Nimeni nu stie cata vreme s-a scurs de cand omul a folosit pentru prima data un fitil

intr-un vas umput cu grasime animala;cert este faptul ca s-au gasit lampi primitive scobi-
te in roci calcaroase sau gresii,datand din jurul anului 80000 i.e.n.,iar in Iran lampi de ce-
ramica in jur de cateva zeci de mii de ani [Link] Bibliei,lumanari facute din
grasimi animale s-au folosit si in templul regelui Solomon,in sec. X [Link] se mai
folosesc si astazi in temple,dar in locuinte au aparut doar in evul mediu..
Lampile lui Argand:
Perioada moderna a luminatiei a inceput cu inventarea lampii cu petrol;cea mai
evoluata dintre prime;e forme a fost prezentata in 1784 de catre elvetianul Amil Argand.
Lampile lui aveau fitil cu tub,aerul avea o intrare laterala si iesirea se facea prin interiorul
[Link] dadea lumina puternica si rezulta o mica cantitate de [Link] tarziu
lampile lui Argand au folosit parafina,ceea ce a imbunatatit calitatea [Link] se
foloseste si azi in lampile Tilley moderne.
Succesul gazului :
In 1798 scotianul William Murdor a iluminat o pestera in apropierea casei din
Cornwall,prin arderea unui gaz [Link] 12 ani a folosit acelasi gaz si pentru
iluminarea casei din [Link] aceasta a incercat iluminarea unei fabrici din apropie-
rea [Link] strada iluminata cu gaz a fost strada Pall Mall din Londra,in
[Link] toate ca indepartarea resturilor de ardere era dificila,pana in anul 1830,ilumina-
rea cu gaz s-a raspandit in Europa si orasele principale ale Americii de Nord.
Lumina emisa de primele lampi de gaz era destul de slaba,astfel incat gazul parea a fi
nepotrivit pentru iluminarea spatiilor interioare,pana in anul 1885,cand baronul von Wels
back a prezentat lampa cu plasa [Link] a fixat o plasa incandescenta de un tub,
care facea amestecul [Link] amestecul era aprins ,plasa lumina cu o lumina straluci
toare,alba si [Link] metoda era atat de eficienta,incat iluminarea cu gaz a concurat
serios electricitatea pana in anii treizeci.
Epoca electricitatii:
Primele lampi cu current au fost elaborate de Sir Humphrey davy in [Link] e-
rau lampi cu arc carbonic:la cei doi poli ai unei baterii s-a fixat cate o bagheta de carbon,
acestea atingandu-se la locul contactului ,producand o lumina incandescenta ,[Link] e
rau indepartate la distanta de aproximativ 10 cm ,se obtine au arc luminos alb,puternic.
Insa pana la apritia generatoarelor,in 1831,lampile cu arc carbonic nu putea deveni o me-
toda practica de [Link] anii 1850,lampile cu arc carbonic s-au folosit pentru
iluminarea temporara a strazilor din Londra,Paris,berlin si New York;prima lampa cu arc
elctric permanenta a fost instalata in 1862 in farul din Dungeuness.
Primele becuri:
Lampile cu arc carbonic emit o lumina foarte puternica,dar au dezavantaje:sunt
amri,produc multa murdarie si necesita reglaj [Link] acea cercetatorii au cautat so
lutii [Link] experimentat trecerea curentului electric printr-un filament subtire,bun con-
ducaotr de curent electric,filamentul incalzandu-se pana la incandescenta si emitand
[Link] 1878,Sir Joseph Swan a introdus o bucata de subtire ,carbonizata de celuloza
intrun glob de sticla,care ulterior a fost inchis [Link] a incalzit filamentul ,pentru ca
gazelle din interior sa fie eliberate,apoi a aspirat gazele,obtinand vid in interiorul globului
Totusi,cursa pentru titlul de inventator al becului electric a fos t castigata de americanul
Thomas Edison:la in an dupa Swan,el a elaborat un bec in care fialmentul era un fir sub-
Tire,carbonizat de bambus,iar un anul 1882 a construit prima centrala electrica in New
[Link] producea current sufficient pentru functionarea a 10 mii de becuri electrice.
Astfel a inceput era electricitatii.
Becurile din zilele noastre:
In globul de sticla al becurilor moderne filamentul e reprtezentat de spira de wolfram.
Curentul ce trece prin filament il incalzeste la 2700 grade Celsius,si emite la aceasta tem-
peratura o lumina alba si [Link] luminii emise de lampa se masoara in lu-
meni,iar “randamentul” se obtine prin raportarea luminii produse si curentul consumat.
Randamentul unui bec incandescent cu wolfram este de aproximativ 12 lumeni/watt,fiind.
considerat o sursa de lumina [Link] luminoase tubului incandescent apar
tin in amre parte domeniul infrarosu,imperceptibil ochiului uman,adica le percepem mai
mult sub forma de caldura decat ca [Link] incovenient ar fi ca atomii de wolfram se
evapora de pe suprafata filamentului si se condenseaza pe suprafata interioara a invelisu-
lui de [Link],invelisul se intuneca treptat ,becul emitand mai putina [Link] final
,fiamentul evaporandu-se trepata,el se subtiaza ,se rupe si becul se arde.
Pentru reducerea evaporarii fialmentului,becurile sunt unplute cu argon sau nitrogen
gazos ,dar evaporarea nu poate fi oprita [Link] cat temperatura filamentului creste
,evaporarea este mai rapida,dar si lumina mai alba,mai [Link] au ales o cale de
compromis:becurile au o durata de viata de aproximativ 1000 ore,dar lumina lor este mult
nai galbena decat lumina natuarala.
Halogeni:
In lampile cu wolfram-halogen,evaporarea este incetinita prin alta [Link]
interiorul becului este introdusa o cantitate mica de halogen-iod sau [Link] formea
za compusi instabili cu wolfram-ul,care dupa evapoare se condenseaza pe filament,si nu
pe suprafata interioara a invelisului de [Link] halogeni reactioneaza si cu sticla,de
aceea creste costul productiei deoarece becul este confectionat din [Link] de wol
fram-halogen pot functiona la temperaturi mai mari ,emitand lumina mai puternica,mai
alba,fara sa scada insa durata de [Link] cu descarcare electrica im mediu gazos
se folosesc de la inceputul anilor ’[Link] primele modele s-a evacuat aerul ,apoi au fost
umplute cu cantitati mici de [Link] cei doi electrozi aflati la capetele tubului s-a
conectat current de mare [Link] electrozi se produc descarcari electrice,emitand o
lumina [Link] din tuburi se puteau modela litere sau alte forme ,acestea au
fost repede utilizate in scop [Link] s-a nascut iluminarea cu neon,nelipsita din
centrul marilor [Link] cu alte gaze au introdus o gama larga de culori.
Lampile cu sodiu care functioneaza sub o presiune scazuta de aburi,emit o lumina galbe-
na ,monocolora,fiind folosite la iluminarea [Link] primelor lampi cu
sodium era de 70 lumeni/watt,azi putand atinge si 200 lumeni/watt.
Lumna verde :
S-au utilizat lampi cu mercur cu randament de aproxiamtiv 45 lumen/watt,ce
emiteau o lumina verzuie,dar care era mai putin monocromatica;oamenii si obiectele
pareau fantoamtici si lipsiti de [Link] sfarsitul anilor 1930 aburul de mercur i-au fost
adaugate substamte fluorescente pentru a compensa lipsa de culori [Link] erau
inceputurile iluminarii cu tubi [Link] cele mai multe birouri moderne se folosesc
lampi mercuriene cu descaracre electrica,la care aburul de mercur I s-a adaugat doar o
cantitate mica de [Link] aburului e mica,din cauza ele emit mai multe radiatii
ultraviolete decat vizibile .Interiorul tubului este captusit cu substamte [Link]-
tea se activeaza sub influenta razelor ultraviolete,adica la absorb,apoi emit lumina
[Link] amestecarea im proportii potrivite substantelor fluorescente,se poate obtine
aproape orice culoare.
Componenta rosie:
Pe la mijlocul anilor 1960 in lampile mercuriene cu mare presiune s-a amestecat un
compus din metal [Link] avea o fluorescenta rosie,compensand componenra rosie din
lumina [Link] lampi erau mult mai mici decxat tubul luminos fluorescent,iar
prin elaborarea unui circuit electric adecvat,putea fi inserate in duliile becurilor incandes-
cente [Link] lor era doar un sfert din consumul becurilor obisnuite si
produceau multmai putina [Link] aburul de mercur aflat la mare presiune se
amesteca si ci anumiet metale-thaliu,disproziu,indiu si sodium-componenta culorii se
amelioreaza din [Link] lampilor metal halogenid este aproape natuarala,randamen-
tul atinge 80-85 lumen/[Link] iluminarea studiurilor se folosesc lampi de metal
halogenid cu putere de o mie de watt-I,inchise in clopot de reflector din sticla presata.
Ele au luat si locul lampilor cu arc carbonic,folosite in sisteme de iluminat pentru spatii
exterioare in televiziune.O modalitatea de a creste fidelitatea componentei cromatice
este cresterea presiunii aburului in interiorul lampii de [Link] este ca la presi-
uni inalte sticla tubului nu rezista la actiunea chimica a aburului de sodium plin de ioni,
producand temperaturi de aproximativ 700 grade [Link] eliminarea problemei s-
au inventat numeroase [Link] folosi tuburi di oxid de aluminiu,ceramica sau cuart
sau putem captusi sticla tubului cu pulbere de [Link] se gasesc in comert multe
tipuri de lampi cu sodium sub mare [Link] experimenteaza tuburi
luminoase cu xenon,care emit o lumina cu ocomponenta cromatica,aproape identical cu
ceea a luminii [Link] electroluminescenta-proprietatea ce ar putea face ca peretii
si tavanul sa fie fluorescenti-pare a fi pentru moment o metoda de iluminare a viitorului.
Optica prin fibre de sticla:
Cercetarile se efectueaza si in alte [Link] scop industrial se folosesc lampi speciale
al caror spectru este capabil sa pornesca anumite reactii [Link] infrarosii sunt
folosite la accererarea uscarii vopselelor,razele infrarosii si ultraviolete avand utilizare si
in [Link] folosesc endoscoape cu lampi pentru a patrunde in corpul pacientului fara
a produce rani superfgiciale mari si pentru a putea efectua pe aceasta cale interventii chi-
rurgicale mici,ce necesita vizibilitate [Link] fibre optice se pot ilumina locuri impo-
sibil de abordat cu lampi [Link] plus,prin laser-situat la capatul fibrei optice
(fascilul luminos intens ,subtire)din interiorul endoscopului se pot rezolva probleme orga
nice [Link] se foloseste in multe tratamente pe acesta cale,de exemplu hemora-
gii gastrice de la nivelul ulcerelor pot fi oprite cu laserul,indepartarea partilor necrozate
ale creierului ,anestezia centrilor durerosi sau ardera celulelor canceroase de la nivelul
colonului uterin.
Lasere mortale:
Proiectantii depun mari eforturi pentru a transforma laserul intr-o arma disctructiva
eficienta,pe langa rolul in tehnologia militara,cum ar fi orientarea si sistemele de infor-
[Link] exemplu bombele cu ghidare prin laser sunt maul mai precise decat cele ghidate
cu ochiul uman,iar rachetele ghidate prin laser ating obiective cu precizie mortala. Eve-
nimentele din Golful au demonstrat importanta acestor [Link] distrugerea directa prin
laser a obievtivelor militare,cum era preconizat in planurile de razboi stelar americane ar
necesita o cantitate de energie mult ami mare,decat se poate produce in zilele noastre.