1.
Câtă şindrila pe casă,
Atâţia galbeni pe masă;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n bătătură,
Atâţia copii în pătură;
Cât păr într-un cojoc,
Atâţia copii la foc;
Câtă frunză pe umbrar,
Atâţia bani în buzunar!
2.
Să trăiţi, să trăiţi,
Întru mulţi ani fericiţi
Şi ca pomii să-nfloriţi
Şi ca ei să-mbătrâniţi
Şi că toamna cea bogată;
Fie casa-ndestulată.
Tot cu mesele întinse,
Cu făcliile aprinse,
Să petreceţi împreună,
Până-n veci cu voie bună.
3.
Sorcova: versuri – în varianta completă
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii.
Ca vița de vie,
La Sfânta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși,
Copii sănătoși.
Câte cuie sunt pe casă,
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani!
4.
Sorcova: versuri – varianta scurtă
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
„La Anul și La Mulți Ani!”
Ce simbolizează sorcova
În tradiția populară, cântecele care vestesc venirea noului an sunt aducătoare de noroc în gospodăriile care
primesc urătorii și îi cintesc cu dulciuri, fructe sau bani. Atât Sorcova, cât și Plugușorul nu au au legătură
cu sărbătorile religioase.
Odată îngropat Anul Vechi, în ziua Sfântului Vasile copiii fac ochi devreme şi pornesc la sorcovit, cu
ramuri împodobite sau cu vestitul buchet cu flori din hârtie sau din plastic.
Mai demult, se colinda cu o crenguță înmugurită de măr ce se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei și
care până de Sfântul Vasile era ănflorită. Așa se explică de ce în versurile populare avem, în plină iarnă,
”florile dalbe” sau florile de măr.