Raport Practica

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Raport de practica
Student practicant:
Ionescu Sonia-Florentina
Raport de practica
Student practicant: Ionescu Sonia-Florentina

Semnatura:
Universitatea: Politehnica Bucuresti
Facultatea: Ingineria Sistemelor Biotehnice
Specializarea: Ingineria Mediului
Tutore: Nastase Gabriela
Cuprins:
1. Rezumat
2. Date generale si localizarea obiectivului
2.1 Contact
2.2 Societate
2.3 Misiune
2.4 Obiective
2.5 Istoric
2.6 Principalele activitati ale Companiei de Apa Targoviste
2.7 Realizari importante ale Companiei de Apa Targoviste Dambovita in ultimii ani
2.8 Calitatea apei
3. Caiet de practica
3.1 Laborator de apa potabila
3.2 Determinarea culorii
3.3 Determinarea pragului de miros si pragului de gust
3.4 Determinarea turbiditatii
3.5 Determinarea clorului
3.6 Determinarea conductivitatii
3.7 Determinarea continutului de mangan
3.8 Determinarea sulfatilor
3.9 Determinarea continutului de nitrati
3.10 Determinarea continutului de nitrite
3.11 Determinarea continutului de permanganate
3.12 Determinarea Ph-ului
3.13 Determinarea continutului de fier
3.14 Determinarea continutului de amoniu
3.16 DETERMINAREA NUMARULUI DE MICROORGANISME CARE DEZVOLTA
COLONII LA 220C SI 370C
3.17 DETECTIA SI NUMARAREA DE ESCHERICHIA COLI SI DE BACTERII
COLIFORME METODA PRIN FILTRARE PE MEMBRANA
3.18 IDENTIFICAREA SI NUMARAREA ENTEROCOCILOR INTESTINALI METODA PRIN
FILTRARE PE MEMBRANA
1. Rezumat
Prezenta lucrare a fost intocmita cu scopul de a demonstra capacitatea mea, ca si
studenta in cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti, Facultatea Ingineria Sistemelor
Biotehnice, specializarea Ingineria Mediului, de a pune in practica cunostintele asimilate
in primii trei ani de facultate, in cadrul unei firmei pe durata desfasurarii stagiului de
practica.
Firma aleasa de mine are ca obiect de activitate administrarea serviciilor din domeniul
apei potabile si apelor uzate menajere, meteorice si industriale din municipiul Targoviste,
conform regulamentului serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul
Targoviste.
Stagiul de practica l-am realizat in perioada 14 iunie-31 august, 7 zile pe saptamana.
In prima zi am fost instruita cu normele de protectia muncii si prevenirea si stingerea
incendiilor, precum si cu prezentarea metodei de lucru pentru analizele ce urmau sa le
efectuez in cadrul laboratorului.
Stagiul de practica a fost desfasurat sub coordonarea doamnei Chimist-sef de
laborator Dinul Livia, si a avut ca principal obiectiv familiarizarea mea cu ceea ce
inseamna munca in cadrul unei institutii publice, relationarea cu angajatii firmei, aspecte
legate de cunoasterea aparaturii si a metodelor privind monitorizarea factorilor de mediu,
analize de laborator.
Pe parcursul stagiului de practica am efectuat diverse activitati, printre care:
- am fost in vizita la statia de epurare ape uzate
- am vizitat statia de apa potabila
- am efectuat analize pentru diverse pobe de apa potabila
2.Date generale si localizarea obiectivului
2.1 Contact
Adresa: Bd I.C Bratianu, nr: 50, Targoviste, Dambovita
Telefon: 004 0245614403
Fax: 004 0245611774
Mail: secretariat@catd.ro
Echipa menegeriala:
-
Ing. Constantin Mircea Director General

Ec. Tutuianu Ioan Director General Adjuct
Ec. Ponorica Ion Director Comercial
Ing. Cimpoaca Gheorghe Ninel Director Tehnic
Ing. Babeu Pavel Director Productie
Ec. Poenaru Eugenia Director Economic
Ing. Hossu Valentin Tiberiu Director Coordonator Sectii Operationale
2.2 Societate
Compania de Apa Targoviste Dambovita este o societate comerciala cu capital
integral public, infiintata in anul 2007, conform Legii 31/1990 prin reorganizarea vechii
regii autonome -R.A.G.C, avand Numarul de inmatriculare J15/1998 si Codul Unic de

Inregistrare fiscala RO10084149.
Transformarea in societate comerciala a fost impusa in vederea construirii unui
operator regional in judetul Dambovita, valabil si stabil din punct de vedere financiar,
care sa poata accesa fondurile structurale de postaderare la U.E.
Actionar majoritar al companiei este Municipiul Targoviste, reprezentat de Consiliul
Local Targoviste, fiind urmat de Judetul Dambovita, reprezentat de Consiliul Judetean
Dambovita si un numar de 18 localitati de pe raza judetului Dambovita, reprezentate de
Consiliile Locale ale acestor localitati.
Toate localitatile( orase si comune-cu sate componente) in care Compania de Apa
organizeaza sisteme de apa si/sau canailzare sunt grupate in 3 sectii operationale:
Sectia Targoviste
-Targoviste
-Ulmi
-Dragomiresti
-Manesti
-Hulubesti
-Cobia
-Aninoasa
-Razvad
-Gura Ocnitei
-Ocnita
-Sotanga
-Niculesti
-Cojasca
-Doicesti
-Tatarani
Sectia Nord-Est
Pucioasa-Fieni:
-Pucioasa
-Fieni
-Moreni
-Pietrosita
-Buciumeni
-Motaieni
-Branesti
-Vulcana Bai
-Vulcana Pandele
-Glodeni
-Bezdead
Moreni:
-Moreni
-Iedera
-Visinesti
-Valea Lunga
Setia Sud
Gaesti:
-Gaesti
-Crangurile
-Dragodana
-Petresti
-Selaru
-Morteni
-Ludesti
-Visina
-Gura Foii
-Matasaru
Titu-Racari:
-Titu
-Racari
-Produlesti
-Lunguletu
-Poiana
2.3 Misiune
Misiunea Companiei de Apa Targoviste Dambovita:
Cresterea statisfactiei clientilor prin imbunatatirea calitatii apei oferite, produsa prin
utilizarea de tehnologii si echipamente performante succesul Companiei depinde de
calitatea si extinderea serviciilor oferite la tarife suportabile.
Reducerea poluarii factorilor de mediu: apa, aer, sol(toate in beneficial comunitatii) si
implementarea celor mai bune practici disponibile in procesele de fabricatie si pentru
distribuirea apei si epurarea acesteia.
Educarea si constientizarea utilitatorilor asupra resursei naturale -apaDezvoltatea competentelor profesionale ale angajatilor
Utilizarea cat mai eficienta a resurselor umane si materiale
Credibilitate in cazul tuturor factorilor interesati
Dezvoltatea si extinderea serviciului de alimentare cu apa si canalizare, in scopul
imbunatatirii conditiilor de viata ale comunitatii locale
Aplicarea celor mai bune solutii stiintifice si tehnice, prin promovarea in Companie a
unor programe de cercetare si dezvoltare in domeniul apei
Incurajarea utilizarii de produse, echipamente si utilaje, dezvoltand principiul Fabricat
in Romania , cu respectarea sistemului liberei concurente.
2.4 Obiective
Obiectivele strategice ale Companiei de Apa Targoviste Dambovita:
asigurarea dezvoltarii durabile si cresterea flexibilitatii companiei prin extinderea

ariei de operare si diversificarea ofertei de servicii catre clienti
otimizarea permanenta a costurilor productive si de logistica, astfel incat
atingerea performantelor dorite si a nivelului serviciilor cerute de consumatori sa
se faca cu costuri minime
priorizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare prin accesarea fondurilor
structurale cu scopul de a putea exploata o infrastructura fiabila de apa si canal
definirea unoi strategii privind resursele umane
intretinerea si monitorizarea continua a sistemului de alimentare cu apa si de
canalizare
furnizarea apei potabile si deversarea in emisar a apei epurate la parametric de
calitate impusi de standardele nationale si europene
obtinerea unei marje optimale de profit, care sa permita dezvoltarea in continuare
a afacerii, rambursarea creditului si motivarea personalului
grija fata de sanatatea si securitatea in munca a angajatilor.
2.5 Istoric
1583-1585 se executa prima conducta de apa din lemn prin care apa captata din
zona Teis este adusa la Curtea Domneasca
1635-1654 se realizeaza o conducta din olane din aceeasi sursa Teis ce
alimenta Curtea Domneasca dar si zone importante ale orasului
1875 Primaria orasului Targoviste initiaza realizarea extinderii alimentarii cu apa prin
construirea unor rezervoare cu apa si a unor cismele publice
1905 se intocmeste un proiect pentru canalizarea orasului
1906 se contracteaza un imprumut public pentru inceperea lucrarilor de canalizare si
extinderea retelei de alimentare cu apa
1907 se proiecteaza realizarea unor alimentari cu apa de munte de la Galma
1909 se proiecteaza realizarea unor alimentari cu apa de munte de la Rateiu
1910 functioneaza Serviciul de alimentare cu apa de munte
1916 functioneaza Serviciul alimentarii cu apa a orasului
1935 se extinde reteaua de canalizare a orasului si se adopta Regulamentul pentru
instalatiile de canalizare din interiorul proprietatilor si racordul la canalul public
1962 se pune in functiune sursa Dragomiresti Sud
1964 se pune in functiune sursa Dragomiresti Nord
1974 se pune in functiune sursa Lazuri Vacaresti
1979 se pune in functiune sursa Gheboieni
1980 se da in folosinta Statia de Tratare a apei
1994 se formeaza R.A.G.C Targoviste care cuprindea, pe langa activitatea de apa si
canalizare, si celelalte activitati specifice gospodariei comunale
1996 se modernizeaza Statia de Tratare a apei Targoviste Sud
1997 demareaza programul MUDP II finantat de Banca Europeana de Reconstructie
si Dezvoltare si confinantat de Consiliul Local Targoviste si R.A.G.C Targoviste, care se
v-a finalize in anul 2001
1999 R.A.G.C Targoviste se reorganizeaza si ramane numai cu activitatea de apa si
canalizare
2007 R.A.G.C Targoviste se transforma in S.C Compania de Apa Targoviste
Dambovita S.A, realizand o prima conditie obligatorie pentru a devenii Operator
Regional al serviciilor de alimentare cu apa si canalizare
2008 S.C Compania de Apa Targoviste Dambovita S.A isi extinde aria de operare
prin preluarea sistemelor din toate celelalte orase ale judetului Dambovita, precum si din
comunele din jurul acestora
2010 incepe implementarea proiectului Extinderea si reabilitarea infrastructurii de
apa si de apa uzata in judetul Dambovita finantat prin Fondul de Coeziune din cadrul
POS Mediu, in valoare totala de 583.826.645 lei.
2.6 Principalele activitati ale Companiei de Apa Targoviste:
-
Captarea, tratarea, transportul si distribuirea apei potabile

Colectarea, transortul si epurarea apelor uzate si pluviale
Lucrari de constructii si instalatii aferente sistemului de alimentare cu apa si
canalizare
Verificarea metrologica, prin standul propriu, a controalelor de apa cu Dn 15 40
(mm)
Analiza calitativa a apei potabile si apei uzate, prin laboratoarele proprii:
Laborator Apa Potabila Targoviste, Laborator Apa Uzata Targoviste( cu sediul in
Valea Voevozilor Comuna Razvad ) si laboratoarele de proces : Pucioasa,
Gaesti, Fieni si Titu
Activitati de proiectare aferente obiectului de activitate al Companiei
2.7 Realizari importante ale Companiei de Apa Targoviste Dambovita in

ultimii ani:
-
Contorizare in proportie de aproape 100% la bransamentele din Municipiul

Targoviste
Extindere si modernizare a retelelor de apa si canalizare din Municipiul
Targoviste in primul rand prin programul M.U.D.P II, dar si prin programe de
investitii din surse proprii
Monitorizarea sistemului de alimentare cu apa din Targoviste si din comunele
limitrofe
Modernizarea statiilor de pompare cu efect in scaderea consumului de energie
electrica
Implementarea si mentinerea unui sistem de management al calitatii, sigurantei
alimentului, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale, conform standardelor
ISO 9001:2008, ISO 22000:2005, SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:2007
Acreditatrea RENAR a unui numar de 6 incercari in cadrul Laboratorului de apa
uzata din Centrul operational Targoviste
Implementarea unui sistem informatic integrat pe platforma ORACLE
Existenta unei dotari cu masini, utilaje, echipamente, suficienta pentru
desfasurarea activitatii in toata aria de operare.
2.8 Calitatea apei

Compania de apa Targoviste Dambovita asigura o atentie deosebita calitatii apei
furnizate. O dovada in acest sens este faptul ca pana in present nu a fost semnalat
niciun caz de imbolnavire cu transmitere hidrica.
Cum se asigura calitatea apei?
- Utilizand tehnologii de tratare adecvate
- Prin protectia sanitara a surselor de apa
- Respectand prevederile legislative Legea calitatii apei nr. 458/2002- republicata
si HG 974/2004 in ceea ce priveste :
- autorizarea sanitara a tuturor surselor de apa
- stabilirea sectiunilor de monitorizare a calitatii apei, astfel incat sa fie
acoperita toata zona de alimentare ( flux statie de tratare, iesire rezervoare de
inmagazinare sip e reteaua de distributie )
- controlul eficientei tehnologiei de tratare a apei prin analize microbiologice si
controlul calitatii apei potabile prin analize fizico-chimice.
Monitorizarea apei potabile se realizeaza in trei laboratoare:
Laborator Apa Potabila Targoviste, str. Gaesti, Municipiul Targoviste
Laborator Apa - Statia Tratare Pucioasa, str. Debarcader nr. 1, orasul Pucioasa
Laborator Apa Gaesti, str. 13 Decembrie, nr 3, orasul Gaesti
Laboratoarele de apa realizeaza monitorizarea calitatii apei conform unui
program de monitorizare aprobat de Directia de Sanatate Publica Dambovita. Datele
sunt disponibile, fara percepera unei taxe, la Serviciul Calitatea Mediului, Calitatea
Apei si Asigurarea Calitatii .
Monitorizarea calitatii apei uzate se realizeaza in patru laboratoare situate in
orasele Fieni, Titu, Gaesti si comuna Razvad.
Laboratoarele realizeaza monitorizarea calitatii apei pe fluxul tehnologic al statiilor
de epurare Targoviste Sud si Targoviste Nord, Pucioasa, Fieni, Moreni, Titu, Gaesti,
Gura Ocnitei si din reteaua de canalizare.
3. Caiet de practica
3.1 Laborator Apa Potabila
Laboratorul de Apa Potabila Targoviste Dambovita este situat in Municipilul Targoviste,
str. Gaesti. In acest laborator de apa potabila se efectueaza diverse analize fizico-chimice
si microbiologice. Analizele fizico-chimice prin care proba de apa trebuie parcursa sunt:
determinarea culorii, determinarea amoniului, determinarea clorului, determinarea gustului
si mirosului, determinarea nitritilor, determinarea nitratilor, determinarea fierului,
determinarea ph-ului, determinarea turbiditatii, determinarea indicelui de permanganate,
determinarea conductivitatii, determinarea sumei de calciu si magneziu, determinarea
manganului, determinarea sulfatilor.
Iar analizele microbiologice sunt: determinarea numarului de microorganiseme care

dezvolta colonii la 220C SI 370C, detectia si numararea de Escherichia Coli si de bacterii
coliforme metoda prin filtrare pe membrana, indentificarea si numararea enterococilor
intestinali metoda prin filtrare pe membrana, numararea microorganismelor de cultura.
O proba de apa trece prin mai multe proprietati fizico-chimice si microbiologice.
Tehnica prelevarii apei potabile
Tehnica prelevarii apei potabile are ca scop stabilirea transportului, receptiei si
conservarii apei potabile . Aceasta tehnica se aplica in cadrul laboratoarelor de apa
potabila, pentru probele de apa bruta, tratata si potabila, interne companiei cat si ale
tertilor.
Echipamente de prelevare:
Recipientele trebuie sa protejeze compozitia probei de pierderile prin absorbtie,
evaporare sau impurificari cu substante straine.
Recipientele trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii:
- rezistenta la temperaturi extreme
- rezistenta mecanica
- usurinta la inchiderea etansa si redeschidere
- posibilitatea de spalare si reutilizare
Pentru analizele fizico-chimice, recipietele de prelevare trebuie sa fie din polietilena
de inalta densitate pentru a evita contaminare probei si a reduce reactiile dimtre
constituentii probei si recipient.
Pentru analize microbiologice, trebuie sa se utilizeze recipiente din polietilena de
buna calitate care sa reziste la sterilizari repetate de 1200 C . Recipientele trebuie sa
ramana sigilate pana la deschiderea lor in laborator si sa fie protejate impotriva tuturor
contaminarilor exterioare.
Mod de prelevare:
- Amplasarea puctelor de prelevare
Punctele de prelevare sunt stabilite in raport cu DSP Dambovita
- Prelevarea la statiile de apa potabila
Probele trebuie sa se preleveze la iesirea din statie si cat mai aproape de rezervor.
- Prelevarea in sistem de distribuitie
Prelevarea trebuie facuta in diferite locuri ale sistemului de distributie si in special la
etremitatile sistemului.
METODA PRELEVARII
- Prelevarea pentru analize fizico-chimice
Inainte de a preleva apa trebuie sa curga liber timp de 5 minute, iar in momentul
prelevarii trebuie sa curga lent in recipientul de prelevare si sa se reverse. Recipientele
bine umplute trebuie imediat inchise si verificate san u contina bule de aer.
- Prelevarea pentru analizele microbiologice
Inainte sa se preleveze trebuie sa se sterilizeze cu o flacara robinetele metalice si sa se
dezinfecteze robinetele din material plastic cu o solutie de clor pentru evitarea
contaminarii secundare a probei. Dupa prelevare, recipientul trebuie inchis ermetic si
trebuie evitata contaminarea dopului.
- Prelevarea de la terti
Prelevarea se face de catre prelevatorul laboratorului, iar proba martor se conserva.
VOLUMUL PROBEI
Pentru analizele fizico-chimice se preleveaza 1000 ml apa, iar pentru cele
microbiologice se preleveaza 300 ml apa.
CODIFICAREA SI ETICHETAREA RECIPIENTELOR DE PRELEVARE
Imediat dupa prelevarea probei fiecare recipient trebuie etichetat cu numere de la 1
la n, unde n reprezinta numarul de probe solicitat, pentru a identifica usor proba.
Numarul de pe eticheta trebuie sa corespunda cu numarul de pe fisa de prelevare.
FISA DE PRELEVARE
In fisa de prelevare se consemneaza la fata locului (retea si clienti externi)
urmatoarele: punctual de prelevare, proba punctuala ( robinet, fantana, sursa),
volumul prelevat, data si ora prelevarii, semnatura persoanei de la punctual de prelevare
sau in cazul in care nu este posibil, semnatura conducatorului auto precum si alte
observatii in legatura cu proba.
In situatia
in care nu se poate preleva din anumite motive, se mentioneaza la rubrica observatii
motivul pentru care nu s-a putut preleva;
Punctele de prelevare sunt prezente in programul de prelevare lunar.
Daca prelevarea se face de catre client, acest lucru este specificat in fisa de analiza
comanda in care sunt mentionate toate detaliile privind: identificarea punctului de
prelevare, volum proba, cine va efectua prelevrea, paramentri determinati si metode de
incercare, alte observatii.
TRANSPORTUL PROBELOR
Probele de apa sunt depozitate in lazi figorifice care asigura o temperatura cuprinsa
inre 5 si 3 grade C si sunt transportate cu autovehicul cu rol de autolaborator.
CONSERVAREA PROBELOR
Probele se vor conserva conform SR EN ISO 5667-3:2013 Calitatea apei.
RECEPTIA PROBELOR
Se face de catre responsabilul de analiza responsabil calitate intr-un loc special
destinat acestui scop numit Loc Prelevare Probe, in conditii corespunzatoare, astfel incat
calitatea acestora san u fie influentata de diversi factori externi si face inregistrarea
probelor in registrul de receptie a probelor. Numarul probei din registrul de receptie

trebuie sa fie acelasi cu cel de pe eticheta si din fisa de prelevare.
Proprietatile fizico-chimice sunt:
3.2 Determinarea culorii

Modul de analiza al culorii reale a apei prin metoda spectrofometrica, prelevare
probe apa si efectuarea analizelor de laborator apa, cat si stabilirea responsabilitatilor
aferente. Intensitatea culorii unei probe de apa este caracterizata prin gradul de
absorbtie a luminii la lungimea de unda de absorbtie maxima si se evidentiaza
(cuantifica) prin masurarea coeficientului de absorbtie, cu ajutorul unui
spectrofotometru.
Activitatile care fac obiectul procedurii sunt :
prelevare probe de apa si transportul in laborator/ primire probe de la
terti
receptie probe in laborator
conservare si stocare probe
subesantionare proba pentru analiza
pregatirea sticlariei si aparaturii
efectuare analize probe de apa in laborator
verificare analiza
asigurarea calitatii analizei
efectuare inregistrari
Prelevare probe de apa si transportul in laborator/ primire probe de la terti
Prelevarea probelor se efectueaza conform instructiunii de lucru. Esantionarea
probelor cod IL-163,in recipiente de sticla sau polietilena.
Fiecare proba se preleveaza in conformitate cu planul anual de monitorizare
defalcat pe luna, zi, ora, punctele de prelevare fiind fixe. In situatii deosebite seful
de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea frecventei de prelevare si
poate stabili noi puncte de prelevare .In cazul in care prelevarea probei nu se
efectueaza din punctele de prelevare fixe atunci prelevatorul intocmeste nota de
prelevare.
Receptie probe in laborator
Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza /seful de
laborator si inregistrata in registrul . Proba astfel inregistrata este codificata de cel care
efectueaza receptia probei . Codul probei se va inregistra in registrul si pe eticheta
care se aplica pe recipientul de prelevare. Dupa ce probele sunt receptionate si
codificate, se stabilesc functie de planul de inspectii, monitorizare si incercari produs sau
de specificatiile din comanda / contractul de analiza indicatorii ce trebuiesc analizati care
sunt inregistrati in registrul. Probele receptionate atat cele interne cat si cele externe
se inregistreaza in registrele de analiza. Detalii despre toate etapele receptiei
probelor in laborator se gasesc in Esantionarea probelor de analiza.
Conservare si stocare probe

Daca nu este posibila determinarea imediata a culorii, proba este conservata
o
prin pastrare la frigider la temperatura de + 4 C.
In timpul conservarii se va evita contactul probelor cu aerul si variatiile de temperature.
Conservarea probei se inregistreaza in registrul cod F-LAB 46.
Pe sticla se aplica o eticheta care contine data/ora conservarii, reactivul folosit
la conservare si timpul maxim de conservare conform anexei 1 la IL-163 Esantionarea
probelor de analiza.
Subesantionare proba pentru analiza
Aceasta operatie se efectueaza prin masurarea unui volum de proba din proba
prelevata, necesara efectuarii analizei. Cel care efectueaza operatia va lua toate
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata pregatita.
Executantul isi noteaza din registrul cod F-LAB- 46 codul probei in caietele de
lucru al indicatorului analizat.
Resurse/ pregatirea sticlariei si aparaturii
Sticlarie
-pahare de 100ml
-membrane filtrante de 0,1 si 0,45 microni
Sticlaria de laborator este pregatita prin spalare cu acid clorhidric 1:1 , apa de la
robinet, apa deionizata si apa de analizat.
Aparatura
-spectofotometru tip DR 4000 , DR 2000,DR2800 instructiune de luctu ,cod IL23,24
-pH metru, instructiune de lucru ,cod IL-27,28,59,64,112
-instalatie de filtrare sub vid probe chimice instructiune de luctu ,cod IL-113
-distilator - instructiune de luctu ,cod IL-40,41
-bidistilator- instructiune de luctu ,cod IL-42
-frigider pentru conservarea probei si a reactivilor-instructiune de lucru,cod IL-52
Aparatura se pune in functiune si se exploateaza conform instructiunilor de lucru ale
fiecarui echipament.
Reactivi
Apa optic pura se inmoaie o membrana filtranta cu porozitate de 0,1 m in apa
distilata sau deionizata timp de 1 ora. Se trece circa 1 l apa distilata sau deionizata
prin filtrul astfel pregatit si se arunca primii 50 ml filtrati.
Trasarea curbei de etalonare

Metoda nu specifica folosirea unei curbe de etalonare
Verificarea curbei de etalonare
Metoda nu specifica folosirea unei curbe de etalonare
Efectuare analiza culoare reala la 436 nm prin prezenta procedura se
determina culoarea reala cu ajutorul unui spectrofotometru prin calcularea
coeficientului de absorbtie spectral la 436 nm
Determinarea performantelor metodei de analiza ,performantele metodei de
analiza respectiv limita de detectie, precizie, acuratete se calculeaza in
conformitate cu cerintele legii 458/2002 si conform instructiunii de lucru IL-181
-Determinarea repetabilitatii, limitei de detectie, preciziei si acuratetei unei metode de

analiza.
Principiu metodei de analiza
Caracterizarea intensitatii culorii unei probe de apa se face prin masurarea atenuarii
luminii (absorbtiei). Diverse culori provoaca o absorbtie maxima a luminii incidente la
diferite lungimi de unda. Potrivit prezentului standard, culoarea apei se determina cu
ajutorul unui spectrofotometru sau fotometru la lungimi de unda in spectrul
vizibil. In cazul prezentei proceduri se foloseste : = 436 nm. Culoare reala a apeiculoare datorata numai substantelor dizolvate care se determina dupa filtrarea probei
de apa prin membrana cu porozitate de 0,45 microni.
Interferente
Inainte de determinare, proba de apa trebuie filtrata pentru a indeparta
interferentele datorate prezentei substantelor nedizolvate. Filtrarea poate insa
antrena alte interferente (datorate de exemplu reactiilor de oxidare ce pot avea loc la
contactul apei cu aerul, sau a precipitarilor provocate de filtrare). Compusii de fier si
mangan pot fi retinuti pe filtru sau transformati in substante oxidante colorate. In unele
cazuri, mai ales in prezenta substantelor coloidale, precum argila sau alte substante
fin dispersate, nu se obtine un filtrat limpede. In acest caz, la exprimarea rezultatelor
se mentioneaza prezenta substantelor coloidale.
Culoarea depinde adeseori de temperatura si pH, de aceea acestea se
determina pe apa filtrata paralel cu determinarea culorii.
Efectuarea analizei la spectrofometru
1.se aduce spectrofotometrul la = 436 nm lucrind pe programul 0pentru DR 2000
sau SINGLE pentru DR 4000 (DR 2800) ,
2 se filtreza proba de apa prin membrana filtranta de 0,45 m
3.in paralel se determina temperatura si pH-ul probei filtrate
Nota: in cazul probelor intens colorate se dilueaza proba corespunzator cu apa optic
pura si se determina pH-ul inainte si dupa dilutie; in exprimarea
rezultatului se
tine cont de raportul de dilutie utilizat.
4.se introduce poba martor - apa optic pura - in lacasul cuvelor si se inchide
capacul aparatului
5.se apasa tasta ZERO, iar display-ul va afisa 0 unit. Abs.
6.se introduce in locul probei martor sticluta cu proba de determinat, se inchide capacul
7.se apasa tasta READ si se citeste rezultatul in unit abs,are se foloseste in calculul
final.
Exprimarea rezultatelor
Se calculeaza coeficientul de absorbtie spectral (absorbtie pe unitate de drum optic)
()
-1
() = A /d x f (m )
in care :
A=absorbanta probei de apa la lungimea de
unda 436 nm d=drumul optic al cuvei in
milimetri (mm)
f=factorul utilizat pentru obtinerea coeficientului spectral in metri la minus
unu (f=1000) In afara coeficientului de absorbtie se raporteaza
temperatura si ph-ul probei
Verificarea rezultatelor
Rezultatul se verifica prin :
Repetarea analizei se efectueaza folosind aceeasi proba de apa, acelasi
analist, aceleasi echipamente, aceeasi tehnica de lucru. Pentru obtinerea unui rezultat
corect, valorile obtinute la cele doua probe nu trebuie sa difere intre ele cu mai mult
de valoarea limitei de repetabilitate declarata a metodei. Acesta se va inregistra in FLAB 76, F-LAB 57, F-LAB 102.
Datele obtinute se inregistreaza in caietul de Lucru, cod F-LAB -76 dupa care se
transfera in Registrul de analize fizico-chimice, cod F-LAB 37,49, 50, 54 sau
registrul de comenzi interne /externe cod F-LAB 25.
Asigurarea
calitatii analizei
In vederea obtinerii unui
rezultat
sigur
se
respecta urmatoarele:
utilizarea
corecta
a
aparatelor
- utilizarea corecta a metodei de
lucru
- efectuarea analizei n paralel, de 2 executanti in aceleasi conditii si timp
limitat
- efectuarea de duplicate de un singur
executant
- determinarea si verificarea periodica a performantei metodei de analiza (limita
de detectie, precizie, acuratete)
- determinarea incertitudinii de
masurare
Verificare
Verificarea procesului se realizeaza de catre sefii de laboratoare, RMSI prin :
- urmarirea realizarii prelevarii si analizarii probelor de
apa
- urmarirea respectarii cerintelor legale, a standardelor si a cerintelor
clientilor
- urmarirea si analiza anuala a gradului de realizare al indicatorilor de performanta
si de indeplinire al obiectivelor specifice
- audituri interne - periodic (conform programelor deaudit intern
SMC)
Verificarea procesului din SMC se realizeaza de catre echipa de audit sub
conducerea RMSI planificat, conform programelor de audit prin audituri interne
In urma controlului si verificarii procesului RMSI intocmeste Raportul
privind functionarea SMC, unde sunt mentionate rezultatele verificarii. Aceste
documente sunt prezentate Directorului General.
Actiune. Imbunatatire
Pe baza analizei rezultatelor inregistrate se stabilesc de RMSI si sefi laboratoare
masuri
de imbunatatire specifice a procesului. In urma auditurilor interne in
SMC, echipa de audit propune actiuni corective si preventive, in cadrul
Rapoartelor de Neconformitati, sau a Rapoartelor de Audit. Masurile de imbunatatire
sunt prezentate Directorului General si Directorului Tehnic pentru verificare si

aprobare, cat si pentru deciderea implementarii acestora. Imbunatatirea
performantelor este realizata si prin corectii, actiuni corective si preventive initiate
de resp. birou Tehnic, sefi de formatii, cat si prin sugestii, propuneri ale angajatilor.
Revizuirea indicatorilor de performanta ai procesului si a obiectivelor specifice
se face de RMSI si proprietarii de process.
Denumire inregistrare
de analize
Registru de analize fizico-chimice
Valeni-Maneciu
Registru de prelevare, receptie si
esantionare probe
Registru de subesantionare probe
Registru de analize fizico-chimice,fir1
Registru de analize fizico-chimice,fir2
Registru analize deversari
Registrul de verificari rezultate
Registru pentru inregistrarea preciziei
si limitei de detectie
Registru CONTRAPROBE
Caiet verificari curbe etalonare
Caiet inregistrari curbe de
etalonare/diagrame Shewart
Buletine de analiza pentru apa bruta si
tratata/potabila
Cod
Intocmita de
Unde ajunge
F-LAB-37
Laboratoare
Laboratoare
F-LAB-45
Laboratoare
Laboratoare
F-LAB-46
F-LAB-49
F-LAB-50
F-LAB-54
F-LAB-57
F-LAB-59
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
F-LAB-63
F-LAB-72
F-LAB-72
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare
F-LAB-10
Laboratoare
Buletine de analiza flux

Buletin neconformitate
F-LAB-11
F-LAB-12
Laboratoare
Laboratoare
Laboratoare/STA/
Clienti/ RMSI
DSP Prahova
Laboratoare/
Laboratoare/STA/
Clienti/ RMSI
DSP Prahova
3.3 Determinarea pragului de miros si pragului de gust

Documentarea modului de determinare al pragului de miros si al pragului de gust,
prelevarea probelor de apa si efectuarea analizelor de laborator, cat si stabilirea
responsabilitatilor aferente.
Procedura se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de apa
bruta, tratata si potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
DEFINITII
a) miros:
proprietate organoleptic perceptibil de ctre organul olfactiv prin mirosirea unor
substane volatile
b)
gust:
ansamblu complex de senzaii olfactive, gustative i trigeminale percepute n timpul
degustrii. Gustul poate fi influenat de senzaii tactile, termice, dureroase i/sau
chinestetice
c) prag de miros ( TON):

raport de diluie dincolo de care proba diluat nu mai prezint miros perceptibil.
n care:
A este volumul probei;
B este volumul apei de referin.
d) prag de gust (TFN):
raport de diluie dincolo de care proba diluat nu mai prezint gust perceptibil
n care:
A este volumul probei;
B este volumul apei de referin.
e)ap de referin:
ap descris de juriu c nu prezint niciun miros i gust perceptibil
f) evaluator abilitat: persoan aleas pentru capacitatea sa de a efectua o determinare
senzorial
DESCRIEREA ANALIZEI
Prelevarea
Prelevare probe de apa si transportul in laborator/ primire probe de la terti.
Prelevarea probelor se efectueaza conform procedurii generale Esantionarea
probelor, PG-19, in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se
preleveaza in conformitate cu programul de prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de
prelevare fiind fixe.n situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide
modificarea frecventei de prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare.
Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza/RC conform

procedurii generale Prelevarea si esantionarea probelor, si inregistrata in registrulde
receptie probe F-3.8-1/0.
Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia probei .Dupa
ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie analizati.
Detalii despre toate etapele receptiei probelor in laborator se gasesc in PG19
Prelevarea si esantionarea probelor de analiza.
Daca pastrarea probei este inevitabila, se conserva in frigider la intuneric la 420C.
Durata trebuie sa fie cat mai scurta posibil, in nici un caz sa nu depaseasca 72 ore si este
necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului.
Pe sticla se aplica o eticheta care contine data/ora conservarii, timpul maxim de
conservare conform anexei 1la procedura specifica de lucru, PSL-24 Tehnica prelevarii
probelor.
prelevata, necesara efectuarii analizei.
Cel care efectueaza operatia va lua toate masurile pentru a nu impurifica proba prin
folosirea de sticlarie curata
Executantul isi noteaza codul probei in caietul de lucru .
Resurse/ pregatirea sticlariei si aparaturii:
Sticlarie :
-pahare Erlenmayer sau Berzelius- de 1000 ml
-balon cotat de 100,1000 ml
-flacoane brune cu dop rodat de 250ml
Sticlaria trebuie utilizata doar pentru evaluarea TON si TFN. Ea trebuie spalata separat
de alte obiecte de laborator si depozitata, atunci cand nu se foloseste, in conditii care sa
impiedice orice posibilitate de contaminare accidentala.
Flacoanele de probe, paharele de degustare si sticlaria volumetrica trebuie spalate
inainte de utilizare, astfel incat sa nu aiba influenta perceptibila asupra rezultatelor
evaluarii.
Toata sticlaria care vine in contact cu proba trebuie sa fie perfect uscata, prin spalare
cu HCl - 1/1 sau o solutie de agent de suprafata recomandat pentru uzul laboratoarelor.
Se clatesc cu apa distilata si se lasa sa se usuce.
Lichide de spalare :
- detergent de laborator neparfumat si biodegradabil
- acid clorhidric 1/1
- peroxid de hidrogen (H2O2) 3%
Aparatura
-balanta analitica-instructiune de lucru, cod ITL-11
-baie de apa pentru mentinerea probelor la o temperatura omogena de
2510C,instructiune de lucru, cod ITl-13
-frigider pentru conservarea probei si a reactivilor
Aparatura se pune in functiune si se exploateaza conform instructiunilor de lucru ale

fiecarui echipament.
Reactivi
Apa de referinta apa fara miros si gust utilizata pentru spalare, diluare si
referinta, de preferat proprie zonei si pe cat posibil cu caracteristici minerale similare celor
ale apei examinate. Apa de referin este apa de la robinet.
Solutie de tiosulfat de sodiu -3,5 g tiosulfat de sodiu hidratat Na 2S2O3.5H2O in
apa distilata si se completeaza la 1000ml;
Termen de valabilitate-7 zile
Efectuare analiza
Metoda se aplica apelor potabile
Principiu metodei de analiza:
Se stabileste modul de determinare cantitativa a pragului de miros (TON) si a pragului
de gust (TFN) pentru o proba de apa la 250C, bazata pe analiza senzoriala.
Ca principiu, evaluarea mirosului si a gustului unei probe de apa de catre un juriu
consta in compararea acesteia si/sau a dilutiilor sale cu o proba de referinta.
Prezenta procedura prezinta metoda scurta aplicabila atunci cand proba nu are miros
si gust, sau cand mirosul si gustul trebuie comparate cu un nivel specificat.
Se prepara o singura dilutie sau se ia proba ca atare.
miros proprietate organoleptica perceptibila de catre organul olfactiv
prin
mirosirea unor substante volatile.
aroma ansamblu complex de senzatii olfactive, gustative si trigeminale
percepute in timpul degustarii. Aroma poate fi influentata de senzatii tactile,
termice, dureroase si/sau chinestetice.
prag de miros (TON) raport de dilutie dincolo de care proba diluata nu mai
prezinta miros perceptibil TON = A+B/A, unde
A = volumul probei
B = volumul apei de referinta
prag de gust (TFN) raport de dilutie dincolo de care proba diluata nu
mai
prezinta gust perceptibil TFN = A+B/A, unde
A = volumul probei
B = volumul apei de referinta
Interferente
Probele de apa care au fost clorinata trebuiesc declorinate astfel: se masoara
continutul in clor rezidual din proba si se adauga 2 ml solutie tiosulfat de sodiu, pentru
fiecare mg/l Cl2
Tipuri de incercare:
A. Incercarea in triunghi trei probe de incercat din care doua sunt apa de referinta iar
cea de-a treia -proba sau dilutia ei, se prezinta simultan persoanelor abilitate.
Persoanele abilitate trebuie sa aleaga proba perceputa ca diferita.
B. Incercarea in pereche doua probe de incercat sunt prezentate simultan
persoanelor abilitate. Una este proba sau dilutia ei, iar cealalta apa de referinta.
Persoanele abilitate trebuie sa aleaga proba perceputa ca avand mirosul sau gustul cel
mai puternic.
Obtinerea apei de referinta si aranjarea probelor pentru testare este asigurata de

Responsabilul de analiza
Tipuri de alegere:
A. Evaluarea prin alegere fortata chiar si atunci cand persoana abilitata este
incapabila sa perceapa o diferenta intre cele doua sau trei probe, aceasta trebuie sa
aleaga o proba ca avand mirosul sau gustul cel mai puternic.
B. Evaluarea prin alegere nefortata daca persoana abilitata este incapabila sa
perceapa o proba ca diferita, ultima dilutie pentru care se percepe o diferenta reprezinta
TON sau TFN pentru proba respectiva
Determinare TON si TFN:
Se prepara o dilutie din apa de analizat cu apa de referinta in functie de pragul vizat.
Se aduce temperatura acestei dilutii si a apei de referinta (pentru incercarea in pereche)
sau a celor doua ape de referinta (pentru incercarea in triunghi) la 251 0C prin
introducerea intr-un sistem cu temperatura controlata.(baie de apa sau termostat).
Aceasta operatie este efectuata de responsabilul de analiza.Fiecare proba are un numar.
Natura probei va fi cunoscuta numai de responsabilul de analiza pina la sfirsitul
experimentului.
Dupa evaluarea probelor de persoanele abilitate, acesta va nota in caietul de lucru care a
fost natura probelor prezentate.Evaluarea probelor.
Fiecare persoana abilitata trebuie sa evalueze independent probele, fara sa cunoasca
rezultatele obtinute de celelalte persoane abilitate.
Se scoate simultan proba sau dilutia ei si apa de referinta din incubator sau baia de apa.
Pentru evaluare TON :
Se transfera 100 ml din fiecare proba sau dilutie a ei cat si din apa de referinta in flacoane
de 100ml, curate si codificate, cu diametrul gatului de cel putin 45mm, se inchid flacoanele
si daca este necesar se corecteaza temperatura prin reintroducerea in sistemul cu
temperatura controlata.
Se aseaza in fata fiecarei persoane abilitate, serie de flacoane codificate, in loturi de cate
doua (incercarea in pereche) sau trei (incercarea in triunghi) flacoane, in ordinea
crescanda a concentratiei. Persoana abilitata nu stie care flacon contine apa de referinta.
Se cere sa se agite energic fiecare flacon, sa scoata dopul, sa miroasa si sa noteze
rezultatul.
Pentru evaluare TFN :
Se transfera 50ml din fiecare sau dilutie a probei si apa de referinta in pahare de
degustare curate si codificata. Se aseaza in fata fiecarei persoane abilitate, propia serie
de flacoane codificate, in loturi de cate doua (incercarea in pereche) sau trei (incercarea in
triunghi) flacoane, in ordinea crescanda a concentratiei. Persoana abilitata nu stie care
flacon contine apa de referinta.
Se cere sa se ia o cantitate convenabila de apa din flacon, sa o pastreze in gura mai multe
secunde inainte de a o arunca fara a inghiti din ea si sa noteze rezultatul.
Exprimarea rezultatelor :
Rezultatul (pragul) se exprima ca inferior, superior sau egal cu pragul specificat. Daca
nu sunt diferente perceptibile intre proba si apa de referinta pentru o dilutie, se noteaza
rezultatul ca inferior pragului. Pentru o evaluare sunt necesare minim trei persoane
abilitate si, daca sunt numai trei, acordul trebuie sa fie total.
In cazuri de litigiu sa apeleaza la metoda completa cu un juriu de cinci persoane.
In acest caz acordul trebuie sa fie de 70%.
Daca nivelul cerut nu este atins se repeta testul.
Daca rezultatul obtinut este sub pragul prescris, incercarea este incheiata.
Daca rezultatul obtinut nu este inferior pragului prescris, poate fi necesara aplicarea
metodei complete.
Rezultatul se inregistreaza in Caietul de lucru- F-3.10-5/0 Rezultatele din caietul lucru
al parametrului sunt transcrise in registrele de analiza si in buletinele de analiza de catre
RC cu semnatura .
Rezultatul se verifica prin :
Repetarea analizei se efectueaza folosind aceeasi proba de apa, acelasi analist,
aceleasi echipamente, aceeasi tehnica de lucru sau aceeasi proba de apa, analisti
diferiti, echipamente diferite, aceeasi tehnica de lucru
Efectuare inregistrari:
Datele obtinute se inregistreaza in caietul de lucru- F-3.10-5/0 dupa care se
transfera in Registrul de analize fizico-chimice - F-3.10-2/0.
Asigurarea calitatii analizei
In vederea obtinerii unui rezultat sigur se respecta urmatoarele:
-utilizarea corecta a aparatelor
-utilizarea corecta a metodei de lucru
3.4 Determinarea turbiditatii

Scopul acestei analize este de a prezenta desfasurarea activitatii de incercare pentru
determinarea turbiditatii din apa potabila, apa de suprafata si subterana cu un
turbidimetru optic care masoara lumina difuzata de la apele cu turbiditate scazuta si
ridicata. Turbiditatea masurata prin aceasta metoda se exprima in unitati nefelometrice de
formazina (FNU); rezulta domenii tipice cuprinse intre 0FNU si 40 FNU.
Se specifica doua metode cantitative in care se utilizeaza turbidimetre optice :
a) masurarea luminii difuzate, aplicabila la apele cu turbiditate scazuta (de exemplu
ape de baut).
Turbiditatea masurata prin aceasta metoda se exprima in unitati nefelometrice de
formazina (FNU) ; rezulta domenii tipice cuprinse intre 0 FNU si 40 FNU. Infunctie de
caracteristicile aparatului, el se poate utiliza, de asemenea, petnru ape cu turbiditate
ridicata.
b) masurarea atenuarii fluxului radiant, mai corespunzatoare apelor cu turbiditate
ridicata (de exemplu, ape uzate sau poluate).
Turbiditatea masurata prin aceasta metoda se exprima in unitati de atenuare de
formazina (FAU) ; rezulta domenii tipice cuprinse intre 40 FAU si 4000 FAU. Procedura se
aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de apa bruta, tratata si
potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
Prelevarea
Prelevare probe de apa si transportul in laborator/ primire probe de la terti.Prelevarea
probelor se efectueaza conform procedurii generale Esantionarea probelor, PG-19, in
recipiente de polietilena de inalta densitate.
Fiecare proba se preleveaza in conformitate cu programul de prelevare defalcat pe
luna, zi, punctele de prelevare fiind fixe.
In situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea
frecventei de prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare.
receptie
probe .Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
probei .Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie
analizati.
Daca pastrarea probei este inevitabila, se conserva in frigider la intuneric la 420C. Durata
trebuie sa fie cat mai scurta posibil, in nici un caz sa nu depaseasca 72 ore si este
necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului. Pe sticla se aplica o
eticheta care contine data/ora conservarii, timpul maxim de conservare conform anexei
1la procedura specifica de lucru, Tehnica prelevarii probelor.
folosirea de sticlarie curata . Executantul isi noteaza codul probei in caietul de lucru .
Principiul metodei
O proba de apa colorata de substanta dizolvate este un sistem omogen care
atenueaza numai radiatiile care le traverseaza. O proba de apa care contine substante
nedizolvate atenueaza radiatia incidenta dar particulele prezente difuzeaza radiatia in mod
inegal in toate directiile. Difuzia radiatiei create de particule modifica atenuarea astfel incat
coeficientul de atenuare spectral relativ () este suma coeficientului de difuzie spectral
s() si al coeficientului de absorbtie spectrala () . Este necesar sa se compare
rezultatele determinarilor cu un etalon. Intensitatea radiatiei difuzate depinde de lungimea
de unda a radiaitiei incidente, de unghiul de masurare, de caracteristicile optice, de
dimensiunea si distributia particulelor in suspensie din apa. Se masoara radiatia difuzata a
carei valoare depinde de unghiul de masurare dar si de unghiul de deschidere 0.
Sticlarie :
pipete gradate de 10 ml , 5 ml,
balon cotat 100 ml

exicator
Pregatirea sticlariei
Sticlaria se spala cu apa curenta si cu detergent si apoi se clateste din abundenta cu
apa distilata. Daca sunt foarte murdare se spala cu amestec cromic si apoi se clatesc mai
intai cu apa din abundenta, apoi cu apa distilata.
Operatia se executa de catre executant si nu necesita supervizare.

Reactivi- Solutii de formazina (hexametilentetraamina) etalon standardizate (m.r.c.)
pentru trubiditate < 0,1 NTU, 20 NTU, 200 NTU, 1000 NTU, 4000 NTU. Aceste solutii
daca nu exista se pot prepara astfel:
1. se dizolva 5,000 gr. de sulfat de hydrazina in 400 ml apa deionizata.
2. dizolva 50,000 gr. de hexametilentetraamina in 400 ml apa deionizata.
3. cantitativ se pun cele 2 solutii intr-o sticla de 1 litru si diluati pana la 1 litru cu apa
deionizata.
4. se lasa solutia aproximativ 24 ore la o temperatura de 23 3 0C, timp in care se
formeaza suspensia.
Pregatirea solutiilor de se reactivi :
Apa, pentru prepararea suspensiei etalon de formazina.Se introduce o membrana
filtranta cu porozitate de 0,1 m ( de tipul celor utilizate in bacteriologie) timp de 1 h in 100
ml apa distilata. Se filtreaza prin trecerea a 250 ml apa distilata prin membrana si se
arunca aceasta apa. Se trece un volum de 2 l apa distilata de doua ori prin membrana si
se pastreaza aceasta apa pentru prepararea suspensiilor de formazina.
Formazina (C2H4N2), suspensie de baza l (4000 FAU)
Se dizolva 5,0 g hexametilentetraamina (C6H12N4) in aproxiamtiv 40 ml apa
Se dizolva 0,5 g sulfat de hidrazina (N2H6SO4) in aproximativ 40 ml apa
Se transvazeaza cantitativ cele doua solutii intr-un balon cotat de 100,0 ml ,se aduce la
semn cu apa si se omogenizeaza bine. Se lasa 24 h la o temperatura de 250C 30C.
Formazina (C2H4N2), suspensie de baza II (400 FAU)
Se pipeteaza 10,00 ml suspensie de baza l de formazina intr-un balon cotat de 100,0 ml si
se duce la semn cu apa
Aceasta suspensie este stabila aproximativ 4 saptamani daca se pastreaza la intuneric si
o temperatura de 250C 30C.
Suspensii etalon pentru radiatia difuzata ( de la o FNU pana la 40 FNU)
Se dilueaza suspensia de baza II de formazina cu apa utilizand pipete si baloane cotate
pentru a se obtine suspensii etalon care au turbiditatea (FNU) in domeniul de interes
pentru masurarile radiatiei difuzate. Aceste suspensii sunt stabilite numai o zi.
Se mai utilizeaza etaloane standard de calibrare din comert ca material de referinta
certificat din solutii de formazina. Aceste etaloane sunt stabile timp de una an. Verificarea
acestor etaloane trebuie efectuata odata la 6 luni. Criteriul de verificare acceptat se
bazeaza pe un test triplu efectuat in paralel cu etalonul secundar provenit de la 5 niveluri
de suspensie. Obiectul verificarii este sa se dovedeasca ca eroarea sistematica a
masuratorilor si exactiatea etaloanelor secundare nu este mai mare decat eroarea
sistematica dovedita si exactitatea etaloanelor secundare determinate de verificarile

inter-laboratoare.
Suspensii etalon pentru radiatia atenuata ( de la 40 FAU pana la 4000 FAU) .Se
dilueaza suspensia de baza I de formazina cu ap utilizand piepete si baloane cotate
pentru a se obtine suspensii etalon care are turbiditatea (FAU) in domeniul de interes
pentru masurarile radiatiei atenuate. Suspensiile din domeniul cuprins intre 40 FAU si
400 Fau sunt stabilite o saptamana, iar cele din domeniul cuprins intre 40 Fau si 400
FAU sunt stabilite aproximativ patru saptamani daca se conserva la o temperatura de
250C 30C, la intuneric.
Mod de lucru
Aparatura se porneste si se calibreaza .
-Se porneste aparatul de la butonul ON / OFF aflat in spatele dispozitivului
-Daca aparatul nu a fost conectat la reteaua electrica,dupa conectare se asteapta 15
minute pentru incalzire.
-Se ia o cuva pentru masurarea probei de apa,se umple pana la semn (aprox. 30 ml).Se tine cuva de partea de sus a acesteia,se sterge de urmele de apa si amprente
digitale apoi se aplica o picatura de ulei siliconic si se uniformizeaza cu ajutorul unei
carpe speciale.
-Se verifica etanseitatea dopului si se introduce cuva in aparat ,avand grija ca sageata
de pe cuva sa corespunda cu semnul de pe aparat si se inchide capacul.
-Se citeste valoarea probei dupa un timp de aproximativ o
secunda.
Dupa terminarea citirilor aparatul se inchide prin apasarea tastei exit.
Prezentarea rezultatelor
Rezultatele se exprima direct in unitati nefelometrice UNT. Rezultatul apare direct pe
display-ul aparatului
a) daca turbiditatea este mai mica de 0,99 FNU, se rotunjesc cu 0,01 FNU ;
b) daca turbiditatea este cuprinsa intre 1,0 FNU si 9,9 FNU, se rotunjesc cu 0,1
FNU ;
c) daca turbiditatea este cuprinsa intre 10 FNU si 40 FNU, se rotunjesc cu 1 FNU.
Rezultatele din caietul lucru al parametrului sunt transcrise in registrele de analiza si
in buletinele de analiza de catre RC cu semnatura .
Rezultatele analizelor sunt verificate de catre seful de laborator prin verificarea calculelor
si /sau rezultatelor intermediare si transferul datelor.
2.5 Determinarea clorului

Cu ajutorul acestei metode se determina clorul liber si total din apa.
Aceasta metoda se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de
apa bruta, tratata si potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
Prelevare
probelor, in recipiente de polietilena de inalta densitate. Fiecare proba se preleveaza in
conformitate cu programul de prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de prelevare fiind
fixe in situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea
frecventei de prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare. Receptie probe in
laborator.Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza/RC
conform procedurii generale Prelevarea si esantionarea probelor si inregistrata in
registrulde receptie probe. Proba astfel inregistrata este codificata de cel care
efectueaza receptia probei. Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc
parametrii ce trebuie analizati.
Daca pastrarea probei este inevitabila, se conserva in frigider la intuneric la 420C. Durata
trebuie sa fie cat mai scurta posibil, in nici un caz sa nu depaseasca 72 ore si este
necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului.
conservare conform anexei 1la procedura specifica de lucru.
prelevata, necesara efectuarii analizei.Cel care efectueaza operatia va lua toate
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie
curata.Executantul isi noteaza codul probei in caietul de lucru .
Principiul metodei:
Reactia directa cu N,N dietilfenilen-1,4 diamina (DPD) si formarea unui compus de
culoare rosie, la un pH cuprins intre 6,2 si 6,5. Masurarea intensitatii culorii prin
compararea vizuala cu o scara de etaloane permanente sau cu ajutorul unui
spectrometru.
Aparatura
Materiale curente de laborator, i echipament colorimetric, continand unul dintre
urmatoarele dispozitive:
Spectrometru, cu un selector pentru variatia continua a lungimii de unda, putand fi utilizat
la 510 nm si echipat cu cuve rectangulare de 10 mm sau un drum optic mai mare.
Reactivi :
1. Apa fara substante reducatoare sau oxidante. Apa demineralizata sau distilata a carei
calitate se controleaza dupa urmatoarea metoda: in 2 fiole conice de 250 ml, fara necesar
de clor se introduc in ordine:
I. 100 ml apa de analizat si aproximativ 1 g iodura de potasiu; se amesteca si dupa un
minut se adauga 5 ml solutie tampon si 5 ml reactiv DPD
II. 100 ml apa de analizat si 1 sau 2 pic. Solutie de hipoclorit de sodiu si dupa 2 min. 5
ml solutie tampon si 5 ml reactiv DPD
In prima fiola nu trebuie sa apara nici o coloratie, in timp ce in a doua trebuie sa apara o
slaba coloratie roz. In cazul in care apa distilata sau demineralizata nu are calitatea dorita.
Se iau 2 probe de analizat de 100 ml fiecare . Se introduce prima proba de analizat
fara clatire, intr-o fiola conica de 250 ml care contine : 5 ml solutie tampon, 5 ml reactiv
DPD si se amesteca. Se umple cuva de masurare cu proba de analizat astfel tratata si se
masoara culoarea imediat in acelasi conditii cu cele adoptate pentru etalonare . Se
inregistreaza valoarea citita a concentratiei pe curba de etalonare. Pentru o proba de apa
necunoscuta care poate fi foarte acida, foarte alcalina sau cu o concentratie mare de
saruri, se recomanda sa se verifice daca volumul solutiei tampon adaugat este suficient
pentru a aduce apa la un pH cuprins intre 6,2 si 6,5.in caz contrar se utilizeaza un volum
mai mare de solutie tampon.
Etalonare
Intr-o serie de baloane cotate de 100,0 ml se introduc cantitati crescande de solutie
etalon de iodat de potasiu pentru a efectua o curba de etalonare de la concentratia c(Cl 2)=
0,03 mg/l la 5 mg/l; de la 0,3 ml pana la 50 ml solutie etalon.Se adauga 1 ml acid sulfuric
si dupa un minut 1 ml solutie de hidroxid de sodiu. Se aduce la 100 ml cu apa si se
transfera in mai putin de un minut continutul fiecarui balon fara clatire intr-o fiola conica de
250 ml care contine 5 ml solutie tampon si 5 ml reactiv DPD si se amesteca. Se umple
cuva de masurare succesiv cu fiecare solutie martor si se masoara in 2 minute absorbanta
in raport cu apa din cuva de referinta la spectrofotometru cu lungimea de unda de 510
nm . fiecare solutie martor se prepara separat pentru a evita amestecul indelungat dintre
solutia tampon si reactiv inainte si aparitia unei culori rosi parazite. Se efectueaza o noua
etalonare pentru fiecare preparare de reactiv DPD.
Mod de calcul :
Concentratia de clor liber, c(Cl2), exprimata in mmol / l se calculeaza cu relatia:
c(Cl2)= c1V0
V1
in care :
c1 concentratia de clor obtinuta conform 6.5.1. exprimata in mmol/l Cl2
V0 volumul maxim al probei de analizat (100 ml) in ml
V1 volumul de proba pentru analiza in in proba de analizat
Transformarea concentratiei exprimata prin cantitatea de substanta in concentratie
masica.
Concentratia de clor, exprimata in mol la litru, se pota exprima in g/l prin factorul
multiplicativ de transformare de 70,91. Rezultatele din caietul lucru al parametrului sunt
transcrise in registrele de analiza si in buletinele de analiza de catre RC cu semnatura .
Verificarea rezultatelor :
Metodele de verificare a rezultatelor pot fi:
- compararea cu rezultatele similare anterioare
- repetarea analizei folosind aceeasi proba si metoda, alt executant si acelasi
executant.
3.6 Determinarea conductivitatii

Metoda stabileste determinarea conductivitatii pentru toate tipurile de probe de apa
potabila .
Conductivitatea electrica poate fi utilizata pentru controlul calitatii : apelor de suprafata,
apelor din reteaua de distributie si statiile de tratare , apelor reziduale.
Metoda se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de apa
Conductivitate electrica este inversul rezistentei masurata in conditii specifice intre fetele
opuse ale unui cub unitate (de dimensiuni determinate) dintr-o solutie apoasa pentru
controlul calitatii apei aceasta este deseori numita conductivitate electrica si poate fi
utilizata ca masura a concentratiei solutiilor ionizabili prezenti in proba.
DESCRIEREA ANALIZEI
Prelevarea
probelor in recipiente de polietilena de inalta densitate.
In situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea
Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza /RC
si inregistrata in registrulde receptie probe F-3.8-1/0.
Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia probei .
Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie
analizati si care sunt inregistrati in registrul F-3.8-1/0.
Detalii despre toate etapele receptiei probelor in laborator se gasesc in Prelevarea si
esantionarea probelor de analiza.
Durata trebuie sa fie cat mai scurta posibil, in nici un caz sa nu depaseasca 72 ore si
este necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului.
probelor.
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata .
Principiul metodei:
Determinarea directa cu ajutorul unui instrument corespunzator, a conductivitatii
electrice a solutiilor apoase. Conductivitatea electrica este masura curentului condus de
ionii prezenti in apa (purtatori de sarcina de speta a doua) si depinde de : concentratia
ionilor, de natura ionilor, de temperatura solutiei si de vascozitatea solutiei.
Aparatura :
Material curent de laborator si instrument de masurare a conductivitatii HANNA HI
255 cu urmatoarele caracteristici:
- domeniul de masurare: 0.00-29.99S/cm; 30.0-299.9S/cm; 3002999S/cm;3.00-29.99mS/cm;
30.0-200.0mS/cm;pana
la
500.0mS/cm
(EC
necompensata).
- rezolutie: 0.01S/cm; 0.1S/cm; 1S/cm; 0.01mS/cm;0.1mS/cm
- acuratete: 1% din citire 0.05S/cm
-calibrarea pantei intr-un sigur punct cu 6 tampoane disponibile:84.0,
1413S/cm;5.00,12.88, 80.0, 111.8mS/cm si 1 punct de zero-0.00S/cm
- compensare cu temperatura automata sau manuala de la 0 la 600C.
Aparatul este prevazut cu:
-sonda de conductivitate HI 76310
-sonda de temperatura HI 7662
Reactivi:
-Solutie de calibrare-1413S/cm la 250C HI 7031 achitionata de la firma AMEX.
Mod de lucru :
Se porneste aparatul prin apasarea intreruparatorului .
Toate simbolurile afisajului se aprind si se aude un semnal sonor in timp ce
aparatul realizeaza o verificare interna.
Apare valoarea temperaturii(250C) si apoi valoarea 0.00S.
Se introduc sonda de conductivitate si sonda de temperatura in solutia de analiat.
Gaurile mansonului trebuie sa fie in intregime in solutie. Se loveste usor sonda in mod
repetat pentru a indeparta eventualele bule care s-ar putea forma in interiorul
mansonului.
Valoarea conductivitatii va aparea pe afisajul principal si cea a temperaturii pe cel
secundar.
Conductivitatea este compensata cu temperatura automat.
Exprimarea rezultatului
Rezultatele se exprima direct in S/cm la temperatura de 250C.
Transformari:1S/m=104S/cm=103mS/m
Rezultatele din caietul lucru al parametrului sunt transcrise in registrele de analiza si in
buletinele de analiza de catre RC cu semnatura .
executant.
3.7 Determinarea continutului de mangan

Metoda stabileste determinarea coninutului de mangan n apa potabil si anume:
- Metoda spectrofotometric, cu formaldoxima
Metoda este aplicabila la determinarea concentratiilor de mangan de
(0,01.5)mg/l.Concentratiile de mangan situate peste 5mg/l pot fi determinate prin
diluarea corespunzatoare a probelor.
Procedura se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de
apa bruta, tratata si potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
DESCRIEREA ANALIZEI
Prelevarea
probelor, in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se preleveaza in
fixe.n situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea

procedurii generale Prelevarea si esantionarea probelor si inregistrata in registrul de
receptie probe. Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
probei .Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie
analizati.
Conservare si stocare probeDaca pastrarea probei este inevitabila, se conserva in
frigider la intuneric la 420C. Durata trebuie sa fie cat mai scurta posibil, in nici un caz sa
nu depaseasca 72 ore si este necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea
rezultatului.
probelor.

Aceasta operatie se efectueaza prin masurarea unui volum de proba din proba prelevata,
necesara efectuarii analizei.Cel care efectueaza operatia va lua toate masurile pentru a nu
impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata Executantul isi noteaza codul probei in
caietul de lucru .
Principiul metodei:
Adaugarea unei solutii de formaldoxina la proba de analizat si masurarea spectrometrica
a complexului rosu orange obtinut la lungimea de unda de 450nm.
Complexul mangan-formaldoxina este stabil in intervalul de pH 9,510,5,iar intensitatea
coloratiei obtinute este proportionala cu cantitatea de mangan prezenta.Relatia dintre
concentratie si absorbanta este liniara pana la concentratia de 5mg/l.
Reactivi :
Reactiv de oxidare
Persulfat de potasiu(K2S2O8)sau persulfat de sodium(Na2S2O8)
Sulfit de sodium(Na2SO3)anhidru.
EDTA,sare tetrasodica,solutie,c(EDTA)=0,24mg/l
Se dizolva 90g sare disodica a acidului etilendiamintetraacetic(Na 2EDTA ) dihidrat
(C10H16N2Na2O8 *2H2O)si 19g hidroxid de sodium(NaOH)in apa si se completeaza la
1000ml apa,
Formaldoxima solutie
Se dizolva 10g clorhidrat de hidroxilamina(NH 3OHCl) in circa 50ml apa.SE adauga 5ml
solutie de formaldehida(HCHO)35%(m/m)(=1,08 g/ml) si se completeaza la100ml cu
apa. Se pastreaza in sticla bruna la rece.Solutia este stabile timp de o luna.
Clorhidrat de hidroxilamina/amoniac,solutie.
Clorhidrat de hidroxilamina,c(NH3OHCl)=6mol/l
Se dizolva 42g clorhidrat de hidroxilamina in apa si se completeaza la 100ml cu apa.
Amoniac solutie,c(NH3)=4,7mol
Se dilueaza 70ml amoniac concentrate(=0,91g/ml)si se completeaza la 200ml cu apa.
Preparare
Se amesteca volume egale de amoniac solutie cu solutie clorhidrat de hidroxilamina.
Sulfat de fier() si amoniu hexahidratsolutie, [(NH4)2Fe(SO4)2 6H2O], 700mg/l
Acid sulfuric.c(H2SO4, =3mol/l)
Se adauga cu grija 170ml acid sulfuric concentrate(=1,84g/ml)la 750ml apa.Se lasa sa
se raceasca si se completeaza la 1000ml cu apa.
Aceasta solutie se gaseste in comert ca (H2SO4),=1,19g/ml)
Preparare
Se dizolva 700mg sulfat de fier() si amoniu hexahidrat in apa,se adauga 1ml acid
sulfuric 3mol/l si se completeaza la semn cu apa.
Hidroxid de sodiu solutie c(NaOH)=4mol/l
Se dizolva 160g hidroxid de sodiu in apa si se completeaza la 1000ml cu apa.
Mangan,solutie etalon,corespunzand la 100mgMn/l
Se dizolva 308 mg sulfated mangan monohidrat(MnSO 4H2O)in apa ,se adauga10ml acid
sulfuric 3mol/l,se completeaza cu apa la 1000ml,in balon cotat si se omogenizeaza.
1ml solutie etalon contine 0,1mg Mn
Aparatura
Spectofotometru,cu selector continuu de radiatii sau discontinuu,adecvat pentru a
efectua masurari la lungimea de unda de 450nm,prevazut cu cuve de 100mm
grosime(pentru concentratii de mangan mai mici de 0,3mg/l si de 10mm grosime(pentru
concentratii de mangan mai mari de 0,3mg/l.
Flacoane de sticla,de 100ml cu dop slefuit,
Autoclava,sau cuptor adecvat pentru 1200C si o presiune de 200kPa.
Pregatirea sticlariei-Toata sticlaria trebuie spalata cu acid clorhidric(HCl) aproximativ
1mol /l si clatita cu multa apa inainte de utilizare.
Mod de lucru
Se iau 50 ml sau o cota parte diluata la 50ml din proba acidulate, astfel incat continutul
de mangan sa fie mai mic de 0,25mg(5mg/l)
In cazul in care manganul este legat organic sau in suspensie,se adauga0,225mg
reactive oxidant la proba .Oxidarea se face in doua moduri;
a) se pune flaconul cu amestecul in autoclave si se tine 30 min,se lasa sa se
raceasca si se adauga 0,5g sulfit de sodiu pentru a reduce excesul de oxidant.
b) Se fierbe amestecul 40min intr-un pahar de laborator ; se lasa sa se raceasca si
se trece amestecul intr-un balon cotat de 50ml.Se adduce la semn cu apa si se
adauga 0,5g sulfite de sodiu pentru a reduce excesul de oxidant.
Proba martor
Se efectueaza o proba martor in paralel cu probele de analizat ,luand in lucru 50ml apa.
Etalonare
Domeniul (0.0,5)mg mangan/l
Se dilueaza 5ml solutie etalon de mangan la 1000ml cu apa intr-un balon cotat de
1000ml.Intr-o serie de 5 baloane cotate de 50ml se introduce (0;10;20;30 si 40)ml din
aceasta solutie si se completeaza la semn cu apa.Acestea corespund unor concentratii
de:(0;0,1;0,2;0,3;si 0,4)mg mangan/l.
Domeniul (0.5)mg mangan/l

Se adauga 1ml sulfit de fier () si de amoniu hexahidrat si 2ml solutie EDTA la fiecare
dintre aceste solutii.Se agita amestecul si apoi se adauga 1ml solutie de formaldoxina si
imediat 2ml solutie hidroxid de sodium
Se agita si se lasa in repaus 510min,apoi se adauga agitand 3ml solutie de clorhidrat
de hidroxilamina/ammoniac si se lasa in repaus min.1h.
Dupa 14h de la dezvoltarea culorii, se masoara absorbanta solutiilor,folosind un
spectrofotometru, la lungimea de unda de 450nm fata de apa,ca proba de referinta.
Pentru solutiile etalon din domeniul (00,5) mg Mg/l se utilizeaza cuve cu drum optic de
100mm si pentru domeniul(05)mg/l se utilizeaza cuve cu drum optic de 10mm.
Trasare curba de etalonare
Pentru fiecare serie de solutii etalon, se traseaza o curba de etalonare ,inscriind pe
abcisa concetratiile de mangan in miligrame la litru, iar pe ordonata absorbanta
corespunzatoare.Se obtine astfel o curba de etalonare inscriind pe abcisa concetratiile de
mangan ,in mg/l, iar pe ordonata absorbantele corespunzatoare
Calculul i exprimarea rezultatului:
Concentratia de mangan Mn,exprimata in mg/l se calculeaza cu formula:
Mn=f(A1-A0)g
in care :
f este factorul de etalonare, specific curbei de etalonare99( mg/l)
A1 este absorbanta probei analizate
A0 este absorbanta extrapolate a probei martor
g este un factor dat de formula:
g =V1/V2
V1 fiind volumul probei de analizat , in ml(50ml).
V2 volumul cotei parti in ml.
executant.
3.8 Determinarea sulfati
Determinarea continutului de ioni de sulfati din apa potabila prin metoda volumetrica
prin titrare cu clorura de bariu in prezenta thorinului.
Metoda se utilizeaza pentru determinarea continutului de sulfati din apa potabila
prin metoda volumetrica prin titrare cu clorura de bariu in prezenta thorinului si este
folosita pentru concentratii de 5200 mg SO42-/ l . Sensibilitatea metodei este de 0,5
mg/l
DESCRIEREA ACTIVITATII
Prelevarea
Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza/RC
conform procedurii
generale Prelevarea si esantionarea probelor si inregistrata in registrulde
receptie. Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
probei .Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce
trebuie analizati.
probelor.
folosirea de sticlarie curata .
Principiul metodei
Sulfatii in mediu de alcool etilic si in prezenta sulfatului de bariu sunt titrati cu clorura
de bariu folosind thorin ca indicator pana la virajul culorii de la galben la roz persistent.
Aparatura
Materiale curente de laborator si
pahare Erlenmayer 400 ml, 200 ml

pipete gradate de 5 ml, 2 ml,
balon cotat 1000 ml, balon cotat 50 ml
cilindru gradat de 500 ml, 50 ml,
biureta de 50 ml cu valoarea diviziunii de 0,01 ml.
Sticlaria se spala cu apa curenta si cu detergent si apoi se clateste din

abundenta cu apa distilata. Daca sunt foarte murdare se spala cu amestec
sulfocromic si apoi se clatesc mai intai cu apa din abundenta, apoi cu apa
distilata. Apoi probele se spala cu acid azotic d=1.4 diluat 1 :1 si apoi cu apa
distilata. Operatia efectuata de
executantul de analiza si nu necesita
supervizare.
Reactivi
- Alcool etilic 96% vol.
- Clorura de bariu, solutie 0,02 n
- Sulfat de bariu suspensie
- Thorin (sarea disodica a acidului,
[1,2 arsonfenilazo-2- hidroxi -3,6naftalendisulfonic (octahidrat) ] solutie 0,05 %
- Schimbatori de ioni : cationit in forma acida de tip Vionit CS-3 (granule de 0,50,9
mm)
Pregatirea solutiilor de reactivi
- Se utilizeaza numai reactivi de calitate analitica (p.a) recunoscuta pentru
analize si apa distilata. Toate cantaririle se fac cu o precizie de 0,0002 g.
- Alcool etilic 96% vol.
- Clorura de bariu, solutie 0,02 n se cantaresc 2,4426 g clorura de bariu
(BaCl22 H2O) si se introduc intr-un balon cotat de 1000 ml, se dizolva si se aduce la
semn cu apa bidistilata. Factorul solutiei de clorura de bariu se determina folosind o
solutie de acid sulfuric 0,02 n
- Sulfat de bariu suspensie intr-un flacon de laborator de 400 ml se introduc 10
g clorura de bariu, 250 ml apa bidistilata si se adauga 2,2 ml acid sulfuric d= 1,84.
suspensia se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate mica si precipitatul se spala cu
apa bidistilata fierbinte pana la disparitia ionilor sulfat in apele de spalare. Se sparge
hartia de filtru cu o bagheta de sticla si se trece precipitatul cu 100 ml apa bidistilata
intr-un vas cu dop slefuit. In momentul utilizarii se agita puternic.
- Thorin (sarea disodica a acidului, [1,2 arsonfenilazo-2- hidroxi -3,6naftalendisulfonic (octahidrat) ] solutie 0,05 %
- Schimbatori de ioni : cationit in forma acida de tip Vionit CS-3 (granule de
0,50,9 mm) . dupa una sau doua utilizari schimbatorul de ioni trebuie regenerat prin
trecerea de acid clorhidric d= 1,19 diluat 1:4 prin coloana, dupa care se trece apa
bidistilata pana la disparitia ionilor Cl - din eluat (verificare cu o solutie de azotat de
argint 0,1n).
Executia activitatii , analizei
Interferente
La determinarea sulfatilor interfera cationii metalici care pot coprecipita cu sulfatul de
bariu ( K+, Na+, Al3+ etc) sau care formeaza cu thorin combinatii complexe colorate (Pb 2+,
Cd2+, Fe3+). Cationii interferenti se indeparteaza prin trecerea probei de apa printr-o
coloana cu schimbatori de ioni.
Mod de lucru
Proba de apa se trece prin coloana cu schimbatori de ioni cu o viteza de 5 ml/min, iar
primii 50 ml eluat se arunca Intr-un vas Erlenmayer de 200 ml se introduc 50 ml eluat
decationizat, 40 ml alcool etilic, 2 ml suspensie de sulfat de bariu si 1 ml solutie de
thorin. Se titreaza cu solutie de clorura de bariu, adaugata picatura cu picatura la interval
de 35 s sub agitare continua si puternica pana la schimbarea culorii de la galben la
roz persistent.In paralel se executa o proba de control al reactivilor folosind in locul
probei de analizat, apa bidistilata. Pentru sesizarea schimbarii de culoare a indicatorului,
titrarea se efectueaza in prezenta unei probe de 50 ml apa decationizata peste care s-au
adaugat 40 ml alcool etilic, 2 ml suspensie de sulfat de bariu si 1 ml solutie de thorin.
Continutul de sulfati se exprima in miligrame pe litru si se calculeaza cu formula:
Sulfati (SO42-) = (V1-V2) f 0,96 1000
(mg/l),
V
In care:
V1 volumul solutiei 0,02 n de clorura de bariu folosit la titrarea probei de analizat in
ml
V2 - volumul solutiei 0,02 n de clorura de bariu folosit la titrarea probei de control al
reactivilor in ml
f - factorul solutiei 0,02 n de clorura de bariu
0,96 cantitatea de sulfati in mg corespunzatoare la 1 ml solutie 0,02 n de clorura
de bariu
V volumul probei luat in lucru in ml.
3.9 Determinarea nitratilor
Metoda se utilizeaza pentru o concentratie de azot din azotati, N,mai mica de

0,2mg/l folosind un volum de proba de analizat de maxim 25 ml. Domeniul se poate
extinde si pentru concentratii mai mari,prin micsorarea volumului de proba de analizat.
DESCRIEREA ANALIZEI
Continutul de azotati se determina prin metoda spectofotometrica cu acid
sulfosalicilic . Metoda se aplica pentru determinarea concentratiilor de azotat din
azotati,mai mica de 0,2mg/l,pentru un volum de proba de analizat de max.25ml .

Concentratii mai mari se pot determina prin diluarea corespunzatoare a probelor.
Prelevarea
Prelevare probe de apa si transportul in laborator/ primire probe de la terti.
probelor in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se preleveaza in
procedurii generale Prelevarea si esantionarea probelor si inregistrata in registrulde
trebuie analizati.
este necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata
INTERFERENTE:
-clorurile, ortofosfatii,magneziul si manganul.
Aceasta metoda accepta o colorare a probei de pana la 150mg/l Pt,cu conditia sa se
faca corectia volumului de proba de analizat.
PRINCIPIUL METODEI:
Masurarea spectrometrica a absorbantei compusului galben format prin reactia
acidului sulfosalicilic (format prin aditia la proba a salicilatului de sodium si a acidului
sulfuric)cu azotatul,urmata de tratare cu solutie alcalina. Sarea disodica a acidului
etilendiaminotetraacetic(EDTANa2)este adaugata la solutia alcalina pentru a
preveniprecipitarea sarurilor de calciu si magneziu.Azida de sodiu este adaugata pentru
a inlatura interferenta cu azotitii .
APARATURA:
- spectofotometru;
-vase pentru evaporare,capacitate de 50ml
- baie de apa
REACTIVI:.
Se utilizeaza numai reactivi de calitate pentru analize si apa distilata sau apa de
puritate echivalenta :
- Acid sulfuric = 1,84 g/ml.
- Acid acetic glacial,=1,05g/l
- Solutie alcalina,NAOH=200g/l,[CH2-N(CH2COOH)CH2-COOH].2H2O=50g/l
Se dizolva cu atentie200g hidroxid de sodiu in aproximativ 800ml apa. Se adauga 50g sare
disodica
Acidului etilendiaminotetraacetic dihidrat (EDTA Na2){[CH2-N(CH2COOH)CH2-COONa].2H2O} si se
dizolva.Se raceste la temperature mediului ambient si intr-uncilindru gradat se aduce pana la 1 litru cu apa
.Solutia se pastreaza intr-un flacon de pilietilena.Acest reactive este stabil in timp
- Azida de sodiu,solutieNaN3=0,5g/l
Intr-un cilindru gradat se dizolva cu atentie 0,05g azida de sodiu in aproximativ 90 ml apa si se
adduce pana la 100ml cu apa.Solutia se pastreaza intr-un flacon de sticla.Acest reactive este
stabil in timp.
Nota: Solutia de acid sulfamic,NH2.SO3H=0,75g/l,se poate folosi ca alternativa la solutia de
azida de sodium
-
Salicilat de sodiu,solutie HO-C6H4-COONa=10g/l
Se dizolva 1g salicilat de sodium(HO-C6H4-COONa) in 100ml apa, Solutia se pastreaza intr-un

flacon de sticla sau polietilena.Solutia se prepara zilnic,inainte de utilizare.
-
Azotat,solutie etalon de baza,=1000mg/l
Se dizolva 7,215gazotat de potasiu(KNO3)(uscat in prealabil la temperature de 1050C,timp de

cel putin 2h)in aproximativ 750ml apa.Se transfera cantitativ solutia intr-un balon cotat de 1litru
si se adduce la semn cu apa.
Solutia se pastreaza intr- un flacon de sticla timp de maximum 2 luni
- Azotat, solutie etalon,=100mg/l
Intr-un balon cotat de 500ml se adauga, cu pipeta,50mlsolutie etalon de baza(10.6)si se aduce
la semn cu apa,
Solutia se pastreaza intr-un flacon de sticla timp de maxim 1 luna
-
Azotat, solutie etalon de lucru,=1mg/l
Intr-un balon cotat de 500ml se adauga,cu pipeta,5ml azotat solutie etalon de azotat(10.7).Se
aduce la semn cu apa.Solutia se prepara inainte de utilizare.
MOD DE LUCRU:
Proba de analizat-volumul maxim de proba care se poate folosi pentru determinarea

concetratiei de azotat mai mica de N=0,2mg/l este de 25ml. Cu cat concetratia creste cu atat
volumul probei de analizat este mai mic.
Probele care contin materii in suspensie,trebuie centrifugate sau filtrate pe filtre de fibra de
sticla.Probele,care au un pH mai mare de 8 se neutralizeaza cu acid acetic,inainte de
prelevarea probei de analizat.
Verificare cu proba martor
Se efectueaza o verificare cu proba martor, in paralel cu determinarea, utilizind 5ml apa distilata
in locul probei de analizat. Valoarea absorbantei masurate se noteaza cu Ab.
Determinare
Intr-un vas de evaporare mic se adauga cu pipeta proba de analizat aleasa cu volumul Vml
astfel incat cota parte sa contina o cantitate de azot din azotat cuprinsa intre m(N)=1g si 5g
Se adauga 0,5ml solutie de acid sulfamic si 0,2ml acid acetic. Se asteapta 5min. Se adauga
1ml solutie de salicilat de sodium, se amesteca si se evapora amestecul la sec.Se scot vasele
din baia de apa si se lasa sa se raceasca la temperature mediului ambiant.
Se adauga 1ml acid sulfuric si se dizolva reziduul din vas prin miscari rotative usoare. Se lasa
amestecul in repaus aprox. 10min.Se adauga 10ml apa distilata si apoi 10ml solutie alcalina.
Se transfera cantitativ amestecul intr-un balon cotat de 25ml dar nu se aduce la semn. Se
amplaseaza balonul cotat in baia de apa la temp.de25 0C timp de 10min. Dupa aceasta se
indeparteaza balonul de pe baia de apa si se aduce la semn cu apa distilata.
Masurari spectrofotometrice
Se masoara absorbanta solutiei la lungimea de unda de 415nm,in cuve cu drum optic de 40mm
sau 50mm avand ca referinta apa distilata.Se noteaza absorbanta masurata cu As.
Corectarea absorbantei probei de analizat
In cazul in care se suspecteaza ca ,absorbanta probei de analizat interfera,la lungimea de unda
aleasa (probe foarte colorate) se face determinarea pe probe de analizat in duplicat,dar fara sa
se adauge solutia de salicilat de sodium.Absorbanta masurata se noteaza cu At.
Etalonare
Pregatirea seriilor de solutii etalon
Intr-o serie de vase de evaporare curate se adauga, cu o biureta, 1ml; 2ml; 3ml;4ml si
respective 5mlazotat solutie etalon de lucru, care corespunde la concetratiile de
azotat,m(N)=1g; 2g; 3g;4g si respectiv 5gdin vasele respective.
Dezvoltarea culorii
Se adauga 0,5ml solutie de acid sulfamic si 0,2ml acid acetic. Se asteapta 5min. Se adauga
1ml solutie de salicilat de sodium, se amesteca si se evapora amestecul la sec.Se scot vasele
din baia de apa si se lasa sa se raceasca la temperature mediului ambiant.
Se adauga 1ml acid sulfuric si se dizolva reziduul din vas prin miscari rotative usoare. Se lasa
amestecul in repaus aprox. 10min.Se adauga 10ml apa distilata si apoi 10ml solutie alcalina.
Se transfera cantitativ amestecul intr-un balon cotat de 25ml dar nu se aduce la semn. Se
amplaseaza balonul cotat in baia de apa la temp.de25 0C timp de 10min. Dupa aceasta se
indeparteaza balonul de pe baia de apa si se aduce la semn cu apa distilata.
Calculul si exprimarea rezultatelor
Calcul
Absorbanta,Ar,datorata prezentei azotatului din azotat in proba de analizat se calculeaza cu
relatia:
Ar=As-Ab
sau in cazul in care se efectueaza corectia absorbantei probei,cu relatia:
Ar=As-Ab-At
Din curba de etalonare,se calculeaza masa
micrograme,corespunzatoare la valoarea absorbantei.
de
azot
din
azotat
,m(N),in
executant.
3.9 Determinarea continutului de nititi

Metoda stabileste determinarea continutului de nitriti din apa potabila si anume:
- Metoda spectrometrica de absorbtie moleculara
Metoda este aplicabila in determinarea concentratiilor de nitriti pana la 0.25 mg/l,
utilizand un volum de proba de maximum 40 ml, din apa potabila, apa bruta si apa
uzata.
DESCRIEREA ANALIZEI
Metoda este aplicabila in determinarea concentratiilor de nitriti pana la 0.25 mg/l,
utilizand un volum de proba de maximum 40 ml.
Prelevarea
probelor in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se preleveaza
in conformitate cu programul de prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de
prelevare fiind fixe.n situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza
decide modificarea frecventei de prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare.
procedurii
generale Prelevarea si esantionarea probelor si inregistrata in registrulde receptie
ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie analizati

conservare conform anexei 1la procedura specifica de lucru Tehnica prelevarii probelor.
Principiul metodei:
Reactia ionilor de nitriti prezenti in proba la pH=1,9 cu reactivul 4 amino benzen
sulfonamida, in prezenta acidului ortofosforic pentru a forma o sare de diazoniu ce
formeaza un complex de culoare rosie cu N 1-naftil-etilen-diamina diclorhidrat. Se
masoara absorbanta la 540 nm folosind cuve cu drumul optic de 10 nm si 40 nm.
Aparatura :
- material curent de laborator si
- spectrofotometru (lungimea de unda 540 nm) echipat cu cuve cu drum optic de
10 nm si 40 nm.
Reactivi:
Se folosesc numai reactivi de calitate analitica recunoscuta si apa distilata sau apa
de puritate echivalenta.
1. Acid ortofosforic, solutie de 15 mol/l (=1,70 g/ml)
2. Acid ortofosoforic solutie de aproximativ 1,5 mol/l se adauga cu ajutorul unei
pipete 25 ml acid ortofosofric 15 mol/l in 150 25 ml apa. Se omogenizeaza si se
raceste la temperatura camerei. Se introduce solutia intr-un balon cotat de 250 ml si se
completeaza la semn cu apa. Solutia se pastreaza intr-o sticla bruna si este stabila
minim 6 luni.
3. Reactiv de culoare acest reactiv este periculos. Trebuie evitat contactul
cu pielea sau ingestia reactivului ori a componentelor sale. Se dizolva 40 0,5 g 4amino benzen-sulfonamida (NH2C6H4SO2NH2) intr-un amestec format din 100 1 ml
acid ortofosforic 15 mol/l si 500 50 ml apa. In solutia obtinuta se dizolva 2,00 0,02 g
N 1-naftil-etilen-diamina diclorhidrat (C10H7NH-CH2-CH2-NH22HCl). Solutia obtinuta se
introduce intr-un balon cotat de 1000 ml si se completeaza la semn cu apa.
4. Nitrit solutie etalon (=100,00mg/l ) 0,4922 0,0002 g nitrit de sodiu uscat la
1050C minim 2 ore, se dizolva in 750 ml apa. Solutia obtinuta se introduce intr-un balon
cotat de 1000 ml si se completeaza la semn cu apa. Solutia se pastreaza intr-o sticla
bruna la temperaturade 2050C . Este stabila minim 1 luna .
5. Nitrit solutie etalon (=1,00mg/l ) se introduc cu pipeta 10 ml din solutia etalon
de 100 mg/l intr-un balon cotat de 1000 ml si se completeaza la semn cu apa. Solutia se
prepara in ziua respectiva si se arunca dupa folosire.
Mod de lucru :
Toata sticlaria se spala bine cu o solutie de acid clorhidric de aproximativ 2 mol/l si

se clateste din abudenta cu apa.
Mod de lucru : Volumul maxim de proba de analizat este de 40 ml pentru
concentratii de nitrit pana la 0,25 mg/l. Pentru concentratii mult mai ridicate de nitrit se
folosesc cantitati mai mici de proba. Daca proba contine materii in suspensie, se lasa sa
se decanteze sau se filtreaza prin hartie de filtru cu fibra de sticla si se ia cantitatea de
proba necesara. Intr-un balon cotat de 50 ml se pune volumul de proba ales cu ajutorului
unei pipete si se completeaza la 402 ml cu apa. Cu ajutorul unei pipete se adauga un
ml reactiv de culoare si se omogenizeaza imediat prin miscari de rotire si se
completeaza la semn cu apa si se lasa in repaus. In acest moment ph-ul solutiei trebuie
sa fie de 1,90,1. dupa 20 min se masoara absorbanta solutiei la 540 nm in cuve de
grosime potrivita utilizand apa ca proba de referinta. Daca metoda este utilizata pentru
prima data lungimea de unda corespunzatoare aborbantei maxime trebuie verificata.
Daca coloratia probei interfera in masurarea absorbantei se trateaza o a doua proba de
apa conform modului de lucru de mai sus insa inlocuind reactivul de culoare cu un ml
solutie de acid fosforic 1.5 mol/l. se efectueaza o proba martor procedand la fel ca la
proba de lucru insa inlocuind proba cu 402 ml apa.
Trasarea curbei de etalonare :

Intr-o serie de 9 baloane cotate de 50 ml se introduc cu ajutorul unei biurete
urmatoarele
volume
de
solutie
etalon
de
nitrit1,00
mg/l :0,00 ;0,50 ;1,00 ;1,50 ;2,00 ;2,50 ;5,00 ;7,50 ;10,00 ml. Se completeaza continutul
fiecarui balon cotat la volumul de 402 ml si se procedeaza conform modului de lucru
mentionat mai sus utilizand cuve cu drumul optic de 10 si 40 mm. Se scade absorbanta
punctului 0 din absorbantele obtinute pentru celelalte solutii de etalonare si se traseaza
pentru fiecare tip de cuva o curba a absorbantei in functie de cantitatea de nitrit
exprimata in azot. Curba trebuie sa fie liniara si sa treaca prin origine.
Calculul si exprimarea rezultatului :
Absorbanta corectata Ar pentru proba este data de ecuatia:
Ar=As-Ab
sau daca se efectueaza o corectie pentru culoare ea este data de ecuatia:
Ar=As-Ab-Ac
In care As absorbanta masurata pentru proba
Ab absorbanta solutiei probei martor
Ac absorbanta solutiei preparate pentru corectia culorii
As, Ab si Ac trebuie sa fie masurate cu cuve cu acelasi drum optic pentru o proba
particulara.
Pornind de la absorbanta corectata, Ar, determinam cu ajutorul curbei de etalonare
pentru cuve cu drumul optic adecvat, masa corespunzatoare de nitrit exprimate in mg de
azot la litru, data de formula:
mN
V
In care mN este masa de nitrit exprimata in mg de azot corespunzatoare
absorbantei corectate Ar
V volumul probei in ml.
Rezultatul poate fi exprimat atat sub forma de concentratie in masa de azot sau de
nitrit in mg/l sau sub forma de concentratie in cantitate de ion nitrit, in mmol/l.

executant.
3.12 Determinarea continutului de permanganat

Metoda stabileste determinarea parametrului de oxidabilitate (prin
indicele de
permanaganat). Indicele de permanganat este o masura conventionala a contaminarii
unei probe de apa cu substante organice si materii anorganice oxidabile metoda cu
permanganat de potasiu.
Metoda se aplica apelor potabile si brute cu o concentratie de ioni clorura mai mica de
300 mg/l. Probele care au un indice de permanganat mai mare de 10 mg/l trebuie diluate
inainte de determinare. Limita inferioara a domeniului optim de determinare este de 0,5
mg/l. Metodele se aplic n cadrul laboratorului de apa potabila din cadrul companiei.
DESCRIEREA ANALIZEI
Prelevarea
probelor, PG-19, in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se
preleveaza in conformitate cu programul de prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de
prelevare fiind fixe.n situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide
modificarea frecventei de prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare.
trebuie analizati.

probelor.
folosirea de sticlarie curata .
PRINCIPIUL METODEI: Incalzirea probei de apa ,pe o baie de apa la fierbere,in
prezenta unei cantitati cunoscute de permanganat de potasiu si acid sulfuric,pe o
perioda de timp data (10 min )Reducerea unei parti de permanganat de catre materiile
oxidabile din proba si determinarea excesului de permanganat prin adaugarea unui
exces de solutie oxalat,urmata de titrarea oxalatului in exces cu permanganat.
REACTIVI:
- acid sulfuric (1,84 g/ml),18 mol/l

-acid sulfuric 7,5 mol /l
-acid sulfuric 2 mol/l
-oxalat de sodiu 0,05 mol/l
-oxalat de sodiu 0,05 mmol/l
-permanganat de potasiu 20mmol/l
-permanganat de potasiu 2 mmol/l
APARATURA Si MATERIALE NECESARE:

- baie de apa prevazuta cu rastel pentru eprubete eprubete cu lungimea150-200
mm,diametrul25-35mm,grosimea peretelui de la 0,5-1mm;biurete de 10 ml;baloane
gradate de 100ml si 1000ml;pipete de 5ml,10ml,25ml,50ml si 100ml
MODUL DE LUCRU:
Se verifica daca flacoanele si eprubetele utilizate in timpul analizei sunt perfect curate.
Probele care au un indice de permanganat mare se dilueaza astfel incat rezultatele
pentru probele diluate sa fie situate in domeniul de la 0,5mg/l pana la 10 mg/l.
Cu ajutorul unei pipete se trasfera 25 ml + 0,25 ml proba (sau proba diluata) intr-o
eprubeta.Se adauga 5ml + 0,5 ml acid sulfuric (2mol/l ) si se amesteca prin agitare
usoara.
Se introduce eprubeta in baia de apa incalzita timp de 10 min + 2 min.
Se adauga 5 ml + 0,05ml solutie etalon de permanganat de potasiu (2mmol/l ) si se
incepe cronometrarea.
Dupa 10 min + 15 s se adauga 5 ml + 0,05ml solutie etalon de de oxalat de sodiu
(5mmol/l )si se asteapta ca solutia sa se decoloreze. Solutia calda se titreaza cu solutie
etalon de permanganat de potasiu (2mmol/l )pana cand culoarea roz pal persista
aproximativ 30s.Se notaza Volumul ,V1,al solutiei de permanganat consumate.
In paralel cu determinarea se efectueza o verificare cu proba martor,utilizand acelasi
mod de lucru,dar se inlocuieste proba de analizat cu 25 ml apa.Se noteaza volumul ,V 0,
al solutiei de permanganat consumate.
La solutia titrata conservata in urma determinarii probei martor (9.4 ) se adauga 5 ml +
0,05ml solutie etalon de de oxalat de sodiu ((5mmol/l ) . daca este necesar ,se
incalzeste solutia pana la aproximativ 800C si se titreaza cu permanganat de potasiu
92mmol/l),pana la aparitia unei culori roz,care persista aproximativ 30 s. Se noteaza

volumul , V2,al solutiei de permanganat consumate.
EXPRIMAREA REZULTATELOR
MOD DE CALCUL
Indicele de permanganat ,IMn ,exprimat in miligrame de oxigen la litru,se
calculeaza cu ajutorul relatiei :
IMn =
V1 V 0
f
V2
in care :
V0 volumul solutiei de permanganat consumat pentru determinarea probei
martor (9.4 )
V1 volumul solutiei de permanganat consumat pentru determinarea probei de
analizat ( 9.3),in mililitri
V2 volumul solutiei de permanganat consumat pentru etalonare ( 9.5),in
mililitri
f factorul utilizat pentru recalcularea oxigenului si pentru a tine seama de
volumul de proba utilizat,in mililitri;
f se calculeaza astfel:
f=
V 4 c( Na 2 C 2 O 4 ) M 0 1000
1000 V5
in care :
V4 volumul solutiei de oxalat de sodiu (5mmol/l ) consumat pentru
determinare conform 9.5 (in acest caz :5 ),in mililitri
c (Na 2C 2 O4 ) concentratia cantitatii de materie a solutiei etalon de oxalat de
sodiu (5mmol/l )(in acest caz: 5), in milimoli la litru
1000 (numarator ) este factorul utilizat pentru a calcula c (Na 2C
mmol/l in mmol/ml,in mililitri la litru
O4) din
M0 masa molara pentru recalcularea oxigenului (in acest caz:16 ),in

miligrame oxigen la milimol
V5 volumul probei utilizate ( in acest caz ;25 ),in mililitri
1000 (numitor ) este factorul utilizat pentru recalcularea valorii masurate
la 1 litru volum de proba ,in mililitri la litru
executant.
3.13 Determinarea pH-ului
Metoda stabileste determinarea pH-ului pentru toate tipurile de probe de apa

potabila , apa de suprafata si subterana.
DESCRIEREA ANALIZEI
Prelevarea
probelor in recipiente de polietilena de inalta densitate.Fiecare proba se preleveaza in
receptie.
ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc parametrii ce trebuie analizati.
probelor.

Principiul metodei:
Metoda electrochimica se bazeaza pe masurarea fortei electromotoare a unei celule
elecrochimice care este alcatuita din proba, un electrod de sticla si un electrod de
referinta
Aparatura :
Material curent de laborator si instrument de masurare a pH-ului tip HANNA pH 210 cu
microprocesor de tip stationar cu urmatoarele caracteristici:
- domeniul de masurare: 0,00-14,0
- rezolutie: 0,01
- acuratete: 0,01
- deviatie: 0,03
- calibrare automata in unu sau doua puncte cu 5 solutii tampon memorate
compensare cu temperatura automata sau manuala de la 0 la 1000C.
Aparatul este prevazut cu:
electrod tip HI 1131B electrod pH corp de sticla combinat, reincarcabil. Pentru a
reduce infundarea si a se asigura un timp de raspuns rapid, bulbul de sticla si jonctiunea
trebuiesc mentinute umede cu solutie de electrolit de KCl de 3 moli/l. Daca solutia de
umplere (electrolit) este cu mai mult de 2,5 cm sub orificiul de umplere se adauga solutie
de elecrolit de KCl de 3 moli/l si se permite electrodului sa stea drept in sus timp de o
ora.
- sonda de temperatura HI 7669/2W.
Reactivi:
- solutie de electrolit de KCl de 3 moli/l
- solutii tampon pH 4,01 ;7,01 ;10,0 si 6,88
Mod de lucru :
Se porneste aparatul prin apasarea intrerupatorului ON/OFF. Aparatul trece automat la
modul de masurare a pH-ului.
Se scoate electrodul din capacul protector, se clateste cu apa deionizata si se clateste
cu putina solutie de masurat.
Se introduce varful electrodului (4 cm) si sonda de temperatura in solutia de
masurat.Se agita usor. Se lasa un timp ca solutia sa se stabilizeze.
pH-ul este afisat in partea centrala a ecranului, iar temperatura in partea dreapta a
ecranului.
Pentru un raspuns mai rapid se desface surubul de la orificiul de umplere in timpul
masuratorilor.
Curatarea electrodului
Se curata regulat electrozii (in fiecare saptamana sau in fiecare zi, dupa necesitati )
stergandu-i cu grija cu ajutorul celulozei sau daca probele contin impuritati organice se
utilizeaza etanol 70 % sau o solutie calda de detergent, dupa care se spala

abundenta cu apa si apa distilata .
din
Exprimarea rezultatului
pH-ul se specifica de obicei la temperatura de 25 0 C. Daca valoarea sa este masurata la
alte temperaturi, acest lucru trebuie mentionat. Daca este necesar se exprima pH-ul la
alta temperatura decat aceea la care se masoara, cu formula:
pH25 = pHtm + pHtm
pH- este pH-ul la 250 C;
pHtm este pH-ul la temperatura masurata ;
pHtm este abaterea pH-ului fata de temperatura de 25 0 C pentru temperatura
masurata
Se indica pH-ul cu doua cifre zecimale. Se indica temperatura la care se face masurarea
in grade cat mai exact.
- repetarea analizei folosind aceeasi proba si metoda, alt executant si
acelasi executant.
Actiuni finale
Dupa terminarea determinarilor se opresc aparatele , se curata electrozii si se pun la
pastrare in solutie de clorura de potasiu 3 mol/l. Se curata regulat electrozii (in fiecare
saptamana sau in fiecare zi, dupa necesitati ) stergandu-i cu grija cu ajutorul celulozei
sau daca probele contin impuritati organice se utilizeaza etanol 70 % sau o solutie calda
de detergent, dupa care se spala din abundenta cu apa si apa distilata . Sticlaria se
spala, se usca si se pastreaza in locuri dinainte stabilite. Recipientii in care s-au prelevat
probele se golesc, se spala si se depoziteaza. Se trec rezultatele din caietele
executantilor in registre, se verifica calculele si se intocmesc buletinele de analiza.
3.14 Determinarea continutului de fier

Metoda stabileste determinarea continutului de fier total din apa potabila si anume:
- Metoda directa spectrofotometrica cu 1,10- fenantrolina
Metoda se aplica pentru determinarea concentraiilor de fier cuprinse ntre 0,01 mg/l i
5 mg/l. Concentratii mai mari se pot determina prin diluarea corespunztoare a
probelor.
DESCRIEREA ANALIZEI
Fierul total (suma de fier dizolvat si nedizolvat) se determina prin metoda
directa conform SR ISO 6332 /C91/2006 .
Metoda se aplica pentru determinarea concentratiilor de fier cuprinse ntre 0,01 mg/l
si 5 mg/l.
Concentratii mai mari se pot determina prin diluarea corespunzatoare a probelor.
Prelevarea
probelor in recipiente de polietilena de inalta densitate. Fiecare proba se preleveaza in
fixe. In situatii deosebite seful de laborator/responsabilul de analiza decide modificarea
receptie.
Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia probei .
analizati.
este necesara precizarea timpului de stocare la prezentarea rezultatului. Pe sticla se
aplica o eticheta care contine data/ora conservarii, timpul maxim de conservare conform
anexei 1la procedura specifica de lucru, PSL-24 Tehnica prelevarii probelor.
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata .
Aparatura
Inaintea folosirii, toata sticlaria si flacoanele de prelevare trebuie sa fie spalate cu acid
clorhidric 7.7 mol/l si apoi clatite cu apa. Materiale curente de laborator, si
Spectrometru, cu prisma sau cu retea, adecvat pentru masurari Ia 510 nm.
Cuve fotometrice, cu drumul optic de cel putin 10 mm, corespunzatoare domeniului
de absorbanta a probei. .
Filtru de membrana cu dimensiunile porilor mai mici de 0,45 um.
Vas pentru oxigen (vas Winkler) cu capacitatea de 100 ml.
Reactivi
Se utilizeaza numai reactivi de calitate pentru analize. Apa utilizata trebuie sa aiba o
concentratie de fier cat mai mica posibil; concentratii masurabile de fier in reactiv sunt
totusi tolerate, cu conditia ca cea mai mica concentratie dozata sa fia mai mica sau cel
mult egala cu de 3 cm. valoarea abaterii standard a rezultatelor predeterminate pentru
proba martor. Este de preferat a se folosi apa deionizata sau apa distilata obtinuta n
aparat confectionat din sticla.
1. Acid sulfuric = 1,84 g/ml.
2. Acid sulfuric, solutie c(l/2 H2SO4) = 4,5 mol/l : Se adauga treptat si agitand energic 1
volum de acid sulfuric cu = 1,84 g/ml la 3 volume de apa, racind tot timpul.
3. Acid azotic, concentrat = 1 ,40 g/ml.
4. Acid clorhidric solutie = 1 ,12 g/ml, c(HCl) 7.7 mol/l.
5.Tampon acetat: 5e dizolva 40 g acetat de amoniu (GH 3 COONH 4 ) n apa, se
adauga 50 ml acid acetic glacial (CH 3 COOH) (p= 1,06 g/ml) si se .completeaza la
100 ml cu apa.
6. Clorhidrat de hidroxilamina, solutie 100 g/l: Se dizolva 10 g clorhidrat de hidroxiiamina
(NH2OH . HCI) n apa si se completeaza la 100 ml cu apa. Aceasta solutie este stabila o
saptamana.
7. Fenantrolina solutie: Se dizolva 0,5 g clorura de 1 ,10 - fenantrolina monohidrat
(C12H9CIN2 . H2O) n apa si se completeaza la 100 ml. Ca o alternativa, se dizolva 0,42 g
1,10-fenantrolina monohidrat (C12H8N2 . H2O) n 100 ml apa care contine 2 picaturi de
solutie de acid clorhidric 7.7 mol/l. Solutia este stabila o saptamana daca se pastreaza la
ntuneric.
8. Peroxidisulfat de potasiu, solutie 40 g/l: Se dizolva 4 g peroxidisulfat de potasiu (K2S2O8)
n apa si se completeaza la 100 ml. Aceasta solutie este stabila mai multe saptamani daca
este pastrata la temperatura ambianta ntr-o sticla bruna.
9. Fier, solutie mama corespunzatoare la 0,10 mg Fe/l: Intr-un balon cotat de 500 ml se
introduc 50 g fir de fier (puritate 99,99 %). Se adauga 20 ml apa, 5 ml solutie de acid
clorhidric 7,7 mol/l si se ncalzeste usor pentru a se dizolva. Se raceste si se completeaza
la semn, cu apa.
1 ml solutie contine 0,10 mg fier.
Aceasta solutie este stabila cel putin o luna daca este pastrata ntr-un flacon de sticla sau
de material plastic.
Pot fi de asemeni folosite si alte solutii standard de fier comercializate,
10. Fier, solutie etalon l, corespunzator la 20 mg Fe/l: Intr-un balon cotat de 500 ml se
introduc 100 ml solutie mama corespunzatoare la 0,10 g Fe/l si se completeaza cu apa la
semn. Se prepara n ziua folosirii.
11. Fier, solutie etalon II, corespunzator la 0,1 mg Fe/l: Intr-un balon cotat de 500 ml se
introduc 50 ml solutie etalon l si se completeaza cu apa la semn. Se prepara n ziua
utilizarii.
Metoda directa pentru determinarea fierului total
Imediat dupa prelevare, se aciduleaza proba la pH = 1. In general pentru 100 ml
proba este suficient 1 ml acid sulfuric concentrat cu = 1,84 g / ml . Daca este necesar, se
ajusteaza pH-ul adaugand acid sulfuric concentrat solutie c ( HSO) 4,5 mol/l si tinand
seama n calcul, de volumul adaugat.
Se iau pentru analiza 50 ml proba acidulata.
Daca proba contine fier nedizolvat, oxizi de fier sau complecsi de fier, se
transvazeaza proba de analizat ntr-un flacon de 100 ml si se face urmatoarea
pretratare,
Oxidare
Se adauga 5 ml solutie de peroxidisulfat de potasiu ( se dizolva 4g in apa se
completeaza la 100 ml se pastreaza intr-o sticla bruna mai multe saptamani ) si se
fierbe usor timp de 40 min, asigurandu-se ca volumuLsa nu scada sub 20 ml. Se
raceste si se transvazeaza ntr-un balon cotat de 50 ml si se adcuce la semn cu apa.
Reducerea la fier (II)
Se transvazeaza cantitativ solutia ntr-o fiola de 100 ml se adauga 1 ml solutie de
clorhidrat de hidroxilamina sol 100g/l (se dizolva 10 gr de clorhidrat de hidroxilamina
in apa se completeaza la semn cu apa ) si. se agita energic. Se adauga 2 ml tampon
acetat ( se dizolva 40 gr acetat de amoniu in apa se adauga 50 ml acid acetic glacial
pentru a obtine un pH cuprins ntre 3,5 si 5,5, de preferat 4,5.
Formarea complexului de absorbtie
Se adauga cate 2 ml solutie 1,10 fenantrolina ( se dizolva 0,5 g clorura de 1,10
fenantrolina monohidrat in 100 ml apa care contine 2 picaturi de solutie de acid clorhidric
d- 1,12 gr / mol , c HCl = 7,7 mol / l ) fiecarei solutii provenite de la 7.1.1.2 si apoi se
pastreaza la ntuneric 15 min.
Masurare spectrometrica
Se masoara absorbanta solutiilor preparate cu un spectrometru (cu lungimea de unda
510 nm ) la 510 nm, utilizand apa n cuva de referinta.
Etalonare
Preparare solutii etalon
Se prepara o serie de solutii etalon de fier care sa acopere o gama de concentratii
corespunzand concentratiei presupuse a fierului din probe, prin masurarea cu precizie
a unor volume din solutia etalon I corespunzatoare la 20 mg Fe/l si solutie etalon II
corespunzatoare la 1 mg Fe/l ntr-o serie de baloane cotate de 50 ml. Se adauga
n fiecare balon 0,5 ml solutie de acid sulfuric 4,5 mol/l si se completeaza
volumul cu apa.
Se trateaza apoi seria de solutii etalon in mod similar cu solutiile de probe, urmand
modul de lucru indicat pentru fiecare forma de fier de determinat
Trasare curba de etalonare
Pentru fiecare serie de solutii etalon se stabileste o curba de etalonare nscriind pe
abscisa concentratia fierului n miligrame la litru, iar pe ordonata absorbantele solutiilor
etalon corespunzatoare.
O curba de etalonare se stabileste pentru fiecare forma de fier, pentru fiecare tip de
aparat si pentru fiecare drum optic al cuvelor.
Frecventa etalonarii
Curba de etalonare se verifica periodic si n special atunci cand se folosesc reactivi
noi.
Exprimare rezultate
Concentratia de fier a probei, p, exprimata n miligrame la litru de proba este data de
relatia
in care:
f(A 1-A0)
f este panta curbei de etalonare corespunzatoare
A1
este absorbanta solutiei de proba de analizat (6.4.4)
A0 este absoroanta solutiei de proba martor (6.5)

executant.
3.15 Determinarea continutului de amoniu

Determinarea continutului de ioni de amoniu din apa potabila prin metoda
spectrometrica manuala.
Metoda se aplica apei potabile, apei brute si apei uzate. Folosirea acestei metode la
apele foarte colorate sau sarate necesita o distilare prealabila.
Se determina o concentratie in azot amoniacal de pana la 1mg/l utilizand proba de
analizat de maxom 40 ml. Concentratii mai mari se pot determina utilizand probe de
analiza mai mici. Utilizand cuve cu drumul optic de 40 mm si o proba de analizat de 40
ml, limita de detectie se situeaza intre 0,003 mg/l pana la 0,008 mg/l. Utilizand o proba
de analizat de 40 ml si o cuva cu drumul optic de 40 mm, concentratia de 0,200 mg/l
corespunde la aproximativ 0,69 unitati de absorbanta. Utilizand o proba de analizat de
40 ml si o cuva cu drumul optic de 10 mm, concentratia de 0,750 mg/l corespunde la
aproximativ 0,65 unitati de absorbanta
DESCRIEREA ANALIZEI
Masurarea spectrometrica la 650 nm a compusului albastru format prin reactia
amoniacului cu ionii salicilat si hipoclorit in prezenta nitrozopentacianoferatul (III) de
sodiu (nitroprusiat de sodiu). Ionii hipoclorit rezultati prin hidroliza alcalina a sarii de
sodiu a N,N-dicloro-1,3,5 triazina-2,4,6 (1H,3H, 5H)- triona (dicloroizocianurat de
sodiu). Reactia cloraminei cu salicilatul de sodiu are loc la ph 12,6 in prezenta
nitroprusiatului de sodiu . Citratul de sodiu are rolul de a masca interferenta data de
cationi mai
ales de cei de calciu si magneziu.
Prelevarea

trebuie analizati.
aplica o eticheta care contine data/ora conservarii, timpul maxim de conservare conform
anexei 1la procedura specifica de lucru Tehnica prelevarii probelor.
masurile pentru a nu impurifica proba prin folosirea de sticlarie curata.
Sticlarie si ustensile de laborator
-
Flacoane de sticla brune de 250 ml, 1000 ml

Flacon de polietilena
Coloana umpluta cu rasina schimbatoare de ioni (forma hidrogen)
Pipete gradate de 1 ml, 25 ml
Balon cotat 1000 ml,
cuve 10 mm, 40 mm
Sticlaria se spala cu apa curenta si cu detergent si apoi se clateste din abundenta cu

apa distilata. Daca sunt foarte murdare se spala cu amestec sulfocromic si apoi se
clatesc mai intai cu apa din abundenta, apoi cu apa distilata.
In cazul determinarii ionilor de amoniu sticlaria se spala utilizand urmatoarea solutie
de spalare (100 g 2g hidroxid de sodiu se dizolva in 100 ml 2 ml apa, solutia se
raceste si se adauga 900 ml 50 ml etanol 95% - V/V) si apoi clatita abudent cu apa..
Solutia se pastreaza intr-un flacon de polietilena.
Reactivi
Se utilizeaza numai reactivi de calitate analitica recunoscuta si numai apa preparata prin
metoda prin schimb ionic sau prin metoda prin distilare.
- reactiv colorat (salicilat de sodiu, citrat trisodic dihidratat, nitroprusiat de sodiu)
- dicloroisocianurat de sodiu
- clorura de amoniu.
Pregatire solutiilor de reactivi

Reactivii folositi trebuie sa fie de calitate analitica recunoscuta sau de calitate
echivalenta si apa obtinuta prin metoda schimbului ionic folosind un schimbator de
cationi puternic acid (in forma H +) sau prin metoda distilarii (la 1000 ml 10 ml apa
distilata se adauga 0,10 ml 0,01 ml acid sulfuric concentrat si se redistila intr-un aparat
de sticla.). Apa obtinuta prin cele doua meteode se tine intr-un flacon de sticla prevazut
cu dop cu inchidere ermetica in care se adauga 10 g de rasina la fiecare litru de eluat
colectat.
Reactiv colorat
Se dizolva 130 g 1 g salicilat de sodiu (C 7H6O3Na) si 130 g 1 g citrat trisodic
dihidratat (C6H5O7Na32H2O) in apa intr-un balon cotat de 1000 ml. Se adauga apa pentru
a avea un volum total de solutie de 950 ml si apoi se adauga 0,970 g 0,005 g
nitrozopentacianoferat(III) de sodiu dihidratat (nitroprusiat de sodiu [Fe (CN) 5NO)]Na2
2H2O. se dizolva solidul si se aduce la semn cu apa. Acest reactiv se pastreaza intr-un
flacon de sticla brun cel putin doua saptamani.
Dicloroisocianurat de sodiu solutie
Se dizolva 32,0 g 0, 1 g hidroxid de sodium in 500 ml 50 ml apa . Se raceste
solutia la temperatura ambianta si se adauga 2,00 g 0,02 g dicloroisocianurat de sodiu
dihidratat (C3N3O3Cl2Na 2H2O). Se dizolva substanta solida si se dilueaza la 1000 ml
intr-un balon cotat. Acest reactiv se pastreaza intr-un flacon de sticla brun cel putin doua
saptamani.
Azot amoniacal, solutie etalon de 1000 mg / l
3,819 g 0,004 g clorura de amoniu (uscata la 105 0C, timp de cel putin 2 ore) se dizolva
in 800 ml apa intr-un balon cota de 1000 ml . Se aduce la semn cu apa. 1 ml din aceasta
solutie etalon contine 1 mg azot amoniacal.
Se pastreaza in flacon de sticla cu dop etans.Solutia este stabila cel putin o luna.
Azot amoniacal, solutie etalon de 100 mg/l
Intr-un balon cotat de 1000 ml , se dizolva 7.218 gr 0.001 gr azotat de potasiu
(KNO3) uscat in prealabil la 105 C timp de 2 ore in 750 ml apa Se completeaza volumul
pana la semn cu apa. 1 ml din aceasta solutie contine 0,1 mg azot amoniacal
Se pastreaza in recipient de sticla cu dop, maxim 1 saptamana .
Azot amoniacal, solutie etalon de 1 mg/l.
Intr-un balon cotat de 100 ml , se pipeteaza 1 ml solutie de rezerva .Se completeaza
volumul cu apa pana la semn.
1 ml din aceasta solutie corespunde la 1 g azot amoniacal Se foloseste imediat dupa
preparare.
Inregistrarea datelor privind prepararea solutiilor de reactivi (data prepararii solutiei,
cantitate masurata, temperatura apei bidistilate, concentratia obtinuta, nume, prenume,
semnatura executant ) se trec in caietele de preparat solutii.
Interferente
In acest caz singurele interferente serioase sunt cele ale anilinei, etanolaminei si
aminelor primare . Aceste substante sunt intalnite rareori in concentratii imporante in apa
potabila. Alte interferente le dau valorile extreme ale aciditatii sau alcalinitatii si prezenta
substantelor care produc o reducere a ionilor hipoclorit, la fel rareori intalnite la probele
de apa potabila. In probele de apa sarata interferenta prin precipitarea magneziului

survine atunci cand se depaseste capacitatea complexanta a citratilor in reactivi.In acest
caz este necesara o distilare prealabila.
Mod de lucru
Se preleveaza cu pipeta 40 ml proba de analizat si se introduce intr-un balon cotat
de 50 ml. Se adauga 4,00 ml 0,05 ml reactiv de culoare si se omogenizeaza, pH-ul
solutiei trebuie sa fie de 12,6 0,1. Valori extreme ale aciditatii sau alcalinitatii pot
antrena abateri. Se aduce la semn cu apa. Se agita balonul puternic si se introduce in
baia de apa (sau incubator) mentinuta la 25 0C 10C. Dupa minimum 60 min se scoate
balonul din baia de apa sau incubator si se masoara absobanta solutiei la lungimea de
unda corespunzatoare absorbantei maxime, aproximativ 655 nm intr-o cuva cu drum
optic adecvat fata de o cuva care contine apa distilata.
Proba martor- se procedeaza la fel ca la proba de analizat dar se utilizeaza 40 ml 1 ml
apa distilata.
Curbe de etalonare
Intr-o serie de 9 baloane cotate de 50 ml , se adauga cu o biureta volumele de solutii
etalon de azot amoniacal conform tabelului de mai jos si se procedeaza la fel ca in
modul de lucru :
Volum solutie etalon 1

mg/l,
Masa de azot
amoniacal,
Drum optic al
cuvei
ml
mm
0,00
10, 40
2,00
40
4,00
40
6,00
40
8,00
40
10,00
10
10
20,00
20
10
30,00
30
10
40,00
40
10
Se scade absorbanta solutiei de compensare din absorbantele celorlalte solutii etalon.

Se traseaza curba de etalonare inscriind absorbanta in functie de masa de azot
amoniacal, mN pentru fiecare drum optic al cuvei. Aceasta curba de etalonare trebuie sa
fie liniara si sa treca prin origine.
Absorbanta Ar, datorata prezentei azotului amoniacal in proba de analizat este data de
ecuatia
Ar= As Ab
In care :
As- abosrbanta probei de analizat
Ab- abosrbanta probei martor
Pentru o proba data As si Ab trebuie masurate utilizand cuve cu acelasi drum optic.
Concentratia de azot amoniacal in miligrame la litru se calculeaza cu relatia
mN
V
In care mN- masa de azot amoniacal determinata plecand de la Ar si de la curba de
etalonare pentru drumul optic potrivit, in micrograme
V
volumul probei de analizat, in ml
Pentru transformarea N in concentratii de amoniac si ioni amoniu ,a se vedea urmatorul

tabel :
Concentratie a
entitatii chimice
N= 1 mg/l
NH3= 1 mg/l
NH4+= 1 mg/l
C NH4+= 1 mg/l
N
mg / l
1
0,823
0,777
0,014
NH3
mg / l
1,216
1
0,944
0,017
NH4+
mg / l
1,288
1,059
1
0,018
C NH4+
mol/l
71,4
58,7
55,4
1
executant.
Analizele microbiologice sunt:
3.16
DETERMINAREA NUMARULUI DE MICROORGANISME

CARE DEZVOLTA COLONII LA 220C SI 370C
Este o metoda specifica de cultivare si numarare a microorganismelor din

apa potabila, cu numararea coloniilor dezvoltate pe/in mediul de cultura nutrient agar
dupa o incubare aeroba la 370C si 220C.
Metoda se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de apa bruta,
tratata si potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
DESCRIEREA ANALIZEI
Metoda se utilizeaza pentru determinarea parametrului numarul total de germeni
conform SR ISO 6222 / 2004. Se aplica apei potabile.
Prelevarea
Prelevarea probelor se efectueaza procedurii generale Esantionarea probelor, in
recipiente de polietilena. Fiecare proba se preleveaza in conformitate cu programul de
prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de prelevare fiind fixe. In situatii deosebite seful
de laborator/biologul decide modificarea
frecventei de prelevare si poate stabili noi
puncte de prelevare.
Proba este receptionata in laborator de catre biolog/RC si inregistrata in registrul de
receptie probe . Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
trebuie analizati si care sunt inregistrati in registrul .
aplica o eticheta care contine data/ora conservarii.
Principiul metodei:
Inocularea prin amestec in placa cu mediu a unui volum de proba sau dilutie proba.
Incubarea se realizeaza la: 360C /44-48h si 220C /68-72h. Calcularea numarului de
colonii formatoare de unitati (C.F.U.) / ml de proba = colonii dezvoltate la suprafata si in
mediu.de cultura.
Aparatura
-aparat de sterilizat cu aburi (autoclav)
-incubator cu mentinere temperatura la (362)0C si (222)0C
-placi Petri de sticla sau plastic sterile cu diametrul de 90-100mm
-baie de apa capabila sa mentina temperatura la (451)0C
Reactivi
Materiale de baza. Pentru preparare medii se utilizeaza ingrediente de
calitate uniforma si alternativ se utilizeaza un echivalent mediu deshidratat urmarind
instructiunile de preparare. Pentru hidratare mediu se utilizeaza apa deionizata (apa
distilata) in concordanta cu EN ISO 3696 categoria 2, fara substante care sa inhibe
cresterea microorganismelor.
Diluant. Pentru dilutie se utilizeaza apa peptonata tamponata (peptona) conform ISO
8199.
Mediul de cultura. Extract agar de drojdie (Yeast extract agar) contine:
-triptona
6,0g
-extract deshidratat de drojdie
3,0g
-agar
10-20,0g
-apa
1000ml
Mediul deshidratat cintarit cu balanta tehnica se dizolva in apa distilata, pe baia
de apa, pina la incalzire. Se ajusteaza ph-ul daca este necesar,dupa sterilizare ph-ul
trebuie sa fie 7,2 0,2 la 25 0C. Mediul dizolvat se distribuie in eprubete, baloane, dupa
care se sterilileaza.
Pentru utilizare mediul este adus la (451) 0C utilizind baia de apa. Mediul nu se tine
mai mult de 4ore la 450C inainte de descarcare mediu in placa.
Mod de lucru :
Pregatire si insamintare
Se plaseaza un volum de proba (ori dilutie), de 1ml in cutia Petri
sterila, adaugam 15-20ml mediu de cultura, se amesteca cu grija prin rotire placa.
Timpul scurs intre plasare proba si adaugare mediu plus incorporare sa nu fie mai mare
de 15 minute.
Incubare si examinare
Placile inoculate, omogenizate si solidificate, se incubeaza: unele la (362) 0C /44-48h,
iar altele la (222)0C /68-72h. Examinarea placilor se realizeaza imediat dupa incubare;
daca nu este posibil , placile se stocheaza la (53) 0C si se vor examina in 48ore. Se
exclud placile care prezinta colonii confluente.
Numarare colonii
Pentru fiecare temperatura de incubare se numara coloniile prezente in fiecare placa si
se calculeaza un numar estimativ : unitati formatoare de colonii (C.F.U.) / 1ml proba.
Enumerarea
Se examineaza placile imediat dupa incubare. Daca acest lucru nu este posibil,
acestea pot fi tinute la ( 5 3 )C pentru perioade mici de timp, 24 ore, numai daca acest
proces nu afecteaza numarul , aparitia ulterioara a coloniilor. Daca placile sunt
depozitate, se valideaza perioada de depozitare ca fiind acceptabila pentru metoda si

tipul mostrei.
Coloniile ce trebuie numarate
Pentru numararea totala pe un mediu non-selectiv, toate coloniile sunt numarate.Pe
mediile selective si diferentiale, se numara numai acele colonii care prezinta aspectul
caracteristic al organismului cautat . Este imposibil, oricum, daca sunt mai multe colonii,
sa se confirme identitatea fiecareia dintre ele. In astfel de cazuri, se examineaza toate
coloniile tipice dintr-o sub-zona a placii .
Cazul general
Calcularea rezultatelor date poate fi folosita in cazurile in care numarul total al coloniilor
de pe placi se incadreaza intre 10 si 300 si cand numarul de colonii tipice se
incadreaza intre 10 si 150 .
Din moment ce se presupune ca fiecare colonie provine dintr-un micro-organism sau
dintr-un singur agregat de micro-organisme, rezultatul este reprezentat ca numarul de
unitati formatoare de colonii sau particule formatoare de colonii intr-un volum de referinta
specificat al mostrei ( 1ml).
Vs
CS - este numarul total al unitatilor de formare a coloniilor sau al particulelor de formare
a coloniilor din
volumul de referinta VS a probei ;
Z - este suma coloniilor numarate pe placa din dilutii d1,d2,di sau derivate
din volume separate a portiunii test (mostra sau dilutie) ;
VS - este volumul de referinta ales sa exprime concentratia micro-organismelor din
proba ;
Vtot - reprezinta volumul total calculat din mostra initiala inclusa in placile enumerate. Vtot
este suma
volumelor separate din portiunea test (mostra sau dilutie) sau calculata prin :
Vtot=(n1V1D1) + (n2V2D2)+..+ (niViDi) ; unde :
Vtot - este volumul total calculat probei initiale incluse in placile enumerate;
n1V1D1 - reprezinta numarul de placi Petri numarate pentru dilutia d1,d2,di ;
V1,V2,Vi - reprezinta volumul test utilizat cu dilutia d1,d2,di;
d1,d2,di - este dilutia folosita pentru volumul test V 1,V2,Vi (D=1 pentru o mostra
nediluata, d=0,1 pentru o dilutie zecimala, etc.).
Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative, cand se raporteaza
rezultatele finale.Pentru a realiza acest lucru ,daca a treia cifra este mai mica decat 5 ,
nu se modifica cifra precedenta ; daca a treia cifra este mai mare sau egala cu 5, atunci
se mareste cifra precedenta cu o unitate.
Se exprima rezultatul printr-un numar cuprins de preferat intre 1,0 si 9,9 multiplicat prin
puterea specifica lui 10 , sau un numar intreg cu doua cifre semnificative.
Cazuri speciale.
Nicio placa care sa contina colonii.
Daca placile din proba test nu contin colonii, se exprima rezultatul dupa cum
urmeaza :
- mai putin decat 1/Vtot cfu (sau cfp) per volumul probei
unde Vtot reprezinta volumul total calculat al probei initiale inclusa in placile enumerate .
- daca este preferat, este posibila indicarea rezultatului ca fiind "zero" sau
"organism non-detectabil" ; daca acest lucru este realizat, se indica, de asemenea,
volumul probei analizate.
Mai mult de 300 colonii avand colonii tipice vizibile
Daca numarul tuturor coloniilor tipice si atipice pentru toate placile continand o prima
dilutie d1 este mai mare de 300 colonii tipice vizibile si daca toate placile dilutiei
ulterioare d2 continand mai putin de 300 de colonii ,nicio colonie tipica nu poate fi
numarata, rezultatul se exprima in felul urmator :
-
mai mic decat 1/d2 cfu (sau cfp) per volumul probei
mai mult decat 1/d1 cfu(cfp) per volum al probei unde 1/d 1 si 1/d2 factorii de dilutie
care corespund dilutiilor d1 si d2.
Mai mult de 300 colonii fara colonii tipice vizibile

dilutie d1 este mai mare de 300 fara colonii tipice vizibile si daca, toate placile dilutiei
ulterioare d2 continand mai putin de 300 de colonii sau, respectiv, nicio colonie tipica nu
poate fi numarata, rezultatul se exprima in felul urmator :
- mai mic decat 1/d2 cfu (sau cfp) per volumul probei, unde 1/d2 este factor de dilutie
corespunzand dilutiei d2.
Mai mult de 300 colonii avand colonii tipice vizibile sau suspecte in cazul
tuturor dilutiilor.
Daca numarul total al coloniilor caracteristice fiecarei placi Petri pentru toate dilutiilor
inoculate este mai mare de 300 , iar daca numarul coloniilor tipice este mai mare de 150
, rezultatul se exprima in felul urmator :
- placi turnate : numarul total al coloniilor mai mare de 300/d cfu (sau cfp)
per volumul probei si numarul coloniilor tipice mai mare de 150 k 1/d cfu (sau cfp) per
volumul probei ;
unde : 1/d este factor de dilutie a ultimei dilutii inoculate
k este numarul de colonii conforme cu criteriile de identificare
compararea cu rezultatele similare anterioare

repetarea analizei folosind aceeasi proba si metoda, alt executant si acelasi
executant.
Activitatile sunt inregistrate in documente cum ar fi: caietul executantului si caietul de
verificari completat si gestionat de catre seful de laborator.
Activitati finale
Dupa insamantarese curata si dezinfecteaza cu solutie alcoolica masa de lucru si se
aprinde lampa UV pentru sterilizarea incintei in care s-a realizat insamantarea probelor,
timp de 20min. Recipientele de prelevare, pipetele se spala cu apa curenta si
detergent , se clatesc cu apa distilata, apoi se lasa la uscat. Materialele infecte (placi
Petrii, eprubete) rezultate de la insamantari si citirea probelor sunt supuse sterilizarii in
autoclav la (1342)0C / 30 min. , dupa ce s-au racit sunt spalate cu apa si detergent,
clatite cu apa distilata.
3.17 DETECTIA SI NUMARAREA DE ESCHERICHIA COLI SI DE

BACTERII COLIFORME METODA PRIN FILTRARE PE MEMBRANA
Este o metoda specifica de cultivare si numarare a microorganismelor din apa, cu

numararea coloniilor dezvoltate pe/in medii de cultura: lactoza TTC agar si bulion
Tryptofan dupa o incubare aeroba la 36+30C si 44+0,50C.
Metoda se aplica in cadrul laboratoarelor de apa potabila, pentru probele de apa bruta,
tratata si potabila interne companiei, cat si ale tertilor.
DESCRIEREA ANALIZEI
Metoda se utilizeaza pentru determinarea parametrilor bacterii coliforme si E. coli
conform SR ISO 9308-1/AC/2009.
Prelevarea
Prelevarea probelor se efectueaza procedurii generale Esantionarea probelor in
recipiente de polietilena.
In situatii deosebite seful de laborator/biologul decide modificarea frecventei
de
prelevare si poate stabili noi puncte de prelevare.
receptie probe .Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
probei .Dupa ce probele sunt receptionate si codificate, se stabilesc

trebuie analizati si care sunt inregistrati in registrul.
parametrii ce

Pe sticla se aplica o eticheta care contine data/ora conservarii.
Principiul metodei:
Metoda bazata pe membrana filtranta contine 2 parti :-Testul standard de referinta si
Testul rapid care se foloseste pentru confirmarea exacta a parametrului E coli.
Testul standard include incubarea membranei pe un mediu selectiv cu caracterizare
biochimica a coloniilor tipice lactozo-pozitive conducind la determinarea si enumerarea
bacteriilor coliforme si E. coli in 2 3 zile.
Testul rapid consta in 2 etape de incubare permitind determinarea si enumerarea E.
coli in (213)h.
Filtrare si incubare.
Un volum de 100ml din proba este filtrat prin membrane care retin bacteria. Pe
urma, membrana (test standard) este plasata pe mediul Chapman care se pune la
incubat la (362)0C timp de (213)h.
Coloniile caracteristice de pe membrana sunt numarate ca bacterii lactozopozitive. Pentru bacteriile coliforme si E. coli subcultura se realizeaza la intimplare
selectind colonii caracteristice pentru testele de confirmare: reactia de oxidaza si de
indol. Se numara bacteriile coliforme lactozo-pozitive si E.coli care pot fi prezente in
proba de 100ml.
Test rapid - coloniile de pe membrana care sunt capabile sa produca reactia de indol,
cu ajutorul glucuronidazei , sunt numarate ca E. coli.
Aparatura
Se utilizeaza echipamentul standard al unui laborator de microbiologie si in
special urmatoarele:
-aparat pentru sterilizat cu abur (autoclava)
-sticlaria (placi Petri, epubete, baloane, pipete) trebuie sterilizata
conform ISO 8199/1988.
-incubator controlat cu termostat pentru temperatura (362)0C
-incubator controlat cu termostat pentru temperatura (440,5)0C
-ph-metru, cu acuratete de 20C
-echipament pentru filtrarea prin membrana
-membrane filtrante cu diametrul 47-50mm, gridate, diametrul
porilor 0,45m
-forceps cu capete fara striatii pentru manipularea membranei

-lampa de UV, la lungimea de unda 366nm
Pentru prepararea mediilor de cultura si reactivilor se foloseste apa distilata
apa deionizata lipsita de substante care ar putea inhiba dezvoltarea microorganismelor
si care este in conformitate cu ISO 3696.
Mediul gata preparat este stabil cel putin 15 zile in conditiile in care este stocat la
intuneric, temperatura de (53)0C si protejat de evaporare.
Lactoza TTC agar cu heptadecilsulfat de sodiu (Tergitol 7 Agar) care contine:
-peptona din carne
10g
-extract din carne
5g
-lactoza
20g
-extract de drojdii
6g
-bromtimol
0,05g
-sulfat de heptadecil de sodiu
0,1g
-agar
15-25g
Mediul deshidratat se dizolva in apa distilata, conform instructiunilor de utilizare
ale producatorului, dupa care este sterilizat prin autoclavare la (1213) 0C pentru 15
minute, se raceste la 45-500C, se adauga suplimentul TTC si apoi se toarna in placile
Petri sterile 5-10ml mediu. Placile solidificate se depoziteaza la (53)0C.
Suplimentul TTC solutie sterila 1% de 2,3,5 trifeniltetrazolium chloride.
Bulion tryptofan, pentru reactia de confirmare, contine:
-tryptic digest casein
15g
-L-triptofan
1g
-clorura de sodiu
5g
Mediul deshidratat se dizolva in apa distilata, conform instructiunilor de utilizare ale
producatorului, dupa care este sterilizat prin autoclavare la (1213) 0C pentru 15 minute,
se raceste la 45-500C, se foloseste pentru subcultura. Mediul preparat se depoziteaza la
(53)0C.
Tryptone Soy Agar TSA, pentru reactia de confirmare, contine:
-tryptic digest casein
15g
-peptona de soia
5g
-clorura de sodiu
5g
-agar
15-25g
Mediul se utilizeaza conform instructiunilor producatorului.
Reactiv Oxidase dilorhidrat de tetrametil p- fenilendiamina 0,1 g si 10ml de apa
distilata, reactiv de confirmare.
Reactiv Kovacs dimetilaminobenzaldehida 0,07 g,N-butanol 1,6 ml si acid
clorhidric 37% 0,6 ml, reactiv de confirmare.
Mod de lucru :
Pentru pregatire proba, filtrare si incubare pe mediul specific se respecta ISO 8199 si
ISO 6887-1. Examinarea probei sa se faca preferabil imediat dupa recoltare proba. Daca
probele sunt la o temperatura nu mai mult de 25 0C si intuneric, examinarea trebuie sa se
realizeze in maxim 6 ore de la prelevare. In conditii exceptionale, probele pot fi pastrate
la (53)0C pentru 24 ore inainte de examinare.
Filtrarea.
Se filtreaza 100ml de proba pe membrana. Se aplica membrana pe mediul
Chapman, fara sa se prinda bule de aer intre membrana si mediu
Incubare si diferentiere.
Incubarea membranei pe mediul Chapman la (362)0C timp de (213)h,dupa
care se examineaza membranele si se numara coloniile caracteristice de bacterii
lactozo-pozitive, indiferent de dimensiune, care apar galbene dezvoltate in mediu pe
membrana.
Pentru testele de oxidaza si indol, subcultura se realizeaza pentru toate coloniile
sau pentru un numar reprezentativ (cel putin 10), coloniile caracteristice obtinute pe
Tryptone Soy agar non selectiv si respectiv in bulion Tryptofan.
Incubare agar nonselectiv la (362)0C pentru (213)h si se realizeaza testul de
oxidaza. Plasind 2-3picaturi de reactiv oxidaza, proaspat preperata, pe hirtia de filtru pe
care se vor depune coloniile caracteristice cu o bagheta de sticla . Se urmareste aparitia
unei culori albastru- violet timp de 30 secunde ca o reactie pozitiva.
Se numara toate coloniile care dau o reactie de oxidaza negativa,acestea sunt
bacterii coliforme.
Incubare eprubeta cu bulion triptofan la (440,5) 0C pentru (213)h si se
examineaza producerea de indol adaugind 0,2-0,3ml reactiv Kovacs. Dezvoltarea unei
coloratii roz-rosu inchis la suprafata bulionului confirma productia de indol,confirmare .
Se numara pentru E.coli toate coloniile care au avut reactie indolului pozitiva.
Unele tulpini de Klebsiella oxytoca dau o reactie pozitiva cu indolul. Pentru a
preveni aceste rezultate fals pozitive,se recomanda efectuarea in plus a unui test cu
glucuronidaza ( bacteriile E coli vor da o reactie pozitiva ,iar Klebsiella oxytoca o reactie
negativa).
Enumerarea
Se examineaza membranele imediat dupa incubare. Daca acest lucru nu este posibil,
proces nu afecteaza numarul , aparitia sau confirmare ulterioara a coloniilor. Daca
membranele sunt depozitate, se valideaza perioada de depozitare ca fiind acceptabila
pentru metoda si tipul mostrei.
Coloniile ce trebuie numarate si confirmate
coloniile tipice dintr-o sub-zona membranei .
Cazul general
Calcularea rezultatelor date poate fi folosita in cazurile in care numarul total al
coloniilor de pe placi se incadreaza intre 10 si 200 si cand numarul de colonii tipice se
specificat al mostrei (in general 100 ml ).
Vs

a coloniilor din
Z - este suma coloniilor numarate pe membranele derivate din dilutii d 1,d2,di sau
derivate
proba ;
este suma
nediluata, d=0,1
pentru o dilutie zecimala, etc.).
Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative, cand se raporteaza
rezultatele finale.Pentru a realiza acest lucru ,daca a treia cifra este mai mica decat 5 ,
nu se modifica cifra precedenta ; daca a treia cifra este mai mare sau egala cu 5, atunci
se mareste cifra precedenta cu o unitate.
Se exprima rezultatul printr-un numar cuprins de preferat intre 1,0 si 9,9 multiplicat
prin puterea specifica lui 10 , sau un numar intreg cu doua cifre semnificative.
Caz dupa identificare si confirmare.
Cand metoda folosita necesita identificare sau confirmare , toate coloniile suspecte
presupuse vor fi inoculate din fiecare dintre placile retinute din procesul de numarare a
coloniilor.Cand acest lucru este imposibil, toate coloniile tipice (n) vor fi examinate dintr-o
sub-zona a placii sau membrana (n poate varia de la o placa la alta).
Principalul motiv pentru recomandarea confirmarii tuturor coloniilor probabile dintr-o
anumita zona ,in loc de o selectie aleatorie este acela ca laboratoarele nu pot izola un
subansamblu aleatoriu obiectiv al coloniilor suspecte.Daca o mostra aleatorie sigura
poate fi obtinuta, atunci minimum si in acelasi timp numarul mediu suficient pentru
monitorizarea de rutina este de aproximativ n=5 colonii pentru fiecare placa Petri.
Practica recomandata este de a izola toate coloniile, atunci cand numarul este cuprins
intre 1 si 5. Apoi, o medie de n =5 este potrivita.(Daca numarul de colonii probabile este
de 6 sau 7, nu are sens sa se selecteze numai un subansamblu a n =5.).
Dupa identificare sau confirmare, se calculeaza pentru fiecare dintre placi rezultatul
confirmat ,ca proportie a coloniilor probabile conforme cu criteriile de identificare si
confirmare , folosind :
z
unde
x este numarul estimat de colonii confirmate pentru fiecare placa Petri ;
k este numarul de colonii conforme cu criteriile de identificare si confirmare printre

coloniile inoculate n ;
n este numarul de colonii pozitive probabile inoculate dintr-o placa Petri
pentru confirmare ;
z este numarul de colonii pozitive probabile numarate pe placa Petri. Nu se rotunjesc
rezultatele intermediare confirmate ale testului x.
Se calculeaza numarul CS a micro-organismelor identificate sau confirmate
prezente in mostra test prin inlocuirea lui Z cu X (suma lui x) .Se rotunjeste si se
formuleaza rezultatul asa cum este recomandat in nota 1.
Cazuri speciale.
Toate placile Petri ale probei test continand mai putin de 10 colonii.
Numerotarea de la 20 pana la limita superioara (practica) a fiecarei metode se
incadreaza in intervalul optim de precizie. Precizia este inca acceptabila pentru
numerotarea cuprinsa intre 10 si 20. Precizia scade rapid pe masura ce numarul coloniei
scade sub 10. In functie de scopul testului, o limita inferioara de determinare poate fi
definita la o numaratoare mai mica decat 10.
Potrivit ISO/TR 13843, definitia limitei de determinare este "concentratia medie cea
mai scazuta a particulei x per portiunea analitica unde incertitudinea standard relativa
preconizata este echivalenta cu valoarea specificata (RSD)". RSD este deviatia standard
relativa, care este calculata prin divizarea valorii estimative a deviatiei standard s a unei
populatii dintr-o proba cu valoarea medie x a probei. In loc de RSD , simbolul w este
folosit pentru deviatia standard relativa. Astfel, w=s/x.
In cazul distributiei Poisson, x este calculat astfel:
X = 1 / W2
Daca w este fixat la 0,50 (50%) ca limita a preciziei relative acceptate (care pare a fi
rezonabila in microbiologie) limita de determinare mai scazuta va fi la numarul de
colonie dat de :
X = 1 / 0,502 = 4
Astfel, rezultatele bazate pe numararile a mai putin de patru vor fi abordate ca
simpla detectare a prezentei organismului.
Sintetizare : daca toate placile Petri contin mai putin de 10 colonii , dar numarul total
de colonii din toate placile disponibile este de 4 sau mai multe ,rezultatul este calculat
dupa modelul oferit in cazul general, dar stabilit ca numar estimativ. Daca totalul este
cuprins intre 3 si 1, precizia rezultatului este asa de scazuta incat este recomandabil sa
se raporteze rezultatul ca organism prezent in volumul studiat.
Daca placile din proba test nu contin colonii, se exprima rezultatul dupa cum urmeaza :
Mai mult de 200 de colonii tipice vizibile sau confirmate.
dilutie d1 este mai mare de 200 cu colonii tipice vizibile sau confirmate si, daca, toate
placile dilutiei ulterioare d2 continand mai putin de 200 de colonii ,nicio colonie tipica sau
confirmata nu poate fi numarata, rezultatul se exprima in felul urmator :
Mai mult de 200 de colonii fara colonii tipice vizibile sau confirmate.
dilutie d1 este mai mare de 200 fara colonii tipice vizibile sau confirmate si, daca, toate
placile dilutiei ulterioare d2 continand mai putin de 200 de colonii sau, respectiv, nicio
colonie tipica sau confirmata nu poate fi numarata, rezultatul se exprima in felul
urmator :
Mai mult de 200 de colonii cu colonii tipice vizibile sau suspecte in cazul tuturor
dilutiilor.
inoculate este mai mare de 200 , iar daca numarul coloniilor tipice sau suspecte este
mai mare de 100 , rezultatul se exprima in felul urmator :
- filtrare prin membrana : numarul total al coloniilor mai mare de 200/d cfu (sau
cfp) per volumul probei si numarul coloniilor tipice mai mare de 100 k/n 1/d cfu (sau
cfp) per volumul probei ;
k este numarul de colonii conforme cu criteriile de identificare sau confirmare
printre coloniile suspecte inoculate n.
executant.
Activitatile sunt inregistrate in documente cum ar fi: caietul de lucru,registrul de analize
microbiologice,buletinele de analiza.
Activitati finale
Dupa insamantare se curata si se dezinfecteaza cu solutie alcoolica masa de lucru
si se aprinde lampa UV pentru sterilizarea incintei in care s-a realizat
insamantarea probelor, timp de 20min.
Recipientele de prelevare, pipetele se spala cu apa curenta si detergent , se clatesc cu
apa distilata, apoi se lasa la uscat.
Materialele infecte (placi Petrii, eprubete) rezultate de la insamantari si citirea probelor

sunt supuse sterilizarii in autoclav la (1342)0C / 30 min. , dupa ce s-au racit sunt
spalate cu apa si detergent, clatite cu apa distilata.
3.18 IDENTIFICAREA SI NUMARAREA ENTEROCOCILOR

INTESTINALI METODA PRIN FILTRARE PE MEMBRANA
Este o metoda specifica pentru determinarea si numararea enterococilor intestinali
din apa potabila prin filtarea cu membrana.
DESCRIEREA ANALIZEI
Metoda se utilizeaza pentru determinarea parametrilor enterococi intestinali conform
SR EN ISO 7899-2/2002.
Prelevarea
Prelevarea probelor se efectueaza procedurii generale Esantionarea probelor in
recipiente de polietilena. Fiecare proba se preleveaza in conformitate cu programul de
prelevare defalcat pe luna, zi, punctele de prelevare fiind fixe.In situatii deosebite seful
de laborator/biologul decide modificarea
frecventei de prelevare si poate stabili noi
puncte de prelevare.
receptie probe. Proba astfel inregistrata este codificata de cel care efectueaza receptia
probei .
analizati si care sunt inregistrati in registrul.
Pe sticla se aplica o eticheta care contine data/ora conservarii.
Principiul metodei:
Numararea enterococilor intestinali este bazata pe filtarea unui volum de apa din
proba printr-un filtru cu membrana cu marimea porilor suficienta pentru a retine
bacteriile. Filtru este plasat pe un mediu selectiv solid care contine azida de sodiu si
2,3,5 triphenyltetrazoliumchloride ,o substanta incolora care este redusa la formazan
rosu de enterococii intestinali.Coloniile tipice crescute au o culoare rosie,marosau roz fie
in centrul coloniei sau de un capat la celalalt. Daca se observa colonii tipice atunci este
necesara etapa de confirmare prin tansferul membranei cu toate coloniile pe agar -bila
aesculin-azida preincalzit la 440C -450C .Enterococii intestinali hidrolizeaza aesculinul in
acest mediu in 2 ore.
Produsul final 6,7 dihidroxicumarin combinat cu ionii de fier (lll )dau o coloratie neagra
compusului care difuzeaza in mediu.
Aparatura
Se utilizeaza echipamentul standard al unui laborator de microbiologie si in
special urmatoarele:
-aparat pentru sterilizat cu abur (autoclava)
-sticlaria (placi Petri, epubete, baloane, pipete) trebuie sterilizata conform ISO
8199/1988.
-incubator controlat cu termostat pentru temperatura (362)0C
-incubator controlat cu termostat pentru temperatura (440,5)0C
-echipament pentru filtrarea prin membrana
-membrane filtrante cu diametrul 47-50 mm, gradate, diametrul porilor 0,45m
-forceps cu capete fara striatii pentru manipularea membranei
-lampa de UV, la lungimea de unda 254nm
-baie de apa
Reactivi
Pentru prepararea mediilor de cultura si reactivilor se foloseste apa distilata /apa
deionizata lipsita de substante care ar putea inhiba dezvoltarea microorganismelor si
care este in conformitate cu ISO 3696.
Mediu Slanetz-Bartley agar care contine:
Mediu Bazal care contine:
-tryptose
-extract de drojdii
- glucoza
- fosfat monoacid de potasiu
- azida de sodiu
-agar
- apa
20 g
5g
2g
4g
0,4 g
0,8 la 18 g
1000ml
Solutie TTC care contine: 2,3,5 triphenyltetrazoliumchloride

Agar bila aesculina azida care contine :
-triptona
17 g
-peptona
3g
-extract de drojdii
5g
-bila de bou deshidratata 10 g
-clorura de sodiu
5g
-aesculin
1g
-citrat de fier (lll) amoniu
0,5 g
-azida de sodiu
0,15 g
-agar
8 g la 18 g
-apa
1000 ml
Mod de lucru :
Pentru pregatire proba, filtrare si incubare pe mediul specific se respecta ISO
8199/2008 SI SR ISO 6887-1/2002 . Examinarea probei sa se faca preferabil imediat
dupa recoltare proba. Daca probele sunt la o temperatura nu mai mult de 25 0C si
intuneric, examinarea trebuie sa se realizeze in maxim 6 ore de la prelevare. In conditii
exceptionale, probele pot fi pastrate la (53)0C pentru 24 ore inainte de examinare.
Filtare si incubare
Filtrati un volum potrivit de apa din fiecare proba de analizat .Puneti membrana filtanta
pe mediu Slanetz-Bartley.Incubati placutele la 360C + 20C timp de 44 ore + 4 ore.
Confirmare si numarare
Dupa incubare se considera colonii tipice ,toate coloniile crescute care au culoare
rosie,maro sau roz.daca sunt colonii tipice transferatii membrana care contine coloniile
cu o pensa sterila fara ale inversa pe o placuta cu agar bila aesculin azida care a fost
preincalzit la 44 0 C.Se incubeaza la 44 0 C+ 0,50C timp de 2 ore.Se citeste imediat si se
observa ca toate coloniile tipice prezinta o coloratie de la maro la negru.
Se examineaza membranele imediat dupa incubare. Daca acest lucru nu este posibil,
proces nu afecteaza numarul , aparitia sau confirmare ulterioara a coloniilor. Daca
membranele sunt depozitate, se valideaza perioada de depozitare ca fiind acceptabila
pentru metoda si tipul mostrei.
Coloniile ce trebuie numarate si confirmate
coloniile tipice dintr-o sub-zona a membranei .
Cazul general
Calcularea rezultatelor date poate fi folosita in cazurile in care numarul total al
coloniilor de pe placi se incadreaza intre 10 si 200 si cand numarul de colonii tipice se
specificat al mostrei (in general 100 ml ).
Vs
a coloniilor din
Z - este suma coloniilor numarate pe placa sau pe membranele derivate din dilutii d 1,d2,
di sau derivate

proba ;
este suma
nediluata, d=0,1 pentru o dilutie zecimala, etc.).
Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative, cand se
raporteaza rezultatele finale.Pentru a realiza acest lucru ,daca a treia cifra este mai mica
decat 5 , nu se modifica cifra precedenta ; daca a treia cifra este mai mare sau egala cu
5, atunci se mareste cifra precedenta cu o unitate.
Se exprima rezultatul printr-un numar cuprins de preferat intre 1,0 si 9,9 multiplicat
prin puterea specifica lui 10 , sau un numar intreg cu doua cifre semnificative.
Caz dupa identificare si confirmare.
Cand metoda folosita necesita identificare sau confirmare , toate coloniile suspecte
presupuse vor fi transferate pe mediile selective si diferentiale ,iar dupa incubare se vor
numara. .Cand acest lucru este imposibil, toate coloniile tipice vor fi examinate dintr-o
sub-zona a membranei
Dupa identificare sau confirmare, se calculeaza pentru fiecare dintre placi rezultatul
confirmat ,ca proportie a coloniilor probabile conforme cu criteriile de identificare si
confirmare ,
folosind :
z
unde
x este numarul estimat de colonii confirmate pentru fiecare placa Petri ;
k este numarul de colonii conforme cu criteriile de identificare si confirmare printre
coloniile inoculate n ;
n este numarul de colonii pozitive probabile inoculate dintr-o placa Petri
pentru confirmare ;
z este numarul de colonii pozitive probabile numarate pe placa Petri.
Nu se rotunjesc rezultatele intermediare confirmate ale testului x.
Se calculeaza numarul CS a micro-organismelor identificate sau confirmate
prezente in mostra test prin inlocuirea lui Z cu X (suma lui x) .Se rotunjeste si se
formuleaza rezultatul asa cum este recomandat in nota 1.
Cazuri speciale.
Toate placile Petri ale probei test continand mai putin de 10 colonii.
Numerotarea de la 20 pana la limita superioara (practica) a fiecarei metode se
incadreaza in intervalul optim de precizie. Precizia este inca acceptabila pentru
numerotarea cuprinsa intre 10 si 20. Precizia scade rapid pe masura ce numarul coloniei
scade sub 10. In functie de scopul testului, o limita inferioara de determinare poate fi
definita la o numaratoare mai mica decat 10.
Potrivit ISO/TR 13843, definitia limitei de determinare este "concentratia medie cea
mai scazuta a particulei x per portiunea analitica unde incertitudinea standard relativa
preconizata este echivalenta cu valoarea specificata (RSD)". RSD este deviatia standard
relativa, care este calculata prin divizarea valorii estimative a deviatiei standard s a unei
populatii dintr-o proba cu valoarea medie x a probei. In loc de RSD , simbolul w este
folosit pentru deviatia standard relativa. Astfel, w=s/x.
In cazul distributiei Poisson, x este calculat astfel:
X = 1 / W2
Daca w este fixat la 0,50 (50%) ca limita a preciziei relative acceptate (care pare a fi
rezonabila in microbiologie) limita de determinare mai scazuta va fi la numarul de
colonie dat de :
X = 1 / 0,502 = 4
Astfel, rezultatele bazate pe numararile a mai putin de patru vor fi abordate ca simpla
detectare a prezentei organismului.
Sintetizare : daca toate placile Petri contin mai putin de 10 colonii , dar numarul total
de colonii din toate placile disponibile este de 4 sau mai multe ,rezultatul este calculat
dupa modelul oferit in cazul general, dar stabilit ca numar estimativ. Daca totalul este
cuprins intre 3 si 1, precizia rezultatului este asa de scazuta incat este recomandabil sa
se raporteze rezultatul ca organism prezent in volumul studiat.
Daca placile din proba test nu contin colonii, se exprima rezultatul dupa cum urmeaza :
Mai mult de 200 de colonii tipice vizibile sau confirmate.
dilutie d1 este mai mare de 200 cu colonii tipice vizibile sau confirmate si, daca, toate
placile dilutiei ulterioare d2 continand mai putin de 200 de colonii ,nicio colonie tipica sau
confirmata nu poate fi numarata, rezultatul se exprima in felul urmator :
-
Mai mult de 200 de colonii fara colonii tipice vizibile sau confirmate.
dilutie d1 este mai mare de 200 fara colonii tipice vizibile sau confirmate si, daca, toate
placile dilutiei ulterioare d2 continand mai putin de 200 de colonii sau, respectiv, nicio
colonie tipica sau confirmata nu poate fi numarata, rezultatul se exprima in felul
urmator :
Mai mult de 200 de colonii cu colonii tipice vizibile sau suspecte in cazul
tuturor dilutiilor.
inoculate este mai mare de 200 , iar daca numarul coloniilor tipice sau suspecte este
mai mare de 100 , rezultatul se exprima in felul urmator :
- filtrare prin membrana : numarul total al coloniilor mai mare de 200/d cfu (sau
cfp) per volumul probei si numarul coloniilor tipice mai mare de 100 k/n 1/d cfu (sau
cfp) per volumul probei ;
k este numarul de colonii conforme cu criteriile de identificare sau confirmare
printre coloniile suspecte inoculate n.
executant.
Activitatile sunt inregistrate in documente cum ar fi: caietul de lucru,registrul de analize si
buletinele de analiza.

Raport Practica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Student practicant: Ionescu Sonia-Florentina

Ing. Constantin Mircea Director General

regii autonome -R.A.G.C, avand Numarul de inmatriculare J15/1998 si Codul Unic de

asigurarea dezvoltarii durabile si cresterea flexibilitatii companiei prin extinderea

Captarea, tratarea, transportul si distribuirea apei potabile

2.7 Realizari importante ale Companiei de Apa Targoviste Dambovita in

Contorizare in proportie de aproape 100% la bransamentele din Municipiul

2.8 Calitatea apei

Iar analizele microbiologice sunt: determinarea numarului de microorganiseme care

probelor in registrul de receptie a probelor. Numarul probei din registrul de receptie

3.2 Determinarea culorii

Conservare si stocare probe

Trasarea curbei de etalonare

-Determinarea repetabilitatii, limitei de detectie, preciziei si acuratetei unei metode de

sunt prezentate Directorului General si Directorului Tehnic pentru verificare si

Buletine de analiza flux

3.3 Determinarea pragului de miros si pragului de gust

c) prag de miros ( TON):

Proba este receptionata in laborator de catre responsabilul de analiza/RC conform

Aparatura se pune in functiune si se exploateaza conform instructiunilor de lucru ale

Obtinerea apei de referinta si aranjarea probelor pentru testare este asigurata de

3.4 Determinarea turbiditatii

balon cotat 100 ml

Operatia se executa de catre executant si nu necesita supervizare.

sistematica dovedita si exactitatea etaloanelor secundare determinate de verificarile

2.5 Determinarea clorului

3.6 Determinarea conductivitatii

3.7 Determinarea continutului de mangan

Receptie probe in laborator

Subesantionare proba pentru analiza

Domeniul (0.5)mg mangan/l

3.8 Determinarea sulfati

pahare Erlenmayer 400 ml, 200 ml

Sticlaria se spala cu apa curenta si cu detergent si apoi se clateste din

Executia activitatii , analizei

3.9 Determinarea nitratilor

Metoda se utilizeaza pentru o concentratie de azot din azotati, N,mai mica de

azotati,mai mica de 0,2mg/l,pentru un volum de proba de analizat de max.25ml .

Salicilat de sodiu,solutie HO-C6H4-COONa=10g/l

Se dizolva 1g salicilat de sodium(HO-C6H4-COONa) in 100ml apa, Solutia se pastreaza intr-un

Azotat,solutie etalon de baza,=1000mg/l

Se dizolva 7,215gazotat de potasiu(KNO3)(uscat in prealabil la temperature de 1050C,timp de

Azotat, solutie etalon de lucru,=1mg/l

Proba de analizat-volumul maxim de proba care se poate folosi pentru determinarea

Calculul si exprimarea rezultatelor

3.9 Determinarea continutului de nititi

Daca pastrarea probei este inevitabila, se conserva in frigider la intuneric la 420C.

Toata sticlaria se spala bine cu o solutie de acid clorhidric de aproximativ 2 mol/l si

Trasarea curbei de etalonare :

Rezultatele din caietul lucru al parametrului sunt transcrise in registrele de analiza si in

3.12 Determinarea continutului de permanganat

Pe sticla se aplica o eticheta care contine data/ora conservarii, timpul maxim de

- acid sulfuric (1,84 g/ml),18 mol/l

APARATURA Si MATERIALE NECESARE:

92mmol/l),pana la aparitia unei culori roz,care persista aproximativ 30 s. Se noteaza

M0 masa molara pentru recalcularea oxigenului (in acest caz:16 ),in

3.13 Determinarea pH-ului

Metoda stabileste determinarea pH-ului pentru toate tipurile de probe de apa

Subesantionare proba pentru analiza

utilizeaza etanol 70 % sau o solutie calda de detergent, dupa care se spala

3.14 Determinarea continutului de fier

este absorbanta solutiei de proba de analizat (6.4.4)

A0 este absoroanta solutiei de proba martor (6.5)