzicii mărturisirile pal­

pitante, efuziunile pasionate le revine altora.
ALFRED CORTOT

Nu numai dirijorul influențează orchestra. Și

invers ...
FRED GOLDBECK

Păunul poate fi un model decorativ, dar nu pentru

cîntăreți.
LUCIAN BLAGA

83
Sînt două soiuri de lăutari. Lăsați-i să cînte numai
pe aceia care fac pomenire și aducere-aminte și
alungați cîntăreții de uitare.
TUDOR ARGHEZI

Un singur interpret slab e de ajuns pentru a calom­

nia o capodoperă.
CHARLES. GOUNOD

Muzica nu a fost făcută pentru virtuozi. Virtuozii

s-au născut pentru muzică.
GEORGES DUHAMEL

Ceea ce distinge pe marii interpreți e puritatea.

GEORGE CÂLINESCU

Cît îmi stă în puteri, mă voi strădui să fiu un muzi­

cian bun. Muzica e viața mea.
YEHUDI MENUHIN

84
 Virtuozul încă nu e artist.
RICHARD WALLASCHEK

Arta nu ți-a fost dată ca să faci prin ea averi. Fii

artist din ce în ce mai mare. Restul vine de la sine.

Dacă îmbătrînești, întreține-te mai mult cu parti­

turi decît cu virtuozi.

lubește-ți instrumentul, dar nu fii atît de mîndru

să-1 consideri unic. Gîndește-te : mai sînt și alte
instrumente care sună la fel de frumos ...
ROBERT SCHUMANN

Dirijatul trebuie să slujească opera de artă, ade­

vărul artistic.
WILHELM FURTWĂNGLER

85
Pentru un artist superior succesul e un element
înălțător și stimulent; pe cel inferior îl duce la
infatuare, frînează studiul și produce o totală de­
cădere.
ANTON RUBINSTEIN

Ar fi bine ca dirijorii, cîntăreții, pianiștii să știe

sau să-și aducă aminte că prima condiție pe care
trebuie să o îndeplinească cel ce aspiră la titlul
prestigios de interpret este de a fi mai întîi un
executant fără greș.
IGOR STRAVINSKI

... Irosirea în interpretare a muncii unei întregi

vjeU» a pasiunii și gîndirii mereu reînoite, aso­
ciată cu convingerea că ai atins perfecțiunea nu­
mai atunci cînd tu și munca ta au dispărut în spa­
tele piesei interpretative, a te vedea, cu alte
cuvinte, uitat tocmai în clipa în care te-ai ridicat
la cea mai mare înălțime a perfecțiunii și negării
de sine, iată în ce constă tragedia inseparabilă de
viața interpretului.
PAUL HINDEMITH

Să disprețuiești omul care vrea să fie aplaudat și

să disprețuiești omul care vrea să fie fluierat.
JEAN COCTEAU

86
Renașterea este aceea care a inventat artistul, l-a
deosebit de meșteșugar și a început să-l preamă­
rească pe cel dinții în detrimentul celui do al doilea.

Este just și firesc să cerem și interpretului supu­

nerea și cultura pe care le cerem creatorului.
IGOR STRAVINSKY
ADMIRAȚIE,

PREFERINȚE,

PĂRERI
In fața mea se afla cineva cu care simțeam că am
afinități atît de profunde, incit nu-mi puteam închi­
pui că viitorul meu să fie lipsit de un cit de mic
contact cu dînsul.
YEHUDI MENUHIN
(despre Encscu)

Enescu nu mai trăiește. Dar pentru mine el a rămas

un ideal. Chipul său îmi apare de cite ori îmi string
vioara sub bărbie.
YEHUDI MENUHIN

N-am avut eu oare fericirea să-i dau sfaturi lui

Yehudi Menuhin ? Mi-ar place să pot spune că
l-am format.

Despre „Ciaconna" de Bach :

Cine pătrunde tragedia ei și credința ei, a cîștigat
bătălia pentru Bach și prin el, pentru înțelegerea
sufletului omenesc.

91
Dinu Lipatti... era cu adevărat unul dintre cei
mai mari interpreți ai timpului nostru.

Casals este seniorul seniorilor și a fost maestrul

care m-a învățat să gîndesc.

De o jumătate de secol Bach este plinea mea cea

de toate zilele.
GEORGE ENESCU

Nu cunosc ceva mai bun decît Appassionata ; aș

fi în stare s-o ascult în fiecare zi. O muzică minu­
nată, supraomenească. întotdeauna mă gîndesc cu
o mîndrie poate naivă: iată ce minuni pot face
oamenii.
VLADIMIR ILICI LENIN

92
Opera lui Mozart este un amestec sublim de spirit
și melancolie pe care nu-1 poți regăsi în nici un
alt exemplu.
STENDHAL

Pentru mine Johann Sebastian Bach e începutul și

sfîrșitul oricărei muzici.
MAX REGER

Pentru Enescu am avut totdeauna un sentiment de

adîncă dragoste și îl pun adesea fără cea mai mică
șovăire în primul rînd al compozitorilor timpului
nostru.
PABLO CASALS

Hăndel a fost un Shakespeare al muzicii și a meritat

să odihnească lîngă marele dramaturg.
ANTON FRIEDRICH THIBAUT

93
îl declar pe Richard Wagner drept unul din puținii
moștenitori și urmași legitimi ai incarnatului dum­
nezeu al muzicii care a fost Beethoven.
HANS VON B0LOW

Dintre vechii maeștri, numai Hăndel și Sebastian

Bach au avut geniu.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Opera modernă apare pe lingă aceea a lui Gluck ca

un tablou pictat în culori vii alături de o statuie
grecească.
EDUARD HANSLICK

Muzica lui Mozart rămîne veșnic un exemplu,

aidoma sculpturii grecilor și .picturii lui Rafael.
LUDWIG NOHL

94
Vorbind despre Saint-Saens:
Acest adolescent știe tot. îi lipsește doar experiența.
HECTOR BERLIOZ

Pentru a-1 evoca pe Mozart trebuie să-ți înmoi

pana în curcubeu.
DENIS DIDEROT

Despre „Oedip" de Goerge Enescu:

Ne aflăm în fața operei capitale a unuia dintre cei
mai mari maeștri; ea poate susține comparația cu
vîrfurile artei lirice.
ARTHUR HONEGGER

Bach este părinte al tuturor născocirilor și îndrăz­

nelilor, muzician imens care pare să fi cunoscut,
prevăzut și încercat totul.
rene dumesnil

95
Beethoven este artistul cel mai mare, cel mai ade­
vărat pentru că a știut să cînte fraternitatea.
RICHARD WAGNER

Johann Sebastian Bach : un vrăjitor din basmul

veacurilor, care avea obiceiul să-și transforme se­
menii nu în animale ci în catedrale.
LUCIAN BLAGA

Ultimele cvartete de Beethoven nu pot fi comparate

cu nici o compoziție mai nouă. Cel mult cu ulti­
mele creații ale lui Byron, Jean Paul și Goethe.

Bach e pîinea mea de toate zilele.

ROBERT SCI-IUMANN

Cea mai mare minune muzicală pe care a văzut-o

omenirea se chema : Mozart.
MAX REGER

96
Dacă e vorba de Wagner întineresc.

Continua mea admirație pentru Wagner este și va

fi vizibilă în tot ce ani produs și voi produce.

Wagner este una din aparițiile cele mai multilate­

rale ale artei și intelectualității. Dar și una din
cele mai demonice, pentru că reprezintă cea mai
puternică provocare împotriva conștiinței omenești.

Wagner ca muzician un poet desăvîrșit, ca poet un

muzician de înalt rang.
THOMAS MANN

Enescu rămîne în același timp un drum și un

îndrumător.
MARCEL MIHALOVICI

7 — Cîntă-mi și-ti zic frate 97

în violina lui Enescu răsună străvechea liră, este
adevărat, dar lira este ținută de Orfeu și ca atare
este străbătută de o tristețe tragică.
GEORGE CĂLINESCU

Berlioz nu e compozitor. E însăși muzica.

ROMAIN ROLLAND

Opera lui Chopin, deloc mai voluminoasă în ge­

nul ei decît opera poetică a lui Baudelaire e com­
parabilă cu Florile Răului prin intensa concentrație
și semnificație a celor mai bune piese care o alcă­
tuiesc și prin extraordinara influență pe care — și
una și cealaltă — tocmai prin aceasta au putut-o
exercita.
andrE gide

Webern era un temperament concentrat și secret.

Dar sub această rezervă extraordinară se ascundea
un suflet de o adîncă sensibilitate. Muzica lui pre­
zintă același contrast.
ANTOINE GOLEA

98
Mozart și Beethoven sînt două din puținele piscuri
muzicale dincolo de nori, de unde nemărginirea
artistică poate fi contemplată la mari depărtări.
ANATOL VIERU

Wagner și Ibsen au desăvîrșit Opera și Piesa de

teatru în acest fel : au transformat-o în altceva de
neasemuit.
THOMAS MANN

Portretul lui Enescu este liniștea muzicii antice.

GEORGE CĂLINESCU

Prin umanismul său, Bartok se înrudește cu George

Enescu.
ZENO VANCEA

99
Beethoven se creează pe sine tot timpul; este artis­
tul marilor certitudini creatoare, dar și al marilor
neliniști — iar victoriile sale au fost obținute prin-
tr-un efort titanic și un risc continuu.
ANATOL VIERU

Despre J. S. Bach :
... există în muzica lui, vibrant și copleșitor rostit,
un orizont spațial, și încă unul de o structură cu
totul specifică: orizontul infinit, infinit în toate
dimensiunile sale alcătuitoare.
LUCIAN BLAGA

Singur Bach a presimțit adevărul.

CLAUDE DEBUSSY

Toate drumurile duc la Bach.

ALBERT SCHWEITZER
PENTRU
CEI
CE
VOR
VENI...
Cu cît progresezi mai mult în artă, cu atît te mul­
țumesc mai puțin operele tale vechi.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

Soarta muzicii românești în școală se hotărește.

DUMITRU G. KIRIAC

Viața și sufletul muzicii se reflectă în tempo..

HEINRICH SCHUTZ

Copilul minune care compune e ca o casă fără

temelii.
DEZIDERIU JĂROSSY

103
Allegro să nu fie niciodată prea repede, Adagio
să nu devină somnifer.
JOHANN SEBASTIAN BACH

Trebuie să progresezi necontenit.

GEORG PHILIPP TELEMANN

Ferește-te să studiezi o operă care nu este, sortită

să supraviețuiască celui care a făurit-o.'
LEONARDO DA' VINCI

Dintre prieteni, preferă-i pe aceia care știu mai

mult ca tine.
ROBERT SCHUMANN

Muzica : muncă și perseverență.

NICCOLO PAGANINI

104
Ceea ce e mai important în muzică este temp oul.
WOLFGANG AMADEUS MOZART

Nicicînd nu vom ajunge la capătul studiului’

muzicii.
' • MORITZ HAUPTMANN

Forma unei compoziții e .determinată de conți­

nutul ei. '
FERDINAND K’O’HLER

Studiul nu are sfîrșit. ’

ROBERT SCHUMANN

Spiritul să studieze mai mult decît degetele. Iată

ce e mai important.
JULES MOSCHELLES

105
Arta vrea să nu rămînem în același loc.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

La început a fost ritmul...

HANS VON BULOW

Oricare ar fi domeniul în care ne-am plasa : litere,

știință, artă, o educație care nu s-ar baza pe studiul
clasicilor nu ar putea fi nici completă, nici solidă ...
GABRIEL FAURE

Caută lumină tot mai sus în alții și tot mai adînc

în tine.
FLORICA MUSICESCU

A compune nu e atît de greu, dar să ștergi notele

de prisos, iată ce este cel mai greu.
JOHANNES BRAHMS

106
Nu încetez să atrag atenția asupra vremurilor tre­
cute și asupra capodoperelor acelor vremi.
ROBERT SCHUMANN

Geniul caută greutățile tocmai pentru a le învinge.

MAX REGER

Nu vă serviți de muzică, ci serviți-o !

DINU LIPATTI

Inspirația este recorppensa muncii cotidiene.

MAURICE RAVEL

Cine nu e stăpîn. pe nesfîrșitul imperiu al posibili­

tăților, nu poate elabora o idee și cade în manierism.
MAX REGER

107
 Intre a ști și a crea e o mare prăpastie, peste care
un pod poate fi construit doar cu prețul unor grele
încercări.

Aptitudinile au valoare doar dacă slujesc o cauză

majoră.
ROBERT SCHUMANN

Să te ferești de orice exagerare.

Urmărirea necondiționată a originalității este fatală

* în artă.
CĂMILE SAINT-SAENS

Ceea ce am vrea să dovedim, anume dacă o lucrare

este frumoasă, este afirmat desigur de către lucrare.
PAUL DUKAS

108
Am o groază de tot ce stagnează.
GEORGE ENESCU

Acolo unde lipsește spiritul, studiul devine mecanic.

RICHARD WALLASCHEK

Cînd ideea muzicală vă vine în cap, duceți-vă la

plimbare și atunci vă veți convinge că acel gînd
care vi s-a părut desăvîrșit, nici n-a fost încă găsit...

Nu vă încredeți în descoperirile spontane, nu scrieți

imediat.-
JOHANNES BRAHMS

Să nu compui niciodată prea mult I

MAURICE RAVEL

109
Pentru a cunoaște arta în profunzime, trebuie să
știm tot despre originile și dezvoltarea sa.
GABRIEL FAURE

După ce s-a învățat tot, trebuie să se uite tot. Să

compunem ca și cînd n-am ști nimic.
MARTIN WEGELIUS

Studiul compoziției și studiul muzicii, într-un sens

larg, înseamnă studiul istoriei muzicii. Iar îndem­
nul istoriei nu poate fi nesocotit.
SIGISMUND TODUȚÂ

Un talent necultivat din timp se pierde.

în muzica zilelor noastre arhitectonica pieselor e

de obicei neglijată.
MAX REGER

110
Cîntînd, nu te gîndi cine te ascultă.
ROBERT SCHUMANN

Munca perseverentă este singura scăpare. Numai

munca ne poate ajuta să învingem.
RICHARD STRAUSS

Dacă natura e mărinimoasă și înzestrează cu ade­

vărat pe un om, acesta e dator a-i onora darul, în-
grijindu-1 cît mai mult.
GEORGE GEORGESCU

Să formulezi materia muzicală și să o orînduiești

astfel, încît s-o poți pune în aplicare.
VINCENT DTNDY

Nu vă liniștiți prea repede ... puneți deoparte com­

poziția și lucrați la ea mai tîrziu, cu puteri noi.
JOHANNES BRAHMS

111
Dacă vrem să creăm în forme libere, să le învă­
țăm întîl pe acelea severe, valabile pentru toate
timpurile.

Respectă tot ce e vechi, dar apropie-te cu inima

caldă de tot ce e nou.
ROBERT SCHUMANN

Orice compoziție e bună dacă poate fi cîntată fără

culoare. Trebuie să știi să desenezi, înainte de, a
picta.
MAX REGER

Sîntem datori să scrutăm zarea în direcția căilor

noi deschise expresiei muzicale.
MONIQUE DE LA BRUCHOLLERIE

Cînd vorbim de forma unei muzici, trebuie să ne

gîndim la melodie.
RICHARD WAGNER

112
Numai un om cu adevărat cinstit poate scrie muzică
adevărată.
MAX REGER

Să nu răspîndiți compoziții slabe. Luptați din răs­

puteri împotriva lor.
ROBERT SCHUMANN

Un mod de a compune care nu-și fixează hotare

devine pură fantezie.
IGOR STRAVINSKI

Oricît de original sau diferit ar părea, un compozi­

tor nu poate face decît să grefeze ceva din el însuși
pe vechea plantă. Dar el trebuie s-o facă fără să
fie acuzat că vrea să ucidă planta.
EDGAR VARtSE

Cînd ești tînăr pui întotdeauna prea mult.

GEORGE ENESCU

8 ~ Cînfâ ir.i și-U zic frate 113

Inspirația muzicala la fel ca orice inspirație artis­
tică sau științifică nu este mărginită. Ea acționează
în anumite limite, stabilite ații de calitățile mate­
riale ale mediului artistic ... cit și de gradul eru­
diției și pregătirii spirituale a individului.
PAUL HINDEMITH

Avem datoria fată de muzică : aceea de a o inventa.

...instinctul este nedezmințit.

IGOR STRAVINSKI

Dacă Beethoven a spart cu vehemență schemele

propuse de trecut, a făcut-o în numele prezentului
și al viitorului.
ANATOL VIERU

114
în muzică întocmai ca și la șah, rolul principal în
joc îl are regina-melodie, dar succesul îl decide
regele-armonie.
ROBERT SCHUMANN

A restrînge muzica la adevărata ei îndatorire, care

e de a servi poezia prin expresie.
CHRISTOPH WILLIBALD GLUCK

Singurul progres care poate influența profund viito­

rul este cel care crește din trecut.
GEORGE ENESCU

Că muzica ne instruiește e cert. Ne-o dovedesc

necontenit etnografii și istoricii.
MICHEL BUTOR

Originalitatea nu exclude simplitatea.

THOMAS MANN

115
Cel care nu este în stare să întrezărească într-o
singură licărire absoluta integritate a compoziției
cu fiecare detaliu situat la locul său corespunză­
tor, nu este un adevărat creator.
PAUL HINDEMITH

In marile compoziții e preferabil să neglijezi acce­

soriile decit detaliile.
THOMAS MANN

Nu trebuie niciodată să spunem artei : nu voi rnerge

mai departe.
GEORG PHILIPP TELEMANN

In primul rind, tînărul care vrea să se dedice artei,

să-și pună problema dacă are în el suficientă dra­
goste de frumos ca să-și sacrifice plăcerile, sănă­
tatea și bucuriile simple ale vieții. El va trebui
să-și caute singur mijloacele cele mai potrivite de
perfecțiune conform cu natura lui. Unii găsesc vi­
ziunea artei mai ușor, alții mai greu ...
Sfatul pe care-1 dau e cuprins în următoarele
puncte :
1. Cunoaște-ți posibilitățile proprii
2. Muncește rațional
3. Dezvoltă în tine autocontrolul.
GEORGE ENESCU
PUBLICUL,

ACEST
I

,1!

JUDECĂTOR...
Chiar și în cele mai izolate cătune există măcar un
singur om care să asculte muzica din toată inima.
DINU LIPATTI

Publicul muzical se împarte în trei categorii : audi­

tori, spectatori, și auditori-spectatori.
FRED GOLDBECK

Coroanele de lauri împletite de public sînt distruse,

reîmpletite și oferite din nou pentru o distracție
majoră.
ROBERT SCHUMANN

Experiența ne învață că votul publicului este

aproape întotdeauna drept.
CARL MARIA WEBER

Dacă nu avem o bună ureche muzicală va trebui

s-o auzim de mai multe ori pînă îi vom descoperi
conturul melodic. Dar după ce am prins-o odată
ea rămîne neschimbată pentru noi.
MIHAIL RALEA
(despre audiția unei piese muzicale)

119
Ah ! dacă spectatorii ar consimți să fie și auditori,
cum ar fi cu totul altfel !
GEORGE ENESCU

Opera muzicală nu se poate impune auditoriului

nici prin planul ei, nici prin metoda ei de scriitură,
ci prin sentimentele pe care le trezește în noi.
DEODAT de SEVERAC

Fiecare aude numai ce înțelege.

JOHAN WOLFGANG GOETHE

Publicul suportă la teatru orice în afară de plictis.

GIUSEPPE VERDI

Dacă vreți să cuceriți aprobarea publicului, încer­

cați întîi să-1 entuziasmați.
RICHARD WAGNER

<120
Publicul îl utilizează pe „ieri" drept armă împo­
triva lui „azi".
JEAN COCTEAU

Marii compozitori au scris operele lor întotdeauna

cu gîndul la public.
ZENO VANCEA

Sînt anumite faime ca și anumite calomnii care

reușesc să omoare pe cel în cauză.
ALFRED CORTOT

Publicul din galerii e mai bun decît cel din loji.

MIMAIL I. GLINKA

Este uimitor cît de repede se entuziasmează oamenii

pentru inovații tehnice și cît de recalcitranți pot
fi fată de acelea spirituale.' • ‘
MAK REGER

121
Atît timp cît voi fi aplaudat ca pianist, oamenii
vor refuza să mă ia în serios în calitate de com­
pozitor.
FRANZ LISZT

Ar fi suportabilă gloria, dacă n-ar exista admiratori

indiscreți.

Un cuvînt de simpatie asupra uneia din lucrările

mele îmi fac mai multă plăcere decît laudele diti­
rambice asupra artei mele de executant.
GEORGE ENESCU

Auditoriul e chemat să devină într-un anumit fel,

partenerul compozitorului.
IGOR STRAV1NSKI

122
Spectatorul cel mai înzestrat e acela care găsește
cu prețul cine știe cărui fericit contrasens emoția
cea mai pură și cea mai puternică.
ANATOLE FRANCE

Cine devine sclavul publicului se poate lăuda că

s-a angajat la un prost stăpîn.
VOLTAIRE

Cei ce încearcă să se tină departe de muzică nu

știu ce pierd.
MICHEL BUTOR

Publicul este scandalizat de ridicolul îneîntător al

titlurilor și al notațiilor lui Satie, dar respectă ridi­
colul formidabil al libretului lui Parsifal.
JEAN COCTEAU

123
Indubitabil că instruirea și educarea publicului nu
au mers în pas cu evoluția tehnicii... (mu­
zicale, n.a.),
IGOR STRAVINSKl

Mă emoționează entuziasmul publicului care iubește

cu sinceritatea primei dragoste, dar numai cu con­
diția ca el să fie informat, pentru că prefer ca el
să poată face comparații, să judece estetic lu­
crurile.
KARLHEINZ STOCKHAUSEN

Publicul întreabă, trebuie să i se răspundă prin

opere, nu prin manifeste.
JEAN COCTEAU

Publicul să nu-și uite niciodată rolul creator. Opera

de artă nu există niciodată fără el. Spun publicului :
să nu ne batem, să colaborăm.
HENRY BARRAUD

124
Orice creație are tendința să se reverse dincolo de
limitele ei. După ce și-a terminat opera, creatorul
simte în mod sincer nevoia de a-și împărtăși
bucuria.

Cultura este aceea care pune din plin în valoare

gustul, permițîndu-i să se afirme numai prin exer­
ciții. Artistul și-1 impune sie însuși și sfîrșește prin
a-1 impune și altora. Așa se stabilește tradiția.
IGOR STRAVINSKI

Arta ne face să-1 iubim pe artist.

TUDOR VIANU

Dintre compozițiile mele lumea le desconsideră

tocmai pe acelea care s-au născut în durere.
FRANZ SCHUBERT

125
Dacă există în rîndurile publicului măcar două per­
soane care-mi înțeleg muzica, sînt mulțumit.
MAX REGER

Istoria muzicii cunoaște nenumărate scandaluri.

Cele mai multe s-au iscat de obicei după nașterea
cîte unei capodopere.
DARIUS MILHAUD
CRITICA...
 Critica e în primul rinei datori
a celui ce creează.
FRANZ LISZT

Poți ciitica tăios, dar nicicînd subiectiv.

E. T. A. HOFFMANN

Doar un muzician erudit poate avea o judecată

dreaptă în propria sa artă.
FERDINAND HILLER

Lauda îl servește doar pe acela care știe să apre­

cieze critica.
ROBERT SCHUMANN

Sînt de acord cu Voltaire care spune că înțepătu­

rile unor musculițe nu pot stăvili fuga unui aprig
armăsar.
LUDWIG VAN BEETHOVEN

9 — CtuUHni șl-(i zlc *ra,e 129

Cred că în critică cel mai bun mijloc de a fi echi­
tabil este să iei pe marii artiști așa cum sînt, să le
studiezi temperamentul și firea.
CAMILLE SAINT:SAENS

Lauda și critica sînt pendinte de persoana celui ce

le enunță.
GEORGE CLAUWELL

Este mai comod să scrii o critică, decît s-o citești.

FERDINAND HILLER

Critica laudativă la adresa unei creații vechi și

necruțătoare față de ceva nou e subversivă.
EDUARD HANSLICK

Replica cea mai bună la o critică nedreaptă e auto­

critica și calmul imperturbabil.

130 •
Fără fantezie' nu există artă, nici știință, cloci nici
critică.

Critica clin care nu roies decît defectele unei com­

poziții o nedreaptă. Trebuiesc văzute și recunoscute
și calitățile.
FRANZ LISZT

Rezultatul col mai splendid al criticii ar fi dacă ar

stimula noi acțiuni.
FRANZ LISZT

Scrieți muzică, nu despre muzică. Nu fiți în același

timp creatori și interpret!.
GEORGE ENESCU

E toarte ușor pentru critici să celebreze arta viito­

rului, fiind convinși că vor muri cu el — sau poate
chiar mai înainte.
IGOR STRAVINSKI
 Redactor : WILMA MICHELS
Tehnoredactor : TOAN T. IANCU
Dat la cules 18.07.1972. Bun de tipar 16.10.1972.
Apărut 1972. Hîrtie scris II 84X108/72. Formal
32/80x100. Coli ed. 2. Coli tipar 8.25. Tiraj
8100 + 140 exemplare, broșate.
întreprinderea Poligrafică ..Banat" Timișoara.
Comanda nr. 342/21.