UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIS” ARAD FACULTATEA DE $TIINTE ECONOMICE Specializarea: MARKETING CONTABILITATE $] INFORMATICA DE GESTIUNE CALITOLOGIE - 2006 -MANAGEMENTUL CALITATIE 1, ABORDAREA MODERNA A PROBLEMEI CALITATH . ; 1.1, Conceptul de calitate in merceologie calitatea se defineste ca un ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu care ti confer acestuia aptitudinea de a satisface corinjele exprimate sau explicite ale clientului, Potrivit standardului I8O 9000:2000, calitatea este aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface cerintele. Din aceste definitii rezulti uncle wasaturi specifice ale calitagii si anume: ~ealitatea nu se exprima printr-o singura caracteristic’, ci prinu-un ansamblu de caracteristici; ’ -calitatea nu este de sine statatoare, ea exist numai in relatia cu nevoile clientilor; “pentru a realiza calitatea trebuie satisficute nu numai cerintele exprimate, ci si cele implicite. De regula cerintele se schimbi in timp, de aceea ele trebuie.cercetate permanent; ~termenul de ,,calitate” nu este folosit pentru a exprima superlativul in sens comparativ $i nici pentru evaluarea tehnicd. In astfel de scopuri se foloseste ,,calitatea relative” pentru a ctzsifica produsele sausserviciile- din-acest-punct «de vedere: si; respectivy.nivelut calitifii” pentru evaluari tenice in sens cantitatiy Conceptul de calitate, atét de dificil de definit din cauza caracterului siu dinamic, poate fi folosit fie ca un concept absolut, fi ca un concept relativ. Sensul absolut al calititii este fotosit la descrierea unor produse sau servicli Gacesta este un lueru de calitate”), de exeinplu masini sau restaurante de lux si este similar cu natura bunatafii, a frumusetii si a adevarului. Acestea sunt lucruri realizate la cel mai inalt nivel, conform standardelor celor mai pretentioase care nu pot i depasite, fra a tine seama de cheltuiali, Produsele confera prestigiu proprietarilor gi fi separi de cei care nu si le pot permite. Majoritatea oamenilot admira gi igi dorese aceastii calitate, dar numai pufini isi pot permite. inalta calitate are legatura cu managementul calitatii totale, in sensul c& acesta igi propune's& atinga ,excelenta”, Sensul relativ al calit&tii este folosit in ingelesul ‘su tehnic, atunci cand se discuti despre atingerea unui anumit nivel al =lithtii. Calitatea relativa constd in calitatea mésurata gi raportatd la 0 spec, icatie.Sensul relativ al calitayii nu presupune co produsul sau serviciul,sa fie scump sau unic; el poate fi obisnuit, dar trebule s& corespunda specificatiel sau standardules si si corespunda asteptarilor clientului, 1.2. Concepte noi ale calitaf ‘Conceptul procedaral al ealitaii isi are originea in sensul relativ al calitaji gi exprima punctul de vedere al producatorului sau furnizorului- ‘Acest concept cauté rlispuns la intrebarea acd produsul raspunde la agteptari. Producktorul demonstreaza obtinerea calitafii prin raportarea la specificatiile din stardarde sau nore tehnice. Conform acestei concep pot fi considerate a fi de calitate atat autoturismele obisnuite, cat si cele de lux, ou conditia satisfacerii condititlor din specificatii. Acest concept mai cate denumnit gi ,calitate de fapt” si age Ta ‘baz sistemul de asigurare a calitatii, asa cum acesta apare in standardul international ISO 9000. Conceptul procedural se poate exprima si cu definitia ., potrivit pentru scop sau folosina” $i const in verificarea produselor sau serviciilor pentru a se constata conformitatea cu specificatiile predeterminate. . tn aceasta abordare cerintele cheie sunt demonstra~2a, abordarea $i raportarea. Conceptul transformat) nal are legatura mai mult cu cransformarileorganizationale ‘care pun’ aocentil pe client. Sé pune deci accent pe aspectele privind cervichl ‘adus clientului si pe raspunderea sociald a angajatului care se rasfrange asupra fidelitatii clientilor. Calitatea transformational se tealizea7a prin stabilixea ‘cerinjelor clientilor si constituirea structurilor gi atributiilor astfe! ca angajatil s& sezolve aceste cereris angajatii trebuie sa facd intotdeasna tow! bine de prima data. Diferenta fata de conceptul procedural consti in taptul cA in acest caz este vorba de 0 {mbunaiijire continud a calitaii, iar in cazul conceptului procedural se sugereaza 0 demonstrare, © sugerare (a conformitatii cu specificatia). “Atnbele abordari au un rol important in infelegeres calitayii. Aceasta jnseamni c& realizarea calitatii inseamna atat un sistem «ie proceduri bine Peoemit, At si o cultari transformafionals orientata srr client, in care fleedrai angajat i se acorda responsabilitatea penta calitatea muncii sale, a contributia personal 1a calitatea produsului sau serviciului respectiv.1.3. Rolwl clientului in calitate Rolul clientului in aprecierea clientului este important deoaréce Viziunea Ini nu este intotdeauna aceeasi cu a producatorului sair a prestatorului de servicii. ‘Adesca produsele sau serviciile furnizate cu respectarea prevederilor specificatiilor sunt refuzate de clienti, Din aceasti cauza este necesar o alta viziune asupra calitatii, si anume, ,,calitutea percepuld de client”. Fara clienti organizatia nu exist; de accea organizatia trebuie s& cerceteze gi s4 satisfac in mod maximal cerintele clientilor. Pe aceasta se bazeazi filozofia TOM (Total Quality Management). - ‘Aceast abordare duce la o noua definitie a cal Astfel, calitatea se poate defini ca mdsura in care un produs sau un: serviciu satisface nevoile si dorintele clientilor, chiar depasindu-le de cele mai multe ori. ‘Abordarea calit&tii prin prisma percepfiei de citre clienfi duce la cAteva concluzii important ~ clienfii plitesc mai mult pentru o calitate maj buna, in special pentra cea mai buna calitate; = firmele care oferé produse de calitate vor prospera; ~ lucriitorii sunt mai motivati s& ofere produsul de calitate de varf, = nici un produs nu define supremafia calitatii, deourece concurent igi perfectioneazi produsele in mod continu, pentru a yeni in intampinarea perceptiei-clientalui. - © comparatie a abordirii conform standarde‘or produselor si conform standardelor clientului sunt date in tabelul 1. Tabelul 1 Abordarea calit&tii conform standardelor produselor si conform standardelor clientului Siandardele produselor/serviciilor —Conformilatea cu specificajille |~ Satisfactia clientviut ~ Potrivirea pentru scop sau folosire | - Depisirca asteptarilor clientului - Fard defecte - incantarea clientului Saree ance TM nae eHNaT SAUTE TOTO" EW. Carita Untversar, Buuresth 2005, pee. 5 Standardel: clientilor Calitatea este 0 experient& emotional pentru client. Cliental doreste sii se simta bine dupa ce fac o achizitie, sa sirnti c& a obtinut cea mai mare valoare posibila, a cheltuit eu folos si si fie mandru c4 s-2 ,asociat” cu 0 companie avand o imagine de inalt& calitate. ‘Aprecierea calititii se face prin dou categorii de proprietiti: a: BHIGHTE Sav cunoscute-in-momentul cumparérii sau inainte de acesta, de exemplu —~ caracteristicile de calitate, . . - performantele, - prezentarea, ~ primirea eic.; b.constatate in timpul utilizarii, de exempla - fiabilitatea, _ mentenabilitatea, - disponibilitatea, ~ securitatea, ~ modul in care afecteazd mediul, _ costul global de utilizare etc. 1.4. Calitatea perceputd de client ' Calitatea perceputd de client reprezinti un concept care sintetizeazd caracteristicile subiective si obiective ale unui produs sau serviciu. Dowd definitii ale calitatii, date de doi importanfi cercetétori ai problematicit calitafii, stau la baza conceptului de calitate pesceputi de client, si anume definitiile date de Philip Crosby si de Joseph Juran. Conform defimitiei date de Philip Crosby calitatea este conformitatea cu necesitifile. Din aceasti dafinitie se ¢zduce cA, penttu realizarea unui nivel al calitatii, organizatia trebuie sé stabileascd intai necesitétile-segmentului de-piata, de consumatori-caru‘s-fi este destinat: produsul, apoi intreage activitate @ onganizatiel este subordonaté atingerit acesiui scop. Definitia lui Joseph Juran, potrivit careia calitate este aptitudines pentru utilizare, pune aecentul in Inod deosebit pe utilizarea produsului si pe satisfacerea clientului. Astfel, succesul afacerilor este dependent de modul in care clientul percepe calitatea produsului sau ».rviciului penta care a platit. Percepfia consumatorulti determina horirarea lui de @ achizitiona de la acceagi firma si in vitor. ‘De aceea, in: eaga activitate a orpanizatiei trebuie s4 fie dirijat& de dorintele consumatorului. Majoritatea_ consumatorilor contemporani isi madificd preferinta pentru © firma sau alta in primul rand din cauza calitatii scazute a produselor si numai dupé aceea din cauza preturilor sau datorita: altor motive. Urmarirea permanent a veactiei consumatorilor fata de calitatea produselor proprii este 0 necesitate pentru prosperitatea firmei. Mai mult, eet ce. afacere trebuie inceputé cu activitayi de cunoastere a nevoilor viitorilor consumatori, astfel Gncat asteptirile lor s& fiz satisficute sau _depasite._ Cele de mai sus sustin i jeea Ca cel mat smportantaan-alunei firme _ 41 constituie clienfii permanenti care preferd un anumit nivel de calitate.Atunci cand se abordeaza calitatea perceputa de client se studiaza gi relatia dintre functiile pe care produsul le define gi nevoile clientufui. Calitatea optima se atinge atunci cand funciiile produsul'i sau serviciului sunt realizate la nivelul nevoilor clientului. La realizarea calitatii participi toate compartimentele intreprinderii. Deci lipsa calitafii este urmare a functionarii necorespunzitoare a unora din aceste verigi sau a unei coordonari necorespunzatoarc intre ele. 1.5. Nevoia de calitate Nevoia de calitate, la nivelul producatorului, este determinata de complexitatea produselor, de mondializarea pietelor, de evolutia social- culturala si de resursele limitate. In aceste conditii, calitatea constituic un element concurential important; de fapt este primul element determinant al cumpararii, devansand pretul si service-ul. Scara calitatii are patru trepte, asa cum se prezinta in figura 1. 3. EXCELENT Clientul este fourte satisfacut, el refuza s& mearga FO. Clientul este sairsfacut, dar un alt concurent fl poatratrage~ Zona de indiferenta Clientul este nehotirat. El nu este cAstigat de intreprindere ta alt concurent Zona rosie 0. ACCEPTABIL Clientul este critts el reclama, se plange in. moc deschis si se orienteaza cAtre un alt concurent, ‘Bursa Stata 1, Wanagomentul Cana totale, Ea. Caries Universitara, Buciregt, 2005, pag. 58 Fig. 1. Scara calit&tii, de la ,excelent” (TQM) la ,acceptabil” La nivelul intreprinderii, calitatea este structuraté pe func misiuni in felul redat in-tabelul 2. © serie de erori pot afecta eforturile intreprinderii de a realiza calitatea. Cfteva din aceste erori sunt redate in continuare (cu exemplificari in paranteza): = superficialitatea ~ programe superficiale, lipsa schimbarilor de fond; - precipitare — programe introduse in grabi pent a rezotva orcriza; alibi — demararea, apoi abandonarea unei acfiuni pentra calitate; si- inadaptare — lansarea unui program de calitate pentru rezolvarea unor probleme de alti natura; : _ individualism — fiecare se ocupa de ,calitatea sa”, nic.odata de a altora (lipsa de coordonare intre cercuri); - traditionalism — de natura ,,mereu s-2 ficut asa, de ce s4 se schimbe?”; - discursuri - difuzarea de lozinci privind calitatea, fara acoperire in actiune; - moda ~ preluarea fara discerndmant a actiunilor la moda; « dispersare — masuri dispersate, fia o abordare globald. Tab. 2 Structurarea calitatii pe functii si misiuni la nivelul intreprinderii Functii [ ‘Misiuni Management| Sadi mixte —calitate-| | Definirea calitatii, strategic marketing programe de imbundtatiri Metode de contro! calitate Elaborar etodelor Taboratoare de probe si Dotarea intretinerea incercari mijloacelor de lucru Metrologic Formarea-motivarea be bo aa een fs) ypersonalulut | Sistem inform ‘Analiza ~ informatiilor privind calitatea privind cai.tatea Ydentificerca cauzelor Masurare gi corectarea noncalititii - gi promovarea acfiunilor calitét inspect | Conirol” de recepfie Ia| [A se “ asigura de {nterventii | aprovizionare eficacitatea tactice autocontrolului Control pe fluxul’ de Filuarea” _ defectele fabricatie sila final reziduale Unnérirea calititiy la} [Analiza ~~ cauzelor client defectelor -| :Sursa: Stanciu L., ,.Managementul cali 1.6. Calitatea ca vector al excelenfei Nivelul de excelentd este capacitatea de a face bine toate lucrurile. Excelenja in calitate consti in capacitatea unei firme de a-tealiza profit, asigurand in acelasi timp satisfacerea cerinjelor clientilor. Excefenfa presupune: - calitatea si-diversificarea produselor si serviciilor: - pretul mai redus decat al concurentei; - termenul scurt de raspuns la solicitari. intre sistemul de management al calit3tii si modelele de excelent’ existé o stransa corelatie. Cele doud au la baza uncle Principit comune. Astfel, in ambele cazuri: - organizatia isi identificd punciele tari'gi punctele slabe; - se furnizeazi o bazA pentru imbunatatirea continua; - ofera dovezi pentru recunoasterea externa. Diferenta dintre excelenta organizationala ‘yi sistemul de management al calittii rezida in domeniul lor de aplicare. Astfel, modelele de excelenti contin criteriile pentru evaluar:, comparativa a performangelor organizatiei cu cele ale altor organizatii, iar familia de standarde ISO 9000 privind sistemul managementului culitatii furnizeazi cerintele pentru acest. Sistem si.yn indrumar, pentru imbunatatirea performantelor. Pentru a atinge nivelul de excelenfa, intreprinderie trebuie si isi stabileasca drept obiectiv zero defecte, asa cum a fost definit de cafitologul american Ph. Crosby. Acest obiectiv, extins la toate activititile desfagurate de intreprindere, presupune urmatoarele performante: + zero rebuturi; ~ zero remedieri; - zero stoc; - zero aman&ri sau intarzieri; ~ zero intarziere la plati; - zero defectri si reclamatii; ~ zero Tetumnari. La acestea trebuie 4 se adauge lipsa reclame: defavorabile, a erorilor de argumentare, a accidentelor. Toate acestea duc la zero pierderi de clienti- _1.7. Evoluia conceptului de calitate “Satisfactia oanienilor pentru-lucrol-bine~fieutatost~intotdeauna_.____ sursa de mandrie pentru producdtor. Aceasta a avut dimeasiuni diferite in.industriale. fanctie de perioada istorica. La inceputurile productiei de marfuri, mestesugarii isi individualizau produsele prin sigle specifice pentrh a cAstiga increderea clientilor. . in perioada revolutiei industriale, cand s-au creat marile uzine, muncitorul pierde individualitatea asupra marfii, el executénd doar anumita operafii asupra produsului. Odata cu specializarea adanci ce a dus fa cresterea productivitatii, a aparut, ca efect negativ 3i o reducere a interesului direct al lucratorului pentru calitatea muncii sale. Pentru anularea acestui efect, au aparut mijloace manageriale adecvate. La nivelul intreprinderii, calitatea depinde de activitatea a trei trepte jerarhice: - managementul de vérf care stabileste strategia valitagii, respectiv politica gi obiectivele calitatii pe termen lung; _ departamentul (sefii de sectie si de compartimente) unde se stabileste tactica, adicd méasurile de realizare a strategiei prin activitati concrete; _ executanfii (maistri, sefi de echipa, Iucratori ete.), care activeazA la nivel operational si determina realizarea calit4tii propriu-zise. Conceptul de calitate si metodele de organizare a vtivititilor pentru atingerea unui anumit nivel de calitate au evaluat pe parcarsul dezvoltarii industriala, responsabilitates penta calitate revenea mestesugarulvi, care igi realiza produsul perru piafé sau un anumit client Cu eresterea productiei tr fabrici, ca wimare a revufiel industriale, calitatea a devenit treptat responsabilitatea. sefului de atelier sau a unui supraveghetor, de regula ales dintre lucratorii cu experient@. ‘© noug etapa in evolutia conceptului de calita‘e a inceput cu generalizarea. producerii de componente interschimbabile. Au aparut conceptele de inspectie $i control de calitate, precum §: laboratoarele de Gneereari dotate cu aparatura din ce in ce mai sofisticata. Punciitle de produefie s-au separat de cele de control. in paralel cu schimbatile tehnologice si socio-cuturale rapide care av avut loc mai ales de la inceputul secolului XX au evoluat gi modalitatile de asigurare a calititii produselor si serviciilor. In cadrai acestet evolutii se pot pune in evident mai multe etape. Literatura de s; ecialitate reflect diferite opinii privind numarul de etape care se pot delimita in dezvoltarea asigurarii calitétii. Frecvent se considera c& ar 8 trei etape mai importante parcurse in evolutia modalitifilor de asigurareacalit: = controlul calitatii; Pani la revolugla- _asigurarea calit ~ calitatea totala, ; Dup alte opinii, se pot delimita patru etape de dezvoltare si anime: - asigurarea calitatii prin control; ~ asigurarea calititii prin metode Statistice; ~ asigurarea calitéfii prin motivare a personalului; . ~ concepte integratoare de asigurare a calitati: Desigur, aceste etape nu sunt separate net, ci ele se interpatrund, iar etapele anterioare se regasese intr-o anumita forma in etapele urmatoare, care le integreaz’, 1.7.1. Asigurarea calitatii prin control Asigurarea calitatii prin control reprezinté etapa cure acopera prima Jumatate a secolului XX. fh aceastii perioada au dominat ieoriile lui Taylor privind organizarea stiintitica a muncii. Aceste teorii s-au regasit att in principiile de management, cat si in organizarea xctivitatilor din intreprindere, concretizindu-se in descompunerea proces.,lui de realizare a produsului in operafii elementare, limitarea__responsabilitatilor, specializarea unitatilor functionale. A rezultat 0 separare a celor care iau decizii inte-¢ intreprindere, de cei care le executa gi cei care controleazi ‘ndeplini-ea Jor. vavnto ts: oA ceasta este efapa orientarit spre-produs:cumodul ede-acfiune prin: .-- control si abordarea calitatii din punctul de vedere al conformititii cu specificafiile (calitate de conformitate).Atentia era concentrati asupra produsului i mai putin asupra procesului, urmarindu-se verificarea ,post proces” a conformitifii cu specificatiile. Accentul era pus pe verificarea produsuui finit, pe identificarea si Separarea produselor necorespunzatoare gi nu pe controlul procesului de fabricafie care este sursa principal a neconformitatilo. Inspectia avea, deci, un rol pasty in eliminarea produselor neconfryme. Gradul de implicare a personalului in problema calit&tii era redus, flind implicati numai sefii de echipa si inspectorii de calitate, 1.7.2, Asigurarea calitatii prin metode statistice Asigurarea calitafii prin metode statistice este etapa Corespunzatoare anilor 1950, desi primele lucr&ri privind controlul statistic al calitatii sunt Publicate in anii 1920, perioadd din care s-a propus utilizarea ,,figei de control statistic al calitatii”. "~~~ Ea controtul ealititit-prin-metode-statistice-se-foloseau-metode de. control prin sondaj, ceea ce a dus la reducerea costurilor controlului.Conceptul cheie a fost AQL (nivel de calitate acceptabil), In urma controlului se actiona pentru reglarea procesului de obtinere a produsului, potrivit unui ciclu in’patru faze: planificare, executie, verificare, actiune. §i in acest caz, gradul de implicare al personalului era redus, 1a nivelul controlorilor tehnici, al inginerilor, al specialistilor tn calitate. Asadar, aceasta este efapa orientérii spre proces, on accent pe controtul procesului tehnologic. Procedeul caracteristic al controlului prin metode statistice este controlul prin esantionare. Pentru prima data, acesta a cipatat important’ deosebiti mai ales in Statele Unite si in Marea Britanie, in timpul celui de al doilea rizboi mondial..Metodele statistice au permis reducerea substantialé a costului controlului calitéfii in producti de armament. Totugi, tn timp s-a dovedit c& un nivel corespunzitor de calitate nu poate fi asigurat numai prin verificare. Ori cat de stricté, verificarea conduce numai la separarea produselor bune de cele care nu indeplinese conditiile de calitate. Controlul in sine al loturilor de produse nu imbundtteste calitatea unui produs, cu atét mai mult cu cat deficientele care se depisteaz se pot datora problemelor din fabricatiz, dar gi lipsurilor din proiectare, aprovizionare, desfacere, wansport eve. fn realizarea produselor de .calitate,....rebnie...hnplicata.. deci intvaga.. organizatie.. .. produciitoare. Au fost adoptate in acest scop metode de organizare care asigura integrarea tuturor factorilor care influenteazA caritatea produsului sau serviciului oferit de o firma. Controlul calitipii devise astfel o parte a unui sistem mai amplu si mai complex, al unui sistem integrator de asigurare a calit&tii. 1.7.3. Asigurarea calitifii prin motivarea personalului Caracteristic’ pentru anii 1960, din punctul de vedere al procedeelor de asigurare a calititii, este ,.redescoperirea omului”, pundndu-se accentul pe motivarea lucratorilor in asigurarea calitatii. ‘Aceasta este etapa orientdrii spre lucrator, cu instrumentele de lucru constituite din cereurile calitatii, munca in echip’ si cu programul zero defecte”. Noile posibilititi, oferite de orientarea spre lucratori, au fost yalorificate in Japonia, hotaratoare fiind, in acest sens, cursurile de perfectionare initiate de americanii Juran si Deming, sul deviza ,,calitatea neste problema-tuturer”, — _ in Japonia au fost inflintate cercurile calitatii (Quality Circles — Qc) care au cpitat o larga extindere, scopul lor principal fiind acela de a a)facilita prevenirea deficientelor, descoperirea cauzelor acestora. Cercuiile calititii au promovat aufocontrotul si au utilizat mijloace de stimuldre, material si morale, pentru asigurarea calititii. . - in paralel, in Statele Unite, prin activitatea ‘Iui Crosby, au fost elaborate programe zero defecte”. Prin aceste devecte se urindrea, constientizarea fucratorilor cA ,,total iebuie bine, facut de prima data”, evitindu-se costurile pe care le implied controlul in procesul realizarii produsului. . 1.74, Promovarea unor concepte integratoare de asigurare a caliti{ii Desi _getmenii acestor concepte au aparut inca in anii 1960, implementarea unor concepte integratoare privind asigurarea calititi corespunde anilor 1980, cind expertii americani’ Deming, Juran, Feigenbaum au dezvoltat concepte noi in domeniul asigurarii calits Aceasta este etapa orientdrii spre client si este caracterizata prin angajarea-conducerii si angajarea personalului in activitatea de asigurare a calitat Bazele conceptelor integratoare au fost puse pria definirea unei filozofii a calitati: denumite Total Quality Control” (TC), unde control inseamna a stépni, a fine sub control. Cu alte cuvinte, TOC inseamna o abordare globali a activitatilor de finere sub conto: a calitétii in ~»dntreprindere..-in-~acest-timp,. in special - in Japoniay calitateadevine.- component’ a managementului intreprinderii si, in acelasi timp, 0 problema nationali. De asemenea, se promoveazi ideea abordirii sistemice a relatiilor client-furnizor, ale céror principii sunt aplicate gi in interiorul intreprinderii, in relafiile dintre compartimenivle sale si chiar dintre lucratori. a, Sistemul de asigurare a calitStii a aparut in SUA in deceniul 6 al secolului XX, promotoru! sau find J. M. Juran. in zadrul sistemului aceentul este pus pe prevenirea defectelor prin contributia tuturor compartimentelor cu atributiuni in domenjul calitatii, a intregului lant de la proiectare pana la client. : Asigurarea calittyii este ansamblul de actiuni planificate si sistematice necesare pentru a da inerederea c& un prods s sau serviciu va satisface condifiile de calitate specificate. Asadar, in timp ce calitatea se refer la un anum:* produs si la un moment dat, asigurarea calitapii se refera la capacitatea ,roducdtorului in sine de @ produce marfuri de un anumit nivel calitativ. ~_____organizatiei Se_defineste ca sistem al calitdfii ansambjul de structyri organizatorice, responsabilitifi, proceduri, procese si resurse care au ca scop asigurarea calitatii. ‘Actiunile componente ale asigurarii calitatii implici toate etapele de realizare a produsului, cum sunt cele de planificate/proiectare, de realizare, de control, de optimizare a realizarii produsului in conditiile de calitate impuse, dé vanzare, asistenta tehnicd, intretinere. scoatere din uz etc. Prin sistemul de asigurare a cali ati devine responsabilitate a tuturor salariatilor organizatici. Conceptul de asigurare a calitatii inseamna dous atributii importante si anume: j ~ determinarea din timp a neconformititilor si intreprinderea de actiuni corective printr-o functie de verificare realizati de personal de specialitate; = prevenitea abaterilor si defectiunilor potential, atributie a conducerii organizatiei care prin personalul desemnat selecteazi, aplic’, suparavegheazA aplicarea sistemului de asigurare a calivitii si analizeaza eficienta economic a sistemului adoptat. Un sistem de asigurare a calitatii adecvat ales :3 aplicat duce nu doar la realizarea ocazionala a produselor de calitate ci si la repetabilitatea iwaliearit pri Corélaréa problémielor dé calitate ahiF toate apeleeiclului de obtinere gi de viatt al produseio Realizarea sistemului de asigurare a calitafii se suterializeaza, pe plan organizatoric in intreprindere, prin: “stabilirea documentelor necesare desfiguririi activit&ti) or care concura le realizarea produselor la nivelul calitativ stebilit, documc-te care stabilese ce, cum, cand, en ce $i de catre cine tebuie facut, resporsabilitatea tutaror celor implicati, verificarea actiunilor intreprinse si aplicarea corecfiilor necesare. Documentele principale ale sistemului calitétii sunt manualul calit3tii $i procedurile elementelor sistermului, In esenfé, manualul calitarii stabileste modul de coordonare a factorilor interni angajati in realizarea calititii, iar procedurile sunt directivele pentru persoralul implicat in realizarea actiunilor pentru realizarea functiunilor de cal:tate. ‘Manualul calitftii trebuie s& cuprinda politica in tomeniul cali si obiectivele referitoare la calitate ale organizatiei, prezentarea a_responsabilititilor si autoritagii, descrivrea elementelor sistemului calit&tii gi indicarea procedurilor sistemului calit&tii- i, planificarea si realizarea cal 4De regula, o procedura confine urmatoarele elemente: scopul si domeniul de aplicare a procedurii, ce trebuie facut si de catre cine, cand, unde si cum trebuie procedat, ce fel de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate, cum trebuie activitatea specificatd gi tinuta sub control. Procedurile pot fi anexate sau incluse in manualul calit Pentru a putea demonstra conformitatea produselor’ cu cerinjele specificate si pentru a verifica functionarea eficienta a Sistemului calititii, este necesara finerea la zi a unor inregistrari referitoare la calitate. inregistréxile pot fi generale sau specifice. Inregistrarile generale se refera la aspecte ale usigurSrii calitatii la nivelul intreprinderii (de exemplu la instruirea personalul: Invegistrarile specifice se regasesc in etapele traiecsoriei produsului, de exemplu inregistrari referitoare la receptie, inregistrari referitoare la activitatea de inspectie, inregistrari din perioada de garantie si postgarantie. + efectuarea de audituri periodice tn vederea analivirii modului de ~onourespectare-a-sistemului calititii-adoptat,-a-eficientel tui; modificari. Metodele aplicate pentru asigurarea calititii, orgar- imbun&tatirea lor continu’ constituie managementul cai b. Sistemul de management al calititii face trec de la sistemul de asigurare a calit&jii la managementul calitifii’ totale({TQM). Potrivit standardului ISO 9000:2000 sistemul de management al calitatii si metodele de excelenta, adic’ TQM, au la baz principii comune. Obiectivul managementului calitajii, ca parte’ a taanagementului general al intreprinderii, este imbundtatirea perforant: cu politica de calitate orientata spre imbunatifirea continu®. Activitatile sunt abordate procesual, iar organizayia este tinuta sub control in domeniul calitatii. Gradul de implicare a organizatiei este total, asa cum este si cel al colaboratorilor din amonte si aval care au implementat si ei sistemul calitéi ¢. Managementul calititii totale (TQM) este un zoncept apiirut in “~~ SUA in decaniile 8 i 9 ale Secolulat tecut, promotori f-nd-Feigenbaum,— Crosby, Deming, Juran. Calitatea totald este obiectivul, ar managementul este mijlocul de atingere a acestui scop. Elementele calitafii totale sunt: intreprinderii, %~ adaptarea produsului la nevoile clientului (evicarea noncalitayii, adicd a situafiilor de caracteristici sub valorile din specificatie); . - performantele (evitarea tolerantelor mari, a dispersiei valorilor indicatorilor); - competivitatea (raportul optim prej/calitate), - termenele respectate (a termenelor de livrere, dar si in cazul Mispunsului la solicitirile clienfilor, reducerea timputui de creare a produselor noi). Conceptele cheie ale TQM sunt “excelenta”, “depiisirea asteptiilor clientilor”, “zero defecte”. Gradul de implicare al organizatiei si in primul rénd al managerului de varf, precum gi al intreprinderilor colaboratoare este total. Managementul calitatii totale integreaza toate celelalte concepte anterioare. OdatA cu noul concept de Management al Calitajii Totale (Total Quality Management), orientarea spre proces crest. in importanta, urmérindu-se optimizarea proceselor pe intreaga traiect vie a produsului, de la studiile de piati pentru identificarea nevoilor, pani in etapa postutilizarii. wa. Toate conceptele reunite, sub eneri¢a de ,integratoare” pun accentul pe satisfacerea cerintelor client ului. Ele sunt considerate ,integratoare” din cel putin urmatoarele considerente: - in aceste concepte, toate compartimentele intrepr nderii sant implicate in asigurarea si imbunétafirea calit&fii produselor si serviciilor. Intre compartimente irebuie stabilite relatii de tip ,client-fumnizor”, astfel c& fiecare compartiment trebuie si elaboreze produsul su in conditiile de calitate stabilite de clientii sai; = tofi lucratorii din intreprindere participa la asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor. Fiecare este raspunzator pentru calitatea muncii pe care 0 desfasoari si trebuie s4 fie constient c& poate cont=ibui, in felul sau, la succesul intreprinderii; - toate etapele traiectoriei produsului sunt late in considerare in vederea asigurarii calitatii. Desi se vehiculeazi mult in literatura de special:tate, notiunea de calitate total este dificil de definit si exist o multitadine de definitii pentru ea. O definitie simpla si plastica este aceea potrivit céreia calitate total& inseamné calitatea produsului, satisfacerea clientului. een -—— O-definitie completé-este-accea_dati_de-Kelada —,,calitatea totala reprezinta satisfacerea nevoilor clientilor in ceea ce priveste calitatea 14produsului seu servieiului, livrarea cantitatii cerute, la romentul i loculs« dorite, la un cost cét nai mic pentra client, in condijiile unor relatii agreabile si eficiente cu acesta si ale unui sistem adminisrativ fra éfort, incepand cu elaborarea comenzii si pand la plata facturii”. Managementul calitiii totale este un sistem centrat pe. éalitate, bagat pe participarea tuturor membrilor organizafiei, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului si objinerea de avantaje pentru tofi membrii organizatiei si pentru societate. Corelatia dintre controlul clasic al calitayii si managementul calit&tii fa nivelul organizatiei sau intreprinderii este redata in fig, Managementul calitatit (organizatie sau intreprindere) Politica si obiective in domeniul calitatii Planificare si imbunititire a calitatii Sistemul calitafit ” (organizare — proceduri — procese ~ resurge) Necesitati ale clientului pentru un produs Controlul calititii ] Asigurarea caliti “= Opgifieraye ~~ neredete Ii ObtMere) 1. S& se prevada ce se va face | 6. Si se demonstreze c& s-au i respectat punctele {, 2, 3,4 315 2. Si se scrie ce s-a prevazut | 7. Si-se verifice prin audit ca | sistemul este adecvat si cA totul se | desfagoara aga cun: s-a prevazut 3. Sd se faca ce s-a scris | 8. Sa se verifice efectul actiunilor | corective 4, Sa se controleze gi si se ' corecteze diferentele i 5. Sa se pastreze inregistrarea | Conformitatea produsului | fncrederea ii ~ Safisfactia clientului ‘Sura: Stanciu [, ,Managemental calitafit totale", Ed, Cartea Universitars, Bucviesti, 2005, pag ST Fig. 2. O abordare a conceptelor managementului calit iS2.6 Chihlimbarul (ambra) - este mineral combustibil amorf transparent sau translucid casant p = 1- 1,5 g/cm3, duritatea 2-2,5, culori de la gaiben la rosu, brun, negru. Operatit folosite in realizarea bijuteriiior: 264. Trasarea - se realizeaz& cu un ac de trasat, eghere, compas, florar, riglé de ofel, subler. Sabloanele se executa> din tabla de alama sau de otel. = Dupa realizarea gabionului se traseazi cu acesta- prin Zgariere cu acul de trasat. 2.6.2, Téierea. Pentru taiere se folosesc diferite tipuri de foarfece din tabla, de tip medical, de unghii drepte sau curbe, Nicovalele au forme speciale pentru a se adapta diferitelor prelucrari Clestii ~ pot fi lati, ascutiti, rotunzi, semirotunzi, cu cioc de ‘barzé, clesti de talat, pentru foc. 2%. 3, Gaurirea se face.cu burghie actionate de. dispozitive spéciale, . .... 2.4.4, Polizarea se face cu polizoare. Cu acesta se curat, se Indreapta, sau se glefuiegte suprafata unet piese, Ea se realizeazA cu pietre abrazive de diferite grade de durit&tf. 2.6.5, Slefuirea se face prin frecare pentru neteziré sau lustruire. 266. Laminarea - presarea intre doua valturi. Ea se mai realizeaza la ce pe bancu iu G ~ 7. Presarea - se face cu prese mecanice sau manuale 2.6 8. Topirea - se face in creuzete de grafit de diférite marimi. Aceste pot fi si de pamant ars, samota. Aceasta are un portcreuzet si* actionarea se face cu clesti, Ea se realizeaz& fie prin incdlzire la arzator, fie in cuptoare speciale. Dupa ce metal s-a topit creuzetul este golit in lingotiera prin rasturnare. Latimea ligotierei este variabila. . . 2.6. 9, Prelucrarea cu ciocanul - pentru indepartare, tndoir6,-alungire. 2-6. 10. Preiucrare cu poansonul - Indréptare, bombare. 26. 11. Cizelarea se face cu ciocan gi daiti. :{ISO 19011 ~ Ghidul pentru auditarea sistemulti calitatii gi a sistemului de mediu (inlocuieste ISO 10011,1,2,3 pentru auditarea sistemulai calitéqij Si TSO 14010, 14011, 14012 pentru auditarea sistemulti de mediu). Standardele din seria ISO 9000 sunt prelate in standardizarea TomAneascd sub forma seriei de standarde SR EN 909:2001,-SR EN 9001:2001, SR EN 9004:2001. Standardele din setia ISO 9000 stau Ia baza certificérii sistemelor de management al calitatii din organizatii, 1.9. Modalititi de abordare a calitatii Exist dou’ abordari fundamentale a problemei calitatii in practica economica. Calitatea in abordarea ,,A” este consideraté ca ¢ functie tehnica, incredinjats unor specialisti care controleazi materisie prime, fluxul tehnologic si produsele finite. in aceasti abordare specialistii in calitate Joacé rolul unor ,politisti” care fi cauti pe cei ce incaleé procedurile si normele stabilite. Apare o separare a celor ce executé (si care cauti mai putin sé amelioreze calitatea si mai mult sa scape de cimtrol) de cei care controleazi Calitatea in abordarea ,,Z” este 0 nous filozofis de conducere a intreprinderii, bazata pe o strategie care este responsabilitatea conducerii “lavart. Aceastivabordare-preconizeaz’.o.gestiune-particypativa din partea es an, angajatilor si generalizarea autocontrolului. Aceste ese managementul calititii totale. Calitatea mu este cAutata doar la produsele finite, ¢« este urmarité in toatl intreprinderea (inclusiv marketingul, personalul etc.) gi in exteriorul ei (la furnizori, distribuitori etc.) Managementul calitatii totale (TQM) este aplicat ,w-ste tot, de catre tofi si intotdeauna. intr-o astfel de abordare , conceptul de calitate are mai multe farete, si anume: - Calitatea statisticé care pune accent pe utiszarea metodelor statistice de control in diferite faze ale ciclului de viata al produsului; ~ Calitatea comerciala care priveste, la réndul ci, doud aspecte — aspectul mercantil care exprim’ pozitia produsului intr-o gama care indicA satisfacerea clientului — si aspectul fabriedrii cave exprima realizarea produsului fra s4 incalce normele sau specificatiile prev:zute; - Calitatea economicé ce se refera Ja evaluarea caltatii prin costuri — evitabile (rebuturi, supraconsumuri etc.) gi inevitabile (legate de timpii si 7 —-~dispositivele-de-prevenire sau-control)- Potrivit-regulii-ini Pareto (regula20/88"). 20% din tipurile de defecte sunt la originea » 80% din costul non-calitérii; ’ - Calitarea socio-organizatoricé presupune necesitatea implicari fiecdrei verigi in obtinerea calit&jii si coordonarea lor fard greseala; - Calitatea strategica se referé la fapul cB intreprindetile. igi dezvolté © strategie propric a calitafii. Intr-o astfel de strategie se fine cont de faptul cA obtinerea calitatii permite reducerea costu ior non-calitatii, imbunatatirea imaginii produsclor si a firmei, cresterea productivitayii organizatiei, posibilitéti noi de motivare a personalului. 2. DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATIL in ori ce organizatie, conducerea de varf este rasp.mzatoare pentru eficienja companiei si pentru calitatea produselor sau serviciilor pe care le realizeaz’. Dacd organizafia face parte din sectorul public, ea raspunde in fata orgenismului guvemamental sia platitorulul de taxe. in mediul comercial, directorul general al unei orgenizajii mai mar. raspunde pentru eficientd si calitate in fata actionarilor. In cazul unei org mizatii mai mici, in care directorul general poate fi aceeasi persoan& ct: proprietarul, el rispunde fata de angajali, fala de familie si, poate, fata de directorul bancii pentru asigurarea,viabilitatii-firme’. . © conducere eficienta este accea care stie sA imparté riguros sarcinile, care are o structurA bine definité. Introducer -a unui sistem de management al calitijii bine, organizat si. monitori.t face posibilé continuarea activitapii fra repercusiuni chiar si in cazul .nor schimbart in conducere sau in forta de munca. Dezvoltarea unui sistem dé-management al calitatii trebuie’ sa asigure realizarea concomitent& a dou’ deziderate: - safisfacerea cererilor consimatorilor prin oferire:: de produse sau servicii car si le indeplineasca asteptarile, in limita buge-.iui lor; - oferirea produselor sau serviciilor in maniera cea mai eficienté si rentabila pentru orgautizatte. La implementarea unui sistem de managemen. al calitétii este posibil s& aparé probleme legate de degenerarea pract'cilor adoptate in birocratie. De aceea, este necesar ca specialistii care au primit sarcina implementirii sistemului sé proiecteze un sistem fictional, adaptat specificului organizatici VBot ‘arginit. ‘Aural ° ‘se: Brelticra: prin. ‘meteda “topirit -gi -turn prerduta'y inod care se. ial uti lizeaza stastazl.. ; . perioade dotiniei, lat. Napdleo ettebre de esti He, fl on vegetale. th ‘efau insemnsle una rang at “mal tar id ede'de aur. : Beat In. Africa se ‘gases ‘primete podéabe de te alan ‘Tezaurul de 1aPietroasa’ atest existenta pe teritoriul ‘aril unei itt sale. de preluctate a metalului..: Paftale, vatarame; , monntel de meitorilor vorbese:de ‘o. spac de ata confectionaei In secolele IL 10-1600. ‘predomina stilut arab. In ‘Germ . secoluf Xf XN. apare. stilul’ ‘gatic. Tn sécotul XV=XVa ‘fenascentist (far -sécolele. XVIXVIH. stlldl bard Ludovie. XV, stil Tocdo (1740). i ~atlut emp In avest' Secoi ex) : “apare stil ic :Stilul sromanese ‘are. “drept ei geometrice ‘semetitine Si astazi. *, Bijuteria egtesun. obiect.“de odoaby de: art 7 casnic care rezulté prin transformarea met: futui; platter “pratio: se sau Petlclor din.stare brut fn, Stare. bin P . :_ Métalele folosite sunt: aural, argintul, platina, paiadiy, “cuprl niche, fier, zine, slanig, plumb, aluminiu in’ -anummite,: Propet. in! diferite aliaje.” -Titlul'de aur, variaza, intre ‘750-800: 228. | pL pixtoo 20S wee Rp ; m-masa eal re ios ()..de 14 carate are 83,3 mum $i ttiul Ge 565. Aurui de 16 carate are 250 miimi gi titlul 750. Masa aurului pur dintr-un lingou care are titlul de 750 si masa totala de 915 esté 686,25 g (915 x 750/100% Aurul este un imetal galben cu o mare stabilitate chimica, densitatea 19,5 g/cm*, foarte maleabil si ductil cu o duritate mica 0,5 pe scara Mohs, sé topeste fa 1065°C . El se poate prelucta gi pur, dar se prelucreaza mai ales aliat cu Ag, cu Cd. El se masoara gi in carate, 1 carat reprezinta @ 24-a parte din masa ajiajului. Aurul pur are 24 carate. Argintul, are culoare specific argintie. masa specifica 10,5 gicm?, se topesté Ja 960°C, este maleabil, ductil, stabil chimic, se innegreste la actiunea. hidrogenului sulfurat si atacat de acidul azotic. Platina are culoare alb-cenusiu, luciu metalic, masa specifica 21,5 gicm?, maleabil, ductil, se topeste la 173°C, dur. _. ..Pietre'pretioasa = minerale naturale care-datorita str culorii si duritafii lor sunt folosite in bijuterie ca pietre de ormament. Sunt cu atat mai pretioase cu cat sunt mai puré gi mai greu de obtinut si preiucrat. in ordine descresctoare: diamantul, corindonul (. safir, rubin), ‘smaraldul, beriful, ~opalul;~ turmalina, peridotul, acvamarinul, ametistul, topazul, agatul, cuart (roz, fumnuriu= ochi de pisic&), peruzeaua, ochi de tigru, malachita, lapis - lazuli, jadul. Ele carate (1 carat = 0,2-g): Valoarea nu depind: n carate (4c: 2,23): area je masa pietrei ci gi de marime ( pietrele mai mari $I cele foarte mit sunt pretioase, cele de marime mijlocie nu). Valoarea pietrei scade la aparitia unor defecte - de culoare, de puritate, de uniformitate, de slefuire. 2 4.Clasificarea pietrelor pretioase a) Grupa carbonului - diamant + jasp - chihlirnbar b) Grupa cuartului - cuprinde - cuarful cu varietatile sale, ametistul, aventurinul, agatul gi opalul. c) Grupa silicatilor - pe baza e oxizi de siliciu in amestec cu oxizi de fier si calciu - topazul, smaraldul, acvamarinul, zirconul, granatul, lapis-lazuli, jadul. d) Grupa corindonului - pietre pe baza de alumina curafi sau colorati cu oxizi metalici : rubin (rogu), safir (alb), safir albastru, safir violet, safir verde, safir galben, safir albastru-verzui.SEEN 2) Grupa mineraleior metatice : pine, Marcasite, nematite gi malachite. f) Fosfaturi - ex. Turcoazele Clasificare dupa culoare: - incolore, diamant, cuart, zircon. -alb lAptoase - opalul, calcedonia - galbene - topaz, safir galben -galben verzui - turmatina, peridot - verde deschis - jad, turcoaza, amazonit, smarald ~albastru deschis - safir calcedonia, acvamarin -albastru inchis - lapis-lazuli, safir -roz - beril, cuart roz - rogu - rubin, opal de foc - ~ brun rogcat - cornalina, aventurine - violet - safir viclet, ametist - Negru - jasp ~ Negru metalic - marcasite si hematite ~ Caracteristici “ . - densitatea, duritatea, tipul, calitatea, valoarea - sunt date de proprietati optice - iransparenta, - reflexia, policromism, stralucire si alipire. Dupa transparent& se impart in : transparente, translucide, opace. Reflexia - proprietatea de a reflecta razele luminoase. i Refractia - proprietatea pietrelor de a refracta razele ce le strabat (uneori raza se divide in dou si fenomenul se numeste birefringenta). Analiza mono sau bi refringentei se face cu clestele cu turmatine. In acest fel se deosebesc pietrele veritabile de cele false (rubin - spinel). . Policromismul - proprietatea unei pietre de a aparea, diferit coloraté dupa felut de lumina si directia din care sunt luminate ( corindon, cristale birefringente). Stralucirea - proprietatea de a reflecta puternic lumina. Ea poate fi : adamantina, metalica, sticloasa. Sclipire - proprietatea unor pietre de a reflecta lumina sub forma de stelute ( safir, granat). . . Defectele - cristalul pur sub care se gaseste piatra pretioasa sé numeste GEMA, Marimea lor reprezinté unul din criteriile valo: i. —~-Maiexistéclaritatea, puritatea;lipsa-de-defecte—-__. — Oglinzile sau cricurile se datoreaza defectelor de cristalizare. ByMatasea - 0 zona mai clara decat restul piesei (rubine, safire). Daca defectele sunt la suprafata pot fi inlaturate prin slefuire. Daca sunt in adancime ele nu pot fi scoase. Se prefera tdierea pietrei. 2 .2 Prelucrarea pietrelor pretioase ——~~---Ferma-eristalelor sunt—_§ - cubice - evadratic ( 0 prisma dreapta pairata, ex. Zirconul) - hexagonal - ca forma primitiva prisma dreapta hexagonala (smaralduf, burilul, acvamarinul). 2 - romboedric - cu forma unui paralelipiped cu fetele egale in forma de romburi (cuary, corindon). - ortorombic - forma prisma dreapta cu baza un paralelogram (topazul). - monoclinic - forma: primitiva este prisma oblicS (cu baza un dreptunghi). - triclinic - ca forma primitiva un paralelipiped oblic (amazonite). Clivajul - rey ‘inta proprietatea de a se desface in foite Cunoasterea formei de portanta in preluctaréa pietrelcr prefioase. . Formele de taiere ale = pletrelor prefioase. 2.2.4. Taletura_de bri parti coroane si culz prin bazele lor. Planul de separare este sub forma de cerc. Coroana are 32 de fete repartizate in jurul unei suprafete mai mari (masa) care este plata. Fig. 4.4 Taietura in “briliant” 2.2.2, Tdietura in roza - sau rozeta are la partea supérioara 24 de fatete care se unesc intr-un. varf situat tn .centru. Partea inferioar& este o parte plana. ian;Taleturd in “roza” @ . . Fig, 2. 2.2.3. Téletura in smarald - slefuire in trepte care se foloseste pentru pietrele pretioase colorate in forma alungité. La partea superioard se aflé o platforma paralel cu planul mare al pietrei. Acesta are de jur fmprejurul muchiilor cate doua suprafete ~ *dreptunghiulare inclinate. i | Fig.3. i Taietura in “smarald” 2424, Taietura In cabogon - 0 piatra care privité de sus este ovala iar din lateral este bombat& sau plana in partea inferioara. —s Fig. 4° EZ Taleturd in “caboson” eS 2.5 Determinarea tipului de piatra pretioasa bazatdé pe Proprietatile fizice ale gemelor. . ’ “ i 2.94, Duritatea - este proprietatea esential - diamant (duritate |__._.. __-110.la scara Mohs) - se face fie cu o pila, fie cu o piatra cu duritatea ‘intre 6 si 10 (pietre puse in varful unor creioane). 2-4. 2. Densitatea se determina fie prin raportul masa-volum, fie Prin folosirea unor lichide de diferite densitafi (eter). 23 t ca t } \ } 1 cree sR ETLDiamante celebre Cullinan - 195 - Transvaal (Africa de Sud) 3024 carate - dupa prelucrare 516,5 carate. _ Marele Mogul - brut 787,1/2 carate, dupa prelucrare 279 carate. (India 1650). Orlov (India) 193 3/4 carate. ‘4 Florentinul (Marele duce de Toscana) 139,5.(slefuit in forma de roza), Regentul (India) brut 410 carate - 136,34 carate (slefuit ca brillant, este expus la Muzeul Luvru din Paris). Steaua Sudului (Brazilia) - brut 254 4/2, dupa prelucrare 125 12 carate. KOH - 1 - NOR - 1550 in minele Goiconda. Brut 793 carate - 185 carate dupa slefuire. Sanai_- india (sub forma de para). Probabil 53 1/2 carate. Diamantele se monteaza in platina, aur galben, alb, argint fin. - _2-4 .Pietre pretioase sintetice ne mee ne Pot fi: 14.1. Reconstituite - prin topirea in flacari'a pulberii de rubin se obtin rubine. Azi se foloseste un cristal de Tubin veritabil’ pe care se proiecteaza pulbere de.rubin topita in flacdra oxihidricd... 24,2. Sintetice - pusa la punct de prof. Verveuil (1904). Astfel se produc safire si rubine in cantitati apreciabile atat pentru bijuterii cat si pentru ie. eee - - ~~ Alamiulamoniacal $6 Introdiice Tnir-un cuptor si devine alam calcitam, in acesta se introduce oxid.de crom ( pentru rubin) si acid titanic (pentru safir). Se obtin 80 carate piatra pe ora, 24.3. Pietre dublate - formate din doud parti - piatra pretioasa incolora transparenta deasupra gi culasa (sticlé colorata dedesupt). . 24,4. Similisurile - imitatli de sticlA sau.din cristal de inalt& puritate. Ele se mai numesc gi strassuri ( de la denumirea germanului Strasser care le-a inventat). Ele se pot glefui ( briiant sau rozeta). Se ataca cu colorantul dorit CuO pentru safir, CuO, pentru smarald, AgCIO, pentru topaz. Periele reprezinta o depunere de saruri in jurul-anui..corp, strain’ format in corpul unei scoici. | Se g&sesc in Ceyion, Goiful Piersic si Golful Mexic. . In compozitia unei perle (ca gi a sidefului) intra cochiolina si CaCO;, Perla se zgaraie gsi nu rezisté la peste 130°, Acizii, parfumurile, fi ataca Suprafata, reducandui stralucirea. . 24)Perlele pot avea diferite forme — rotunda, plata, curbata, para. Culoarea depinde de natura fundului mari unde au trait scoicile Fig. 5. Perle Sooicite pescuite sunt expuse la soare , putrezesc si se éxtrag perlele mari. Ele sunt fierte $i frecute prin sit pentru tecuperarea perlelor mici. : Ele se masoara in grain ( 0,25 dintr-un carat), 1 carat = 0,29. Cea mai mare vaioare o au periele cu greutatea cuprinsa intre 25- 35 grainuri. Perlele de cultura sunt de trei feluri: . a. De cultura - se realizeaz& prin introducerea in scoicd a uriel bueati de sidef. « b, Japoneze - se realizeazé la fel - dar cleul se pune in carapacea scoicii. oS c. Imitafii propriu - zis¢ din sfere de sticld pulve-izate interior si exterior cu vopsea sidefie. . Recunoasterea se face fie prin zgaraiere ( daca sé ajungé 1g sticlé perla nu este naturala) fie prin introducerea in apa calda sau, rece, a 2. Prelucrarea perlelor presupune trei operatii: 2. 1, Rotunjirea - razuirea ei in partea deformat& 2.22, Gdurirea - cu atentie - ele sunt casante (din doua parti) . 20, 3. Polizarea - are ca scop sa scoata in evidenta strdlucirea perlei. © ‘ Fildesul - este materialul dintelui unor animale (elefantul, i tinocerul, hipopotam ) de Sinai (cel mai bun) de Gabon sau Guineea (se albeste stand), de Colonia Capului - este mat - se ingalbeneste, de Siberia - prezinté crapaturi. Se mai numeste ivoriu ( p= 1,83 - “17929 om? )-Se polizeaza, se-slefuieste————-—__.____ Abanosu! - reprezinta lemn exotic foarte compact. jt ar1.8. Standardizarea in domeniul managementului cali ; Mutatiile care au aparut tn abordarea problemei calitatii, in special in ultimele decenii, aii facut ca intr-o serie de {ari s& fie elaborate, mai ales incepand cu anii 1970, standarde referitoare la asigurarea calitafii, pentru a fi utilizate in industrie si comert, respectiv in relatiile contractuale dintre furnizori si beneficiari. Primul standard in domeniul managementului calitifii a fost emis de Institutul Britanic de Standarcizare la sfarsitul anilor ‘70 ai secolului XX (BS 5780) si acesta a stat ulterior si la baza standardelor internationale. Standarde nationale difereau semnificatiy prin structura lor gi prin terminologia adoptati, neputand face obiectul unei utilizari sistematice in comerful international. Dezideratul asigurarii unui sistem unitar de’ yeferinpi in acest domeni a fost atins prin elaborarea de catre Organizatia [aternationala de standarde (ISO) a seriei de standarde ISO 9600 ,Managementul si asigurarea calititii”. Ulterior au aparut gi standardele _ privind managementul de mediu seria ISO 14000, astfel cd pe baza celor dou’ serii de standarde ISO 9000/ESO 14000 se poate introduce un management integrat al mediului $i calitait Cu timpul numarul standardelor din seria ISO 900, editia 1994, a crescut $i s-a diversificat mult, astfel c a devenit necerar o revizuire a lor. Seria de standarde din 1994 a fost inlocuitd cu noua serie de standarde 1SO°9000, “din "2000" Ci deazia revintiitii*s-au avut in“ edete o serie de cerinte ca: - standardele revizuite sa fie utile pentru toate organizatiile, indiferent de profil; - aplicarea standardelor s4 duci la eficientizsrea functionarii sistemufui de management al calitatii si a organizatiei ca: le aplica; ~ Hmabajul utilizat s& fie simplu gi usor de inteles; - standardele si fie compatibile cu standardele iSO 14000 din domeniul managementului mediului si cu alte tipuri dé-n.pnagement Ca urmare a aparitici noilor standarde, sunt valaoile urmétoarele standarde din seria ISO 9000: - ISO 9000:2000 — Sisteme de management de calitate. Principii fundamentale gi vocabufar (care inlocuieste standardele [SO 8402 gi ISO 9000 din 1994), - ISO 9001:2000 - Sisteme de management de calitate — cerinte (inlocuieste standardele ISO 9001, 9002, 9003 din 1994). - ISO 9004:2000 -- Sisteme de management de calitate Linii directoare pentru imbunitiitirea performantelor (inlocuieste ISO 9000 din 1994);Fig. 6 ; Model destasurat de cizelura obfinuta prin batere pe o suprafafa curbs Fig. % +.________Medele de cizelura obfinute prin-batere; plasate-centrat pe suprafefe ——- } plane sau curbe t 2k ) i FeeFig. .8 | Gizelura obfinuta prin calcare si apasare a foii de metal, pe model de femn sau metal moale. 2012. Piliré ~ prelucraréa, reparatia bijuteriilor are ta baza-o astfel de lucrare. 2£.43. Traforarea - decupare dreapta sau curba, interioara sau exterioara 2 placilor, tablelor subtiri, cu un fierastrau special. 26. 16, Filetarea - interioara - cu filiere, exterioara. 2.6.16. Gravarea in suprafata unui metal.a desenelor sau literelor. Se realizeaza cu daiti, sticle.de diferite forme si dimensiuni. Caracteristicile pietreior pretioase si semipretioase Tabelul 4. ; Nr [Denumirea | Segaseste in | Durita- | Grevtate .[ Culoarea | Compozitie ert | pletrel ‘stare naturala | te, specifica : chimica in grade | gicm? 4 and | 6 Diamant 10 3,50-3,5. | Alb, galbui, | Carbon dur verde, . | paiben, eed a brun, negru 2. | Corindon Ceylon, Siam | 9 3,99-4,08 | Cristalin | Oxid de Bi transparent | aluminiu + 3. | Rubin . 9 “)3,99-4,08 | Rogu- oxizi Birmania . deschis, metatici Rogusinchis | colorati3 = 75 78 78 778 Portocaliu Verde galbui Verde Galben transparent Rogu, albastru, verzui, cenusiu Rogu- portocaliu, galben, verde, brun, albastru, incolor Verde, albastru, oz, galben Albastru deschis, albastry verzui Verde- mastiniu, verdie-gaibui Roz, verde, negru Violeta 4 2 a 4 5 6 ieicitin | India, 8.1, 17 2,64-2,66 | Galben _. | Varietaiti de Africa, > ia | ~ Australia (bioxid de siliciu) i7 | Ochi de india, CSL, [7 7,642.66 | Brun, Dioxid de pisie’, ochi | Africa, albastu, | siliciu au de tigra Australia verde, amianta eenusiu __t 18 | Matostat india SL, {7 2.54-2,66 | Brun cu Bioxid da (asp) Africa, colorati sificiu cu Australia verzi si oxid de fier puncte rosi | | 78 | Grsopraz [CSL 7 24268 | Verde Varietate de salcedonie _| 20 | Agat 2,64-2,66. diferite Varietate de | pana la rogu | calcedonie Bi [Comeci | 254-2,66 22 | Granat 3,40-4,6. "| Rosu inchis, | Silicat de ss: | diferite aluminiu gi oe nuante fier 23 | Hematitul’ | Australia, 6 4,90-5,30 | Rogu, brun, | Sesevioxid y negn de fier Tre ree srr pstufigia cf pm wef - — 24 | Opal RPU. 558 | 221 ‘Alb-gri, Bioxid de Australia sclipeste in] siliciu cu toate apa ~ ee 28 | Lapistazul | China 575 | 238-242 |Albastu- | Sliicat de (azulit) azuriu aluminiu $i _ | wi ae sodiu 26 | Malachit Mexic, ‘4 3,50-4,10"| ‘Varde tnchis | Carbonat Australia - bazic de cupra 2 1,05-1,10- | Brun, auriu, | Produs galben organic fosil 34 (2637 | Roz, alb, | Catbonat - rosu._| de calciu 28 | Crisoit 657 | 3334 | Verde gllbui | Sil (oliviny(Pe- luciu sticios | magneziu si ridot) fierLo 4 3 [4 & 30 | Serpentin 34/2527 Silicat de : magneziu , 31] Crisoit a 7 Silica de ; galbui,luciu | magneziu, matasos | varietate fibroasa de : _ pentin : 2% Sortimentul comercial de bijuterli 2.4 4: Bijuterii din argint $iaur - verighete, inele, medalioane, lantigoare, lanturi, ace de cravata. Fig. 9 Fig. to Inele masive cu placa etajats Inef simplu 2.%.2, Obiecte din argint filigranat - casete, bomboniere, tavi cu pahare (import). . 24.3. Coliere, brafari, clipsuri din pietre semipretioase - jad, agate, onix, malachit, chihlimbar. 2.4. Pietre semipretioase prelucrate in modele gi marimi diferite pentru a fi montate in bijuterii. . . _y bij y= este apreciata in functie de: titlu! allajului, metalul pretios din aliaj, feiut pietrei, marime, valoare, mod de prelucrare, tipul de montura, ‘calitatea si forma artistica a intregii bijuterii. a Se erent2.8 Ambalare, marcare, depozitare Bijuteriile sunt ambalate in cutii individuale, captusite cu catifea sau matase. Toate bijuteriile sunt marcate conform legislatiei tai Obiectele din aur au ca desen un cap de muncitor insotit de o cifré romand caracteristica titlului. Obiectele ‘din argint se marcheazA cu desen ce reprezinté un snop de spice prins intr-o secera si al&turi titlul %. Qbiectele din platinad sunt marcate cu un desen care reprezinta 0 sonda si-alaturi titlul in %. Ele sunt pastrate fn seifuri, in siguranta si expunerea se face in viirine asigurate. P&strarea trebuie s& se facd in incaperi ferite de emanatii de gaze gi substante chimice. Cele de argint se pastreaza-cu adaos de camicr. \dentificarea aurului se face cu oxicloruré de cupru. care -- jnegreste imitarile;-dar-nu-si-modifica-culoarea in prezenta aurutul.... Argintul se recunoaste cu dicromatul de potasiu in prezenta acidului azotic care se coloreaza in rogu in prezenta argintulut gi fn verde la imitatie. Titlul se determina cu piatra Lydia (silex negru) pe care se compara nuanta culorii aliajului cu un reactiv, cu cea a unui atiaj etaion al c&rui titlu este cunoscut. 24. Asticoie de gabiont. Se numesc articole de gabiont atticolele de ~ podoaba obignuite, din alte materiale decat metalele pretioase si pietreie pretioase si semipretioase. Ele se realizeaza tn intreprinderi din Bucuresti, Cluj-Napoca si alte intreprinderi ale cooperative mestesugaresti gi ale fondului plastic. Astazi exista un sortiment variat de gablonturi din import. Materiale folosite: - metale: aluminiu, alpaca, cuprul.si aliajele sale, ofelul cromat, nichelat, argintat, emailat. - materiale plastice: polietilena, * polipropilena, polistirenul, aminoplastele, plexiglasul. Ele imita chihlimbarul, sideful, perlele si pietrele semipretioase, sticla colorata diferit. -lemn : esente exotice - abanosul, palisar: Sortimentul articolelor de gabtont: Tip A - din tabla cu sau fara incrustatii de pietre Tip.B - din arama, fara incrustatii de pietre M. ryuy|p G- din matenale plastice cu os Tip D- din materiale combinate. Aprecierea calitatii ~ prin sondaj se ja o ‘proba din letul receptionat. Se examineazé fiecare produs, se verificd aspectul, gradul de finisare, armonia culorilor, Se verificé sistemul de } prindere, usurinta manipularii, sigurana Inchiderii dispozitivelor, 2.toAmbalare, marcare, depozitare . Ambalarea individualé in plicuri de celofan pe suport de 4 carton, cutii inchise, cutii cu vizor, c&ptusite cu material textil sau , Plastic, cutii colective, de.12-14 produse. Marcarea - prin etichetare cu mentiunile: denumirea ‘articolului, fabrica producatoare, numarul (V.T.), data fabricatiei, pretul, cele aurite sau argintate Poarta denumirea de “aurit", “argintat" I BACAPITOLUL - MARFURI DIN STICLA Sticla ocupa un Joc important in cadrul bunurilor de consum, fiind un material de neinlocuit in anumite domenii, datorita proprietafilor sale specifice. . Productia de sticla s-a dezvoltat continuu intr-o gama sortimentala, diversificata obfinandu-se Produse de calitate superioard din sticla cristal, sticla opticd, precum si din alte tipuri de sticly cu utilizari speciale, ‘a domeniul sticlariei fine Pentru menaj, Romania se situeaz4 intre primii 10 producdtori mondiali, Sortimentul diversificat al produselor din aceasta grup (se produc anual ‘35.000 de sortimente) acoperi 90% din cererea manifestatd pe piafa intema si 85% din Produsele din sticla executate manual sunt destinate piefei externe, Cele mai-multe produse se calitatea superioara, originalitatea creatiei, operativitate in asimilarea produselor.noi si Tespectarea termenelor de livrare, Principalii producdtori de articole din. sticla pentru menaj-sunt: Vitrometan-Medias, Stipo Sticla Turda, Stipo Dorohoi, Avrig, Stimas Suceava. 3.1. Comporitia stictei Sticla este un corp solid, amorf, objinut prin topirea unui amestec de nisip, soda calcinatd, caicar si alte materi prime menite’ si-j confere Proprietfi specifice; prin ricirea amestecului topit acesta devine tigid (solid) prin cresterea treptaté a vascozitayii, . Din punct de vedere chimic, sticla este un amestec complex de silicati gi borosilicati de sodiu, potasiu, calciu, aluminiu, plumb si ai altor metale alealino-pamAntoase si grele. Componentii. sticlei_se_exprima sub formi de oxizi si se impart in trei categorii, astfel: a. oxizii acizi (RO,): bioxidul de silicin (SiO,), anhidrida_ borick (B,0,); pentoxidul de fosfor (P05); Syb, oxizii bazici (R,O) care sunt oxizi ai metalelor alcaline, oxidul de sodiu (Na,O); oxidul de potasiu (K,0); oxidul de litiu (Li,0); ¢. oxizi ai metalelor alcalino-paméntoase $i oxizi ai metalelor grele (RO) ca: oxidul de calciu (CaO), oxidul de magneziu (MgO), oxidul de barin (BaO), oxidul de plumb (PbO), oxidul de zinc (ZnO), oxidul de cadmiy (CdO). Compozifia chimica a sticlei se poate exprima prin formula general: xRO, x yR,0 x zRO in care: x, y, Z reprezinta proporfiile fiecarei categorii de oxizi; & - radicalul oxizilor acizi, bazici, si ai metalelor alcalino-piman- toase si grele. 4.2. Rolul materiilor prime principale si secundare Tn formarea proprietajilor sticlei— Materiile prime principale din cafe sé obtiné sticla introduc in sticla oxizii din categoriile mentionate in fig. 4.1; dupa rolul pe care-I au in formarea proprietfilor sticlei materiile prime principale sunt: _____a) Vitrifianjii cate intr in cantitatea_cea mai mare in ameste materii- prime: au rolul principal in formarea sticlei, intrucat prin topire si racire confera sticlei. starea vitroasi specifici acesteia . (corp. solid transparent). Materiile prime cv rol de vitrifiantii sunt: nisipul cuarfosos,.cu un-confinut de silice (bioxid de siliciu SiO,) de peste 95%, boraxul (Na,B,0,) si acidul boric (BO,H,) din care ramAne in sticlA anhidrida boricd (B,O,) si apatita $i cenusa de oase care introduc in sticla pentoxidul de fosfor (P,O,) prezent mult mai rar, numai in anumite sticle, denumite sticle fosfatice cu proprietati electrice $i chimice deosébite. Oxidul Vittifiant cel mai utilizat, prezent in toate tipurile de sticla este bioxidul de siliciu (SiO,) care este inlocuit partial cu anhidrida borici (B,O,) ce conferi sticlei stabilitate termica si chimicd ridicata si amelioreazA proprietatile optice si mecanice. " b. Fondanjii au rolul de a cobori temperatura de topire’ a vitrifian- filor-(sub 1500°C), inlesnind inglobarea integral a ‘silicei (SiO,) in masa topitd. In acest scop se folosesc: soda calcinat (Na,CO,), carbonatul de potasiu (K,CO,) si sulfatut de sodiu (Na,SO,). aeliciu (nisip) . : [1 Viteifianti |}-—+] Trioxia de bor Pentaoxid de fosfor = Carbonat de sodiu ~of Fondant | | Carbonat de potasitr ‘Oxizi alealino-pamantosi (CaO, MgO, BaO) Oxizi ai metatelor grele (PbO, Zn0) — Materii ‘Azolat de sodiu, potasto prime jp —>[ finan, vf Trioxid de arson Sulfat de sodiu, de caleiu Materii +—>| Stabilizanyi a 2 fizici: Bioxid de mangen Materii ‘ prime Compusi al florului secundare >| Opacizanti >| Fostayii Dioxid de staniu Violet: MnO, Se Rogu: Se, Cu.. CdS, - Verde: FeO, CrO, —+[Coloranyy f+] Albastru: CoO, CuSO, . Purpuriu: CuCl, Negru: CoO+Mn Lie COOFMnOF FeO] Fig. 4.1 Materii prime pentiu fabricarea sticlet ¢, Stabilizanfii sunt materii Prime care au rolul de a miri stabilitatea chinticd, si de a imbunat&ti proprietitile mecanice, termice si electrice. Se folosesc: carbonatul de caleiy {CaCO,), dolomita [CaMg(CO,),]; carbonatul si sulfatul de bariu, oxidul de plumb, oxidul de zinc, Fiecare dintre oxizii Stabilizanti conferd sticlei anumite proprietafi si ~Adeternina obfinerea-unui_anumit tip-de sticl§. cu-destinatie precisdAstfel:—__ ~ oxidul de calciu (CaO) impreund cu bioxidul dé siliciu (SiO,) si oxidul de sodiu (Na,0) sunt componentii prezenfi in majoritatea tipurilor de Sb____obignuita (comuna); ____..au_sunt_afinanfi,_opacizanti, decolor or oe a. Afinanfii au rolul de a limpezi masa sticloasa topité eliminand sticlé. Sticla cu acesti componenti este sticla silicosodica denumita sticla — oxidul de magneziu (MgO) inlocuind parfial oxidul de calciu are ca efect cresterea stabilitatii chimice si mecanice; ~ oxidul de bariu (BaO) imbunatiteste proprietitile optice ale sticlej (ridicd vatoarea indicelui de refractie si mareste luciul) si stabilitatea termica; —oxidul de plumb (PbO) méareste indicele de refractie, Imbunatajeste mult luciul sticlei, mareste densitatea, micsoreazi duritatea. Sticla cu oxid de plumb se nuineste sticla cristal; — oxidul de zinc (ZnO) imbunitigeste stabilitatea termica gi chimica, méreste opacitatea sticlei si intensificd luciul. Este prezent in sticla de laborator, in sticla opal. Materiile prime secundare sunt substanfe care se adaugi in anumite proporfii pentru a conferi anumite proprietafi. Dup’ rolul pe care it gazele rezultate din reactiile chimice dintre componenji, prin antrenarea la suprafafi a acestora. Ca afinanfi se intrebuinjeaza: trioxidul de arseniu, sulfatul de sodiu, azotatul de sodiu, sulfatul detalii.” b. Opacizanfii au rolul de a da sticlei un aspect translucid sau opac (opalescent). Opacizanfii avand o vitezi mare de cristalizare se separa in _..-stiel4_sub. forma .unox:microcristaieaibe care dau_sticiei_opalescenja. Se folosesc in acest scop: criolita (AIF, x 3NaF), fluorina (CaF,), bioxidul de staniu (SnO,), fosfati etc. c. Decoloranjii au rolul de a inlatara culoarea imprimaté sticlei de diferitele impurit&fi din materiile prime principale ca, de exemplu, oxizii de fier care dau sticlei o nuanfi galben-verzuie. Decolorarea sticlei se poate face pe cale chimic&, prin oxidarea oxidului feros (FeO) in oxid feric (Fe,O,) care coloreaz mai putin intens sticla, sau pe cale fizicd; decolorarea fizicd a sticlei se bazéazi pe folosiréa unor substanje chimice care confera sticlei o culoare complementar4 (rosu, portocaliu) celei date dé oxidul de fier (galben verzui). Ca decoloranti chimice se folosesc: trioxidul de arseniv, azotatul de sodiu, iar ca decoloranti fizici, seleniu, bioxidul de mangan, oxidul de nichel. De exemphi seléniul dio culoare rosie care este complementara culorii verzi si, prin suprapunerea lor, sticla devine aproape incolora. d. Colorangii sunt oxizi sau saruri metalice care se folosesc pentru a da diferite culori sticlei, De exemplu: oxidul feros (FeO) pentru verde-albastrui sau oxidul feric (Fe,O,) pentru galben-verzui, oxidul de cobalt pentru albastru, oxizi de mangan pentru rogu-violet, oxizi de nichel pentru violet, oxidul de cupru pentru albastra deschis si verde, oxidul de crom pentru verde etc. \ 44,3. Principalele operafii de obtinerea produselor din sticla si rolul lor in asigurarea calitapii Procesul tehnologic de obfinere a sticlei cuprinde patru faze importante, redate in schema de mai jos: topirea materiilor prime 1, Objinerea masei de sticla. + ir (atinarea) ‘omogenizarea compozitiei chimice saflare presare wagere laminare sletuire operafii —E lustruire mecanice gravare corodare decorativa operafii . . chimice . decorare prin pictare Fig. 4.2 Principalele operatii tehnologice o de objinere a produselor din sticla Do - 2. Fasonarea sticlei prin: 3, Recoacerea produselor “4, Finisarea . 1. Objinerea masei de sticld, Amestecul.de materii-prithe dozat si -Preparat astfel. incat. si aibi o gramulozitate uniforma, . 0° umiditate corespunzitoare si s4 fie omogen din-punct de vedere chimic, este topit-in cuptoare spéciale la’ teniperaturi -ridicate (peste 1200°C). Topirea este un - =‘proces: complex in care se desfayoara simultan’o serie de. transformari 4» chimice gi fizige:'descompunerea materiilor prime, reacfii intre componenti ~+eu-formarea silicafilor si-a-altor. compusi.complecsi.din.compozitia sticleisi____ topirea integrala a amestecului cu formarea masei de. sticla topita, transparenta, fara incluziuni de materiale netopite, dar cu un confinut ridicat de bule de gaze. . abAfinarea are loc Ia temperaturi mai ridicate (1400-1500°C) pentru a ____ Se micgora vascozitatea sticlei sia se elimina mai ugor bulele.de. gaze, prin 7 ridicarea lor Ja suprafaja. Limpezirea (afinarea) sticlei depinde de | temperatura, de timp si de cantitatea de. afinanfi. introdusd in sticla, | ‘Eliminarea incompleta a gazelor conduce Ja aparitia defectelor de incluziunj i de gaze in produsele finite, defecte ce afecteazi aspectul si rezistenta I mecanica i termici a acestora. : i Omogenizarea compozitici chimice a masei sticloase prezinti o ! deosebita importanfa pentru calitatea produselor din sticli: O omogenizare necorespunzétoare (porfiuni cu compozifie chimicd diferiti: de cea a masej de sticla) are. ca‘ efect aparitia defectelor de incluziuni de sticla in sticli ce apar in produsele din sticla sub forma unor dungi (afe) sau unde si striuri formate din sticl4 cu mici diferente de compozifie. ~ 2. Fasonarea const in transformarea masei sticloase in obiecte, de diferite forme, prin utilizatea ‘un : suflare, presare, -“presare-suflare, tragere si laminare ee a, Suflarea este procedeul prin care se obfin obiecte din sticli pentru menaj si ambalaje cu perefi subfiri si cu varietifi interioare de forme diferite. Cavitatea interioara:se formeazi prin introducerea unui jet de aer -sub présiune in picdtura (priza de sticla), Fasonarea prin suflare se realizeazi in dou’ faze: modelarea obiec- tului din masé de sticla aflata.in stare plastic& si fixarea formei definitive ~-—— -prin-suflarea-in forme, Modetarea-obiectului-se-poate-face- manual cui teava— de suflat confectionata din ofel, cu.care se preia o cantitate de sticla topita la capatul evi incalzite obfinandu-se forma brati a obiectului prin diferite misoari ale fevii (rotiri, pendulari), dupa care se obfine forma finala prin suflare in forme. Prin suflare manuala se obtin serii mici de produse. . . La suflarea cu masini semiautomate’ si automate actionate _pnen- matic, modelarea formei brute: are Yoc-futr-o preform’ prin suflare sau prin presare (caz in care se aplicd.un procedeu combinat de. presare-sufla.e), iar "“Obfinere formei finale se realizeazi prin suflare in forme definitive (fig.4.3). we Pésnven Fig. 4.3 Fasonarea prin presare-suflare: : a,b, c, d - presarea in forma; ¢ - suflarea in forma final; f= scoaterea obieetului,b, Presarea este procedeul prin care se objin produse cu pereti grosi si cu cavitafi interioare simple. Fasonarea prin presare se realizeazi folosind un dispozitiv de presare - Poanson $i o forma metalicé in care se intro- duce cantitatea necesard de sticla; prin presarea poansonului sticla umple intreaga forma, obiectul fasonat putnd fi scos din forma dupa ridicarea poansonului (fig. 4.4). Mast Go N A i i ch e i dem] a et Forma a y 4 4 Fig. 4.4 Presarea sticlet: a- alimentarea cu mas sticloas%; b, ¢ - presarea Propriu-zisa; d- scoaterea obiectului, c. Tragerea se foloseste pentru fabricarea geamurilor, placilor si a fevilor. Procedeul const in principiu in trecerea sticlei sub forma de banda, printr-un sistem de rulouri care realizeazi tragerea benzii cu vertical cu vitezi mare si in acelasi timp tratamentul termic -(ricire lentd) pentru detensionare. Este o metoda eficienta, cu productivitate mare, iar produsele objinute sunt de calitate superioard. ° . d. Laminarea consti in introducerea masei Sticloase intre. doi cilindri laminori care se rotesc in-sens invers. Se obfin. geamuri cu fefe netede si cu dimensiuni ce variazi intre limite largi, dar cu suprafata insuficient de neteda, find necesari slefuirea si matuirea sticlei pentru objinerea unor suprafete perfecte netede si transparente. Prin Jaminare se obfin si geamurile omament cand: unul din cilindrii laminori (cel inferior) este gravat si imprima geamului, un anumit model. 1 bee - 3. Recoacerea constd in-tacirea lenta a produselor fasonate (de la temperatura de fasonare la temperatura medului ambiant), in ‘cuptoare tunel, ". cu.transportoare tip band’ rulanta. Scopul acestei. operafii este de a elimina tensiunile* interne ce apar'.in’ sticli’ datorit% racirli rapide, tensjuni ‘care diminueaza, rezistenfa” la soc: termic ‘si. mecanic “a “produsclor.. finite. Tensiunile interne sunt forfe intermoleculare raspandite neuniform in. masa — sticleisele: apar la ricirer brusca a stithet cand straturile-exterioare ale sticlet ~ — Se récesc mai rapid décat cele interioare exercitand asupra acestora forje-de tractime. . ° uoTensiunile interne sunt mai mari la produsele cu perefi grosi, Nerespectarea parametriloe de recoacere (timp, vitez4 de racire) determing yamanerea unor tensiuni interne in produsele finite (fig.4.5). Temp. (°C) ‘Timp. (min. “Fig: 4.3 Curba de recoacere a produselor din sticla (1) Incalzirea produsulii pnd la temperatura superioara de recoacerea {450°C - 520°C - 16 min.) (2) * Mentinerea la temperatura supérioard de recoacerea (520°C - 100 min.) (3) , R&cirea lent& pAn& ta temperatura inferioara-de recoacere (520°C - 420°C - 60 min.) (4). Racirea rapid’ p4n’ la temperatura mediului ambiant (420°C - 20°C - 90 min.) ~ 4. Finisarea se realizeazA pentru corectarea unor operatii de fa sonare dar..mai ales pentri a conferi produselor noi proprietati-de: ordin estetic. ' Pentru aceasta se utilizeazi metode mecanice si fizico-chimice, din randul ., Cdrora: fac parte: taierea, lustruirea, rodarea,” matisarea si Gecorarea’ prin aplicarea unor decoruri Ja rece sau la cald.” oa! Tiierea (decalotarea) sé face la produsele obfinute. prin suflare, ‘acestea réim&nand dup’ fasonare ciro calota la partea: superioara: sau alte parfi care. trebuie’ sé -fie' inlaturata.. Taierea ‘sé poate realiza mecanic (cu “discuri abrazive) ’ sau” termic (a flac&ra) si’ este urmat& de ‘slefuirea si polizarea ‘marginilor taiate. b. Lustruirea (polizarea) se realizeazi fn scopul - indepartarii asperititilor, pentru: netezirea si uniformizarea suprafefelor mai ales la Whproduselor presate (pahare, scrumiere, platouri etc.). Se utiiizeazi diferite materiale abrazive fing. c. Rodarea se face Ja uncle recipiente care se inchid cu dopuri de sticld. Partea interioara a gatului sticlei se slefuieste gi se polizeaza fin, la fel ca si partea exterioara a dopurilor din sticla. Astfel, se asigura o ctangietate foarte buna a recipientelor. d. Matisarea se efectueaza pentru a da un aspect mat unor produse din sticlé. Aspectul mat se obfine prin corodare cu vapori de acid fluorhidric sau prin sablare (cu nisip). ce. Decorarea produselor din sticli se realizeazd prin mai multe procedeé Inéhite si Ie confere’ cafactetistici de ordin estetic ce ‘sunt preponderente in aprecierea calitafii si asigurarea competitivitatii acestor produse pe piafa. Decorarea la rece se realizeazi prin: —_slef culptare,. operatie_ folositd_ frecvent_pentru_numeroase _. produse din sticli pentru menaj; consti in aplicare cu ajutorul unor discuri abrazive de diferite dimensiuni si profile a unor slifuri (sanyuri) liniare, circulare sau ovale, pufin adanci (slefuire comund) sau a unor fafete (de diamant) delimitate de slifuri adanci care dau un putemic joc de lumini, mai ales in cazul obiectelor din cristal; — gravarea artistic, se executa pentru obfinerea unor’ decoruri _._complexe_cu_ajutorul unor. discuri.metalice.(din cupru)_pe_care se. aduce material abraziv fin, amestecat cu ulei; se pot pentru obfine astfel elemente de decor mate sau lucioase si cu aspect metalizat; . — sablarea (gravarea cu nisip) const& in obtinerea unui desen dupa un sablon ce se aplica pe suprafata produsului, asupra caruia se sufla nisip, cu pre- siune, care erodeaza (matizeaz4) sticla in porfiunile descoperite ale sablonului. Decorarea la cald se face prin aplicarea pe un produs a. unui amestec de sticla usor fuzibila (cu temperatura.de inmuiere mai mica decat a .Sticleide baz&) si un colorant. Aplicarea se poate face. prin pictare cu pensula sau prin’ pulverizare prin intermediul unor sabloane ‘dupa care produsele ‘se incdlzesc intr-un'‘cuptor: Ja o anumita temperatura, pentru. fixarea culorilor- Astfel, se obfine un decor:colorat,,ars“, rezistent in timp. ' Decorarea prin corodare chimicd-se face printr-o gravare chimicé cu acid fluorhidric.(singurul acid care atacd -sticla). Operatia consté in acoperirea obiectelor cu un strat uniform de’ ceari topiti sau parafin’, colofoniu etc. Pe aceste strat se traseaz4 cu un ac sau pantograf conturul desenului. Apoi obiectele se introduc intr-o baie cu acid fluorhidric, care actioneazi asupra sticlei pe suprafetele neacoperite (conturate) si care Teprezinté desenul dorit. Se inlatura acidul si ceara prin spalari repetate. Me. eeTot.pe:cale chimica se-pot:aplica. pe -suprafafa- obiectelor, :pelicule decorative obfinute din oxizi metalici sau pulberi metalice in. diferite be --Substante organice, pelicule care au indici-de refractia diferiti de, ai i i - produc irizafii cu efect estetic deosebit. Acest procedeu este denumit Hiister, / Decorarea in timpul prelucrdrii la cald se face prin: ~— introducerea unui colorant in masa sticloasi rezultand sticla I colorata; Bo + : bo. _ Fealjzarea unui amestec de mase sticloase topite | : "” obfinandu-se astfel sticla marmorat’; . -=,Suprapunerea in timpul fasondrii a unui-strat. de sticld colorati peste unul incolor (procedeul ,,fiberfang“); cand se suprapune un strat subfire progresiv colorat se obfine.,,degrade“; — realizarea unei combindri de sticle colorate formate din una sau - mai multe baghete din sticla care sunt.trase sub formé de fire si lipite apoi . ~ pe un’balon din sticl& alb& sau colorata obfinut prin suflare; rezulti astfel sticla filigranata, millefiori. °° . . colorate, 4.4, Proprietitile sticlei; relatia dintre compouifia chimicd si sticlé si proprietafi Proprietafile fizice, fiziomecanice si chimice’ ale sticlei caracteri- zeaz4 comportarea produselor din sticla al diferite solicitéri din Pprocesul de oo + Utilizare, ._. ‘ : . Proprietifile flzice sunt: masa specifica, proprietifilé termice. optice si clectrice. Masa specific variaz’ intre limite largi, dela 2 g/cm* la 8 g/cm? in functie dé conipozitia chimica si de viteza de ricire. Astfel; Sticlele cu-un confinut ridicat de oxizi ai'metalélor grele (PhO, BaQ) au densit&ti ‘mari, precum $i cele racite lent (sunt-mai grele) fati de produsele cilite (racire » rapid), la aceeagi' compozitie chimica. ops, »” Proprietéfile termice sunt exprimate’ prin:conductibilitatea termicd, tarea termica si stabilitatea termica.. eo STAp Si Boo : . > Conductibilitatea’ termicd a.’ sticlei' este redus3, ‘sticla find :consideratii-un izolator terinic. Valoarea conductib S% intre (0,3... 12 kealmpC) vaiiazs in ‘funetic dec a, gi anume, creste odata cu cresterea continutului in oxizi cum sunt: trioxidul de bor (B,0,), oxidul de magneziu (MgO), de calciu (CaO) si de sodiu (Na,0). kD~ Dilatarea termicd a sticlei este redus&; coeficientul de dilatare este mai mic dec&t al metalelor. Compozifia sticlei influenjeazi_ miriméa coeficientului de dilatare termicd, si anume acesta este mai mic cAnd sticla are un confinut bogat in bioxid de siliciu si anhidrida borica; confinutul de oxizi de sodiu sau de potasiu miareste coeficientul de dilatare termica al sticlei. Cu cat coeficientul de dilatare este mai mic, cu att rezistenja sticlei la socul termic este mai mare. . ~ Stabilitatea termicd (rezistensa ia goc tetmic) reprezinta capacitatea sticlei de a rezista la variafii mari si rapide de temperatura, fari s4 se distrug’. Valoarea stabilititii termice a sticlei este direct proportionala cu conductibilitatea si invers proporfionala cu dilatarea si cildura specifica. De asemenea, fezistenta la soc termic este redusi cand grosimea perefilor produselor din sticlA este mai mare (datorit& prezenjei tensiunilor interne) sau cand produsele prezint& zgarieturi si defecte de topire. Proprietifile optice mai importante sunt: transmisia, absorbtia, dispresia, refractia si reflexia razelor de lumina, reprezentate ‘grafic in fig. 4.6. ~Transmisia luminii, expri- i mata prin coeficientul de transmisie, Ie T (raportul dintre fluxul luminos ti transmis gi fluxul luminos incident), este cu atét mai mare cu cat trans- parenja sticlei este mai bund. De exemplu: sticla obignuita de geam are Ir Perete de sticla T= 70-87%, iar la sticl laminatt si Heuitd depagete 90% Sila obi Ment in ne nuita este transparent Ja razele vizi- "Ir = reflectatd; Ta 2 absorbitd; bile si netransparenti pentru razcle Itr- transmis si reflectati invizibile (ultraviolete si infrarosii), . — Absorbia luminii,, exprimata prin coeficientul de absorbtie A (raportul dintre fluxul Juminos: absorbit si fluxul luminos incident), este invers proporfionald cu transmisia. Cand -razele de lumina sunt absorbite partial, sau total, sticla poate fi translucida, respectiv opacd, iar cand absorbfia este selectiva sticla este ccloratt, - . —Andicele de refractie reprezint& raportul dintre viteza de deplasare ~-a-unet-eseilatii electromagnetice-de o-anumitelungime de unda, in-aerstin——-— materialul de studiat (sticla). Indicele de refractie misurat penta hmgimea de unda a benzii galbene, (D) din spectrul sodiului se noteaz cu nD si are valori cuprinse intre 1,45 ... 1,75. Diferenta dintre indicii de refractie ai wysticlei pentru doud lungiumi de unda diferite se numeste dispersie. Indicele __de refractie este dependent de natura oxizilor side proportia_in-care se ov" gasesc in compozifia sticlei. Astfel, oxizii de plumb, de bariu, de zinc, de magneziu si de titan maresc indicele de tefractie al sticlei. Indicele de - refractie are o deosebita important pentru sticla optic’. Aceasta este de doug feluri: flint cu indice de refractie mare si coeficient de dispersie mic si crown cu indice de refractie mic si coeficient de dispersie mare. ~ Reflexia luminii se exprima prin coeficientul de reflexie R (raportul dintré fluxul luminos reflectat si fluxul luminos incident). Sticla obignuita de geam cu R = 4%, fn cazul sticlei optice, reflexia trebuie sa fig mica, pentru a nu-se micgora intensitatea luminii care trece prin lentile. De aceea se aplicd pe suprafafa sticlei amumite pelicule de substanfe cu indice de refractie mai mic decdt al sticlei, pentru a micsora coeficientul de reflexie (lentilele aparatelor de fotografiat). Conductibilit i €ste_ micé_la_ temperatura egoria izolatorilor electrici, Conductibilitatea electric creste cand confinutul de oxizi alcalini este mai mare $i cand este supusa cilirii. De exemplu: sticla céliti conduce curentul de 2-3 ori mai bine dect sticla ricit& lent (recoapta). Proprietifile mecanice ale sticléi. sunt: duritatea, fragilitatea, rezistenfa la tracfiune, la compresiune si la incovoiere. Duritatea este importanté alat in timpui utilizarii, cnd este supusi_ ~ unor solicitari de zgariere, cé afecteazi aspectul si rezistenfa mecanica, cat si in timpul prelucrarii (taierii, slefuirii, polizarii). Duritatea sticlei este cuprins& intre 5 si 7 pe cara de duritate Mohs si variazi in functie de compozifia chimicd. Sticla cu continut ridicat de bioxid de siliciu, anhidrida borica si cu oxid de aluminiu si oxid de calciu are o duritate mare (Duran), jar cea care are un confinut ridicat de oxizi alcalini si cea cu oxid de pluinb (cristal) are o duritate mica. : os Fragilitatea sau -rezistenfa la soc-mecanic este o proprietate ci influenfi negativa asupra calitatii: sticlei.care fi, limiteazd utilizirile, La aceasta nu contribuie numai compozitia chimica (borosilicatii determina o fragilitate mai mic’, pe cand oxizii alcalini de sodiu si potasiu ca si-oxidul de plumb mirese fragilitatea), ci prezenja tensiunilor interne. Fragilitatea se poate ameliora prin tratamente termice. Sticla calitd (facita brisc) are'o rezistenf4 la soc mecanic mai mare. de -5-7 ori fagi de- sticla. obignuiti (recoapta, racita lent). De asemenea, prin calire.se.mareste si rezistenja la tractiune de 3-4 ori fafa de cea a sticlei recoapt& normal. _ Rezistenja la compresiune a sticlei este de 500-2000 N/mm’, ceea ce Inseamna c4 este mult mai mare fati de a altor materiale, dar rezistenta la a retractiune este de 10 pana la 20-de ori mai. mica. Confinutul in bioxid de. siliciu, oxid de aluminiu, de magneziu maresc rezistenfa la compresiune a sticlei. Proprietifile chimice exprima comportarea sticlei la actiunea distructiva a apei, acizilor, bazelor, sirurilor sia gazelor din atmosfera. Actiunea prelungita a apei determina formarea pe suprafafa sticlei a unui strat de hidroxizi alcalini, datoriti combinarij componentilor bazici ai sticlei (oxizilor alcalini) cu-apa. Acest strat fiind higroscopic continua si absoarbi apa din atmosferd producdndu-se treptat degradarea sticlei (valoare suprafefei). urma reactiei hidroxizilor cu bioxidul de carbon din atmosfera se forineaza carbonafi care au o actiune si mai puternicd de degradare a sticlei. Stabilirea sticlei fafi de apa se imbunatateste prin cresterea confinutului de bioxid de siliciu-si a oxidului-de aluminiu, Dintre acizii minerali, numai acidul fluorhidric ataea sticla, ceilalfi au 0 actiune asemandtoare apei. In schimb, bazele solubile ataca sticla dupa 0 anumita perioada de timp. Rezistenta la baze cregte cand Proporfia de oxid de calciu se mareste, Stabilitatea chimicd are importanfa pentru sticla de laborator, pentru sticla pentru articole de menaj, pentru construcfii, sticla opticd etc. 4.5, Defectele marfurilor din sticli si cauzele aparitiei lor Defectele produselor din sticla pot fi clasificate, dupa cauzele aparifiei lor, in: defecte de topituri, de fasonare, de recoacere, de calire, de finisare,- defecte din operafiile de manipulare, transport si depozitare. Conditiile de admisibilitate privind deféctele produselor din sticli sunt prezentate in tabelul 4.1. 1. Defectele de topitura apar sub forma de: incluziuni diferite in masa sticloasi, defecte de culoare si stabilitate chimica necorespunzatoare. — Incluziunile de gaze in- sticli sunt cauzate de afinare necores- Ppunzatoare si apar de regula in forma sfericd, cu diametre de marimi diferite (0,3 ... 0.8mm). . ~ Incluziunile de. sticlé-in sticlé sunt cauzate de heomogenitatea compozifiei chimice a masei sticloase si apar sub forma de dungi fine, sau '——-—mnai_pronunjate, de-valusi-(unde-propunfate)-sau-perle-(picdituri- vizibile de—-—— sticla in sticla). — Incluziunile de particule solide nevitroase pat proveni din fragmente de materii prime netopite ce apar sub forma de pietre (noduri) cu contur Nbdistinct in masa sticlei, Ble pot afecta - prin marimea lor - rezistenja termicy . si mecanica-a sticlei. Tabelul 4.1 Conditiilé de admistbititate privind defectele produselor din siicla |Produs individual: -ineolore sau colorate; se admit slabe huanje verzui sau roz, respectiv slaba variatic de culoare; «la sticla de cristal cu plumb incolora se" admite numai o slab’ nuan{é albastruie: sla sticla, cristal cu plumb, colorata conform mostrei de culoare omologati. Basici. care. se sparg_prin| Nu se admi apisare cuunvarf metalic |. 3 Basici negrupate care nu se sparg cu un varf metali = pentru produse mici 3.eu diametrul maxim de 2mm + pentru produse mijlocii 4 cu diametrul maxim de 3 mm > pentru produse mari Scu diametrul maxim de 3,5 mm. Rizuri,fisuri Nuge admit, _. Incluziuai active Nuse | Suprafaja~interioars—si-ext fereda, rioar& (cu excepfia zonelor cu model imprimat) . Muchiile si coljurile {Sanu prezinte pari taioase, op ee Ecole (Sa a Planeitatea. suprafetei’ . de] Sa asigure stabilitatea produsului, supralaya spri . __{ de sprijin slefiuitd 8 fie dreapta i lustruita, | 9. |Decor neuniform, asimetric, [Nu se admit, scurgeri de colorant . 10") Abateri: de ta” verticatitates [Nu se admife inclinarea vizibila cu ochiul produselor liber. . 11. | Aje gi vine Se admit, nepalpabile, daci ‘nu influenjeaz: ‘aspectul exterior, _ “ Neteda. Se admite conform prevederilor din nonnative, “I?” [| Marginea gurl 13 | Ovalitate - Defectele de culoare sunt cauzate de utilizarea unor cantitifi prea mici sau prea mari de decoloranti si se manifest ca sticla cu ‘nuanfe verzui, in primu! az, sau ca sticlé cu nuanfe roz, in cel de al doilea caz care apare mai rar. aft oe Ww~ Stabilitatea chimicd necorespunzdtoare. are drept cauza folosirea unei cantitafi necorespunzatoare de stabilizanfi, si se manifesta printr-o rezisten{& redusa la actiunea apei, la acizi sau Ja alcalii- 2. Defectele de fasonare sunt abateri de la forma, dimensiuni, capacitate, masé si integritate. a. Defectele de formd sunt abateri de la sectiunea circulari a unor produse, de Ja axa verticali de-simetrie, planul orizontal ai suprafefei de sprijin si sunt denumite astfel: ovalitate, conicitate, deformare, curburi ete. b. Defecte de dimensiuni, capacitate si masd sunt manifestate nerespectarea limitelor de toleranf4 prescrise ale caracteristicilor respective, in operatiile de fasonare. c. Defectele de integritate sunt datorate unor surplusuri de mas sticloas’ (proeminenfe) discontinuitati ale suprafefei sau -lipsuri din suprafaja produselor si apar sub forma de: lipituri, zgdrieturi, fisuri, crapaturi, stirbitari, crestituri, nevuri, bavuri, brizdari etc. 3. Defecte de recoacere gi cdlire. Defectele de recoacere sunt tensiunile interne si variajiile de culoare care apar datorité nerespectirii curbei de recoacere, respectiv a parametrilor procesului de recoacere si cilire. 4. Defectele de finisare pot apare in operafiile de slefuire, polizare, matizare, decorare, a. Defectele de slefuire sunt cauzate de executarea incompleti a operafiei de slefuire prea addnc§. Ele apar sub forma de: slif incomplet, slif intrerupt, perete strapuns, la slefuire, slif zgariat. b. Defectele de polizare sunt cauzate de neuniformitatea granulafiei materialului abraziv cucare se executa polizarea si se manifesta sub forma unor zgarieturi sau matizari ale suprafetelor. c. Defectele de matizare apar atunci cand operatia de matizare nu se executd corespunzator. Din.aceastA cauzi apar suprafete incomplet matizate sau newniform matizate. d. Defectele de decorare sunt determinate de nerespectarea . modelului de referinyi si utilizarea unor materii colorante cu vascozitate necorespunzatoare. din. aceasta cauzi apar asimetrii ale elementelor de decor, scurgeri de colorant, decor nerezistent.- * 5. Defecte din timpul manipularii, depozitarii si transportului. a. Valoarea suprafejei si variatia proprietatilor optice apar datorita hidrolizei sticlei Ja contactul indelungat cu umezeala si se manifest% prin ~=schimbarea luciului, transparenfei §i indicelui'de refractié. b. Zgérieturi, fisuri si stirbituri apar atunci ‘cfind nu se respect regulile de manipulare, transport, si depozitare. \% :4.6. Clasificarea tipurilor de sticla Critériité ‘principale dé clasificaré a sticlei sunt: compozifia chimicd, proprietatile fizico-chimice, modul de prelucrare si domeniul de utilizare. 1, Dupa compozifia chimied se deosebesc urmatoarele tipuri: ~— sticld unaré, dintr-un singur oxid (sticla de cuar}); = sticla binaré, din doi oxizi (silicat de sodiu sau potasiu, aceasta este sticla’solubila); + sticla ternaré din trei oxizi (silico-calco-sodica sau silico-plumibo- potasica); = sticlé cu mai mulfi oxizi (sticla speciala). 2. Dup& proprietafile fizico-chimice si domeniile de utilizare exsité urmatoarele tipuri de sticla: = sticla comund (silico-calco-sodic&) care poate fi incolora, colorata, transparenta, translucidd sau opaca, utilizata pentru articole de menaj, ambalaje etc.;. .---- ~sticla cristal (silico- -pluimbo-potasics) care poate fi: - usoara, cu 9-18% PbO si indice de refractie 1,530-1,540; -. semigrea, cu 18-30% PbO si indice de refractie 1,540-1,545; - grea, cu peste 30% PbO si indice de refractie peste 1,545. - semicristal sau cristal fara plumb cu BaO, K,O sau ZnO, cu indice de refractie 1,535-1,530. _Sticla cristal se. utilizeaza_pentru_articole_.de_menaj_decalitate_ ~ superioarad gi pentru obiecte decorative. — sticla-opticd poate fit: crown (cu dispersie ridicatd).i sticld flint (cu dispersie redus). Se foloseste pentru lentile de ochelari, pentru aparate optice etc. — sticla speciald care poate fi; termorezistentd, rezistent chimiic. si termic (pentru laborator); dielectric gi rezistentA la. soc termic (pentru articole _electrotehnice); . termoabsorbanta .si. fonoabsorbanta, | armaté, spongioasa pentru constructii; de siguranta (calita). -Sortimentul marfurilor din sticla; clasificarea si caracterizarea ~ Marfurile din sticl& cu pondere ridicata in productie $i comer} sunt mar- furile din sticl4 pentru mengj si cele pentru constructii (geamurile si oglinzile). A. Sortimentul marfurilor din sticlé pentru menaj ,se. clasificd dupa mai multe eriterii: a. dupa ‘compozitia chimicd sunt: - articole din sticla comund, articole din sticld cristal si semicristal si articole din sticld termorezistenta. b. dupa procedeul de prelucrare (fasonare) sunt: — articole obfinute prin-suflare (manuala, semiautomata si automata) gi articole objinute prix presare. in tabelul nr. 4.2 este prezentat sortimentul de mérfuri din, sticlé comund suflate manual prin fasonare decorativa. : WwTabelul 4.2 Sortimentul de métrfuri din sticlé comund suflatd manual prin fasonare decorativa Caracteristici, Articole din sticla suprapusi sau. uberfang Articole din sticla colorati in degrade Articole din sticla marmorata Sunt realizate din dovd straturi de sticla din care stratui exterior este colorat fn rogu rubiniu cw siruri de seleniu sau in albastru cu struri de cobalt. Prin slefuiri si prelucriiri in stratul exterior se evidenjiazi stratul de baz de sticla incolorg, objindndu-se efecte deosebite. Sunt realizate din sticla suprapusi care au intensitatca culorii in scddere treptaté de la o extremitate a obiectului, la cealalta, prin subfierea progresiva 2 stratului suprapus de sticlA colorata. Se obfin prin combinarea unor mii cantitayi de sticla topiti, opali cu cioburi colorate de dimensiuni intre 4-8 mm si rularea lor pe o placd de netezire, prin reincllzirea sticlei, aceasta se topeste si se obfine aspectul marmorat, Prin rearanjarea cioburilor sun forma unor desene se objin efecte deosebite, Articole din sticla filata Se objin prin combinarea de sticle colorate din una sau mai multe baghete de sti¢la care sunt trase sub formi de fire gi lipite apoi pe un balon de sticld alba sau colorata objinut prin suflare. Articole din sticla givrata Se obfin prin scufundarea balonului de sticli suflat manual in api la temperatura de’ 10-15°C,’ obji- nandu-se efecte sub forma de flori de gheata. Desimea si mérimea florilor de gheafa objinnte ca efect depind de temperatura sticlei, de temperatura apei si de durata de ricire (2-4 secunde). Articole din sticla irizata Dupa: fasonarea manual suprafaja obiectulul este tratati cu vaporii unor séruri metalice’ (cloruri de staniu si titan combinate cv carbonafi). Irizarea este dala. de refractia razelor luminoase fn stratul. superficial. Anticole din sticla. reticulard “-}intr-un al doilea balon de sticld care este mai mare de Se objin prin introducerea ‘balonului de sticlé suflat manual, care prezint4 mici. proeminenge Ja exterior, }2-cm-—Prin—xeinedizire~-are~loc—tipirea~celor-doua-|- baloane, objindndu-se in interior bule de aer- ca urmare a golurilor care sunt fntré proeminente, Ele produc efécte multiple de reflexie si refracjie, roc. dup& moduli de comercializare se deosebesc: = produse-de-menaj-comerciatizate-subjormé de piese separate, din — care fac parte: obiecte de uz casnic, ambalaje de diferite forme gi capacitati; corpuri de iluminat (abajururi, aplice); article din sticla termorezistenta tip »pyrom'; articole decorative (vaze pentru flori etc.). ~ produse de menaj comercializate sub forma de seturi. si servicii: seturi de pahare, servicii cu diferite destinafii (pentru ap’, compot, vin ¢tc.), d. dupa dimensiunea maximd, articole de menaj (presate sau suflate) sunt impiirfite in trei categorii: piese mici (cu dimensiunea pana la 120 mm), piese mijlocii (cu dimensiunea maxima de 121-200 mm), piese mari (cu dimensiunea maxima peste 200 mm). Marfurile din sticla comund pentru menaj formate prin suflare au perefii subfiri, pot fi incolore sau colorate, transparente, translucide sau opace. Finisarea se realizeaza prin slefuire cu combinajii simple de slifuri - sau-prin-pictare-manualé sau-semiautomati- —-— mrmmere cnn semen min ‘Articolele formate prin presare au perefii grosi, sunt grele si au decoruri in relief pé partea exterioara. _.-Produsele. pentru_menaj din sticlAeristal se caracterizeazi_ prin omogenitate gi transparenfa ridicat&, luciu puternic si produc, prin lovire, un sunet prelung,.cristalin. Finisaréa se face pria slefuire cu slifuri adanci si multiple fatete care dau un efect deosebit la trecerea luminii. -Diversificarea marfurilor din sticlé-pentru menaj-se realizeaz4 aiat prin- — inodificarea refetelor de farbicatie c4t si prin metodele de fasonare si de finisare. B. Produsele din sticla pentru constructii se fabrica. din sticla comuna silico-calcosodica, prin tragere, turnate, laminare si presare. Din aceasta categorie de-produse. fac parte geamiurile care pot fi trase, turnate, laminate, armate, riglate, opaxit si ommament. Geamurile.trase.se fabricd in grosimi.de Ja 2_pand la 8 mm. sise impart, in functie de aspect gi defecte, in cinci categorii de calitate. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri.de geamuri pentru constructia de locuinje, mai ales cele cu'grosimea de 2, 3 si 4.mm. Geamurile turnate se obtin prin laminarea unei topituri de sticli turnat& pe o masa metalic’ plana. Se-fabricd in grosimi de 5; 12 si 20 mm. Geamurile emailate.securizate se obfin din geamuri trase sau Jaminate' prin aplicarea pe o fa{a a unui strat de email care se arde in timpul procesului de securizare. Se utilizeazd pentru placarea peretilor, fatadelor, interioarelor decorative etc. Geamurile plane tip securit se objin prin operafia de pretensionare termica in instalafii speciale in care sticla se incalzeste lent si omogen dupacare se riceste rapid fn anumite codifii de dirijare a aerului de racire. Se caracterizeaza prin rezistenfi mare la lovire, iar prin spargere rezult& bucati cu muchii rotunjite, netdioase. Sunt dowd tipuri: S, executate din geam slefuit, polizat si T, executat din geam tras. Geamurile riglate se. objin prin turnare $i imprimare ulterioara, pe una din fefe, a unor striuri paralele cu ajutorul unor valfuri, Geamurile ornamentale se obfin in mod asemandtor cu geamurile tiglate, cu deosebirea c& se imprima. diferite modele care dau denumirea sortimentului (flori de gheat, monumental etc.) si sortimentele sunt numero- tate cu cifre (de la 1 la 10), Se fabrica geamuri ornamentale cu grosimea de 3,5-mm, hungimea cuprinsd intre I ... 3,2 m si Kifimi diferite (de la 0,5 la 11,1 m). Se-clasificd in doua clase de calitate in functie de prezenfa defectelor. Sticla opaxit de objine de asémenea prin tumare si laminare, avand imprimata pe o parte striuri paralele. Se caracterizeazi printr-un grad mare de opacitate si poate fi alb-laptoasa sau colorata. Geamurile armate se obtin prin turnarea unei topituri de sticla peste © plas& de sarma de ofel care se incorporeazi fn sticla in timpul procesului de laminare. Coeficientul de transmisie a luminii este mai mic la geamurile armate decat la geamurile trase, dar rezistenta la soc mecanic este mai mare, _jar prin spargere cioburile nu se detaseazi, ramén prinse pe armura. Se fabricé’ in dowd sorturi:. incolore si colorate. Geamurile colorate sunt decorative si termoabsorbante. * Sortimentul de gearnuri termoabsorbante se obfine prin addugarea in compozifie a unor mici cantit iti de oxizi metalici, care confer geamurilor Proprietatea de a absorbi tadiatiile calorile si luminoase. . C. -Oglinzile se obfin din foi de sticli comun’: sau sticld cristal acoperite pe o parte cu un strat de argint metalic’ peste, care se aplicad pelicule protectoare metalice si pelicule opace. Sortimentul de. oglinzi se. comercializeazi intr-o gama larga de forme si marimi. . ve Calitatea oglinzilor, depinde. atat de. caracteristicile sticlei, care tebuie 's& fie cu suprafata. pland: perfect neted&,. fri defecte, cat si de uniformitatea stratului de argint. . Defectele cele mai frecvente sunt: pete de ‘culoare (neagra, brun3) datorate depunerii neiniforme ‘a stratului de argint, porozitati pe intreaga suprafats, separarea sub form’ de solzi a stratului de argint etc. sau defecte ale * ~sticlei, dintre care prezenja valurilor determina apatifia imaginii deformate. a * Stratul de argint se objine dintr-o solutie de azotat de argint si o substanj reducdtoare (glucozi). xu4.7. Marcarea, ambalavea si depozitarea marfurilor din sticla Marcarea produselor din sticli:se face prin sablare, prin presare sau prin etichetare, cu specificafii diferite in functie de sortiment si anume: marca intreprinderii producdtoare, standardul sau norma tebnici de fabricare,. capacitate etc, Articolele din sticla cristal sunt marcate prin etichetare cu marca de fabricare si continutul procentual de oxid de plumb. Ambalarea se realizeazi cu materiale de protectie (carton, hartie, lazi de lemn ete.), pentru evitarea gocurilor mecanice la care produsele din sticld nu rezista. Pe ambalaj se aplicd insemnele care definesc fragilitatea »FRAGIL*“ si condifiile de transport si depozitare. . ‘Transportut articolelor din sticl4 se facé in containere cu mijloace de transport -acoperite astfel Incat’ s& vit arile repetate care —-~pericliteazi integritatea produsélor— — es Depozitarea produselor din sticl se face in locuri uscate pentru a le feri de actiunea prelungiti a umezelii care poate modifica aspectul, luciul, transparenfa si integritatea. . . or din sticid pentru menaj . Principalele caracteristici care se verificd sunt: aspectul, culoarea, stabilitatea suprafefei de’ sprijin, ovalitatea, ‘dimensiunile, capacitatea si masa, rezistenfa la soc termic, prezenja tensiinilor inteme, Aspectul si culoaréa se verifici vizual prin compararea produsului analizat cu un produs de referin{a considerat etalon. La produsele din sticla incelore-nu-se-admit-nuanje*de~verzui sau roz, iaF la produsele- din sticli~ colorata nu sé admit variafii-de culoare. fn cazul obiectelor comercializate in servicii muse admit variafii de ‘culoare Ja. piesele componente. Verificand ~ aspectul ‘se urmiareste-prezenfa defectelor de topitur’, de’ fasonare side finisare. Defectele de topitura .si de finisate se constati privind sticla in ‘- lumina transmisa; defectele de. forma (fasonare): se constat& asezand. _produsul pe o -suprafaja plana si‘urméarind abaterile faté de. simetrie a produsului, precum gi cele ale ‘suprafefei_de sprijin fata de’ suprafata orizontala (stabilirea). ~ : . : Ovalitatea in cazul produselor cu secfiune circulara se verificd prin masurarea a doua diametre perpendiculare si se calculeaza diferenfa intre ole 5)~ i. METODE SI TEHNICL UTILIZATE IN MANAGEMENTUL- CALITATH TOTALE 1. Instrumentele clasice ale ealita Managementul calititii totale este un proces decizional, care se bazeazs pe metode de prelucrare a datclor sia informatislor exprimate sub forma numeric sau nenumerica (nofional). Pontrn analiza si evaluarea calitatii se apeleaza la o serie de metode cunoscute si din alte discipline, care au o larga utilizare - Din categoria metodelor nenumerice fac parte diagrama ,arbore”, diagrama matriceala, diagrama ,sigeata” (PERT — Program Evaluation and Review Technique), lista de verificari (Check list), diagrama Pareto, diagrama ,,cauzd — efect” (Ishikawa). Exist gapte tehnici gi instrumente clasice propubs de K. Ishikawa. pentru finerea sub contro! a calitatii si anume diagrama Pareto, diagrama pauza — efect, stratificarea, figa de verificare, histogrema, diagrama de corelatie, diagrama de control. a, Diagrama Pareto Diagrama Pareto consta dintr-o reprezentare g.2fich a cauzelor diferitelor neconformitati des intalnite in domenii de activitate foarte diferite, clasificate in functie de ponderea pe care o au dis totalul acestora. Diagrama Pareto se,consizuiase.in maimulte, etape.De-csemplu, diagrama frecventel diferitelor 4 ‘© construieste astfel: «se culege datele referitoare la defecte si se clasifica in functie de cauze; ~ se ordoneazé defectele in functie de frecve.sia'apy-stiei lor; - se traseazi graficul prin dispunerea pe abs a tipurilor de defecte sau a cauzelor acestora sub forma unot drestunghiuri si, pe ordonati, a valorii absolute in ordinea descresc&toare;, eo traseaz’ curba cumulatd a ponderilor pe o vertical paralels cu ordonata (in partea dreapta a graficului). Astfel se poate citi ponderea cumulata a principalclor defecte, find posibila selectarea lor in vederea actionarii asupra cauzelor care le-au provocat. : b. Diagrama ,,cauzi — efect” Diagrama ,cauz8 — efect” (denumité si diagra #1 Tshikawa sav diagrama schelet de peste”) este o seprezentare giatica a relation multiple si sistematice dintre un obiectiy fixet si factor vu care se alle in legatura cauzala. - - ‘Aceasta diagram are aplicafi in foarte multe domenii, printre care: Baeele. De exernplu: la pahare mici, cu capacitatea de pana la 80cm’, diferenta dintre doua diametre nu trebuie sa fie mai mare de Imm, iar pentru celelalte pahare pana Ja 1,5 mm. Rezistenta la soc termic se verifica prin introducerea produselor din sticla, incdlzite in prealabil cu apa la temperatura de fierbere, intr-o baie cu api rece la temperatura de 20°C. Se examineaza apoi produsele pentra a se constata aparitia eventuala a fisurilor. fn cazul in care acestea nu apar, produsul prezintii rezistenga.la soc termic. | Tensiunile interne se pun in evidenji cu ajutorul polariscopului (aparat optic care indica prezenja tensiunilor interne in produsele de sticla). Se admit usoare variafii de culoare fai de culoarea inifiala (icles) a cAmpului vizual al polariscopului. sa.~ identificarea cauzelor nerealiziirii calitatii de contormitate; - cduzele scéderii volumulpi de vanzari si a profitului; - cauzele cresterii numarului de reclamatii; Diagrama poate fi utilizati drept etapa protimindcs la intocmirea diagramei Pereto. Utilizarea diagramei este eficienta atunci cénd s se svabileste clar care este efectul unei activitati intreprinse. Cauzele principale care determina si influenteaza rezultatu! unor activitati se regasesc, de reguli, in cele 6 m —uri: materii prime, magini, muncitori, metode, masurare, mediu, La randul lor, cauzele principale sunt influentate de o serie de factori de natura obiectiva sau subiectiva. ce, Diagrama CEDAC Diagrama CEDAC (Cause and Effect Diagram with the Addition of Cards), propus de R. Fukuda, are la bazi diagrama’ cauzi efect si constituie si o aplicare a filozofiei Kaizen de antrenere a intregului personal la elaborarea de idei, observatii si actiune. Deosebirea fata de diagrama cauzii — efect este aceza ca aceasta este construita la locul de munc& de ciitre tofi cei care lucreazi la problema respectiva si care propun si solutiile de imbundtitire. os oceaneeoenSubiectul- diagramei-este.stabilit-de.conducerea-orsanizatieisiaram- numar de persoane conduse de un responsabil num't de conducere stabileste categoriile de cauze (de regula cei cinci ,,m" ). Participantii la procesul care a ,,creat” problema completeaz cauzele pe care le considera corecte $i propun solufii. Responsabilul si grupul s&u analizeazt ideile propuse si noteaza pe diagram& stadiul realiziriy (imposibil de implementat, urmeaza testarea, in curs de testare etc.). Se asigura astfel o transparenfi totala. Alaturi de diagrama, completat aga cum s-a ardtat, se afiseazA si graficul evolutiei problemei, cu iinbunititires realizata. d. Diagrama de corelafie Diagrama de corelajie pune in evident, in mod ayafic, dac& intre doua variabile, in cadrul unui fenomen comun, exist re!atii gi de ce nivel sunt ele. Reprezentarea graficé se realizeaza in urma colectarii unui numar de cel putin 30 de perechi de date. Diagrama se poate folosi in cele mai diverse: domenii, pentru a stabili ce relaii exist& intre ele, de exemplu cifra ariilo- de experienta si cifra de afaceri, volimul de reclamatit st mumarut provmselor aduse-pe——— «Tpiafé, viteza unui automobil- si consumul de combustibil, volumul vanzarilor si profit etc. . e. Figete de colectare a datelor Colectarea datelor reprezinta un pas deosebit de important in orice investigatic, deoarece fara date reale nu se poate face aprecierea calitafii produsului sau procesului studiat, in vederea masurilor de imbunatétire, Figele de coiectare a datelor trebuie s4 corespund& scopului, s4 fie eficiente gi precise. Figa de date trebuie s& cuprindé in mod obligatoriu numete persoanei care a colectat datele, data si locul ia care s-a facut colectarea, intervalul de colectare, norma dupa care s-a facut colectarea. Fisele de colectare a datelor privind calitatea pot fi de diferite tipuri, de exemplu: . fige de inregistrare ~ privind freeventa neconforn: cauzelor neconformitatilor etc.; lor, freeventa - fige de verificare gi conformitate; - fise pentru inspectie; - figa de autoevaluare. g. Graficele Graficele sunt instrumente care servesc pentru in;clegerea rapida a ns -egultatetor uneanalize si pentru intérpretarew éfecrelo*obpintite Ti aplicarii unor misuri de imbunatitire. Graficele sunt de diferite tipuri care se folosesc ftincfie de sitnatie, de exemplu: : = grafice care permitcomparafii intre cantita, coloana; ~ prafice care permit comparafii intre proportii — grafice circulare; - grafice care pun in evidenta rezultatul curent fafa de obiectivul propus -- graficul radar. Histograma — diagrama de distributie — este 0 reprezentare grafic& a dispersiei unor valori, realizaté in scopul compararii rapide cu valorile de referin{& si pentru evidensierea punctelor critice asupra c&rora trebuie concentrate eforturile de imbunatitire. Histograme ‘se realizeazi numai pentru caracteristicile de calitate masurabile. Diagramele se executa, de exemplu, pentru: - a supraveghea precizia utilajelor; - a studia caracteristicile unui proces gi a urmati corectitudinea desfagurazii sale; ——-——--——~ caprofunda relatia dintre produs si'speciticafii; — - a examina cauzele care conduc la modificarea précesului;, + numerice— grafice in-dJuand in calcul teate-variantele-posibile=-: h. Stratificarea Definirea cu precizie a problemei poate fi prima etapa in rezolvarea ei. Stratificarea este o tehnica folosita pentru a ajuis definirea unei probleme prin identificarea posibilitatilor acesteia de a apare sau nui. Stratificarea este o metoda care separa datele conform cu niste criterii prestabilite. Metoda se foloseste inaintea inceperi: colectarii datelor (pentru a proiecta modalitatea de colectare) si dupa colectarea datelor (pentru focalizarea analizei). i, Fisa programului procesului de deci: Program Chart - PDPC) : Metoda se utilizeazi penira urmirirea unui proces, la elaborarea unor corecfii pentru atingerea unui obiectiv. in managesnentul calitatii se foloseste in special in compartimentele de cercetare-proiectare pentru a prevedea rezultatul activitatilor respective. Metoda se aplicd in doua variante: - pentru imbundtatirea planului, in timpul elaboririi Ini; se face o simulare a desfigurarii activititilor pentru atingerea fintei dorite si o ‘imbuniatitire a ei inainte ca activitatea sa se desfagoare: - pentru conceperea masurilor de evitare a unei calitatea produselor este inferioara in raport cu referinta, e. Demeritul mediu pe tot de produse, suma val.wilor demeritelor totale pe unitatea de produs controlat, impartité Ia nuizdrul de produse verificate: D=(100N. + 50N, + 10N, + Ninn unde neste numérul unitafilor controlate, Ne Np, Ns Nm teprezinté numarul de: produse cu defecte critice, principale, secundare, respectiv minore. Cu cat valoarea lui D este mai mare, cu att calitatea este mai redusa, 5.2.3.5. Metode grafice de analiza a calitatii produselor Tehnicile de reprezentare graficd se permit umnarirea evolutici calitatii produselor intr-o forma vizuala simpla si concisi. Coneluziile se pot obfine fira abordarea unor calcule teoretice dificile si totusi fa un inalt nivel stiintific si permit luarea unor decizii corecte. Lxisté mai multe procedee, de-analizi- graficd @-nivelului-calitativ-al prodt.sclor, majoritatea: prezentate in capitolul 3. Alte céteva exemple si comp‘+tari sunt date in continuare. a. Graficul de timp (cronograma) este reprezentarea variatiei in timp a valotilor unei caracteristici intr-un sistem: de coordonate rectangulare. Din interpretarea graficului in timp se pot obtine informatii privind existenta unor cauze intamplatoare sau sistemative care actioneaza asupra calitatii, cémpul de imprastiere a valoritor etc. b. Graficele de freeventa redau variafiile caracteristicilor functic de frecventele lor absolute sau relative. Graficele de aces: tip pot fi: - grafice de freventa prin puncte, - histograme, - grafice poligonale de frecventa. Histogramele sunt diagrame de frecvenja a datclor obtinute din miasuratori; curba red& o distributie a valorilor masurate in jurul unei valori medii centrale. Calitate obiectului masurat sc apreciazi prin dispersia rezultatelor masurdtorilor in jurul unei valo.i centrale si din pozitia acestei vatori centrale in raport cu valoarea teoretic’ (prescrisa,, de ~—referina)- - = _Graficele de control reprezint& variajia in timy: a unor mérimi masurate i pun in eviden{a variatii anormale care depagesc praguri superioare sau inferioare. Permit punerea in evidenja a unor cauze sau a unor tendinte. Poligonul de frecvenfa rezulta din celelalte tipuri de grafice descrise prin puncte, bastoane ete., prin unirea elementelor acestora. ¢. Diagrama Ishikawa Aptecierea calitatii unui produs se face atdt prin valorile caracteristicilor utile (Q), cat gi prin lipsa sau abaterile acestora (defecte) — (non Q). ‘Analiza calitatii unui produs trebuie sA se facd prin prisma celor doui faze ale vietii sale, producerea si consumul (utilizatea), care exprima sicele doud ipostaze ale calitatii: - calitatea globala (sintetica), redata de sinteza caracteristicilor sale gi care ‘ se materializeaz prin gradul in care raspunde agieptirilor clientului (calitatea la beneficiar); - calitatea analitici, adica gradu! de conformare a cavacteristicilor cu prevederile documentatiei (calitatea la producdtor). fate cele dou’ ipostaze poate si existe o contradictie, in sensul c& un produs poate si corespunda prevederilor tehnice dar, in acclasi timp, si fie necorespunzator la utilizator. ~) choavAnaliza raportuluidintre’calitatea globala si*ce“acteristi¢tle prin “e+ = care se manifesté aceasta, constituie o problema fundamentalé a calimetriei. Legat de aceastA contradictie si de necesitatea sau reducerea ei, Ishikawa imparte caracteristicile de calitate in ,,reale”, cerute in principal de beneficiari si ,,secundare” — factori care concur 1a caracteristicile principale ,reale”. Relatiile dintre cele doua categorii de caracteristici sunt analizate in diagrama Ishikawa, sau diagrama cauzi efect. “" Diagrama Ishikawa este o metoda grafic, logica, sugestiva, care are multiple utilizari — cunoasterea relatiilor dintre carecteristicile unui produs, analiza cauzelor unor defecte etc. ‘Un exemplu il constituie diagrama care pune‘in evidenta factorii care influenteaz& consumul de carburant al unui autoturism. £ 3, Evaluarea calititii loturilor de marfuri 3.1. Receptia calitativa a loturilor de marfuri Lotul este alcituit din produse de acelasi fel, obtinute printr-un aan proves te fetorivatie, cio acexenyt tater prinrsdestinrate net anumite nevoi. 6 etCalitatea unitatii de produs este apreciata in raport cu propriul sau model ori prescriptiile standardului sau normei specifice produsulti. Calitatea unitétii de produs este mai importanta mai ales pentru consumator, adica utilizatorul final. Calitatea lotului se estimeazi printr-un indicator care exprima proportia de noncalitate din lot. Calitatea lotului are important in special in relatiile contractuale dintre furnizor, cérdus si comerciant. in relatiile contractuale dintre furnizor si beneficiar, un moment deosebit de important il reprezinti receptia loturilor de mdrfuri, receptic care are repercusiuni si asupra consumatorilor. Recepfia este operatia de verificare cantitativa si calitativa care se executd la trecerea mrfurilor din proprietatea furnizoruji in proprietatea beneficiarului, respectiv de fa producator la intreprindetea comercial cu ridicata sau cu amanuntul. Receptia are rolul unui filtru care impiedica patrunderea pe pia’ a mérfurilor necorespunz&toare. Locul desfagurarii receptiei calitative este, de regula, la sediul furnizorului. Efectuarea recepfiei cade in sarcina comisiei de ceceptie care se constituie pe intreprindere sau pe sectii J.3.2. Metodologia recepfiei calitative a loturilor de marfuri Metodologia receptici calitative o loturilor.de.manvuri cuprinde mai. » multe etape si anume: = verificarea starii mijiocuiui de tansport (integritatea sigiliiior, inchiderea usilor, starea containerelor si ambalajelor); - verificarea actelor care insotesc lotul si* confruntarea cu prevederile contractuale; ~ alegerea modalititii de control al calit&tii produselor din lot, prin verificare 100% (bucat& cu bucat’), sau prin esantionare: - identificarea parametrilor statistici de control stabiliti prin standard sau contract: AQL (nivel /limiti/ a calitatii acceptabile), N (marimea lotului), Nc (nivelul de control), planul. de control (simp!u, dublu sau. multiplu); - prelevarea egantionului prin una din metodele standardizate; - interpretarea rezultatelor si luarea deciziei se acceptare sau respingere a lotului (in functie de numéarul K al defectelor, tn raport cu A numéarul de acceptare si R numérul de respingere). Se dau in continuare cateva detalii privind uncle din etapele enumerate. _—_Alegerea-modalitaii-de-control-al-calitéitii_produselor-din-lot, prin —— esantionare sau integral, se face in fimetie de natura produselor, de *eparticularitivile metodelor si de criteriul economic. Fiecare metod are avantaje si dezavantaje: S ~ Controlul integral se aplica pentru produse de valoare ridicati, pentru produse care pun in pericol sfndtatea oarrenilor, in cazul instalatiilor compiexe si pentru loturile mici. “ Controhil prin esantionare permite reducerea volumului de munc, cu un rise controtabil stabilit inci din faza proiectarii controlului. Parametrii statistic’ egociabili sunt AQL — niveiul calitatii acceptabile, Ne — nivelul de control, N — marimea lotului si planul de control. - AQL este procentul maxim de obiecte defecte pentru care lotul se considera acceptat din punct de vedere al calitatii medii productiel. AQL se stabileste in functie de importanfa caracteristicii ‘a controlul prin atribute, astfel: ~ pentru caracteristicile critice ~ intre 0,1 $i 0,40%, - pentru caracteristicile importante —intre 0,40 si 1%, - pentru caracteristicile secundare —intre } si 4%, - pentru caracteristicile minore ~ intre 4 3i,10%. - Nivelut de control (Nc) sau gradul de severitate stabileste relatia dintre marimea lotului (N) si a esantionului (n). Exis:d wei grade de severitate care permit diferentierea marimii riscului gi a -ostului receptiei. ~ “Astfel, Nel inseatnna un eyantion tai mic"si deci “un rise iia mare de acceptare a loturilor defecte, iar in cazul NeIII egantion:il este mai mare, deci controlul mai sever si riscul este mai mic. De regula se foloseste Nell. - Marimea lotului N influenteaza si ea eficienfa controlutui. Loturile mari determina unele avantaje pentru client, deoarece miarimea esantionului nu creste proportional cu volumul lotului, deci cheltuielile cu controlul scad pe masura ce loturile cresc. - Planurile de control reprezinta sinteza parainetrilor statistici necesari esantionarii (AQL, n) si deciziei de acceptare ~2n1 respingere (in functie de constantele A — limita maxima a defectelor pentru care lotul este acceptat $i R — limita maxima a defectelor Ia care {otul este respins). Planurile de control pot s& prevada esantionarea simpla (extragerea unui singur esantion), esantionarea dubla (extragerea a dowd egantioane succesive, mai mici), sau eyantionarea multipla (maxin- 7 egantioane). Din punct de vedere economic sunt mai avantajcase’eyontionarile duble sau multiple, numarul total de piese extrase find mult rai redus decat la esantionarea simpla. Toate planurile de control au tre variante — planul normal, sever si redus. Pentru acelasi nivel de control Nc gi acelasi nivel “de Calitate aoceprabila (AQIS - BEMe - controlul sever difera de cel normal prin numéar.J de acceptare (A) gi cel de respingere (R) sunt mai mici, marimea esanuonului ramanand acelasi, ~ controlul redus difers de cel normal prin numerele de acceptare gi de respingere mai mari si prin volumul esantionului mai mic. La receptia calitativa a unui lot de marfa -priz csantionare se stabilesc urmatorii indjcatori statistic, tinand cont de prevederile contractului incheiat de furnizor si beneficiar: - tipul de esantionare (simplu, dublu sau multiplu): - gradul de severitate (normal, redus ori sever) i nivelul de control Ne; ~ marimea lotului. in functie de aceste date, cu ajutorul standardelor de specialitate, se stabilesc: - marimea esantiomului de prelevat; - numérul maxim de defecte constate in esantion pentru care lotul se admite (numirul de acceptare) A; - numérul minim de defecte din esantion periza care lotul se respinge (numiru de respingere) R. ‘$1.3:3. Controlul print sdnidaj ‘al calitatii Joturilor de indirfuti pe baza caracteristicilor masurabile La un numar mere de. produse, calitatea este apteciaté printr-un sisten de caracteristici obiéctive; ale c4ror valori. masurabile se aflé intr- un camp de imprastiere cu tolerante maxime si minime. Toleranta este intervalul de variatie admis pentru o anumit& marime in raport cu specificatiile si exprima gradul de precizie cu care se impune si se realizeze un anumit produs. Evaluates valitiii loturilor formate din astfel de produse const in: ; alegerea uncia sau mai multor caracteristici pentru caracterizarea calitativa a produsului; - determinarea valorilor acestor caracteristici (indicatori de calitate); - prelucrarea rezultatelor obtinute; - acceptarea sau respingerea lotului in functie de r-zultatele obtimuie. Prelucrarea rezultatelor si modalitatea de luare, a deciziei de acceptare sau respingere a loturilor este redat& in continuare. ‘Daci-pentru-o-enumité caracteristick-se-pisescvalorile Xjp Xp X3,-...Xn5 Se calculeazi media aritmeticd Xpeq a caractori:ticii: e © Xges = HAMIEX: +8______siabatered medic pittatio& pentzu produsele din esamtiom $= [1a -1)]7 DK - Koes) in functie de marimea egantionului n si de AQL, din tabele se extrage factorul de acceptare K.. s ‘Atunci cand caracteristica de calitate are o singurd tolerant, fie tolerantA superioaré T, , fie toleranta inferioara T; , se calcaleazé Qs = (Ts = Xinea VS sa Q = (Knew ~ TS Daca Q, (Q)) = K, lotul se accepta, daca Q, (Q)

S-ar putea să vă placă și

• Intalnirea Trimestriala PDF

  

  Document55 pagini

  Intalnirea Trimestriala PDF

  AnamariaPlugar

  Încă nu există evaluări
• Carte Negociere

  

  Document4 pagini

  Carte Negociere

  mariacica

  Încă nu există evaluări
• Dumitru Bontaş - Management General

  

  Document324 pagini

  Dumitru Bontaş - Management General

  Vasiliu George Cristi

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Negociere Si Contractare Material

  

  Document19 pagini

  Negociere Si Contractare Material

  Ilea Georgeta

  Încă nu există evaluări
• Fii Seful Pentru Care Oricine Vrea Sa Lucreze - William Gentry

  

  Document14 pagini

  Fii Seful Pentru Care Oricine Vrea Sa Lucreze - William Gentry

  Ema

  100% (1)
• Tehnici Si Tactici de Comunicare

  

  Document52 pagini

  Tehnici Si Tactici de Comunicare

  Anca Barbu

  Încă nu există evaluări
• Managementul Resurselor Umane

  

  Document10 pagini

  Managementul Resurselor Umane

  oanacristina537

  Încă nu există evaluări
• Conceptul de Calitate

  

  Document11 pagini

  Conceptul de Calitate

  Alexya Nicole

  Încă nu există evaluări
• Managementul Unitatilor de Comert Si Turism - Componenta A Mangementului Serviciilor

  

  Document65 pagini

  Managementul Unitatilor de Comert Si Turism - Componenta A Mangementului Serviciilor

  Alex Saicu

  100% (1)
• Contabilitate I FR

  

  Document77 pagini

  Contabilitate I FR

  Iulia Maria S

  Încă nu există evaluări
• Etica Publicitară

  

  Document6 pagini

  Etica Publicitară

  Anonymous 4gOYyVfdf

  Încă nu există evaluări
• Tehnici de Comunicare-Suport de Curs

  

  Document57 pagini

  Tehnici de Comunicare-Suport de Curs

  alic33

  Încă nu există evaluări
• Managementul Calitatii

  

  Document16 pagini

  Managementul Calitatii

  Raluca Georgiana

  Încă nu există evaluări
• Comunicare Manageriala

  

  Document16 pagini

  Comunicare Manageriala

  Maria Ana

  Încă nu există evaluări
• Manual de Secretariat Si Asistenta Managerial A

  

  Document46 pagini

  Manual de Secretariat Si Asistenta Managerial A

  admin21x

  Încă nu există evaluări
• 12 Intrebari Lider

  

  Document3 pagini

  12 Intrebari Lider

  Oana Stefan

  Încă nu există evaluări
• Standard de Pregătire Profesională - Calificare - Agent de Poliţie - Pregateste-Te Din Timp !

  

  Document48 pagini

  Standard de Pregătire Profesională - Calificare - Agent de Poliţie - Pregateste-Te Din Timp !

  karakoglu

  100% (1)
• CURS 6 Comunicare MRC

  

  Document24 pagini

  CURS 6 Comunicare MRC

  Anna Maria

  Încă nu există evaluări
• Orange Fidelizarea-Si-Mentinerea-Consumatorilor-Pe-Termen-Lung PDF

  

  Document74 pagini

  Orange Fidelizarea-Si-Mentinerea-Consumatorilor-Pe-Termen-Lung PDF

  Valentin Raducu

  Încă nu există evaluări
• Curba de Experienta

  

  Document4 pagini

  Curba de Experienta

  Popa Camelia Georgiana

  Încă nu există evaluări
• Managementul Relaţiilor Cu Furnizorii

  

  Document4 pagini

  Managementul Relaţiilor Cu Furnizorii

  andreeazenovia

  Încă nu există evaluări
• 1 Dezvoltare Durabila

  

  Document6 pagini

  1 Dezvoltare Durabila

  viorel croitoru

  Încă nu există evaluări
• Modele Ale Comunicarii

  

  Document10 pagini

  Modele Ale Comunicarii

  Andra Leva

  Încă nu există evaluări
• Manag - Clasei de Elevi

  

  Document7 pagini

  Manag - Clasei de Elevi

  C.V.

  Încă nu există evaluări
• Po - 08 Evaluare Satisfactie Clienti

  

  Document3 pagini

  Po - 08 Evaluare Satisfactie Clienti

  Anonymous RwQ5ww9K

  Încă nu există evaluări
• Principii Etice de Comportament in Relatiile de Munca

  

  Document3 pagini

  Principii Etice de Comportament in Relatiile de Munca

  Cristi Nanu

  Încă nu există evaluări
• Tranzactii Comerciale

  

  Document22 pagini

  Tranzactii Comerciale

  Eric Magureanu

  Încă nu există evaluări
• Toaz - Info Prezentarea Unui Caz de Abatere Etica Si Consecintele Generate Pentru Firma Si S PR

  

  Document13 pagini

  Toaz - Info Prezentarea Unui Caz de Abatere Etica Si Consecintele Generate Pentru Firma Si S PR

  Claudia Covaciu

  Încă nu există evaluări
• L1.Analiza Valorii

  

  Document13 pagini

  L1.Analiza Valorii

  Dorinel Streinu

  Încă nu există evaluări
• Educația Interculturală A Devenit o Temă de Actualitate În Școala Și În Societatea Românească

  

  Document3 pagini

  Educația Interculturală A Devenit o Temă de Actualitate În Școala Și În Societatea Românească

  camelia_zagrean_1

  Încă nu există evaluări
• Memoria Si Invatarea Organizationala

  

  Document20 pagini

  Memoria Si Invatarea Organizationala

  Sorin Crisan

  Încă nu există evaluări
• Specialist Recrutare Si Selectie - Tema 3

  

  Document22 pagini

  Specialist Recrutare Si Selectie - Tema 3

  andaturcan

  Încă nu există evaluări
• Borderou Timbru Sec

  

  Document2 pagini

  Borderou Timbru Sec

  Teddy3183

  Încă nu există evaluări
• Curs Inovare

  

  Document39 pagini

  Curs Inovare

  Andreea-Dodo Tecaru

  Încă nu există evaluări
• Managerul de Proiect - Aptitudini Interpersonale Ale Managerilor de Proiect"

  

  Document11 pagini

  Managerul de Proiect - Aptitudini Interpersonale Ale Managerilor de Proiect"

  Alexandra Ed

  50% (2)
• Studiu de Caz Contractare in Li

  

  Document11 pagini

  Studiu de Caz Contractare in Li

  Marasac Razvan

  100% (1)
• Analiza QFD Allianz Tiriac Si Analiza Servqual Banca Transilvana - Radu Teodora Anul I CPSI

  

  Document34 pagini

  Analiza QFD Allianz Tiriac Si Analiza Servqual Banca Transilvana - Radu Teodora Anul I CPSI

  Teodora Radu

  100% (1)
• Proiect de Diploma

  

  Document28 pagini

  Proiect de Diploma

  Jacob Garcia

  Încă nu există evaluări
• Comunicarea in Societatea de Masa

  

  Document20 pagini

  Comunicarea in Societatea de Masa

  Roxy Ro

  Încă nu există evaluări
• Atragerea de Noi Clienti

  

  Document5 pagini

  Atragerea de Noi Clienti

  Irina Cristina Saftoiu

  Încă nu există evaluări
• Profilul Managerului

  

  Document7 pagini

  Profilul Managerului

  Eliana Ionela

  Încă nu există evaluări
• Referat Etica

  

  Document24 pagini

  Referat Etica

  Jemna Elena

  Încă nu există evaluări
• Securitatea, Umanitarismul Și Drepturile Omului În Discursul Organizațional Al Frontex

  

  Document7 pagini

  Securitatea, Umanitarismul Și Drepturile Omului În Discursul Organizațional Al Frontex

  vanya aoziak

  100% (1)
• Spargerea Ghetii

  

  Document13 pagini

  Spargerea Ghetii

  Florina Cretu

  Încă nu există evaluări
• Comunicare

  

  Document2 pagini

  Comunicare

  Andreea

  100% (1)
• Productie Si Aprovizionare

  

  Document28 pagini

  Productie Si Aprovizionare

  Ionela Giuroiu

  Încă nu există evaluări
• Teoria Grafurilor

  

  Document7 pagini

  Teoria Grafurilor

  Husker Dou

  100% (1)
• Constientizarea Angajatilor

  

  Document114 pagini

  Constientizarea Angajatilor

  Gabrusu

  Încă nu există evaluări
• Simulari Decizionale Master (Proiect) M.D.A.C

  

  Document5 pagini

  Simulari Decizionale Master (Proiect) M.D.A.C

  stoicadiana91

  Încă nu există evaluări
• Strategia Inteprinderi

  

  Document32 pagini

  Strategia Inteprinderi

  soryn2007

  Încă nu există evaluări
• Strategii de Imbunatatire A Comunicarii 2

  

  Document6 pagini

  Strategii de Imbunatatire A Comunicarii 2

  Mihai Mines

  Încă nu există evaluări
• Comunicarea Scrisa

  

  Document2 pagini

  Comunicarea Scrisa

  cio_andrey

  Încă nu există evaluări
• Model Scrisoare de Recomandare

  

  Document1 pagină

  Model Scrisoare de Recomandare

  fundatia_gaudeamus

  Încă nu există evaluări
• Tehnici Si Tactici de Negociere

  

  Document66 pagini

  Tehnici Si Tactici de Negociere

  Catalin Marius Spataru

  Încă nu există evaluări
• Curs 2 Management

  

  Document11 pagini

  Curs 2 Management

  Adriana

  Încă nu există evaluări
• Calitatea Produselor Si Serviciilor

  

  Document195 pagini

  Calitatea Produselor Si Serviciilor

  Paun Andrei Daniel

  Încă nu există evaluări
• Analiza de Date Berceanu Bianca Gabriela NR 2

  

  Document6 pagini

  Analiza de Date Berceanu Bianca Gabriela NR 2

  Bianca Berceanu

  Încă nu există evaluări
• MC Toate Temele

  

  Document60 pagini

  MC Toate Temele

  FeliciaIvascu

  Încă nu există evaluări
• Calitatea Produselor Generalitati

  

  Document44 pagini

  Calitatea Produselor Generalitati

  Dragu Claudiu

  100% (2)
• Definirea Conceptului de Calitate

  

  Document10 pagini

  Definirea Conceptului de Calitate

  Sebastian Marius Mignea

  Încă nu există evaluări