George Bacovia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) n. 4/16
septembrie 1881, Bacău, România[1] – d. 22 mai 1957,[2][1][3] George Bacovia
București, Republica Populară Română[4][1]) a fost un scriitor român
format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor
volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în
literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni
francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica
literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la
recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și
unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Cuprins
Biografie
Copilăria
Studiile
George Bacovia
Date personale
Perioada interbelică
Nume la
După război naștere George Vasiliu
Opera Născut 4/16 septembrie 1881
Volume antume Bacău, România[1]
Ediții postume (selectiv) Decedat 22 mai 1957 (75 de ani)[2][1][3]
Premii și distincții
București, Republica Populară
Română[4][1]
Note Înmormântat Cimitirul Bellu
Bibliografie critică selectivă Căsătorit cu Agatha Bacovia
Legături externe Naționalitate română
Fragmente audio si citate Cetățenie România
Ocupație Poiatte[*]
scriitor
poet
Biografie Limbi limba română[5]
Studii Universitatea din București
Activitatea literară
Copilăria Activ ca literatura română interbelică
scriitor
George Andone Vasiliu s-a născut în casa comerciantului Dimitrie
Mișcare/curent
Vasiliu și a Zoei Vasiliu pe actuala stradă G. Bacovia nr. 13 în literar simbolism[*]
Bacău. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba Operă de debutPlumb
germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din
Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 Membru post-mortem al
din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În Academiei Române
același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna
Modifică date / text
rămâne închis o noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în
turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira Literatura română
poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera Pe categorii
cam rece îi inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 își pune pe note
Istoria literaturii române
câteva poezii precum și altele de Mihai Eminescu și Ștefan Petică. Vădește
Evul mediu
mare talent la desen. Se dovedește foarte bun executant la vioară și la alte
Secolul 16 - Secolul 17
instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază la
Secolul 18 - Secolul 19
gimnastică. În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române
Secolul 20 - Contemporană
pentru "desen artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie
poezia Și toate, scrisă cu un an înainte, semnată V.George. Curente în literatura română
Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Studiile
Parnasianism - Simbolism
În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea
Naturalism - Modernism
semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
finisa totuși abia în 1902. În 1901 se înscrie în cursul superior al Liceului
Suprarealism - Proletcultism
Ferdinand. Absolvă liceul din Bacău în 1903. Scrie poezia "Liceu", ca
Neomodernism - Postmodernism
răspuns la un chestionar adresat de minister absolvenților din acel an, în
vederea reformei învățământului inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Scriitori români
Facultatea de Drept din București. Citește într-una din ședințele salonului Listă de autori de limbă română
literar al lui Macedonski poezia Plumb, care produce o puternică impresie. Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Citește în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obținând
Poeți - Eseiști
același succes. Colaborează la revista Arta de la Iași. Se retrage de la
Nuveliști - Proză scurtă
Facultatea de Drept din București. Se stabilește în 1905 În București,
Literatură pentru copii
împreună cu fratele său Eugen. Un an mai târziu în 1906 se reîntoarce la
Bacău, stabilindu-se în locuința din strada Liceului.Scrie poezia Lacustră. Portal România
În 1907 se înscrie la Facultatea de Drept din Iași și reîncepe cu anul I.
Portal Literatură
Proiectul literatură
Rămâne la Iași și anul următor. Colaborează la revista lui I.M. Rașcu
Versuri, mai târziu Versuri și proză.Între 1909-1910 merge la Iași numai în
perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacău iar în 1911 obține
diploma de licență în drept și se înscrie în baroul din Bacău. Plătește zece ani
cotizație, dar nu profesează. Colaborează la Românul literar al lui Caion în 1912.
Suplinitor la Școala Primară din Bacău și la Călugara, suburbie a Bacăului.
Colaborează la Flacăra. Copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 devine ajutor
contabil la aceeași prefectură dar se îmbolnăvește și demisionează.

Perioada interbelică
În 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din București. Publică în
suplimentul literar al ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb. În 1915
editează la Bacău, în colaborare, revista Orizonturi noi. Publică poezii, proză,
recenzii, sub mai multe pseudonime. Strânge relațiile de prietenie cu Alexandru
Macedonski.

În 1916 devine copist la Direcția învățământului secundar și superiordin Ministerul

Instrucțiunii. În iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul războiului, în
octombrie, este trimis cu arhiva direcției sale în evacuare la Iași.
George Bacovia - Bust de Milița
În perioada 1917-1919 e funcționar în București. În 1920 devine șef de birou clasa a Petrașcu
III-a în Ministerul Muncii. În 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a în același
minister. Se îmbolnăvește de plămâni și demisionează. Un an mai târziu se reîntoarce la Bacău.
 În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediția a II-a a volumuluiPlumb. Este numit suplinitor de
desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din Bacău.În 1925 devine primul
director al revistei Ateneul cultural. În 1926 tipărește pe cont propriu la Bacău volumul
Scântei galbene. Îi apare și volumul Bucăți de noapte, editat de poeta Agatha
Grigorescu. Între 1926-1928 funcționează ca profesor suplinitor de desen și caligrafie la
Școala comercială de băieți din Bacău.

În 1928 se căsătorește cu Agatha

Casa Bacovia din București, Grigorescu și se stabilește la
astăzi muzeu București, unde soția sa era
profesoară. În 1929 retipărește
volumele Plumb și Scântei galbene sub titlul Poezii, la Editura Ancora. Reapare
sub conducerea sa revista Orizonturi noi. În 1930 este numit referent la Direcția
Educației Poporului. Îi apare volumul Cu voi.... Din noiembrie 1930 până în
octombrie 1933, locuiește în Bacău, fără serviciu. În 1931 i se naște unicul fiu,
Gabriel, iar în 1932 Societatea Scriitorilor îi aprobă o pensie lunară de 1000 lei.
Masa de lucru a poetului
Din 1933 se stabilește cu familia în capitală, unde rămâne până la sfârșitul vieții.
În 1934 i se tipărește volumul antologic Poezii. În 1936 publică volumul Comedii
în fond. În 1940 i se majorează pensia acordată deS.S.R la 2000 lei lunar. Se înființează Casa de pensii a scriitorilor, de unde obține o
pensie de 10.000 lei lunar. În 1944 apare volumulintitulat Opere, care reunește toate scrierile sale publicate anterior
.

După război
În 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor și Petrolului. Este editat în 1946 volumul Stanțe burgheze, pentru care va fi
criticat de autoritățile comuniste. Este pus la index, dar la mijlocul anilor '50 este repus în circulație. E sărbătorit ulterior de
Ministerul Artelor, care-l și angajează. În 1956 i se publică volumulPoezii. Moare în ziua de 22 mai 1957 în locuința sa din București
(cart. Giurgiului).

Opera
Despre George Bacovia s-a spus inițial că e un poet simbolist, dar criticii au
remarcat ulterior că își depășește epoca, aparținând poeziei române moderne. Dacă
în primul său volum, Plumb, publicat în 1916, imediat după ce carnagiul din
primul război mondial, se dezlănțuise, influența poeziei simboliste era foarte
vizibilă, abia din volumele următoare, în Scântei galbene sau Comedii în fond,
Bacovia descoperă rețeta poeziei moderne, apropiată de proza poetică. Criticii
interbelici au văzut în Bacovia un neosimbolist (George Călinescu) sau "o
bisericuță dintr-un lemn" (E. Lovinescu), un poet cu o materie poetică insuficientă.
Abia după cel de-al doilea război mondial, poezia sa este afiliată curentelor de
gândire mai noi, fiind pusă în paralel cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu Muzeul Bacovia din Bacău
anumite curente ale modernismului poetic, cu suprarealismul, dicteul automat,
imagismul sau chiar expresionismul dar și cu școli filozofice cum ar fiexistențialismul (Ion Caraion) etc.

Volume antume
Plumb, București, 1916
Scîntei galbene, Bacău, 1926
Bucăți de noapte, București, 1926
Poezii, București, 1929
Cu voi..., București, 1930
 Poezii, prefață de Adrian Maniu, București, 1934
Comedii în fond, București, 1936
Opere, București, 1944
Stanțe burgheze, București, 1946
Poezii, București, 1956 (ediție revăzută și adăugită de autor, 1957)

Ediții postume (selectiv)

Gaudeamus. Versuri. Versi. Ediție bilingvă româno-italiană, Di Felice Editore, 2015
Plumb. Versuri. Piombo. Versi. Antologie bilingvă româno-italiană, selecție, traducere, biobibliografie și eseu critic de
Geo Vasile. Roma, Fermenti Editrice, 2008.
Cu voi. Con voi. Florilegiu româno-italian, selecție, traducere, biobibliografie și postfață de Geo a Vsile, București,
Editura Ideea Europeană, 2007.
Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, București, Muzeul Literaturii Române, 2001.
Opere, prefață, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu, text stabilit, variante de Cornelia Botez, București,
Editura Minerva, 1978.
Opere, ediție de Mihail Petroveanu și Cornelia Botez, București, Editura Fundației Culturale Române, 1994.
Opere, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, București, Editura Univers Enciclopedic, 2001.
Opere, București, Editura Semne, 2006.
Plumb. Versuri și proză, prefață de Nicolae Manolescu, București, Editura pentru Literatură,1965.
Plumb / Plomo, ediție bilingvă româno-spaniolă, București, Editura Minerva, 1974.
Plumb / Lead, ediție bilingvă româno-engleză, București, Editura Minerva, 1980.
Plumb, Iași, Editura Junimea, 1982.
Plumb, Timișoara, Editura Helicon, 1994 (reed. 1996).
Plumb, Iași, Institutul European, 1997.
Plumb (poezii, proză), București. Editura Albatros, 1998.
Plumb / Plomb, ediție bilingvă româno-franceză, Pitești, Editura Paralela 45, 1998 (reed. 2004).
Plumb, ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, aprecieri critice de Elisabeta Lăsconi, București, Editura Gramar ,
2001 (reed. 2004, 2007).
Plumb, București & Cnișinău, Litera Internațional , 2001.
Plumb, București, Editura Humanitas, 2007.
Plumb de iarnă / Lead of winter, ediție bilingvă româno-engleză, Norcross, Ga., Criterion, 2002.
Poemă în oglindă / Poème dans le miroir, ediție bilingvă româno-franceză, Cluj, Editura Dacia, 1988.
Poeme alese / Poemi scelti, ediție bilingvă româno-italiană, București Editura Fundației Culturale Române, 2002.
Poezii, ediție îngrijită și repere istorico-literare de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1980.
Poezii, Galați, Editura Porto-Franco, 1991.
Poezii, București, Editura Universal Dalsi, 2001.
Poezii / Versek, ediție bilingvă româno-maghiară, București, Editura Gramar , 2003.
Poezii . Proză, postfață și bibliografie de Ion Bogdan Lefter , București, Editura Minerva,1983 (reed. 1987).
Proză, București, Editura Minerva,1980.
Rar, poeme rostite la radio, București, Casa Radio, 2005.
Scrieri alese, prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, București, Editura pentru Literatură,1961.
Stanțe burgheze, cu 32 de desene inedite ale autorului și câteva ciorne, Bacău, Look Design, 2000.
Versuri, București, Editura Saeculum, 1996.
Versuri și proză, ediție îngrijită, tabel cronologic, note, repere critice și bibliografie de Ion Nistor
, prefață de Mircea
Anghelescu, București, Editura Albatros,1985 (reed. 1987, 1990).
Versuri și proză, București, Editura Eminescu, 1987.
Blei und andere Gedichte. Dionysos, Boppard, ins Deutsche: Christian W. Schenk, 2018, ISBN 978-1-9807-2919-8.

Premii și distincții
În 1923 a fost premiat de Ministerul Artelor pentru volumulPlumb.
În 1925 primește premiul pentru poezie al Societăți Scriitorilor Români,
ex aequo împreună cu Lucian Blaga
În 1934 Premiul Național de poezie este acordat lui George Bacovia și luiTudor Arghezi
Note
1. ^ a b c d e f Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
2. ^ a b Autoritatea BnF (http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb121751089), accesat în 10 octombrie 2015
3. ^ a b SNAC (http://snaccooperative.org/), accesat în 9 octombrie 2017
4. ^ a b „George Bacovia” (https://d-nb.info/gnd/118651609), Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014
5. ^ Autoritatea BnF (http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb121751089), accesat în 10 octombrie 2015

Bibliografie critică selectivă

Agatha Grigorescu-Bacovia,Bacovia (viața poetului), București, Editura pentru Literatură, 1962.
Mihail Petroveanu, George Bacovia, București, Editura pentru Literatură, 1969.
Gheorghe Grigurcu, Bacovia, un antisentimental, București, Editura Albatros, 1974.
Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975; ediția a II-a, București, Editura Cartea
Românească, 1979.
Dinu Flamând, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, Editura Minerva, 1979.
Daniel Dimitriu, Bacovia, Iași, Editura Junimea, 1981.
Alexandra Indrieș, Alternative bacoviene, București, Editura Minerva, 1984.
Mircea Scarlat, George Bacovia - nuanțări, București, Editura Cartea Românească, 1987.
Vasile Fanache, Bacovia. Pitești, Editura Paralela 45, 2001.
Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, București, Saeculum, 2001.
Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005.
Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura
Fundației Culturale Române, 1995.
Dicționarul esențial al scriitorilor români, București, Editura Albatros, 2000.
Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, A-B, București, Editura Univers
Enciclopedic, 2004.

Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
GeorgeBacovia.uv.ro - Site dedicat marelui poet

Fragmente audio si citate

Bacovia recitând Bacovia recitând Bacovia recitând „Nervi
„Amurg violet” „Lacustră” de primăvară”

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Bacovia&oldid=12413989

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 15 octombrie 2018, ora 09:17.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.