Prezentul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare

globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii, în

contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru
viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci, în aceeaşi
măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a
trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta
diversitatea, toleranţa etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii
problematice, gândirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale, asocieri, corelaţii),
dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie sănătoasă etc.), dezvoltarea
limbajului și a comunicării (ascultare în vederea înțelegerii mesajului,
comunicare și exprimare orală corectă, interes pentru scris și citit, discriminare
fonetică, conștientizarea mesajului scris etc.), capacități și atitudini în învățare
(curiozitate și interes, inițiativă, persistență, creativitate)2.
c) Curriculumul pentru educaţie timpurie valorifică paradigma educației centrate
pe copil şi fundamentează demersurile educaţionale pe activitatea de
învăţare a acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente
care să asigure premisele dezvoltării competențelor-cheie de mai târziu3.

Domeniile de dezvoltare ale educației timpurii

29 septembrie 2020 • Nicoleta Stan • Grădinița cu Program Prelungit Voinicel, Călărași (Călărași) •
România

Procesul de învățare al copilului începe încă de naștere și se desfășoară gradual. Conform

noului curriculum, crearea unor premise în perioada antepreșcolarității și preșcolarității
reprezintă o condiție hotărâtoare în dezvoltarea competențelor cheie din ciclurile următoare de
învățământ și asigură totodată succesul educațional al copilului, sănătatea și mentine starea de
bine.
Programa școlară pentru educație timpurie evidențiază modelele curriculare centrate pe
competențe și pune accent pe organizarea unor demersuri educaționale centrate pe copil, care
să conducă la dobândirea comportamentelor ce vor asigura premisele dezvoltării
competențelor cheie mai târziu.

Punctele de plecare (premisele) pe baza cărora se formează competențele-cheie, atât la nivel

antepreșcolar cât și la nivel preșcolar, se realizează pe baza cunoștințelor, deprinderilor și
atitudinilor manifestate pe cele cinci domenii de dezvoltare:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale, necesare din rațiuni pedagogice, pentru
asigurarea dezvoltării depline, complexe și pentru observarea evoluției copilului.
(Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019).

Pentru a clarifica definiția domeniilor de dezvoltare, evidențiem sensul cuvintelor, conform

Dicționarului explicativ al limbii romane:
– diviziune: Împărțire în fragmente, părți;
– convențional: Stabilit prin convenție; acceptat, admis prin tradiție;
– rațiune: Facultate a omului de a gândi, de a cunoaște, de a înțelege esența lucrurilor și a
proceselor din natură și din societate, de a descoperi cauzele și legile acestora;
– pedagogie: Știință care se ocupă cu metodele de educație și de instruire (a tinerei generații
sau) a oamenilor în general.

Pe baza descrierii domeniilor de dezvoltare, a dimensiunilor dezvoltării și comportamentele

specificate în noul curriculum, prezentăm în cele ce urmează un model de caracterizare a
grupei mari, realizat la începutul anului școlar.

CARACTERIZAREA GRUPEI (MODEL)

In anul școlar 2020-2021, grupa mare este alcătuită dintr-un efectiv de 20 copii (10 fete și 10
băieți).În urma observării copiilor, în primele două săptămâni de frecventare a cursurilor,
putem evidenția nivelul de cunoștințe, deprinderi. abilități ale acestora, realizând o descriere
ce vizează cele cinci domenii de dezvoltare.

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

Dezvoltarea fizică a preșcolarilor din grupa mare se află în parametri normali, aceștia
dovedind o motricitate grosieră și fină în conformitate cu vârsta, întrucât își coordonează
muschii în activități diversificate, crescând totodată și rezistența fizică. Din punct de vedere
al conduitei senzorio-motorie, copiii se orientează în spațiu pe baza simțurilor, iar mișcările
sugerate de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii sunt coordonate corespunzator
vârstei. Din punct de vedere al sănătății, aceștia prezintă în general o stare bună, bazată pe o
alimentație corectă, posedarea unor deprinderi de igienă personală și nu în ultimul rând pe
respectarea unor reguli de securitate fizică.

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

Pe parcursul celor două săptămâni în care am observat comportamentul copiilor la reintrarea

în colectivitate, pot evidenția că aceștia interacționează cu adulții cunoscuți, manifestând un
comportament adecvat, solicită ajutorul în situații problematice, majoritatea inițiază/ participă
la discuții cu copii de vârstă apropiată. Atât în cadrul activităților dirijate, cât și în jocurile
libere, majoritatea preșcolarilor din grupa mare acceptă și respectă asemănările și deosebirile
dintre oameni, își asumă responsabilități specifice vârstei și manifestă diferite emoții în
contexte distincte.

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

În cadrul activităților derulate, copiii au manifestat curiozitate în cadrul unor situații de

învățare noi, au inițiat jocuri/acțiuni specifice vârstei, majoritatea au dus sarcinile de lucru la
bun sfârșit, iar din punct de vedere al creativității, aceștia prezintă interes pentru desfășurarea
unor activități artistico-plastice, precum și activități ce țin de activarea simțului muzical,
ritmicitatea, armonia prin cântec etc.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI

SCRIERII
Prin activitățile organizate în această perioadă, copiii au manifestat comportamente pozitive
vis-a-vis de ascultarea, înțelegerea și receptarea unor mesaje orale, au respectat în mare
măsură regulile de exprimare și și-au îmbogățit vocabularul prin intermediul situațiilor noi de
învățare în care au fost implicați. Aceștia participă cu drag la acțiuni de lucru cu cartea,
despart în silabe cuvinte scurte (maximum 4-5 silabe), identifică anumite sunete, iar din punct
de vedere al scrierii în proporție de 60% din efectivul clasei dovedesc cunoașterea unor
elemente ale scrisului, recunoscându-le pe diverse cărți/reviste și prin utilizarea acestora în
scrierea unor cuvinte (ex: scrierea prenumelui).

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

La nivelul dezvoltării cognitive și al cunoașterii lumii, copiii pe parcursul celor două

săptămâni, au identificat și caracterizat obiecte din mediul apropiat și depărtat, au evidențiat
câteva caracteristici ale unor fenomene ale naturii, au prezentat interes pentru implicarea în
experiențe noi. Majoritatea preșcolarilor dețin cunoștințe și deprinderi elementare matematice,
precum identificarea formelor, a mărimilor și culorilor unor obiecte, recunoașterea unor
numere, efectuează operații de grupare, clasificare și se implică în rezolvarea unor situații-
problemă.

Bibliografie
1. Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019.
2. Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educație timpurie, 2019.

Accesări: 15.673

 Curriculum

 Învățământ preșcolar




prof. Nicoleta Stan

Grădinița cu Program Prelungit Voinicel, Călărași (Călărași) , România

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.stan2

Articolul anterior