Sunteți pe pagina 1din 1

ADEVĂRUL DIN SPATELE MITURILOR – NOI DOVEZI DESPRE EXISTENȚA

AMAZOANELOR

Femeile războinice din legendele elene au existat în realitate acum 4 milenii, indică
dovezile descoperite în urma excavării unor morminte din Epoca Bronzului aflate în
Azerbaidjan.

În legendele greceşti, amazoanele erau femei războinice care trăiau la marginea lumii cunoscute.
Hercule, într-una dintre cele 12 munci ale sale, a trebuit să obţină centura magică a reginei
amazoanelor Hippolyta, iar Ahile a ucis în luptă o altă regină, Penthesilea, dar după ce i-a căzut
fără viaţă la picioare şi i-a scos coiful, s-a îndrăgostit de ea, fiind străfulgerat de frumuseţea ei
uimitoare.

Istoria războinicelor nomade, care stăpâneau la perfecţie arta călăriei şi erau neobişnuit de iscusite
în folosirea arcului, care luptau şi vânau la fel ca bărbaţii, a fost mult timp învăluită în mit. Cu
toate acestea, arheologii descoperă din ce în ce mai multe dovezi că amazoanele au existat cu
adevărat. Săpăturile derulate într-o necropolă din Epoca Bronzului din regiunea Nahcivan din
Azerbaidjan au arătat că aceste femei războinice au fost îngropate cu bijuterii şi arme - pumnale
de bronz, buzdugane şi vârfuri de săgeţi ascuţite brici.

Aceste femei de temut erau faimoase pentru că se organizau în societăţi din care erau excluşi
bărbaţii dar şi pentru priceperea lor în arta războiului, în special în folosirea arcului. Această
descoperire arată "că există un adevăr în spatele miturilor şi legendelor Greciei Antice", a declarat
istoricul Bettany Hughes, coordonatoarea săpăturilor arheologice, pentru The Observer. Arheologul
a remarcat, de asemenea, că aceste dovezi devin şi mai importante atunci când sunt legate de
descoperiri anterioare din Rusia, Armenia sau Kazahstan.

"Oasele lor sunt modificate după stilul lor de viaţă: pelvisul acestor femei era în mare măsură
deschis din cauza timpului îndelungat petrecut în şa, iar degetele lor sunt deformate pentru că
foloseau foarte des arcul şi săgeţile", a explicat Bettany Hughes.Pe urmele amazoanelor care au
trăit pe teritoriul Azerbaidjanului de astăzi, arheologul britanic a vizitat şi satul antic Hînalig din
regiunea Guba, localitatea europeană aflată la cea mai ridicată altitudine (2.180 m). Acest sat este
atât de izolat "încât pare a fi pierdut în timp", susţine Hughes, care mai precizează că limba
folosită local nu este vorbită nicăieri în altă parte. În acest loc a existat o aşezare încă din Epoca
Bronzului, iar unii dintre cei 2.000 de locuitori din Hînalig le-au spus arheologilor britanici că în
vremuri străvechi femeile de acolo obişnuiau să se deghizeze în bărbaţi, acoperindu-şi feţele cu
eşarfe. "Ei mi-au spus că toate bunicile şi străbunicile lor au luptat. Bărbaţii erau duşi cu turmele,
iar în caz de nevoie femeile obişnuiau să-şi acopere feţele şi să lupte, exact aşa cum menţionează
şi sursele din Antichitate, iar inamicii nu mai ştiau dacă erau femei sau bărbaţi", a mai susţinut
Hughes.

Internal

S-ar putea să vă placă și