Comunicarea pe internet

Chatul
Unul dintre serviciile oferite de Internet care faciliteaza comunicarea scrisa sau verbala intre doua sau mai multe persoane aflate in locatii diferite si care au acces la Internet. Discutiile se desfasoara intr-o asa-numita "camera de discutii" virtuala; aici participantii se intalnesc exclusiv pentru a dialoga. Uzual se foloseste termenul de de canal de comunicatie sau mai simplu canal, care este echivalent cu "camera" virtuala. Canalele sunt deschise pe servere de chat sponsorizate si gazduite in general de furnizorii mari de Internet. erverele de chat se interconecteaza formand retele virtuale cum ar fi Undernet, Dal!et, IC", etc. Unul dintre cele mai accesate retele de chat din #omania este Undernet. $entru a putea accesa o retea de chat este nevoie, pe langa accesul propriuzis la Internet, de un program special numit in genere client de chat %cum ar fi mI#C, IC", etc& care sa stie sa realizeze comunicatia intre calculatorul propriu si serverul'reteaua de chat. Corect este sa spunem ca %adica la taclale& folosind un program'client de chat si nu stau pe I#C sau mI#C. #ezultate ale efortului sustinut a sute de voluntari de pe Internet, finatandu-se din sponsorizari si donatii, organizatiile non-profit care stau in spatele retelelor de chat ofera cel mai simplu, mai ieftin si distractiv mi(loc de comunicare de pe Internet.

)eleviziunea pe internet
$achetul de servicii a ofertei de tip I$)* contine televiziune, radio si Internet in format digital %)eletext si +lectronic $rogram ,uide&. -ediul de transmisie este o retea bazata pe $rotocol Internet %I$&. I$)*-ul se deosebeste de celelalte tipuri de televiziune digitala, D). %Direct )o the .ome& si D*/-C %Cablu Digital&, prin faptul ca ofera interactivitate totala. 0stfel, spre deosebire de televiziunea prin cablu, serviciul I$)* permite, navigarea pe Internet direct pe televizor %cu a(utorul optional al unei tastaturi 1ireless& si ofera o calitate net superioara a imaginii receptionate, prin inlaturarea posibilitatii de interferenta a semnalului pe traseul pe care acesta a(unge la client. )ransmisiile de televiziune sunt la o calitate superioara celei actuale datorita conexiunii 2iber-to-the-.ome %2)).&. i!+ foloseste pentru transmiterea programelor propria retea de fibra optica. emnalul a(unge in televizor direct din satelit, fara distorsiuni perceptibile. )eleviziunea prin I$ poate fi receptionata de orice televizor care are o intrare 0*, deci nu este nevoie de un televizor de ultima generatie. )otusi, pentru receptionarea in conditii optime a serviciului este nevoie de sisteme .ome Cinema, de ecrane de plasma. ingurele cerinte pentru receptionarea serviciului I$)* sunt echipamente speciale si o conexiune prin fibra optica. Costurile sunt relativ mari. $entru a fi conectat la serviciul digital se plateste mai intai o taxa de instalare, apoi se cumpara echipamente care fac posibila receptionarea canalelor si ulterior, se plateste un abonament lunar. )axa de instalare a serviciului include instalarea fibrei optice, a echipamentelor speciale este de 344 euro. )rebuie mentionat ca pentru receptionarea semnalului de mai multe televizoare la aceeasi locatie este necesar un echipament special pentru fiecare televizor, care costa 544 euro Unicitatea serviciului I$)* reiese din posibilitatea abonatului de a interactiona cu echipamentul de emisie. 0stfel,

fiecare utilizator isi poate crea propria grila de programe. $ractic nu mai esti limitat de ceea ce iti ofera furnizorul de televiziune prin cablu. erviciul va include, initial, aproximativ 64 de canale, urmand ca pana la sfarsitul anului 7443 sa includa pana la 744 de canale. Costul abonamentului lunar pentru un astfel de pachet va fi de 574 euro. *a exista un singur pachet de programe.

I$)* are drept concurenti platformele digitale si televiziunea prin cablu digitala
0bonamentul poate fi monitorizat online. 0ceasta si pentru ca serviciul are si alte facilitati8 furnizarea de filme si (ocuri la cerere %contra cost&, vizionarea emisiunilor retroactiv pe o durata de 79 de ore, intreruperea si reluarea programului din acelasi moment, inregistrarea emisiunilor, blocarea accesului copiilor la anumite programe sau restrictionarea accesului la intervalele orare dorite. e preconizeaza ca pana la sfarsitul anului, serviciul sa aiba un numar de 344 de abonati. )arget-ul serviciului i!+ I$)* este populatia urbana %/ucuresti si Ilfov& cu venituri peste medie.

I$)* in lume
i!+ I$)* - implementat acum in #omania, este primul serviciu 2)). %2iber-)o)he-.ome& din +uropa de +st. In prezent serviciile 2)). mai sunt functionale in tari precum Italia, 2ranta, -area /ritanie si cateva tari nordice. $rimul serviciu comercial din lume de tip I$)* a fost implementat in Italia de catre compania 2ast1eb, care astazi este al doilea furnizor din lume ca si numar de utilizatori %5:5.444&. $rimul loc este ocupat de compania $CC; din .ong <ong cu 95:.444 de utilizatori %cifrele sunt din aprilie 7443&. In 2ranta exista mai multi furnizori, dintre care principalii sunt !euf, 2ree si 2rance )elecom ce isi impart circa =34.444 de utilizatori. In anul 7449 s-au lansat mai multe proiecte I$)* in !orvegia, Islanda, 2inlanda, Irlanda, >landa, ma(oritatea folosind ca suport liniile 0D ?. e pare c@ An ziua de azi tot mai multe firme tind s@ diversifice platformele pe care produsele lor soft1are pot rula. Dintre numeroasele exemple pe care le avem la AndemBn@ s@ ne amintim doar de cele "ilustre"8 0dobe este prezent atBt pe -ac cBt si pe ;indo1s cu produsele sale $hotoshop, Illustrator, $remiere, iar mai nou si $age-aCer; la fel -acromedia cu 2reehand, si putem nota si recenta Ancercare a lui Corel de a transcrie al s@u Dra1 pe -ac. i lista ar mai putea continua. cala este un caz mai aparte8 dup@ ce timp de 9 ani s-a bucurat de succes pe calculatoarele 0miga %s-au vBndut peste D4.444 de pachete&, programului -ulti-edia --544 a fost An fine portat pe $C %poate vor urma si alte platforme&, cu intentia de a-i cucerii pe fanii si profesionistii prezent@rilor multimedia.

$osta electronica
$entru a trimite cuiva o scrisoare electronica, trebuie sa ii cunosti adresa e-mail. *ei mai avea nevoie, fireste, de un program de transmitere e-mail, care poate fi -ail, +lm sau $ine, daca lucrezi in Unix, sau Internet -ail, !etscape -ail, +udora $ro sau $egasus, daca lucrezi in ;indo1s D3. !oi vom face referire la programul Internet -ail, care este foarte simplu de utilizat si are o interfata gratica prietenoasa.

> adresE de +-mail are douE pErFi, $rima parte este numele utilizatorului sau orice alt nume ales de utilizator urmatE de semnul @ Gi a doua parte este numele contului de la posta electronicE urmat adesea de simbolul tErii An care se aflE serverul. De obicei numele contului se confundE cu numele serverului la care este abonat calculatorul gazdE. Deci o adresE poate fi scrisE sub forma: aalecu@fx.ro unde aalecu reprezintE numele utilizatorului calculatorului gazdE., fx numele serverului Gi ro prescurtarea de la #omBnia. In caz cE nu apare numele tErii, se subAnFelege cE serverul se aflE An U0 Gi An general aparFine de una din urmEtoarele Gapte domenii de organizaFie diferite, aGa cum se observE din )abel Cod com . .edu .gov .int .mil .net .org Domeniu +ntitEFi comerciale InstituFii educaFionale InstituFii guvernamentale non-militare ale U0 InstituFii internaFionale %!0)>&. InstituFii militare U0. #esurse de reFea >rganizaFii non-profit.

isteme videoconferinta
istemele de videoconferinFE au avanta(ul comunicErii An timp real %imaginile video Gi sunet sunt sincronizate Gi dispuse instantaneu pe monitorul interlocutorului &. istemele Gi soluFiile oferite de U)I sunt compatibile cu toate suporturile de transmisie, cum ar fi I D!, satelit, xD ?, linii Anchiriate. $entru a realiza o videoconferinFE, participanFii au nevoie de echipamente compatibile Gi pot comunica folosind linii telefonice I D!, reFeaua I$ a companiei sau utilizBnd Internet-ul. > videoconferinFE cu mai mulFi participanFi amplasaFi An mai mult de douE locaFii poartE denumirea de conferin multipunct. 0cest tip de videoconferinFE necesitE un echipament de reFea specializat, numit Multipoint Conferencing Unit %-CU&.

Programul (serviciul) Telnet reprezinta modalitatea de conectare la distanta, si anume accesarea unui server la care utilizatorul are un cont (login name) sau a unui server la care utilizatorul se poate conecta printr-un login cunoscut cu/fara parola si care ofera posibilitatea utilizatorului sa consulte biblioteci, baze de date, etc . 0stazi, exista diverse implementari pentru Telnet8 H telnet.exe - sub sistemul Windows; H telnet.exe - sub sistemul DOS; H telnet - comanda sub sistemele Unix si Linux; +xista doua modalitati de utilizare a serviciului Telnet pentru accesare8 H apelarea sub Windows pentru accesarea serverului la care utilizatorul are cont%login& si parola; - daca programul telnet are pictograma pe ecran, se activeaza pictograma - daca nu e ista pictograma pe ecran, din meniul Start se selecteaza Run % apoi, telnet nume ost sau telnet adresa!" &H Connect +xemplu8 telnet gw#c imie telnet $%&.''(.)$.$** sau

Serverul g!-c"imie ofera prompterul Linux %pentru introducerea de comenzi&

H apelarea sub Unix sau Linux pentru accesarea altui server, dupa ce in prealabil utilizatorul a fost recunoscut de un server. - consultarea cataloagelor unor biblioteci din lume-care sunt accesibilese poate face prin accesarea unui server, sub forma8 telnet numedomeniu sau telnet adresa!" +xemple8 telnet ollis. arvard.edu telnet $(&.$.('.&$ - consultarea de informatii din diverse domenii +xemple8 telnet camms'.caos.+un.nl - informatii despre sistemul de la calculatoare periodic al elementelor chimice telnet nasanews@s,ace.mit.edu - evenimentele zilei !0 0 telnet ,cv--s.cv. ,.com - informatii despre .e1lett-$acCard