Ioan Alin Moldoveanu

EU SUNT ACELAªI OM!

CÂMPINA 2024
TIPÃRIT DE CECONII BAIA MARE
- la comanda autorului -
ISBN -
 Introducere
Dupã cele douã mandate de primar al comunei Poiana Câmpina, în anul 2020
am candidat la Câmpina. Aþi avut încredere în mine, mi-aaþi acordat votul ºi
astfel am devenit primarul municipiului Câmpina. A fost o mare onoare pentru
mine sã fiu ales primarul Câmpinei, în continuare simt acelaºi lucru ºi sper sã
mã onoraþi încã o datã cu încrederea ºi votul vostru.
Am venit la Câmpina cu cele mai bune gânduri ºi cu cele mai bune intenþii.
Dupã mulþi ani în care Câmpina a stat, efectiv, în loc, principalul meu obiectiv
în mandatul care se apropie de final a fost acela de a aduce bani pentru
dezvoltarea localitãþii. Cu acest gând am pornit la drum în 2020, ºtiind,
bineînþeles, cã va fi un drum greu ºi cã aºteptãrile voastre de la mine sunt
foarte mari. Am gãsit un oraº cu fondurile europene blocate, cu datorii mari
la bãnci, cu bani puþini pentru lucrãri, cu nevoi uriaºe în toate domeniile. Am
gãsit foarte multe probleme în Primãrie, în relaþia cu cetãþenii, în activitatea
de zi cu zi. Am încercat sã impun un mod de lucru mai operativ, mai eficient,
pentru cã nu aveam timp de pierdut. Se pierduserã deja prea mulþi ani...
Am spus-oo mereu ºi o repet, singura ºansã de dezvoltare a Câmpinei , de
modernizare, de viitor, sunt fondurile europene ºi în aceastã direcþie mi-aam
canalizat eforturile ºi echipa. S-aa muncit enorm. Mai întâi am reuºit deblocarea
fondurilor europene ºi reluarea proiectelor blocate. La momentul respectiv,
Câmpina avea blocate proiecte de mai multe milioane de euro. Le-aam deblocat
ºi implementat. Apoi am realizat ºi depus noi proiecte de investiþii, zeci de
proiecte cu fonduri europene, unele sunt câºtigate deja ºi am semnat contractele
de finanþare, altele sunt depuse ºi se aflã în analizã, pe altele urmeazã sã le
depunem pentru cã nu vrem sã ne oprim aici. Câmpina meritã mult mai mult!
Câmpina ºi câmpinenii meritã toate eforturile noastre!
Am realizat Strategia de Dezvoltare Localã pentru perioada 2021-22027,
în care am inclus 334 de proiecte de investiþii pentru toate domeniile. Am fost
acuzat de unele partide cã nu cunosc prioritãþile oraºului. Oameni buni, le
cunosc foarte bine, iar toatã lumea trebuie sã înþeleagã un lucru. Fondurile
europene se vor termina la un moment dat, iar acum, cât mai sunt, nu trebuie
sã ratãm nimic! Asta am încercat eu sã fac, sã nu ratez nimic, sã depun proiecte
pe toate axele de finanþare, pentru toate domeniile, tocmai în ideea cã acum este
momentul! ACUM ORI NICIODATÃ!
Bugetul local nu ar putea sã susþinã investiþii mari de infrastructurã,
de aceea prioritatea mea au fost ºi sunt fondurile extrabugetare: fonduri
europene, guvernamentale, parteneriate cu Consiliul Judeþean, astfel încât de
la bugetul local sã realizãm cu precãdere doar documentaþiile pentru proiecte
ºi sã putem asigura partea noastrã de cofinanþare ºi cheltuielile neeligibile.
Implementarea unui proiect nu se poate face atât de repede pe cât ne-aam dori
cu toþii. Sunt mai multe etape de parcurs pânã la obþinerea finanþãrii, apoi alte
etape, inclusiv licitaþia, dupã semnarea contractului de finanþare. Sunt
conºtient cã rãbdarea câmpinenilor este la limitã, dupã atâþia ani în care
s-aa stat în loc din punct de vedere al investiþiilor, dezvoltãrii. Nici eu nu sunt
o persoanã tocmai rãbdãtoare, dar existã niºte termene legale care trebuie
respectate. Oricum, nu dãm înapoi, mergem înainte ºi o sã gãsiþi în aceastã
carte tot ce am fãcut eu în cei trei ani ºi jumãtate din mandatul de primar
al Câmpinei. Dacã este mult sau puþin, o sã judecaþi cu toþii. Vã asigur, însã,
cã am adus mulþi bani europeni la Câmpina, continuãm sã aducem, am þinut
oraºul fãrã datorii, în condiþiile în care am plãtit, în medie, un milion de euro pe
an la bãnci, pentru ratele ºi dobânzile la creditele fãcute de fosta administraþie.
Am asigurat cheltuielile curente pentru grãdiniþe, ºcoli, spitale, creºã, toate
instituþiile publice din subordinea administraþiei locale, salubritate, iluminat
public, reparaþii ºi întreþinerea domeniului public. ªi în tot acest timp, s-aau
fãcut ºi investiþii importante, s-aa construit ºi se construieºte! Mi s-aau pus multe
piedici, am avut multe obstacole de trecut, dar nu sunt eu omul care sã se dea
bãtut. Merg mai departe cu conºtiinþa împãcatã cã am luptat pentru Câmpina,
cã am fãcut tot ce depinde de mine pentru cetãþenii acestui oraº.
DA, candidez pentru încã un mandat de primar al Câmpinei, pentru cã am
multe proiecte de dus la capãt ºi pentru cã nu vreau sã las oraºul pe mâna celor
care l-aau avut ºi l-aau distrus în trecut!

Ioan Alin Moldoveanu

 Primar la Câmpina
ºi marea dorinþã de a
nu-ii dezamãgi pe câmpineni.
La treabã!

5
 Deblocarea fondurilor europene a fost, categoric, cea mai importantã reuºitã
la începutul mandatului meu de primar al Câmpinei. Erau proiecte blocate din
cauza corecþiilor financiare aplicate de organismele de control. Dacã nu am fi
deblocat fondurile europene, nici nu mai puteam depune proiecte noi, ceea ce
ar fi fost un dezastru pentru Câmpina, pentru dezvoltarea localitãþii, pentru
viitorul oraºului. Dar am reuºit ceea ce unii credeau cã ar fi imposibil ! Apoi
am refãcut documentaþiile ºi am semnat contractele de finanþare pentru
proiectele blocate, am început sã depunem noi proiecte, sã câºtigãm noi
finanþãri europene, sã aducem bani pentru oraº.
A fost un volum uriaº de muncã la care am fãcut faþã doar datoritã
extraordinarei echipe pe care mi-aam format-oo în Primãrie. Au fost sute de
ºedinþe de lucru, poate sute de mii de documente de întocmit, numeroase vizite
în teren, analize, verificãri, alte ºedinþe, corespondenþã cu diverse ministere,
cu Agenþia de Dezvoltare Regionalã Sud-M Muntenia, cu autoritãþile de
management, clarificãri, practic, foarte multã muncã al cãrui scop a fost unul
singur - DEZVOLTAREA CÂMPINEI. Pe lângã investiþiile cu fonduri
europene, avem ºi lucrãri realizate în parteneriat cu Consiliul Judeþean, lucrãri
cu bani de la Guvern, lucrãri cu bani din bugetul local. Le veþi gãsi în paginile
care urmeazã.
S-aa muncit mult ºi aº vrea sã mulþumesc echipei mele din Primãrie, în special
administratorului public Adrian Dobre, nu doar pentru munca depusã, ci ºi
pentru eficienþã ºi profesionalism. Proiectele depuse de noi au fost aprobate,
au primit finanþare tocmai datoritã faptului cã au fost bine întocmite, cã s-aau
respectat toate condiþiile impuse prin ghidurile de finanþare ºi mã refer aici în
special la proiectele cu fonduri europene, care necesitã multe documente ºi care
înseamnã o mare responsabilitate. În spatele fiecãrui contract de finanþare
semnat stau zile, sãptãmâni, luni de muncã, de eforturi, de drumuri la
Bucureºti, la ministere, la agenþii, la ADR Sud-M Muntenia, dar fiecare contract
semnat înseamnã bani pentru Câmpina, înseamnã investiþii, dezvoltare, un
viitor mai bun pentru oraº ºi pentru oamenii sãi!

6
CALEA DOFTANEI. Când am preluat mandatul de primar, lucrarea de introducere a canalizãrii pe Calea
Doftanei era blocatã, ceea ce crea un mare disconfort locuitorilor, agenþilor economici, celor
care tranzitau oraºul. Noi nu puteam asfalta drumul pânã când nu se finaliza canalizarea. Zi de zi
am mers pe ºantierul de pe Calea Doftanei încercând sã impulsionez lucrurile ºi cred cã am reuºit.
Dar am mai reuºit ceva, am obþinut o derogare ca în timpul sãpãturilor sã se schimbe ºi conducta
de apã, astfel încât, atunci când Hidro Prahova va implementa noul proiect cu fonduri europene,
strada sã nu mai fie spartã din nou. Cred cã acesta a fost un lucru extraordinar!

7
 ªantierul de pe Calea Doftanei a devenit o prioritate pentru mine la acel moment. Mulþi dintre voi
m-aþi vãzut acolo, pe ºantier, vorbind cu reprezentanþii constructorului, cu cei ai Hidro Prahova,
cu muncitorii, cu locuitorii din zonã, care aºteptau cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor. Le-am înþeles
nerãbdarea ºi am fãcut tot ce a depins de mine pentru derularea lucrãrilor într-un ritm cât mai bun.

8
9
 Pentru a se ocoli Calea Doftanei pe parcursul lucrãrilor, am amenajat drumul de-a lungul râului
Doftana, între podul de la Zorile ºi fosta rampã de gunoi. Nu am cheltuit niciun ban de la bugetul
local, am amenajat acest drum doar din sponsorizãri - agregate, utilaje, forþã de muncã.

10
 Dupã finalizarea lucrãrilor de introducere a canalizãrii ºi schimbarea conductei de apã,
pe Calea Doftanei a început modernizarea strãzii. Au fost amenajate trotuarele ºi asfaltat carosabilul,
pentru prima datã dupã 1990. O lucrare fãcutã ca la carte!

11
 Aºa ar trebui modernizate toate strãzile
din Câmpina: canalizare, schimbarea conductei
de apã ºi apoi asfaltare. Precedentul s-a creat cu
Calea Doftanei, una dintre cele mai dificile strãzi
din municipiu, care de-a lungul timpului a fost
doar peticitã, niciodatã modernizatã complet!

12
Asfaltare Drumul Taberei, o lucrare necesarã ºi pe care am realizat-o în 2021. Modernizarea completã
a strãzii o vom face prin Programul Naþional “Anghel Saligny”. Cu fonduri obþinute prin acelaºi
program modernizãm ºi strãzile Voila ºi Orizontului.

13
Primul contract cu finanþare din fonduri europene, semnat
dupã deblocarea acestora, a fost cel privind construirea
Grãdiniþei cu program prelungit din cartierul Uniunea
Europeanã. O grãdiniþã frumoasã, modernã, dotatã
cu toate cele necesare ºi pe care o vom da în folosinþã
la începutul anului ºcolar 2024-2025.

14
 Costruirea noii grãdiniþe nu a fost o investiþie
lipsitã de probleme. Dupã ce OMV a închis gurile
de sondã, a repoziþionat conducta ºi a ecologizat
terenul, DSP ne-a solicitat realizarea unui studiu
privind impactul asupra sãnãtãþii persoanelor,
din care sã reiasã cã mãsurile care s-au luat
permit amplasarea grãdiniþei în acea locaþie.
Abia dupã realizarea studiului am primit avizul
de la DSP ºi ne-am apucat de treabã.
Pe parcursul lucrãrilor, dupã pandemie,
au crescut brusc ºi foarte mult preþurile la
materialele de construcþie, iar firma executantã
a fost la un pas de blocaj, dar chiar ºi în aceste
condiþii a lucrat, pânã la apariþia ordonanþei care
ne-a permis actualizarea indicatorilor tehnico-
economici ºi devizului de lucrãri cu noile preþuri.
15
 Grãdiniþa este aproape gata, am achiziþionat ºi
dotãrile necesare, care sunt în curs de montare
ºi instalare, va fi o grãdiniþã frumoasã ºi
modernã, în care copiii se vor simþi extraordinar!

16
 Îmbunãtãþirea infrastructurii educaþionale la ªcoala Gimnazialã “B.P. Hasdeu” din municipiul
Câmpina este cel de-al doilea proiect pentru care am semnat contractul de finanþare dupã deblocarea
fondurilor europene. Lucrãrile au constat în reabilitarea ºi modernizarea corpului de clãdire existent,
dar ºi extinderea ºcolii prin construirea unui nou corp de clãdire ºi a unei sãli de sport cu 285 locuri.
Este o investiþie cu o semnificaþie aparte pentru mine, fiind prima lucrare de anvergurã, cu fonduri
europene, care a început ºi s-a ºi finalizat în acest mandat.

17
 Extinderea a facilitat ºi amenajarea unor spaþii
didactice - un cabinet multimedia, dotat cu
echipamente IT pentru activitãþi ºcolare ºi
extraºcolare, dar ºi un cabinet lingvistic.
Un an ºi opt luni au durat lucrãrile la aceastã
investiþie extraordinarã ºi putem spune acum
cã avem “o ºcoalã ca afarã”!

18
 Sunt mândru de aceastã investiþie de la ªcoala Gimnazialã “B.P. Hasdeu”, aºa cum sper sã fie
mândri ºi copiii de ºcoala lor! A fost o perioadã grea pentru ei, au învãþat la alte ºcoli în timpul
lucrãrilor, au avut un program dificil, dar era inevitabil ca o astfel de investiþie sã nu producã ºi
disconfort. Orice investiþie în dezvoltarea oraºului creeazã disconfort o perioadã, dar la final ne
bucurãm cu toþii de rezultat, aºa cum ne bucurãm de frumoasa ºi moderna ªcoalã “B.P. Hasdeu”.

19
 Pe strãzile Petrolistului ºi Nãsãud construim
trei blocuri cu fonduri europene prin GAL.
Sunt blocuri sociale, destinate persoanelor
care trãiesc în locuinþe ameninþate de alunecãri
de teren sau adãposturi improvizate. Aceastã
investiþie este în curs de realizare.
Prin ANL vom construi un bloc destinat
specialiºtilor din educaþie ºi sãnãtate,
în cartierul Uniunea Europeanã. În continuare,
facem demersuri la ANL pentru construirea
unui nou bloc pentru tinerii sub 35 de ani.

20
 Douã dintre blocurile sociale sunt situate pe strada Petrolistului, iar un bloc este situat pe strada
Nãsãud. Prin aceastã investiþie ne dorim sã reducem numãrul de persoane aflate în risc de sãrãcie
ºi excluziune socialã, sã sprijinim comunitãþile defavorizate.

21
Blocurile sunt aproape gata ºi aratã foarte bine,
atât la exterior, cât ºi în interior.

22
Tot cu fonduri europene prin GAL, am asfaltat strãzile Petrolistului ºi Oborului.

23
 Creºterea eficienþei energetice în clãdirile
rezidenþiale - reabilitare termicã Bloc 7ABC
a fost unul dintre proiectele blocate în faza
de precontractare ºi pentru care am reluat
procedurile, am actualizat devizul ºi indicatorii
tehnico-economici. Estimãm cã, prin
implementarea acestui proiect, se va reduce
cu pânã la 183,27 kwh/mp/an consumul anual
specific de energie, ceea ce va duce la
îmbunãtãþirea condiþiilor de trai pentru locuitori.
Este o lucrare importantã, de care beneficiazã
cele 63 de familii din Blocul 7 ABC.

24
 Creºterea eficienþei energetice în Spitalul
Municipal este un proiect mare, complex ºi pe
care l-am preluat cu multe probleme. Trebuiau
luate în considerare, încã de la elaborarea
documentaþiei, refacerea reþelei electrice
exterioare; mãrirea numãrului de echipamente
de climatizare în interiorul spitalului prin
dotarea mai multor sãli; modificarea amplasãrii
unei scãri de incendiu aºa cum se solicita prin
scenariul la incendiu, accesul din spital la
aceastã scarã ar fi afectat un salon de pacienþi
din secþia ATI. Acestea sunt motivele pentru
care a fost nevoie de modificarea scenariului
la incendiu, revizuirea certificatului de
urbanism, emiterea altei autorizaþii de
construire, reluarea procedurii de verificare a
proiectului tehnic de cãtre ADR Sud-Muntenia.
Lucrãrile sunt aproape de finalizare.

25
 Consolidarea strãzilor Plevnei ºi Pictor Grigorescu, afectate de alunecãrile de teren.
O lucrare finanþatã 80% din Fondul de intervenþie al Guvernului în caz de calamitãþi, iar 20%
de la bugetul local. Dupã cum ºtiþi, în întreaga zonã apele freatice macinã sarea din subteran,
ceea ce duce la tasarea continuã a terasamentului strãzilor. Am realizat ample lucrãri
de consolidare ºi stopare a tasãrii carosabilului.

26
 Pe strada Plevnei am introdus ºi canalizarea,
atunci când strada a fost spartã pentru realizarea
lucrãrilor de consolidare.

27
 Modernizarea strãzii Alexandru Vlahuþã,
o lucrare aºteptatã mulþi ani de locuitorii
din zonã. Înainte de investiþia propriu-zisã,
am schimbat conducta de alimentare cu apã,
astfel încât strada sã nu mai fie spartã în viitor.
Finanþarea pentru modernizarea strãzii
Alexandru Vlahuþã a fost obþinutã de la bugetul
judeþului, în baza unei asocieri a administraþiei
locale cu Consiliul Judeþean Prahova.

28
 Modernizarea Aleii Salcâmului a inclus
reabilitarea carosabilului, dar ºi realizarea
unui sistem de preluare a apelor pluviale
ºi amenajarea unei parcãri.

29
 Modernizarea a patru alei: Aleea Fagului, alee din strada Târgu Mureº, alee din strada Muncii
ºi alee din strada Independenþei, zone unde nu s-a mai intervenit de foarte mult timp. Finanþarea
acestor lucrãri a fost obþinutã în mare parte de la bugetul judeþean.

Lucrãri de reparaþii la strãzi prin plombare

ºi turnare de covoare asfaltice. Au fost asfaltate
inclusiv aleile din curtea Spitalului Municipal,
Spitalului Voila ºi Cãminului Petrol.

30
 La Cãminul Petrol, lucrãrile de asfaltare
s-au desfãºurat în douã etape. Mai întâi
am asfaltat aleile ºi curtea dinspre Bulevardul
Bãlcescu, apoi aleile ºi curtea interioarã,
zona dinspre sala de sport ºi terenul sintetic.

31
 Asfaltarea parcãrii din spatele pieþei, din locul
fostului bazar. O lucrare inclusã în graficul
stabilit prin programul multianual de reparaþii.

32
 Zeci de strãzi ºi alei din Câmpina au intrat în acest program de reparaþii
prin turnarea de covoare asfaltice. Modernizarea completã a strãzilor o vom realiza
dupã schimbarea conductelor de apã de cãtre Hidro Prahova, prin amplul proiect
cu fonduri europene derulat în mai multe localitãþi din judeþ.

33
Lucrãrile de reparaþii la strãzi se desfãºoarã
printr-un program multianual, cu finanþare
de la bugetul local.

34
 Reabilitare strada Muncii

35
 Reabilitare strada Avram Iancu

Reabilitare alee din strada Târgu Mureº, o zonã unde îºi au sediile mai multe firme din localitate.

36
Introducerea canalizãrii pe strada Voila, o investiþie cu fonduri
europene a Hidro Prahova. În urma demersurilor mele, a fost
schimbatã ºi conducta de apã, pentru ca strada sã nu mai
fie spartã din nou atunci când se va implementa noul proiect
cu fonduri europene al operatorului de apã ºi canal.

37
 Ca ºi pe Calea Doftanei, pe Voila am reuºit sã facem
o treabã excelentã. A fost introdusã canalizarea,
a fost schimbatã conducta de apã, iar la final reabilitãm
strada aºa cum nu s-a mai întâmplat de mulþi ani.

38
Asfaltarea strãzii Voila, o lucrare aºteptatã
de zeci de ani de cãtre cetãþeni, o investiþie
majorã pe care o facem cu bani obþinuþi
prin Programul Naþional “Anghel Saligny”.

39
Aºa cum spuneau unii cetãþeni, strada Voila
a fost mulþi ani “Cenuºãreasa oraºului”.
Lucrurile s-au schimbat acum.
Strada Voila are canalizare, o conductã
nouã de apã, trotuare ºi carosabil asfaltat.

40
 Primul strat de asfalt pe strada Voila.
Dupã mai bine de 50 de ani, strada se
modernizeazã complet, spre bucuria celor
care locuiesc în aceastã zonã frumoasã a
oraºului ºi care meritau o astfel de investiþie!

41
 În cartierul Voila, lângã ºcoalã, construim o creºã nouã,
prin intermediul Companiei Naþionale de Investiþii. Noi am amenajat
terenul, am construit un zid de sprijin pentru siguranþa terenului
ºi clãdirii, iar CNI construieºte creºa dupã un proiect tip.

42
Creºa va avea o capacitate de 40 de locuri, vor fi dormitoare, camere de joacã, bucãtãrie proprie,
spãlãtorie, grupuri sanitare, cabinet medical ºi spaþii administrative.

43
Cu fonduri europene prin POR,
reabilitãm, modernizãm ºi extindem
iluminatul public. Acest proiect înseamnã
modernizarea reþelei electrice existente,
pe o lungime de 26 km; extinderea ei cu
încã 2,8 km (pe Drumul Taberei ºi strada
Podului); instalarea a 104 stâlpi noi ºi
a 52 panouri fotovoltaice la trecerile de
pietoni, în 13 locaþii; înlocuirea cu leduri
a instalaþiilor de iluminat; echiparea
sistemului de iluminat public cu un
sistem inteligent de management ºi
control al iluminatului prin telegestiune.

44
Pe lângã proiectul prin POR, avem alte douã proiecte de modernizare a iluminatului public, finanþate
prin Administraþia Fondului de Mediu. Primul proiect AFM, care a fost finalizat, a însemnat
achiziþionarea ºi instalarea a 326 corpuri de iluminat cu LED ºi instalarea unui sistem de
telegestiune, care permite reglarea automatã a fluxului luminos. Zece strãzi au fost incluse în acest
proiect: Plevnei, Griviþei, Schelelor, Mihail Kogãlniceanu, Constantin Stere, B.P. Hasdeu, Al. I. Cuza,
Ecaterina Teodoroiu, Calea Doftanei ºi Bobâlna, în total peste 10.000 metri liniari de reþea.
Al doilea proiect AFM, pentru care am obþinut finanþare, este în faza de licitaþie.

45
 La cele douã spitale din municipiu implementãm douã proiecte cu finanþare europeanã 100%
prin Programul Operaþional Infrastructura Mare - POIM, pentru îmbunãtãþirea infrastructurii medicale
în scopul creºterii siguranþei pacienþilor. La Spitalul Municipal, se finanþeazã, printre altele, dotarea
spitalului cu sistem de detecþie de oxigen, un tablou electric nou pentru deservirea staþiilor de
oxigen, sistem de monitorizare a rezistenþei de izolaþie cu alarmare în cazul unei defecþiuni, la
fiecare sistem de distribuþie electricã de tip IT medical, dotarea camerelor de terapie intensivã cu
recuperatoare de cãldurã, panouri de semnalizare oxigen, detectori oxigen, grup electrogen 125 kVA,
cu rezervor extern pentru o autonomie de 24 ore la 75% încãrcare ºi o staþie nouã de oxigen.

46
 La Spitalul de Psihiatrie Voila, fondurile
europene obþinute s-au folosit pentru
achiziþionarea ºi montarea unui sistem de
detectare, semnalizare ºi avertizare în caz
de incendiu. Acest sistem a fost instalat în
14 din cele 19 clãdiri ale spitalului (pavilioane
pentru pacienþi ºi clãdiri administrative).
Au fost montate detectoare de fum în toate
încãperile, declanºatoare manuale de avertizare
în caz de incendiu în zonele de acces în clãdiri ºi
sirene de alarmare opticã ºi acusticã în interiorul
ºi exteriorul clãdirilor.
Am fost ºi voi fi întotdeauna cât se poate
de receptiv la nevoile celor douã spitale ºi
am încercat întotdeauna sã le sprijin pentru
cã principalii beneficiari ai oricãror investiþii
fãcute în unitãþile medicale sunt pacienþii
ºi cadrele medicale.

47
 Sala de spectacole a Casei Tineretului a trecut
printr-un amplu proces de reparaþii ºi
modernizare, primele lucrãri de acest gen de
la construirea instituþiei, în 1983. Mai întâi,
în 2022, a fost reparatã scena, cumpãratã ºi
montatã o mochetã nouã pe scenã, iar în anul
urmãtor, în 2023, am intervenit pe mai multe
planuri. A fost schimbatã mocheta în întreaga
salã de spectacole, au fost reparate scaunele
ºi îmbrãcate cu huse colorate, a fost schimbatã
cortina, a fost schimbatã catifeaua de pe pereþi,
becurile au fost înlocuite cu leduri, a fost
înlocuitã instalaþia de lumini din salã, precum
ºi cea de la scãri. Urmeazã sã fie reparat
acoperiºul Casei Tineretului, în zona de
deasupra sãlii de spectacole, o lucrare foarte
necesarã având în vedere infiltraþiile de apã
produse atunci când plouã. Toate aceste lucrãri
sunt finanþate exclusiv din sponsorizãri!

48
 Sala mare a Casei Tineretului are o faþã nouã.
Sunt foarte încântat de cum aratã acum sala,
este coloratã, veselã, dinamicã, aºa cum
trebuie sã arate o salã de spectacole dintr-o
Casã a Tineretului, o salã de spectacole pentru
tineri. Am spus mereu cã investiþia în culturã
nu înseamnã doar organizarea de evenimente
culturale, ci ºi modernizarea infrastructurii
instituþiilor de culturã din municipiu.

49
 Sala de spectacole de la Casa Municipalã
de Culturã “Geo Bogza” a fost complet
modernizatã, fondurile necesare fiind alocate
de la bugetul municipiului. Principalele lucrãri
realizate aici au constat în: repararea ºi
tapiþarea pereþilor sãlii de spectacole, refacerea
zugrãvelilor la tavan ºi pereþi, înlocuirea
scaunelor, înlocuirea mochetei, înlocuirea
duºumelei scenei ºi a panourilor demontabile
de la fosã, înlocuirea cortinei, suplimentarea
corpurilor de iluminat din salã, refacerea
capitonajului la uºi, injectarea fisurilor
din pereþi, repararea degradãrilor cauzate
de infiltraþii. De asemenea, au fost modificate
gradenele de la parterul ºi balconul sãlii de
spectacole. Sala este acum deosebitã, frumoasã
ºi elegantã, potrivitã unor evenimente culturale
de calitate.

50
 Modernizarea terenului de sport de la ªcoala
Gimnazialã Centralã, o investiþie realizatã în
baza unui parteneriat între OMV Petrom, prin
Fundaþia Comunitarã Prahova, care gestioneazã
Fondul Prahova pentru Educaþie, ªcoala
Centralã, Asociaþia Pãrinþilor de la ªcoala
Centralã ºi, bineînþeles, Primãria Câmpina.
Proiectul a fost realizat de ªcoala Centralã,
iar punerea lui în practicã a fost o muncã de
echipã, ai cãrei beneficiari principali sunt
elevii acestei unitãþi de învãþãmânt.

51
 Conferinþele de deschidere ºi închidere ale
proiectului “Elaborarea planurilor de atenuare
ºi adaptare la schimbãri climatice” pentru care
am obþinut finanþare prin granturi din partea
Islandei, Norvegiei ºi Liechtensteinului.
Acest proiect a fost baza de la care am plecat
pentru realizarea Strategiei de adaptare la
schimbãrile climatice.

52
“Eticheta europeanã pentru excelenþã în buna guvernare”,
distincþie pe care am primit-oo din partea Consiliului
Europei, aratã cã drumul pe care merge astãzi Câmpina
este drumul cel bun. Unul dintre motivele pentru care
Primãria Câmpina a primit acest premiu este
“deschiderea pentru schimbare ºi dezvoltare durabilã”.
Vã prezint în continuare proiectele mele pentru
dezvoltarea durabilã a Câmpinei ºi stadiul lor.

53
 PARCAREA SUBTERANÃ, PASAJUL
RUTIER SUBTERAN, CENTRUL CIVIC

Parcarea subteranã, pasajul rutier subteran ºi centrul civic reprezintã un proiect pentru viitorul
Câmpinei. Principala motivaþie a realizãrii acestui proiect este fluidizarea traficului în zona centralã.
De asemenea, proiectul va contribui la protejarea fonicã a mediului de suprafaþã, reducerea poluãrii,
creºterea siguranþei rutiere ºi a celei pietonale, creºterea potenþialului economic al zonei.
Subliniez, acest proiect nu înseamnã doar pasaj subteran, ci ºi parcarea subteranã cu 200 locuri,
pasajul pietonal subteran în zona “la Salcie” pentru siguranþa celor care traverseazã strada, dalã
urbanã, adicã o zonã de regenerare urbanã modernã, frumoasã, unde nu vor exista maºini!

54
 ªtiu cã s-au spus multe lucruri despre acest
pasaj. Multe minciuni! Eu vreau sã vã asigur
cã nu se pune problema ca lucrarea propriu-zisã
sã dureze 5-10 ani, cã nu se pune problema ca
traficul de pe DN1 sã fie deviat prin pasaj, cã nu
se pune problema reducerii rezistenþei blocurilor
sau distrugerii strãzilor adiacente din cauza
utilajelor! Toate acestea au fost minciuni spuse
de cei care se opun dezvoltãrii Câmpinei!
Vom fi foarte atenþi ca în caietul de sarcini
sã trecem ca la licitaþie sã poatã participa doar
societãþi cu experienþã la valoarea proiectului
ºi care au efectuat lucrãri similare.
Pentru pasaj, finanþarea este de doi ani cu
posibilitatea de prelungire de maxim un an.

Avem nevoie de o dezvoltare durabilã, corectã

ºi coerentã în Câmpina, iar singura sursã de
finanþare o reprezintã fondurile europene! Este
nevoie de o schimbare, de o modernizare realã
a oraºului. Eu cred cã nu trebuie sã mai pierdem
vremea. Câmpina a stat mult prea mult timp în
loc! E vremea sã ne dezvoltãm ca localitate, sã
creãm Câmpina viitorului pentru copiii noºtri!

55
 Pasajul va începe de la intersecþia
Bulevardului Carol I cu strada Mihail
Kogãlniceanu ºi se va termina la intersecþia
Bulevardului Carol I cu Calea Doftanei /
Bulevardul Culturii. Nu trebuie sã sperie pe
nimeni acest proiect! Nici pasajul, nici PUZ-ul.
Aº vrea sã nu uite nimeni cã oricum Câmpina va
deveni un ºantier în momentul în care vor începe
lucrãrile de reabilitare a reþelelor de apã,
proiect european al Hidro Prahova!
178 de strãzi vor fi sparte pentru schimbarea
reþelelor de apã, inclusiv cele din zona centralã.
Câmpina are nevoie de aceastã investiþie!
Pe bulevardul central vor fi schimbate ºi
conductele de gaze ºi atunci cred cã cea mai
bunã gândire este sã unim aceste lucrãri pentru
a “sparge” zona centralã o singurã datã!

56
 Dala urbanã, adicã spaþiul destinat pietonilor ºi bicicliºtilor, deasupra pasajului subteran,
va fi un adevãrat pol verde, incluzând zone generoase pentru toate activitãþile în aer liber.

57
 Eliminãm traficul terestru de maºini dintr-o zonã de interes turistic ºi economic ºi îl mutãm în
subteran. Reducem poluarea prin mutarea traficului în subteran, dar ºi prin extinderea spaþiilor
verzi. Noua organizare a spaþiului de deasupra pasajului va permite mai multe activitãþi -
comerciale, zone de recreere, de socializare, promenadã, zone de alimentaþie publicã, trasee velo,
zone expoziþionale etc. La baza întregului proiect stau cinci principii importante: siguranþã,
accesibilitate, continuitate, atractivitate, eficienþã. Noi trebuie sã privim în perspectivã, nu de
pe o zi pe alta! Trebuie sã avem curaj ºi sã vedem Câmpina aºa cum ne-o dorim pentru copiii noºtri.

58
 Dala urbanã de deasupra pasajului va fi un
spaþiu generos, cu piste de biciclete, cu fântâni
arteziene, loc de joacã pentru copii, zone
de recreere ºi socializare pentru seniori,
un mini-amfiteatru.

59
 O sã insist puþin cu acest proiect extraordinar care înseamnã pasaj subteran,
parcare subteranã, pasaj rutier subteran ºi regenerare urbanã.
În anul 2020 v-aaþi luat oraºul înapoi din mâna celor care l-aau stãpânit ani
la rând, l-aau þinut în loc, l-aau îndatorat la bãnci, au blocat fondurile europene
pentru dezvoltare, au ascuns lucruri grave cum ar fi prezenþa bacteriei
clostridium în apa potabilã sau includerea în bugetul local a unor bani care
nu existau decât pe hârtie. Din anul 2020, Câmpina nu mai este sub stãpânirea
nimãnui, a redevenit oraºul vostru, al câmpinenilor! Din anul 2020, Câmpina
s-aa întors la normalitate, a scãpat de stãpâni, de corecþii financiare, fondurile
europene au fost deblocate, bugetul local este unul real.
Din anul 2020, Câmpina se dezvoltã, construim, reparãm, modernizãm,
încercãm sã recuperãm anii pierduþi. Eu nu mã duc la „stãpânire” sã cer voie
sã modernizez Câmpina, sã fac lucrãri pentru viitorul oraºului ºi pentru viitorul
copiilor noºtri! Pierderea stãpânirii asupra oraºului e greu de acceptat de unii,
de aici ºi înverºunarea unor aºa-zziºi oameni politici comandaþi de sub acelaºi
acoperiº, de aici ºi atacurile continue la adresa mea ºi a echipei mele din
primãrie. Vã asigur cã nu sunt speriat, nu dau înapoi ºi nici nu accept ca oraºul
sã fie manipulat de niºte oameni care executã comenzi, fac plecãciuni ºi se
aplaudã singuri. Ce au fãcut ei pentru Câmpina ºi câmpineni? Ce fac ei acum?
Ce altceva în afarã de a crea panicã, de a speria populaþia, de a încerca sã
opreascã o investiþie extraordinarã pentru viitorul oraºului, de a încerca sã
blocheze din nou fondurile europene?!
Vedeþi cu toþii ce fac eu. Sunt ca o carte deschisã, împãrtãºesc cu voi toatã
activitatea mea, mã vedeþi pe stradã, la lucrãri, la evenimente, mã implic în tot
ce înseamnã Câmpina ºi o fac cu drag de oraº ºi de oameni. Vin în faþa voastrã
ºi vã spun din nou sã nu credeþi manipulãrile pe care ei le încearcã în legãturã
cu pasajul subteran. Este o investiþie frumoasã ºi pe care Câmpina o meritã!
Pasajul înseamnã: creºterea siguranþei rutiere, fluidizarea traficului, reducerea
poluãrii ºi zgomotului, realizarea unui inel de circulaþie cu un sistem de sensuri
unice. Dar NU este vorba doar de pasaj, ci ºi de parcare subteranã, pasaj pietonal

60
realizarea unui spaþiu public atractiv deasupra pasajului, extinderea spaþiului
verde, piste de biciclete, zone de spectacole, zone comerciale, zone de recreere ºi
socializare. Aceastã investiþie înseamnã creºterea calitãþii vieþii ºi siguranþã!
Înseamnã Câmpina modernã! Înseamnã zeci de milioane euro fonduri europene!
Eu nu distrug nimic, CONSTRUIESC! Aici este problema celor care încearcã
sã vã manipuleze. Eu CONSTRUIESC, nu distrug, nu demolez, CONSTRUIESC!
Sã ºtiþi un lucru, nu pot ei distruge, cât pot eu construi!
Sunt consilieri locali care au spus cu subiect ºi predicat în ºedinþele
Consiliului Local cã li s-aa comandat la partid sã nu voteze pasajul pentru cã...
“dacã face pasajul, Moldoveanu rãmâne primar pe viaþã”. ªedinþele sunt
înregistrate oficial, existã ºi procesele verbale. Aici e toatã problema. Cu alte
cuvinte, eu sunt problema! Eu, cel care nu rãspund la comenzi! Eu, cel care nu
am stãpân! Eu, cel care am venit la primãrie cu sinceritate, cu inima deschisã
ºi pus pe treabã pentru binele oraºului ºi locuitorilor.
Pe mine nu mã pot controla, nu mã pot speria ºi atunci pun presiune pe
consilierii locali ºi încearcã sã creeze panicã în rândul oamenilor, sã vã sperie
pe voi, cu blocuri care cad, surpãri, lucrãri care nu se mai terminã.
Realitatea este cã în Consiliul Local a fost aprobatã includerea investiþiei
în Strategia de Dezvoltare Localã, au fost aprobate proiectele în baza cãrora
am accesat fonduri europene pentru realizarea documentaþiei pentru pasaj ºi
regenerarea urbanã, am realizat aceste documentaþii cu bani europeni, iar
atunci când trebuiau votate studiile de fezabilitate ºi planul urbanistic zonal,
au venit cu noi presiuni la adresa consilierilor locali, au împãrþit fiþuici prin
care au încercat din nou sã sperie populaþia ºi au fãcut declaraþii de presã
comune toþi cei de sub acelaºi acoperiº. De acolo, de sub acelaºi acoperiº de unde
vã sunau în 2020 ºi vã spuneau sã nu mã votaþi, pentru cã nu voiau sã piardã
controlul asupra oraºului.
Au mers ºi mai departe, ne-aau dat în judecatã încercând sã suspende
hotãrârile Consiliului Local prin care s-aau aprobat studiile de fezabilitate,
indicatorii tehnico-eeconomici pentru aceastã investiþie, Planul Urbanistic Zonal

61
ba chiar ºi parteneriatul cu Consiliul Judeþean pentru cofinanþarea investiþiei.
Au pierdut la toate instanþele! Tot ce am fãcut noi a fost perfect legal!
Minciunile lor nu pot bloca acest proiect extraordinar pentru care avem toatã
documentaþia pregãtitã, aºteptãm sã aparã ghidul de finanþare ºi depunem
imediat cererea de finanþare.
Priviþi cum se dezvoltã alte oraºe, cum se construiesc pasaje subterane ºi
supraterane, parcãri subterane, priviþi cum se amenajeazã centrele civice în alte
oraºe. De ce sã nu facem asta ºi la Câmpina, de ce sã rãmânem în urma altora,
de ce sã nu gândim ºi sã nu construim un oraº pentru viitor, pentru copiii
noºtri?! Doar pentru cã se opun cei care au þinut oraºul în loc atâþia ani?!
Tot mandatul m-aam luptat cu ei ºi tot am reuºit sã aduc bani Câmpinei,
sã depun proiecte ºi sã obþin finanþare pentru investiþii pe care ei nici nu le
gândeau. Nu au depus un proiect în acest mandat, nu au adus un ban
Câmpinei! Din contrã, au încercat doar sã distrugã!
Vã rog sã nu uitaþi! Am luat un oraº cu fondurile europene blocate, cu datorii
la bãnci, cu probleme de infrastructurã. Am plãtit ºi plãtim în fiecare an, în
medie, un milion de euro pentru ratele ºi dobânzile la creditele luate de fosta
administraþie. În aceste condiþii, cum sã nu fie fondurile europene singura
soluþie pentru dezvoltarea Câmpinei, de vreme ce bugetul local nu ne permite
investiþii majore, necesare?
Vreau sã vã mulþumesc vouã, câmpinenilor, pentru cã voi sunteþi sprijinul
meu. Voi, cei care vã plãtiþi impozitele locale, astfel încât sã putem asigura
partea noastrã de cofinanþare ºi cheltuielile neeligibile la proiectele cu fonduri
europene. Pentru cã voi vã plãtiþi impozitele, eu, ca primar, sunt obligat sã
nu stau cu mâinile în sân ºi sã mã zbat sã aduc fonduri europene. Nu sã mã
duc sã mã împrumut la bãnci, ci sã fac proiecte ºi sã obþin finanþare pentru
Câmpina. În 2023, voi, cetãþenii Câmpinei, aþi plãtit impozite în valoare totalã
de 9,5 milioane lei. Eu am adus fonduri extrabugetare de peste 50 milioane lei.
Deci pentru fiecare ban plãtit de voi anul trecut, eu am adus de cinci ori mai
mult din fonduri extrabugetare.

62
Proiectul nostru cu parcarea subteranã, pasajul
subteran ºi regenerarea urbanã a fost premiat
la douã gale naþionale importante. Mai întâi la
Gala “România eºti tu”, apoi la gala Asociaþiei
Române pentru Smart City, la categoria
Dezvoltare ºi Infrastructurã Urbanã. Sunt mândru
de aceste premii ºi de faptul cã proiectul nostru
este apreciat la un asemenea nivel! 63
 CENTURA DE EST
Centura de Est a oraºului este o investiþie extrem de necesarã, pe care o vom realiza în parteneriat
cu Consiliul Judeþean. Este o investiþie importantã, de aproape 20 milioane euro, pentru care s-au
realizat ºi aprobat studiul de fezabilitate ºi indicatorii tehnico-economici. Centura va porni de pe
raza comunei Bãneºti, se va desfãºura cãtre vest, peste râul Doftana, unde se va construi un pod
de aproximativ 100 metri, va continua pe malul râului Doftana, pe teritoriul administrativ al
municipiului Câmpina, pânã aproape de fosta fabricã 21 Decembrie. Lungimea totalã va fi
de 2,6 km, cu o suprafaþã carosabilã totalã de 20.736 mp. Conexiunile cu reþeaua stradalã
din Câmpina (intrare/ieºire) vor fi prin strada Oborului ºi Calea Doftanei (pod Telega).
Centura de Est este imperios necesarã nu doar pentru devierea traficului greu, ci ºi pentru
impactul economic extraordinar pe care-l va avea pentru Câmpina!

64
 SALA SPORTURILOR

Câmpina va avea o salã a sporturilor extraordinarã ºi, odatã cu ea, ºansa de a putea gãzdui
competiþii naþionale ºi chiar internaþionale. Studiul de fezabilitate este gata, a fost aprobat de
Consiliul Local, am depus ºi cererea de finanþare la Compania Naþionalã de Investiþii.
Vom construi sala de sport pe Drumul Taberei, lângã fostul sat de vacanþã.

65
Sala va avea 2.080 locuri ºi o suprafaþã de joc multifuncþionalã, care va putea fi folositã pentru mai
multe sporturi - futsal, volei, handbal, baschet, gimnasticã, judo, arte marþiale, box, tenis de câmp,
lupte libere. De asemenea, sala se poate modifica pentru a permite amenajarea unei scene la una
dintre peluze ºi transformarea în salã de concerte cu o capacitate de 3.000 locuri. Sala va avea ºi o
zonã de bob-start, iar campionii noºtri nu vor mai trebui sã meargã în alte þãri pentru a se antrena,
pentru cã vor avea la Câmpina o pistã de bob-start de nivel internaþional!

Demersurile noastre sunt sprijinite ºi de conducerea Comitetului Olimpic ºi Sportiv Român.

Vã reamintesc cã preºedintele COSR - Mihai Covaliu ºi vicepreºedintele acestui for - Elisabeta Lipã
au fost la Câmpina, au vãzut amplasamentul ºi au fost foarte încântaþi de proiectele noastre
ºi de întreaga zonã unde dorim realizarea bazei sportive ºi construirea sãlii sporturilor.

66
 DOTAREA UNITÃÞILOR DE
ÎNVÃÞÃMÂNT CU MOBILIER
ªI ECHIPAMENTE IT
Este o investiþie extraordinarã în învãþãmântul câmpinean, pentru care am obþinut finanþare
de aproape 3 milioane de euro prin PNRR, întreaga sumã fiind eligibilã, deci nu este nevoie
de cofinanþare de la bugetul local. Toate ºcolile ºi liceele din Câmpina sunt incluse în
acest proiect pe care îl avem acum în faza de licitaþie. O sã vã spun doar câteva dintre
achiziþiile pe care le vom face pentru unitãþile de învãþãmânt:
- Mobilier ºi materiale didactice pentru 201 sãli de clasã; mobilier ºi materiale didactice pentru
nouã laboratoare de ºtiinþã;
- Mobilier specific, materiale didactice ºi echipamente digitale pentru ºase cabinete ºcolare
ºi un cabinet de consiliere; echipamente ºi materiale didactice pentru ºapte sãli de sport;
- Mobilier specific, materiale, echipamente de specialitate ºi echipamentre digitale pentru patru
ateliere de practicã;
- Echipamente de tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor pentru cinci laboratoare de informaticã;
- Echipamente de tehnologia informaþiilor
ºi comunicaþiilor pentru patru laboratoare
de informaticã din unitãþi de învãþãmânt
profesional ºi tehnic;
- Echipamente de tehnologia informaþiilor
ºi comunicaþiilor pentru 196 sãli de clasã
(194 table interactive, 147 laptopuri,
196 sisteme de sunet, 196 camere
videoconferinþã, 156 imprimante
multifuncþionale, 196 scannere, 74 alte
dispozitive ºi echipamente tehnologice). 67
 Copiii noºtri trebuie sã aibã cele mai bune condiþii
pentru a învãþa, iar noi, ca administraþie localã,
trebuie sã le asigurãm aceste condiþii. Pe lângã
celelalte proiecte destinate ºcolilor, avem acest proiect
extraordinar. Consider cã nimic nu e prea mult sau
prea greu atunci când este vorba de educaþia copiilor
noºtri, pentru a crea un viitor mai bun pentru ei!

68
 CREªTEREA EFICIENÞEI ENERGETICE LA
ªCOALA GIMNAZIALÃ “ION CÂMPINEANU”,
ªCOALA GIMNAZIALÃ “AL.I. CUZA”, LICEUL TEHNOLOGIC
MECANIC ªI GRÃDINIÞA “IULIA HASDEU”
Sunt patru contracte de finanþare semnate
cu Administraþia Fondului de Mediu. Suma
totalã pe care o primim de la AFM este
de aproape 10 milioane lei ºi, lucru foarte
important, aceastã sumã acoperã 95%
din cheltuielile eligibile ale proiectelor.
Cu aceste fonduri extrabugetare reabilitãm
termic clãdirile celor patru unitãþi de
învãþãmânt ºi astfel creãm condiþii
mai bune pentru copiii noºtri, ei fiind
principalii beneficiari ai acestor investiþii
aflate acum în faza de licitaþie.

69
 EFICIENTIZARE ENERGETICÃ, INCLUSIV
CU PANOURI FOTOVOLTAICE ªI STAÞII
DE ÎNCÃRCARE AUTO, LA TREI BLOCURI

Prin PNRR primim fonduri europene pentru

renovarea energeticã a blocurilor P1 ºi P3 de pe
Bulevardul Carol I ºi a blocului B1 de pe strada
Hasdeu. Contractul de finanþare este semnat,
au fost realizate documentaþiile tehnice ºi a fost
emisã autorizaþia de construire. Urmeazã
demararea procedurii de atribuire a lucrãrilor de
execuþie. Sunt fonduri europene nerambursabile
ºi, ceea ce este foarte important, cetãþenii nu
trebuie sã contribuie cu niciun ban la
reabilitarea termicã a blocurilor.

70
 EFICIENTIZAREA ENERGETICÃ
A 11 BLOCURI DE LOCUINÞE

Am depus ºi se aflã în etapa de evaluare

documentaþia pentru reabilitarea energeticã
a încã 11 blocuri din municipiu, tot prin PNRR,
pe componenta “Valul renovãrii”, al doilea apel
de proiecte. Este vorba despre: blocul 13A de
pe strada Republicii ºi blocurile 17B, 17C, 17D1,
R53, R54, R55, R56, R58, R59 ºi R60
de pe Bulevardul Carol I.

71
AUTOBUZE ELECTRICE PENTRU
TRANSPORTUL PUBLIC

Vom achiziþiona autobuze electrice pentru

transportul public. Am semnat contractul de
finanþare prin PNRR ºi este vorba de un contract
cu o valoare mare, aproape 5 milioane de euro.
Vom cumpãra opt autobuze electrice pentru
Câmpina ºi un microbuz pentru Poiana Câmpina,
partenerul nostru din acest proiect. Vom avea
12 staþii de încãrcare (nouã la autobazã ºi trei
pe trasee) ºi 10 staþii de încãrcare pentru
maºinile electrice ale cetãþenilor.
Este o investiþie prin care municipiul Câmpina
va avea un transport public modern, ecologic
ºi eficient, aºa cum ne dorim cu toþii.

72
DIGITALIZAREA SISTEMULUI
DE TRANSPORT PUBLIC

Pentru digitalizarea sistemului de transport public avem în implementare douã proiecte, ambele cu
fonduri europene prin PNRR. Prin primul proiect vom achiziþiona mai multe echipamente software
ºi hardware, un automat de trafic inteligent, patru staþii de îmbarcare/debarcare cãlãtori (dotate
cu totemuri digitale ºi sistem fotovoltaic de iluminat), automate de emitere a tichetelor, sisteme
de supraveghere video pentru autobuzele electrice, computere de bord. Prin al doilea proiect vor fi
extinse sistemele de monitorizare a timpilor de cãlãtorie ºi vitezei, mai exact vor fi instalate ºi
interconectate sistemele de monitorizare video a intersecþiilor cu camere de monitorizare a traficului
pe timp de zi ºi timp de noapte. Avem finanþarea pentru ambele proiecte care vor fi puse efectiv
în practicã dupã cumpãrarea autobuzelor electrice.

73
 STAÞII DE ÎNCÃRCARE
PENTRU VEHICULELE
ELECTRICE

Chiar în primãvara acestui an (2024), am semnat

contractul de finanþare cu AFM pentru
achiziþionarea ºi montarea a 16 staþii
de reîncãrcare pentru vehiculele electrice.
Vom avea astfel de staþii, cuplate douã
câte douã, în mai multe zone din oraº:
pe Bulevardul Culturii, Calea Doftanei,
Bulevardul Nicolae Bãlcescu, strada Griviþei,
strada Erou Grigore Nicolae, Bulevardul Carol I
ºi strada Uniunea Europeanã.

74
 INSULE ECOLOGICE
DIGITALIZATE

50 de insule ecologice digitalizate vom cumpãra ºi monta în Câmpina pentru colectarea selectivã
a deºeurilor. O insulã ecologicã este un ansamblu de containere speciale, protejate împotriva
vandalizãrii, iar accesul se face pe bazã de cartelã. Odatã cu implementarea acestui proiect pentru
care am obþinut finanþare prin PNRR, facem un pas important spre modernizarea ºi eficientizarea
sistemului de colectare selectivã a deºeurilor.

Tot prin PNRR am obþinut finanþare pentru construirea unui centru de colectare a deºeurilor prin aport
voluntar. Ce înseamnã acest lucru? Va exista o locaþie, un teren, pe care vom amplasa containere
speciale pentru deºeuri voluminoase, deºeuri rezultate din materialele de construcþii, deºeuri textile,
din lemn, mobilier, anvelope, deºeuri de echipamente electrice ºi electronice, deºeuri periculoase.

CENTRU DE COLECTARE DEªEURI

PRIN APORT VOLUNTAR

75
 RESTAURAREA
CAPELEI HERNEA

Cu fonduri obþinute de la Institutul

Naþional al Patrimoniului, prin
Programul “Timbrul monumentelor
istorice”, am realizat documentaþia
tehnico-economicã pentru
restaurarea Capelei Hernea.
Aceastã documentaþie o vom
depune în vederea obþinerii
finanþãrii europene pentru lucrãrile
propriu-zise de consolidare,
restaurare ºi punere în valoare
a Capelei Hernea.
76
 Alte proiecte pentru care am obþinut fonduri europene, avem deja semnate
contractele de finanþare, au fost organizate sau sunt în curs de organizare
licitaþiile, precum ºi proiecte care sunt în evaluare sau urmeazã sã le depunem:
- Elaborarea Planului Urbanistic General ºi elaborarea Planului de Mobilitate
Urbanã Durabilã - în curs de realizare
- Înfiinþarea unui centru comunitar integrat (asistenþã medicalã, educaþionalã
ºi socialã pentru persoanele vulnerabile) - în curs de realizare
- Înfiinþarea unui centru de zi pentru persoanele vârstnice. Este un centru de
asistenþã ºi recuperare destinat bunicilor noºtri, cei care au nevoie ca astãzi
noi sã le fim un sprijin real - contract de finanþare semnat
- Modernizarea strãzii Orizontului prin Programul “Anghel Saligny” - contract
de finanþare semnat
- Modernizarea Drumului Taberei, tot prin Programul “Anghel Saligny”
- Realizarea unui parc fotovoltaic, în parteneriat cu Consiliul Judeþean
- Eficientizarea energeticã a unor clãdiri publice, prin Programul “ELENA”,
în parteneriat cu Consiliul Judeþean - Grãdiniþa nr. 3, Grãdiniþa nr. 8 ºi Creºa
Municipalã de pe strada Plevnei
- Consolidarea clãdirilor la patru unitãþi de învãþãmânt: ªcoala Goleºti,
Grãdiniþa nr.1, ªcoala Voila ºi Corpul A al Liceului Tehnologic Energetic
- Realizare autobazã pentru autobuzele electrice ºi centru multimodal pentru
autobuze, cu staþii de îmbarcare ºi debarcare
Dupã cum vedeþi, încercãm sã acoperim toatã zona de infrastructurã - rutierã,
socialã, educaþionalã, medicalã ºi, o spun încã o datã, fondurile extrabugetare
sunt vitale pentru dezvoltarea oraºului! Avem ºi alte proiecte la care ne
gândim, pe care le punem pe hârtie în încercarea de a nu rata nimic. Sunt foarte
multe lucruri de fãcut ºi vrem sã le facem. Toate au ca scop dezvoltarea
Câmpinei, ceea ce înseamnã îmbunãtãþirea vieþii câmpinenilor!
Pe lângã proiectele noastre, nu trebuie sã uitãm de amplul proiect cu fonduri
europene al societãþii Hidro Prahova SA - “Proiectul regional de dezvoltare a
infrastructurii de apã ºi apã uzatã din judeþul Prahova”, în valoare totalã de
aproape 600 milioane euro.
77
 Din valoarea totalã a proiectului, 85% sunt fonduri europene nerambursabile.
Este cel mai important proiect derulat în judeþul Prahova pentru dezvoltarea
ºi modernizarea sistemelor de alimentare cu apã ºi canalizare.
Iatã lista lucrãrilor care urmeazã a fi realizate în Câmpina:
- Reabilitarea Staþiei de Tratare Voila;
- Reabilitarea Staþiei de Pompare Doftana;
- Reabilitarea Gospodãriei de Apã Muscel;
- Introducerea unei noi conducte de aducþiune apã de la Staþia de Tratare
Voila pânã la Staþia de Pompare Doftana (Zorile);
- Reabilitarea reþelei de distribuþie a apei potabile pe 77 km (dintr-uun total
de 120 km reþea existentã) ºi realizarea a 4.242 de noi branºamente;
- Extinderea reþelei de canalizare cu aproximativ 4 km;
- Reabilitarea reþelei de canalizare pe aproximativ 7 km;
- Reabilitarea staþiei de pompare a apei uzate.
178 de strãzi ºi alei din Câmpina, dintr-uun total de 220, sunt incluse în acest
proiect pentru reabilitarea reþelelor de apã. De asemenea, 12 strãzi sunt incluse
pentru extinderea reþelei de canalizare, iar alte 10 strãzi sunt incluse în proiect
pentru reabilitarea reþelei de canalizare.
Acest proiect este extrem de benefic pentru Câmpina. Vor fi schimbate
conductele de apã de pe 178 de strãzi ºi alei, o investiþie necesarã având în
vedere vechimea conductelor ºi gradul lor de uzurã. Sunt conducte foarte vechi,
care au 70-880 de ani ºi ºtiþi bine cã din aceastã cauzã se produc ºi avarii, sunt
ºi pierderi de apã în reþea, dar ºi alte probleme legate de calitatea apei potabile.
Pentru retehnologizarea ºi automatizarea staþiei de pompare a fost finalizatã
licitaþia ºi s-aa dat ordinul de începere a lucrãrilor. Lucrãrile pentru reþeaua de
alimentare cu apã ºi canalizare sunt în faza de licitaþie. Hidro Prahova a scos
la licitaþie “pachetul” de lucrãri pentru Câmpina ºi Poiana Câmpina, valoarea
estimativã a contractului fiind de peste 206 milioane lei, adicã aproape 42
milioane euro, din care 30 milioane euro pentru Câmpina. Dupã finalizarea
licitaþiei, semnarea contractului ºi începerea efectivã a lucrãrilor, Câmpina
va deveni un adevãrat ºantier!
78
 Criza apei potabile din 2021 a fost o încercare grea pentru
noi toþi. Vã amintiþi cum ne-aam confruntat atunci , o
situaþie fãrã precedent - interdicþia consumului apei de la
robinet pe motiv cã apa nu este potabilã, interdicþie impusã
de Direcþia de Sãnãtate Publicã Prahova, în urma
efectuãrii unor analize la mai multe puncte de colectare
din localitate. La unul din aceste puncte de colectare,
apa nu se încadra în parametri normali de potabilitate,
detectându-sse prezenþa bacteriei clostridium perfringens.

79
 Sã ne amintim cum a fost atunci. În dupã-aamiaza zilei de vineri, 13 august
2021, operatorul de apã ºi canal Hidro Prahova a anunþat cã, în urma unei
sesizãri primite telefonic din partea DSP Prahova, cu privire la calitatea apei,
vor fi impuse mãsuri restrictive în ceea ce priveºte consumul de apã pentru
abonaþii din municipiul Câmpina, în perioada 13-117 august 2021. “Apa nu
poate fi utilizatã pentru bãut sau gãtit, pentru prepararea formulelor de lapte
sau ceaiuri. Apa poate fi folositã numai pentru spãlat ºi în alte scopuri
menajere sau care nu determinã contaminarea alimentelor”, avertiza DSP.
În aceeaºi dupã-aamiazã am convocat Comitetul Local
pentru Situaþii de Urgenþã, iar în cadrul acestei
ºedinþe am fost informaþi de cãtre DSP cã în
punctul de colectare a apei pentru analizã de
la staþia Muscel-V Voila a fost depistatã
bacteria clostridium perfringens, un
parametru indicator al poluãrii fecale a apei.
La propunerea mea, CLSU a aprobat o serie de
mãsuri, cele mai importante fiind: distribuirea în
toate cartierele oraºului, de cãtre Poliþia Localã, a
anunþului Hidro Prahova, atât la cetãþeni, asociaþii de proprietari,
cât ºi la societãþile comerciale; asigurarea de cãtre Hidro Prahova a unor
containere cu apã potabilã la cele douã spitale câmpinene, la instituþiile sociale
ºi la Piaþa Centralã; transmiterea unui mesaj RO-A ALERT de cãtre ISU
Prahova, prin care populaþia sã fie înºtiinþatã ºi sã nu consume apa din reþeaua
Hidro Prahova. Ulterior, reprezentanþii DSP Prahova au recomandat ca apa
sã fie fiartã timp de 10 minute, rãcitã ºi apoi poate fi consumatã.
Sâmbãtã, 14 august, împreunã cu Hidro Prahova am dus containere de
1.000 litri cu apã potabilã la Spitalul de Psihiatrie Voila, la Spitalul Municipal
Câmpina, la centrele sociale din localitate, la ªcoala de Poliþie, precum ºi la
Piaþa Centralã. De asemenea, un container cu apã a fost amplasat ºi în pasajul
de la ceas. În aceeaºi zi, societatea Hidro Prahova a început spãlarea ºi
igienizarea rezervorului de apã Muscel, cu volumul de 2000 mc.
80
 Duminicã, 15 august, a fost întreruptã complet furnizarea apei cãtre o parte
a cartierului Voila: Drumul Taberei , Voila, strãzile Silvicultorului ºi
Buciumului. Pentru locuitorii de aici au fost amplasate patru containere cu apã
potabilã. Împreunã cu conducerea Hidro Prahova am mers de mai multe ori la
staþia de alimentare Muscel-VVoila, pentru a ne asigura cã lucrãrile de igienizare
se desfãºoarã corespunzãtor.
Luni, 16 august, DSP Prahova a anunþat cã, în urma prelevãrii de noi probe
de apã din sistemul de aprovizionare al municipiului Câmpina ºi analizãrii
acestora, se menþine neconformitatea la calitatea apei potabile pentru
parametrul clostridium perfringens la unul din punctele de prelevare (cel de pe
Drumul Taberei, de la staþia Muscel-V Voila). Astfel cã, s-aa stabilit menþinerea
mãsurilor preventive în privinþa consumului de apã.

Marþi, 17 august, au sosit cele cinci containere cumpãrate de Primãria

Câmpina ºi au fost instalate în mai multe zone - în parcarea din cartierul
Turnãtorie, în cartierul Muscel, la intersecþia strãzilor I.H. Rãdulescu ºi
Libertãþii, unul în cartierul Slobozia, unul lângã fosta centralã termicã dintre
strãzile Odobescu ºi Tudor Vladimirescu. Al cincilea container a fost de rezervã,
astfel încât, dacã se termina apa dintr-uun container, sã-ll putem înlocui rapid.
81
 Vineri, 20 august, DSP a anunþat ridicarea restricþiilor privind consumul de
apã la Câmpina, cu excepþia zonei din apropierea Spitalului Voila. Decizia a
fost luatã dupã ce rezultatele analizelor apei din douã zile consecutive au fost
negative la clostridium perfringens. Duminicã, 22 august, Direcþia de Sãnãtate
Publicã ºi Hidro Prahova au anunþat ridicarea totalã a restricþiilor în ceea ce
priveºte consumul de apã potabilã pentru toþi abonaþii din Câmpina ºi
au dat asigurãri cã apa este potabilã în tot oraºul.
Pe 24 ºi 25 august, am mers, împreunã cu conducerea HidroPrahova, la Staþia
de tratare a apei de pe ªoseaua Paltinu, pentru a ne asigura cã sunt respectate
toate prevederile din planul de mãsuri aprobat de Direcþia de Sãnãtate Publicã
ºi asumat de societatea Hidro Prahova. Pe lângã spãlarea ºi igienizarea
bazinului de 2000 mc de la Staþia Muscel-V Voila, Hidro Prahova a luat ºi unele
mãsuri suplimentare cum ar fi curãþarea filtrelor de la captare, pentru ca apa
sã fie furnizatã la cei mai buni parametri.

82
 Lucru foarte important - nu era pentru prima datã când Câmpina
avea probleme cu bacteria clostridium perfringens, dar a fost prima datã
când s-aa aflat acest lucru, datoritã transparenþei de care am dat dovadã.
Aceastã bacterie a fost depistatã la analize efectuate în ultimii ani de cãtre
DSP (2018-22020), la acelaºi punct de colectare de la Staþia Muscel-V Voila,
dar fosta administraþie localã a ascuns acest lucru ºi nu v-aa informat deºi era
obligatã sã o facã ºi era dreptul vostru sã ºtiþi adevãrul.

83
 În ianuarie 2024 ne-aam confruntat cu altã problemã. Am primit o adresã
a Direcþiei de Sãnãtate Publicã, din 25 ianuarie, prin care eram informaþi de
existenþa în sistemul de alimentare cu apã potabilã a substanþelor tetracloretenã
ºi tricloretenã. În aceeaºi zi, am convocat Comitetul Local pentru Situaþii de
Urgenþã, am anunþat populaþia ºi am luat primele mãsuri. Hidro Prahova a
intervenit în regim de urgenþã ºi s-aa realizat igienizarea sistemului de
alimentare cu apã potabilã a Câmpinei.
Dupã numai câteva zile, la 5 februarie 2024, am solicitat DSP câteva
informaþii, având în vedere cã pe reþeaua de apã potabilã a oraºului
funcþioneazã o microhidrocentralã aparþinând societãþii Neptun Câmpina.
Am cerut DSP sã ne spunã dacã din martie 2008, din momentul punerii în
funcþiune a microhidrocentralei Neptun din zona Fântâna cu Cireºi, s-aau
prelevat probe, în aval ºi în amonte, pentru determinarea parametrilor de
potabilitate a apei care ajunge la robinetele câmpinenilor ºi am solicitat
informaþii despre avizele aferente documentaþiei de funcþionare a acestei
microhidrocentrale. DSP a rãspuns douã zile mai târziu, precizând cã nu a
prelevat probe de apã, aceasta fiind sarcina societãþii Neptun, deþinãtorul
microhidrocentralei, precum ºi cã nu a identificat niciun rãspuns de la
conducerea ºi patronatul Neptun SA privind buletinele de analizã a apei, deºi
reprezentanþii Neptun susþin cã aceste prelevãri s-aau efectuat de cãtre DSP .
În acel moment am decis verificarea documentaþiei de punere în funcþiune a
microhidrocentralei. Am constatat cã, de la avizul DSP din 2008, se instituie
o zonã de protecþie cu regim sanitar sever, inclusiv o serie de obligaþii în sarcina
societãþii Neptun, turbina ºi componentele din oþel inoxidabil, iar personalul de
întreþinere ºi mentenanþã sã realizeze examene medicale periodice, fiind în joc
sãnãtatea publicã, sãnãtatea tuturor câmpinenilor. Cu aceste concluzii am
transmis adrese societãþii Neptun ºi societãþii Hidro Prahova.
Rãspunsul societãþii Neptun a venit abia dupã 30 zile. Am constatat cã
nu toate componentele sunt din inox, nu existã rezultatele analizei apei ºi nu
se respectã normele legale privind examenele medicale ale personalului.

84
 De asemenea, am mai identificat o problemã. Între societatea Neptun ºi
CPGC, fostul operator al sistemului de alimentare cu apã al Câmpinei, s-aa
încheiat un contract de asociere – nr. 1.510 din 5 noiembrie 2004, aprobat
de Consiliul Local, prin HCL nr. 101/ 30 septembrie 2004, contract prin care
Neptun se obliga sã achite o cotã de 5% din cifra de afaceri a acestei
microhidrocentrale. Din 2008, de la preluarea activitãþii CPGC de cãtre Hidro
Prahova nu mai existã niciun contract ºi nicio instituþie publicã nu mai
încaseazã niciun leu din activitatea acestei microhidrocentrale.
Am continuat demersurile ºi am transmis societãþii Neptun o adresã prin
care solicitam informaþii privind cota de 5% asumatã prin contractul iniþial
cu CPGC. De asemenea, la solicitarea noastrã, Hidro Prahova ne-aa precizat cã
nu existã un contract de folosinþã pentru apa furnizatã acestei microhidrocentrale.
Pânã acum nu s-aa depistat sursa neconformitãþilor din apa potabilã, dar este
foarte posibil, în lipsa unor analize clare pe care societatea Neptun era obligatã
sã le realizeze, ca aceste neconformitãþi sã provinã tocmai din activitatea
microhidrocentralei. O microhidrocentralã aflatã pe reþeaua de apã a oraºului,
din activitatea cãreia Neptun doar încaseazã bani, fãrã a plãti un leu
operatorului de apã sau comunitãþii locale. Am prezentat toate aceste probleme
în plenul Consiliului Local, cu toate documentele corespunzãtoare.
Credeþi cã fosta administraþie nu a ºtiut? Sigur cã a ºtiut, cã doar erau acolo
ºi oameni care aveau legãturã directã Neptun SA, unii dintre ei fiind chiar
angajaþi la Neptun. Ne mai întrebãm de ce eu nu trebuia sã câºtig primãria în
2020 ºi nu trebuie sã câºtig nici acum, în 2024? Tocmai pentru cã s-aau temut
ºi se tem în continuare cã le voi deranja “stãpânul”, cã voi descoperi ºi voi face
publice ilegalitãþi de acest gen. Nu cumva actualul director general al Neptun
este tocmai preºedintele Partidului Câmpina Curatã, care mã atacã permanent?
A candidat în 2020 din partea unei alianþe, a ieºit consilier local, a renunþat
la mandat ºi revine acum, ca preºedinte PCC, un partid nou înfiinþat de
“stãpânire” ºi care susþine candidatul la Primãrie al PSD! Totul se decide acolo,
sub acel acoperiº de unde pleacã ordinele ºi atacurile împotriva mea!

85
86
Dincolo de funcþie, important este sã fii OM !

87
Nu am dat niciodatã înapoi atunci când a fost nevoie sã mã implic
pentru a ajuta diverse instituþii din Câmpina, fie în nume
personal, fie cu ajutorul unor prieteni sau prin intermediul
unor sponsorizãri. În acest mod am sprijinit ºi Biserica “Naºterea
Maicii Domnului” de la Voila, acolo unde trebuia realizat urgent
un drenaj pentru a stopa infiltrarea apei ºi a preveni inundaþiile.
Apoi au fost asfaltate aleile din curtea bisericii.

88
 Am ajutat Biserica “Sfinþii
Voievozi” (de la lac) cu
materialele necesare refacerii
acoperiºului sfântului lãcaº.

89
 Prin intermediul unor sponsorizãri, am asigurat materiale de construcþii pentru capela
Bisericii “Sfânta Cuvioasã Parascheva ºi Sfântul Mucenic Dimitrie” ºi pentru noua bisericã
din cartierul Câmpiniþa, care poartã hramul “Înãlþarea Domnului”.

90
 În timpul pandemiei,
am sponsorizat Spitalul
Municipal, care era
unitate-suport COVID,
cu echipament
de iarnã ºi ghete
îmblãnite pentru
cadrele medicale
care îºi desfãºurau
activitatea la triaj,
în acele containere
speciale, amplasate în
curtea spitalului, unde
temperatura era destul
de scãzutã.

Tot Spitalului Municipal

i-am asigurat, împreunã cu
doi prieteni, o autosanitarã
complet echipatã.

91
 Autosanitara era necesarã pentru
transportul pacienþilor externaþi
la domiciliu. Erau mulþi oameni
în vârstã, dar ºi copii, nu doar
din Câmpina, ci ºi din localitãþile
învecinate. Vechea autosanitarã a
spitalului nu mai putea fi folositã
din cauza gradului mare de uzurã.
Pe lângã acest autovehicul atât
de necesar, am sponsorizat spitalul
ºi cu 20.000 de mãºti de protecþie
destinate personalului medical
ºi personalului auxiliar.

În 2023, Spitalul de Psihiatrie Voila a fost dotat,

de asemenea, cu o ambulanþã pentru transportul
pacienþilor, în condiþii optime, la consulturile
interdisciplinare. Este o autospecialã nouã, de
tip A2, achiziþionatã cu bani de la bugetul local.

92
La 1 martie 2021, la împlinirea a 50 de ani de la înfiinþarea Spitalului Voila, am donat acestei
instituþii medicale o placã de granit cu blazonul familiei ªtirbei, placã pe care am dezvelit-o
împreunã cã managerul spitalului, dr. Irina Minescu. În 2021 s-au împlinit ºi 150 de ani de la
începerea construcþiei Castelului ªtirbei de cãtre prinþul Dimitrie Barbu ªtirbei, acest castel
fiind actualul sediu administrativ al Spitalului Voila.

93
 Împreunã cu comandorul (r) Gheorghe Coman, preºedintele Fundaþiei Aerospaþiale Române ºi al
Asociaþiei Române pentru Propaganda Aviaþiei (ARPA), am organizat la Casa Tineretului o expoziþie
extraordinarã dedicatã lui Aurel Vlaicu. Expoziþia a fost finanþatã de mine ºi de dl. Gheorghe Coman
ºi a inclus machete, colecþii de fotografii, reviste ºi cãrþi, manuale de pilotaj, diplome ºi medalii,
reproduceri la scarã 1:1 a planorului cu care Aurel Vlaicu a zburat pe 17 iunie 1910 ºi a celorlalte
aparate realizate de acest pionier al aviaþiei române.

94
 La deschiderea expoziþiei dedicate lui
Aurel Vlaicu, împreunã cu doi dintre invitaþii
de onoare, generalul de brigadã Sergiu Anton
ºi comandorul Ioan Crãciun, profesor universitar
doctor la Universitatea Naþionalã de Apãrare
“Carol I” din Bucureºti, i-am premiat pe elevii
de la clasele a VIII-a ºi a XII-a, cei care au
terminat gimnaziul, respectiv liceul, ca ºefi de
promoþie. Mi s-a pãrut normal ca în cadrul unui
eveniment în care cinstim memoria unui geniu
al aeronauticii mondiale sã premiem performerii
de astãzi ai învãþãmântului câmpinean.

95
 Am cumpãrat în nume personal,
la o licitaþie, certificatele originale
de naºtere ºi de botez ale scriitorului
Geo Bogza, una dintre personalitãþile
culturii româneºti din secolul al XX-lea
al cãrui nume a fost legat de cel al
Câmpinei. De Ziua Naþionalã a
României, în 2021, am donat aceste
documente municipalitãþii. Cele douã
certificate, alãturi de dovada
autenticitãþii lor, sunt expuse în sala
principalã a Casei Cãsãtoriilor ºi pot fi
vãzute de orice persoanã interesatã.

Tot în nume personal am cumpãrat

ºi apoi am donat Primãriei un pian
electric care sã poatã fi folosit la
evenimentele pe care le organizãm
inclusiv în aer liber.
Un instrument pe care sã-l putem
transporta uºor ºi care a fost folosit
mult în ºcoli, la evenimentul Muzica+
din cadrul proiectului CâmpinArtelor. 96
 Prin intermediul unor sponsorizãri, le-am fãcut
o surprizã fetelor de la Ansamblul Folcloric
“Ghiocelul” al Casei Municipale de Culturã
“Geo Bogza”. Le-am cumpãrat ii noi ºi sacouri
din stofã, cunoscutele sumane tradiþionale,
cu care pot dansa în aer liber chiar ºi când
vremea este mai rece. Este un cadou pe
care fetele îl meritã. Ansamblul Folcloric
“Ghiocelul”, condus de instructorul Cristian
Colezea, este o mândrie pentru Câmpina!
Un ansamblu extraordinar, premiat la toate
festivalurile la care participã, în þarã ºi
peste hotare. În spatele performanþelor stau
munca, pasiunea, dragostea pentru folclor
ºi tradiþiile populare.

97
 Modelul de kart ºi cel de echipament pe care le-am comandat
pentru Clubul de karting de la Clubul Copiilor. Sper ca cei mici
sã fie atraºi de Clubul de karting, aºa cum eram ºi noi odatã,
în copilãrie. Kartingul este un sport frumos ºi foarte potrivit
pentru copiii care doresc sã-ºi dezvolte spiritul competiþional,
sã devinã mai încrezãtori în propriul potenþial.
La Clubul Copiilor, vor avea ocazia sã urmeze cursuri gratuite
de karting ºi pentru ei, pentru cei mici, am fãcut aceastã achiziþie -
kart ºi echipament complet.

98
 Împreunã cu Asociaþia Generalã a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi am populat Lacul Bisericii
cu jumãtate de tonã de peºte, scopul fiind, printre altele, acela de eradicare a vegetaþiei care se
întinsese pe luciul apei ºi crea o imagine neplãcutã. A fost adus peºte din speciile cteno, fitofag-hipã
ºi novac, care se hrãnesc cu ierburile din zona malurilor ºi nu mai permit extinderea acestora.
Astfel, lacul a fost curãþat în mod natural.

99
 Alãturi de copiii de la Grãdiniþa nr. 9, la realizarea trenuleþului cu flori, în cadrul proiectului
“Grãdina de liniºte, relaxare ºi învãþare”. Am oferit materialele necesare pentru construirea
trenuleþului, precum ºi o parte din florile ºi pãmântul necesar plantãrii lor. Pãrinþii au construit
trenuleþul ºi au adus alte flori. O muncã de echipã, la care ºi copiii ºi-au adus contribuþia
din plin. A fost o zi de neuitat în mijlocul celor mici!

100
 Am fost bucuros ºi onorat sã fiu parte a Programului “Citeºte-mi 100 de poveºti” ºi sã merg
la grãdiniþele din municipiu pentru a le citi poveºti copiilor. “Ca sã poatã visa, copiii au nevoie
sã audã poveºti”, a fost deviza acestui program foarte frumos, dedicat celor mici.

101
1 Iunie, sãrbãtoarea copiilor ºi a copilãriei.
Bucuria lor este bucuria noastrã!

102
 Educaþia rutierã trebuie sã
înceapã de la vârste fragede ºi
trebuie explicatã pe înþelesul
copiilor. Particip întotdeauna
cu bucurie la astfel de activitãþi
din care copiii pot învãþa, practic,
lucruri importante pentru
siguranþa lor.

103
Am organizat excursii la Grãdina Zoologicã
de la Bucov ºi la Muzeul Ceasului din
Ploieºti pentru toþi copiii de la grãdiniþe ºi
clasa pregãtitoare, continuãm cu copiii din
ciclul primar. Consider cã aceste excursii
sunt tot un fel de educaþie ºi mã bucur cã
am avut posibilitatea sã le ofer copiilor
astfel de momente frumoase.

104
 Alãturi de copiii de la ªcoala Gimnazialã
Centralã, în campania lor de plantãri de copaci,
în “Sãptãmâna Verde”. Am încurajat
întotdeauna aceste acþiuni dedicate protejãrii
mediului înconjurãtor.

105
 Campania de ecologizare CÂMPINA CURATÃ a fost un proiect foarte frumos, cu ºi despre oameni
cãrora le pasã. Un proiect care a însemnat, pe de o parte, acþiuni practice în teren: identificarea
zonelor transformate în gropi de gunoaie, realizarea de fotografii ºi videoclipuri, discuþii educative
cu participanþii, iar pe de altã parte, acþiuni efective de ecologizare, colectarea deºeurilor pe
categorii, conform criteriilor de reciclare selectivã. Iniþiativa societãþii civile s-a pliat foarte bine
pe planurile noastre, ale administraþiei locale legate, de salubritate.

106
 Câmpina are nevoie de o astfel de echipã
formatã din societatea civilã, administraþie
localã, instituþii publice ºi companii private, iar
acest proiect CÂMPINA CURATÃ, care ne-a adus
pe toþi laolaltã, nu putea fi decât unul de succes.
Am strâns gunoaiele aruncate de alþii dar,
din pãcate, în continuare existã persoane care
nu respectã mediul ºi nu respectã munca altora.

107
Cu toþii ne dorim un oraº curat, dar pentru asta, trebuie sã pãstrãm curãþenia. Încã se mai aruncã
gunoaie pe domeniul public, în parcuri ºi pãduri, pe malul apelor ºi în zonele de agrement.
Fãrã implicarea noastrã, a tuturor, problema nu va fi rezolvatã nici prea repede, nici prea uºor!

108
 M-am implicat în campaniile de sterilizare a animalelor (cãþei ºi pisici) organizate de Asociaþia
“Arca lui Norocel”. Am asigurat, în nume personal, cazarea ºi masa echipelor medicale venite de
la Bucureºti. A fost un efort comun uriaº tocmai pentru a reduce înmulþirea necontrolatã a animalelor.
De asemenea, avem în continuare o problemã cu abandonarea câinilor pe domeniul public.
Sunt sigur cã ne dorim cu toþii sã nu mai vedem animãluþe abandonate pe strãzi.
Trebuie sã ne unim eforturile ºi sã stopãm abandonurile!

109
Dezinsecþie în parcuri ºi zone verzi, o operaþiune pe care
o facem de douã ori pe an. Nu uitãm nici de platformele
de gunoi, unde intervenim periodic.

110
Comandamentul de iarnã, pe care îl convoc în perioada
rece, pentru stabilirea mãsurilor privind intervenþiile
ºi orice alte probleme cauzate de vremea rece. Plus
verificãrile de rigoare pe care le fac în fiecare an la
operatorul care asigurã deszãpezirea în municipiu.

111
 Pe Calea Doftanei, între intersecþia cu Bulevardul Carol I ºi pânã la Rãcitor, pe trotuare, au fost
create alveole în jurul copacilor. Din sponsorizãri am obþinut pãmânt pentru flori, iar angajaþii de la
Serele Municipale au plantat florile. Prin bunãvoinþa unor oameni care iubesc Câmpina, am obþinut
o altã sponsorizare constând în puieþi, pãmântul necesar, precum ºi manopera realizatã cu ajutorul
unui utilaj. 50 de puieþi au fost plantaþi de cãtre angajaþii de la Serele Municipale pe Calea Doftanei.

112
 Pe bulevardele Nicolae Bãlcescu ºi Carol I
au fost montate ghivece cu muºcate curgãtoare,
o acþiune realizatã cu sprijinul angajaþilor de la
Serele Municipale. Cea mai mare parte a acestei
acþiuni de înfrumuseþare a localitãþii a fost
realizatã din sponsorizãri constând în flori,
pãmântul pentru flori, aproape jumãtate din
numãrul ghivecelor ºi mecanismul de prindere
a ghivecelor de stâlpi.

113
 Þin foarte mult la tradiþia
Mãrþiºorului ºi de aceea, în fiecare
an, este o realã bucurie pentru mine
ca la 1 Martie sã le ofer mãrþiºoare
tuturor elevelor ºi cadrelor didactice,
doamnelor ºi domniºoarelor din
instituþiile publice din municipiu.
Un simbol al primãverii, însoþit de
gândurile mele sincere ºi cele mai
frumoase urãri.

114
 Am dorit foarte mult sã fac acest gest pentru
cã un mãrþiºor, oferit cu drag, ar putea aduce
o micã bucurie în sufletele doamnelor ºi
domniºoarelor. Am vrut sã le transmit cã sunt
în sufletul meu ºi sã le doresc tuturor
o primãvarã frumoasã!

115
 De 8 Martie, alãturi de doamnele de la
Asociaþia Pensionarilor ºi CAR Pensionari,
la evenimentele dedicate Zilei Internaþionale
a Femeii. Întotdeauna le-am admirat acestor
doamne energia, bucuria ºi frumuseþea
sufleteascã. Sunt un exemplu pentru noi toþi
ºi meritã sã le sãrbãtorim în fiecare zi!

116
 La fiecare final de an, îl “prind” pe Moº
Crãciun, îl ajut sã umple sacul ºi merg cu el
la grãdiniþe ºi ºcoli, la creºã ºi în spital pentru
a le oferi copiilor cadouri. Întâlnirea lor cu Moº
Crãciun este întotdeauna o încântare, iar eu îmi
umplu sufletul cu bucuria lor.

117
Spectacolul caritabil “Împreunã pentru copiii din
Ucraina”, pe care l-am organizat în parteneriat
cu unitãþile de învãþãmânt din municipiu ºi
Fundaþia Judeþeanã pentru Tineret Prahova.
Un eveniment care a presupus o adevãratã
desfãºurare de forþe ºi despre care putem spune
cã a fost un succes. Nu s-au pus bilete în
vânzare, publicul fiind invitat sã doneze bani
dupã posibilitãþi. Suma strânsã la final,
de 32.000 lei, a fost trimisã la Crucea Roºie,
având ca destinaþie copiii din Ucraina.

118
 Spectacolul a fost un eveniment frumos,
organizat fãrã a se implica fonduri de la bugetul
local, un eveniment care a adus pe scenã artiºti
în devenire ºi artiºti consacraþi, care au bucurat
publicul. Artiºti care au cântat din suflet pentru
copiii din Ucraina.

119
 Alãturi de extraordinarii copii ºi tineri de
la trupa Atelierul Actorului. Copii ºi tineri
minunaþi, pasionaþi de teatru, de artã, în
general ºi care dau tot ce au mai bun pe scenã,
în faþa publicului. Spectacolele susþinute de
“Atelierul Actorului” fac parte din proiectul
cultural “CâmpinArtelor”.

120
 Spectacolul de excepþie “Alice în Þara
Minunilor”, o adaptare dupã faimosul
roman scris de Lewis Carroll, pus în
scenã de trupa de la “Atelierul Actorului.
Felicitãri “Atelierului Actorului”!
Spectacolele susþinute de copiii ºi tinerii
de la “Atelierul Actorului” fac parte
din proiectul cultural “CâmpinArtelor”.
Intrarea la aceste spectacole este liberã,
iar sala este întotdeauna plinã.

121
 În fiecare an, când încep ºcolile, merg în toate
unitãþile de învãþãmânt pentru a fi alãturi de
copii, cadre didactice ºi pãrinþi, pentru a le ura
mult succes ºi a-i asigura cã le sunt alãturi,
un partener real ºi de încredere. Am ales sã
merg în toate unitãþile ºcolare, la începutul
unui nou an de învãþãmânt, pentru cã aºa mi
se pare normal ºi frumos din partea unui primar
care îi iubeºte pe copii ºi respectã sistemul
de educaþie ºi fiecare ºcoalã în parte.

122
De fiecare datã, trãiesc alãturi de copii bucuria
ºi emoþiile primei zile de ºcoalã. Este un
sentiment extraordinar!

123
 Am fãcut o tradiþie din premierea
ELEVILOR DE 10! Elevii care terminã anul ºcolar
cu media generalã 10, precum ºi cei care
obþin media 10 la Evaluarea Naþionalã
ºi la examenul de Bacalaureat.

124
 În spatele acestor performanþe ºcolare ale ELEVILOR DE 10 stau munca, determinarea ºi ambiþia.
Îi admir, îi apreciez ºi îi felicit încã o datã pe ei, pe cadrele didactice ºi pe pãrinþii care au asemenea
copiii excepþionali! Le doresc sã-ºi îndeplineascã visurile!

125
 Am avut marea bucurie sã particip la un antrenament al lotului naþional de karate, aflat în
cantonament în zona Câmpinei. Am fost invitat de Shihan Aurel Pãtru, preºedintele Federaþiei
Mondiale de Karate SKDUN ºi mãrturisesc cã am fost emoþionat sã retrãiesc momente frumoase
alãturi de aceºti sportivi care reprezintã România la competiþiile internaþionale. Am fost ºi mai
emoþionat când un fost elev de-al meu, Ionuþ Alexandru Petre, multiplu campion naþional,
european ºi mondial la karate SKDUN, a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.

126
 Nicio zi nu seamãnã cu alta ºi
fiecare zi, indiferent cât ar fi de grea,
poate aduce ºi ceva bun ºi frumos!

127
 Semnarea contractelor de finanþare cu tinerii
antreprenori care au venit cu noi idei de afaceri.
”Antreprenoriatul social, soluþia pentru o
economie durabilã” este un proiect finanþat
prin Programul Operaþional Capital Uman,
derulat de Fundaþia Corpul Experþilor în
Accesarea Fondurilor Europene Structurale ºi
de Coeziune, în parteneriat cu Primãria Câmpina
ºi Asociaþia Profesionalã CINAQ.

128
 Oamenii de afaceri din Câmpina, invitaþi la o întâlnire pe tema Programului Operaþional Tranziþie
Justã 2021-2027. Prin Programul Operaþional Tranziþie Justã sunt finanþate cu precãdere nevoile
de dezvoltare din urmãtoarele sectoare: creºterea ºi diversificarea economicã, ocuparea forþei de
muncã prin recalificare sau reconversie profesionalã, decontaminarea siturilor poluate ºi economie
circularã, energie curatã prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, eficienþã energeticã
ºi energie din surse regenerabile, precum ºi digitalizarea.

Câmpina a gãzduit lansarea oficialã a Proiectului ”Screening pentru Cancerul de Col Uterin ºi
Tratament Precoce” (SCCUT), finanþat prin Fondul Social European, în cadrul Programului
Operaþional Capital Uman (POCU). Acest proiect include un program complex de prevenþie, depistare
precoce, diagnostic ºi tratament precoce al cancerului de col uterin, oferind investigaþii gratuite
pentru 170.000 de femei din regiunea Sud Muntenia (judeþele Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa, Ialomiþa,
Giurgiu, Prahova ºi Teleorman), provenind în special din grupuri vulnerabile. Proiectul SCCUT este
implementat de Institutul Naþional pentru Sãnãtatea Mamei ºi Copilului “Alessandrescu-Rusescu”,
în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Curricularã ºi Studii de Gen FILIA, Fundaþia Renaºterea
ºi Centrul Romilor pentru Politici de Sãnãtate - SASTIPEN.

129
 La Spitalul Voila s-a deschis Centrul de Recuperare ºi
Educaþie Împotriva Adicþiilor pentru Adolescenþi ºi Tineri,
un parteneriat între Asociaþia “Zi de bine”, Atelier Psy
ºi Spitalul de Psihiatrie Voila. Este un centru pentru
tratarea dependenþelor, unde de pacienþi se vor ocupa
cei mai buni specialiºti.

130
 Susþin acest proiect extraordinar, cu atât mai mult cu cât este primul centru rezidenþial din þarã
unde pot fi trataþi tinerii cu dependenþe, pot primi îngrijiri specifice, profesioniste. Voi fi alãturi de
minunata echipã de aici ºi voi face tot ce depinde de mine pentru a fi un sprijin real într-un domeniu
atât de complex ºi dificil. Centrul de la Spitalul Voila este o mânã întinsã celor care au nevoie
de ajutor, este o uºã a comunicãrii, care s-a deschis pentru adolescenþi ºi tineri.

131
 Discuþii
frumoase
ºi interesante
cu tinerii
participanþi
la unul dintre
proiectele
europene ale
Asociaþiei
Together.

Studenþi de la Facultatea de Geografie

Bucureºti, în vizitã la Primãria Câmpina.
Este o colaborare pe termen lung, în baza
unui protocol între Primãrie ºi Universitatea
Bucureºti. Tinerii vor avea stagii de practicã
la Câmpina, în cadrul programului de studii
de planificare teritorialã.
132
 Donaþia companiei Altex - 140 de tablete
performante ºi 50.000 mãºti de protecþie pentru
copiii din Câmpina, din categorii vulnerabile.

133
 Târgul Mierii de la Câmpina,
cel mai important eveniment de
acest gen din þarã. Este organizat
de Asociaþia Apicolã “Valea
Prahovei”, cu sprijinul nostru,
al administraþiei locale ºi reprezintã
o adevãratã pledoarie pentru o
alimentaþie sãnãtoasã. Pentru cã,
aºa cum ºtim cu toþii, mierea ºi
produsele derivate sunt sãnãtate
curatã pentru organism. 134
 În fiecare an, pe 26 iunie sãrbãtorim Ziua
Drapelului Naþional. Tricolorul este un simbol
al luptei poporului român pentru libertate, un
simbol care trebuie respectat, pentru cã este
simbolul identitãþii noastre ca neam ºi þarã.

135
 Monumentul de la unitatea de jandarmi a fost
restaurat ºi apoi sfinþit în cadrul unei ceremonii
emoþionante. Monumentul a fost ridicat în 1990
în memoria celor 37 de soldaþi care ºi-au
pierdut viaþa la Otopeni, în timpul Revoluþiei
din decembrie 1989. Erau tineri de la fosta
unitate de transmisiuni UM 0865 din Câmpina,
devenitã ulterior unitate de jandarmi.
La iniþiativa Jandarmeriei, monumentul a fost
restaurat cu ajutorul unei sponsorizãri obþinute
de mine ºi cu implicarea personalã a fostului
subprefect Alexandru Vane.

136
 În fiecare an, la 25 Octombrie, spunem
“La mulþi ani!” Armatei Române ºi le aducem
un omagiu celor care s-au jertfit pentru þarã.

137
Sãrbãtorim 1 Decembrie, în fiecare an, la Monumentul Eroilor din Rãzboiul de Întregire Naþionalã.
Ziua Naþionalã este simbolul identitãþii noastre ca neam ºi þarã, este
Ziua României ºi a fiecãrui român care iubeºte ºi respectã aceastã þarã.

138
 Concertul de deschidere a proiectului
cultural CâmpinArtelor, finanþat exclusiv
din fonduri private, de cãtre persoane
fizice ºi juridice care au dorit sã contribuie
la dezvoltarea culturalã a municipiului.
CâmpinArtelor înseamnã muzicã, teatru,
dans, poezie, picturã, lansãri de carte,
expoziþii, un proiect cultural desfãºurat
pe parcursul unui an în locaþii publice,
139 în spaþii private ºi în aer liber.
 Atelierele MUZICA+,
organizate pe parcursul unui
an, împreunã cu pianista
câmpineancã Diana
Ionescu. Am dus muzica
în ºcoli, în mijlocul copiilor,
prin intermediul unor tineri
artiºti de la Colegiul de
Muzicã “George Enescu”
ºi Universitatea Naþionalã
de Muzicã. A fost un succes
deplin, o încântare pentru
toþi cei implicaþi! Atelierele
MUZICA+ au fãcut parte
din amplul proiect cultural
CâmpinArtelor.

140
 Atelierele MUZICA+,
o adevãratã sãrbãtoare
a muzicii de calitate în
ºcolile ºi liceele din
Câmpina!

141
 Proiectul CâmpinArtelor - vernisajul primei expoziþii de desene ºi picturã realizate de elevi de la
liceele câmpinene. Au fost expuse 136 de lucrãri extraordinare, de picturã, dar ºi graficã, realizate
în diverse stiluri ºi abordând tematici dintre cele mai diverse - de la portrete la peisaje ºi mesaje
anti-rãzboi, o temã, din pãcate, atât de actualã. Premiile au fost asigurate de compania Altex,
partenerul nostru, al administraþiei locale, în acest proiect realizat exclusiv din sponsorizãri.

142
Proiectul CâmpinArtelor -
Concursul Literar
“Scrie o poveste”.
112 lucrãri ale elevilor
din toate ºcolile ºi liceele
din Câmpina, de la clasa
pregãtitoare pânã
la clasa a XII-a, au fost
înscrise la acest concurs.
Misiunea juriului a fost
foarte dificilã având în
vedere calitatea ridicatã
a multor lucrãri. Avem
copii extraordinari!

143
 Câmpina Sporturilor - mai multe competiþii
foarte frumoase au avut loc cadrul acestui
proiect. Sute de copii ºi tineri din Câmpina
au participat la întrecerile sportive organizate
cu sprijinul unitãþilor de învãþãmânt. Mi s-a
umplut inima de bucurie când am vãzut atât
de mulþi copii dornici de sport, încrezãtori ºi
implicaþi trup ºi suflet în atmosfera de concurs.
Copii de toate vârstele, de la cei de grãdiniþã,
pânã la elevii de la licee, iar pentru mine toþi
au fost ºi sunt sunt niºte învingãtori!
144
 Câmpina Sporturilor - aº vrea sã le mulþumesc încã o datã pentru sprijin profesorilor de educaþie
fizicã de la ºcoli ºi pãrinþilor, pentru cã au înþeles cã sportul este sãnãtate curatã pentru minte ºi
pentru corp ºi în îndrumã pe copii spre sport, spre miºcare, în general. De asemenea, mulþumesc
ºi pe aceastã cale companiei ALTEX, partenerul nostru în acest proiect, pentru premiile acordate
câºtigãtorilor! Îi felicit pe copii, au fost extraordinari!

145
 Câmpina Sporturilor - competiþia de atletism organizatã în parteneriat cu Clubul ªcolar Sportiv
“Constantin Istrati”. Peste 70 de copii au participat la aceastã competiþie ºi vorbim despre copii
care se pregãtesc la acest club sportiv. Alãturi de ei s-au aflat vedetele clubului, multipli
campioni naþionali ºi participanþi la multe competiþii internaþionale.

146
 Festivalul de Jazz-Rock,
organizat de Asociaþia
Culturalã Euro Jazz Rock
ºi Primãria municipiului
Câmpina, din sponsorizãri,
prin proiectul
”CâmpinArtelor”.
Sunt 11 ani de când
sufletul acestui festival,
Liviu Briciu, reuºeºte sã
aducã la Câmpina artiºti de
seamã ai jazz-ului ºi rock-
ului ºi sã bucure publicul
iubitor al acestor genuri
muzicale.
Îi sunt alãturi ºi îl susþin
din tot sufletul!

147
 Deschiderea oficialã a Festivalului
CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023. Un festival
care a durat o lunã ºi a fost organizat exclusiv
din sponsorizãri, fãrã a se cheltui niciun ban
de la bugetul local.

148
 Deschiderea oficialã a
Festivalului CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023

149
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - concert
de muzicã clasicã

150
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - concert
de muzicã clasicã ºi
Seara Muzeelor

151
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - seara
dedicatã municipiului Cahul
din Republica Moldova,
înfrãþit cu Câmpina

152
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - seara
dedicatã municipiului Cahul
din Republica Moldova,
înfrãþit cu Câmpina

153
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - seara
dedicatã oraºului Cimiºlia
Republica Moldova, înfrãþit
cu Câmpina 154
 Festivalul CâmpinArtelor
ºi Sporturilor 2023 - seara
dedicatã oraºului Cimiºlia
Republica Moldova, înfrãþit
cu Câmpina

155
 Festivalul
CâmpinArtelor ºi
Sporturilor 2023 -
Seara Seniorilor

156
 Festivalul
CâmpinArtelor ºi
Sporturilor 2023 -
Seara Seniorilor

157
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Cvartetul Affresco

158
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Cvartetul Affresco

159
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Parada maºinilor de epocã

160
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Parada maºinilor de epocã

161
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Parada maºinilor de epocã

162
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Parada maºinilor de epocã

163
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert tinere talente câmpinene

164
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert tinere talente câmpinene

165
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Expoziþie de picturã ºi sculpturã

166
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Expoziþie de picturã ºi sculpturã

167
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Expoziþie româno-belgianã

Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -

Expoziþie româno-belgianã

168
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Expoziþie româno-belgianã

169
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Recitare de poezie româno-francezã

170
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Recitare de poezie româno-francezã

171
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Lansare de carte

172
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Ateliere de creaþie

173
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Ateliere de creaþie

174
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de desene la ªcoala “Ion Câmpineanu”

175
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de desene la ªcoala “Ion Câmpineanu”

176
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Muzicã ºi dans la ªcoala Centralã

177
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Muzicã ºi dans la ªcoala Centralã

178
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Spectacol tineri muzicieni câmpineni

179
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Spectacol de teatru cu Atelierul Actorului

180
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Spectacol de teatru cu Atelierul Actorului

181
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Recital Cornel Brãtilã

182
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Formaþia Alesis

183
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Formaþia Alesis

184
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Alin Oprea ºi Formaþia Talisman

185
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concert Alin Oprea ºi Formaþia Talisman

186
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Corul de copii ºi Orchestra de Clopoþei
de la Biserica Adventistã

187
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Premierea micilor artiºti ºi a artiºtilor plastici
care au expus în cadrul evenimentului

188
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Premierea micilor artiºti ºi a artiºtilor plastici
care au expus în cadrul evenimentului

189
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Premierea elevilor de 10

190
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Premierea elevilor de 10

191
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Marºul bicicliºtilor

192
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de orientare sportivã

193
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de orientare sportivã

194
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de nataþie

195
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Concurs de nataþie

196
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Competiþia de fotbal, premiere

197
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Competiþia de fotbal, premiere

198
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Ziua atletismului câmpinean

199
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Ziua atletismului câmpinean

200
 Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Retragerea cu torþe a elevilor ªcolii de Agenþi
de Poliþie “Vasile Lascãr” Câmpina

201
Festivalul CâmpinArtelor ºi Sporturilor 2023 -
Retragerea cu torþe a elevilor ªcolii de Agenþi
de Poliþie “Vasile Lascãr” Câmpina

202
203
 În loc de încheiere...
Ca primar al municipiului Câmpina, am fost o þintã. M-aau luat la þintã. De
la începutul mandatului ºi pânã în prezent. Ei, cei de sub acelaºi acoperiº. Asta
au fãcut trei ani ºi jumãtate pentru a mulþumi stãpânirea pe lângã care se
gudurã ca niºte cãþei, doar-ddoar mai primesc un os de ros.
Au scris pe facebook, de pe conturi false, tot felul de minciuni, încercând sã
distrugã importanþa proiectelor pe care le depun, pe care le realizez sau le am
în lucru. Ei, cei care au blocat fondurile europene, au îndatorat Câmpina ºi au
distrus viitorul oraºului, ei, cei care au dat terenuri gratis stãpânirii, ei sunt
cei care au încercat permanent sã-m mi punã piedici, sã-m mi blocheze proiectele,
sã blocheze bugetul oraºului ºi, din nou, fondurile europene.
Cum au curaj sã se uite în ochii voºtri, ai câmpinenilor? Cum au curaj sã
meargã din uºã în uºã ºi sã vã spunã cã eu nu fac nimic, cã nu am proiecte,
cã nu ºtiu care sunt prioritãþile Câmpinei? Cum vin la uºa vostrã ºi vã mint
tocmai ei, cei care au creat panicã în oraº, ei care nu au votat bugetul local
ani la rând, un buget plin de fonduri europene! Bugetul acela în care sunt
ºi salariile profesorilor, ºi cãldura copiilor în ºcoli, ºi cãldura pacienþilor în
spitale, bursele elevilor, indemnizaþiile persoanelor cu handicap?!
Ei, cei care v-aau îndatorat la bãnci, de plãtim ºi acum în medie un milion
de euro pe an rate ºi dobânzi pentru creditele pe care le-aau luat! Puteam face
multe cu aceºti bani, un milion de euro pe an! Din cauza lor, Câmpina
este îndatoratã la bãnci pânã în 2029.
Ei nu au avut niciun proiect în acest mandat. Nu au adus niciun ban
Câmpinei. Din contrã, au încercat doar sã distrugã! Dacã aveam un Consiliu
Local care ar fi înþeles de la început cã fondurile europene înseamnã dezvoltare,
cã trebuie sã le accesãm acum, cât le mai avem la dispoziþie, cã trebuie sã urnim
acest oraº care a stat ani de zile pe loc, lucrurile ar fi mers mult mai bine.
Dar ei nu aveau treabã cu oraºul, ei aveau treabã cu mine, eu eram þinta lor.

204
 A fost foarte greu acest mandat! Dar m-aam luptat cu ei ºi am reuºit sã aduc
Câmpinei bani cât ei n-aar fi putut sã aducã vreodatã! M-aam luptat cu ei pentru
fiecare proiect, pentru fiecare bãnuþ adus Câmpinei! M-aam luptat sã demontez
fiecare minciunã spusã de ei, pentru cã au minþit tot timpul ºi continuã sã mintã!
Vã aduceþi aminte cum a fost în 2020? Au mers din casã în casã ºi au spus tot
felul de minciuni despre mine.
Au plãtit bani grei la televiziuni naþionale pentru reportaje inventate despre
mine. Au venit sã vã ia semnãturile, datele personale ºi numerele de telefon
pentru a le folosi în campanie, împotriva mea. O sã vedeþi cum o sã primiþi
mesaje mincinoase la adresa mea. M-aau jignit, mi-aau speriat familia, au vrut
sã mã calce în picioare. Nu au reuºit pentru cã eu v-aam avut alãturi pe voi,
câmpinenii ºi am avut de partea mea adevãrul.
Mulþi dintre voi m-aaþi sunat în 2020, mi-aaþi spus cã vi s-aa oferit combustibil,
reduceri la magazine, apã, mobilã, vã aduceþi aminte! Nu v-aaþi lãsat cumpãraþi
atunci, sã nu vã lãsaþi nici acum pentru cã sunt convins cã vor încerca din nou
sã vã cumpere! Vor face orice ca eu sã nu câºtig un nou mandat de primar,
orice! Eu nu sunt de sub acelaºi acoperiº cu ei, eu nu rãspund la comenzi.
Pentru asta, în opinia lor, eu trebuie sã dispar!
Peste toate acestea, mai existã un motiv foarte important. Am fãcut publice
neregulile comise de stãpânire. Dacã nu eram eu primar, am fi aflat vreodatã
ce se întâmplã la microhidrocentrala Neptun de pe reþeaua publicã de apã a
Câmpinei? Cã este foarte posibil ca neconformitãþile din apa pe care o bem sã
provinã tocmai de acolo, pentru cã nu toate componentele sunt din inox, nu
existã rezultate ale analizei apei ºi nu se respectã normele legale privind
examenele medicale ale personalului? Dacã nu eram eu primar, am fi aflat
vreodatã cã Neptun încaseazã bani din activitatea microhidrocentralei, fãrã
a plãti un leu operatorului de apã sau comunitãþii locale?
Dacã nu eram eu primar, am fi aflat vreodatã cã firmele Elsid ºi Electrocarbon
au avut zeci de hectare de teren pe râul Doftana, care ar fi trebuit sã revinã
înapoi, la administraþia localã, de mulþi ani?
205
Dar abia acum, dupã ce eu am scos la suprafaþã neregulile, cele douã firme au
anunþat cã renunþã la terenuri?
Câtã “mãrinimie” din partea lor! S-aau folosit de aceste terenuri care sunt ale
Câmpinei fãrã sã plãteascã un leu! Multe firme puteau veni sã investeascã în
Câmpina, existã cereri în Primãrie, dar terenurile au fost date gratis stãpânirii!
Acum, le-aam comunicat cã au de plãtit 15 milioane de euro la bugetul local,
pentru lipsa de folosinþã, asta doar pentru ultimii trei ani ºi fãrã penalitãþi!
Iatã cum ameninþã Primãria ºi, automat, populaþia oraºului, cã dacã le
tulburãm “folosinþa liniºtitã ºi utilã” asupra terenurilor, vor vrea sã-ººi
recupereze investiþia din banii noºtri!

206
 Înþelegeþi de ce au pus tunurile pe mine? De ce sunt atacat zi de zi, de ce
scot ziar dupã ziar prin care încearcã sã mã discrediteze în ochii voºtri? De ce
se leagã din nou de familia mea? De ce mã jignesc, mã terfelesc, încearcã sã mã
distrugã? De ce fac mitinguri de protest, folosindu-sse de oameni nevinovaþi,
care nici nu mã cunosc, dar sunt puºi sã strige lozinci împotriva mea în faþa
camerelor de televiziune?
Pentru cã eu nu mã supun stãpânirii ºi, mai mult, scot la ivealã lucruri despre
care ei nu doreau sã se afle vreodatã! O sã fac asta în continuare ºi ei se tem!
Câmpina trebuie sã continue pe acest drum pe care eu l-aam deschis, nu trebuie
sã le permitem celor de sub acelaºi acoperiº, celor supuºi stãpânirii, sã punã
mâna pe oraº! Câmpina nu trebuie sã încapã din nou pe mâna celor care au
distrus oraºul, cei plantaþi de stãpânire în diferite partide pentru a controla
oraºul, aºa cum l-aa plantat ºi acum pe candidatul PSD la Primãrie.
Stãpânirea ºi-aa fãcut mai nou ºi partid, a intrat în politicã, le dicteazã
aserviþilor declaraþii de presã, se dau curaþi ca lacrima cã ei sunt Câmpina
Curatã, dar sunt pãtaþi din cap pânã în picioare.
Câmpina trebuie sã scape o datã pentru totdeauna de stãpânire, iar eu sunt
singurul care îi poate þine piept. Fiþi alãturi de mine în continuare! Eu sunt
primarul vostru! Aþi vãzut toate proiectele mele, la care am semnat contractele
de finanþare sau urmeazã sã le semnez. Toate aceste proiecte vor fi blocate dacã
vor ajunge în Consiliul Local cei puºi pe liste de stãpânire!
Daþi-mmi un Consiliu Local cinstit, corect, fãrã sfori în spate prin care sã
fie manevrat ºi vom avea Câmpina liberã, sãnãtoasã, puternicã!

207
Aceastã carte se distribuie gratuit.