Agatârși

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Agatârșii au fost un popor de origine scitică[1] sau scito-iraniană semnalați în
antichitate, în urmă cu 2.500 de ani, pe teritoriulTransilvaniei.[2]

Cuprins
Localizare
Etimologie
Ocupații
Note
Bibliografie
Legături externe

Oală dintr-un mormânt scit din

Localizare Alba Iulia, România, secolul al VI-
lea Î.Hr., expusă la Muzeul
Populație localizată de Herodot (IV;48) la izvoarele râului Maris. Același autor vorbește Național al Unirii, Alba Iulia
și de vecinătatea agatârșilor cu sciții (IV; 100—IV; 125) ceea ce ar presupune situarea în
afara arcului carpatic. Este de remarcat că cele doua localizari ale lui
Herodot provin din perioade diferite; prima relatează situația din
momentul prezenței acestuia la Olbia (450 ien), a doua se referă la
perioada războiului scito-persan (514 i.e.n.) , ceea ce ar presupune o
restrângere a ariei agatârșilor în cursul sec V i.e.n.

Arheologic, agatârșii au fost identificați în grupul de morminte de pe

Mureșul superior, de tipul Ciumbrud, care prezintă trăsături aparte, în
contrast cu zonele înconjuratoare. Mormintele au fost datate în
perioada 550-450 i.e.n., ceea ce ar corespunde textelor. Analogii cu
Harta lumii după Herodot
situația arheologica din Moldova centrală ar indica că agatârșii
locuiau atât în Transilvania centrală, cât și la Est de Carpați, ceea ar
fi în acord cu textele. Această accepțiune vagă ar putea fi interpretată ca reflectând existența unei puteri politice, o uniune de triburi,
condusă de agatârși, în perioada 550-450 i.e.n. și care s-a opus expansionismului scitic.

Herodot îi amintește pe agatârși în conflict cu sciții ( IV; 78; 100; 119; 125), fapt ce s-ar opune ipotezei moderne care îi consideră o
ramura a sciților. Legenda transmisă de Herodot (IV; 10), după care Skytes și Agathirsos erau fii legendari ai lui Heracles, poate cel
mult întări ipoteza că agatârșii erau iranieni, ca și sciții. Ei ar fi migrat spre apus sub presiunea sciților, în jurul anului 600 i.e.n.
Herodot (IV, 104) îi apropie de traci, distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar fi gingășia, bogăția în aur și
proprietatea comună asuprafemeilor.

Numele s-a menținut în tradiția literară antică până târziu, în epoca romană, când unele izvoare îi localizează, pe agatârși, împreuna
cu alte popoare dispărute la acea vreme (dar menționate în texte în virtutea tradiției), undeva în spațiul eurasiatic (Dion. Perieg. 310-
319; Ptol. Geogr. III, 10 si altii). Ca antroponim, numele de Agathyrsos apare în unele inscripții din sec. 1-2 e.n. din Italia (CIL XV,
461-470; CIL XIV 2161 sialtele) poate, în amintirea legendarului fiu al lui [Heracles].
Etimologie
Numele celei mai vechi populații consemnate în Transilvania, Agathirsoi (Agatârșii) înseamnă "conducătorii cu toiege" (thirsus =
toiag). Ei se ocupau cu extragerea și prelucrarea metalelor
. De acolo vine expresia „a conduce cu toiag de fier".

Ocupații
Herodot menționează în scrierile sale că agatârșii care s-au stabilit pe văile Mureșului superior și a Târnavelor prin secolul al VI-lea
î.e.n., dețineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spațiu geografic ne comunică peste veacuri că locuitorii acestor
meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit și viticultură. Aristotel (Probl.XIX, 28) menționează că la agatârși legile se cântau, pentru a fi
învățate pe dinafară. Poate același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii (Mela II, 10; Servius
in Verg., Aen. IV, 146). Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și zăcămintele de minereuri din zona Roșia
Montană.

Note
1. ^ The Thracians 700 BC-AD 46de Christopher Webber și Angus Mcbride, 2001, ISBN: 1-84176-329-2, pag. 16: "...
Printre agatârși (un trib de sciți care trăiesc în apropierea tracilor
, și practică unele obiceiuri trace), nobilii își vopsesc,
de asemenea, ..."
2. ^ Agatârșii, tribul misterios al Daciei în care nevestele erau împărțite frățește. Bărbații se împodobeau cu aur , își
tatuau chipul și mădularele(http://adevarul.ro/locale/hunedoara/agatarsii-tribul-misterios-daciei-nevestele-erau-impar
tite-frateste-barbatii-impodobeau-aur-isi-tatuau-chipul-madularele-1_561fcb86f5eaafab2cb1896b/index.html) , 16
octombrie 2015, Daniel Guță,Adevărul, accesat la 17 mai 2016

Bibliografie
Fol, A and Hammond NGL (1988): The expedition of Darius 513 BC, The Cambridge Ancient History John
Boardman, N. G. L. Hammond (Editor), D. M. Lewis (Editor), M. Ostwald Cambridge University Press; 2 edition,
ISBN: 0521228042, ISBN: 978-0521228046
Latham, Robert Gordon(1854). „On the Name and Nation of the Dacian King Decebalus, with Notices of the
Agathyrsi and Alani”. Transactions of the Philological Society(6).
Thomson, James Oliver (1948) History of Ancient Geography , publisher: Biblo-Moser, ISBN: 0819601438, ISBN:
978-0819601438
Herodotus, Rawlinson George,Rawlinson Henry Creswicke, Wilkinson, Sir John Gardner , The History of Herodotus
a new English version, Volume 3, London
Hrushevsky, Mykhailo (1997) History of Ukraine-Rus': From prehistory to the eleventh century , publisher The
Canadian Institute of Ukrainian Studies Press, Edmonton,ISBN: 9781894865104, ISBN: 9781894865173
Maclagan, Robert Craig (2003) Scottish Myths publisher , Kessinger Publishing,ISBN: 0766145239, ISBN:
9780766145238
Maenchen-Helfen, Otto (2004) World Of the Huns Publisher: University of California Press;ISBN: 0520015967,
ISBN: 978-0520015968
Parvan Vasile (1928) Dacia, Cambridge University Press
Sulimirsky T and Taylor T (1992) The Scythians in The Cambridge Ancient HistoryJohn Boardman I. E. S. Edwards
E. Sollberger N. G. L. Hammond, Cambridge University Press; 2 edition, ISBN: 0521227178, ISBN: 978-
0521227179
William Bayne Fisher, Ilya Gershevitch, Ehsan Yar Shater (1993) The Median and Achaemenian PeriodsThe
Cambridge History of Iran, Volume 2, ISBN: 978-0-521-20091-2
Sir Smith, William (1878)A Dictionary of Greek and Roman Geography:Abacaenum-Hytanis London

Legături externe
http://www.scvblaj.ro/istoricul-viticulturii-in-transilvania.htm, Istoricul viticulturii în Transilvania

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agatârși&oldid=12432981
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 octombrie 2018, ora 15:20.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.