André-Marie Ampère

Andre Marie Ampere (22.01.1775, Lyon, Franţa – 10.06.1836,

Marsilia) – fizician francez care a descoperit legea
interacției curenților electrici (1820) și a propus ipoteza curenților
moleculari pentru explicarea magnetismului corpurilor, fiind
considerat unul dintre principalii fondatori
ai electromagnetismului. Numele său se regăseşte peste tot în viaţa
de zi cu zi, amperul fiind unitatea de măsură a intensităţii curentului electric.

S-a nascut intr-o familie imbelsugata burgheza, în timpul perioadei de iluminare franceză.
Tatăl său, Jean-Jacques Ampère, a fost un negustor de succes și, de asemenea, un admirator
al filozofiei lui Jean-Jacques Rousseau , ale cărui teorii ale educației, așa cum se subliniază
în tratatulsău Émile , au stat la baza educației lui Ampère. Rousseau a susținut că băieții tineri
ar trebui să evite școala formală și să urmeze în schimb o „educație directă din natură”. Tatăl
lui Ampère a actualizat acest ideal, permițându-i fiului său să se educe în interiorul zidurilor
bibliotecii sale bine aprovizionate.

Privind cariera sa, fizicianul a fost profesor de fizică-chimie la liceul de stat din Bourg-en-
Bresse, iar în 1803 a fost numit profesor de matematică la liceul din Lyon. Ulterior a preluat
catedra de Analiză la "École polytechnique" din Paris. In 1806 a devenit membru consultativ
în Comitetul Artelor și Meseriilor. A fost numit inspector general universitar în 1808, un an
mai târziu preluand catedra de Fizică experimentală la "Collège de France" și
de Astronomie la Universitatea din Paris.

Cercetările teoretice şi experimentale minuţioase efectuate în domeniul interacţiunii

curenţilor electrici şi al magnetismului l-au condus pe Ampere la formularea primei teorii cu
privire la magnetism şi la descoperirea interacţiunii curenţilor electrici (1820). În această
teorie, Ampère arăta legătura dintre magnetism şi curenţii electrici ca două grupuri de
fenomene care iniţial erau considerate diferite. A avut diferite contributii si in domeniul
matematicii :
 a studiat ecuațiile derivate parțiale
 a aplicat calculul variațional în probleme de mecanică și a adus îmbunătățiri în teoria
funcțiilor analitice.
 a dat o nouă demonstrație teoremei lui Taylor.
 s-a ocupat de problema cuadraturii cercului, de studiul
echivalenței volumelor poliedrelor, de rectificarea aproximativă a arcelor de curbă.

BIBLIOGRAFIE:
https://ro.wikipedia.org/wiki/André-Marie_Ampère
https://biblioteca.regielive.ro/referate/fizica/andre-marie-ampere-185115.html
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/andre-marie-ampere-viata-si-opera