PARTEA I

Anul 192 (XXXVI) — Nr. 100 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 2 februarie 2024

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 574 din 31 octombrie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2)
din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru
degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă [cu referire la art. 94
pct. 1 lit. e) din Legea nr. 134/2010], astfel cum au fost
modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018
pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, precum și pentru
modificarea și completarea altor acte normative........ 2–4
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
154. — Ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală privind modificarea anexei nr. 1 la
Ordinul președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală nr. 179/2022 pentru aprobarea
modelului și conținutului formularelor 205 „Declarație
informativă privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de
venit” și 207 „Declarație informativă privind impozitul
reținut la sursă/impozitul suportat de plătitorul de
venit/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenți” ................................................................ 5–9
172. — Ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală privind modificarea și completarea
Ordinului președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea
modelului și conținutului formularelor utilizate pentru
declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire
prin autoimpunere sau reținere la sursă .................... 10–15

Rectificări .............................................................................. 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 574
din 31 octombrie 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea
punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [cu referire la art. 94 pct. 1
lit. e) din Legea nr. 134/2010], astfel cum au fost modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018
pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Marian Enache — președinte cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat în

Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ionița Cochințu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele
măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cheile
Tișiței — S.R.L. din satul Lepșa, comuna Tulnici, județul Vrancea,
în Dosarul nr. 13.865/231/2015** al Curții de Apel Galați — Secția I
civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 2.378D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca
inadmisibilă, întrucât, în realitate, nemulțumirea autoarei
acesteia constă în modul de interpretare și aplicare a legii de
către instanța judecătorească în ceea ce privește acțiunea în
stabilirea unei servituți și aplicarea față de aceasta a regimului
instituit prin norma de procedură, cu consecința respingerii, ca
inadmisibilă, a căii de atac a recursului.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Decizia civilă nr. 350/R din 19 iunie 2019, pronunțată
în Dosarul nr. 13.865/231/2015**, Curtea de Apel Galați —
Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din
Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea
punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cheile Tișiței —
S.R.L. din satul Lepșa, comuna Tulnici, județul Vrancea, într-o
contextul unui litigiu privind o cerere referitoare la o servitute.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013
stabilește că prevederile art. 483 alin. (2) din noul Cod de
procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu data
de 1 ianuarie 2017, iar în raport cu acest text de lege recursul
este admisibil. Însă, prin art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
se exceptează de la recurs litigiile prevăzute la art. 94 pct. 1
lit. a)—i) (între care și cele care privesc servituți) pentru o serie
de litigii în funcție de data pronunțării deciziilor și data pornirii
litigiilor. Modul de reglementare al acestui text este neclar și
chiar contradictoriu, neîndeplinind cerințele de calitate a legii
prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, în cazul
acțiunilor având ca obiect servituți, părțile beneficiază numai de
calea de atac a apelului, neexistând calea de atac a recursului,
context în care sunt încălcate prevederile constituționale și
convenționale referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la
un proces echitabil.
6. Curtea de Apel Galați — Secția I civilă opinează că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în
vedere că autoarea excepției critică în principal faptul că în cazul
acțiunilor având ca obiect servituți părțile beneficiază numai de
calea de atac a apelului, fiind eliminată calea de atac a
recursului, întrucât recursul constituie o cale extraordinară de
atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive
de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege; (ii) apelul
reprezintă calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv;
(iii) în reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor
judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din
Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în
considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de
procedură, precum și modalități speciale de exercitare a
drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție
nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile
judecătorești și la toate căile de atac.
7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri
pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Însă având în vedere
obiectul dosarului aflat pe rolul instanțelor judecătorești și
motivarea excepției de neconstituționalitate care se referă la
exceptarea de la recurs a litigiilor care privesc servituți, astfel
cum sunt reglementate la art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea
nr. 134/2010, precum și jurisprudența Curții Constituționale prin
care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a
părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia
nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea
reține că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate
îl reprezintă dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,
precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [cu referire la
art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 134/2010], astfel cum au fost
modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea
altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Dispozițiile legale
criticate au următorul cuprins: „(2) În procesele pornite începând
cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt supuse
recursului hotărârile pronunțate până la data de 19 iulie 2017
inclusiv, în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)—i) din Legea
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația
civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări
sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea
prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri
evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. În
procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și
nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie
2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu data
de 20 iulie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv,
nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile
prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)—i) din Legea nr. 134/2010,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele
privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de
muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum
și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse
recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care
legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse
numai apelului.” Dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu
3
modificările și completările ulterioare, menționate în textul criticat
au următorul cuprins: „Judecătoriile judecă: 1. în primă instanță,
următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz,
neevaluabil în bani: e) cererile referitoare la zidurile și șanțurile
comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere,
precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului
de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite
pe cale judecătorească;”.
11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale
sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii,
și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, este menționat art. 6 cu privire la dreptul la un
proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că autoarea acesteia este nemulțumită de lipsa căii de
atac a recursului în privința hotărârilor pronunțate în cererile
prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă (cu referire la cererile privind zidurile
și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul
de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale
dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori
instituite pe cale judecătorească). Astfel, se susține că, în ceea
ce privește acțiunile având ca obiect servituți, părțile dispun
numai de calea de atac a apelului, nu și de cea a recursului,
ceea ce ar conduce la neconstituționalitatea în raport cu
principiile legalității și dreptului la un proces echitabil.
13. Cu privire la căile de atac, potrivit Codului de procedură
civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate
fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate
și numai în condițiile prevăzute de lege, iar apelul reprezintă
calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv. Or, potrivit
jurisprudenței Curții Constituționale, în ceea ce privește
reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești,
în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție,
legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în
considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de
procedură, precum și modalități speciale de exercitare a
drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție
nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile
judecătorești și la toate căile de atac.
14. Curtea reține că, în sistemul actualului Cod de procedură
civilă, recursul este o cale de atac extraordinară, exercitându-se
doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege.
De asemenea, recursul este o cale de atac nedevolutivă, nefiind
permisă rejudecarea fondului, pe calea recursului realizându-se
o analiză exclusiv a legalității hotărârii atacate, iar nu și a
temeiniciei acesteia. În acest context, legiuitorul a prevăzut că
anumite hotărâri, pronunțate în anumite materii, cum sunt
cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 134/2010
referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor
și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau
alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege,
stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească, aflate în
competența de primă instanță a judecătoriilor, să fie atacate
numai cu apel, singura cale de atac devolutivă, potrivit art. 476
din Codul de procedură civilă.
15. De asemenea, Curtea constată că dispozițiile criticate au
mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu
critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre
exemplu, prin Decizia nr. 152 din 4 martie 2021, publicată în
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 10 mai 2021,
Decizia nr. 743 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 2 februarie 2022, prin
care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate ca
neîntemeiată. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că accesul liber
la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile
judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul
liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea
statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă
substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană
a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin
Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci
împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial
României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio
dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația
legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor
gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din
Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea
fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea
existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul
general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru
apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime,
precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de
atac prevăzute de lege.
16. În ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, în
același context, Curtea a reținut că, deși accesul la calea
extraordinară de atac este o parte componentă a acestuia,
accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate
structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de
lege. Astfel cum Curtea a învederat și mai sus, reglementările
internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor
de jurisdicție existente sau la toate căile de atac prevăzute de
legislațiile naționale, art. 13 din Convenție consacrând numai
dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe
naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție
(Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kudla împotriva
Poloniei, paragraful 157, sau Decizia Curții Constituționale
nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, Decizia Curții
Constituționale nr. 126 din 1 februarie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 7 aprilie 2011,
Decizia Curții Constituționale nr. 25 din 3 februarie 2015,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din
31 martie 2015, paragraful 16). Totodată, instanța de la
Strasbourg, prin Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în
Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37 și 38, a
statuat, cu privire la art. 6 paragraful 1 din Convenție, că „Dreptul
de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe
care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul
restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit
admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul
oricărui drept”.
17. Considerentele mai sus enunțate sunt aplicabile mutatis
mutandis și în ceea ce privește dispozițiile criticate, întrucât
există procedural posibilitatea de judecare a cauzelor care au
ca obiect de soluționare cereri referitoare la servituți în primă
instanță, precum și în apel, părțile beneficiind de o cale de atac,
care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
provoacă o nouă judecată asupra fondului ca urmare a
caracterului devolutiv al acestuia, instanța de apel statuând atât
în fapt, cât și în drept.
18. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor criticate, în raport cu principiul legalității și cu
principiul dreptului la un proces echitabil, urmează a fi respinsă
ca neîntemeiată.

19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cheile Tișiței — S.R.L. din satul Lepșa,
comuna Tulnici, județul Vrancea, în Dosarul nr. 13.865/231/2015** al Curții de Apel Galați — Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea
punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [cu referire la art. 94 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 134/2010],
astfel cum au fost modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu
criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024 5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

ORDIN
privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui
Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 179/2022
pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 205
„Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”
și 207 „Declarație informativă privind impozitul reținut
la sursă/impozitul suportat de plătitorul de venit/veniturile
scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”
Având în vedere dispozițiile art. 961, ale art. 115, ale art. 132 alin. (2) și ale
art. 230 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, precum și avizul conform al Ministerului Finanțelor
comunicat prin Adresa nr. 738.055 din 26.01.2024,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 342 alin. (1) și (5) din Legea
nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările
ulterioare, precum și ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013
privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu
modificările și completările ulterioare,

președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul

ordin:
Art. I. — Anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală nr. 179/2022 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularelor 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” și 207 „Declarație
informativă privind impozitul reținut la sursă/impozitul suportat de plătitorul de
venit/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 10 februarie 2022, cu modificările și
completările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Formularul prevăzut în anexa la prezentul ordin se utilizează pentru
declararea, pe fiecare beneficiar de venit, a impozitului aferent veniturilor cu regim
de reținere la sursă, precum și a câștigurilor/pierderilor din transferul aurului de
investiții, realizate începând cu 1 ianuarie 2023.
Art. III. — Direcția generală proceduri pentru administrarea veniturilor,
Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, precum și direcțiile
generale regionale ale finanțelor publice și unitățile fiscale subordonate acestora
vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
Nicoleta-Mioara Cîrciumaru

București, 29 ianuarie 2024.

Nr. 154.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
ANEXĂ1)
(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 179/2022)

1) Formularul prevăzut în anexă este reprodus în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
INSTRUCȚIUNI
privind completarea formularului 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă
și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”, cod 14.13.01.13/I
I. Depunerea declarației
1. Declarația se completează și se depune de către plătitorii
de venituri/intermediarii definiți potrivit legislației în materie,
societățile de administrare a investițiilor, societățile de investiții
autoadministrate, administratorii de fonduri de investiții
alternative, rezidenți fiscali români sau nerezidenți care au în
România un sediu permanent, care are calitatea de intermediar,
și care au obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe
veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului, potrivit
titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), pentru
următoarele tipuri de venituri:
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) venituri sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de
valoare și instrumente financiare derivate deținute o perioadă
mai mare de 365 de zile inclusiv;
d) venituri sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de
valoare și instrumente financiare derivate deținute o perioadă
mai mică de 365 de zile;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice;
f) venituri din premii;
g) venituri din jocuri de noroc;
h) venituri provenite din încasarea bacșișului de către salariați;
i) venituri din alte surse, altele decât veniturile provenite din
încasarea bacșișului de către salariați și cele prevăzute la
art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal;
j) venituri din activități independente prevăzute la art. 682 din
Codul fiscal și venituri din alte surse prevăzute la art. 114
alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal.
7
2. În cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin venituri
din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenți români,
entitățile prevăzute la art. 961 alin. (1) din Codul fiscal au
obligația să depună declarația atât pentru contribuabilul
persoană fizică nerezidentă care nu face dovada rezidenței într-un
stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri, cât și pentru contribuabilul persoană fizică nerezidentă
care face dovada rezidenței într-un stat cu care România are
încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, potrivit
dispozițiilor art. 230 alin. (5) din Codul fiscal.
3. Declarația se depune și pentru câștigurile/pierderile din
transferul aurului de investiții, potrivit dispozițiilor art. 961 alin. (2)
din Codul fiscal.
4. În cazul în care, în cursul anului, la nivelul aceluiași plătitor,
au fost efectuate plăți privind mai multe tipuri de venituri, se
completează un singur formular.
5. Pentru fiecare tip de venit plătit se generează, în același
formular, câte un tabel, înscriindu-se datele corespunzătoare pe
beneficiari de venit aferente anului de raportare.
6. Termenul de depunere a declarației
6.1. Declarația se completează și se depune anual:
a) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent
pentru anul expirat;
b) ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declarația
depusă anterior, acesta completează și depune o declarație
rectificativă, în condițiile art. 105 și 170 din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța
prevăzută în acest scop.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
6.2. Declarația rectificativă se întocmește pe tipuri de venit și
va cuprinde numai pozițiile corectate, declarate eronat în
declarația inițială, sau pozițiile care, în mod eronat, nu au fost
cuprinse în declarația inițială.
6.3. În cazul în care declarația se corectează prin eliminarea
unei poziții declarate eronat în declarația inițială, se va proceda
astfel:
a) în tabelul de la cap. IV „Date informative privind impozitul
reținut la sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe
beneficiari de venit, altele decât cele de la cap. V”, generat pe
tipuri de venit, se vor înscrie datele de identificare ale
beneficiarului de venit din declarația inițială, iar la col. 7—10 se
va înscrie cifra „0” (zero);
b) în tabelul de la cap. V „Date informative privind impozitul
pe veniturile din dividende” se vor înscrie datele de identificare
ale beneficiarului de venit din declarația inițială, iar la col. 3—6
se va înscrie cifra „0” (zero).
7. Organul fiscal central competent
Declarația se depune la organul fiscal central la care plătitorii
de venituri sunt înregistrați în evidența fiscală.
8. Modul de depunere a declarației
8.1. Declarația se completează cu ajutorul programului de
asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere
la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
8.2. Programul de asistență este pus la dispoziția
contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate
fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală, la adresa www.anaf.ro.
II. Completarea declarației
1. Perioada de raportare
În rubrica „Anul” se înscrie cu cifre arabe cu 4 caractere (de
exemplu: 2023) anul pentru care se completează declarația.
2. Căsuța „Declarație rectificativă” se completează cu „X” în
cazul declarațiilor rectificative.
3. Căsuța „Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală” se
completează cu „X” în situația îndeplinirii de către succesorii
persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor
fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut
calitatea de subiect de drept fiscal.
4. În caseta „Cod de identificare fiscală a succesorului” se
înscrie codul de identificare fiscală a succesorului, înscriindu-se
cifrele cu aliniere la dreapta.
5. Cap. I „Date de identificare a plătitorului de venit”
5.1. În caseta „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul
de identificare fiscală al plătitorului de venit, înscriindu-se cifrele
cu aliniere la dreapta.
5.2. În situația îndeplinirii de către succesorii
persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor
fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut
calitatea de subiect de drept fiscal, se înscrie codul de
identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.
5.3. În situația în care declarația se completează de către un
împuternicit, desemnat potrivit legii, se înscriu codul de
identificare fiscală al persoanei ale cărei obligații sunt îndeplinite,
precum și datele de identificare ale acesteia, iar la rubrica
„Funcția/Calitatea” din formular se înscrie „Împuternicit”.
5.4. În cazul în care plătitorul de venit are calitatea de
persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă pe
valoarea adăugată, codul de identificare fiscală va fi precedat
de prefixul „RO”.
5.5. În rubrica „Denumire/Nume, prenume” se înscriu, după
caz, denumirea sau numele și prenumele plătitorului de venit.
5.6. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu
datele privind adresa domiciliului fiscal al plătitorului de venit.
6. Cap. II „Date recapitulative”
6.1. Tabelul se generează cu ajutorul programului de
asistență și reprezintă situația centralizatoare a datelor declarate
la cap. IV și V pe tipuri de venit.
6.2. Col. 2—6 se completează cumulat, pe tipuri de venit.
7. Cap. III „Date privind natura veniturilor”
7.1. Se înscrie (selectează) tipul de venit plătit,
corespunzător tipului de venit cuprins în lista de la cap. I
„Depunerea declarației”, pct. 1 și 3.
7.2. Categoriile „Venituri sub forma câștigurilor din
transferul titlurilor de valoare și instrumente financiare derivate
deținute o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv” și
„Venituri sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de
valoare și instrumente financiare derivate deținute o perioadă
mai mică de 365 de zile” se selectează în cazul veniturilor sub
forma câștigurilor realizate din România și/sau din străinătate
din transferul titlurilor de valoare și instrumente financiare
derivate pentru care impozitul pe venit se calculează prin
reținere la sursă de către intermediarii definiți potrivit legislației
în materie, societățile de administrare a investițiilor, societățile
de investiții autoadministrate, administratorii de fonduri de
investiții alternative, rezidenți fiscali români sau nerezidenți
care au în România un sediu permanent care are calitatea de
intermediar.
7.3. Categoria „Câștiguri/Pierderi din transferul aurului de
investiții” se selectează în cazul câștigurilor/pierderilor
rezultate din transferul aurului de investiții pentru care
beneficiarul de venit are obligația stabilirii câștigului net
anual/pierderii nete anuale, pe baza declarației unice privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice.
7.4. Categoria „Venituri din jocuri de noroc” se selectează în
cazul veniturilor din jocuri de noroc pentru care impozitul pe
venit se calculează prin reținere la sursă de către organizatorii
sau plătitorii de venituri, impozitul fiind final.
7.4.1. Declarația cuprinde și impozitul pe veniturile realizate
de nerezidenți la jocurile de noroc practicate în România.
7.5. Categoria „Venituri provenite din încasarea bacșișului de
către salariați” se selectează în cazul sumelor provenite din
încasarea bacșișului de către salariați, calificate ca venituri din
alte surse, pentru care impozitul pe venit datorat se reține la
sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de
venituri, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
7.6. Categoria „Venituri din alte surse, altele decât veniturile
provenite din încasarea bacșișului de către salariați și cele
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal” se
selectează în cazul veniturilor din alte surse pentru care impozitul
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
pe venit se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de
venituri, impozitul fiind final. În această categorie nu se cuprind:
a) veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul
fiscal;
b) veniturile provenite din încasarea bacșișului de către
salariați, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
7.7. În categoria „Venituri din activități independente
prevăzute la art. 682 din Codul fiscal și venituri din alte surse
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal” se cuprind
veniturile prevăzute la art. 682 și art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul
fiscal, realizate de către contribuabili, alții decât titularul dreptului
de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori
testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților, ca urmare a valorificării dreptului de
creanță dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist
în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind
măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau
prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
regimului comunist în România, cu modificările și completările
ulterioare.
8. Cap. IV „Date informative privind impozitul reținut la sursă
și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit, altele
decât cele de la cap. V”
Pentru fiecare tip de venit plătit se generează, în același
formular, câte un tabel, înscriindu-se datele corespunzătoare,
pe beneficiari de venit. Capitolul se completează pentru tipurile
de venituri prevăzute la cap. I „Depunerea declarației” pct. 1
lit. b)—j) și pct. 3.
Col. 1 — se completează pentru fiecare beneficiar de venit,
înscriindu-se numele și prenumele persoanelor fizice pentru
care plătitorul de venit a reținut impozit la sursă și/sau a efectuat
plata veniturilor.
Col. 2 — se completează, după caz, „rezident” sau
„nerezident”, potrivit situației fiecărui beneficiar de venit de la
momentul realizării venitului.
Col. 3 — se completează numai în situația beneficiarilor de
venit nerezidenți, înscriindu-se statul al cărui rezident este
persoana nerezidentă la momentul realizării venitului.
Col. 4 — se înscrie codul numeric personal sau numărul de
identificare fiscală atribuit de către Agenția Națională de
Administrare Fiscală cu ocazia înregistrării fiscale, după caz.
Col. 5 — se înscrie codul de identificare fiscală al
beneficiarului de venit nerezident, emis de autoritatea fiscală din
statul al cărui rezident este persoana fizică nerezidentă.
Col. 6 — se completează numai în cazul persoanelor fizice
nerezidente care obțin venituri din transferul titlurilor de valoare
pentru care, în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată
între România și statul de rezidență al persoanei fizice
nerezidente, nu este menționat dreptul de impunere pentru
România și respectiva persoană prezintă entității prevăzute la
art. 961 alin. (1) din Codul fiscal certificatul de rezidență fiscală.
În această situație se înscrie „X” la poziția corespunzătoare
beneficiarului de venit.
9
Col. 7 — se înscrie suma reprezentând totalul câștigurilor
înregistrate de fiecare beneficiar de venit în anul de raportare
din transferul aurului de investiții.
Col. 8 — se înscrie suma reprezentând totalul pierderilor
înregistrate de fiecare beneficiar de venit în anul de raportare
din transferul aurului de investiții.
Col. 9 — se înscrie baza de calcul al impozitului,
reprezentând totalul venitului impozabil realizat de fiecare
beneficiar de venit într-un an fiscal.
1. În cazul veniturilor sub forma câștigurilor din transferul
titlurilor de valoare și instrumente financiare derivate se înscrie
baza de calcul al impozitului, reprezentând totalul câștigului
realizat de fiecare beneficiar de venit într-un an fiscal, în funcție
de perioada de deținere a titlurilor de valoare și instrumentelor
financiare derivate.
2. Baza de calcul al impozitului se determină potrivit regulilor
specifice fiecărui tip de venit, în conformitate cu prevederile
Codului fiscal.
Col. 10 — se înscrie suma reprezentând totalul impozitului
pe venit calculat și reținut în cursul anului pentru fiecare
beneficiar de venit.
1. În cazul veniturilor sub forma câștigurilor din transferul
titlurilor de valoare și instrumente financiare derivate se înscrie
suma reprezentând totalul impozitului pe venit calculat și reținut
în cursul anului pentru fiecare beneficiar de venit, în funcție de
perioada de deținere a titlurilor de valoare și instrumentelor
financiare derivate.
2. Impozitul pe venit se calculează potrivit regulilor specifice
fiecărui tip de venit, în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
9. Cap. V „Date informative privind impozitul pe veniturile din
dividende” se completează de către plătitorii de venituri din
dividende, pentru fiecare persoană fizică beneficiară.
Col. 1 — se completează pentru fiecare beneficiar de venit,
înscriindu-se numele și prenumele persoanelor fizice.
Col. 2 — se înscrie codul numeric personal sau numărul de
identificare fiscală atribuit de către Agenția Națională de
Administrare Fiscală cu ocazia înregistrării fiscale, după caz.
Col. 3 — se înscrie, pe fiecare beneficiar de venit, suma
reprezentând totalul venitului distribuit din dividende, într-un an
fiscal.
Col. 4 — se înscrie, pe fiecare beneficiar de venit, suma
reprezentând totalul venitului plătit acționarilor sau asociaților
din dividendele distribuite, într-un an fiscal.
Col. 5 — se înscrie, pe fiecare beneficiar de venit, suma
reprezentând baza de calcul al impozitului, într-un an fiscal.
Col. 6 — se înscrie, pe fiecare beneficiar de venit, suma
reprezentând totalul impozitului pe venit calculat și reținut în
cursul anului.
Impozitul aferent dividendelor distribuite, dar care nu au fost
plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care
s-a aprobat distribuirea acestora, se cuprinde în declarația
aferentă perioadei în care s-a aprobat distribuirea dividendelor.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

ORDIN
privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare
Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate
pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere
sau reținere la sursă
Având în vedere prevederile art. 181—183, art. 41, art. 841, art. 132 alin. (1), art. 439 și 446 din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 101 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
modificările și completările ulterioare, ale art. XLIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea
sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, precum și avizul conform al
Ministerului Finanțelor comunicat prin Adresa nr. 738.269 din 31.01.2024,
în temeiul prevederilor art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare, și ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și
conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la
sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 8 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. Anexa nr. 1 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” cod 14.13.01.99/bs se modifică și se
înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.
2. Anexa nr. 2 „Declarație rectificativă” cod 14.13.01.00/r se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.
3. Anexa nr. 3 „Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat” se modifică și se completează după cum urmează:
a) Pozițiile 50 și 51 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Nr.
Denumirea creanței fiscale Temeiul legal
crt.

„50 Accize pentru produse care conțin tutun, destinate inhalării fără art. 439 alin. (2) lit. a) și art. 446 din Legea nr. 227/2015, cu
ardere, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu modificările și completările ulterioare
țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice
personale similare

51 Accize pentru lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării art. 439 alin. (2) lit. b) și art. 446 din Legea nr. 227/2015, cu
fără ardere, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună modificările și completările ulterioare”
cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice
personale similare

b) După poziția 93 se introduc opt noi poziții, pozițiile 94—101, cu următorul cuprins:

Nr.
Denumirea creanței fiscale Temeiul legal
crt.

„94 Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituțiile de credit — art. 182 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
persoane juridice române și sucursalele din România ale modificările și completările ulterioare
instituțiilor de credit — persoane juridice străine

95 Impozit specific pe cifra de afaceri datorat de persoanele art. 183 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze modificările și completările ulterioare
naturale
96 Plăți anticipate în contul taxei speciale anuale, datorate art. XLIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri
trimestrial în conformitate cu prevederile art. XLIV din Legea fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare
nr. 296/2023 a României pe termen lung, cu modificările și completările
ulterioare
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024 11

Nr.
Denumirea creanței fiscale Temeiul legal
crt.

97 Taxa specială anuală regularizată în conformitate cu art. XLIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri
prevederile art. XLIV din Legea nr. 296/2023 fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare
a României pe termen lung, cu modificările și completările
ulterioare

98 Accize pentru produse destinate inhalării fără ardere, care art. 439 alin. (2) lit. c) și art. 446 din Legea nr. 227/2015, cu
conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, inclusiv cele modificările și completările ulterioare
conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și
alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare

99 Accize pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru art. 439 alin. (2) lit. d) și art. 446 din Legea nr. 227/2015, cu
care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g și 8 g/100 ml modificările și completările ulterioare
100 Accize pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru art. 439 alin. (2) lit. e) și art. 446 din Legea nr. 227/2015, cu
care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml modificările și completările ulterioare
101 Impozit pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele art. 841 și art. 132 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind
decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”
în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate
personală, reținut la sursă de către persoanele juridice sau alte
entități care au obligația de a conduce evidență contabilă

4. Anexa nr. 4 „Instrucțiuni de completare a formularului
100 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de
stat» cod 14.13.01.99/bs” se modifică și se completează
după cum urmează:
4.1. La capitolul I „Depunerea declarației”, punctul 1
„Termenul de depunere a declarației” se completează după
cum urmează:
a) La subpunctul 1.1 „Lunar, pentru obligațiile de plată
reprezentând:”, după litera s) se introduce o nouă literă, litera
ș), cu următorul cuprins:
„ș) impozit pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele
decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în
scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate
personală, reținut la sursă de către persoanele juridice sau alte
entități care au obligația de a conduce evidență contabilă.”
b) La subpunctul 1.2 „Trimestrial, pentru obligațiile de plată
reprezentând:”, după litera j) se introduc trei noi litere, literele k)—m),
cu următorul cuprins:
„k) impozit pe cifra de afaceri datorat de instituțiile de credit —
persoane juridice române și sucursalele din România ale
instituțiilor de credit — persoane juridice străine, pentru
trimestrele I—III;
l) impozit specific pe cifra de afaceri datorat de persoanele
juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze
naturale, pentru trimestrele I—III;
m) plăți anticipate, în contul taxei speciale anuale, datorate
trimestrial în conformitate cu prevederile art. XLIV din Legea
nr. 296/2023.”
c) La subpunctul 1.3 „Alte termene:”, după litera o) se
introduc trei noi litere, literele p)—r), cu următorul cuprins:
„p) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, pentru
trimestrul IV, în cazul impozitului pe cifra de afaceri datorat de
instituțiile de credit — persoane juridice române și sucursalele
din România ale instituțiilor de credit — persoane juridice
străine, potrivit art. 182 din Legea nr. 227/2015, cu modificările
și completările ulterioare;
q) până la data depunerii declarației anuale privind impozitul
pe profit, pentru trimestrul IV, în cazul impozitului specific pe cifra
de afaceri datorat de persoanele juridice care desfășoară
activități în sectoarele petrol și gaze naturale, potrivit art. 183 din
Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;
r) până maximum la data de 30 iunie a anului următor, odată
cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege, în cazul
taxei speciale anuale regularizate în conformitate cu prevederile
art. XLIV din Legea nr. 296/2023, cu modificările și completările
ulterioare”.
4.2. La capitolul II „Completarea declarației”, punctul 3
„Secțiunea B «Date privind creanța fiscală»” se modifică și
se completează după cum urmează:
a) Ultimul paragraf referitor la instrucțiunile de completare a
coloanei „Denumire creanță fiscală” se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Coloana «Denumire creanță fiscală»: se înscrie denumirea
obligației de plată, conform Nomenclatorului obligațiilor de plată
la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin, datorată în
perioada de raportare.
Rubrica «Impozit pe profit stabilit la nivelul impozitului minim
pe cifra de afaceri» se bifează de către contribuabilii plătitori de
impozit pe profit care datorează impozitul pe profit la nivelul
impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit prevederilor art. 181
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.”
b) Subpunctul 3.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„3.1. Tabelul de la pct. I «Impozite și taxe care se plătesc în
contul unic» din anexa nr. 1 la ordin se completează pentru
declararea obligațiilor de plată prevăzute la pozițiile 1—10, 12—20,
22—24, 28, 72, 79, 90, 94, 95 și 101 din Nomenclatorul
obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la
ordin.
Rândul 1 «Suma datorată» — se înscrie suma reprezentând
impozitul datorat/taxa datorată în perioada de raportare,
conform legii.
Rândul 1.1 «Reducere impozit conform OUG nr. 153/2020» —
se înscrie, dacă este cazul, reducerea impozitului, în
conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru
completarea unor acte normative. Acest rând se completează
numai de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor.
Rândul 2 «Suma de plată» — se înscrie suma de la rândul 1
sau diferența dintre suma înscrisă la rândul 1 și suma înscrisă
la rândul 1.1, după caz.
Rândul «Total obligații de plată» — se înscrie suma
reprezentând obligațiile de plată la bugetul de stat pentru
perioada de raportare, care se plătește în contul unic
corespunzător, respectiv totalul sumelor declarate, înscrise la
rândul 2 «Suma de plată», pentru fiecare impozit/taxă
declarat(ă) în perioada de raportare.”
c) După subpunctul 3.1.12 se introduce un nou subpunct,
subpunctul 3.1.13, cu următorul cuprins:
„3.1.13. Obligația prevăzută la poziția 101 din Nomenclatorul
obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară de către
persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a
conduce evidență contabilă, pentru impozitul pe veniturile din
cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea
bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuințe proprietate personală, reținut la sursă, potrivit
art. 841 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare.”
d) La subpunctul 3.2 primul paragraf se modifică și va avea
următorul cuprins:
„3.2. Tabelul de la pct. II «Impozite, taxe și alte obligații care
nu se plătesc în contul unic» din anexa nr. 1 la ordin se
completează pentru declararea obligațiilor de plată prevăzute la
pozițiile 11, 25—27, 29—51, 57—63, 65—71, 74—77, 81—89,
91—93 și 96—100 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la
bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.”
e) La subpunctul 3.2.2, primul paragraf se modifică și va
avea următorul cuprins:
„3.2.2. Obligațiile prevăzute la pozițiile 30—51 și 98—100 din
Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în
anexa nr. 3 la ordin, se declară de către operatorii economici,
plătitori de accize, potrivit titlului VIII din Legea nr. 227/2015, cu
modificările și completările ulterioare, și prevederilor Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu
modificările și completările ulterioare, după cum urmează:”.
f) După subpunctul 3.2.15 se introduce un nou subpunct,
subpunctul 3.2.16, cu următorul cuprins:
„3.2.16. Obligațiile prevăzute la pozițiile 96 și 97 din
Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară
de către agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
coordonarea/subordonarea Parlamentului României și sunt
autonome din punct de vedere funcțional și financiar, precum și
de instituțiile publice de interes național care din activitatea
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
Nicoleta-Mioara Cîrciumaru
București, 31 ianuarie 2024.
Nr. 172.
desfășurată încasează taxe/tarife sau alte venituri ca urmare a
exercitării unor atribuții în regim de putere publică care constau
în administrarea patrimoniului statului român sau a altor active
publice, indiferent de natura acestora, sau care desfășoară
activități specifice rezultate din darea în administrarea/
concesiunea/operarea/exploatarea unor bunuri/active publice
proprietate publică a statului român, în conformitate cu
prevederile art. XLIV din Legea nr. 296/2023, cu modificările și
completările ulterioare.
La poziția 96 se declară plățile anticipate datorate trimestrial
în contul taxei speciale anuale, în conformitate cu prevederile
art. XLIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-
bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României
pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare.
La poziția 97 se declară taxa specială anuală regularizată în
conformitate cu prevederile art. XLIV din Legea nr. 296/2023
privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea
sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu
modificările și completările ulterioare, precum și sumele de
plată/de restituit rezultate din regularizarea anuală a acesteia.”
5. La anexa nr. 5 „Instrucțiuni de completare a
formularului 710 «Declarație rectificativă» cod 14.13.01.00/r”
capitolul II „Completarea declarației” punctul 3 „Secțiunea B
«Date privind creanța fiscală», primul paragraf se modifică
și va avea următorul cuprins:
„«Denumire creanță fiscală» — se completează denumirea
impozitului sau taxei care se rectifică. Se va prelua denumirea
exactă a obligației de plată din Nomenclatorul obligațiilor de
plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin, sau a
obligației scutite de la plată din Nomenclatorul obligațiilor scutite
de la plată, potrivit legii, prevăzut în anexa nr. 31 la ordin.
Rubrica «Impozit pe profit stabilit la nivelul impozitului minim
pe cifra de afaceri» se bifează de către contribuabilii plătitori de
impozit pe profit care datorează impozitul pe profit la nivelul
impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit prevederilor art. 181
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.”
Art. II. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. III. — Prevederile prezentului ordin se aplică începând
cu obligațiile aferente lunii ianuarie 2024.
Art. IV. — Direcția generală proceduri pentru administrarea
veniturilor, Direcția generală de reglementare a colectării
creanțelor bugetare, Direcția generală de administrare a marilor
contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice,
precum și unitățile fiscale subordonate acestora vor duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. V. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024 13

ANEXA Nr. 1*)

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 587/2016)

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024 15

ANEXA Nr. 2*)

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 587/2016)

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 100/2.II.2024

RECTIFICĂRI

În cuprinsul Hotărârii Parlamentului României nr. 45/2023 privind constituirea Comisiei speciale comune a
Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, se face următoarea rectificare:
— La articolul 3 alineatul (1), în loc de: „Comisia va fi formată din 15 membri, ” se va citi: „Comisia va fi
formată din 26 de membri, ”.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|479918]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100/2.II.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495