Azi racheta cu apa, mâine viitorul ne așteaptă!

Numele și prenumele autorilor: Balamace Bogdan, Cojocaru Iulia, Dinu

Lucian
Profesor coordonator: Avram Marian
Unitatea școlară: Liceul Teoretic “Traian”, județul Constanta

1. Considerații teoretice

A treia lege a dinamicii formulată de Isaac Newton în 1687 este principiul

fundamental care ne permite să descriem mișcarea unei rachete și afirmă că „ Pentru
fiecare acțiune există o reacție egală și opusă ”. Acest principiu stabilește că într-un
sistem impulsul p , adică produsul masei ori viteze , rămâne constant.

Expansiunea aerului comprimat are loc într-un timp relativ scurt, atât de scurt
(aproximativ 0,2 s) încât nu permite reechilibrarea termică, astfel încât expansiunea
poate fi considerată o transformare adiabatică . Prin aplicarea acestei considerații
putem obține formula care descrie forța teoretică care acționează asupra apei
evacuate, care va avea aceeași intensitate ca cea care împinge racheta:

unde este r raza duzei e P diferența dintre presiunea internă și cea externă.
În mișcarea sa, racheta este, de asemenea, supusă forței gravitaționale și rezistenței
exercitate de aer conform legilor dinamicii fluidelor .
Racheta de apă poate fi schematizată ca un sistem în care, cu un anumit proces, are
loc expulzarea unei părți din masa sa, realizând astfel o împingere înainte. Energia
pentru expulzarea acestei fracțiuni de masă este asigurată de energia mecanică stocată
sub formă de gaz sub presiune. Acesta este cazul rachetei de apă în care fluidul
expulzat este exact apă și energia provine din aerul comprimat conținut în interiorul
rezervorului.

2. Materiale necesare

Materialele folosite sunt:

 Scoci;
 Foarfeca;
 Minge (de tenis);
 Dop de pluta;
 Pompa;
 Ac de pompa;
 Rigla;
 Carton (60*40 cm);
 Cutter;
 Creion;
 Sticla de plastic (2 litri);
 Apa (400-500 ml);
3. Mod de lucru

 Am tăiat cartonul în forma de triunghi dreptunghic (x4) și le-am lipit pe sticla cu

scoci;
 Am atașat mingea de dosul sticlei;
 Am găurit dopul de pluta, astfel încât sa putem introduce acul;
 Am introdus apa în sticla și am pus dopul de pluta, în asa fel încât sa se mențină
presiunea la pomparea cu oxigen;
4. Date experimentale

Date despre racheta cu apa

Înălțimea la care a fost propulsată 2.05 metri
Cantitatea apei folosite 435 ml
Cantitatea maximă a sticlei folosite 2000 ml
Număr de încercări 1
5. Interpretarea rezultatelor

Odată ce apa este introdusă, aerul este pompat în interior pentru a crește presiunea.
Volumul de aer se presează pe pereții rezervorului ca pe apa incompresibilă, care
transmite forța în gaura duzei închise. Apoi, printr-un mecanism de eliberare,
deschiderea este eliberată și apa, care este situată pe fundul rezervorului, este
expulzată violent, dând astfel împingere considerabilă în direcția opusă. Odată ce apa
se scurge, ceea ce se întâmplă în câteva sutimi de secundă, volumul de aer comprimat
continuă să scape, comportându-se ca gazele de eșapament ale unei rachete de
combustibil.

Odată ce aerul comprimat este epuizat, racheta continuă prin inerție în mișcarea sa
către cer, dar în același timp este atrasă de sol de forța gravitațională a pământului este
încetinită de forța de frecare a aerului, astfel încât odată epuizată , la
apogeu ,accelerația inițială dată de expulzarea apei și eliberarea de aer comprimat
cade spre sol.

Adăugând din ce în ce mai multe molecule de aer în sticlă, aceste molecule de aer
presează pe pereții sticlei noastre pentru a genera presiune, cu cât adăugăm mai multe
molecule de aer în sticlă, cu atât presiunea din interiorul sticlei devine mai mare și cu
atât mai multă energie potențială este stocată. S-a adăugat suficientă presiune sau
energie potențială sticlei noastre, pluta forțată de la deschiderea sticlelor și toată
energia stocată și presiunea este eliberată forțând aerul și apa să iasă din sticlă sub
formă de împingere.

Acest experiment este un exemplu excelent al celei de-a treia legi a mișcării a lui
Newton. A treia lege a lui afirmă că pentru fiecare acțiune există o reacție egală și
opusă atunci când apa și aerul sunt eliberate, aceasta determină acțiunea care
generează forță în jos spre sol, această acțiune este urmată de o reacție care
propulsează sticla în direcția opusă forței generate de apă și aer.
Concluzia: Diferența de presiune internă și externă a dus la propulsarea rachetei în
aer.

6. Aplicații practice

Odată ce apa este introdusă în sticlă, aerul este pompat în interior pentru a crește
presiunea. Un bun instrument ce măsoară presiunea este manometrul.

Importanța manometrului vine din polivalența acestui instrument. Utilizat pentru

măsurarea presiunii, manometrul este prezent într-o mare varietate de domenii, de la
cel auto, prin utilizarea la determinarea presiunii din pneuri, până la domeniul
industrial, caz în care manometrele specifice măsoară presiunea unor gaze sau a unor
fluide.

Tipuri de manometre:

 manometrele radiale: cu o carcasă din metal, cu un cadran din aluminiu și cu un

afișaj din plexiglas, acest tip de manometru utilizează un mecanism pe baza
elementului elastic de tip Bourdon. Presiunea din circuitul de încălzire
deformează membrana elementului, iar gradul de deformare este convertit într-o
valoare indicată de acul cadranului, cu ajutorul unor pârghii și angrenaje.
Valoarea maximă pe care o poate indica acest tip de manometru este de 10 bari,
iar racordul acestora are o dimensiune de 1/4 țoli.
 manometrele axiale: cu o capacitate de măsurare a presiunii cuprinsă, cel mai des,
între 0 și 6 bari, aceste manometre au tot un racord cu un diametru de 1/4 țoli și se
bazează pe același principiu de funcționare. Acestea, însă, folosesc o ieșire
posterioară. Carcasa manometrului este realizată din ABS, cadranul este din
aluminiu, iar afișajul este din plastic.
 manometrele cu afișaj electronic: apanaj al centralelor care se diferențiază din
punctul de vedere al designului, acest tip de afișaj al presiunii este înglobat într-
un panou de tip LED, cu touch-screen sau fără. În funcție de tipul centralei
termice, manometrul cu afișaj electronic poate fi accesat și cu ajutorul aplicațiilor
pentru smartphone, via conexiunea Wi-Fi.
7. Bibliografie

Cărți:

 Luca Novelli- “Sclipiri de geniu. Newton și legea universală a gravitației”,

LITERA, 2022;
 James Gleick- “Isaac Newton”, PUBLICA, 2011;

Site-uri:

 https://koaha.org/wiki/Razzo_ad_acqua
 https://ro.frwiki.wiki/wiki/Fus%C3%A9e_%C3%A0_eau
 https://www.youngstarswiki.org/ro/wiki/art/racheta-cu-apa
 https://www.didactic.ro/materiale-didactice/racheta-cu-apa
 https://www.ferroli.com/ro/news/ce-este-manometrul-si-la-ce-foloseste