Sunteți pe pagina 1din 6

ACCESAREA INFORMAȚIEI DIGITALE PENTRU NEVĂZĂTORI

ȘI DISLEXO-DISGRAFICI CU PLATFORMA ROBOBRAILLE


prof. Popa Ion
Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere, București

Rezumat
Tehnologia informaţiei are în vedere utilizarea aparaturii electronice şi accesul la serviciile
informaţionale. Mijloacele tehnice ale tehnologiei informaţiei sunt aparate concepute pentru a
facilita obţinerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor în format digital.
Termenul tehnologii de acces se referă la anumite echipamente electronice sau
aplicaţii software care convertesc informaţia inaccesibilă simţurilor afectate de deficienţă
într-o formă accesibilă simţurilor rămase valide.
RoboBraille reprezintă însumarea tuturor tehnologiilor de acces software care au fost
inventate până în prezent și dezvoltarea acestora într-un mediu deschis online.
Serviciul RoboBraille este un serviciu de e-mail și web-based capabil de a transforma
în mod automat documente într-o varietate de formate alternative pentru persoanele cu
deficiențe de vedere, dificultăți de citire și nu numai.
RoboBraille este o soluție de self-service, este gratuit pentru toți utilizatorii înregistraţi
sau neînregistraţi care nu folosesc acest serviciu în scop comercial. Obiectivul este de a
sprijini și promova independenţa persoanelor cu nevoi speciale, pe parcursul sistemului de
educație și pe piața muncii. Ca un beneficiu suplimentar, RoboBraille asigură protejarea
intimităţii celor care au nevoie de materiale în formate alternative.

Cuvinte cheie: tehnologia informației, tehnologii de acces, robobraille.

***
De la comunicarea prin semne şi semnale până la automatizare şi folosirea tehnologiei
informaţiei, oamenii au parcurs un drum lung şi anevoios, marcat de importante descoperiri
ştiinţifice şi numeroase invenţii tehnice.
Tehnologia informaţiei are în vedere utilizarea aparaturii electronice şi accesul la serviciile
informaţionale. Mijloacele tehnice ale tehnologiei informaţiei sunt aparate concepute pentru a
facilita obţinerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor în format digital.
Calculatoarele ocupă un rol aparte, având capacitatea de a stoca şi prelucra un volum mare
de date. Internetul permite obţinerea informaţiilor din toată lumea şi comunicarea cu persoane din
diverse ţări. (1)

1
Crearea unor adaptări la nevoile utilizatorului cu dizabilităţi vizuale s-a dezvoltat
foarte mult în ultimii ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de
acces.
Termenul tehnologii de acces se referă la echipamentele hardware şi aplicaţiile
software cu ajutorul cărora persoanele cu dizabilităţi vizuale și dislexo-disgrafie pot utiliza
tehnologia informaţională, respectiv computerul, cu tot ceea ce ţine de acesta, inclusiv
internetul şi serviciile de comunicare aferente acestuia. Cu alte cuvinte, înţelegem prin
tehnologii de acces anumite echipamente electronice sau aplicaţii software care convertesc
informaţia inaccesibilă simţurilor afectate de deficienţă într-o formă accesibilă simţurilor
rămase valide. Soft-urile de acces pot rula cu majoritatea aplicaţiilor, inaccesibilitatea
anumitor aplicaţii putând fi remediată ulterior de către producătorul respectivei aplicaţii. (2)
Primele încercări de a crea şi dezvolta instrumente pentru persoanele cu deficienţe
senzoriale de vedere încep în urmă cu aproximativ 200 de ani, când Valentin Haüy a folosit
metoda ştanţării hârtiei ca modalitate de a citi pentru nevăzători. Metoda lui se baza pe
reproducerea în relief a literelor obişnuite. Din cauza încetinelii cu care se citesc astfel de
texte, metoda lui Haüy, îmbunătăţită în timp, nu se mai foloseşte decât cu o singură excepţie
şi anume de persoanele care şi-au pierdut vederea la maturitate.
De aceea, Louis Braille inventează în anul 1825 alfabetul Braille.
Alfabetul Braille este un sistem de scriere folosit de persoanele nevăzătoare. Literele
sunt compuse din puncte ieşite în relief care pot fi simţite cu ajutorul degetelor. Literele de la
A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille. În mod tradiţional caracterele Braille sunt
compuse din şase puncte aranjate pe două coloane verticale. Fiecare caracter este codificat
prin unul sau mai multe puncte din cele şase posibile.
Sistemul se bazează pe o matrice de şase puncte aranjate pe două coloane de câte trei
puncte, ceea ce permite formarea a 64 caractere. (3)
RoboBraille reprezintă însumarea tuturor tehnologiilor de acces software care au fost
inventate până în prezent și dezvoltarea acestora într-un mediu deschis online.
Serviciul RoboBraille este un serviciu de e-mail și web-based capabil de a transforma
în mod automat documente într-o varietate de formate alternative pentru persoanele cu
deficiențe de vedere, dificultăți de citire și nu numai.
RoboBraille este o soluție de self-service, este gratuit pentru toți utilizatorii înregistraţi
sau neînregistraţi care nu folosesc acest serviciu în scop comercial. Obiectivul este de a
sprijini și promova independenţa persoanelor cu nevoi speciale, pe parcursul sistemului de

2
educație și pe piața muncii. Ca un beneficiu suplimentar, RoboBraille asigură protejarea
intimităţii celor care au nevoie de materiale în formate alternative.
Pentru utilizare instituțională, interfata web RoboBraille este disponibilă în versiuni
personalizate pentru instituțiile academice și alte organizații care doresc să-l posteze pe WEB
sit-urile lor. Utilizarea instituțională este supusă unei taxe de abonament.
RoboBraille este dezvoltat în comun, de către Synscenter Refsnæs (Centrul Național
pentru Copii şi Tineri cu Deficiențe de Vedere din Danemarca) și Sensus ApS.
De la lansarea sa în 2004, RoboBraille a câștigat mai multe premii internaționale,
inclusiv WISE 2012 - Premiul pentru Incluziune în educație, BETT 2010 - Premiul pentru cea
mai bună soluţie în nevoile educaționale speciale și în 2008 Premiul de e-incluziune pentru e-
accesibilitate al Comisiei Europene.
RoboBraille face parte din iniţiativa Raising the Floor referitoare la îmbunătățirea
accesibilității și incluziunii. RoboBraille este, de asemenea, un membru asociat
al Consorțiului DAISY. (4)
Resurse necesare: un PC conectat la internet, o adresă de e-mail validă.
Pașii de urmat pentru conversia de fișiere: pasul 1: încarcarea unui fișier în formatul
acceptat (doc, docx, ppt, pptx, htm, html, xml, txt, asc, etf, pdf, mobi, epub, tif, gif, bmp, jpg,
etc...); pasul 2: selectarea formatului transformării: mp3 audio, DAISY, e-book, conversie
document, braille; pasul 3: specificațiile de limbă și viteză de citire; pasul 4: adresa de e-mail.
Principii: realizați documente sursă bine structurate ( exemplu: MS-Word nu este o
mașină de scris ci un procesor de texte, prin urmare utilizați toate instrumentele acestui
procesor de text: antet, subsol, titlu, coloane, adăugare de text alternativ pentru imagini, tabele
cu antet declarat, etc...); descrieți bine conținuturile non-textuale; utilizați instrumente
adecvate pentru conversia de fișiere (exemplu crearea unui fișier nativ PDF cu salvare ca PDF
din MS-Word; la numele de fișiere utilizați nume scurte și evitați să folosiți diacritice
(caractere naționale); la fișierele mp3 atenție la alegerea limbii de conversie; aceasta să
corespundă cu limba utilizată în fișierul sursă;
Programe necesare de instalat:
- pentru e-Book  Adobe Digital Editions Link-ul de instalare este:
http://www.adobe.com/ro/solutions/ebook/digital-editions/download.html
- pentru DAISY  AMIS, care este oferit gratuit de către Consorțiul DAISY Link-ul
de instalare este: http://www.daisy.org/amis/download
Conversia documentelor în fişiere audio mp3.

3
Pe lângă cititoarele de ecran, o altă clasă de aplicaţii care folosesc vocile sintetice sunt
programele cunoscute generic sub numele de TTS (Text To Speech). O asemenea aplicaţie
poate citi prin sinteză vocală un text oarecare tastat sau copiat în fereastra programului, sau
poate importa un document de tip txt, doc, rtf, pdf, html sau chm. Avantajul unei astfel de
aplicaţii este faptul că poate salva rezultatul conversiei într-unul dintre formatele audio
comune (wav, spx, mp3 etc.), pentru ascultare ulterioară.
Acest tip de aplicație a fost inclus în serviciul RoboBraille la secțiunea conversie
audio-mp3.
e-Book  abreviere din engleză de la electronic book, (în română: carte electronică)
este un fișier electronic digital ce conține textul și imaginile unei cărți, între timp chiar și
clipuri video, de obicei toate protejate împotriva folosirii abuzive printr-un sistem de gestiune
a drepturilor digitale de tip digital rights management (DRM).
e-Reader  dispozitiv creat pentru lectura cărților electronice.
Format e-Book (fișier)  PDF, ePUB si MOBI.
Cărțile electronice sunt cărți virtuale. Ele se pot citi pe mai multe tipuri de aparate cu
monitor, în general portabile: PC, tablete, smartphone-uri, dispozitive special construite
pentru cititul căților, numite e-reader sau e-Book reader.
Mediul de transmitere pentru descărcarea datelor este Internetul, combinat eventual cu
un sistem de telefonie mobilă de tip GSM, totul fiind oferit în formă de serviciu web contra
cost.
e-Reader-ul este un dispozitiv creat special pentru lectura digitală. Are un ecran cu o
tehnologie numită ”cerneală electronică” care nu este retroiluminat asemeni ecranului LCD,
de aceea nu obosește ochii, ci imită aproape perfect calitatea paginii tipărite. Nu trebuie să
instalăm nici o aplicație pentru a citi cărți electronice, întrucât dispozitivul este conceput de la
bun început pentru a îndeplini această funcție. Fișierele în care sunt stocate cărțile electronice
pot fi în mai multe formate, așa cum și documentele create de noi pe computer pot avea
diferite formate, cum ar fi DOC, PDF, XLS etc.
Astăzi, la nivel mondial s-au impus trei formate principale pentru lectura cărților
electronice: epub, pdf, mobi.
Pentru citirea fișierelor e-Book pe PC se utilizează programul Adobe Digital Editions.
Adobe Digital Editions este gratuit și instalarea durează doar câteva minute. Link-ul de
instalare este: http://www.adobe.com/ro/solutions/ebook/digital-editions/download.html.
E-Book pot fi lecturate pe diverse dispozitive: e-reader, PC, tabletă sau telefon.
Acestea pot fi utilizate în orice moment, oriunde v-ați afla: la birou, în deplasări, acasă.

4
Avantaje: se pot stoca mii de titluri, astfel încât poți avea la dispoziție o bibliotecă imensă;
e-Book-urile se pot procura într-un timp foarte scurt prin comanda online și costurile sunt
reduse față de cărtile tipărite. (4)
Cartea DAISY (Digital Accessible Information System), este o carte care reproduce
conţinutul unui material tipărit, cum ar fi un roman, un dicţionar sau o revistă, într-un format
digital accesibil nevăzătorilor şi persoanelor cu dificultăţi de citire
Cititorul DAISY  aparat care permite ascultarea cărţilor create în standardul
DAISY. Asemănător cu CD-Player-ul, permite ascultarea selectivă a informaţiilor create în
formatul DAISY.
Consorțiul DAISY  Consorţiul DAISY a fost înfiinţat în mai 1996, de mai multe
biblioteci care împrumutau carte audio pentru a coordona tranziţia mondială de la cartea audio
analogică la cea digitală.
Marea majoritate a nevăzătorilor din România sunt familiarizaţi cu cărţile audio citite
și înregistrate pe casete sau mai recent pe CD sau DVD.
Bibliotecile publice, împreună cu organizaţii ale nevăzătorilor, reunite într-un
consorţiu, au dezvoltat un nou standard de creare a cărţilor accesibile, numit DAISY (Digital
Accessible Information System), care permite reproducerea mult mai exactă a structurii
cărţilor tipărite.
Cărţile realizate pe baza acestui standard poartă numele generic de cărţi DAISY. O
carte DAISY constă dintr-o colecţie structurată de fişiere text şi audio. Aceste cărţi pot fi
imprimate pe CD, pot fi descărcate de pe Internet sau pot fi create cu RoboBraille și se citesc
cu un cititor DAISY.
O carte în format audio DAISY se poate citi selectiv exact ca şi o carte tipărită ,
respectiv cititorul poate sări la o anumită pagină, poate sări din cuprins la un anumit capitol,
dintr-un paragraf în altul, poate să reia o frază anterioară, poate sări peste notele de subsol.
În afară de cititoarele DAISY, cărțile DAISY se pot citi și pe PC prin instalarea
programului AMIS, care este oferit gratuit de către Consorțiul DAISY.
http://www.daisy.org/amis/download
Primul standard DAISY a fost brevetat în Suedia în 1994. S-a pornit de la ideea de a
utiliza înregistrări audio digitale şi de introducere a unei structurări a documentelor astfel
încât să permită cititorului o lectură cât mai flexibilă.
De la apariție și până în prezent, specificaţiile DAISY au evoluat foarte mult. Ele oferă
deja o lectură din ce în ce mai flexibilă şi mai plăcută pentru cititorii nevăzători sau cu
dificultăţi de citire din majoritatea statelor lumii.

5
Începând din 1997 Consorţiul DAISY a hotărât să adopte un standard deschis bazat pe
formatul fişierelor dezvoltate de Internet.
Specificaţiile DAISY 2.0 au apărut în 1998, iar recomandările 2.02 au fost aprobate în
februarie 2001. Standardul DAISY 3, ANSI/NISO Z39.86 2002 a devenit oficial în Martie
2002. Acest ultim standard a fost realizat cu contribuţia Consorţiului DAISY, National Library
Service for the Blind and Physically Handicapped (care face parte din Biblioteca Congresului
din S. U. A.), la care s-au adăugat alte organizaţii din America de Nord.
În acest moment, consorţiul DAISY are peste 14 membri plini, 55 de membri asociaţi
şi mai mult de 20 prieteni, printre care și România prin Fundația ”Cartea Călătoare”.
Membrii plini sau cei asociaţi sunt organizaţii non-profit, reprezentate de biblioteci
naţionale care furnizează cărţi audio sau consorţii de biblioteci naţionale.
Luând exemplul ţărilor occidentale, România cere tuturor bibliotecilor publice să
înfiinţeze Secţii cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficienţe de vedere sau de
citire, în conformitate cu Legea 448 / 2006 privind Protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, capitolul IV, articolul 65, alineat 2.
Pentru a facilita aplicarea acestui articol de lege, Fundaţia "Cartea Călătoare" a iniţiat
în luna iulie 2007 un PROIECT PILOT care are ca scop producerea şi distribuirea de cărţi
audio DAISY pentru persoanele cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire.
Nu întâmplător, proiectul şi-a luat numele de la cea mai populară colecţie de cărţi din
România, „Biblioteca pentru toţi”. (4)

Bibliografie

(1 ) Popa Ion, Programa școlară pentru opţionalul “Tehnologia Informației și a Comunicațiilor”,


clasele V-VIII, București, Iunie 2015
(2) Osiceanu Maria-Elena, Sterian Mihaela, Rolul tehnologiilor de access în stimularea
abilităţilor cognitive de învăţare la persoanele cu deficienţă de vedere, Conferinţa
Naţională de Tehnologii Inclusive, secţiunea: „Accesul la educaţie pentru persoanele
cu deficienţe de vedere”, Academia de Studii Economice, Bucureşti, 17-18 aprilie,
2008.
(3) Popa Ion, „Tehnologii de acces pentru elevii cu deficienţe ce vedere”, Universitatea
Tehnică de Construcții București, iulie 2013
(4) Popa Ion, „Utilizarea platformei RoboBraille”, suport pentru curs online, Casa
Corpului Didactic București, iulie 2015

S-ar putea să vă placă și