Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de români în fiecare an

pe 30 noiembrie. Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie
însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc. Află cine
este Sfântul Andrei și de ce este este considerat ocrotitorul
nostru, al românilor.
Cine este Sfântul Andrei Sfântul Apostol Andrei și fratele său,
Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din
Galileea. Ei au trăit din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul
Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind
venirea lui Mesia. Martor la botezul lui Iisus Hristos în apa
Iordanului, Sfântul Andrei l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul
spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.
Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai târziu.
Iată ce spune Sfântul Apostol și Evanghelist Matei: „Pe când
(Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon
ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau
mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniţi după Mine şi
vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au
mers după El”. Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat”
(la apostolie). L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă. A fost
martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de
învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți
apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus
iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți
apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul
înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în
Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate
neamurile pământești.
Cine este Sfântul Andrei – denumit și ocrotitorul românilor
Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în
Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea
Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. El este
protectorul neamului românesc și lui trebuie să ne închinăm în
această zi, rostind această rugăciune:
„Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al
Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudăm, că pe
strămoșii noștri i-a adus la cunoștința lui Hristos, crucea în
mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrăjmașului sufletele
lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta,
toți românii să-l lăudăm și să-l cinstim, ca să se roage neîncetat
lui Hristos Dumnezeu, ca să ne ferească de toată răutatea și să
mântuiască sufletele noastre”.
La fel ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a
propovădui cuvântul lui Dumnezeu și prin urmare și alte țări îl
au ca patron spiritual. Astfel, Scoţia are pe drapel crucea Sf.
Andrei, iar Spania, Grecia şi Rusia îl consideră creștinatorul lor.
Totodată, Sf. Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe din
Italia, Franţa, Belgia şi Grecia. Crucea Sfântului Andrei Crucea
Sfântului Andrei este în formă de X și reprezintă un simbol al
umilinței, al pătimirii și al martiriului în credința creștină. Potrivit
tradiției, Sfântul Apostol Andrei, după primirea Sfântului Duh, a
propovăduit în Bitinia și în toate zonele de pe coasta Mării
Neagre, dar a ajuns și în Cherson și Rusia. De-a lungul vieții
sale, el a dus cuvântul lui Dumnezeu în Sciția cea Mare, Sciția
Mică (Dobrogea), în Sinopi, în Miotia, s-a întors în Tracia și și-a
găsit sfârșitul în Patras.
Tradiții populare de Sfântul Andrei Români au o tradiţie
frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis
încă de la daci. Şi pentru că tradiţiile poporului român sunt
frumoase şi mistice, merită să le cunoaştem şi să le povestim
copiilor noştri despre ele.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul
şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi
steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea
şi încă se mai susține această ipoteză, că şi acum în ziua de 30
noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul
ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi
vede lupul coada”. Ziua de Sfântul Andrei se serbează prin
nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este
numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece
la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.
Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul
afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac
zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut.
Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia.
Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta,
căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În
acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce
spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.