Sunteți pe pagina 1din 167

cdl

m itC1 cdl
Felul Tn care Dumnezeu
o lume pierduta
RECOMANDARI PENTRU LUCRAREA
de Plantare de Biserici"
" ... 0 lucrare extraordinara, de refrrinta. De acum Inainte nu se va rnai
discuta despre evanghelizare misiune fora a se lua In considerafie
lucrarea lui Garrison despre de plantari de biserici. Desigur,
oricine va citi aceasta carte va dori mult sa vada 0 astfel de
luand fiinta chiar In sanul comunitapi In care
-Dr. Robert Garrett
Professor of Missions
Dallas Baptist University
"Avem nevoie de aceasta carte ASTAZI! Atat laicii cat misionarii
vor sapa adanc In bogapile acestei noi resurse a MPB. Avocap ai MPB,
bucurafi-va!"
-Dr. Michael Barnett
Chair of Missionary Church Planting
Columbia International University
" Lucrarea de plantare de biserici a lui David Garrett este 0
strategie noua puternica ce arata modul In care Dumnezeu lucreaza
astiizi In lume ne demonstreaza felul In care vrea EI sa lucreze."
--Dr. Steve Wilkes
Professor of Missions
Mid-America Baptist Theological Seminary
"Aceasta carte inJormativa care are menirea sa inspire va starni sufle-
tele va captiva mintea dtitorilor laici, pastorilor, misionarilor a
celor care se ocupa cu educapa. "
--Dr. Daniel Sanchez
Director of the Scarborough Institute of Church Growth
Southwestern Baptist Theological Seminary
Micari de Plantare de Biserici
Felul in care Dumnezeu mantuiete
o lume pierduta
de David Garrison
WIGTake Resources
P.o. Box 1268
Midlothian, VA 23113
www.churchplantingmovements.com
~ 2004 by David Garrison
traducere: Daniel Cristinescu
corecturli: Camelia Ciobanu
paginare: Marius $erban
Multumiri. .................................. ',' ...................... 4
................................................................ 5
PRIMA PARTE: La inceput
1. Cum a mceput tbtul ........... ................................... 6
2. Ce sunt de plantare de biserici ................. 9
P ARTEA A DOUA: Prin lume
3. India ................................................................ 16
4. China .............................................................. 24
. Alte din Asia .......................................... 33
. Africa ............................................................ 43
'1, Tn lumea ........................................ 50
. .
, Alnerica ................................................ 63
, I.uropa ........................................................... 71
), America de Nord .......................................... 79
P ARTEA A TRElA: Lectiile invatate
, ,
11. In orice de plantare de biserici .............. 87
12. Ce spune Biblia ............................................ 105
13. In cele mai multe de plantare
de biserici ........................................................... ..... 117
14. $apte pacate mortale ... , ................................ 129
15. Intrebari frecvent puse ................. '" ............... 141
PARTE A A PATRA: Rampa de lansare
16. Sfaturi practice ............................................ 151
17.0 chemare la acpune .................................... 162
Epilog ......................................................... .... 166
RESURSE SUPLIMENTARE
Addenda 1: Instruirea instructorilor ..................... 167
Addenda 2: Biserica de tip "POUCH" ................. ; 172
Addenda 3: Podul Qur'anic ................................. 174
Index Biblic ..................................................... 181
Glosar ................................................................. 190
Bibliografie selectiva ........................................ 192
Multumiri
,
Sunt atat de multe persoane care m-au ajutat sc1 scriu aceastc1
carte. :ii mul}umesc Soniei, lui Jeremiah, lui Seneca, Amandei, lui
Marcus farniliei me Ie iubitoare care mi s-a aMturat m urrlliirirea
de plantare de biserici (MPB) chiar dincolo de zona de
confort.
:in ultirnii zece ani am devenit un "prc1dc1tor" al celor mai bune
metode ale de plantare de biserici din mtreaga lume.
Cateva persoane mi-au fost de foarte mult folos, m special prin
resursele financiare pe care mi Ie-au pus la dispozipe. Bill
Susan Smith, Curtis Sergeant, Bruce Carlton, Brother Ying, Dr.
Choudhrie, Brother Shahadat, David Watson, Jim Slack. Michael
Barnett, Karen Simons, Vance Worten, Zia van der Veenrn Scott
Holste, A very Willis, Larry Cocs Jerry Rankin au fost de
asemenea colaboratori sustinc1tori ai acestei lucrm.
Mc1 simt de asemenea mdatorat cole gil or mei de la Regional
Leaders din Southern Baptist International Mission Board, care
m-au ajutat cu descoperirile lor din lucrarea misionarc1 a lui
Durnnezeu din intreaga lume. Multumesc mdeosebi lui Bill
Fudge, Don Dent Johny Brady de la care am avut mereu ceva
de invc1tat.
Alte mcurajc1ri pline de har au venit de la Rick Warren Bruce
Wilkinson, care mi-au spus simplu: "Da, prietene, scriitor."
$i mea merge dtre profesorul prietenul
meu, Martin Marty, ale CMui cuvinte "scriitorii scriu" s-au dovedit
a fi adevMate ind mc1 mai rc1scolesc inspirc1.
Fc1rc1 de entuziastc1 a de Plantare
de Biserici de cc1tre intreaga lume evanghelicc1, acest volum mai
mare ar fi putut sc1 nu vadc1 niciodatc1lumina tiparului. Ca urmare,
imi exprim fatc1 de top traducc1torii, editorii
furnizorii modelului de Plantare de Biserici.
$i cc1tre colegii mei dragi din sudul Asiei-nu este bucurie rnai
mare in viatc1 decat sc1 fii cu Durnnezeu m lucrarea de misiune
printre atapa frap surori talentap dedicap. Vc1 mul}urnesc
tuturor!
10 MI$CIlRI DE PLANTARE DE BISERICI
In cele din urma, tatc1lui mamei mele, Vernon Etheleen
Garrison, care nu au considerat fiului, nurorii nepotilor
lor clUre cdmpurile de misiune ca 0 prea mare pentru
Domnullor, Soniei, Vernon Patsy Hutchins, care au
fltcut lucru cu bucurie. multumesc.
David Garrison
India, 2003
Prefata
,
Cu capva ani in in timp ce prin sud-estul Asiei,
am intalnit un tan11r misionar talentat care inventase un sistem de
purificare a apei dintr-un acumulator de automobil 0 de
ultraviolete; apoi a mai conceput un frigider cu de energie
alimentat de soarele tropical. Uimit de inventivitatea lui
I-am intrebat care fusese ocupapa sa de inainte de a veni pe
campul de misiune.
"Am fost inginer de revers," a el. Vi1zdndu-mi fata-mi
a continuat explice: "Am lucrat intr-o corporatie
mare in multe diverse domenii de producpe. Slujba
mea era urm11resc competipa oricand veneau ei cu un produs
nou, eu eram inginerul de revers, demontam produsul in
bucMi analizam cu atentie felul in care fusese construit modul
de fu'nctionare. Apoi rapo'rtam descoperirile superiorilor mei care
aveau era necesar sau nu noi
propria versiune a prod us."
'In anii care au urmat, nu cred am dat prea mare atentie
procesului de inginerie pW cand am observat modul
meu de intelegere a de plantare de biserici era un fel de
inginerie Privind in cred am dreptate.
carte un subiect complex. tn acest caz
vorbim des pre un fenomen divin pe care il numim de
plantare de biserici. Lucrarea aceste
Incepand cu de plantare de biserici deja existente.
apoi ingineria a demontarea tuturor
pieselor componente, analizarea felului in care a fost
a cum trebuie, ingineria poate scoate
la volume intregi despre proiectele Creatorului, despre
dorintele metodele Sale de lucru.
'In de plantare de biserici este vezi pe
Dumnezeu la lucru, transformand sutele de mii de viep. Dar cum
anume Dumnezeu cum ar dori ne noi?
Acestea sunt intrebm care 0 cercetare care
ne pe urmele unei inginerii reverse.
12
DE PLANTARE DE BISERICI
fncepAnd eu eu de plantare de biserici deja
existente, vom analium fieqtre din piesele eomponente.
vom prin harul1uiDumnezeu, s-ar putea ajungem
la 0 infelegere a gAndirii Creatorului lor a modului in care EI
ne in aeeste luerMi supranaturale.
Prima parte
Lalnceput
A
1
Cum a inceput totul
Aruncap-vii ochii printre neamuri i privip, uimip-vii i fngrozi{i-vii!
Ciici fn zilele voastre voi face 0 lucrare pe care n-a{i crede-o dacii v-ar
povesti-o cineva! (Habacuc 1:5)
I
N TOAMNA ANULUI 1994, acest verset a prins viaf! in
moduri pe care nu Ie-am. visat niciodatli. Era 0 perioadli in
care misionarii trimiteau rapoartele anuale la sediile centrale.
Misionarii sunt oameni ocupap este foarte greu sli-i din
raportarea entuziastli a numlirului mare de noi care
au fost botezap, a dl.te biserici au fost intemeiate clite grupuri
neevanghelizate au fost atinse cu Evanghelia. Aceste rapoarte
anuale indicli de obicei 0 modestli in fiecare din aceste
domenii
Dar anul acela a fost diferit. Raportul venit de la misionarii
David Jane Watson care slujeau in India a adus 0 informape de
necrezut. Raportullor menpona aproape 0 sutli de
sate cu biserici noi mii de noi
Sediile centrale ale societliplor de misiune arlitat
scepticismul in aceastli "Este imposibil" au spus ei. "Ori
ati intrebarea, ori nu spuneti adevlirul."
Cuvintele erau inteplitoare, dar David tlicea. ,,venip vedep,"
a rlispuns el.
Mai tdrziu, in acel an, 0 echipli de evaluare condusli de
supraveghetorullui David a sosit in India ca sli facli investigapi.
Auvizitat Lucknow, Patna, Delhi, Varanasi multe alte
Ili sate indiene pe care David Ie enumerase in raportul sliu.
Supraveghetorul lui David comenta mai tdrziu: "Eu insumi am
mers acolo cu multli indoialli, dar ne-am Oriunde mergeam,
situapa era intocmai cum 0 raportase Watson. Dumnezeu flicea 0
lucrare mare acolo."
16 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Uimitor ... Greu de crezut. Chiar prin vremea aceea s-a intamplat
ca versetele din Habacuc dpete 0 semnificape pentru
mine. ochii printre neamuri priviti,
in zilele voastre voi face 0 lucrare pe care n-ati
crede-o v-ar povesti-o cineva!"
Un an mai tarziu, un alt raport din Asia de sud-est descria 0
apariFe de biserici noi. Anul misionarii care
slujeau in America au fel de multiplicare
a sute de noi biserici. Yn an, alte rapoarte au
sosit din China. Am inceput ne referim la astfel de fenomene
uimitoare Ca micari de plan tare de biserici.
Rapoartele nu mai contenesc. cum a Dumnezeu
face 0 lucrare In zilele noastre. Yn timp ce El atrage
la Sine 0 lume de plantare de biserici par
fie intocmai modul in care El face lucrul acesta. Am inceput cu
doar de rapoarte acum capva ani, dar acum au
crescutintr-un stabil de grupuri de popoare care inainte
nu atinse inainte cu Evanghelia, dar care acum curg in
lui Dumnezeu.
In de est, raportul unui misionar a fost: "Mi-am lansat
proiectul pe trei ani in noiembrie 2000. Viziunea mea era ca in
decurs de trei ani incep sute de biserici noi in grupul etnic
in care lucram. Patru luni mai tarziu deja acea
numai luni, deja trei sute de biserici
plantate 'mai mult de zece mii de noi botezati! Acum
ii cer lui Dumnezeu viziunea."
10 decursul decadei anilor 1990, dintr-o din
America au biruit prigoana a guvernului au
ajuns creasd de la 234 de biserici la mai mult de 4000 de biserici
cu peste 30 de mii convertip ce botezul.
Un pastor din Europa a scris: "Anul trecut, sopa
mea cu mine am inceput 15 noi biserici in Cand am plecat
pentru 0 luni cu 0 delegape de la guvern, ne
intrebam ce urma mai cand aveam ne intoatcem. Spre
surpriza acum am putut vedem cel pupn 30 de biserici
cred ar putea se dubleze sau tripleze."
Un misionar strateg din Africa a raportat: "Mi-au trebuit 30 de
ani ca plantez patru biserici in tara asta. 10 ultimile luni
am deschis 65 de biserici noi."
CUM A ]NCEPUT TOTUL 17
Yn Asia de sud-est, un misionar strateg a Inceput lucreze In
anul1993 cu trei bisericute In de 85 de membri. $apte ani mai
tarziu, membrilor a crescut la mai mult de 90 de mii de
botezati care se in 920 de biserici noi.
Un misionar strateg druia i-a fost repartizat un grup etnic din
nordul Indiei a intemeiat printre ei 28 de biserici in 1989. Yn anul
2000 a avut loc 0 explozie de plantare de biserici care a ridicat
acestora la peste 4500, avand in jur de 300 de mii de
botezap.
Yn ultima milioane de noi au intrat in
lui Cristos prin intermediul de plantare de
biserici. Scopul acestei este acela de a ajuta intelegeti
aceste Yn paginile care vor urma, veF vedea nu numai ce
face Dumnezeu, dar cum face ceea ce face.
Mai intai yom descrie ce se in aceste Apoi
vom spicui toate lecpile si principiile pe care Ie putem
din aceste Yn continuare yom evalua ceea ce am in
lumina Cuvantului lui Dumnezeu.Yn cele din yom supune
tot ceea ce am domniei lui Cristos rugandu-ne:"Yn lumina
a tot ce ne-ai Doamne, ce ar trebui facem noi acum?"
A
I
N ACEAST A CARTE YETI OBSERV A multe referiri la un
anumit grup de misionari intr-un mod remarcabil
in multe de plantare de biserici. Ei sunt numip coordonatori
de strategie. Coordonatorul de strategie este un misionar care
responsabilitatea in vederea implementrni
unei strategii care va deveni partener cu
intregul trup allui Cristos-ca adud un intreg grup etnic la
credinta in Isus Cristos. intelegere a misionarilor
secolului unu lumea misiunilor si
contribuie nespus de mult la de plantare
de biserici.
Yn august 1998, in jur de zeci de coordonatori de strategie
in domeniul misiunilor care au experimentat
aceste de plantare de biserici s-au adunat ca discute
la Rockville, Virginia. Ynainte de acelui an, un alt grup
de in de plantare de biserici s-au intalnit
in Singapore. Scopul ambelor lntalniri a fost sa fn/eleaga
micarile de plan tare de participantii au formulat
o definitie a de plantare de biserici, iar apoi au
18 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
care erau vizibile in fiecare dintre aceste
pe care Ie-au
Dezbaterea a fost spiritele s-au incins in timp ce
strategicienii si intre cele trei sau patru table
cu acestora.
Examinarea a ceea ce face Dumnezeu a constituit 0
Dumnezeu i-a surprins prin faptul d
multe din lucrurile pe care ei Ie esenpale erau, in
mod ciudat, absente din Lui de plantare de biserici,
in timp ce alte elemente prezente in mod clar in fiecare dintre
Lui de plantare de biserici au fost trecute cu vederea.
Aceste aprinse au rezultat intr-o de 57 de pagini,
in ianuarie 2000 cu titlul de Church Planting Movements
(Miciiri de Plantare de Biserici). in primul publicare,
s-a repede in lumea a fost tradusa in
peste 20 de limbi. Traduceri in limbi noi in
prezent, la fiecare luni.! mulp evanghelici
folosesc ca ghid in intelegerea felului in care
Dumnezeu a felului in care ei ar putea sa colaboreze cu
EI in
Au trecut deja trei ani de atunci. S-au intamplat atat de multe
lucruri de cand a fost Spre deosebire de zilele de
cand cele mai multe de plantare de biserici
se limitau doar la continentul asiatic, ele sunt prezente in
toate in domeniu
mai mult de treizeci de pe intreg globul unde pot fi
varia pi ale micfu"ii de plantare de biserici. Yntelegerea a
mondiale de plant are de biserici pe care v-a in
carte este produsul acestui context.
A
CEAST A CARTE A FOST SCRISA pentru toF care
doresc modul in care Dumnezeu
lumea pierdutll.. ea se in special celor care vor
se misiunii Lui astfel ai
istorii a mantuirii.
! Printre limbile in care a fost tradusll. amintim: japoneza, rusa, spaniola, shona,
araba, chineza, siirba, hausa,turca, hindi, jranceza, tailandeza, coreeana, norvegiana,
cazaca, gujarati, bangIa, ivrit, albaneza, etc.
CUM A iNCEPUT TOTUL
19
tn paginile care vor urma, yom explora cateva mi;;dri de
plantare de biserici alte cateva mondiale
Vom descrie cu atenpe acele comune pe care
Ie la toate aceste Mai mult, yom incerca
catorva intreMri puse in mod frecvent cu privire la
de plantare de biserici. Mai departe, urmand exemplul
din Berea, yom "cerceta Scripturile in fiecare
zi, ca vedem dad ce ni se spune este."2 in cele din 11
yom ruga pe Dumnezeu ne arate cum ne in
lucrare. Dumnezeu intotdeauna poporul la aqiune,
acesta este momentul in care aventura incepe
2 Adaptare din Faptele 17:11.
22 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
"Git de repede repede?" vei intreba tu. Probabil d cel
mai bun este: "Mai repede decat crezi tu d este posibil."
rata reproducerii de la un loc la altul, de
plantare de biserici intrec intotdeauna rata populatiei
in timp, ele se intregul grup sau
segment de populatie. De ce vei vedea studiul catorva
cazuri de felul acesta vei fi in stare intelegi mai bine ideea.
Al doilea termen cheie in definipa de plantare de
biserici este Inultiplicarea. de plantare de biserici nu
doar noi biserici; ele se La 0 privire
asupra de plantare de biserici, se toate
bisericile sunt implicate in inceperea multor biserici noi.
de plantare de biserici bisericile
cum Isus a multiplicat painile
Probabil d acesta este motivul pentru care de plantare
de biserici sunt lipsite de tinta de a incepe zece sau de
biserici noi intr-o sau tn schimb, aceste biserici au 0
viziune de a atinge cu Evanghelia 0 populatie sau
in cele din intreaga lume. De ce bisericile dau
seama d au capacitatea responsabilitatea de a se reproduce
singure, acestora incepe se multiplice intr-un mod
exponential.
Al treilea term en este indigen. Indigen literal niiscut
din interior, ca opus la niiscut din exterior. in de plantare
de biserici, prima sau primele biserici pot fii plantate de
ai locului respectiv, dar foarte rapid proportiile se
de la oameni ai locului. Ca urmare, intr-o
de timp, noii care yin la Cristos prin intermediul
de plantare de biserici pot nu nici cea mai
idee d un strain ar fi fost implicat in acea lucrare. Din
perspectiva lor, este

Cel de al patrulea element al definitiei noastre este biserici
careplanteaza biserici. plantatorii de biserici sunt cei cate
primele biserici, 0 oarecare vreme bisericile
insele incep treadS. la actiune. Cand bisericile Incep planteze
biserici, atunci se poate spune s-a ajuns la 0 culme de unde 0
incepe sa se lanseze.
CuI mea sau apogeul are loc atunci rand noua Incepe
la 0 dimensiune ca piesele unui joc de
CE SUNT M I$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI?
23
domino, incepe sa curga intr-o de tip imposibil
we oprit, care curge din biserica In biserica In Multe din
nu ajung la acest punct critic deoarece
plantatorii de biserici se lupta sa controleze bisericile care se
I'eproduc. Dar rand proportiile bisericilor care se reproduc intrec
apacitatea plantatorilor de a Ie controla, atunci se poate spune
o este in
in cele din de plantare de biserici se produc in
Ilanul grupurilor etnice sau a segmentelor de populatie inrudite.
Oeoarece de plantare de biserici presupun comunicarea
mesajului Evangheliei, ele se produc In mod firesc in interiorul
lInei arii lingvistice etnice compacte. Cu toate acestea, ele
de prea putine ori la aceste granite. Cand EvangheJia
face lucrarea in vietile noilor aceasta ii
Btl cunoscut mesajul sperantei altor grupuri etnice sau
f'l cgmente de populape.
A
CUM cA elemente ale definitiei
noastre, haldetl ne foloslm mtelegerea ca
c{\teva din lui Dumnezeu care ar putea fi confundate cu
de plantare de biserici.
de plantare de biserici nu doar 0 trezire
a bisericilor. Spre deosebire de marile treziri care au locin
mod periodic in sanul bisericilor de plantare de
blserici sunt concentrate asupra grupurilor de populatie neatinse
eu Evanghelia sau secularizate. Cei pierduti nu sunt doar cei care
111I atipit in Cristos au nevoie de 0 trezire, ci toti aceia pierdu{i In
f1lkatele i flriidelegile lor ce Cristos Ie da viat
a
.
de plantare de biserici nu doar
cvanghelizarea In Cu toti am cunoscut dinamici
(l d1ror proclamare a Evangheliei a atras sute mii de oameni
1(1 mantuire. Dar ce s-a intamplat ce stadionul s-a golit
l'vanghelistul a plecat intr-un alt $tim d de cele mai multe
(lri dedicarea lui Cristos se cu acea lntalnire in
Nu este cazul de plantare de biserici. Acestea sunt
de multiplicare a bisericilor. Este ca de
plantare de biserici presupun proclamarea in a Evangheliei,
dar eJe fac mai mult decM atilt; e yorba de aparitia de noi biserici
II nde se mai departe ucenicia, inchinarea
in de plantare de biserici evanghelizarea In
24 DE PLANTARE DE BISERICI
rna Ii produce biserici care se multiplid cu repeziciune procesul

de plantare de biserici nu sunt doar populare.
Dincolo de evanghelizarea in este convertirea in cand
tin mare din cei mesajului Evangheliei.
Acestea sunt adesea numite populare," care nu trebuie
confundate cu de plantare de biserici. Aceste
populare au loc in multe locuri pe glob, dar ele nu conduc
intotdeauna la multiplicarea bisericilor.
Mii de musulmani care au venit la Cristos in Azerbaidjan,
Algeria alte locuri ne arata d Duhul Sfa.nt face lucrarea de a
atrage pe cei la in Cristos. Ceea ce
aceste convertiri in de de plantare de biserici este
ingrijorMoare a noilor biserici.
Din numeroase motive, multe din aceste convertiri in masel nu
produc sursa a ceea ce noile biserici trebuie sel asimileze, anume
noii convertip.. Cand existel acest dezechilibru, convertirile in
masel riscel sel devinel doar scantei in noapte, a dror luminel se
fc'1rel sel aibel vreun efect. Convertirea in masel este parte
a de plantare de biserici, dar in de plantare
de biserici noii se adunelin ceea ce foarte curand va
rezulta in reproducerea altor biserici.
de plantare de biserici nu trebuie confundate cu
de a Bisericii. Aceasta de pe urmel se referel
la 0 a misiunii bisericii a bisericii inceputel
pe la mijlocul anilor 60 de Dr. Donald McGavran de la Fuller
Theological Seminary din Pasadena, California. Cu riscul de a
pierde cititorii care nu sunt misionari, haideti sel acordelm ca.teva
minute semnificative dintre de a
bisericii de plantare de biserici.
Sunt cel pupn trei domenii in care de a
bisericii se semnificativ de de plantare de
biserici. Mai inta.i, de a bisericii a ajuns sel fie
asociata cu bisericilor mario Mega-bisericile care
cresc intr-un ritm rapid au ajuns deja un element al
peisajului evanghelic. de plantare de biserici, pe de aM
parte, aderella principiul cu cat mai mic cu atat mai bine. Bisericile
in casel cu atmosfera lor constituie colo ana vertebralel a
oricc'1rei de plantare de biserici.
CE SUNT DE PLANTARE DE BISERICI? 25
in al doilea ra.nd, de a bisericii este responsabiM
pentru orientarea misionarilor dtre ceea ce au fost percepute
ca fiind "dmpurile gata de sau "ca.mpuri
receptive", toate acestea in defavoarea zonelor neacoperite, sau a
celor care au fost aparent catalogate drept "ca.mpuri cu risc ridicat
de fn contrast, analiza ne
faptul d Dumnezeu a ales lanseze cele mai multe de
plantare de biserici printre cei mai desconsiderap. candidap.-
grupuri de neatinse cu Evanghelia, care au fost ignorate
mult prea des de cei care dutau ca.mpuri cu potenpal mare de

fn al treilea ra.nd, de a bisericii a promovat
politica scurgerii de fondurijresurse (in special dtre misionari)
in acele ca.mpuri cu receptivitate Motivul din spatele
acestei stelri de fapt a fost numc'1rullimitat al secereltorilor ideea
cel ar trebui de zonele dificile implicap in grupurile
de populap.i care s-au dovedit deja a fi receptive la Evanghelie.
Ynsel, dupel cum vep. vedea in studiul individual al ca.torva
cazuri, aceastel politicel de atragere a ca.t mai multor resurse pentru
este in realitate contrarel felului in care Dumnezeu lucreazcl
in de plantare de biserici. Yn de plantare de
biserici, rolul misionarului sau a este cel mai important
la inceput. De indata ce grupul respectiv se a fi receptiv,
este extrem de important ca strelinul (misionarul) sel devinel din ce
in ce mai influent, in timp ce noii sel devinel
principalii secereltori conduceltori ai
Pelstrarea aces tor in mintea noastrel ne va ajuta sel
evitelm privirea de plantare de biserici prin ochelarii
de a bisericii ne va face capabili sel vedem ceea
ce face Dumnezeu in prezent felul in care este Ella lucru.
de plantare de biserici nu sunt doar 0 minune
dumnezeiascel. de plantare de biserici au
fost iup. in a-L glorifica pe Dumnezeu, astfel cel s-a ajuns pa.nel acolo
inca.t mulp. au descris ca fiind 0 lucrare perfecta a lui
Dumnezeu. "Nu am putea-o opri nici dacel am vrea," a remarcat
un coleg. sa a fost demnel de admirat, dar totodatel
Reducerea de plantare de biserici doar
la ideea de lucrare miraculoasel are ca efect respingerea
rolului umane. Dacel Dumnezeu singur este Cel
care produce de plantare de biserici, atunci Dumnezeu
26 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
este Cel care trebuie asume vina atunci dind nu apare
nici-o de plantare de biserici.
Adevi!!rul este d Durnnezeu a di!!ruit roluri vitale de
jucat in succesul sau acestor Cu cc1tiva ani in urmi!!
am invi!!tat ci!! existi!! multe cal prin care putem si!!impiedici!!m sau
chiar si!! oprim de plantare de biserici. Yn multe cazuri,
activiti!!ti bine-intentionate, dar care nu sunt pe linie cu
lucrarea lui Dumnezeu, au slujit la incetinirea chiar distrugerea
aces tor de plantare debiserici sunt lucri!!ri
miraculoase in sensul in care transformi!! vietile indivizilor, dar,
totodati!!, sunt destul de vulnerabile fati!! de daunele ce pot fi
provocate de oameni.
de plantare de biserici nu constituie 0 inventie a
din Occident. Yn ianuarie 2001, autorul s-a adresat unui
grup de condudtori de biserici!! din Africa de Nord adunap ca si!!
discute subiectul de plantare de biserici. Chiar mainte
de a incepe cineva m-a avertizat: frati surori
nu sunt interesati sa afle care sunt ultimile metode de plantare
de biserici din Statele Unite. Daci!! aceasta-i tot ce ati adus din
America, vi!! pierdeti timpul de pomani!! pierdeti pe-allor."
Cu aceasti!! mustrare in min tea mea am mceput cu 0 mi!!rturisire
sinceri!!: de plantare de biserici nu sunt un fenomen
american. De fapt, deoarece am crescut in Statele Unite, aproape
dam pierdut ocazia si!! vi!!d acest lucru uimitor pe care Durnnezeu
1l printre cei pierduti pe-ntregpi!!mantul."
de plantare de biserici nu au originea in Occident,
ele facutsimtiti!! prezenta in Occidentali!!turi decelelalte
zone ale globului. de plantare de biserici constituie 0,
descriere a ceea ce face Dumnezeu m multe ti!!ri, dar ele nu sunt
limitate doar la 0 anurniti!! categorie de culturi!! sau alta.
Yn ce-i pe condudtorii de biserici din nordul Africii,
tot ceea ce doreau ei si!! afle era faptul d Dumnezeu este la lucru.
Din acel moment ei au cu entuziasm acest instrument al
mantuirii di!!ruit de Durnnezeu.
Yn cele din urmi!!, 0 de plantare de biserici nu constituie
un scop in sine, ci mai degraM un mijloc catre un scop. Aceia care
urmi!!resc de plantare de biserici adesea din cauza
exuberantei lor. Devin atat de pasionati cu de plantare
de biserici incat de fapt ei vand sufletele lor de dragul
Cfind ceva se intampM, se poate spune ci!! au permis
CE SUNT MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI? 27
si!! ia 1I10cullui Dumnezeu", iar rezultatele au fost catastrofale atat
pentru cat pentru indivizi.
de plantare de biserici sunt pur simplu 0 cale
prin care Durnnezeu atrage un numi!!r extraordinar de mare de
persoane pierdute la celor mantuip de El. Aceasti!! relatie
mantuitoare-mai mult decat orice alti!! sau metodi!!-este
cea care scopul final, anume slava lui Dumnezeu pe
care 0 dorim a1tH de mult.
A
CEASTA CONCLUZIE NE CONDUCE la 0 ultimi!!mtrebare
irnportanti!!, timp in care ne pregi!!tirn si!! investigi!!m mai
departe de plantare de biserici. De ce sunt acestea de
importante? De ce trebuie si!!le stu diem si!!le intelegem? Existi!!
cateva motive.
Mai mtai, de plantare de biserici sunt in:tportante
pentru d Durnnezeu face cu putere lucrarea prin ele. Toti
lucri!!torii din de plantare de biserici ajung la
concluzie umili!! d Durnnezeu face ceva uimitor in mijlocul lor.
Oamenii pot si!! fad planuri si!! viseze, dar numai Durnnezeu
poate si!! intoarci!! inimile celor la Sine.
Daci!! n-ar mai exista un alt motiv decat acesta, ar fi de ajuns.
Dad vrem si!! ne ali!!turi!!m lucri!!rii de misiune a lui Durnnezeu,
$i nu doar si!! ne urmi!!rim propriile interese, atunci trebuie si!!
ne intoarcem atentia spre felul in care EI de
plantare de biserici ca si!! aduci!! grupuri intregi de populatii la
Sine.
Yn al doilea rand, trebuie si!! invati!!m tot ce putem despre
de plantare de biserici, rolului extrem de
important pe care ni I-a mcredintat Durnnezeu in privinta aceasta.
Diferenta dintre de plantare de biserici alte
asemanatoare este de obicei diferenta dintre poporullui Durnnezeu
care se pune de acord cu ceea ce face Dumnezeu cei care nu fac
acest lucru.
Unele aspecte ale de plantare de biserici sunt logice
intuitive, dar multe dintre ele nu sunt Aceia care scapi!!
din vedere acest lucru pot si!! se gi!!seasd in ipostaza apostolului
Pavel arunct1nd cu piciorul fnapoi In vt1rful unui Un
('ra un instrument din primul secol folosit de ci!!tre pi!!stori ca si!!
'indemne prin intepi!!tura lui turmele inspre locul m care acesta
dorea sa meargi!!. Cand mergem in lucrare de capul nostru, fi!!ra
28 DE PLANTARE DE BISERICI
de a ne indreptap lui Dumnezeu, suntem ca un
care se pune de-a drumului pe care
vrea vrem cu Dumnezeu
trebuie 0 ca intelegem jelul in care
Dumnezeu. Numai apoi putem cu 0 oarecare certitudine
ne-am pus in randul instrumentelor Sale nu a obstacolelor
din calea Sa.
Cel de al treilea motiv pentru care de plantare de
biserici sunt atat de importante se in rezultatele finale ale
acestora. putem spune de plantare
de biserici sunt cele mai eficace mijloace din lumea de astazi pentru
a atrage milioanele de persoane pierdute la 0 relaJie mantuitoare, de
ucenicie cu Isus Cristos. Aceasta poate drept 0
dar este una 0 descriere a felului in
care Dumnezeu 0 lume
Yn cele din de plantare de biserici sunt
importante deoarece inmultesc slava lui Dumnezeu. Prorocul
Habacuc a creat un precedent pentru noi atunci dind a scris
va fi plin de slavei Domnului, ca fundul
de apele care-l Slava Domnului nu este altceva
decat descoperirea a lui Dumnezeu De aceeaa venit
Isus. Ca ne descopere slava lui Dumnezeu. ,,$i noi am privit
slava Lui, 0 intocmai ca slava singurului din
Scopul final al tuturor trebuie fie slava lui
Dumnezeu. Noi pe Dumnezeu atunci cand 11 descoperim
in Sa. lui Dumnezeu in
Fiul acea chiar in timp ce Fiul
vine In inimile prin vieple noastre.
Yn harul Crist os tuturor celor
ce-L in vieple lor ca Mantuitor Domn. Celor ce se supun
domniei Lui in lor, Cristos Ii umple cu slava Lui, cu
slava lui Dumnezeu. De aceea a putut apostolul Pavel cu
incredere "Cristos in voi, slavei"5 De aceea le-a spus Isus
ucenicilor "Dad aducep mult rod, prin aceasta Meu va
fi voi Yeti fi astfel ucenicii MeL"6
3 Habacuc 2:14.
4 loan 1:14.
5 Coloseni 1:27.
6 loan 15:8.
CE SUNT DE PLANTARE DE BISERICI? 29
Omenirea Isus Cristos poate in adevM poarte chipullui
Dumnezeu, dar nu slava Lui. Yo de plantare de biserici
slava Domnului se de la la de la
un segment de populape la altul, ca un rau umflat care incepe
se reverse peste margini pam ce tot pamantul, precum
acopera apele marea.
Nu alt mijloc atat de rapid eficient prin care slava lui
Dumnezeu se in inimile atator oameni. Nici un
alt mijloc nu a mai atras atat de mulp in
actuale ale in care pot continue in asem11narea
cu caracterullui Cristos. De aceea de plantare de biserici
sunt atat de importante.
Acum am clarificat definipa Ne-an;\ adresat acelor
care par suspecte fiind de
am explicat de ce de plantare de biserici sunt
unice in felullor. Bazele au fost deja puse. Restul cMpi este dedicat
de plantare de biserici reale a
tot ce putem de la ele.
Partea a doua
M i ~ c a r i de Pl antare de Biserici
In Intreaga lume
A
Partea a doua
de Plantare de Biserici
In lntreaga lume
I
N TIMP CE VOM VIZITA diferite midiri de plantare de
biserici de pe glob, yom diteva care sunt modele de analizat
de la care avem de dar yom vedea altele care n-au
ajuns se materializeze. Unele au fost de plantare de
biserici; altele s-ar putea se trans forme in de plantare
de biserici. Repnep acest lucru, in timp ce yep studia aceste
cazuri. Folosip definipa ca vedep care sunt
de plantare de biserici reale care nu. aceea, yom
vedea ce lecpi putem din aceste exemple poate chiar yom
diagnostica motive pentru care unele dintre acestea au in
materializarea
va incepe cu cei doi giganp ai Asiei, India
China, iar apoi yom cuprinde intregul continent. Vom vizita de
asemenea lumea in care zeci de mii au venit la Cristos
in ultima pas va fi traversarea Atlanticului ca
vedem ce face Dumnezeu in America LatitW.. in cele din
ne yom indrepta atenpa Occident yom exarnina micmle
de plantare de biserici din Europa Statele Unite ale Americii.
In timp ce yom face acest tur al lumii yom rezista ispitei de a
prea mult intr-un anume loco Vom comentariile alte
observapi pentru Partea a treia: Lectiile
Unii dintre voi yeti intreba de ce aproape din
exemplele noastre yin din Asia. De fapt, Dumnezeu
din minunile sale pentru din populatia lumii.
Cele natiuni, India China, singure cuprind aproape patru
:teci la din populapa globului. Prin urmare, este dit se poate
de normal ne incepem itinerariul in
3
India
In StatuI Madhya Pradesh 0 mi$care de plantare de biserici produce
4000 de noi biserici In mai putin de $apte ani.
In anii 1990, aproape 1000 de noi biserici au fost plantate In Orissa
cu Inca altele 1000 de puncte de misiune. Prin anul 2001, 0 noua
biserica era Intemeiati'i la fiecare interval de 24 de ore.
o mi$care de plantare de biserici printre popoarele vorbitoare de
bhojpuri a rezultat In mai mult de 4000 de noi biserici $i aproximativ
300 de mii de noi credincio$i.
A
v AND MAl MUL T de un miliard de India constituie
o lume in sine. India este 0 a contrastelor izbitoare:
urban rural, bogat sMac, educat ne-educat, munte
anotimpuri ploioase la toate acestea contrastul
pe care il intunericullumii pierdute lumina
de plantare de biserici.
Dimensiunea a Indiei la compararea cu vecina ei
China. Ca China, India in jur de 17 la din
p . opulap.a lumii, dar India se de China in multe aspecte.
Tn timpce China converge cultura de tip Han,
India este 0 a sutelor de popoare deosebite
limbi.
Dincolo de miriadele de limbi dialecte, India de
prin granip.le invizibile ale religiei, castei, pozip.ei economice,
educatiei originii rasiale. De-a lungul mileniilor, valuri de
emigranF au straMtut din nou din nou subcontinentul,
fiecare 0 de limM etnicitate, de la
cei dintai negritos, popoarele australoide la
36 DE PLANTARE DE BrSERICI
popoarele dravidiene, tibeto-burmeze, :;;i, in cele din arienii
cuceritorF
India se ca un fel de smorgasbords al religiilor. Un
strat subtire de hinduism, islam, budism, cre:;;tinism, jainism,
sikhism sau animism ascunde 0 categorie de credinte
personale. Probabil cea mai descriere a religiei indiene
vine de la 0 laudii "India este a
330 de milioane de zei."
tn acest mare cazan omenesc, Dumnezeu este la lucru. tn
urmMoarele pagini yom vedea mana Sa asupra multelor popoare
din Madhza Pradesh, Orissa, Bihar :;;i Uttar Pradesh.
S
ITUAT tN CENTRUL Indiei, statuI Madhza Pradesh are
o populatie mai mare de 70 de milioane de locuitori, care
locuiesc inghesuiti intr-un teritoriu putin mai mare dedit statuI
California. Hinduismul este religia a statului, care
contine, de asemenea, un de musulmani :;;i animi:;;ti.
77 de grupuri etnice majoritare in Madhya Pradesh, fiecare cu 0
populatie mai mare de 0 de mii de locuitori. Cre:;;tinismul
evanghelic constituie mai putin de unu la din intreaga
populatie, dar acest lucru se schimba cu repeziciune.
In anul1993, Dr. Victor Choudhrie, pe atunci un bine cunoscut
chirurg de cancer din India, s-a predat chemMii Domnului de
a evangheliza :;;i planta biserici printre locuitorii din Madhya
Pradesh. l'n opt ani, Dumnezeu i-a binecuvantat lucrarea
astfel incat astiizi sunt mai mult de 4000 de biserici in acest stat cu
mai mult de 50 de mii de credincio:;;i.
Care este a acestei de plantare
de biserici? Din perspectiva lui Choudhrie totul a inceput eu
o restaurare a inj:elegerii nou testamentale a bisericii,
eoneePtiei eontemporane de sub de EI
explica:
India in sate. Sunt mai mult de :;;ase de mii de sate.
Pe aeestea, cele mai multe din ora:;;ele noastre nu sunt altceva
deeat 0 aglomerare de sate. este a:;;a, avem nevoie
7 Paul Hockings, editor Encyclopedia of World Cultures, volumul III: South Asia
[Encic1opedia culturilor lumii] (Boston: G.K. Hall and Co., 1992), xxiii.
8 "Smorgasbord" este numele unei variet1lti culinare in care se atat hran1l
rece cat cald1l (nota trad.).
INDIA
37
de eel put
in
un milion de biserici. Multe sate sunt mari :;;i loeuite
de multe caste. De aceea, exact este eonsiderabil mai
mare. Nimeni, nici "unehiul Sam" nu dej:ine eapacitatea de
a construi aeest mare de biserici. $i nici noi nu am avea
eapacitatea de a Ie intretine ehiar cineva ni le-ar da pe gratis.
De fapt, nu prea avem nevoie de ele deoareee toate easele de care
avem nevoie ne sunt deja disponibile in satele :;;i ora:;;ele noastre.
Deoareee este Mireasa lui Cristos, bisericile in se inmultesc cu
repeziciune, de aceea nu avem nevoie de uria:;;e.
9
Choudhrie a modelat mi:;;carea din Madhya Pradesh printr-o
combinare a biblice:;;i cursuri de eondueere a bisericii,
toate fiind insotite de un puternic sentiment de
de bisericile din vest. EI a explieat: "Resursele
financiare nu constituie 0 deoarece eele mai multe
biserici in au un buget sau "niciunul". Pur :;;i simplu,
nu trebuie intretinere sau salarii. De aceea, in loc de a
predica despre :;;i administrarea resurselor, conducatorii
se pot concentraasupra incheierii sareinii Marii Trimiteri de a face
ucenici din toate neamurile.
10
Pentru aeei care se bisericile in vor
timpurilor, Choudhrie faptul altemativele propuse
s-au dovedita fi un e:;;ec, "Catedralele goale din Europa sunt un
martor telcut al de:;;ertelciunii bisericii. De ce sel imitam oare un
model falimentar?"ll
Un plantator laic de biserici ee s-a alelturat lui Choudhrie a
impelrtel:;;it 0 mMturie revelatoare: "L-am cunoscut pe Isus pe la
sfar:;;itul anilor 1980. Nu mult aeeea, am participat la 0 mare
intr-un ora:;;. Fiind impresionat de aeeasta, m-am intors
in satul meu :;;i am organizat cruciade acolo, dar
:;;i in satele invecinate, timp de mai multi ani. Mii de oameni au
participat :;;i tuturor le-a plelcut. Cruciadele au avut atata succes
9 tn Victor Choudhrie, "House Church: A Bible Study," House2House, March 2001:
1. Disponibil [Online]: www.house2house.tv [March 2001].
10 Ibid.
11 Ibid.
Illi
38
M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Indit au putut din au fost; orbul
reci1piHat nu au mai privit Inapoi."12
Frustrat de roada tredtoare a In
plantatorul din acea biserid de la sat a ajutor. ,,6 anul1994
am participat la un seminar despre plantarea bisericilor de la sat
asta mi-a schimbat complet felul de a gandi. Am renuntat la pret
ul
de cruciade am Inceput plantez
biserici In cu un entuziasm evanghelistic Infocat, rezultatul
fiind aproximativ 500 de biserici In In zonele limitrofe.
Nu doar 0 pe sat, deoarece pot exista
numeroase grupuri diferite care au nevoie de propriile lor biserici.
Sper d bisericilor de se va dubla In
12Iuni."13
Povestirea acestui plantator de nu este una
EI Intr-un colt printre populat
iile
tribale din
satele din ale statului Mahdya Pradesh. Ca Choudhrie,
el este orientat dtre diversele grupuri de populat
ii
dedicat
multiplidrii bisericilor de
Dar cum pot fi miile de de de care este
nevoie pentru aceastei explozive? Choudhrie
de la care a Inceput. "Avem
nevoie de sute de mii de pentru bisericile noastre, pas tori
care nu pot fi prin seminarii, dar care pot fii cu
echipati In bisericile de '
Choudhrie "Seminariile pentru
cate 0 congregape, In timp ce bisericile de
principiul222 (2 Timotei 2:2). Ele instruiesc ucenici care planteze
biserici care se prin multiplicarea de

Choudhrie vor trebui cel purn trei zeci de mii de
biserici pentru tor locuitorii din Mahdya Pradesh, dar unii cred
va fi nevoie de mai mult de 0 de mii de biserici In scopul
acesta. "Indiferent de ce trebuie spune Choudhrie, "trebuie

12 Victor Choudhrie, "India: 3,000 House Churches Planted in Madhya Pradesh
Since 1994." [Cele 3000 de biserici in casi1 plantate in Madhya Pradesh din 1994)
I?isponibil [Online) www.youtharise.com/news/14feb2000 [May 2001).
10 Ibid.
14 Choudhrie a adaptat acest principiu de la instructorul misionar Bruce Carlton
(vezi capitolulS in continuare).
INDIA 39
A
I
N PARTEA DE SUD-EST A LUI MADHYA PRADESH se
statuI Orissa In care tri1iesc 40 de milioane de locuitori dintre
care literati sunt doar 35% dintre bi1rbati mult mai putine
femei. Populapa a statului 0 constituie
vorbitori de orya, de origine dar statuI maidetine
un de musulmani de origine Una
dintre aceste populatii tribale se afia In Khond Hills, In sudul
statului Orissa, cunoscuta drept kui.
Acesta este un popor care agricultura care s-a retras
in Khond Hills cu scopul de conserva identitatea etnid In fata
ofensivei vorbitori de orya. Populatia kui detine 0
preponderent orala, nici 0 lucrare
cei mai multi bi1rbati au devenit bilingvi, adaugand orya la limba
lor De mai multe sec ole majoritatea vorbitoare
de orya a considerat triburile kui drept paria nici
un statut social.
Primii misionari au ajuns In Orissa In anul1882, dar i-au ocolit
pe kui, care au ram as In zona a A trecut
un secol Evanghelia a fost astfel primele
biserici printre kui. cele mondiale Marea
depresiune se lumea a pierdut contactul cu
aceste triburi izolate din Khond Hills, StatuI Orissa.
Cand misionarii vizitatori s-au reIn tors In regiune pe la mijlocul
anilor 1980 au descoperit aproximativ 100 de biserici kui
in zona din Khond Hills. Au Inceput imediat
incurajeze aceste biserici tinere prospere se Inmulteasd.
Cu 0 vigoare bisericile kui au Inceput se
Cinci ani mai tarziu bisericilor kui se dublase. Apoi, In
timpul decadei anilor 1990, s-au Inmultit ajungand la mai mult
de 1200 alte Inca 1000 de biserici care se In prezent.
Astfel, In anul 2001, In Orissa la fiecare interval de 24 de ore lua
0 biserid.
a printre kui are originea In
numirea misionarului agricultor John Langston pe la mijlocul
anilor 1980. Lucrarea lui Langston In domeniul agriculturii a
guvernului deoarece s-a adresat nevoilor lor
alimentare, dar dragostea lui John pentru kui a trecut mult peste
nevoile lor fizice.
tn anii care au urmat, lui Langston i s-au Calvin
Margaret Fox. ei au un plan cu privire la ce le-ar
40 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
fi trebuit ca evanghelizeze mtreaga populaFe kui. Deoarece
au recunoscut d cea mai pentru a caf?tiga
masele pierdute de oameni erau chiar cref?tini dintre
kui, misionarii s-au concentrat mai mult pe instruirea membrilor
din bisericile kui, dec,H pe folosirea clerului profesionist, pentru
a deveni evanghelif?tii din linia f?i plantatori de
biserici.
Neavand nici 0 permisiune pentru intemeierea unui seminar
teologic, misionarii au optat pentru abordarea unei instruiri
ne-instituFonale, oferind scurte perioade de instruire de la cateva
la cateva luni In anumite ocazii. Instruirea biblid a
fost adesea combinatEi cu cea din f?i publid,
precum f?i cu mesaje despre evanghelizare f?i plantare de biserici.
Acef?ti credinciof?i kui adesea spre 0 10caFe centraM
pentru a fi dar de cele mai multe ori erau la ei
in sat.
Ca accelereze Evangheliei In interiorul
Olisionarii f?i credinciof?ii kui au forma to echi pEi in vederea
unui program radio care comunice oamenilor noFuni des pre
publid f?i in limba orya, urmate de povestiri
din Evanghelie in limba kui. in loc semene Evanghelia in vant,
misionarii au conceput un sistem de adunare In noi biserici a
celor care la mesajele radio. $i au fkut lucrul acesta
instruind credinciof?ii kui adune grupuri de necredinciof?i
pentru a asculta emisiunile radio f?i apoi discute despre mesajul
pe care I-au auzit. Aceste "grupuri de au devenit cref?a
bisericilor aflate in cref?tere.
Numai in anul1997 au fost cel 450 de grupuri care, timp
de au ascultat cu atenp.e mesaje radio in limba
lor materru1. in anul 2000 erau mai mult de 1000 de grupuri de
radio i s-a cea cu casete audio.
Agricultori evanghelif?ti dlMoreau prin sate unde peteceau cateva
zile in timpul zilei cele mai bune metode de
iar in timpul serilor vestind Evanghelia.
Un evanghelist a explicat: "Tot ce trebuia facem era
in colibei noastre cu un casetofon care difuza povestiri din
Evanghelie in limba kui. 0 de ascuMtori se strangea de
obicei acolo. Acef?ti aveau curand noi grupuri
de biserid."
INDIA
o
And;lfTI "n :-;n!j
t>llcolicu
41
42 DE PLANTARE DE BISERICI
Pentru un popor a d1rui limba a fost de vreme
ocazia de a auzi Evanghelia sau orice altceva in
limba lor era un dar la fel de prejios ca informatiile despre
sau 0 femeie kui in a ascultat cu
uimire programul radio, care a exclamat: "De unde ati
rost de cutia asta care in limba mea?"
misionarii au jucat un rol important in de
plantare de biserici printre kui, progres s-a cand
kui au inceput ei propulseze lucrarea.
Yn iunie 1997, capva barbati kui au vizitat amplasamentul
proiectului agricultural misionar, spunandu-i misionarului: "Am
inceput 20 de biserici", care le-a ariHat pe unde se aflau
acele biserici. Acestea se aflau intr-o zona in care nu mai fusese
nici 0 nu avusese loc nici 0 lucrare
Misionarul a pujin tulburat de aceste afirmajii a crezut
a injeles ce spuneau kui. "Vreji
spuneji de familii?", a intrebat el.
"Nu," au ei, "avem douazeci de biserici."
"Ei bine, cate familii sunt in fiecare a intrebat
misionarul.
Ei au "Fiecare are in jur de 0 de
familii." 15
atilt Langston, cat familia Fox au plecat din Orissa,
dar avantul mai departe
kui de plantare de biserici. Pe faptul ca au preluat zelul
evanghelistic de plantare de biserici al misionarilor,
kui au inceput de asemenea arate .zelul in lucrari de misiune
kui au identificat cateva grupuri
de populajii neevanghelizate in Khond Hills au inceput
lor interculturale de la misionari ca
dea mai departe comoara Evangheliei lor.
A
I
N STATELE NORDICE ale Indiei, Bihar Uttar Pradesh, yeti
in jur de 90 milioane de oameni intr-o uimitoare
multitudine de etnice, toate vorbind limba bhojpuri.
Autorul de plantare de biserici a caracterizat
15 Aceasta povestire a fost tiparita intr-un raport al Southern Baptist International
Mission Board: Mark Snowden, ed.,Toward Church Planting [Catre
de plantare de bisericij p. 73. Cu 0 medie de opt persoane pe familie,
aceasta ar putea insemna in jur de 16000 de membrii in cele 20 de biserici.
INDIA
43
aceasta prin pseudonimul "Bholdarii din India."16 Chiar
in timp ce era gata de tiparire, Bhojpuri atinsese
o de mare incat ceiimplicaji in lucrare au considerat
ca menjionarea numelui acesteia nu avea sa lucrarea in
primejdie. De aici yom lua cateva paragrafe ca revedem
caracteristicile esenjiale ale Bhojpuri inainte de a actualiza
uimitoare care s-a petrecut in ultimii ani.
Vorbitorii de bhojpuri sunt in peste 170 de mii de
sate in India Nepal. Populajia include toate cele patru caste
proeminente de milioanele celor care nu fac parte din
caste, spurcatii sau dalitii . Centrul Bhojpuri este un microcosmos
al intregului subcontinent. Ca atare, majoritatea oamenilor sunt
extrem de saraci de carte, in timp ce 0 minoritate
controleaza cea mai mare parte din resursele regiunii.
Mai mult de 85 la suta din bhojpuri sunt restul fiind
format din musulmani, vreo cajiva In trecut,
misionari iezuiti au atras un numar oarecare de daliti la biserica
, '
Catolica, dar numarul lor este format din mai pujin de 0
zecime din unu la a intregii populatii de vorbitori bhojpuri. .
In 1947, socoteau 28 de bisericuje printre bhojpuri,

baptiste, tot mai mici la numar, au jinut cu incapajanare de cele
cateva terenuri dejinute, dar membrii lor imbatraneau
biserica pierdea vitalitatea.
In an din conventia sudica a S.U.A. au
desemnat drept coordonatori de strategie printre vorbitorii
de bhojpuri pe David Jan Watson. Dupa un .an de stu diu al
limbii culturii locale, cei doi Watson au lansat un program
agresiv de evanghelizare plantare de biserici. Primele eforturi
s-au indreptat catre solicitare folosirea multor
plantatori de biserici din sudul Indiei in evanghelizarea satelor;
Aceasta metoda fusese incununata cu succes in sudul Indiei, dar
fusese prea pujin aplicata in nordul
Spre groaza familiei Watson, primii indieni
au fost asasinati cu brutalitate in diferite ocazii, la un an
intre ele. David a fost a vrut Bhojpuri, dar
Dumnezeu nu I-a las at.
16 David Garrison, Churdl Planting Movements de plantare de bisericij
(Richmond: International Mission Board, 1999), pp. 221-26.
44
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
A urmat 0 perioada de cautari auto-evaluare. Dupa ce au
abandonat vechea strategie, cei doi Watson au ales sa accepte
abordarea pe care a folosit-o Isus cand a trimis pe cei 72 de ucenici
doi-cate-doi. Strategia este descrisa in Luca 10: "Sa nu umblaj:i
din casa in casa. m oricare cetate yep intra unde va vor primi
oamenii, sa mancaj:i ce vi se va pune inainte; sa vindecaj:i pe
bolnavii care vor fi acolo sa Ie zicep: 'Imparaj:ia lui Dumnezeu
s-a apropiat de VOi."'17
In urmatorii ani, alj:i indieni, plini de curaj,
au mers din nou, de data aceasta cautand un om al padi . Cand
I-au gasit au ramas cu el I-au ucenicizat in credinj:a
Omul pacii a devenit mai tarziu conducatorul bisericii din cas a
comunitatea lui.
Aceasta abordare parea surprinzator de cu toate
acestea, cu un impact profund din punct de vedere sOciologic.
Strainii care au venit in sat au avut nevoie de sprijin I-au gasit
in omul pacii. care lucrasera inainte avusesera un
oarecare succes in convertirea botezarea unora din sateni.
Rapoarte ulterioare au sugerat ca tocmai acest eveniment, anume
botezul satenilor de catre straini, a atras ostilitatea locuitorilor.
De data aceasta a fost un bhojpuri, localnic - omul pacii, care a
facut botezurile, incepand cu cei din familia sa.
m anul1993, numarul bisericilor bhojpuri au crescut de la 281a
36, prima remarcabila in decursul a mai mult de treizeci
de ani. Nu la multa vreme dupa aceste evenimente, Watson a
intocmit un program de instruire ca sa asigure un neintrerupt
de plantatori de biserica disponibili lucrare.
m anii care au urmat bisericile au crescut uluitor la 78 in 1994
apoi la 220 in 1995. in urmatorii doi ani, numarul bisericilor a
crescut atat de mult, incat Watson nU: a mai fost in stare sa j:ina
numaratoarea. Dupa parerea lui, cel pupn inca' vreo 700 de noi
biserici au fost plantate in 1997 altele 800 in anul urmator.
intr-un interviu din anul 1998, Watson a fost precaut: "Nu
vreau sa exagerez," a zis el, "dar trebuie sa fie cel pupn 55000 de
bhojpuri care s-au intors la Dumnezeu in ultimii ani." Mai
tarziuam aflat ca Watson spusese adevarul.
17 Luca 10: 7-9,
INDIA 45
Watson ave a insa motive sa fie prudent . Era destul de greu ca
un observator extern poata forma 0 imagine clara in legatura
cu tot ceea se Intamplase printre bhojpuri. Plin de crime, boli
cunoscut ca cimitir al misionarilor, Bihar este unul dintre cele mai
sarace nestatornice state ale Indiei. Bihar Uttar Pradesh sunt
de asemenea cunoscute ca fiind centrul naponalismului hindus
a opozij:iei faj:a de orice activitate misionara. factori
au contribuit la izolarea regiunii in faj:a expansiunii lucrarii de
evanghelizare a de plantare de biserici, lucru care a
facut pe mulp sa puna la indoiala chiar existenj:a
bhojpuri de plantare de biserici.
A
I
N OCTOMBRIE 2000, intr-un efort de a clarifica ceea ce
se intampla printre bhcijpuri, cei de la Southern Baptist
International Mission Board au trimis 0 echipa de cercetatori
la Bihar ca sa investigheze sa evalueze Ceea ce
au descoperit ei a eliminat orice urma de indoiala cu privire la
minunea care se intfunplase in Bhojpuri.
m urma investigapilor care au avut loc, s-a aflat ca
explodase de-a lungul intregului stat Bhojpuri. Dupa ce au adunat
o mulj:ime de probe de la diferite puncte de reper, cercetatorii au
scos la iveala cu precauj:ie trei estimarii ale dezvoltarii de
plantare de biserici din Bhojpuri: mica, medie mare.
Conform primei estimari, cea midi, au fost aproximate 3277
de biserici printre bhojpuri, cu aproape 250 de mii de membri.
Botezurile anuale care au avut loc au fost estimate la aproximativ
'50 de mii, cu alte inca zece mii sute de noi grupuri de studiu
(biserici in faza incipienta).
Estimarea medie a plasat numarul total al bisericilor la mai mult
de 4300, cu doar 300 de mii de membri mai pupn, mai mult de
66000 dintre ei fiind botezaj:i in ultimile doisprezece luni. Acestora
lis-au adaugat alte 14000 de grupuri noi de studiu.
Conform estimarii mari din octombrie 2000, numarul
care se Inchina in mod regulat in mai mult de 5400
de biserici care au 17600 de grupuri de studiu a ajuns la 374500.
A proximativ 83000 de bhojpuri au fost probabil botezap in ultimile
doisprezece luni.
Mici, medii sau mari, rezultatele au aratat ca Dumnezeu lucra
printre vorbitorii de bhojpuri din nordul Indiei ca voia sa ne
invej:e multe lectii.
46 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Studiile au mai d1 cele mai multe biserici erau conduse
de dHre un pastor local, fara studii teologice de specialitate, ajutat
de catre un asistent recrutat povatuit de catre pastor. Media
membrilor din fiecare biserica este de aproximativ 85 de membrii.
bhojpuri se inchina in propria limba, punand un
accent deosebit pe rugaciune cantarea imnurilor extrase din
culegerea de imnuri bhojpuri publicata in octombrie 2000.
Rata mare a de carte printre bhojpuri a facut ca
ucenicia sa devina 0 activitate destul de grea. Cei care nu carte
asculta casete audio cu fragmente din Scriptura sunt invatati sa-
conduca viata raspunzand la intrebarea: "Cum sa fiu ascultator
de Cristos in situatia asta?"
La bhojpuri rugaciunea este inflacarata, frecventa
deseori ascultata. Atmosfera de prigoana, crizele frecvente
cauzate de diverse boli, precum experientele comune de
atacuri demonice i-a determinat pe bhojpuri sa stea
pe genunchi, ca Dumnezeu sa-i ridice din nou. Un
observator extern printre bhojpuri a facut urmatoarea remarca:
oameni 11 cunosc pe Isus mai intai ca vindecator apoi
raman cu El ca sa-Lcunoasca ca Mantuitor." Exista printre
seIitimentul ca Dumnezeu i-a ales in mod special
pentru a turna mantuirea Lui peste ei.
Aceasta convingere despre bunavointa lui Dumnezeu este
insotita de putere divina siguranta. Insa situatia nu a fost
intotdeauna Un pastor bhojpuri de la una din mai vechile
biserici baptiste libere a marturisit: "Am predicat timp de aproape
douazeci de ani in aceasta regiune fara sa am prea multa roada,
dar acum, daca marturisesc la zece din ei 11 vor
accepta pe Cristos. Nu inteleg ce s-a intamplat, dar nadajduiesc ca
aceasta atitudine sa nu inceteze vreodata."18
Bhojpuri se alatura listei de grupuri etnice care
experimenteaza de plantare de biserici de-a lungul
de-a latul Indiei. Daca restul milioanelor de oameni pierduti
ai Indiei trebuie sa asculte Evanghelia, aceasta inseamna
ca este nevoie de mai multe de plantare de biserici.
Probabil ca singura tara care inregistreaza mai multe de
plantare de biserici decat in India este, de asemenea, singura tara
18 Fragment dintr-un interviu luat de dHre echipa de cercetare IMB din octombrie
2000.
INDIA
47
cu 0 populatie mai mare decat a Indiei. Haidep sa ne concentram
atenpa asupra Chinei.
4
China
In China sunt botezati zilnic peste 30 de mii de
o Micare de plantare de biserici dintr-o provincie nordica a Chinei
raporteaza 20 de mii de noi credincioi i 500 de noi biserici aparute
in mai putin de cinci ani.
In provincia Henan cretinismul explodeaza de la mai putin de un
milion la mai mult de cinci milioane fn numai opt ani.
Cretinii chinezi din regiunea Qing'an a provinciei Heilongjiang
planteaza 236 de noi biserici fntr-o singura luna.
In sudul Chinei, 0 micare de plantare de biserici produce mai mult
de 90 de mii de biserici in casa In decursul a opt ani.
In 2001, 0 micare de plantare de biserici tanara produce 48 de mii
de noi credincioi i 1700 de noi biserici fntr-un an.
P
EISAJUL CULTURAL a1 Asiei s-a invartit totdeaW1a in jurul
Chinei. Chinezii numit pe bunii dreptate fara "Ympiiriitia
de la mijloc" sau, mai exact, centrul lumii. Desigur, lucrul acesta
este adeviirat cfuld se ia In considerare numiirul mare al populapei,
dar, de asemenea, este vorba despre influenfele culturale ale
acestei fiiri.
China a fost primul camp de misiune in striiiniitate a multor
agenpi misionare protestante. Este incurajator sii vezi cii astiizi
China este ciiminul celei mai rapide de plantare de biserici
de pe piimant. Numai cafiva ar fi prezis cu douiizeci de ani in
urmii aceastii dezvoltare uirnitoare. .
50 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Dupel anii care au urmat celui de al doilea razboi
mondial, misionarii care s-au intors in China au vazut 0 tarel
de relzboiul civil dintre armatele nationaliste rebelii
chinezi. Yn 1949, rebelii chinezi au mvins, impingand armatele
nap,onaliste in exil pe misionari in afara telrii. Cei care au rezistat
au fost incarcerati sau
Yn acel punct critic din viata bisericii din China erau mai purn
de un milion de protestanti, intr-o tarel a celrei populap,e
intrecea pe atunci 500 de milioane. Aceastel situatie pclrea nefericitel
pentru din China, dar avea sel pelleascelm fata a ceea
ce avea sel urmeze mai ta.rziu.
tn 1955 Mao Te Tung a lansat Maretul salt fnainte,
o campanie agresivel de dezvoltare a agriculturii a exportului
care a durat cinci ani care aproape c-a dus tara la ruinel. Doar
recent s-a dezvelluit ceea ce multi Mnuiau se temeau: programul
nu a constituit decM 0 a prosperiteltii care a lelsat m urmel
aproape 10 milioane de moqi din cauza lipsei de hranel a bolilor
legate de malnutrip,e.
Aceastcl calamitate a avut un efect distructiv in special asupra
Vazup, ca practicanp, ai unei religii streline, mulp,
au fost la tarel pentru a fi reeducati din
centrele urbane cu influentel. Chiar aceste medii de viatel au fost
cele care au fost afectate cel mai profund de Maretul pas
fnainte. Probabil eel nu yom afla niciodatcl cap, au murit in
aceastel perioadel.
Pustiitor cum a fost, Mareful pas fnaintenu aconstituitcea mai grea
situatie din istoria din China Aceasta i
se atribuie Revolup,ei culturale (1966-1976)-0 teroare susp.nutel
de guvern care a rezultat in persecup,a chinuirea a milioane de
oameni. Tot ceea ce era considerat strelin sau inconsecvent din
punct de vedere cultural cu ideologia maoistel era supus atacurilor.
Bande de tineri au distrus biserici, au confiscat ars biblii.
19 Vezi de exemplu cazul doctorului misionar Bill Wallace in Jesse Fletcher, Bill
Wallace of China [Bill Wallace al ChineiJ (Nashville: Broadman Press, 1963), 155.
CHINA 51
I ASIA DE EST I
Pastorii au fost beltuti purtati in para del pe strelzi unde au fost
batjocoriti fortati sel poarte pellW de melsdrici. Familii
au fost despelIj:ite fortat relocate in lagclre de reeducare.
Yn 1989 am vizitat 0 provincie izolatel din China unde am
Hicut cu doi conduceltori Numai dupel ce am
petrecut un timp oarecare band ceai impreunel au hotelrM sel-mi
din secretele lor. Unul dintre ei petrecuse 21 de ani
In Inchisoare. Celellalt mai vazuse sotia sau pe cei doi copii ai
sai de pe vremea RevoluFei culturale cand Garda i-a fortat
sotia sa divorteze de el, pe el exilandu-l ulterior undeva de parte,
la tara.
Pe vremea d\nd a murit Mao, in 1976, biserica din China era
izolatel de lumea externel supusa atacurilor necurmate de mai
mult de treizeci de ani. Clnd China s-a redeschis cMre Occident
In anul 1982, strelini au vazut cum cele mai multe cleldiri
de biserici institutii fuseserel preschimbate spre a servi
scopuri seculare. Urmele bisericii Chineze odata atat de plinel
de viatel erau acum putine. $i dincolo de aceste aparente
Dumnezeu era la lucru.
52 MI$CARI [}E PLANTARE DE BISERICI
A
I
n anii care au urmat mortii lui Mao se intrezareau prea
semne la orizont ale trezirii care se contura in bisericile din
China. 1982, World Christian Encyclopedia a fost de
pre a mult optimism cand a afirmat d in China existau in jur de
1,3 milioane de Cand cea de a doua ediFe a fost
18 ani mai tarziu, numarul aproximativ al din China
crescuse la 90 de milioane. timpul acestor decade se intamplase
ceva remarcabil acolo.
Cei care reinvierea bisericii din China nu au dzut de
acord in ce numarul exact al populapei din China,
dar un consens crescend nidieri pe pamant nu yin
oameni la Crist os ca in China. ultimii de ani, zeci de
milioane de chinezi alte etnice au devenit ai
lui Cristos.
Una dintre ferestrele importante in viata a Chinei a
fost in 1999, cu public area lucrarii China's Christian
Millions: The Costly Revival ("Milioanele de din China: 0
trezire de Tony Lambert.
2o
Lambert, un fost diplomat
britanic la Beijing Tokyo, in prezent al China Research
for the Overseas Missionary Fellowship (OMF) a cules surse din
intreaga ca fad 0 descriere a felului in care Dumnezeu
a fost la lucru.
Din motive de Lambert s-a speculeze
numarul prezent de biserici subterane, dar, calculele sale,
numarul bisericilor deschise, inregistrate, este uimitor reiese din
surse oficiale chineze publicate sau din informapile din reteaua
a OMF despre din China.
Dad 0 imagine cat 0 mie de cuvinte atunci, ia
in considerare pe care 0 descriu aceste
desene grafice. Ceea ce este uimitor este cat de mult din
a avut loc in ultimii de ani cat are loc
20 Tony Lambert, China's Christian Millions: The Costly Revival [Milioanele de
ai Chinei: Trezirea care costa mult] (Singapore: OMF, 1999).
CHINA 53
54 MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
Oricilt de impresionante ar fi informatiile lui Lambert, alte surse
faptul starea bisericii din China, in special cea
este mult mai piirerea unui conduciitor
proeminent din bisericile subterane, 30 de mii de persoane sunt
botezate in China in fiecare Zi.
21
Oficiali guvernamentali au
recunoscut este probabil ca cifrele fie cu mult mai mario
o privire asupra a dintre de plantare de
biserici din China va lumina felul in care lucreazii Dumnezeu in
aceastii tarii.
O
t:'1
I
$CARE
A
TIPICA de plantare ,de biserici din China poate
fi m pe care noi il yom numi Beishan. tn
1991, un veteran al misionare din Taiwan asumat
responsabilitatea de alucra in Beishan
22
din nordul Chinei.
El inceput lucrarea cu tei rugaciuni: 1) ca Dumnezeu sa fad
ceva atilt de supranatural incM sa poatii fi explicat ca venind numai
de la Dumnezeu, 2) ca lucrarea sa diiinuiasca 3) ca lucrarea sii
nu depindii de el in inaintarea ei. Dumnezeu a raspuns la
toate aceste cereri.
tn martie 1993, Dumnezeu a atras misionarii intr-o prietenie
apropiatii cu Siu Lam, 0 femeie-pastor, a uneia din bisericile
21 Surse anonime dintr-un interviu cu Avery Willis, The International Mission
Board's Vice President for Overseas Operations.
22 Amandoui! numele, Siu Lam Beishan sunt ascunse din motive de securitate;
celelalte detalii sunt exacte.
CHINA 55
neinregistrate din Beishan. Dumnezeu a folosit prietenia
cu pastorita Lam ca sii lanseze 0 de plantare de biserici in
imprejurimile
In 1986 Siu Lam a absolvit un seminar inregistrat s-a intors in
siiu natal, Beishan, avand in plan fie 0
fie una.
Siu Lam era de atitudinea bisericilor locale
inregistrate legal, care nu erau destul de interesate de
evanghelizarea celor din comunitate. tn 1987 ea a
intemeiat 0 cu alti 14 membrii fonda tori. $ase
ani mai ta.rziu biserica crescuse la mai bine de 1000 de membri
care participau la serviciile de inchinare ce aveau loc de mai multe
ori pe
Yn decembrie 1992 biserica lui Siu Lam a realizat 0 scenetii de
ca mijloc de proclamare a Evangheliei in comunitate. 300
de persoane au umplut in indperea bisericii la
refuz, in timp ce alte 300 erau adunate in curtea bisericii. Prima
a creat atilta incilt a ajuns la urechea primarului
din Beishan a inspectorului local al Biroului de Relapi pentru
Culte (RAB) al partidului comunist.
Chiar inainte de a deschide cel de-al doilea spectacol din seara
primarul din Beishan de inspectorul local
au confruntat-o pe Siu Lam problema iscatii. de
controlului Au insistat de asemenea ca
Siu Lam Ie fad loc undeva in de unde priveasd
spectacolul. Ea a refuzat. "Primul sosit, primul servit. dorip
sii va trebui sii mergeF sii Ie cerer acelor oameni sii se
ridice. Eu nu voi face asta." $i ea continuat treaba.
Yn ziua urmiitoare ei au trimis mai devreme ca sii
ocupe locuri in primul rfuld. Timp de mai multe
au participat la slujbele bisericii 'examinfuld cu atenFe
doamnei Lam.
La lunii februarie, atat primarul cat local al
biroului de relatii cu religia au luat cu SiuLam. "V-am
pnut sub observape," au spus ei. "Nu piirer sii aver nici un fel de
scopuri politice, ci doar ce spune Biblia." Ea a
Ei au urmat sii-i pomeneascii de fanatismul religios (de altfel
cunoscut ca opoziFe de organele de stat) care era riispandit in
satele de la printre
56 MI!;,CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Din cauza sale fat<l de Biblie a lipsei vreunei agende
politice, cei doi au rugat-o pe Siu Lam pe la sate "ca
fad ucenici care nu se ordinii statului." Cu
ea a refuzat motivand lips a timpului multele legate de
nevoile bisericii sale.
Peste cateva au inceput presiuni asupra lui
Siu Lam ca ajute, dar ea a continuat refuze. cu cea de
a treia invitape, ei au specificat in mod dar d Lam nu mai avea de
ales. "Vezi ca sarcina fie au spus ei.
Chiarinacea vremeSiu Lam se intalnise cu misionarul responsabil
de coordonarea strategiei. ce i-a povestit ce se intamplase,
I-a rugat 0 ajute cu un sfat. Coordonatorul a incurajat-o
deoparte de post ca
ce i-ar putea Dumnezeu. El i-a amintit de posibilitatea ca
Dumnezeu aiM in planul intenpa de a-i folosi pe oficialii
guvernamentali cu scopul de a asigura libertatea ei de a face ceea ce
in mod normal este interzis - vestirea Evangheliei ucenicizarea
oamenilor din acea regiune.
mai tarziu erau Dumnezeu se afla
in spatele acestei d era responsabilitatea lor profite
de ocazie. mai multor atenuante
precum timpul, costurile financiare, coordonatorul
i-a sugerat lui Siu Lam dar fi mult mai pe cei care
aveau fie instruip. intr-un anume loc, central, decat incerce
in diferitele sate ca acolo.
Siu Lam colaboratorii sm au fost de acord au intemeiat
un Centru de Instruire Ucenicie (DTC). Cele
asumat Siu Lam colaboratorii din biserica
ei aveau contacteze pe condudtorii din bisericile in case din
regiune, in timp ce coordonatorul de strategie avea
planuri materiale pentru programul de instruire.
Pe strangerea de materia Ie coordonatorul de
strategie s-a ocupat de suspnerea in a
cu soFa sa au format un de care s-a intins in mai
multe Cei doi au inceput de asemenea provoace pe
chinezi vorbitori ai limbii mandarin din alte ajute
la instruirea din centrele DTe.
Curand aceea, Siu Lam a pus la cale intalnirea coordo-
natorului de strategie cu primarul cu inspectorul
local al Biroului de Relapi pentru Culte ca discute despre
CHINA
57
actiune. La intalnire, reprezentanpi au
adresat cuplului american de a in
neinregistrate a lui Lam ca pe top 10cUltoru
Cuvantul lui Dumnezeu. Misionarul baptist a concluzlOnat:
1 "
Numai Dunmezeu a putut face un asemenea ucru.
" Primele ale Centrului de Instruire Ucenicie au inceput
pe la iunie a anului 1993 incondipi d.estul
La prima intalnire au participat 103 de blSenCl
sate, dintre care 70 nu aveau nici 0 blblie. Erau
murdari. Nu aveau Prima programi1 DTC cuprindea:
nici un loc unde
1) Geneza 1-10: Cine este
Dumnezeu? Creapa
lui Dumnezeu cu omul.
2) Viafa lui Cristos - un studiu al
intregului plan de mantuire al
lui Dumnezeu in Evanghelli.
3) Cartea Romani - un studiu
al naturii umane
pe care Dumnezeu a
oferit-o in Cristos.
4) Cartea lana - un studiu al
scopurilor ale
lui Dumnezeu pentru intreaga
omenire rolul credinciosului
in acest plan.
5) Cartea Efeseni - un studiu
des pre natura Bisericii.
6) Cum sa stu diem Biblia.
7) Cum sa invi1fi1m pe alpi din
Biblie.
8) lnstruire personali1 de
evanghelizare.
nici bani
cumpere de mancare.
Au dormit prin biserici
pe canapele pe
podea.
din bisericile locale
Ie asigurau cel
o pe zi. Coor-
donatorul de strategie
s-a ocupat Ie asigure
creioane hartie, in
timp ce Siu Lam
instructorii de la DTC
i-a din Biblie.
durau cam
10-14 ore pe zi,
zile pe
timp de 20 de zile.
Chiar in aceste
conditii, rezultatele au
fost' remarcabile.
Parti-cipanpi i-au
implorat pe instructori
mai
zece zile. Extenuap dar ei au de acord. Siu
coordonatorul au necesari
participant evalueze
cateva luni, cei doi s-au reintalnit cu restul In5tructorilor de la
DTC pentru a evalua rezultatele.
58 DE PLANTARE DE BISERICI
in timpul celor trei luni, din august in oct om brie, prima
de participanti a fost de convertirea a mai mult
de 1300 de persoane, dintre care peste 1200 au fost botezap. Cei
mai mulp dintre noi au fost integrap in bisericile
existente, dar capva dintre participanp au fost nevoip
cel purn trei noi biserici a cate 50 de membri fiecare.
Un anmai tarziu, coordonatorul de strategie a mobilizat intreaga
retea de susprilltori in capacitatea Centrului
de Instruire Ucenicie. Au a bisericii in
fel incat 1200 de persoane. Au mai centrului
de inchinare 0 aM de patru etaje pentru instruire
ucenicizare. Cel de al treilea al patrulea etaj au fost folosite drept
dormitoare pentru femei, respectiv Mrbap. Toate acestea au fost
cu sprijinul primarului al inspectorului de culte local.
Un an mai tarziu situapa a inceput se schimbe. Lucrarea
Centrului de Instruire Ucenicie crescuse extrem de mult, dar
acea a reprezentanplor locale
incepuse se local al Biroului de Relatii pentru
Culte fusese promo vat in funcpe se mutase in parte.
CHINA
Rezultatele micarii din Beishan
trei luni loc:
Mai mult de 1300 de de
Mai mult de 1200 de botezuri
Trei biserici noi
apte luni erau:
15 biserici noi
noua luni erau:
25 de biserici noi
doua zed i apte de luni erau:
57 de biserici noi
trei ani au fost:
Peste 450 de biserici noi pe intreg teritoriul
provinciei, avand in centrul de instruire DTC
Peste 18000 de de
Mai mult de 500 de condudtori de biserici in
instruiti
Mai mult de 1060 de alti instruip.
59
Ynlocuitorul lui a fost mult mai critic cu pnvll'e la Centru.
Lucrarea in secret a devenit norma de standard a
Centru]ui. Instructorii au fost oprip mai participe la
instruire, greutatea slujbei pe umerii lui Siu Lam
a colaboratorilor Presiunea tot mai
asupra Centrului de Instruire Ucenicie a determinat conducerea
ia decizia de a muta cateva din de instruire la sate.
Efectele acestei de instruire descentralizate au fost
producancl mai mult de 450 de noi biserici 18000
de botezuri in trei ani.
60 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI

de plantare de biserici din 1999 a descris


o de plantare de biserici care se intr-o
provincie a Chinei, pe care noi am numit-o Yanyin.
23
Haideti
vedem ce s-a mai intamplat'din
anu11999.
Provincia in care a luat de plantare de
biserici are 0 populape de aproximativ 10 milioane de locuitori.
Bisericile inregistrate ale Patriotice de Autoguvernare,
Autosuspnere Autopropagare (TSPM) ave au in jur de 18 locuri
de de membri, dintre care mai pupn
de partiClpau la sluJbele Aceste biserici
TSPM nu ca nici nu mai alte
biser.ici. de. foarte mulp ani. Ele urmau cu regulile
restnctive Impuse de guvern se opuneau bisericilor subterane
ale erau raportate la guvern.
Yn 1991 un american, coordonator de strategie, a fost trimis
la Yanyin. EI inceput lucrarea prin inspectarea bisericilor
existente. bisericilor inregistrate TSPM
cunoscut faptul nu erau interesati de evanghelizarea zonelor ce
treceau de limita Ca urmare, coordonatorul american
a bisericile In neinregistrate. EI a
trel astfel de blsencl cu 85 de membrii. Dar majoritatea membrilor
erau acum in biserica ca in fiecare an din
lipsa unei viziuni pentru
de enorma cu care
se confrunta, separandu-l de restul oamenilor pe care dorea
cu Evangheliei, coordonatorul de strategie a
mceput moblhzeze lucrMori de etnie din alte
ajute la evangheIizare plantare de biserici.
Yn primul an s-au unit cu din Yanyin
au infiintat noi biserici in anul au infiintat
alte 17 biserici noi. Yn cel de-al treilea an au lnfiintat 50 de biserici.
Yn anul 1997 numm-ul bisericilor se de la 3 la 195. in
prezent, Evanghelia s-a in orice colt al provinciei au
biserici printre fiecare dintre cele cinci grupuri etnice
difente care populapa provinciei.
Yn coordonatorul de strategie a pm-1isit Yanyin a plecat
lucreze mtr-o zollii.. Yn lips a lui, in loc
23 Vezi cartea autorului, Church Planting Movements, de plantare de
bisericij pp. 16-21.
CHINA 61
accelerat Pe la anului 1998 erau 550 de biserici
in mai mult de 55000 de La doi ani aceea
au doar diteva rapoarte sporadice din provincie, dar fiecare
atesta numeroase ale bisericii.
Yn vara lui 2001 a avut loc 0 examinare a s-a
aflat de existenta a peste 900 de biserici cu aproximativ 100 de mii
de
din Yanyin a fost de evanghelizarea
in Yn zonele unde s-au infiintat biserici,
plantatorii de biserici au folosit filmul Isus sau campanii
evanghelistice pentru a-i identifica pe aceia care erau interesap de
Evangheliei. erau apoi contactap consolidap in
Plantatorii de biserici indreptat atenFa in special
asupra capiilor de famiIie. Cand 0 exprima interesul
de Evanghelie, plantatorii de biserici identificau familiile
pentru a crea 0 retea de cu familia apropiatii
incat tot mai mulF aiM posibilitatea de a accepta
mVltatla de a urma un studiu biblic. Yn urma ditorva
de stu diu biblic mfuturie participanpi erau invitaF
vie pIe lui Cristos.
Cei care credeau erau repede integrap in curs uri de ucenicie
studiu biblic timp de mai multe La aces tor
noii erau botezaF. Plantatorii de biserici li
identificau apoi pe aceia care erau potriviF pentru a deveni lideri.
Ei primeau responsabilitatea de a prelua conducerea intalnirilor
de Unul dintre plantatorii de biserici ca
supraveghetor pentru 0 vreme ii pe
doctrinele randuielile pe care aveau
Ie mai departe in noile lor biserici in
Baza din Yanyin a fost modelul unei biserici in
care a combinat dezvoltarea conducerii laice pluraliste cu
responsabilitatea autoritatea multiplicare

Coordonatorul a numit acest model de modelul
POUCH.24 Acesta este acronimul care reiese din cuvintele
Participative Study and Worship (studiu inchinare
participativA), Obedience to God's word (ascultare de Cuvantullui
Dumnezeu), ca semn al succesului fiecm-ui credincios, Unpaid and
24 S-a pll.strat forma englezeascll. a acronimului deoarece aceasta este deja
consacratl (nota trad.).
62 MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
multiple church leaders (conducere multiplii nepliititii a bisericii),
Cell groups (grupuri de tip celulii) a cate 10-20 de care
se Intalnesc In Case (Homes).
Bisericile de tip POUCH care s-au Inmul$it Intr-un timp record
au slujit ca motor al de plantare de biserici din Yanyin.
Yn zonele unde bisericile aveau deja vechime, Inmulprea avea
loc oricand ajungeau la un numclr predeterminat care
le-ar fi pus In pericol siguranta. Yn mai mari, bisericile
de casc1 ajungeau destul de rar la mai mult de 30 de membri. Yn
zonele rurale, anumite biserici au ajuns la un numclr mult mai
mare. and 0 bisericc1 de casii se diviza, cativa dintre conducMori
mergeau sc1 slujeasdi noua congrega}ie desemnau imediat un
ucenic din biserica localc1 care sii fie instruit pentru 0 eventuala
divizare a bisericii.
Cele mai multe biserici din Yanyin se IntaJneau de doua ori pe
saptiimana, unele se Intalneau In fiecare zi. Yn zonele urbane, 0
slujM de duminicii ave a ca tintii proclamarea mesajului
evanghelistic cc1tre vizitatorii interesati. Yntalnirea urmatoare din
timpul sc1ptc1manii avea ca scop lc1murirea problemelor legate de
ucenicia instruirea
In Yanyin dezvoltarea aptitudinilor conducc1torilor era cuprinsa
In fiecare aspect al vietii bisericii. Deoarece biserica era cliiditii
In jurul principiilor de studiu biblic participativ cu 0 conducere
laicc1 multiplc1, exista responsabilitate reciprocc1 fatc1 de tot ce se
Intampla In acea bisericc1 cu privire la Invc1tiiturc1 succesul pe
care biserica 11 avea In dezvoltarea multiplicarea ei. Accentul
deosebit pus pe modelare a ajutat de asemenea la dezvoltarea
abilitc1p.lor conduditorilor bisericii prin constrangerea fiecc1rui
credincios sc1 treadi la practica de a conduce In mod efectiv.
Instructori vizitatori au continuat sc1 of ere noilor conducMori
de bisericc1 0 Inviitiiturc1 avansatc1. instructori pe termen-
scurt erau de obicei de etnie chinezii care se mutau
nestingherit dintr-un loc in altul fclrc1 a atrage atentia. Dupa ce
acest grup de instructori i-a instruit pe conducMorii de biserici
din Yanyin, la randullor Inviitau pe altii printr-o retea de
Intalniri care aveau loc In toatii provincia.
Yn Incercarea de a nu trezi suspiciunea oficialitatilor comuniste,
bisericile din Yanyin au inventat dezvoltat mijloace discrete
de dezvoltare a aptitudinilor de conducere a bisericii. In fiecare
lunc1, din Yanyin aveau 0 Intalnire zonalii, dupa
CHINA 63
douii sc1ptc1mani, 0 intalnire pentru rugc1ciune, post instruire la
nivel de provincie. Ei au creat de asemenea un sistem de integrare
a tuturor bisericilor prin trirniterea conducc1torilor de biserici sc1
viziteze alte biserici ca sc1 vadc1 sc1Invete din modulin care era
condus programul de inchinare Invc1tc1turc1In alte biserici.
Coordonatorul de strategie al de plantare de biserici
din Yanyin a fost de foarte mare ajutor prin
experientei sale noilor conducc1tori de biserici. EI a pus un mare
accent pe instruirea conduditorilor din bisericile In case pe
pregc1tirea evanghelitilor de etnie chinezc1, a plantatorilor de
biserici a instructorilor.
Coordonatorul de strategie a un numclr de lectii25
importante pe care le-a invc1tat din de plantare de biserici
din Yanyin:
1. Rugc1ciunea a fost vitalc1 nu numai pentru evanghelizarea
locuitorilor din Yanyian, ci printre din Yanyin.
2. Tot ceea ceam invc1}at pe oamenii sc1 facc1 a trebuit sc1
prezentc1m noi rnai Inainte ca model.
3. Am invc1tat sc1 punem accentul mai degraM pe aplicare decat
pe am aflat ulterior di aceasta urmeazc1in mod
natural aplicap.ei.
4. Am Incercat intotdeauna sc1 includem reactiile de pe teren cu
eforturile noastre evanghelistice ca sc1 ne asigurc1m cc1 am dus
lucrarea cu noii panc1la capc1t.
5. Am Incercat sc1 ne asigurc1m cc1 tot ce am fc1cut in domeniul
evanghelizc1rii, plantc1rii de biserici instruirii a putut fi
reprodus de cc1tre din Yanyin.
6. Am incurajat compunerea de imnuri cantc1ri de laudc1
locale ca sc1 rc1spandeascc1 credinta.
7. Am aflat cc1 noastre In ceea ce pe noii
convertip. au fost de obicei lrnplinite, prin urrnare am ridicat
nivelul in aducerii de roade.
8. Am Invc1pt noile biserici sc1 asimileze repede noii
in viata lucrarea bisericii.
25 Acestea altele au fost publicate pentru intaia in lucrarea lui Snowden,
Toward Church Planting Muvements, [Clitre de plantare de bisericiJ pp.
17-22.
64 MI$cARI DE PlANTARE DE BISERICI
9. Am aflat c1i unul dintre factorii care a condus la
la eliminarea pr1ipastiei dintre c1er laid a fost
conducerea pluralist1i nepl1itit1i.
10. Am Inv1ifat s1i dezvoMm simfUI r1ispunderii faf1i de felul de
a face biserici atat in conducMori, cdt In membrii bisericii.
11. Am descoperit c1i, spre deosebire de cele din cl1idiri,
intalnirile in case au permis s1i se menfin1i departe de
autorit1ifile comuniste s1i se r1ispiilldeasc1i repede, f1ir1i s1i
fie observate.
12. Am inv1ifat c1i din Yanyin trebuie asume
responsabilitatea pentru implinirea Marii hls1ircinMi.
poate p1irea unic1i in felul ei de infelegere a biseridi a
conducerii din cadrul acesteia, mi9Carea de plantare de biserici
din Yanyin, prin reproducerea multiplicarea rapid1i a bisericilor,
nu constituie un fenomen izolat care se intdmpl1i doar in China.
India China nu sunt singurele locuri din Asia unde au loc aceste
Haidefi acum s1i ne intoarcem privirea c1itre alte fMi ale
Asiei.
A
5
Alte micari din Asia
In timpul anilor '90 de plantare de biserici din afara
interiorul Mongoliei au produs mai mult de 60 de miide noi

o de plantare de biserici transformii ctimpurile minate din
Cambogia In ctimpuri pline de viatii care diiruiesc mai mult de 60
de mii de noi sute de noi biserici care au fast plan tate in
ultimii zece ani.
In ciuda eforturilor guvernului de a elimina a
de plantare de biserici din sudul Asiei adaugii mai mult de 50 de mii
de noi la fiecare cinci ani.
I
N DECEMBRIE 1990 Republica Mongoliei nu se scuturase
de jugul dOminafiei sovietice ce tinea de zed de ani. Yn
acele zile, ciilld Uniunea semne de
dezintegrare, mongolii erau afundati in analfabetism,
crime, lips1i de locuri de munc1i aveau un viitor nesigur.
rn situatie haotic1i, Dumnezeu a chemat misionari
,
precum Stan Kirk - un farmacist de succes din
Memphis, Tennessee. Stan, cu lui Laura, se rugaserli
pentru poporul mongol atunci cand Dumnezeu le-a descoperit d
acela era locul unde EI dorea trimitll ca misionari. Yn 1990 Stan
Laura luat fiica de un an s-au mutat in Ulan Bator.
Prima iarn1i a familiei Kirk la Ulan Bator a fost
Sistemul economic comunist tocmai se
nu exista inc1i 0 piat1i care s1i ia locul acestuia. "Noi nu am
avut tichetele de rape date de guvem tuturor care s1i ne
66 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
permit1i cumpiirarea de produse din magazinele se stat" a explicat
Stan. In unele zile ne consideram nespus de s1i avem
ceva de mancare" a m1irturisit Laura. Greutatea lui Stan a scazut
cu 12 kilograme in acel an. Laura, care 0 aMpta pe Mary, a
pierdut de dou1i ori mai multo
tn timpul celui de al doilea an, sistemul economiei de a
Inceput s1i funcFoneze in Mongolia. Familia Kirk a sa se
mute intr-un mic apartament incalzit au inceput s1i aib1i acces
regulat la un magazin de mezeluri. tn timpul schimbiirilor politice,
ei au inceput s1i vad1i primele roade printre mongoli.
Cu un an in urm1i nu putuser1i g1isi mai mult de mongoli
in intreaga Cei mai multi mongoli nu vhused inc1i
un cu excePtia cazului in care acesta era rus-ocupantii
str1iini ai tfu"ii lor.
tn 1991 erau deja dou1i biserici care se intalneau in Ulan Bator
altele care ap1ireau in alte Stan petrecut duminicile
cu un pastor mongol taniir. Ei discutau despre intreb1irile care se
ridicaser1i cu 0 duminid in urm1i preg1iteau leqia biblid pentru
ziua urm1itoare. Cand serviciul de duminic1i incepea, Stan st1itea
in spatele s1ilii de inchinare asculta.
Anii treceau au inceput s1i soseasc1i misionari din diferite
ale lumii. Misionarii din Coreea au profitat de relativa veciMtate
a lor cu Mongolia de limba inrudit1i, altaid, pentru a
adopta Mongolia drept campullor de misiune. tn 1996 0 versiune
. actualizat1i a Noului Testament a sprijinit mai departe
din Mongolia. m prima lun1i de la lansarea pe piat1i, intregul stoc
de 10 mii de copii a fost epuizat.
tn 1997 au rapoarte imbucur1itoare din tar1i. "E ca in primul
seco1," a marturisit un lucr1itor "Toate minunile,
exploziv1i provodrile doctrinare din cartea Faptele Apostolilor se
intampM ast1izi in Mongolia."
tn iulie 1998, Missions Frontiers a publicat 0 relatare a
fenomenale a bisericii din Mongolia. Articolul a raportat prezenta
a peste 10 mii de mongoli. Ce a f1icut Dumnezeu ca
s1i-i adud pe oameni la Sine?
26 Rick Leatherwood, "Mongolia: As a People Movement to Christ Emerges,
What Lessons Can we Learn?" [Mongolia: In timp ce se 0 a
oamenilor ditre Cristos, ce lectii putem invllta?]m Mission Frontiers [Granitele
misiunii] (iulie/ august 1998).
ALTE MI$CARI DIN ASIA 67
m centrul s-a observat catorva calit1i}i familiare.
Pe langa miile de care se rugau pentru Mongolia, misionarul
pentru Mongolia Rick Leatherwood a identificat urmatorii factori
cheie ai succesului inregistrat in bisericii din Mongolia:
1. Prioritatea misionarilor de a iubi poporul mongol.
2. Principii misiologice putemice de instruire a liderilor indigeni
locali.
3. Modelarea autoritaFi Bibliei in vederea luarii deciziilor
4. mcurajarea mongoli de a scrie propriile lor
cantece
Pe vremea cand articolul din Mission Frontiers era publicat, Stan
Laura Kirk se reintorsesera in Memphis. Problemele de sanatate
din familie i-a determinat sa se reintoarca in 1997 in Statele Unite,
dar inimile lor rugaciunile au ramas ind in Mongolia.
Un email primit de la Stan in 1998 a confirmat rapoartele a
10 mii de noi din Mongolia. "S-au implinit visul
aspira}iile mele cele mai indraznete", a marturisit el "de a face
parte din ceea ce a facut Dumnezeu prin bisericii sale
din Mongolia."
"'-
I
N ZILELE lui Genghis Han hoardele mongole au terorizat atat
de mult popoarele Asiei incat atunci cand China Rusia
au revenit, au impiirtit pe mongoli in state separate, vasale. Cea
mai mare parte a populaFei mongole, in jur de milioane,
acum in China, in provincia desprinsa din Mongolia,
numita Mongolia interioara. tn aceasta provincie s-a dezvoltat 0
de plantare de biserici, de data aceasta, datorita marturiei
bisericilor in casa care au determinat acest lucru.
m vara lui 2001, conducatori de biserici in casa din China au
raportat botezul a 500 de mii de persoane in provincia Mongoliei
interioare In perioada a 12 luni. provinciale ale Hailahar,
Yakeshi, Hohot, Zalantum, Ulanhot Huolin Gol au vazut mii
de care s-au adaugat bisericii. Majoritatea aces tor
erau de etnie chineza, dar inainta de asemenea
in populatia de etnie mongoM. Conform unui raport, "Cel putin
50 de mii dintre cei convertiti sunt de etnie mongol a, atat dintre
cei care locuiesc la cat nomazii care locuiesc in corturi pe
68 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
c.mpie. Aproape tOp. dintre noii sunt persoane care nu
au mai auzit inainte Evanghelia."27
L
A CELALALT capiH al continentului, mai multe de
plantare de biserici prindeau av.nt. Seciituite de zeci de ani de
civil dezbinare popoarele din sud-estul Asiei
erau fr.nte epuizate. Tocmai din acest sol 0 ..
Din motive de securitate, nu putem multe
detalii din multe locuri ale sud-estului Asiei. Cu toate acestea,
Cambogia ne cMeva introspectii celor din
alte state. Cambogia a fost una dintre cele mai mari victime ale
ce a tinut zeci de ani in Vietnam. De c.nd a dizut
guvernul vietnamez de sud, Cambogia I-a rididndu-se pe
Pol Pot pe cunoscuti drept khmerii .
Ororile de Pol Pot cu greu pot fi intrecute de alte
evenimente din istoria Ynainte de a fi fortati pIece
de la putere in 1979, 33 milioane din populatia de 8 milioane de
infometati sau izgoniti din tara.
Khmerii indreptat mania impotriva oricui avea
potential de conduditor: adulti, educati. Teama lor
i-a determinat atace tot ce era perceput ca
o care a avut efecte devastatoare asupra
cambogieni. Prin anii 1980, populatia evanghelidi a Cambogiei
care nu fusese mai mare de 5000, fusese la mai
putin de 600.
Cambogia se schimM. Yn zone Ie din capitalei
Phnom Penh, se poate auzi sunetul imnurilor ridicandu-
se deasupra zarvei Yntr-o de intalniri
cambogieni se ca sa cante imnuri, studieze biblia
descarce inimile inaintea lui Dumnezeu prin rugaciune.
Parand de locul respectiv, 0 englezoaid in
acompaniaza imnurile cu vioara. Cu ani in inainte ca
Dumnezeu 0 indrepte spre sud-estul Asiei, ea c.ntase la multe
concerte in Anglia. Era in lucrarea de misiune in sud-estul
27 "Revival in Inner Mongolia- 500,000 saved in Past 12 Months", [Trezire in
Mongolia de interior] din Voice of China, the official voice of the Iwuse churches in
China, [Vocea Chinei, vocea oficial1\ a bisericilor de cas1\ din China] Vol. 1, Issue 1.
edira de var1\, 2001, pp. 13-14.
ALTE MI$CARI DIN ASIA 69
Asiei din 1959. Dupa slujba, ne-a acordat cMeva minute, timp in
care ne-a spus ce se int.mpla in Cambogia la vremea
"Pol Pot aproape ca a distrus biserica," a zis ea. "Chiar in timp ce
el ruina tara, slujeau refugiatilor din Cambogia in taberele
de la granita cu Tailanda. Cred di lucrarea din timpul
acela a inimile lor pentru ceea ce se intampM acum."
Ce se int.mpla atunci era extraordinar. Ea a continuat sa ne
explice: "Din 1990, populatia a Cambogiei a crescut de la
600 la mai mult de 60 de mii. Cel mai mare numM 11
cu aproape 10 mii de membri, urmati de 0 confesiune 10caM care
a crescut din conducerea a misiunii Campus Crusade
for Christ." Yn anul2001, bisericile baptiste au raportat
220 de biserici cu mai mult de 10 mii de membrii.
28
Ynainte ca intre in declin, alte confesiuni precum
Christian and Missionary Alliance (Alianta
Overseas Missionary Fellowship de peste
hotare), Four-Square Gospel (Evanghelia celor patru colturi)
prezbiterienii, toti au cules din din Cambogia. Prin anul
2000, de plantare de biserici din Cambogia intrase deja in
dedin. Yn cele din ea a suferit nu din cauza lipsei de atenpe
din partea misionarilor, ci din cauza prea mul tor amestecuri, bine-
intentionate, din Fonduri venite din occident au ajutat la
subventionarea pastorilor a plantatorilor de biserici care,
atunci, se aceste subventii. Salariile au condus
la formarea unei dase de lucrMori care a creat 0
prapastie intre conduditorii de biserici oamenii din
biserici. Aceste ajutoare financiare au dus la accelerarea procesului
de institutionalizare a instruirii, conducerii. cu
fondurile institutiile au aparut conflictele interne din s.nul
ierarhiilor confesiunilor cu privire la cine va administra aceste
resurse.
Vom examina aceste otraviri ale micarilor in capitolul 14. tntre
timp, haideti vedem felul in care a lucrat Dumnezeu in primele
etape ale ca vedem ce putem
Unul dintre reprezentantii de pe ca re i-a folosit Dumnezeu
ca de plantare de biserici din Cambogia a
28 Publicat cu perrnisiunea 1MB's regional Leader of the Southeast Asia &
Oceania region.
70 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
fost un cuplu tanar misionar, pe nume Bruce $i Gloria Carlton.
29
Cand au sosit in Cambogia in 1990, ace$tia erau coordonatori de
strategie. De$i Bruce era un plantator de biserici cu experienta, a
hotarat sa nu planteze nici 0 biserica in Cambogia. 1n schimb, el
$i-a propus sa-i pregateasca pe cambogieni sa inceapa $i sa lanseze
o mi$care.
Bruce a inceput lucrul acesta prin recrutarea unui cambogian
cu potential, a carui slujba era sa-l asiste la traducerea cartii sale
despre piantarea de biserici, pe care 0 scria la acea data. 6 timp
ce proiectul se desfa$ura, Bruce i-a transmis viziunea $i aptitudini
proprii fratelui sau cambogian. In mai putin de un an ucenicul
cambogian recrutase deja al}i opt cambogieni, barbati $i femei, toti
avand dorinta arzatoare sa invete cum sa planteze biserici.
Cei doi Carlton au predat cursuri de evanghelizare personal a,
metode de studiu biblic, plantare de biserici $i conducere a bisericii.
Pregatirea a fost foarte practica, accentul cazand intotdeauna mai
mult pe aplicatie, decM pe informatie.
1n 1992, ace;ti plantatori de bise:ici multiplicasera deja biserica
existenta in alte $ase biserici. Un an mai tarziu, numarul a ajuns
la 10 $i apoi la 20 in anul urmator. in urmatorii trei ani numarul
bisericilor baptiste au urcat la 43, apoi la 78 $i apoi la 123.
In relatarea sa cu privire la motivul succesului mi$carii de
plantare de biserici din Cambogia, Carlton a mentionat importanta
rugaciunii. "In ultimii $ase ani", a zis el, "a fost mai multa
mobilizare la rugaciune pentru poporul cambogian ca niciodata
in istoria tarii". Rugaciunile erau indreptate spre protejarea
plantatorilor de biserici $i deschiderea din partea khmerilor
pierdu}i. Dumnezeu a ascultat ambele rugaciuni.
Rugaciunea a fost de asemenea integrata in vie tile noilor
credincio$i din Cambogia. Ei au aratat dovezile prezentei directe a
lui Dumnezeu in vietile lor. Semne $i minuni, exorciza:i, vindecari
$i alte manifestari ale puterii lui Dumnezeu erau la tot pasul.
Instruirea a fost un alt factor cheie al succesului mi$carii de
plantare de biserici din Cambogia. Carlton a pus bazele primului
Program de Instruire in conducerea rurala (cunoscut ca RLTp30)
din tara. RLTP-ul a fost vital mi$carii de plantare de biserici din
29 Bruce Carlton, Amazing Grace, Lessons on Church Planting Movements from
Cambodia [Maretul har, lectii asupra migd\rilor de plantare de biserici din
Cambodia] (Chennai: Mission Educational Books, 2000), 157 pp.
30 Vine din englezescul "Rural Leadership Training Program" (nota trad.)
ALTE MI$CARI DIN ASIA 71
Cambogia. Mai tarziu, misionarii au observat ca "Unde existau
RLTP-uri, intotdeauna urma plantarea de biserici".
Programul de instruire in conducerea ruraIa era format din
opt module de instruire, fiecare pe durata a doua saptamani, a$a
incat intreg programul putea fi terminat in aproximativ doi ani.
Deoarece cei mai mulF conducatori de biserici aveau deja pe langa
slujba din biserica $i una laica, pastorii nU-$i puteau permite sa fie
plecati de acasa pentru mai mult de doua saptamaru la un curs.
Mai mult, mesele cursantilor erau asigurate de catre noile biserici
plantate in zona respectiva $i, daca aceste cursuri de instruire s-ar
fiintins pe 0 durata mai mare de doua saptamaru, pentru membrii
saraci ai bisericii ar fi fost un sacrificiu prea mare.
De asemenea, Carlton a pus in aplicare un program de ucenicizare
$i formare a liderilor pe viata. "II numesc principiul 222," a spus
el. "Este bazat pe 2 Timotei 2:2, unde Pavel ii spune lui Timotei:
,,$i ce-ai auzit de la mine, in fata multor martori, incredinteaza la
oameni de incredere, care sa fie in stare sa invete $i pe altii.""
Carlton a aplicat principiul 222 ca mijloc de multiplicare a
abordarii de ucenicizare personala a noilor lideri in formare.
"Niciodata sa nu faci nimic de unul singur!" a spus el plantatorilor,
evangheli$tilor $i conducatorilor de biserici. "Ia intotdeauna pe
cineva cu tine, a$a incat sa poti sa-i prezinF practic viziunea ta,
aptitudinile $i valorile care F-au calauzit $i transformat viata."
La plecarea lor irl1996, cei doi Carlton au lasat in urma ~ n mic
grup de misionari, dedicati total slujirii de cre$tere a bisericilor
din Cambogia. Unul dintre ace$ti misionari a facut urmatoarea
precizare: "Cautam din toata inima sa devenim cei din spatele
cortinei, mereu remarcati, $i sa evitam ispita de a deveni oamenii
de neinlocuit de pe scena."
6tr-o provincie indepartata, la granita cu Vietnamul, se poate
vedea unde a fost utila lucrarea RLTP-ului in plantarea a mai
mult de 40 de noi biserici. Drumuri prMuite care $erpuiesc printre
padurici de bananieri duc de la un sat la altul, fiecare cu numarul
sau de credincio$i cambogieni care se intalnesc in case cu acoperi$
de paie.
Fiecare biserica de la sat ne-a spus 0 poveste similara. Devenisera
cre$tini de mai putin de $ase ani $i se intalneau in mod regulat,
fiind in jur de 30-50 de credincio$i intr-o biserica. Fiecare biserica
de casa se multiplicase de mai multe ori in anul precedent.
72 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Bisericile s-au organizat m jurul a ceea ce ei au numit "Comitet
Central din $apte Membri." Ele au adoptat notiunea de conducere
in comun din cartea Faptele Apostolilor, cand au fost ale$i cei
$apte diaconi, dar termenul de "comitet central" ave a la origine
trecutullor comunist. Bruce a ras pe infundate cand a auzit. "Asta
nu a venit de la mine," a zis el, "dar pare 0 idee bunii."
Un frate cambogian a explicat rolul celor $apte conduciitori
de-ai bisericii. "Avem un conduditor responsabil cu inchinarea,
un invatator al Bibliei, un lucriHor cu Mrbatii, altul cu femeile,
un de tineret, unul responsabil cu $i un
mviitiitor responsabil cu $tiinta de carte. Garda RO$ie a lui Pol Pot
a ucis atatia oameni educati de la sate, mcat fiecare sat are acum
nevoie cine va care sii-i invete sii scrie $i sii citeascii. Bisericile
,
reconstruiesc efectiv din temelii societatea cambogiana.
Ca riispuns la intrebarea "Cum incepep. noi biserici?", unul dintre
condudHori a zambit $i a cu degetul dHre 0 femeie in varstii
care se afla m apropiere. Ea era unul din membrii comitetului
central $i era implicatii in lucrarea de evanghelizare. Are un mic
magazin in sat $i, atunci cand vine cineva din satele invecinate la
tejgheaua ei ca sii cumpere diverse lucruri, ea ii intreaM: "A vep.
vreo biserica baptista in satul dumneavoastriH" Dad ei riispund
de obicei lICe este 0 biserica baptista?" ea Ie riispunde, "Siiptiimana
viitoare vom veni $i vii vom spune despre ea."
Privind in urma, se pare cii aceasta femeie a folosit intotdeauna
intrebiiri bine puse, astfel mcat necunoa$terea termenului de
"baptist," pe care I-a folosit ea, nu din zel confesional, a devenit
factorul care a imbuniitiitit $ansele sii obtinii invitatia de a veni $i a
Ie spune celor care erau interesap. sii mai mult.
1n siiptiimana care a urmat aces tor evenimente, impreunii cu alti
cativa membri ai comitetului, femeia a mers in sat $i fiecare dintre
ei'depuneau miirturia cum Isus le-a schimbat vieple $i cum $i-au
dedicat acum vi,etile slujirii comunitatii. La sfar$itul prezentiirii
miirturiilor lor, ei intrebau: "Doriti $i dumneavoastrii sii aveti 0
bisericii baptistii m sat?" SMenii primeau cu infliicarare noua
credintii $i mcepeau deja sii formeze comitetul lor central format
din $apte membrii.
1n satele din Cambogia, case Ie sunt zidite pe stalpi, avand un
spatiu larg mtre podeaua din scanduri $i piimant $i un acoperi$
greu din paie. 0 bisericii in casii de felul acesta, cu 0 singud
camerii, adiiposte$te de obicei in jur de 40-50 de credincio$i care
ALTE MI$CARI DIN ASIA 73
stau pe podea la inchinare $i inunda atmosfera cu cantecele lor
vioaie de lauda.
La incheierea slujbei de inchinare, membrii bisericii coboarii
incet din casa $i apoi se imprii$tie, traversand lanurile de orez
din spatele satului. De la distantii se pot vedea dealurile care au
marcat granita cu Vietnamul.
1n timpul riizboiului din Vietnam, aceea$i granita a fost folositii
de infamul Ho Chi Minh pentru contrabanda cu arme comuniste
din Vietnam. Campurile piireau lini$tite acum, dar peisajul era
md marc at de gropi adanci ca ni$te cicatrice de riizboi. "Aceste
cratere de bombe", a explicat fratele cambogian, "sunt facute de
avioanele voastre americane in timpul riizboiuluL" EI s-a oprit
liisand cuvintele sa se stingii $i apoi a zambit. In primiivara trecutii,
de Pa$te, am botezat 70 de noi credincio$i in acea groapii."
A
L TE RAPOARTE despre mi$drile de plantare de biserici au
sosit din sud-estul Asiei. Deoarece lucrarea bisericilorcre$tine
se afliiincii sub presiuni guvernamentale, nu putem spune tot ce
se mtfunplii, dar Dumnezeu se alii in mod clar la lucru, initiind in
mod remarcabil noi mi$cari de plantare de biserici.
Un coordonator de strategie a vazut 65.000 de persoane venind
la Cristos intr-o perioadii de zece ani, ceea ce a rezultat in sute de
noi biserici, in ciuda persecutiilor grele din partea guvernului.
Un alt coordonator de strategie a viizut multe mi$ciiri de
plantare de biserici rasiirind atat m zonele rurale, cat $i m cele
urbane. Cre$tinii de la sate au dezvoltat tipul de biserici POUCH
dupii modelul celor din China, in timp ce multe biserici de la ora$
au apiirut ca rezultat al instruirii mult mai eficace a retelelor de
biserici in casii, in vederea supravietuirii $i multiplidrii.
1n februarie 2000, un coordonator de strategie care lucra mtr-o
tara comunista a pregiitit 0 intalnire cu un conducator al unei
retele mtinse de biserici in casii de tip celuM. Reteaua era una din
cele $apte din tarii $i fiecare continea mai mult de 150 de biserici
in casii. 1mpreunii, aceste retele erau casa a peste 180 de mii de
credincio$i.
1ntalnirea a avut loc intr-un restaurant plutitor in care ne
puteam u$or amesteca printre turi$ti. Priveli$tea impresionantii $i
nocturnii asupra ora$ului era umbritii de gravitatea lucrurilor pe
care Ie spunea condudtorul bisericii $i cei doi colegi ai siii.
74 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Pe un ton confidential acesta a marturisit cum agenti
gu vema men tali se infil trasera in bisericile in casa politia interzisese
deja cu brutalitate multe din intiUnirile care aveau loc in bisericile
neinregistrate. "La fiecare doua-trei luni," a zis el, "apare un alt
raport cum ca politia a operat 0 razie in casa cuiva." Conduciltorii
bisericii au fost arestati, iar membrii lor au fost in
ciuda acestei a continuat sa se raspandeasca
considerabil peste tot, in regiunile de la tara.
Crizele pare au sa apara ori de cate ori 0 biserica la mai
mult de 30 de membrii. "Probabil ca am cantat prea tare," a zis
el. "Sau poate ca vecinii au devenit prea vazand ataFa
vizitatori. Indiferent de motiv, a fost chemata politia. Oamenii
au fost tratati foarte aspru. Cativa sunt inca in inchisoare."
In timp ce vorbea, ochii sai pareau sa vada fetele acelor oameni
care fusesera arestaF.
Apoi s-a ridicat a zambit: ,,$i aceasta s-a intamplat de cand
misionarul vostru ne-a ajutat. El ne-a invitat pe cativa dintre noi
sa mergem la Singapore pentru instruire, ceea ce ne-a schimbat
complet."
"Yn ce fel v-a schimbat?"
El a continuat: "Am invatat cum sa avem biserici care se
multi plica, in loc de cele care sa creasca numeric. In felul acesta
nu atragem niciodata atentia asupra noastra. Inainte de a avea
aceasta instruire, noi gandeam inca traditional, de pe vremea
cand ne inchinam in locuri publice. Inca mai incercam sa
numeric ca biserica. Acum numeric prin multiplicarea
bisericilor celule. Cand ajungem la 15-20 de membrii, incepem 0
biserica noua.
,,$i cum merge lucrarea aceasta?"
"Chiar acum/' a zis et" pregatim oamenii. In vara aceasta, intr-o
saptamana, yom incepe 70 de noi biserici in case de tip celula."
Prin faptul ca raman mici, bisericile din sud-estul Asiei cresco
P
E LANGA. rolul de centru al bisericilor in case de tip celula
al instruirii de plantare de biserici, Singapore este
de asemenea caminul unui evanghelic care prezinta
multe trasaturi ale de plantare de biserici. Singapore este
un cu 0 populaFe de 3,5 milioane de locuitori. Singapore
reputatia de mare putere economica in intreaga Asie
ALTE MI$cARI DIN ASIA 75
.-
I ASIA DE SUD-EST I
este 0 tara ai carei cetateni se mandresc cu un PIB de 27 de mii de
dolari cap de locuit;r intr-un an. Majoritatea populatiei (89%
din adulti) este foarte educata se observa tot mai mult 0
a numillului evanghelici.
In ultimii trei zeci de ani, numillul evanghelici
s-a dublat in Singapore. In 1900 erau numai 10 mii de
din diverse confesiuni. Multi dintre erau doar afiliati
cu numele la Biserica catolica sau Anglicana. Prin anii 1970
procentul populatiei din Singapore era doar de 1,86%.31
In ciuda acestei stari de fapt, 14 ani mai tarziu mai mult de 12%
din populaFe se declara evanghelica. Astazi, numillul
evanghelici carismatici este mai mare de 400.000.
Ce anume a contribuit la aceasta Singapore nu
a vazut fel de biserici in case existente in de
plantare de biserici dintre anii 1970 1985, tara a experimentat
o explozie a mega-bisericilor formate din grupuri mici de casa.In
timpul acelor ani numarul total al bisericilor a crescut de la 189
la doar 320, dar felul acelor biserici de a se inchina s-a modificat
radical, de la 0 inchinare tipica bisericilor traditionaliste la grupuri
de casa de tip celula.
Una dintre aceste biserici de tip celuIa este Faoitj Community
Baptist Church unde pastorul Lawrence Khong conduce 0 retea
de tip satelit formata din mai mult de 550 grupuri de casa de tip
celula cu mai mult de 7000 de membri.
31 Keith Hinton, Growing Churches Singapore Style [Creterea bisericilor dupli
stilul celor din Singapore] (Singapore: OMF, 1985), P 110.
76 M I$CARI DE PLANTARE BISERICI
Khong a fost un student apostol infll1dlrat al metodologiei
bisericilor de tip celull1, instruind pe toF cei care voiau sa
invete.
32
de tip celull1 mult mai dinamice au apl1rut in 1989, cand
pastorul Khong soFa lui Ho Yeow-Sun au pus bazele bisericii
City Harvest Church. in anul 2000, biserica numara aproape 13
mii de membrii care se intJneau in mai mult de 400 de grupuri in
casl1 de tip celull1.
33
Pastorul Hee sotia lui reflectl1 perfect tipul de
evanghelic care captiveazl1 Singapore. Tfml1rul cuplu, avand peste
30 de ani, yin din clasa sociall1 a celor cu 0 educatie inalta, ca cei
cl1rora Ii se adreseazl1, fiind in diferite domenii. se
face d 57 % dintre cei 13 mii de membrii ai bisericii sunt salariati
din inalta clasl1 profesionall1.
34
Evanghelicii din contextul urban al Singapore se
potrivesc profil demografic. in studiul sl1u din anul
1985 al din Singapore, Keith Hinton a descoperit d
evanghelicii din Singapore detineau un procent de 94,5% de
oameni cu educatie aleasl1, numl1rand 28% dintre de
inaM clasl1 profesionall1 ai tl1rii 24% dintre administratorii
managerii natiunii, in timp ce formau 14% din inheaga populatie.
3S
De asemenea, locuintele bogate ale evanghelicilor formeazl1 mai
mult de 27% din casele private din Singapore-un in care
spatiul este atat de scump unde mai mult de 90% din populatie
trl1iesc in locuinte inchiriate.
36
in timp ce rapidl1 a evanghelic este
structuralll in jurul grupurilor in casl1 de tip celull1, ceea ce
alimenteazl1 aceastl1 este evanghelizarea. Multi inteleg
acest impuls care a avut loc ca urmare a campaniei evanghelistice a
lui Billy Graham de pe stadionul naFonal al din decembrie
1978. Doi ani mai tarziu, in martie 1981, Campus Crusade for Christ
a lansat vizionarea filmului Isus in tot Cu permisiunea
Ministrului Educatiei, materiale publicitare ale filmului au fost
32 Vezi pagina de internet a bisericii Faith Community Baptist Church la
http://www.fcbc.org.sg.ln 2001, Khong a schimbat biserica lui sli se alinieze cu
modelul G-12 al bisericilor de tip celulli. Modelul G-12 este discutat in capitolul8
de maijos.
33 Viziteazli pagina lor web la adresa www.chc.org.sg.
34 Ibid.
35 Hinton, p. 113.
36 Ibid., 114.
ALTE MI$CARI DIN ASIA 77
trimise la peste 200 de din La acestei campanii
215.408 de persoane vl1zuserl1 filmul; 3204 confirmaserl1 luarea
deciziei de a-L primi pe Cristos sau de rededicare, dorind sl1
primeascl1 informatii suplimentare.
37
'tntalnirile lui Billy Graham
au fost urmate de campanii mai marl initiate de evanghelistul
Reinhard Bonkke in 1985 Luis Palau in anul urml1tor.
'tn 1984 de evanghelizare in masl1 a mai primit 0
incurajare atunci cand guvernul statului Singapore a ajuns la
concluzia ca educatia religioasl1 era necesarl1 in sistemul
national.38 evanghelici au profitat pe deplin de aceastl1
ocazie In rl1spandit credinta lor oriunde oricand
a fost posibil. Programul a fost completat de dtre un grup de
organizatii evanghelice (Inter-Varsity Fellowship,
Youth With A Mission, Youth For Christ, Campus Crusade for
Christ altele). Un sondaj din 1985 a aratat cl1 patruzeci doi
la sutl1 din protestantii din Singapore participaserl1 la serviciile
religioase ale uneia dintre organizatiile in anii de colegiuj
studentie.39
Poate ca evanghelid din mediul urban din Singapore
nu este 0 de plantare de biserici, dar fl1rl1 indoiall1 d este
inruditl1 cu aceasta. Un observator local care a vazut evolutia
evanghelice a citat mai multe aseml1nl1ri deosebiri cu
de plantare de biserici. Observatiile lui sunt parafrazate
In randurile de mai jos:
Yn ce de plantare de biserici, aceste biserici
de tip mega-celulll vlld interventia lui Dumnezeu in viata de
fiecare zi; ei petrec 0 mare parte din timp instruind invlitand
persoane laice sli conducli grupuri micii incurajeazli pe fatli
infiintarea de grupuri noi; credinta unui mare
numlir dintre cei CMora membrii lor Ie-au prezentat EvangheIia;
Ie acordli autoritate conduc1itoriIor grupurilor de tip celuIli;
aceste grupuri promoveatil participare activli a membrilor lor
vizeazli accentuarea autoritlitii Bibliei... sunt sanatoase din
37 Bobby E. K. Sng, In His Good Time: The Story of the Church in Singapore,
1819-1992, [La vremea potrivitli, povestea bisericii din Singapore] a doua
(Singapore: Graduate's Christian Fellowship, 19993), p. 318.
3s Sng, pp. 317 gi 122. Programul de religioasli sponsorizat de ditrc
a fost abrogat in octombrie 1989.
9 Hinton, p. 120.
78 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
punct de vedere spiritual I?i raspandesc Evanghelia la mii de
necredinciol?i.
Deosebirea consta in faptul ca niciunul dintre aceste grupuri
nu va fi in stare sa raspandeasca Evanghelia in oral?ele lor
in intregime. Ele cresc numai pana la acel nivel ce tine de
competenta liderilor sa Ie controleze. in timp ce pastorii mega-
bisericilor continua sa caute sa gaseasca noi telmici de crel?tere
a grupurilor mici de tip celu/a pentru a-I?i crel?te numeric mega-
bisericile lor, practicienii I?i specialil?tii mil?carilor de plantare
de biserici se orienteaza dupa principiile CPM ca sa prezinte
Evanghelia unui popor intreg sau unui oral?40
Haidep. ne intoarcem acum spre 0 alta urbana care a
inflorit in nord-estul Asiei.
A
I
N SEUL, COREEA, lumea a fost martora unei alte
evanghelice urbane remarcabile. nu este inca 0
de plantare de biserici, Seul, ca Singapore, multe
similare cu cele ale unei de plantare de biserici.
Seul este un cu mai mult de 12 milioane de locuitori, dintre
care aproximativ 5, 5 milioane loialitate lui Isus Cristos.41
Multiplicarea bisericilor din Seul s-a petrecut de-a lungul a
aproape patruzeci de ani. mai mult de 5000 de
de biserici protestante in Seul. Multe dintre acestea au un
de ordinul zecilor de mii. Multe dintre ele au chiar mai mult
de 100 de mil de membrii activi. Cu toate aces tea, ca in cazul
lui Singapore, cele mai multe dintre aceste mega-biserici sunt de
fapt mega-biserici de tip celula, care constau in sute chiar mii de
grupuri care se intalnesc in case in timpul
Cea mai mare cea mai dintre acestea este mega-
biserica pastorului Yooggi Cho, Yoido Full Gospel Church, care
are mai mult de 780 de mii membrii. Yn privinta principiilor
fundamentale ale bisericii, in centrul acestora se dedicarea
de pasiune pentru evanghelizare studiul
biblic in mai mult de 20 de mii de grupuri in case, care se
intalnesc saptamanal in intreg
40 Parafrazarea unui e-mail de la B. Smith, iulie 2003.
41 World Christian Encyclopedia, 2nd edition, Vol. 2, p. 60l.
42 Structura bisericii Yoido Full Gospel Church poate fi viizuUi pe intemet la
adresa: www.yfgc.org/n_english/fg.
ALTE MI$CARI DIN ASIA 79
Unii au intrebat: "Cat timp poate dureze 0 de plantare
de biserici?" Desigur, destul de muM
vreme, atunci posibilitatea ca ea se la intreaga
populap.e cum am deja, multele de
plantare de biserici din China s-au construit de mai bine de 20 de
ani nu cunosc semne de regres. din Coreea are 0
vechime chiar mai mare, dar, 0 de mai mult de 30
de ani, se de dedin. De la inceputul ei in prezent,
au fost mai mult de zece milioane de coreeni care au fost
din nou. Ca intelegem felul in care a continuat
atata timp, ar trebui temeliile.
Istoria bisericii din Coreea a facut un pas decisiv pe la
secolului al XIX-lea, cand misionari protestanti I-au invitat pe
misionarul John L. Nevius din China vina comunice ideile
lui de io stare se auto-guvemeze, auto-
Nevius deja reputatia in
China "principiu al celor trei auto-/' sau mai
simplu spus metoda lui Nevius.
Cele trei "auto-" au crescut din lui Nevius cu privire
la dependenta pe care a creat-o sprijinul financiar printre
din China.
Ca sa combate acest rau, Nevius a dedarat ca "biserica ar trebui
se auto-guvemeze, se auto-finanteze se auto-multiplice."
de mulp. dintre colegii din China, metoda lui Nevius
a celor trei auto- au fost bine in Coreea.
80 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
J'n anul 1900, protestan}ii din Coree a numai 6500 de
aderenti. Zece ani mai tar-ziu, bisericile prezbiteriene metodiste
care metoda lui Nevius la aproape 30 de
mii de membri.
bisericii a intampinat 0 opozitie acerM atunci cand
Japonia a invadat anexat peninsula in 1910. Timp de aproape
treizeci cinci de ani, au fost persecutati credinta a
fost Ocupatia a fost de un
civil in urma, comunismul aproape di a eliminat in
totalitate din nordul peninsulei. Cu toate aces tea,
in sud Evanghelia a inflorit. Din 1940 in 2000,
protestanti dublat fiecare zece ani.
J'n anul 2000, existau mai mult de 8,8 milioane de
protestanti numai in Coreea de Sud, iar aproximativ 40 % din
populatia Coreei era la una din confesiunile

Ani la rand evanghelicii au privit ce se intampla in Coreea cu
Multi au crezut d aceasta era 0
de la Dumnezeu, dar una care era specifid Coreei.
putem vedea de plantare de biserici paralele pe
care Dumnezeu Ie de-alungul Asiei in jurullumii.
Am acoperit Asia vizitand de plantare de biserici din
India China in Pacific. Acum haideti mergem in Africa,
unde Durnnezeu intoarce la Cristos un continent pierdut.
6
Africa
in ultimul secoI, numarul practicanp din Africa a crescut
de la noua milioane la mai mult de 360 de milioane.
in fiecare luna aproximativ 1200 de noi biserici sunt fntemeiate fn
Africa.
in opt luni, 28 de etiopieni au condus 681 de persoane
la Cristos au fntemeiat 83 de biserici noi.
Astazi, dupa ani de rezistenta la Evanghelie, aproximativ 90 de mii
dintre cei 600 de mii masai din Kenia au devenit ai lui Isus
Cristos.
S
TRAINII CARE AU VENIT J'N AFRICA au descris continentul
ca fiind vast, intunecat. Dar aceia care s-au aventurat
in interiorul lui cunosc frumusetea bogata diversitate a
popOarelor care acolo. De la nomazii din Sahara la pigmeii
din ecuatoriale la Bantu din campiile
de la sudul continentului, Africa este un mozaic plin de culoare.
Triburile cu 0 vechime con due Sahara
in timp ee berberii tuaregi eu pielea de culoarea
indigoului in lung lat coasta de vest. Spre sud, pe
valea Nilului imprejurul ei, unde se izvoarele legendare
ale fluviului din Mun}ii Lunii, se populatiile nilotice de
subtire precum dinka tutsi. Mai la sud se
na}iunile bantu care au intemeiat regate in zona de
din de sud a continentului.
Cu toate d unii i-au privit pe africani ca pe un singur
pop or, monolit, continentul este de fapt un amalgam de natiuni,
triburi limbi. J'n multe locuri, aeeste familii de popoare sunt
82 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
implicate in conflicte care conduc la genocid. Milioane au murit
in ultirnii zece ani, cand Rwanda, Burundi f,li Congo, ajutate de
Uganda, Tanzania f,li Zimbabwe au fost implicate in ceea ce poate
fi descris ca un mondial in inima Africii.
La picioarele acestor mari competitive se aborigenii
Africii care, odata, erau ai intregului
continent, dar care au supravietuit numai in grupuri mici
precum pigmeii, bOf,limanii, f,li khoisanii.
Cu toata diversitatea etnid ce se in Africa, nu ne
surprinde faptul multi dintre colonif,ltii europeni au incercat
reconfigureze continentul pe categorii mult mai uf,lor de
recunoscut. Cu toate aces tea, in timp ce aceste colonii luau
istorice ale popoarelor Africii au fost complet ignorate.
Dupa cel de al doilea mondial, coloniile apartinand
statelor europene au inceput declare indcpendenta,dar
drumul spre forma rea f,li inchegarea natiunilor n-a fost Uf,lor. Tara
a fost de conflicte care au aparut din dUf,lmfuUile
tribale care prea repede trecute cu vederea f,li fortate sa
fad pace pe loc de dtre colonif,ltii europeni.
de controlul statelor vest-europene a dus la
competitia acerM a diferitelor grupuri de populatii cu privire la
tribul care avea domine noul stat format. Cei care au pierdut
au un scump. in decada anilor 1970 euforia din
Africa privitoare la s-a deteriorat dramatic, ajun-
gandu-se la conflicte etnice care au cuprins cea mai mare parte a
continen tul ui. .
Prin anii 1980, rnisionarii au inceput tot mai mul t
diversitatea a Africii f,li au inceput sa-f,li mute dtre
acele grupuri etnice care se in interiorul statclor. Ce conta,
s-au gandit ei, milioane de kenieni kikuyu erau cref,ltini f,li
totuf,li nu exist a nici 0 biserid printre masaii sau turkana din centrul
statului? Yoruba din Nigeria aveau 7000 de biserici baptiste, dar
ce se putea spune despre milioanele de musulmani hausa, fulani
f,li bambara, printre care nu se nici 0 biserid?
Reconcentrarea eforturilor misionare dedesubtul
influentelor politice asupra grupurilor etno-lingvistice
a condus la 0 renaf,ltere a extinderii EvangheJiei f,li a
secerif,lului in Africa. Grupuri intregi de populatii care
neglijate de vreme datorita ostilitatii manifestate, a
AFRICA 83
complexitatii lingvistice sau geografice, intrau acum in
centrul atentiei.
,
Multe dintre aceste populatii africane neatinse cu Evanghelia nu
auzisera acum Evanghelia in limba lor. in acest
context lucra Durnnezeu, provocand aparitia unui anumit
de mif,lcari de plantare de biserici in Africa.
in tirnp ce Africa a avut parte de multe mif,lcari de grupuri de
populapi in ultirnul secol, multe dintre acestea se exprimil intr-o
manied sau atat in ce privef,lte cladirile
de biserid, cat f,li ierarhiile ecleziastice care Ie-au legat putemic de
controlul european sau american.
43
cref,ltinatatea africaru
se exprirna in propriile moduri f,li independent de vest.
La secolului XX, triburile kikuyu, luo luhya din Kenia
au manifestat sernne de cref,ltere de a bisericii, dar nu acel
fel de care se poate vedea in de plantare
de biserici.
44
in Uganda, decenii de civil au dus la
aparipa unui altfel de mediu pentru cref,lterea bisericii.
P
OPULATIA TESO DE 1,1 MILIOANE de membri ce in
provincia Teso, Uganda peste cinci la din
intreaga populape a tmi. EvangheJia a ajuns pentru prima
in Uganda in 1875, cu exploratorii angJicani rnisionari.
De atunci, activitatea printre populatia
teso a continuat vreme de aproape un secol. Pe la inceputul anilor
1980, baptitii din ConvenFa de Sud au trirnis prirnii lor rnisionari
printre teso, pe Harry Doris Garvin. Cei doi, sope, au
invl1tat lirnba foarte repede curand, populapa a inceput
se in 1986 au fost intemeiate primele biserici baptiste
printre teso.
Cu un an inainte, 0 de stat a guvemul
defensiv al lui Milton Obote. in ami haotici care au urmat,
misionarii au fost fortati se din Cand s-au reintors
in 1990, au gasit 0 de Sate intregi
distruse. Misionarii nu f,li-au inchipuit cum a putut scape vreo
biserid in acest mediu ostil.
43 Vezi David B Barrett, Schism & Renewal in Africa, an analysis of six thousand
contemporary religious movements [Schisrntl reinnoire in Africa, 0 analizll a
mii de religioase contemporaneJ (Nairobi: Oxford University Press, 1968),
363 pp.
44 Raport intocmit de Larry Pumpelly, East Africa Strategy Associate al 1MB,
ianuarie 2001.
84 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Spre Incantarea lor, au descoperit d1 In loc se fad mici de
teso au proclamat cu mdrclzneaM Vestea
iar oamenii au cu entuziasm la mesajullor. in timpul celor
cinci ani de haos, cele 90 de biserici existente se In
320 de biserici. Numai Intr-o duminid au fost botezap
1200 de noi teso.
Misionarii care s-au Intors au adoptat un rol diferit printre teso.
in loc intemeierea de noi biserici ei s-au concentrat
asupra educapei teologice dezvoW1rii de biserici.
bisericii printre teso a Incetinit acei ani explozivi
de la decadei '80, dar fie ind
mai mult de 400-450 de biserici baptiste printre teso, ceea ce
mai mult de 20 de mii de teso care au devenit in
ultimii cincisprezece ani.
M
ASAII DIN zona de est a Africii sunt legendari pentru
curajul spiritul independent. Ei au rezistat cu indfuiire
conceppilor de dezvoltare modernizare aduse din vest.
pe intreaga regiune a savanelor din Kenia
Tanzania, masaii au pclzit de vreme centrul Africii de
invadatorii arabi, de sclavi Masaii pe
segmente de clanuri restranse, in case din lut de vaci,
acoperite cu paie. La prima vedere lor pare tulbure pe
privitor, dar apoi se poate vedea d notiunea de
vestid este de fapt numai 0 in ce
bunurile serviciile. femeile masai se mandresc nespus
cu felulin care in costumele lor Colierele
lor bogat omamentate, frumos impletit cu
lor se descopere ace a
pe care multi din vest Ie-au pierdut.
in ultimul secoI, mulp misionari au mcercat evanghelizeze
pe masai. in timp ce unii au avut un oarecare succes, cei mai
multi dintre noii convertiti aveau fie marginalizati, prigoniti
izgoniti din familiile lor, iar altii au ales se aproape in
intregime din centrul vietii culturii specifice mas ail or.
Pe la anilor 1980, trei familii de misionari au
in jurullor cateva familii de masai au inceput
dezvolte un plan de a proclama Evanghelia intregului popor
masai. Urmand modelul Domnului Isus din Luca 10, ei au trimis
70 de masai bine doi cate doi
AFRICA
85
prin campiile locuite de masai. Cinci familii de misionari
s-au mutat printre masai pentru a sus fine continua instruirea
masai din intreaga regiune a dror slujM era
evanghelizarea masailor.
aproximativ 15 la dintre cei 600 de mii de masai
din Kenia va vor spune sunt ai Domnului Isus Cristos.
Majoritatea acestor au radacini comune In
de evanghelizare a celor 70 de masai.
Ca fim In stare vedem aceasta de plantare de
biserici invizibila, avem nevoie de alti ocru. Pe unul din peretii salii
de din apropierea biroului meu a fost atarnat un tablou
timp de mai ani. Este 0 fotografie a unui salcam african ce
se pe una din campiile uscate ale Africii. repede
d este de Africa celor 30-40 de figuri intunecate
adunate sub umbra salcamului sprijinite In suliple lor. Numai
vizitarea campiilor locuite de masai vederea bisericilor
lor ne putem da seama tabloul de pe holul acela se la 0
de masai.
Stilul de inchinare al masai este cu totul deosebit
de cel de la forma a din era
a misiunilor. Cele mai multe biserici de masai se
sub salcami, locurile traditionale de intalnire a consiliilor din
societatea masailor. Ei se sa se Inchine In mod regulat sub
copac. cineva mai cate un de tufe
tepoase imprejurullocului m forma de zid ca impotriva
vantului prafului.
86 DE PLANTARE DE BISERICI
----
.,
IAFRICAI
AFRICA 87
Centrul slujbelor de inchinare in bisericile masailor se
in dintecele lor. Masaii au 0 au
beneficiat de relatarea a povestirilor biblice in limba lor
Dar, deoarece nu se doar sa povestirile
biblice, masaii adesea aceste mtamplru-i biblice
in cantece specifice culturii masai Ie cu foarte mult
entuziasm.
In serilor din savana se poate auzi
un cor de bru-baF masai cantand melodii adaptate
povestirile biblice pe care Ie-au Ritmurile tip ice masailor
au un caracter hipnotic felului in care se
singuri cu sunete guturale unor
cu pumnii m piept pe cu pe podea. Fetele lor
intense in timp ce povestirile biblice
cu din maini coregrafici.
Este dificil de spus cu exactitate cate biserici de masai sau cap
printre masai. Cum noi fiecare
de sub salcam"? Sau de ce am dori ceva?
se in zone in care misionarii din vest nu
pot ajunge Masaii din Kenia credinta lor celor 60
de mii de masai care in Tanzania care sunt de asemenea
foarte receptivi la mesajul EvanghelieL In ultimul an,
dintre masai au inceput de asemenea mvete lirnba tribului vecin,
Samburu, avand viziunea de a Ie duce lor Evanghelia.
C
AND MISIONARII din vestul Africii au mceput mute
atenFa de la "tru-i" la IIgrupuri etnice", grupul etnic He din
Toga a simpt irnediat irnpactul. Ife este unul dintre triburile care
sunt impru-tite in poziponru-ii lor la a
Togo Benin. Numru-and in jur de 10 milioane, populatia
He constituie cel mai mare grup etnic ne-musulman de la sudul
SahareLln Togo, ei constituie aproximativ 36la din populatia
intregii iar m Beni ei cuprind 55la din populatia intregii
Cei mai multi He religiile tradiponale africane.4S
Primii misionari care au fost lucreze printre
He au fost Mike Marsha Key. Se pare d Ife de muM
45 Multe din detaliile anilor de inceput a lucrllrii printre lie sunt luate din
"The He of Togo," [Populapa lie din Togo] de Bill Phillips in Mark Snowden,
ed. Toward Church Planting Movements [Clitre de plantare de bisericij
(Richmond, Virginia: International Mission Board, 1997), pp. 23-26.
88 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
vreme sc1 fie de dtre familia Key. Sau poate pur
simplu pe cineva care sc1 vinc1 sa Ie vorbeasd cont
de pretenpile conditiile lor. Mark a predicat primul sc1u mesaj
dtre lie in 1981. 24 de adulti He s-au hotc1nlt atunci sa-L urmeze
pe Cristos. Dupa ce ani la rand He fuseserc1 evitap de cc1tre
iata cc1 acum Mark a putut vedea cat de receptivi erau
la Evanghelia pe care 0 auzeau acum pentru prima datc1. Mike a
inceput sc1 se gandeascc11a posibilitatea ca ceilalti din Togo
sc1 ajute la evanghelizarea celor din grupul emic He.
S-a intors la Lome, capitala statului Togo, unde a recrutat 24 de
togolezi care sc1-1 insoteascc1 in regiunea East Mono,
unde traiau cei din neamul He. Mike echipa sa de
togolezi au tinut 0 campanie de predicare invc1tc1turc1
printre lie timp de trei sc1ptc1mani in cinci sate diferite. timpul
acestei perioade de trei sc1ptc1mani, 5700 de persoane au putut sc1
vadc1 seara filmullIsus" -dintre care 446 de persoane s-au predat
lui Cristos. Printre cei convertiti s-au aflat unui sat de lie
subalternii lui.
1983 Mike a initiat un parteneriat cu din Carolina de
Nord care avea sc1 dureze trei ani. Tn timpul acestui parteneriat,
cei din Carolina de Nord au construit un pod de 64 de metri, au
sc1pat 113 fill1tani, 16 iazuri un centru de conferinte. La
celor trei ani, fuseserc1 botezate 1200 de persoane iar alte 1000 nou
convertite, sc1 fie botezate.
k urmc1toarea decadc1, He a inaintat cu repeziciune,
astfel incat 85 de biserici noi au fost plantate printre lie din Togo,
cu peste 5000 de ciuda acestui progres, misionarilor
nu li s-a permis extindc11ucrarea dincolo de granitele tc1rii
la triburile lie din Benin.
Dupc1 ani de negocieri lipsite de succes cu oficialii guverna-
mentali din Benin, familiei Key i s-a refuzat chiar permisiunea de
a mai locui printre lie in Togo. Apoi, pe la inceputul anilor 1990,
Mike Key a fost diagnosticat cu cancer, fiind nevoit sc1 pc1rc1seascc1
vestul Africii. A trebuit sc1 treacc1 vreo cativa ani buni panc1 au sosit
alP. misionari in locul familiei Key.
1995, cand Jess Peggy Thompson au fost transferap din
Guineea Ecuatorialc1 printre He din Benin, au descoperit cc1 erau
deja cinci biserici noi printre lie care luau fiintc1. Curand dupc1
aceea, cele cinci biserici ajunseserc1 deja sc1 se reproducc1 sc1 se
multiplice fc1rc1 vreun ajutor din partea misionarilor.
AFRICA 89
care incepuse printre lie din Togo se rc1spandea deja printre lie
din Benin.
E
TIOPIA DEJINE un loc special in istoria a Africii sub-
saharierie. Este locul de a singurei populatii
din Africa sub-saharianc1, populape a drei
istorie se intinde in trecut chiar panc1 in vremurile pre-islamice.
Dacc1 traditiile locale sunt adevc1rate, biserica ortodoxc1 etiopianc1
are originile odatc1 cu acel eunuc care a fost botezat de cc1tre
Filip in drumul care ducea la Gaza.
46
Astc1zi, mai mult de 40 de milioane de etiopieni declarc110ialitate
Bisericii ortodoxe etiopiene. din Etiopia a fost
modelat de secole de izolare fatc1 de lumea exterioarc1. Festivalurile
religioase, icoanele traditiile sunt parte pregnantc1 din fiecare
aspect al viep.i etiopiene. De-a lungul secolelor, religia a inceput
sc1 fie asociatc1 cu identitatea etnicc1, care, pentru multi, intrece in
toate privintele orice fel de relatie personalc1 cu Dumnezeu prin
Isus Cristos.
ultimile douc1 decade au intrat in tarc1 misionari evanghelici.
Majoritatea lucrc1rii lor a fost concentratc1 printre triburile Oromo,
de credintc1 animistc1, din sudul Etiopiei. k timp, misionarii
au incutajat pe fratii lor etiopieni sc1 lase Cuvill1tul lui
Dumnezeu sc1 remodeleze intelegerea lor referitoare la idealullui
Cristos cu privire la ucenicie bisericc1.
Pe la inceputul anilor 1990, 0 asociatie de etiopieni nc1scuti din
nou a luat fiintc1 in interiorul bisericii ortodoxe etiopiene.
s-a fil.cut cunoscutc1 ca Emmanuel Muhaber Emanuel)
accentul principal s-a pus pe rugc1ciune, studiul proclamarea
Noului Testament in mod deosebit pe legc1tura personalc1 cu
Dumnezeu. a crescut intr-un ritm rapid, ajungand la mai
multe mii de aderenp. pe la mijlocul anilor 1990.
1990, International Mission Board i-a desemnat pe David
Pam Emmert ca misionari in Etiopia. 1993 David a devenit
coordonator de strategie pentru Addis Abeba. Luand in
calcul ce fc1cea Dumnezeu ca sc1 atinga cu Evanghelia populatia
vorbitoare de amharic, David a observat curand vioiciunea
viabilitatea Emmanuel Muhaber.
Panc1 in mai 1997, David dezvoltase implementase 0 strategie
completc1 de acoperire a intregilor cartiere ale capitalei Addis
46 Faptele Apostolilor 8:26-39.
,
90 DE PLANTARE DE BISERICI
Abeba prin de plantare de biserici. Spre deosebire de
multi evanghelici conservatori, David a rezistat ispitei de a vedea
in Biserica un sau un rival in privinta
etiopienilor la De asemenea, el a refuzat
d toF membrii bisericii ortodoxe etiopiene aveau 0
relape cu Cristos.
a zis Emmert, "este de Durnnezeu.
Strategia este in interiorul, exteriorul
de cu scopul de a comunica Evanghelia, a planta biserici
a vedea 0 de plantare de biserici."
Studiullui Emmert asupra Addis Abeba a scos la
un coridor spre inima vechi. 6tr-un impodobit
cu biserici vechi era lipsa totaM a unei biserici sau a
unui de inchinarein aceste cartiere din coridorul respectiv.
a fost Emmert a inceput
implementeze 0 strategie de a duce Evanghelia
in
Pe vremea aceea in care David Pam au inceput lucrarea lor,
bisericii caracterul evanghelic al Emmanuel
Muhaber au ajuns la un punct critic in interiorul Bisericii
ortodoxe etiopiene. Prin anul 1995, lor crescuse la
aproximativ 70 de mii de din nou. Temandu-
se de influenta lor ierarhia Bisericii
ortodoxe etiopiene a excomunicat Emmanuel Muhaber
din comuniunea lor.
David a incercat implice condudtorii Muhaber,
oferindu-Ie cerandu-Ie ajutorul. Grupul respectiv nu
a fost greu de Ei se adunau in fiecare la 0
in corturile instalate in aer liber in David s-a
oferit Ie asigure 0 instruire teologid pe Cuvantul lui
Durnnezeu prin centrele Programului de Instruire biblid prin
IMgire (TEE4") in multe locuri din in schimb, el
le-a cerut ajute acopere cu Evanghelia zona a

Curand, centrele TEE aveau fie pline cu tineri etiopieni
care devorau oferite cu privire la metodele de
evanghelizare interpretare ucenicie
plantare de biserici de tip "Accentul nostru
cade asupra instruirii practice," a explicat David. Ie
47 Vine de la englezescuJ Theological Education IJy Extension.
AFRI CA ( 91
oferim instrumente foarte specifice. Deviza de a noastre
este: nu-i ce Ii de ceea ce faci.""48
in primele opt luni ale programului, opt de
etiopieni au condus 681 de persoane la Cristos au
intemeiat 83 de noi biserici in case in zona timpul
unei vizite din 1997, autorul a pututvedea atatcentrele de instruire,
cat multe din bisericile de care au fost plantate in
cu prioritate. Cele pe care Ie-am vazut variau, in functie de
de la 8la 80 de membri. 6chinarea lor se concentra asupra
intonmi de cantMi inaintea lui Durnnezeu
Cuvantului Lui.
etiopieni mainile au cantece de
folosindu-se de melodii specifice, in totalitate originale, ferite
de orice influenta Bucuria zelul lor erau contagioase.
Emmert a zis: "in fiecare scriu cantece noi. Cele mai
multe dintre ele sunt laude sau la adresa lui Durnnezeu.
Ne este greu sa pnem pasul cu ei."
O
EXPERTIzA ATENTA A FELULUI in care
Durnnezeu in Africa in mod cIar toate grupurile
etnice de pe continent sunt dragi Lui, ocupand un loc important in
inima Sa. Lucrul acesta se poate vedea cIar in de plantare
de biserici care tocmai au inceput pe tot cuprinsul
continentului. fiecare de plantare de biserici are in
spatele ei 0 de alte fie anulate, fie transformate cu
greu din simple de biserici in De ce se
toate aces tea?
o povestire din Odiseea lui Horner provocarea
pe care 0 au de infruntat bisericile din Africa in timp ce
pe de plantare de biserici. tn epopeea lui Homer, Uhse
echipa lui a trebuit navigheze printr-un canal foarte ingust.
Nu exista posibilitate, iar malurile canalului erau cu
resturi de naufragiate. La una din rnarginile canalului se
0 Scila, iar la margine 0
la fel de Caribda. tntre cele marguu
se canalul care era adanc sigur, iar Ulise trebuia se
de cele pericole care veneau de pe margini.
48 Tobin Perry, "Reaching a City, Reaching the World," unui
lumii] in The Commision [Trimiterea] (Septembrie 1999), p. 11.
49 Ibid.
92 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Dupel cum se putea vedea, Africa avea de infruntat 0 situaFe
asemclneltoare, deoarece astc1zi existel multe de plantare de
biserici care au naufragiat la vremea lor. De 0 parte sunt misionari
care au incercat sel protejeze prea mult biserica africanel. Yn Nigeria,
de exemplu, misionarii din secolul al XIX-lea au
39 de ani inainte de a permite,unui pastor nigerian sel conducel 0
bisericel pe care 0 plantaserel.
50
Misionarii sunt mai pupn protectivi
astelzi decat cei de odinioarel, dar unii incel mai continuel sel creadel
cel rolul lor de a apelra feri ortodoxia este de neinlocuit nu
poate fi incredintat unui african.
Dad Sella reprezintel protectionismul pmntesc, atunci Caribda
este dependenta african de cel apusean. Cate
de plantare de biserici nu s-au pierdut oare pe parcurs
datoritel dependentei lor de fonduri exteme, cleldiri, subventii
intr-ajutorare?51
Yntre Seila protectionismului piirintesc Caribda dependentei
de exterior se gelsesc apele adanci ale de plantare de
biserici africane Oriunde africani au gelsit
apele acestea adanci, Dumnezeu a produs 0 navigatie felrel
probleme, 0 stabilel de multiplicare a bisericilor.
50 Travis Collins, The Baptist Mission of Nigeria, 1850-1993 [Misiunea baptisti1 a
Nigeriei, 1850-19931 (Ibadan, Nigeria: Associated Book-Makers Nigeria Limited,
1993), pp. 12 25.
51 Glenn Schwartz a mtemeiat 0 numiti1 World Mission Associates
avand scopul de a seoate la iveali1 a eombate misiunilor de
mijloaee exteme. Pagina sa web poate Ii vizitatl1ia adresa: www.
wmausa.org.
7
Lumea musulmana
In ultimii douazeci de ani au venit la Cristos mai multi musulmani
decat In oricare alta perioada a istoriei.
In nordul Africii, peste 16000 de berberi s-au Intors la Cristos In
ultimii doua zeci de ani.
o de plan tare de biserici din centrul Asiei a vazut 13000 de
musulmani din Kazahstan venind la Cristos In ultimii cincisprezece
ani.
Pana la 12000 de musulmani din se fntorc de la jihad la
Printul pacii.
Intr-o tara musulmana din Asia, peste 150 de mii de musulmani fl
pe Isus se aduna fn mai mult de 3000 de Isa Jamaats
(Grupuri ale lui Isus) locale.
I
SLAMUL REPREZINTA 0 provocare la adresa
de mai mult de treisprezece secole. Sistemele sale de legi
sociale, numite au sufocat aproape eliminat
in regiunea in care s-a nelscut.
Astelzi, in ciuda acestor imprejurelri, Dumnezeu schimM lumea
musulmanel ca niciodatel in istorie. Ca sel putem intelege de ce se
intamplel aceasta schimbare, este important sel privim putin la
felul in care legea islamicel, avut mare succes in lupta
islamului cu Yn ciuda prejudedtilor cu privire la
modul in care cuceritorii arabi au fortat sel se converteasd
la islam sub amenintarea selbiei, metoda musulmanel de a conduce
controla noile populajii cucerite a fost mult mai
ingelduitoare, eficientel. $aria musulmanel reprezintel
singurul sistem religios important din lume, desemnat sel
94 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
combata sa infnlnga Haider, pe scurt, sa vedem
de ce a avut atat de mult succes.
Mai inainte de toate, trebuie ca interzice
musulmanilor sa se converteasca la sau alte religii.
Parasirea islamului se cu moartea. De asemenea,
sub li se interzice sa converteasca musulmani la
Nu numai ca se interzice misionarilor
din afara, dar locali li se imp un anumite restrictii
precum practicarea lor numai intre zidurile bisericilor,
iar evanghelizarea numai in bisericile lor, printre populatia
ne-musulmana. $i, in timp ce nu au voie sa-l vorbeasca de
rau pe Profet sau religia musulmana sub amenintarea pedeapsei
cu moartea, predicatorii musulmani ridiculizeazi'l. in fiecare
saptamana ataca cu elementele de baza ale credintei

Sub legea islamica, un barbat musulman poate si'l. se casatoreasca
cu 0 femeie care poate pastra credinta, dar cop iii lor vor
fi musulmani. cazul unui divort, cop iii vor merge intotdeauna
in custodia tatalui musulman. Barbaplor li se permite
casatoria cu femei musulmane, dar numai dupa ce s-au convertit
la islam. m cazul in care mai tarziu vor incerca sa se intoarca la
credinta lor lucrul acesta va constitui 0 fapta vrednica de
moarte.
Pe langa faptul ca a interzis orice posibilitate ca un musulman
pi'l.raseasca religia, a mai creat alte modalitati
ingenioase de incorporare asirnilare a noilor convertiti in religia
musulmana.
Una dintre cele mai cunoscute metode este legata de legile
isla mice liberale cu privire la divort. catolic ortodox
a interzis divortul. Islamul nu numai ca I-a facut posibil, (un sot
nemultumit poate sa divorteze rapid de sora nedorita), dar i-a dat
posibilitatea barbatului sa aiM mai multe sori in tirnp.52
De asemenea, populatia ne-musulmana a avut de infruntat multe
dezavantaje economice, iar in cazul in care cineva se convertea
la islam situara se schimba dramatic in bine. $aria interzicea
sa ocupe vreun loc in ierarhia militara, in timp ce Ii se
impunea sa plateasca dimmi, adica taxa de -lucru care
52 Profitand atilt de avantajul reprezentat de poligamie, d\t de legile liberale ale
Islamului in aceastli privintli, un blirbat musulman poate sli aiM nenumlirate sotii
pe parcursul vietH sale.
LUMEA MUSULMANA 95
nu se cerea musulmanilor. Prin convertirea la islam, un
oprirnat avea sa evite doui'l. dezavantaje. In primul rand capata acces
la realizarea unei cariere militare (interzisa ne-musulmanilor), iar
in al doilea rand scapa de nedorita taxa dimmi. Cu aHitea avantaje
modalitati de a deveni musulman, nu este de mirare ca islamul
a inaintat rapid. Toate drumurile duceau la religia islamica, dar de
acolo nu mai exista cale de intors; pentru musulmani, singura cale
de era moartea.
msa reactia slaba a nu se datoreaza doar
irnpuse de foarte multe cazuri, situara
societatilor care s-au confruntat cu islamul a fost
,
lor eel mai mare.
ciuda inceputului modest, pe vremea lui Mohamed
se imbogi'l.tise se exprirna pe sine prin catedrale
bogat omamentate, impodobite cu icoane cu sfinr cu Cristos.
Voci profetice din sanul bisericilor care denuntau folosirea
acestor chipuri cioplite au fost catalogate ca eretice au fost fie
bagate in inchisori, fie exilate.
53
Intrigile politice sunt 0 alta cauza care a subminat sanatatea
bisericii. Conducatorii bizantini au vazut in expresiile locale ale
0 amenintare la adresa puterii lor de a controla
Biserica statul. Ca urmare, conducerea bisericii de catre
conducatori locali sau traducerea Bibliei in limba poporuluiau
fost descurajate, pastrandu-se Cuvantul lui Dumnezeu doar la
dispozitia celor care puteau sa citeasca in greaca sau latina.
Pe la inceputurile erei islamice, multi conducatori ai bisericilor
catolice erau in primul rand datorita juramantului lor de
credinta fata de Roma sau Constantinopole mai pupn datorita
pe' care trebuiau sa 0 manifeste. Acest lucru a
la iveala atunci cand armatele arabe cuceritoare au cuprins tot
nordul Africii, determinand sutele de preoti episcopi europeni,
pe spranceana, sa fuga din parohiile lor sa se refugieze pe
continentul mama, Europa.
53 Contraversa iconoc/astif (sflirfunarea icoanelor) a frlimantat multe
secole inainte de a deveni 0 trlisliturli distinctli a Islamului, vezi E. J. Martin,
A History a/Iconoclastic Contravery [0 istorie a controversei iconodastel (1930,
retiplirit in 1978); J. Pelikan, Imago Dei (1990).
96 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
De asemenea, cand un grup mic de invadatori arabi au asediat
fortiireata bizantinii a Alexandriei, in Egipt, cel care le-a deschis in
tainii portile ora!?ului a fost un egiptean cre!?tin. Pentru el, aceasta
era 0 !?ansii sii-!?i rascumpere biserica persecutatii de sub controlul
Bizantului. Ca riispuns, unul din primele acte ale noilor conduciitori
musulmani a fost acela de a elibera conducerea bisericii copte din
inchisori unde ii puseserii conduciitorii bisericii bizantine.
Falimentul bisericii cre!?tine de a rezolva problema selaviei a
deschis de asemenea 0 u!?ii inaintiirii Islamului. Cand micutele
arrnate musulmane au miiturat tot Orientul apropiat !?i nordul
Africii, ei a giisit milioane de selavi dej:inuj:i de cMre cre!?tinii
rornani bizantini. $aria interzicea in mod categoric existenj:a
selavilor musulmani la stiiplni cre!?tini. Ca sii-!?i ca!?tige libertatea,
tot ce trebuia un selav sii facii era sii se converteascii la islam.
Lucrul acesta a dus la convertirea in masii a numero!?ilor selavi !?i
la intiirirea noii religii.54
A
STAzI, MULTE DIN problemele care au caracterizat odatii
relaj:iile dintre musulmani !?i cre!?tini nu mai sunt actuale.
Bariere precum comerj:ul cu sclavi !?i sclavia, relaj:iile dintre stat
!?i bisericii !?i chiar atracj:ia poligarniei nu mai existii. Accesulliber
la informaj:ie prin televiziunea satelit internet submineazii
capabilitatea de a suprima!?i limita accesul musulmanilor la
Evanghelie !?i adeviirul cu privire la declinul civilizaj:iei lor. Dupii
secole de relativii izolare, interdependenj:a crescandii dintre natiuni
ii pune din nou faj:ii-n fata pe cre!?tini!?i musulmani, obligandu-i la
stabiIirea unor contacte.
Yn aceastii intalnire forj:atii, mulj:i cre!?tini nominali !?i seculari
giisesc riispunsuri la nesiguranta pe care le-o oferii viata in paginile
neschimbatoare ale ciirtii sfinte a islamului, !?i anume Coranul. Yn
acela!?i tirnp, este elar in ultimii douiizeci de ani s-au convertit
la credinj:a in Cristos mai mulj:i musulmani decat in orice altii
perioadii a istoriei celor douii mari religii.
Astiizi, multe din opreli!?tile cre!?tinilor de a-i evangheliza pe
musulmani au fost date la 0 parte, dar !?aria riimaneincii 0 provocare
foarte grea in privinj:a presiunilor, prigonirilor !?i chiar a morj:ii, de
care au parte musulmanii care se convertesc la cre!?tinism. Acestea
54 Bernard Lewis, Race and Slavery in the Middle East, An Historical Enquiry [Rasl!
sclavie in Orientul Mijlociu, 0 analizll istoricil] (London: Oxford University
Press, 1990), 184 pp.
LUMEA MUSULMANA 97
sunt !?i motivele pentru care uneori am ales sii tiiinuim adeviirata
locaj:ie !?i numele persoanelor implicate in cre!?terea comunitiitilor
cre!?tine formate din fo!?ti musulmani.
Primele priviri la rni!?carea de plantare de biserici printre
musulmani vor fi aruncate in locuri unde efectul ei
iniibu!?itor a fost destriimata de ciitre riizboi !?i schirnbiiri sociale
rapide.
A
I
NTR-O TARA DIN NORDUL Africii in care in cea mai mare
parte a al XX-lea au fost riizboaie civile, mai mult
de 16000 de musulmani berberi au llnbriij:i!?at recent credinj:a
in Domnul Isus Cristos. Dacii sunt intrebaj:i de ce au fiicut-o,
riispunsullor cel rnai probabil este "Pentru cii putem s-o facem."
intre extremele oferite de regimul secular !?i fundamentalismul
islamic, ace!?ti berberi au ales 0 a treia cale, Evanghelia piicii.
Lucrlnd in parteneriat cu un coordonator de strategie misionarii,
conducerea localii berberii a iuj:it aparij:ia unei rni!?ciiri de plantare
de biserici.
Mi!?carea din nordul Afridi coincide cu valul de cre!?tere a
identitiij:ii etnice a berberilor. Au fost folosite in mod eficient trei
instrumente de transmitere a Evangheliei: 0 traducere in limba
berberii a Noului Testament, emisiuni radio in limba berberii !?i 0
versiune in limba berberii afilmului Isus, pe care, dupii aprecierea
unora, au viizut-o aproape patru milioane de berberi. Yn toate
aceste trei rnijloace de transrnitere, berberii au fost evanghelizaj:i
in lirnba lor matemii, fiirii ajutorul vreunui rnisionar striiin.
D
E LA MUNTII din nordul Africii ne intoarcem la statuI
himalaian de riizboi, Ca!?rnirul. Fiind singurul stat
predominant musulman din India, cei nouii milioane de cetiiteni
ai siii nu aucunoscut altceva decat razboi de dind Pakistanul !?i
India !?i-au ciipiitat independenta in 1947.
98 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
~ -
lumea musulmana
% impaJ1irea pe tari
_ > 50% musulmani
_ 10% - 50% musulmani
D < 10% musulmani
LUMEA MUSULMANA 99
rJ
100 DE PLANTARE DE BISERICI
Din anul1989 panil.in prezent, mai mult de 35 de mii de locuitori
ai pierdut viata in conflict. in anii trecuti, un
numil.r tot mai mare de musulmani din se intoarce de
la jihad la Isus. De la un cap la altul al Indiei, relatil.rile ziarelor
din 2003 au vorbit in mod alarmant de "crucea din de
"miile care se convertesc la
locali provenind dintr-un mediu musulman
acum Evanghelia lui Cristos relateazil. des pre
numfuul crescand al botezurilor printre musulmani. Pretul pe
care I-au avut de pMtit a fost scump. Yonathan Paljor, pastor al
bisericii All Saints Church din Sri Nagar a relatat: "Veti gil.si mii
de persoane care sunt interesate sil. cunoascil. mai mult despre
dar sunt amenintaF cu moartea cu excluderea din
societate."
De douil. ori s-a intamplat ca musulmani sil. ardil.
clMirea bisericii lui Paljor casa pastoralil.. in timp ce Paljor a
scil.pat cu viata, nu la fel se poate spune despre un lucril.tor al GFA
(Gospel for Asia), Neeraj, care in vara lui 2002 a fost omorat.
o tanil.ril. femeie, pe nume Masooda, in varstil. de 22 de ani, se
pe sine ,,0 credincioasil. in Cristos," nu a fost incil.
botezatil.. "Nu este 0 problemil. legatil. de religie," spune ea. "E
yorba despre a-L gil.si pe Dumnezeu. Eu L-am gil.sit pe-al meu."
Fata ei radiazil. de bucurie in timp ce descrie felulin care a avut
douil. vedenii ale lui Cristos. Intr-una, Cristos stil.tea pe 0 stancil.
mare. in cealaltil., era Fntuit pe 0 cruce, cu 0 baltil. de sange sub
El. Masooda i-a spus mamei sale prietenilor celor mai
apropiati despre noua sa credintil., ea se teme de ce ar putea face
radicalii musulmani casei familiei ei, dac1\. face credinta
public1\.. "Vor arde casa noastril. familia mea va fi in pericol."56
au de infruntat atata opozitie, de ce se mai convertesc
oamenii la Premi Gergan, un fost director de la 0
catolicil. pentru fete, oferil. un ril.spuns. "Militantismul a
zguduit fiinta interioaril. a multora. $i oamenii, in special cei tineri,
55 Tariq Mir, "It's Conversion Time in the Valley," [A sosit vremea convertirilor
in Vale] in The Indian Express, [Expresul indian] Srinagar, India, AprilS, 2003,
prima paginli. De asemenea, The New Indian Express, [Noul Expres indian] ediFa
din Bangalore, 8 aprilie 2003, p. 7.
56 Manpreet Singh, "Harassed Kashrniri Christians Reach out to Discrete
Muslims," hlirttIifi din g1!.sesc noi metode de a comunica cu
musulmanii discrefi] in Christianity Today, ast1!.zi]9 septembrie
2002, vol. 46, no. 10, p. 26.
LUMEA MUSULMANA 101
au inceput sil. punil. intrebil.ri sa afle ril.spunsurLln fiecare zi, una
sau douil. persoane yin la mine ca sil. cunoascil. mai multe despre
Evanghelie. Ei zic: "in religia noastril. conceptul de iertare nu
exista."
Paljor remarcil.: nu fac nici 0 presiune asupra nimil.nui
sil. se converteascil., ei fac lucrul acesta prin deschiderea lor la noi
concePtii, deschiderea mintii la auzirea povestirilor din Biblie-
povestiri de dragoste, armonie tolerantil.."
Este dificil de estimat tot ce se intamplil. in dar incepe
sil. se asemene tot mai mult cu ceea ce se intamplil. printre alti
musulmani care se intorc la Cristos din lumea intreagil.. Oupil.
unele aprecieri, numil.rul celor care s-au a ajuns chiar panil.
la 12000.
Una din schimbil.rile politice mai dramatice ale secolului al
XX-lea, dezintegrarea Uniunii Sovietice, a fil.cut posibilil. crearea
unui alt cadru unde musulmanii pot sil. se intoardi la Cristos in
numfu mare.
C
ADEREA ZIDULUI Berlinului in 1989 a coincis cu prima
pil.trundere a Evangheliei in Asia Centralil., sovieticil.. La
vremea aceea nu existau decat vreo cativa turcici printre
milioanele care tril.iesc in diferitele republici din Asia Centrala.
Lipsa acutil. de dintre locuitorii turcici ai Asiei Centrale
s-a datorat in mare parte secolelor de conflict dintre musulmanii
Asiei Centrale slavici din Rusia.
in timpul anilor 1928 - 1953, Stalin a relocalizat mii de etnici
germani protestanF care tril.iau in Uniunea Sovieticil., in republicile
Asiei Centrale precum Kazahstan, Uzbekistan Kirghizstan. Multi
dintre etnici germani, unii dintre ei sau penticostali
plini de zel, au intemeiat foarte curand biserici pline de viatil. in
aceste regiuni. Dar, dupil. 0 jumil.tate de secol de coexistentil., nu
au avut un impact prea mare asupra musulmanilor turcici printre
care tril.iau.
Asta.zi, mulF dintre evanghelicii de etnie germanil. au pil.ril.sit
republicile Asiei Centrale in schimbul mai verzi din
Europa de vest. in locullor au ril.mas sil. umple bisericile
de etnie kazaM, kirghizil. uzbekil.-toti venind dintr-un mediu
musulman.
intr-una dintre cele mai deschise republici, Kazahstan, mai
mult de 13000 de kazahi s-au intors la credinta in Cristos in
,
102 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
ultimii cincisprezece ani. Astazi exista mai mult de 300 de biserici
baf,itinaf,ie, conduse de pastori kazahi care pastoresc acef,iti noi
credinciof,ii.
57
Dupa aprecierea unor lucratori cref,itini cu experienta
in zona, exista cel pu}in 50 de mii de credinciof,ii impraf,itiati de la
un cap la altul al republicii.
inceputullucrarii evanghelistice care a condus la aparitia acestei
mif,icari ce if,ii are originea in vremea Razboiului rece. in 1998,
misionariiau abordat Asia Centrala Sovietica din dowl directii.
Unii au venit in regiune prin intermediul unor biserici bine stabilite
din Europa de Rasarit, precum Uniunea Baptif,itilor Evanghelici
(AUEB58), 0 conventie baptista formata in cea mai mare parte din
ruf,ii, ucraineni f,ii etnici germani care traiesc in Uniunea Sovietica.
Uniunea avea biserici raspandite in to ate republicile Asiei
Centrale, dar avusesera prea pu}in3 relevanta printre musulmanii
turcici care constituiau populapa majoritara.
Alti evanghelici au abordat problema concentrandu-se asupra
grupurilor etnice. Din studiile lor asupra istoriei f,ii culturii
kazahe au ajuns sa inteleaga existenta vechilor dUf,imanii dintre
musulmanii turcici f,ii cref,itinii slavi. Aceasta intelegere i-a
determinat sa stabileasca mai degraba relatii directe cu popoarele
din Asia Central a, decat sa se foloseasca de bisericile existente ale
cref,itinilor slavi In lucrarea de evanghelizare. Cel care a condus
aceasta noua abordare a fost un tanar coordonator de strategie pe
nume Brian, care a mers direct la Ministrul Educatiei din Kazahstan
in 1989 f,ii i-a prop us stabilirea unor colaborari kazaho-americane.
57 The 2000 Annual Statistical Report of the International Mission Board
raaportul anual statistic pe anul2000 al Bordului International de Misiune).
8 AUEB vine de la englezescul "All-Union Evangelical Baptists."
LUMEA MUSULMANA 103
Ministrul kazah al Educatiei a acceptat cu cal dura propunerea
lui Brian spunandu-i: "Anul tre(:ut am fost vizitap de reprezentanp
ai doua ligi universitare diferite din Statele Unite. Ei voiau sa
deschida un program de burse de educape cu universitatile din
Kazahstan. Lor Ie-am spus "Nu," dar voua va spun "Da." Cand
a Intrebat Brian de ce propunerea lui a fost acceptata, iar celelalte
propuneri din partea ligilor universitare, superioare din punct de
vedere academic, au fost refuzate, ministrul a raspuns: "Aceste
ligi universitare voiau sa deschida centrele lor in Moscova, iar in
Alma-Ata (capitala Kazahstanului) sa deschida doar 0 sucursala.
Dumneavoastra, pe de alta parte, ati omis Moscova f,ii ap venit sa
lucra}i direct cu noi."
Accentul pe care I-a pus Brian pe grupurile etnice a coincis
cu naf,iterea f,ii cref,iterea sentimentului de identitate national a in
Kazahstan. Brian a urmarit ca primele eforturi d e p u s ~ sa fie in
domeniul educapei f,ii a propunerilor legate de afaceri. Fiecare
dintre aceste activitati permiteau numerof,iilor lucratori cref,itini sa
vina in Kazahstan sa proclame Evanghelia, sa traduca Biblia f,ii sa
producafilmul Isus in limba kazaha.
Strategia bazata pe evanghelizarea grupurilor etnice a avut de
asemenea impact f,ii asupra primelor biserici plantate. in loc sa
incerce sa asimileze noii credinciof,ii kazahi in bisericile europene
deja existente, primii plantatori de biserici au intentionat sa
incurajeze cref,iterea unei mif,icari kazahe. Rezultatele au fost pe
masura. Astazi, credinciof,iii kazahi simt ca mif,icarea Ie apartine
104 DE PLANTARE DE BISERICI
Prin urmare, avantul se de la lucrMorii
la cei autohtoni.
Aceasta concentrare asupra grupurilor etnice a avut de asemenea
rezultate remarcabile in celelalte republici turcice ale Asiei
Centrale. Este prea devreme spunem dad toate aceste camp uri
de misiune vor produce de plant are de biserici, dar se
semne incurajatoare. Yn ultimii zece ani, in Asia au venit
la Cristos mai mulp musulmani decat in oricare aM din
istorie.
E
VENIMENTELE DIN nordul Africii, nordul Indiei centrul
Asiei doar inceputul a ceea ce yom face in
continuare. Intr-o din Asia, pe care 0 yom numi
Jedidistan, se cea mai mare de plantare de
biserici din istoria misiunilor printre musulmani.
59
Jedidistan, ca multe alte predominant musulmane, a fost
de asemenea unei ne-musulmane in sddere
Unui numru- limitat de misionari li s-a permis
acorde In dezvoltarea atat de dar li s-au
impus anumite constrangeri in privinta anume ca
aceasta fie lndreptata doar asupra minoritatilor ne-musulmane.
Yn consecinta aproape 85la suta dintre locuitorii Jedidistanului nu
au auzit Evanghelia.
Pe la inceputul anilor 1980, mai multe agentii de misiune
cateva biserici traditionale de jedidi au inceput concentreze
atenpa asupra majoritapi musulmane. Cam In perioada
fusese realizata 0 traducere a Noului Testament In limba jedidi,
pnandu-se cont de sensibilitatile musulmanilor, misionarii au
inceput experimenteze noi forme de biserica compatibila cu
concepp.ile des pre lume viata ale musulmanilor. 60
Traducerea Noului Testament adaptata nevoilor musulmane a
fost bine primita exista rapoarte care lasa de lnteles ca in anumite
sate lndepartate s-a ajuns ca moschei intregi sa se lnchine lui Isus
ca Mesia. Cu toate aces tea, zvonurile au fost greu de verificat
59 Studiul acestui caz este real, nume precum Jedidistan, care insearnnll noul
loc se referliia noua viatll care se printre oameni, sunt fictive.
60 Una dintre cele mai importante drp. care au apllrut in acea perioadll a fost
cea a lui Phil Parshall, New Paths in Muslim Evangelism: Evangelical Approaches to
ContextualizatiOll [Noi cl\i de evanghelizare a musulmanilor: Abordllri evanghelice
cu privire la contextualizareJ (Grand Rapids: Baker Books, 1981),200 pp.
LUMEA MUSULMANA 105
deoarece Ii s-au interzis accesul in acele locuri, iar cei
care s-au convertit se mai numesc pe ei musulmani.
61
A
I
N ACEST MEDIU OSTIL, Dumnezeu s-a atins de viata unui
adolescent musulman i-a oferit darul al mantuirii.
$arif a crescut intr-un aglomeratde fermieri, din centrul
Jedidistanului. obiceiul musulman de educare a Mietilor,
copilul $arif de cinci ani a fost trimis la madrasa locala invete
ara ba, Coranul povestirile des pre viata Profetului.
$arif a absorbit studiile sale cu 0 minte agera, poate prea agera,
deoarece curand avea chestioneze profesoriL
"De ce a facut Mohamed asta?" intreba el sau "De ce spune
Allah sau
Yn timp ce curiozitatea poate fi pretuita in anumite sisteme
educationale, acesta In madrasele din Jedidistan ave a
locul.
"Prima cand am pus intrebarile acestea,"
$arif, "Invatatorul m-a plesnit cu un Mr' "Nu ar trebui sa pui
astfel de mtreMri," a zis el, "tu nu ai dreptul sa pui la Indoiala
aceste lucrurL"
Dar $arif nu s-a putut abtine de la a pune Intrebru-i . Curand avea
puna din nou IntreMri suparlitoare. Chiar Mtai repetate nu
au sa curiozitatea lui $arif. Nu dupa multa vreme,
$arif a fost catalogat drept un "billat care avea sa mearga
In iad din cauza lui.
Pe vremea cand $arif a terminat patru ani de Invatatorul
luase hotararea ca baiatul mersese prea departe. $arlf a fost
exmatriculat din dar pedeapsa nu s-a oprit aici. Ynvatatorul
I-a luat pe $arifla tatal sau a zis, "Baiatul dumneavoastra e foarte
rau. E un pacatos care are sa se duca drept in iad. E 0 pentru
familia dumneavoastra chiar sa-l tineti sub
Blestemul de religie a cazut greu asupra
tanru-ului $arif. Tatal sau a hotarat d nu are alta optiune decat
izgoneasd pe baiat din famiIie. Mama lui $arif a mijlocit
pentru el baiatului i s-a permis sa locuiasca intr-o coliba mica
61 Lucrul acesta poate pllrea mai ciudat unui strllin dedit unui membru al
societlltii respective, deoarece numele de "musulman" inseamnll in mod literal
"eel care se supune lui Durnnezeu," este 0 denurnire pe care cei mai multi
ar accepta-o.
106 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
undeva in spatele De trei ori pe zi mama lui $arif
ii aducea mancare dar nimeni altcineva din familie nu avea
voie vorbeasd. izolare a continuat tot restul
lui $arif, intr-o zi cand s-a schimbat.
Intr-o zi de fierbinte in 1983, un misionar pe nume Tom
intr-o Ca cei mai multi misionari in acea
Tom petrecuse anii de lucrare plantare de biserici printre
ne-musulmane din Jedidistan. Nu cu mult timp In
Tom ajunsese la convingerea d este nevoie se cu
Evanghelia la musulmani.1n acea zi bogata In evenimente, Domnul
i-a vorbit I-a un adolescent jedidi. ce se
indrepta spre statia de autobuz parea destul de singur
Vederea unui alb In sau poate sunetul cuvintelor ce i se
adresau direct lui, I-au pe $arif Primele cuvinte
pe care le-a auzit au constat in intrebarea lui Tom in limba jedidi:
"Hei, frate, vrei urci in cu mine?"
$arif povestea mai tarziu: "Eram complet uimit deoarece nu
mulF oameni puteau sau voiau cu mine aceasta
din cauza faptului eram considerat un rebel atat de familia
mea, cat de comunitate prin urmare, respins perceput ca
un Yn timp ce Tom $arif au
discutat despre multe lucruri. Curand Tom a simtit Dumnezeu
il invite pe $arif 5-0 pe sope.
"Sora lui Tom, Gloria, . a fost atat de cu mine," a
millturisit $arif. "Ea rni-a oferit proaspete scoase din
cuptor prima de cafea din viaj:a mea. Ynainte de a pleca
din casa lor in acea zi, ea cu Tom rni-au un exemplar al
Noului Testament In limb.a jedidi."
Yn acea noapte, singur in camera sa, $arif a citit Noul Testament.
Paginile pur simplu se intorc singure, una alta
I-au tinut absorbit de citire cand a inceput soarele
in dirnineata Schimbarea s-a prod us a doua noapte,
cand Duhul Sfant a captat inima lui $arif.
"Citeam Evanghelia lui loan, capitolul treL and am ajuns la
versetul am fost marcat de el. loan spune Isus nu
venit in lume ca judece lumea, ci ca lumea fie prin
EI."
Ani mai tarziu, pe cand $arif povestea intamplare,
lacrirnile ind Ii mai curgeau pe Veder, eu nu eram condamnat,
nu eram un padtos. Isus venise in lume rna salveze."
LUMEA MUSULMANA 107
Curand, $arif a inceput sa frecventeze biserica impreuna cu Tom
Gloria, dar toate acestea s-au schimbat cand un vecin ce
tanarul rebel. Yn acea duminid, pe cand $arif se intorcea
acasa de la biserid, tatallui il
"Tatal meu i-a pe fratii mei sa rna batao Ei spuneau ca
sunt posedat de un demon pe care aveau din mine
prin bataie. M-au intrebat daca eram Eu Ie-am
"Nu Vreau doar sa aflu mai multe despre
meu mi-a zis: "Dad vrei sa cuno!;>ti orice despre cre!;>tinism, iti voi
spune eu. Dar acum. nu te vei mai duce In
ace a
$arif a raspuns: "Voi Incerca,
Duminica viitoare a incercat, dar s-a trezit atras din nou spre
De data aceasta, cand s-a in tors la fratii verii
I-au atacat Despuiat de haine, rIDit sangerand, $arif a
fost legat de un stalp din curtea din spate. A acolo tot restul
zilei cand s-a inserat se Intreba daca va mai fi liber
Chiar Inainte de rasillit, cand musulmanii se scoala sa spuna
prima lor mama lui $arif a venit la el !;>i i-a adus haine
vreo cativa
va te a ea. "Trebuie fugi la

Yn anii care au urmat, $arif a mers in capitaM unde a fost botezat
in intr-o a obtinut 0 in
administrare la ce a terminat
colegiul, a inceput lucreze la una din agentiile misionare care
Incercau musulmani pentru Cristos a-i scoate din
comunitatile lor musulmane.
De!;>i invaj:ase multe lucruri din experienta sa cu eforturile noii
agentii de misiune printre musulmani, $arif era preocupat de
lucruri: 1) influenj:a acumulata de sursele financiare din
Statele Unite 2) identitatea a acelor musulmani care se
presupunea d s-au in tors la Cristos cu toate acestea se numeau
pe ei musulmani. La mai pUj:in de un an de lucrare
impreuna cu agenj:ia $arif s-a silit sa pIece
se in natal.
Nimeni nu i-a urat un "bun venit" In natal. Mama sa
murise de multa vreme din cauza abuzurilor lui. Nimeni
din familia lui $arif nu era dispus discute cu el sau sa-i accepte
prezenta. Numai prietenul din Bilal, I-a primit.
108 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
"Poti stai in casa mea," a zis Bilal cu bucurie. "Patul
meu este destul de larg putem punem intre noi 0
suI. 0 parte a patului va fi a mea; va fi a ta."
astfel un loc primitor.
In zilele care au urmat, Bilal a putut schimMrile care
loc in viata lui Acesta citea Biblia se ruga nu
in modul ritualistic, cum musulmanii, ci intr-un mod
personal plin de zeI. Bilal discutau adesea despre Cristos
Noul Testament, intr-o zi cand evenimente ave au
0 schimbare.
Bilal a trebuit pIece din Cll afaceri in acea zi, iar
n-avea nici cea mai idee des pre ce avea i se intample.
aceasta deoarece cativa "Mieti de de
vreme 0 asemenea ocazie. Ei au recrutat membrii unei echipe
locale de fotbal ca pandeasd atace.
"M-au Mtut cand m-am jos apoi m-au lovit cu
picioarele cand mi-a sangele pe aduce aminte
"Presupun aveau de gand omoare nu ii opFea
unul din Mtranii lICe facep.?" a zis eI. "Nu d dad
soldapi vor Mga la inchisoare?"
Inainte de a pleca echipa de fotbal, fiecare din ei I-a scuipat,
astfel incat trupul ii era acoperit de sange
In acea stare I-a Bilal pe in dimineata urmMoare.
Bilal a plans in timp ce ulega prietenului
"De ce au asta?" a intrebat eI.
"Au din sunt a
"Atunci voi deveni eu a zis BilaI.
s-a speriat la acest gand, "Nu, nu poti. Nu vezi ce mi-au

Ba da, 0 voi face," a zis BilaI. cate eu, Isus a suferit
mai mult decat noi amandoi."
Botezul lui Bilal lucrarea lui ca asociat allui era semnul
unui inceput. Era in anul 1991. Anul cei doi prieteni
au condus prima lor familie de musulmani la Cristos au pus
bazele primei biserici formate din persoane venite dintr-un cadru
musulman. In urmMorii zece ani aveau vad1!. aproape patru
mii de biserici plantate mai mult de 150 de mii de musulmani
venind la credinta in Cristos.
LUMEA MUSULMANA 109
In jedidi de plantare de biserici, a
botezat doar persoane. Primul a fost Bila. Cel de al doilea a
fost dar aceasta este 0 poveste. familia
lui L-a acceptat pe Isus Cristos chiar in casa din care a fost
alungat Miat se strange acum 0
jedidi de plantare de biserici a avut un cost scump
de a fost de ori batut atat de serios acolo
incat ceilalr au crezut a murit. 0 a fost rntuit pe 0 cruce
in cazuri separate, a primit scrisori de
amenintarea cu moartea, ca 0 avertizare la ce ave a Cea
mai mare pe care a primit-o a fost in ianuarie 2003
cand prietenul lui bun, Bilal, a fost tarat din casa sa noaptea
Mtut cand a murit.
L
UCRAREA LUI Bilal a continuat creasd intr-un
ritm scazut dar statornic timp de trei sau patru ani. Ei au
primit 0 incurajare puternid in 1997, cand 0 agenre
din vest a delegat pe primul lor coordonator de strategie care
avea se implice in prodamarea Evangheliei musulmanilor
jedidi. Nu i-a luat mult timp pe formeze
cu acesta 0 prietenie pe devotamentul lor comun de
evanghelizarea musulmanilor jedidi.
Coordonatorul de strategie I-a incurajat pe i-a oferit
atunci cand politia il De asemenea a mai
pus la dispozira lui uneltele de cercetare necesare pentru
ca de plantare de biserici se dincolo de
granitile de sud ale Jedidistanului in fiecare provincie din In
cele de pe urma, in 2001, coordonatorul de strategie din vest s-a
ocupat ca aiM parte de instruirea ca
deveni la randul un coordonator de strategie.
De data aceasta a fost randullui invete pe coordonatorul
de strategie cum Coranul ca punte de
in discutiile despre Isus Noul Testament cu musulmanii.
Misionarul din vest a fost de asemenea incurajat de suferintele
indurate de
m-a fiu curajos," a zis el. "Cum putea eu s1!.
tern intr-o moschee sau mMturisesc pe Isus unui
imam? Cel mai gray lucru care mi s-ar putea intampla ar fi acela
de a fi expulzat din Eu pM team un pret mult mai mic decat
fratele meu
110
MI:;;CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In anul 2000, existau inca multe intrebari cu privire la aparipa
jedidi de plantare de biserici. Cit de mare era
aceasta Putea ea sa fie atat de vie precum se zvonea?
"'-
I
N MAl 2002,0 echipa de investigare de la International Mission
Board a sosit in Jedidistan a facut cercetari amanunpte. Au
folosit cele mai bune met ode de cercetare care puteau fi folosite.
Ceea ce au descoperit ei era fara precedent.
Cercetatorii doreau sa inteleaga gradul de dezvoltare natura
de plantare de biserici, dar mai doreau de asemenea sa
studieze gradul de eficienta al coordonatorului de strategie al
echipei lui.
Dintre cele 21 de districte ale regiunii in care lucrase
coordonatorul de strategie impreuna cu echipa sa, avusesera loc
dupa parerea unora in jur de 1951 de botezuri in 2001. Aceasta a
ridicat numarul total al convertiti in urma lucrarii
misionare incepute in 1988 la 4140 de $i lucrarea era
inca in In primele luni ale lui 2002 au mai avut loc inca
alte 2277 de botezuri.
Lucrarea lui $arif era mai veche prin urmare mai larga.
Conform unor estimarilor pe anul2001, s-au intors la Cristos 89315
de raspanditi in fiecare din cele 64 de districte ale
Jedidistanului. In 2001 au avut loc aproximativ 23320 de botezuri,
adica mai mult de 2000 pe luna.
In anului 2001, numarul proveniti din
mediul musulman in urma unei lucrari a fost de peste 93 mii.
Numarul botezurilor de douazeci trei de mii trei sute douazeci
trei de persoane din anul 2001 dintr-o singura lucrare 0
de 280 de procente in urma altei lucrari, arata clar ca era
intr-un grad de uimitor!
Studiul din 2001 a identificat 3973 de biserici in asociata
cu Iucrarea lui $arif alte 165 de biserici in cealalta lucrare-sora.
Avandu-se in vedere ritmul rapid de multiplicare a noilor biserici,
probabil ca nu este surprinzator faptul ca exista doar 2293 de pastori
locali la 3973 de biserici. De asemenea, in lucrarea-sora sunt doar
149 de pastori locali la 165 de biserici. Lucrul acesta inseamna ca
noile biserici intemeiate capacitatea de form are a noilor
lideri, ceea ce constituie 0 problema care nu poate fi ignorata daca
va continua sa creasca.
LUMEA MUSULMANA 111
Bisericile din Jedidi de plantare de biserici poarta in
mod natural cu ele ADN-ul primelor biserici plantate de
Bila1. $arif a ad us cu sine 0 atat din bisericile tradiFonale
pe care le-a frecventat, cat din mediul musulman in
care afost crescut.
Biserica rezultata constituie un amestec al celor doua lumi.
se intalnesc vinerea ziua de odihna
in Jedidistan. numesc bisericile lor Isa Jamaat sau
literal, Grupurile lui Isus, iar pastorii lor sunt imami,
termen adresat celui care "sta in frunte" conduce rugaciunile
la moschee.
62
Noii se numesc pe ei isahi, tradus
literal "cei care apartin lui Isus." 0 biserica tipica din Jedidistan are
de obicei in jur de 30 de membrii sau trei familii, ceea ce inseamna
cam la fel de mult cat ar cuprinde 0 casa
Membrii bisericii de obicei stau pe jos in cerc, dar, spre deosebire
de cadrul musulman, sunt incluse femeile, stau in partea
opusa barba}ilor. La fel ca in cazul bisericilor traditionale,
serviciul de inchinare incepe cu rugaciune, 0 rugaciune zgomotoasa
a membrilor care se roaga impreuna pana cand cel care conduce
serviciul de inchinare incheie spunand "AminI' la Apoi
dau din mana-n mana 0 cutie de daruri in care se aduna zeciuala
darurile de buna voie care sunt folosite pentru ajutorarea
saracilor pentru sustinerea lucrarii de plantare de noi biserici.
Ca in oricare alta biserica traditional a, canta cantece,
dar aces tea sunt compuse de ei folosind cuvinte care
reflecta rugaciunile lor, laudele versetele favorite din Scriptura.
Un element local distinct in multedin bisericiIe Isa Jamaats
llconstituierecitarea de poezii care au fost compuse de catre
Aceste poezii sunt de obicei meditatii asupra unor
intamplari din Biblie, asupra unor personaje biblice sau asupra
implicatii10r unor biblice in credinciosului. .
Jmi amintesc odata ca am auzit un poem des pre losif, sotul
Mariei" aduce aminte coordonatorul de strategie. "Niciodata
nu rna gandisem la ceva, dar acest frate a scris un intreg poem
dinperspectiva lui losif ce trebuie el sa fi atunci dind a
aflat ca logodnica sa un copil care nu era allui."
Yn cele din urma, cineva un mesaj din Scripturtt
In bisericile Jamaat vorbitorul poate sa se schimbe in fiecare
62 Imam, in mod literal inseaI11I1ll "in frunte" se referli la pozitia celui care
conduce rugliciunile.
112 DE PLANTARE DE BISERICI
imamii, ca In cazul din bisericile
tradiponale din Jedidistan. nu se dau mapoi of ere amvonul
altor vorbitori.
La mtrebarea "S-au mtors unii mapoi la islam?" gradul
de apostazie a fost mult mai decat cel experimentat de
misionarii din alte musulmane.
Da Nu Nu
8% 89% 3%
Cei care au acest studiu au mtrebat noi isahi
proveneau dintr-un mediu musulman lipsit de interes sau unul
activo
Lipsit de interes Activ
33,6% 66,4%
ll1 efortul lor de a descoperi dH de mult s-au mtors noi
isahi de la practicile lor islamice vechi, cei care au
studiul acesta au mtrebat membrii isahi ai acestor noi
biserici [sa Jamaat practicau ind islamice vechi amestecate
cu noua lor
Da, amestecatli Nu, neamestecatli
22% 77%
Desigur, orlce amestec de credinfe cu cele
ingrijorare, dar au descoperit acest nivel
de unui amestec de era un element
care arMa devotamentul intern de a elimina
practicile
Cei care au efectuat acest studiu au dorit afle unde se int.lneau
isahi. a fost 87% dintre isahi se
int.lneau in case, de 4% care se intalneau sub un copac
3% intr-o Alp 3% se mtalneau intr-o aparpnand
unei organizatii misionare, de 2% care se mt.lneau intr-o
a unei biserici oficial.
Faptul d se intalneau predominant m case a ajutat se
auto-izoleze din externe in timp a
pe se adreseze nevoilor membrilor din familiile lor.
LUMEA MUSULMANA 113
Echipa de observatori a mai intrebat ce aveau
isahi despre mtalnirile din bisericilor lor, erau
secrete, deschise sau 0 de mijloc. ce au descoperit:
Secrete Deschise Amandoul1-amestecate
22,3% 79,9% 4,7%
ll1 ciuda cu persecutia religiei
islamice adoptarea celei marea majoritate a acestor
jedidi credea pot profesa lor m Cristos in
mod liber.
Acest curaj remarcabil s-a adeverit in octombrie 2001. S-a iscat
un mare scandal c.nd majoritatea ziarelor din au
menponat cazul unui imam din sudul care
sale musulmane. Povestea a decurs cam " Imamul local
0 mulpme de vreo c.teva mii ca Ie comunice motive Ie
sale de
La mesajului imamul a ridicat un exemplar al
Coranului deasupra capului a strigat la mulp.me:
carte nu a nimic pentru noi!"
Cu aceste cuvinte, a aruncat Coranulmtr-un canal. Chiar mai
a fost faptul mulp musulmani au din
ca arunce ei coranurile in canal.
C
UM SE WTORC ACE$TI musulmani la in Cristos?
Aici sunt implicap mai mulp factori: accesul la 0 versiune
de musulmani); intalnirile au
loe mai degraM in case dec.t m consacrate; adoptarea
un or denumiri prietenoase de musulmani pentru bisericile
lor; lao laM folosesc Coranul ca pod de
comunicare a adresate musulmanilor de a participa la
discupile despre Isus Noul Testament. Dar cel mai important
factor a fost a acelor convert* ca $arif
Bilal, care au in morpi.
Primul isahi din Jedidistan care dat din
pricina Evangheliei a fost un pe nume Mejanur,
care a plecat la Domnul in august 1997, cam in
m care mcepea se dezvolte.
ce au aflat Mejanur familia sa au la islam, 0
de tineri militanp musulmani s-a strans in casei lui. in
114 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
ciuda protestului tinerei sale soFi a taUilui sau, gloata I-a apucat
pe tanarul Mejanur in varsta de 22 de ani I-au dus la 0 madrasa
locala unde a fost cons trans sa renunte la credinta sa in Isus ... dar
, ,
Mejanur a refuzat.
Tinerii au apucat mainile lui Mejanur taiat
degetele, unul cate unul, dar in inima sa Mejanur s-a alipit de Isus.
rn cele de pe urma, ei au Hiiat mana lui Mejanur de la
incheietura. de durere, Mejanur abia mai era de
ceea ce se intampla in jurul sau, in timp ce Mrbatii aceia frustrati
i-au legat mainile la spate I-au lasat sa stea pe pamant sub un
copac. rn noaptea rece care a urmat sangerarea a fost lenta, dar
acolo, in intunerie, singur, Mejanur a murit.
Poate ca nu au intentionat sa-l omoare. Poate ca au dorit numai
,
sa-l determine pe Mejanur sa renunte la credinta sa in Isus
se reintoarca la Islam. Indiferent de intentiile lor, Mejanur a fost
credincios lui Cristos pana la moarte.
Povestirea nu se aiei. Mejanur era singurul fiu al unei
familii sotul unei tinere neveste. cu inima buna care
au aflat de ceea ce i se intamplase lui Mejanur, din mila pentru
familia lui au strans bani ca sa cumpere 0 mica parcela de pamant
unde . familia putea sa aiM 0 ferma de pasari care sa Ie asigure
un venit vaduvei tatalui lui Mejanur. rn anii care au urmat,
viata era grea fara Mejanur, care ar fi putut avea grija de ferma.
Apoi, intr-o zi, doi tineri barbati au aparut la casei tatalui lui
Mejanur.
"Am venit sa va cerem iertare," au zis ei. "Noi am fost
cei care I-am omorat pe Mejanur. f,?i acum ne daruim pe noi
dumneavoastra. Yom fi ca fii yom lucra pentru
dumneavoastra. Vede}i, noi am devenit ai lui Isa."
E
CHIPA DE OBSERVATORI A CONCHIS studiul lor despre
jedidi de plantare de biseriei cu afirmatia ca a fost
intr-adevar 0 reala de plantare de biserici care inca mai
teren.
De asemenea, tot ei au mai emis ipoteza ca nici $arif, nici Bilal,
nu vor supravietui continue a rn timp, ei
au mai prezis ca moartea de martir a conducatorilor nu
vor putea distruge ce este atat de puternica.
Bilal a fost ucis in luna in care fusese emis raportullor, iar
numarul proveni}i din mediul musulman a urcat la
LUMEA MUSULMANA
115
150 de miL $arif incredintat deja soarta in mainile Domnului.
Ca Mejanur Bilal, el intr-o zi sangele lui va fi poate
cerut ca samanta.
8
America Latina
!n fiecare sambiWl noapte, 18000 de tineri se aduna ca sa intre
fntr-un stadion din Bogota, Columbia, ca sa se fnchine. !nfiecare
saptiimana 500 de tineri se dedica lui Cristos valorilor pe care Ie
reprezinta rugaciunea, postul sfin#rea. !n timpul saptamanii, ei se
aduna fn 8000 de grupuri de tip celula.
Printre kekchi, un popor din retrasa
evanghelic a crescut de la 20 de mii la mai mult de 60 de mii In
ultimii treizeci de ani . .
!n timpul decadei anilor 1990, dintr-o tara din America
Latina au fnvins persecu#a neobosita a guvernului au ajuns de la
235 de biserici la mai mult de 4000, avand al# 40 de mii de convertiti
(lteptand botezul.
A
MERICA LATINA CONSTITUIE dimpul de misiune a celor
mai mulp. misionari protestanp din intreaga lume. Brazilia
are aproximativ 4000 de misionari stritini protestanti. Mexic are
mai mult de 2000 in timp ce Ecuador Peru au fiecare mai mult
de 1000 de misionari.
63
.
tn ciuda acestor 15000 de misionari protestanp. care
slujesc in America Latiriit, regiunea are un numitr relativ mic de
de plantare de biserici. De ce Ritspunsul la ace as tit
intrebare reprezintit 0 mare lecFe pentru modului in
care lucreazit Dumnezeu vrea sit ne foloseasdi pe noi in aceste

Un lucru in privinta misiunilor protestante din
America este faptul zed mii de misionari voluntari
pe termen scurt din America de Nord lucreazit aicL in fiecare an,
63 Vezi Patrick Johnston, Operation World (Grand Rapids: Zondervan, 1993), p.
648.
118 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
evanghelici americani, plini de zel, de
vecinMatea cu Statele Unite pentru a spre sudul granitei
ca dragostea lui Cristos vecinilor lor latini.
De-a lungul anilor, voluntari au dus lumina Evangheliei
la milioane de oameni, au In
fapte de Dar lor a avut
nedorite.
Un studiu de ansamblu asupra din America
d aproape 90% dintre de biserici au fost construite
de voluntari din Statele Unite, iar lucrul acesta a ca mulp
locali aiM convingerea d sprijinul din Satele Unite
este esential pentru Inceperea unei noi biserici. Cei care au lucrat
cu de plantare de biserici vorbesc adesea despre cazuri
In care atunci cand locali sunt IncurajaF planteze noi
biserici, reacpa lor este: "Cum putem Incepe noi biserici
ajutorul american?"
Pentru mulp protestanF din America ca In cazul
celor din America de Nord, biserica este cu
bisericii. Multe dintre aceste de biserici, modeste
standardul nord-american, sunt dincolo de financiare
ale locali, ceea ce atat voluntarului,
cat a credinciosului latin, ajutorul din Statele Unite este de
neinlocuit.
Se poate spune d vreo de plantare de biserici In
America este "Da" dar fiecare dintre
de plantare de biserici din America LatiMs-a dezvoltat In locuri
unde normele conventionale ale bisericii au fost intrerupte de
de izolare sau de vreun regim militar
dictatorial. Fiecare dintre aceste rupturi anormale din societate au
posibile aparitia noilor paradigme ale bisericii conducerii
bisericii, paradigme care de plantare de
biserici.
Haidep trei exemple de de plantare de
biserici din America Primul exemplu vine dintr-una dintre
cele mai violente de pe Cel de-al doilea este din
teritoriul junglelor infestate de malarie ale Guatemalei. Cel de-al
treilea a explodat In interiorul uneia dintre cele mai aspre in
care dependenta de Dumnezeu este singura oppune la dispozipe.
AMERICA LATINA 119
N
u EXISTA ASTAzI pe oameni care de 0
pandemie a violentei mai mult ca cei din Columbia, America
de Sud. Conform cifrelor raportate de politie, aproximativ 70 de
persoane mor in fiecare zi in omucideri care revendid 25000 de
viep In fiecare an. Pe aceste crime, In fiecare zi sunt rapite
alte opt persoane, din Columbia unul dintre cele mai
periculoase locuri de de pe
Violenta revolta care a rezultat In urma acesteia a
toate structurile tradiponale ale Columbiei, inclusiv
institupile religioase. Cea mai mare parte dintre in
fiecare zi cu frica de a nu fi rapiti, sau fortap sa se alMure uneia
dintre armatele paramilitare care se pentru controlul
Fiind percepup drept americani bogap, misionarii voluntarii au
fost extrem de vulnerabili In fata acestor pericole.
In mijlocul acestor necazuri Dumnezeu lucruri
remarcabile. In anul 2001, corespondentul de pres a baptist Sue
Sprenkle a vizitat tara ce lucra Dumnezeu acolo. S-a
plimbat printre cele 2,2 milioane de refugiati columbieni care au
fugit de rebeliunea de insurgenp de la la
Sprenkle a raportat des pre eforturile unei biserici locale de
construi 0 eforturi pline de frustrare. "Nu apucau zidurile
cli'idirii la un metru ca veneau rebelii care distrugeau
totuI. Membrii bisericii au fost avertizaF nu se mai
au fost amenintati, dar amenintarea nu i-a oprit. Ei ind se mai
Intalnesc - dar acum se intalnesc In fata caselor, In grupuri de cate
10-12 persoane."64
64 Povestire nepublicati\ de ditre Sue Sprenkle, trimisli lui Bill Bangham intr-un
e-mail, intitulati'l "Colombia Story," LPovestea Columbiei"J14 martie, 2001.
120 M DE PLANTARE DE BISERICI
I AM'ERICA LATINA I
AMERICA LATINA 121
6 acest mediu ostil, plin de intimidare, Dumnezeu deschide
d\.i de formare a unor comunitilti mai flexibile caracterizate
,
prin inchinarea in case. Evanghelicii primesc acum din partea
oamenilor un rilspuns filril precedent la mesajul Evangheliei din
partea oamenilor, numai mtr-un inregistrfuldu-se mai mult
de 540 de hotilrfui de a-L urma pe Cristos mtr-o lunil.
Odatil cu declinul misionarilor al voluntarilor strilini,
locali au trebuit asume rolurile de conduciltori
energid. Un exemplu de astfel de conducere poate fi vilzut in
capitala Bogota, unde Cesar Castellanos a infiinfat Misiunea
Carismaticil Internaponalil.
65
Consideratil ca nefiind 0 Mi;;care
de plantare de biserici (deoarece este 0 singuril bisericil nu
mai multe), Misiunea Carismaticil Intemaponalil depne multe
caracteristici ale unei de plantare de biserici in cadrul
structurii unei singure biserici.
Folosind un model creativ de bisericil de tip celulil construit in
jurul unor grupe de cate doisprezece persoane, "biserica a crescut
de la 70 de grupe celulil in 1983, la mai mult de 20 de mii in doar
opt ani."66
Aceastil formulil de grupuri a dte doisprezece persoane a
transformat un mediu ostil intr-un dmp fertil de semilnare
recoltare a noilor Pastor Cesar-dupil cum este el
inceput lucrarea ghidandu-se dupil ceea ce a citit
despre biserica Full Gospel Church din Seul, Coreea, a lui David
Yonggi Cho. Mai tarziu a modificat formula in fel ca biserica
sil creascil mult mai rapid, sil se multiplice sil-i asimileze pe noii
membri.
Rezultatele au fost impresionante. Biserica a inceput in 1983
prin 1990 crescuse deja la 8000 de membri. Apoi Castellanos
mutat atenpa ciltre structurile sale de grupuri a cate doisprezece
persoane. Din 1990 panil in 1999 a explodat de la 8000 la
mai mult de 45000 de membrii care se intaIneau pe-un stadion, in
timp ce altii se strfulgeau in alte 10 centre-satelit de inchinare.
65 Castellanos explicll numele grupllrii: "Misiunea Carismaticii Intemaponalll
ca strategie evanghelisticll de a ajunge cu Evanghelia la Catolici. In anii 1980,
majoritatea populapei (97%) ce fllcea parte din Biserica Catolicll columbianll
a respins numele de "evanghelic", dar a fost mult mai deschisll la termenul
"Carismatic." Raportat de Joel Comiskey, Groups 0/12 [Grupuri de elite 12]
Touch Publications, 1999), p. 21.
Ibid., p. 13.
122 MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
Cu toate acestea, Misiunea Carismatidl. InternationaHi. este
ceva mai mult dedit 0 revolutie structurali1. De fapt, conducerea
ei refuzi1 si1 fie identificati1 cu metodele folosite. Condudl.torii de
biserici Ie-au transmis membrilor lor un simti1mant plin de pasiune
a prezentei ci1li1uzirii lui Dumnezeu. Biserica se caracterizeazi1
prin modul local columbian de conducere la toate
nivelele, grupuri de tip celuli1 care se multiplidl. rapid valori
in comun cum ar fi rugi1ciunea, postul sfintenia.67
Persecutia care a urmat lui Pastor Cesar a fi1cut ca
aproape toti membrii bisericii si1 fie afectati de violenta din
Columbia. Nimeni altul nu a simtit violenta mtr-un mod mai
personal decat Pastor Cesar mai 1997, un motociclist care
conducea paralel cu pastorului a deschis focul asupra sa
a familiei sale. Copiii au fost dar sotia lui Cesar, Claudia,
a fost 0 data, in timp ce el a fost de cinci ori.
Printr-o minune, Dumnezeu le-a sci1pat vie tile amandurora.
Yn ce viitorul de la Bogota, nu trebuie si1
mai departe de cei 18000 de tineri care rand sa intre pe
stadion sambetele seari1 ca sa se inchine lui Dumnezeu. Yn fie care
si1pti1mani1 alti 500 de tineri incredinteazi1 viata lui Cristos
valorilor ce Ie reprezinta rugi1ciunea, postul sfintenia. Yn timpul
si1pti1manii ei se aduna in 8000 de grupuri celula ale tinerilor.
68
67 Ibid., pp. 32-33.
68 Groups of12, p. 38.
AMERICA LATINA 123
Yn ultimele decenii, alte biserici din America Latini1 dat
seama dI. ele pot si1invete si1 redefineasdl. conceptullor despre
biseridl. dI. pot si1 elimine dependenta fati1 de resursele venite
din Statele Unite prin dezvoltarea propriilor lor biserici de tip
celuli1. in 1998, Misiunea Elim din EI Salvador a lui
Sergio Solorzano avea 116 mii de persoane care se adunau in mod
regulat in 5300 de grupuri-celuli1. Yn fiecare duminici1 dimineata,
biserica inchiria 600 de autobuze de care si1-i transporte pe
la serviciile religioase si1ptamanale.
69
Aceste biserici
de tip mega-celuHl. nu trebuie confundate cu de biserici
m casa independente pe care Ie-am vazut in alte pi1rti ale lumii;
bisericile de tip celuHl. sunt, insi1, cu siguranti1 inrudite cu aces tea
se regi1sesc in dinamica interni1 comuna.
70
A
I
N WDEPARTATA zONA din interiorul Guatemalei, Verapaz
Peten reprezinti1 locul unde gi1sit ada post
indienilor numir kekchi (kek-ci), dupi1 secole de domina tie
a europeni. Asti1zi sunt intre 500 de mii un milion
de .kekchi care tri1iesc pe pi1manturile ce se gi1sesc la gran ita cu
Belizele. Yn anii trecuti, zeci de mii dintre kekchi s-au in tors
la eva;ghelic, ceea ce seamani1 cu 0 de
plantare de biserici care tocmai se ei.
De mai multe secole kekchi au amestec de catolicism
religie traditionali1 Datoriti1 pozitiei lor geografice greu
accesibili1 misionarii nu au si1 ajungi1 printre ei. Mai putin de
50% dintre kekchi si1 scrie si1 citeasci1m spanioli1, numi1rul
celor care pot vorbi limba materni1 fiind indl. mai mic. Cu toate
aces tea, in limba kekchi au fost traduse fragmente din Scripturi1
inci1 din 1937, Noul Testament fiind finalizat in 1984 iar intreaga
Biblie publicati1 in 1988.71
69 Comiskey, Home Cell Group Explosion [Explozia grupurilor de casil] (Houston:
Touch Publications, 1999), p. 25.
70 Vom discuta diferentele dintre bisericile de tip-celul1l de plantare
de biserici in capitolul15, mai jos.
71 Barbara Grimes, Etlmologue, 14th Edition Vol. 1: Languages of the World [Etnolog,
A 14-a edipe Vol. 1: Limbile lumii] (Dallas: Summer Institute of Linguistics), p.
308.
124 MI$CARI DE PLANTARE DE 81SERICI
in timpul ani lor 1960 - 1980, evanghelici kekchi au
vitzut cum s-a triplat numfuullor de la aproximativ 20 de mii la mai
mult de 60 de mii. Dupit ce a petrecut multi ani triiind lucrand in
Guatemala, cercetittorul Frank Johnson a analizat kekchi
a giisit cauze ale rapide ale
1) 0 concentrare asupra populapei indigene kekchi, dupit ani
de lucrare misionarit in limba comercialit, naponalit, adicit
limba spaniol it. "Timp de secole," a scris Johnson, "oricare
kekchi care a venit la credinta in Cristos a trebuit s-o facit in
spaniolit, cu alte cuvinte, sit' cultura europeanit,
dominantit, a celor care au cucerit poporul Procesul de
a bisericilor baptiste, nazarinene menonite,
de nevoia de a ajunge cu Evanghelia la kekchi folosind
nu limba spaniolit, ci limba lor localit, a crescut odatit cu
traducerea Bibliei in limb a kekchi.72
2) Traducerea Bibliei in limba kekchi, precum a altor resurse
"Pentru prima datit," a explicat Johnson, "kekchi
au putut sit citeascit cuvintele: "Fiindcit atat de mult a iubit
Dumnezeu lumea" in propria lor limbit. Nimic altceva nu
identitittii unui popor ca existenta unei
literaturi in propria-i limM."
3) Dezvoltarea conducerii indigene kekchi. In loc sit se mai
importe personal cu pregittire teologicit din alte pitrti ale
Guatemalei," a zis Johnson, "noi am format lideri kekchi,"
crezand cit "atunci cand Dumnezeu cheamit un grup etnic
sau un popor intreg ca sit formeze 0 bisericit, din
grup El va scoate liderii necesari care sit conducit biserica.
o implicatie practicit a acestui concept este faptul cit liderii
vor fi relevanp mediului pregittirii formale a celor cu
care lucreazit. De exemplu, dacit majoritatea populatiei este
formatit din fermieri neinviitati, atunci pastorul bisericii
poate sit fie de asemenea un fe'rrcier din categorie."73
4) Izolarea fizica relativit a populatiei kekchi. ,,Izolarea lor in
locuri greu accesibile a prevenit tendintele paternale venite
din a promovat increderea de sine," a observat
Johnson. "Relativa izolarea a conducerii baptiste kekchi de
72 Descrierea poporului kekchi pe care 0 face Johnson se in lucrarea lui
Snowden, Taward a Church Planting Movement, pp. 31-34.
73 Snowden, p. 33.
AMERICA LATINA 125
conducerea celor din exterior, vorbitori de spaniol it, poate
fi ilustrat1 de faptul d primii condudtori kekchi nu au
participat la adunarea nationalit anualit panit in anul1969, la
cinci ani dupit ce incepuse lucrarea baptistit printre kekchi.
Conducittorii kekchi nu au participat la vreo aM adunare
nationalit panit in 1974."74
5) Auto-suspnereafinanciara a lucriirii printre kekchi. ,,Izolarea
populapei kekchi i-a protejat de generozitatea voluntarilor
binevoitori. Spre deosebire de cele mai multe biserici
evanghelice din Guatemala, bisericile kekchi sunt construite
de dtre kekchi numai din materiale indigene. De
asemenea, pastorii kekchi nu au avut parte de sponsoriziirile
venite din afara titrii. Acestea sunt cauzele care au intors
privirile multor pitstori guatemalezi de la congregatiile lor
cittre sponsorii care tritiau dincolo de granita de nord a titrii.
6) Inipativa misionara evanghelistica provenita de la
kekchi Johnson scrie, "Kekchi au un spirit
evanghelistic ridicat. Congregatiile sunt invittate chiar de
la inceput despre responsabilitatea de a incepe noi biserici.
kekchi spun cit 0 bisericit fiirit misiune este 0
biserid moartit."
bisericii printre kekchi a fost cu atat mai exceptional it
cu cat s-a intamplat intr-o tarit care deja structuri relatii
Dupit cum a observat Johnson, faptul cit s-a
dezvoltat dupit propriile modele directii se datoreazit izolitrii
populapei kekchi. Cu toate acestea, kekchl nu este singurul grup
etnic din America Latinit care a in direcpa unei de
plantare de biserici.
C
EA MAl MARE de plantare de biserici din America
Latinit este pe cale sit se afirme intr-o tarit care a fost in cea
mai mare parte izolatit fatit de influentele externe. Din motive
de protectie nu yom da numele acestei tiiri, dar yom descrie
caracteristicile ei semnificative cat mai corect posibil,75 Deoarece
cea mai mare parte a s-a in cercurile baptiste,
yom limita discupa la douit baptiste.
74 Ibid.
75 Fragmente din descrierea acestei
126 MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
Ca multe alte tari din America Latina, aceasta are 0 populatie
mixta, formata din europeni, hispanici africani. Guvernul este
de capva zeci de ani format dintr-un singur partid-stat.
are parte de limitate se zbate in saracie crunta, dar cea
mai mare parte a ei este bine educata.
Din punct de vedere istoric populatia este mai mult de 95%
catoliea, dar de cateva decenii guvernul a suprimat
religioase. Ast1izi, libertatea de religie este mca 0 speranta ravnita,
condipile incep sa se
B
API1$TII $I-AU TRIMIS primii misionari m cu mai mult
de un secol in urma. in urmatorii 75 de ani, misionarii aveau
sa planteze biserici, sa instruiasea lideri sa formeze doua uniuni
baptiste, adunand impreuna in jur de 3000 de membrii. 1n urma
unei lovituri militare misionarii au fost sau
expulzap din in anii grei care au urmat loviturii militare,
jumatate din membrii bisericii baptiste au fugit din
1n urmatoarele trei decade, guv ernu I a mcercat sa elimine
lui din tara. Prigoana, mchisoarea
tortura au fost larg raspandite. in urma acestei perioade m care a
sc1izut numarul membrilor, numarul din tara a mceput
mcet sa creasca.
AMERICA LATINA 127
in 1989 Uniunea Baptista de Nord avea m jur de 5800 de membrii
care se mchinau m 100 de biserici. in an au mceput sa
experimenteze 0 trezire religioasa care a rezultat m rugaciune,
evanghelizare plantare de biserici. NumaruI membrilor a crescut cu
cina la suta m 1989 apoi cu aproape la suta. m anul urmator.
La anilor 1990,numarul membrilor Uniunii Baptiste de
Nord urcase la mai mult de 14000 de persoane botezate, care se
inchinau in 1475 de biserici sau case. Dintre aceste 1475 de locuri
de mchinare numai 160 erau formate inregistrate ca biserici,
iar aproape 1000 dintre ele erau cunoscute drept casa cultos sau
biserici m casa. Pe Ianga 14000 de membrii botezap, mai
mult de 38000 de participanF sa fie botezap.
o de plantare de biserici asemanatoare a fost cea din
sud (Uniunea Baptista de Sud-SU). 1n 1989, SU avea 129 de
biserici cu un numar de aproape 7000 de membri. m anul
2000 erau inregistrate doar 212 biserici la SU, in realitate erau
peste 2600, avandu-se in vedere a 1620 de biserici in casa
858 de noi biserici pe cale sa ia Numarul lor crescuse
la aproximativ 19000, avand botezuri anuale a mai mult de 2600
de persoane. Alte 12000 de persoane care nu erau mea membri
botezul fusesera inscrise la cursurile de cateheza. in
decada care a urmat, numarul total al bisericilor a urcat de la 129
la peste 2600, adiea 0 de 1900 la suta.
128 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
La marea a bisericii in din America
au contribuit mai multi factori. pentru popor incepuse
Ind de pe vremea cand avusese loc lovitura cu patru zeci
de ani in urma. De asemenea, pMrunsese in viep.le
care se descrie pe ei ca "poporul
de pe genunchi."
Prigoana, care guvernului avea
biserica, in loc realizeze acest lucru
imputernicise biserica. Un lider al Uniunii Baptiste a comentat:
Jnchisoarea era ca un al doilea seminar pentru noi."
Un misionar care a vizitat recent tara a raportat: "ToP.
din convenp.e au fost in inchisoare sau in lagMe de
mund din cauza credintei lor.
Misionarii alungap. din au fost utili in
dezvoltarea acestei de plantare de biserici. Mai intai, prin
pu a Cu vantullui Dumnezeu
punerea bazei preotiei tuturor misionarii
s-au asigurat d biserica detinea mijloacele de supravietuire in
fata furtunii care avea Apoi, in timpul anilor de izolare
de guvern, misionarii au continuat satureze regiunea
cu emisiuni evanghelistice la radio, realizate pe intelesul limbii
poporului.
Pe la inceputul anilor 1990, pe cand misionarii incepeau
viziteze tara din nou, ei au observat bisericile aveau nevoie de
Incurajare instruire. Aceasta se Intampla tocmai in perioada In
care bisericile se gandeau adopte structurile ne-familiare ale
bisericilor de misionarii ar fi incercat critice
sau 0 suprime, de plantare de biserici ar fi
fost cu Misionarii, de asemenea, au incercat
protejeze bisericile de dependenta din exterior.1n timp,
concentrat eforturile asupra intreFnerii viziunii de
de noi condudtori de biserici, oferindu-Ie instruire cand a fost
nevoie rugandu-se pentru continuarea
Uneori este po sibil te uip. inapoi la 0 identifici
praguri care ce sunt trecute cu succes intr-o
aproape 1n timp, putem identifidm
ca fiind momentele in care 0 alegere ar fi putut
sabota 0 de plantare de biserici.
de plantare de biserici a trecut un
prag important in 1992. Duhul lui Dumnezeu aprindea inimile
AMERICA LATINA 129
oamenilor din regiune. Yntalnirile bisericii In cele
modeste erau de obicei arhipline. Dad nu se luau de
construire de anexe, era in pericol. Pe
construirea de noi anexe care pe
veniti la inchinare, extraordinar de mare al acestora
ave; de infruntat probleme legate de lipsa de combustibil care
impiedica posibilitatea de a se aduna in case.
Pe parcursul acestei perioade de dureri crescande,
supraveghetorul Uniunii Baptiste a vizite la
cabinetele de ai guvernului, responsabili cu autorizarea
construirii a noi de biserici.
rag, domnule," a implorat el, "trebuie ne
construim mai multe biserici. Nu mai avem spatiu!"
A fost refuzat in mod repetat. 1n cele de pe Intr-o zi,
oficialul guvernamental a strigat la el exasperat:
doar la asta putep. gandi voi, De ce nu
Intalniti in case Ie voastre?76
brusc a stimulat gandirea supraveghetorului.
Curand aceea, el a instruit pe cum
se intalneasd in case astfel a fost trecut un prag psihologic.
Mutarea bisericilor in case care erau acum casa cultos sau biserici
In a stimulat mai multe lucruri deodata.
1. A eliberat biserica de identificarea acesteia cu
2. A creat nevoia de mai mulF condudtori de biserici, mai
multi decat puteau seminariile of ere, ceea ce a condus la
aparitia unei de conducMori laici de
biserici.
3. A eliminat orice intarziere de inceperea unei noi
biserici.
4. Multi provenip. dintr-un mediu catolic sau ateu s-ar fi simpt
stanjeniti intre in unei biserici baptiste, dar se
simteau mai putin amenintati viziteze vecinul.
5. A permis creasd rapid, atenp.a
publicului sau cenzura guvernului, care ar fi cu
dad ar fi fost construite noile de biserica.
76 tntfunplare povestitli autorului de dltre tideri ai Uniunii Baptiste.
130 M DE PLANTARE DE BISERICI
laici au r1\spuns cu entuziasm la ideea de mutare
a Bisericii in casele cartierele lor. Uniunea Baptist1\ de Nord a
inceput 0 $coal1\ de Preg1\tire Misionar1\ pentru laici in anii 1990
ca s1\ asigure preg1\tirea instruirea num1\rului mare de femei
biirbati laici care sii inceapil sii conduca casele de inchinare.
1998, erau 110 alp 40 de la cursuri.
Uniunea Baptistii de Sud nu a riimas mai prejos. Colaborarea
dintre cele douii uniuni a condus la formarea a 800 de misionari
de bisericii In casii in intreaga farii. Astiizi, conduciitorii Uniunii
raporteazii cii /lsute de oameni exprim1\ acum chemareala
misiune./I
Aceastii de plantare de biserici propune acum siise
riispandeascii dincolo de granifile naponale. Unii dintre
au giisit deja oferte de serviciu in care sunt cunoscute ca
prigonitoare ale bisericii 9i in care pot sii contribuie la indeplinirea
Marli Trimiteri ca misionari fiidtori de corturi.

P?A TE sii viitorul de plantare


de blSencl dm Amenca Latmil. Dar oriunde se intamplii
ca misionarii, voluntarii evanghelicii latino-americani sii
conducerea locaIi facii pe
sii depindii mai degrabii de Dumnezeu decat de fondurile striiine,
mi9cruile de plantare de biserici vor apilrea cu
9
Europa
Potrivit raportorilor de plan tare de biserici, fn anul1999
au luat jiinta 45 de noi biserici printre refugiafii din Olanda fntr-un
singur an.
Micarea Evanghelica Tiganeasca a fnceput fn Franta i Spania fn
anii 1950. in 1964 erau 10 mii de credincioi tigani. in 1979 erau
30-40 de mii de membri i 150 de mii participau la fnchinare.
in 1996, doi credincioi evanghelici din Elvetia au fnceput 0 biserica
de casa. in doar cinci ani, organizatia The International Christian
Fellowship a crescut la peste 3000 de membri care se fntalneau fn
mai multe sute de grupuri de tipul celulii.
N
IcAIERI iN lume nu a mai primit atat de muM
susfinere din partea stahilui ca in Europa. Chiar in zilele
noastre,guvemele clerul bisericesc oferindu-Ie
necesarii 9i salarii, bisericile sunt scutite de taxe, iar religia este
o materie obligatorie in 9coalii. in ciuda acestei
bisericile protestante din Europa pierd pe zi ce trece din
asupra enoria9ilor lor post-moderni.
tn locul unui cre9tinism viu se autointitulate
post-cre9tine care sunt in cilutare de noi dH de spiritualitate.
Secularismul, autocomplacerea hedonismul toate au rivalizat
loialitatea maselor de locuitori ai Europei. Ceva anume din
structura Europei de vest a rezistat cu indarjire la inaintarea
Evangheliei. de plantare de biserici au un piimant
steril pretutindeni in Europa de Vest.
inainte ca cineva intrebe: /I Unde sunt de plantare
de biserici ale Europei?/I, s-ar cuveni sii se caute acele elemente
caracteristice atat de des asociate Cll mi
9
cru-ile de plantare de
biserici.
132 M I!;'CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Unde sunt acele biserici in casc1, grupurile de tip celulc1 din case
conducerea laid? Unde este rugc1ciunea infocatc1, evanghelizarea
supunerea fatc1 de Biblie? Numai dupc1 ce yom raspunde acestor
intreMri yom avea probabil succes in gc1sirea de de
plan tare de biserici.
Tn trecut, oamenii bisericii, bine intenponap, au cc1utat se
asigure de generatiilor viitoare ale Europei prin
includerea in structurile legale codurile de impozit a sustinerii
care ar fi asigurat continuitatea acestui edificiu. Frumoasele
catedrale basilici ale Europei constituie un testament al acestei
structuri de suspnere. Dar astc1zi catedralele sunt goale.
Dacc1 structurile paradigmele bisericii convenponale din
Europa sunt in contrast cu de plantare de biserici, atunci
nu ar trebui sc1 fie 0 surprizc1 cand observc1m d de plantare
de biserici apar acolo unde structurile societc1pi tradiponale
sunt iar elementelor cheie care dau formc1 de
plantare de biserici li se permite sc1 infloreascc1. Aceasta este exact
ceea ce gc1sim. Dumnezeu a ales descopere puterea in afara
centrelor europene. Tn schimb, El a lansat lucrarea Sa
printre marginalizapi sc1racii Europei: refugiapi pganii.
P
OPULA TIlLE MARGINALIZA TE ALE EUROPEI, precum
refugiatii din Olanda, nu se bucurc1 de bisericii de
stat sau de avantajele oferite de sustinerea bisericii de cc1tre stat. In
fie care an, mii de refugiap din tc1ri zbuciumate ale Africii Asiei
ajung in Europa in cc1utare dupc1 sigurantc1 avantaje economice.
in Oland a, refugiati sunt in tabere speciale unde vor
sta timp de 0 lunc1 sau mai mult panc11i se definitiveazc1 situatia de
cc1tre oficialii guvemamentali care analizeazc1 cererile lor de azil.
Taberele de refugiap Ie oferc1 un adc1post plc1cut familiilor
refugiate traumatizate, inainte ca acestea sc1 intre in societatea
olandezc1. tn aceste imprejurc1ri, misionarii au dus Evanghelia
conceptul de de plantare de biserici care se cu
stilul de viatc1 de tranzipe al refugiatilor.
EUROPA 133
I EUROPA DE VEST I
134 MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
in 1995, Larry Laura Hughes au fost ca misionari la
Eindhoven, Olanda. Familia Hughes a descoperit curand ca mulp
dintre bisericii erau refugiati din alte ale lumii sositi
de curand in Olanda. Aceasta are peste 90 de mii de refugiati
numai in regiunea de nord din jurul Eindhoven.
Curand so}ii Hughes au inceput pe
in taberele in care locuiau ca sa lucreze cu
prietenii familiile lor. S-au bucurat viziteze pe noii veniti din
locuri precum Sierra Leone, Iran, Afghanistan, Rwanda, Nigeria
Irak. Refugiatii intotdeauna primeasca pe
misionari au primit bine propunerile lor de a se ruga pentru ei
de a-i din Biblie.
Larry Laura au dorit mult face ceva mai mult decat
doar lucreze cu refugiatii. Analogia unei persoane
pescuiasca fie in stare se tot restul parea
se aplice in cazul refugiatilor. Daca ar fi in stare invete
pe cum se zideasca spiritual unii pe altii, probabil
lucrarea ar putea continua creasca de la sine.
in 1997, sopi Hughes au inceput implementeze viziunea lor
asupra unei de plantare de biserici. Ei nu erau siguri daca
avea se intample ceva. La urma urmelor, acest conglomerat
de natii grupuri etnice nu formau doar un grup, ci unmozaic
de populapi. Singurul lucru care ii unea pe oameni era
experienta lor de tranzitie prin Olanda. Peste cateva
luni ,cei doi Hughes aveau pomeasca la drum testeze
viziunea, asigurandu-le instruirea inceperii
unei de plantare de biserici.
s-au dovedit deosebit de receptivi la ideea de a Incepe
propriile lor biserici. Pe la anului 1997, Hughes se
intalneau cu zece grupuri-celuM diferite In fiecare in
anul urmator, grupurile aveau se formeze in biserici conduse
de lideri laici.
Intr-un e-mail din 1999 Larry declara: "Anul trecut (1998) sotia
cu mine am deschis 15 grupuri noi de biserica. $i, 'in
timp ce in luna iulie am plecat pentru 0 alta lucrare pe 0 perioada
de luni, ne intrebam ce aveam la intoarcere. E de
necrezut! Putem verificam acum cel putin 30 de biserici
, '
71 Mike Creswell, "The Netherlands: Providing An Anchor" [Olanda: Asigurarea
unei ancorej in The Commission [Trirnitereaj (noiernbrie 1997), p. 22.
EUROPA 135
dar cred ca ar putea fi de sau chiar trei ori mai mult decat
atat."78
Cand a fost intrebat cum de s-au multiplicat atat de repede
aceste biserici, Larry a explicat:
Toate bisericile noastre in casll au pastori/conduc1ltori laid
deoarece lucrarea merge atat de repede, incat misionarul
conduce adesea doar in jur de doull sau trei studii biblice inainte
ca Dumnezeu sa scoatll cel pum un lider. Acesta pare 511 fie
in acela$i timp atat mantuit, cat $i chemat 511 conducll, deci il
botezllm $i Ii d1lruim 0 Biblie. Dupa ce noii credincio$i/lideri
sunt botezati, sunt atat de Wocar incat ne este pur $i simplu
imposibil sll-i oprim. Ei se duc peste tot $i Incep sa facll studii
biblice cu oamenii; cateva sllptllmilni mai tarziu primim ve$ti de
la ei referitor la cate studii biblice au mceput. E cel mai incredibil
lucru pe care I-am vllzut vreodata! Nu I-am Inceput noi $i nu-I
putem opri chiar dacll am incerca.
79
De-a lungul anilor, misionarii evanghelici In Olanda au privit
tara aceasta ca pe una dintre cele mai indiferente de mesajul
Evangheliei din intreaga lume. Cu toate aces tea, In mijlocul acestui
sol uscat, Dumnezeu a 0 printre refugiati.
In iulie 2000 am vizitat eu lucrarea cu refugiatii. in acea
perioada Larry sotia sa se in Statele Unite ca aiM
de parintii lor gray bolnavL Misionarii care au venit in locul
lor se ocupe de lucrarea cu erau minunati, sfinti,
plini de Duhul Sfant, care-i iubeau pe refugiap Ie
cu Evanghelia. Unul dintre ei mi-a spus ca a botezat
personal mai mult de 90 de refugiati Intr-un singur an.
indoiala ca misionari care slujeau aveau viziune de lucrare,
evanghelizare ucenicizare, dar nu nimic despre
de plantare de biserici.
Sepoate multumi lui Dumnezeu pentru dragostea
lucrarea misionarilor care au venit In urma sotilor Hughes, dar
zorii unei de plantare de biserici. Statutul
tranzitiv al insemna ca ei in centrele de
refugiati doar pentru 0 apoi erau
78 Ibid., pp.4-5.
79 Citat din lucrarea autorului din 1999, Church Planting Movements de
plantare de bisericij, p. 4.
136 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
locuiasdi in comunitiitile din tarii. Deoarece nu era nimeni in stare
sii Ie transfere noilor refugiati viziunea unei mi.;;ciiri de plantare de
biseriei, avea sa expire curand.
Echipa care a succedat familia Hughes avea pasiune pentru
evanghelizare lucrare, dar aveau prea pupne despre
cele necesare unei de plantare de bisericL Ca urmare,
a regresat devenind doar 0 lucrare evanghelistieii printre
refugiati.
C
u cA TN A ANI YN URMA un misionar baptist ce lucra in
Spania a fiicut 0 observatie intrigantii. In Spania/' a zis et
//noi nu ne putem numi evanghelici deoarece oamenii vor intelege
cii suntem tiganL//
Imaginap-vii 0 populatie sau un grup etnie colorat atat de mult de
Evanghelie incat chiar numele lor a devenit sinonim cu termenul
//evanghelic./1 Yn timp ce investigam pe evanghelicii tigani, am fost
uimit de cat de aproape se aseamiinii ei cu alte de plantare
de biserici din intreaga lume.
Datoritii statutului lor de marginalizati in societatea Europeanii,
nu este de sii rapoarte publicate in limba englezii
despre ceea ce face Dumnezeu printre tiganii din Europa. Cu toate
acestea, cateodatii miirimea mai sare in ochii celor de la
mijloacele seculare de informare in masii. Yntr-un articol din 1983
al ziarului New York Times, John Darton descria ca avand
in jur de un sfert de milion de persoane, dintre care 60 de mii erau
deja botezate.
80
Zece ani mai tarziu, profesorul francez Jean-Pierre Liegois
observa: In ultimii cinci ani a avut loc 0 foarte rapidii
in penticostalii prin Biserica Evanghelicii
Tigmeascii; de la inceputurile ei in Franta in anii 1950 s-a riispandit
peste tot in Europa in lume.//
81
Yn 1993, ajungea printre din Franta, unde a
atras atentia lui Andrew Hobbs, corespondent al ziarului The
Observer (Observatorul). Hobbs a raportat cii in Anglia 5000 dintre
80 John Darton, "Europe's Gypsies hear the Call of the Evangelicals"ITiganii din
Europa au auzit chemarea evanghelicilor] in The New York Times (25 august 1983),
Late City Final Edition, section A, p. 2
81 Jean Pierre Liegois, Roma, Gypsies, Travellers [Roma, pganii, nomaziij, tradus
in limba englezl1 de Sinead ni Shuinear (Strasbourg: Council of Europe, 1994),
pp. 91-92. Publicat initial in limba francezl1 sub titlul Rama, Tsiganes, Voyageurs, in
1992.
EUROPA
137
cei 60 de mii de pgani sunt devotap.B2 Un alt jurnalist
britanie, Justin Webster, a identificat originea in Spania,
unde organizapa Spanish Association of Gypsy Presence (Asociatia
Spaniolii a Prezentei Tiganilor) afirma cii 30 la sutii dintre pganii
din Spania erau asociati cu Yn 1999, Christianity Today
a luat de a identificat 600 de biserici de
pgani numai in Spania.
84
La adunarea lor generalii care a avut loc
in august 2000 intr-o bazii aerianii NATO piiriisitii, la Chambley,
Franta, s-au adunat intre 25000 30000 de tig
ani
.
8S
Este clar cii s-a intamplat ceva printre populapa pgiineascii a
Europei de Vest, dar a fost ea 0 de plantare de biserici?
Riispunsurile erau ascunse la sursele spaniole la inchisele
comunitiiti dintre care amandouii sunt greu accesibile.
Ajutorul a venit din partea unei surse cand un
bibliotecar a trimis 0 lucrare scrisii despre pgiineascii
evanghelicii. Yn 1989, Stephanie Crider, absolventii a Universitiit
ii
din Samford totodatii fiica unui misionar baptist din Spania,
scris teza de senior honors studiind Evanghelice printre
t
i
g
ani
./1 Fiind fluentii in limba spaniolii, Crider cunoscuse mulp
tigani se inchinase adesea cu ei in biseriea tatiilui
siiu din Grenada, Spania. Yn teza sa, Crider a tradus multe din
sursele care redau povestea de plantare
de biserici.
Crider scria:
Trezirea religioasA a tiganilor dateaUi de prin anii 1950, in
Normandia, Franta, in Liseuz. Yntr-o zi, la 0
,
pe nume Duvil-Reinhart, a primit un tractat
de la un dintr-o a AdunMii lui Dumnezeu. Ea
a pus-o in a uitat de ea timp de mai multe luni, pfuUi
cand unul din fiii sAi s-a era pe moarte. adus
atunci aminte de tractatul de care Ii povestise despre
miracolele de vindecare. Doamna Duvil a mers la biserica
82 Andrew Hobbs, "Gypsies take to highway to heaven" [Tiganii 0 iau pe
autostrada raiuluij in The Observer (1 august 1993), p. 20.
83 Justin Webster, "Gypsies for Jesus/' [Tiganii pentru !susj raportat la p. 30 in
Features section al The Independent [Independentul] (Londra), 11 februarie 1995.
84 Wendy Murray Zoba, "The Gypsy Reforrnation," [Reforma Tigl1neascl1jln
Christianity Today (8 februarie 1999), pp. 50-54.
8S Raportat ca "In jur de 25000 de pgani se adunl1 in In Agence France
Presse, 24 august 2000.
138 M DE PLANTARE DE BISERICI
Adunarea lui Durnnezeu !?i i-a cerut pastorului sa se roage
pentru fiul ei deoarece era pe moarte. EI a mers cuea la spital !?i
!?i-a pus miHnile peste tanar care din acel moment s-a vindecat
definitiv. Minunea aceasta a facut ca intreaga familie sa se
predea lui Cristos. Ei au imparta!?it experienta lor de convertire
!?i cu celelalte rude ale lor !?i de aici a inceputtrezirea aceasta
extraordinara care continua in zilele noastre.
86
Clement Le Cossec (pastorul de la biserica Adunarea lui
Dumnezeu care se rugase pentru fiul doamnei Duvil)
cu propriile cuvinte ce s-a intamplat atunci. "Intr-o zi, 0 familie de
tigani au venit la mine in biserica. Erau in cautarea a ceva. I-am
invitat la 0 adunare de rugaciune au venit. Au primit Duhul
Sfant. tn duminica urmatoare am botezat 30 de oameni in Mare,
iar anul urmator 3000."87 Crider continua:
Primele convertiri au avut loc printre cei din tribul Manouche.
Primii tigani sau gitano spanioli s-au convertit prin anii 1960 pe
cand lucrau in Bordeaux, Franta. In 1962,mi!?carea s-a raspandit
la tribul Rom care este larg raspandit in Halla. In 1965, !?apte
dintre tigani convertiti s-au intors ca misionari in Spania. Tiganii
au marturisit pe Cristos intotdeauna rnai intai familiilor lor
datorita importantei pe care 0 acorda ei vietii de familie.
88
Crider scrie: "Evanghelia s-a raspandit printre cu mare
repeziciune. tn 1958, existau trei mii de iar in
1964erau zece mii."89
tn 1979 erau in jur de 3040 de mii de membrii, iar 150 de
mii frecventau regulat grupurile de inchinare. Yn an,
Franta numara 19000 de 230 de pastori, iar
Spania avea in jur de 10 mii de membrii cu 400 de pastori.
90
86 Stephanie P. Crider, "The Evangelical Movement Among Gypsies,"
Evanghelid\ printre tigani) 0 teza de senior Iwnors prezentata Facultatii
Departamentului de Istorie a Consiliului de Onoare al Universitatii din
Samford, p. 34. .
87 Darnton, The New York Times, p. 2.
88 Crider, p. 38. Crider extrage aici partial din lucrarea in limba spanioll1 a lui .
Lisardo Cano, Un Pentecostes en el Siglo XX (Sabadell: Imp. Serracanta, 1981), pp.
7-8.
89 Ibid., p. 37.
90 Ibid., p. 69 citat din Lisardo Cano, p. 185.
EUROPA 139
1n 1981, Biserica Evanghelica Tiganeasdi lucra printre tig
anii
din Franta, Belgia, Canada, Spania, Italia, Germania, SUA,
Finland;, Grecia, Anglia, Portugalia, Argentina Romania.91
Toate sursele confirma rolul pe care I-a avut Clement Le Cossec,
pastorul francez. tn 1983, Le Cossec ca 50 de
cei 150 de mii de tigani din Franta apar}ineau acestel
In an, 12-15000 de tigani se intalneau sub
conducerea lui Le Cos sec la 0 conventie internationala in sudul
Frantei. Printre diversele triburi de tigani se gaseau Manouche din
Franta Germania, Rom din Italia, Gitano din Spania Yediche
din Germania. Pe la anilor 1980, Le Cossec numara 250 de
mii de tigani care fusesera de iar 60 de mii dintre ei
fusesera deja
Primii misionari care au mers in Spania in 1965 au fost
mai tarziu cinstiti ca apostoli ai tiganilor din Spania. Ei s-au
raspandit in tara au avut de indurat greutati mari in lucrarea lor
de plantare a bisericii printre poporullor. Persecutia nu era ceva
nou pentru tigani, dar pentru noii tigani evanghelici, ea a venit
chiar din sanul populatiei
Adversarii i-au pe convertiti folosind
apelativul de "Aleluia," Un termen pe care 11 foloseau destul
de des in inchinarea conversatiile lor. Predicatorii laici tig
ani
au fost ridiculizati numiti "preoti." au fost intentiortate
ca insulte, aceste titluri denurrrlri adecvate unui popor care
este "un miros placut de lauda a lui Dumnezeu" un "popor de
preotL" . .., .
Semne minuni insoteau raspanduea VIe tIle
transform ate, inclusiv vindedirile, erau un lucru
printre Fgani. Fganii au adus cu ei
penticostala a vorbirii in limbi a primirii mesajelorprofetlce de
la Dumnezeu. Crider a notat: "Un serviciu printre tigani contine
aproximativ 90%lauda. EI include multa muzica amestecata cu
rugaciune. Muzica din biserica a fost adaptata rnuzicii lor
De obicei, acompaniate de 0 chitara bati:li din palme, refrenunle
au un ritm "flamenco" in ele.
Tiganii din Spania sunt cunoscuti pentru stilul lor de dans
flamenco. Dar dupa convert ire, versurile cantecelor lor au
fost transformate ca in urmatorul refren tradus:
91 Ibid.
92 Darton, "Europe's Gypsies hear the Call of the Evangelicals," p. 2.
140 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
tnainte, tiganii purtau cutite,
Acum purtrun Biblia, Cuvantul adevarat.
Nu mai vreau s1l. mai p1l.dituiesc niciodat1l..
Cristos mi-a vindecat r1l.nile.
Acum Ii cant cu bucurie;
Vreau s1l. urmez pe calea Lui.
93
Yn ce rolul Bibliei in Inchinarea tigani,
Crider a menponat di "mesajele biblice sunt ames tecate printre
cantill"ile de dar acestea sunt de simple scurte
faptului cei mai mulF din congregaFe, uneori chiar
vorbitorul, nu pot citeasdi. De aceea, mesajul trebuie fie
simplu, de asimilat. Parabolele sunt mijloacele
favorite folosite pentru a Invata Cuvantullui Dumnezeu."94
a fost in centrul Pe
pentru vindecare profetie, conduc adesea
de ve?he la Pastorii tigani
descns lor pentru lucrare ca ,,0 coborare de pe munte,"
probabil 0 aluzie la Moise care a mers pe varful muntelui unde a
vorbit cu Dumnezeu.
95
Bisericile se intalnesc oriunde pot, incepand adesea in case, apoi,
cand numill"ullor capacitatea casei, se in
inchiriate.
Pe intalnirile in case cele In locuri aleatorii,
bisericile de tigani adesea locul de Inchinare." Sunt mai
multe motive in spatele acestei nu toate fiind legate
de stilul de nomad al tiganilor. Ynchirierea de
Inchinare le-a permis se ingrijoreze de limitill"ile
impuse de dar trebuie Ie evacueze atunci cand
vecinii fac plangeri din cauza cantului lor zgomotos a strigatelor
de bucurie.
96
Capva pastori tigani ai unor congregatii marl au primit salariu
de la turma lor, dar cei mai mulF predicatori tigani au vocapi.
93 Notat de dltre fostul misionar al organizatiei Operation Mobilization, Hans
van mtr-o lucrare nepublicati'l la unul din cursurile profesorului
Gabmo Fernandez de la IBSTE, 14 martie 1987, p. 1. citat de ci'ltre Crider pp.
'
94 Crider, p. 59 citandu-l pe Juan Querro, un pastor baptist spaniol.
95 Ibid., citat din Juan Querro.
96 Ibid., 60.
EUROPA 141
Ei lucreze la slujba seculara, adesea in comertul
tiganilor sau in Potrivit unui articol din The
Ecumenical Review, motivul acestei situatii este "in principal din
ratiuni economice; necesitatea de a sus tine familia."97
Review a mers mai departe a punctat un aspect foarte
interesant care reiese din vocatiile duble ale pastorilor tigani
anume faptul di "biserica darurile lor mai
misionare de conferinte, decat suspnerii financiare
a pastorului."
Un motiv major al bisericii printre tigani, identificat
de Crider, a fost accentul care s-a pus pe formarea predicatorilor.
Ea scrie: "Deoarece mulF dintre predicatori au fost sunt
necunosditori de carte, pastorii tigani nu au parte de
pastorala tradiFonaM, cum este ea de cele mai multe
confesiuni evanghelice .. ei sunt in primul rand predicatori laici ...
Nu este nici vorM de Seminar. Ei se unul pe altul."98
Instruirea un model al Aceia care au
dorit intre in lucrare s-au prezentat pastorului care avea se
intalneasdi cu ei de sau trei ori pe De ce
pastorul era multumit de cat de gata erau ei, incepea Ie of ere
de a sluji prin muzidi sau predice in biserica lui. ce
aveau se dovedeasdi pe ei in lucrarea lor de
conducere timp de doi ani, candidatii de lucrare erau prezentati la
conventia naponaM drept noi predicatori sau
De ce s-a intamplat printre tigani alp locuitori
ai Europei? Tiganii au 0 istorie veche a persecutiei in aproape toate
Europei. Statutul lor de oameni de la marginea
po ate fie unul din factorii care a contribuit la deschiderea lor la
o evanghelidi.
6 contrast cu sectoarele "mai respectabile" ale
europene, tiganii a fost mai pupn cu modelele clericale
ale european. Evanghelicii Fgani au permis 0
participare mai a congregaFei la Inchinare. Cuvinte spontane
de inspiratie de la membrii laici ai congregatiile au fost luate in
serios. s-au intalnit in locuri inchiriate sau modeste
97 Ibid., pp. 61-62 citat din "The Gypsy Evangelical Church" [Biserica
Evanghelic1l Tigi'lneasci'l]m The Ecumenical Review, 31 (3),1979, p. 292.
98 Ibid., p. 60.
99 Ibid., p. 61.
142 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
construite de ei, tigani se simteau la fel de bine pe
drum, in caravanele lor de microbuze rulote.
tn anii 1980, multi misionari care lucrau in Spania indl mai
biserici in'loc lucreze cu prin pas tori spanioli locali.
De asemenea, misionari se concentrau in general asupra
spaniolilor in loc identifice grupuri de populatii precum
tiganii. cum a observat Crider, "Mai alte biserici
organizapi care cu tiganii in Spania, pe Iglesia
Filadelfia Oricum, ei
sunt payo (confesiuni care slujesc printre tigani, dar
nu constituie
cum a observat Crider, multe dintre bisericile evanghelice
spaniole aveau ca membrii tigani, dar nici una n-a cautat
formeze 0 de plantare de biserici printre }igani. Multi
chiar s-au pl.ns dl atunci c.nd payo (adidl ne-tiganii) viziteazil
bisericile lor ii vild pe }igani, se intorc pleacil.
101
Ca urmare,
in loc vadil in pgani un potential camp de misiune, au fost
vilzup adesea ca un obstacol in calea ajungerii cu Evanghelia la
majoritatea popula}iei spaniole.
A
I
N SOLUL tN'fELENIT AL Europei de vest incil se mai pot
adesea semne de sperantil pentru de plantare de
biserici. Dupil ani de dedin in Elve}ia, evanghelicii incep sil semene
semintele unei noi tn 1996, doi tineri evanghelici elvetieni
au inceput 0 de tip celuIa asupra tinerilor
cu varsta intre 18-24 de ani. In cinci ani, International
Christian Fellawship a/Zurich dela
Zurich) a crescut la mai mult de 3000 de membrii care se intalnesc
in case in sute de grupuri de tip celulil.
1n Anglia un alt semn de in Programul Aifa
de evanghelizare in case. Programul Alfa este 0 introducere la
adevilrurile fundamentale ale credintei construite in jurul
unui cadru de deschidere ciltre cercetare. Cursu I, care
15 silptilm.ni, se concentreaza asupra intalnirile
avand adesea loc in case mai putin in diidiriIe vreunei biserici.
De obicei se 0 masil se prim esc cu deschidere
intrebmle scepticilor legate de credinta Ca rezultat, au
100 Ibid., p. 64.
101 Ibid., p. 65.
EUROPA 143
loc un uimitor de convertiri. Un lucrator cu Programul
AHa opiniile cu privire la succesul grupurilor AHa
ca instrumente de evanghelizare.
Mai intai, ii pe in grupuri mici in casele
tn al doilea rand, gazdele punerea
intrebariIor dificile pe care Ie au, nevoia
de a la toate. Acest lucru este foarte important.
cred ca trebuie la orice intrebare. vor
daca sunt liberi - ceea ce este mai important
pentru ei decat primirea unui pe jumatate pregatit.
In al treilea rand, ce s-au terminat cele 15 de
obicei grupul in sine este cel care ii pe 0
comunitate de cautatori ai constituie 0 deja

Grupurile Alfa au inceput prin anii 1980 cand un lucriltor al
Bisericii Anglicane, Charles Marnham, a folosit un program
prietenos de initiere a in credinta 1990,
Nicky Gumbel a preluat programul a inceput caute de a
metodillumii In 1999, mai mult de 1,5
milioane de persoane erau inrolate in Grupurile Alfa in peste 17
mii de biserici din lumea.
103
tn anul 2001, mai mult de 65000
de conducatori de bisericil cursurile Alfa erau in stare
sil foloseascil programele Alfa in propriile lor biserici. Programul
s-a rilsp.ndit dincolo de zidurile bisericii in universitil}i, azile
chiar inchisori.
De mai multi ani, grupurile Alfa se dovedesc a fi cele mai
eficiente unelte evanghelistice in Europa de vest. Unele dintre
elementele care fac din Grupurile Alfa cele mai eficiente unelte se
aseamilnil cu cele ale de plantare de biserici.
Rilmane de vilzut dacil acest program va fi in stare sil se rupil de
felul conventional de a face biserica sil producil adevilrate
de plantare de biserici. Ce este dar acum este faptul cil multe din
eforturile Europei de a conserva oficial a avut de fapt
un efect invers, filcand din cei desconsidera}i ai Europei cel mai
fertiI camp pentru de plantare de biserici.
102 Din conversatia pe care a avut-o autorul un reprezentant al Grupurilor
Alfa la standullor de expozitie la conferinta Amsterdam 2000 care a avut loe in
Amsterdam, Olanda, in iulie 2000.
103 Pagina oficialll a Grupurilor Alia pentru Marea Britanie este www.alpha.orf(.
uk. rn Statele Unite infonnatii asemllnlltoare pot fi gllsite la www.alphana.org.
A.
10
America de Nord
!n 17 ani, 0 biseridi baptistii din Carolina de Nord a devenit mama,
bunica striibunica a 42 de biserici din care au 125 de pas tori.
!ntr-operioadii de 20 de ani, organizatia DOVE Christian Fellowship
a crescut de la trei biserici-celulii cu 25 de membrii la mai mult de
80 de retele de biserici-celulii pe cinci continente cu mai mult de 20
de mii de membrii.
Pe tot parcursul anului 2001 organizatia Church Multiplication
Associates a viizut 0 nouii bisericii niiscandu-se In fiecare
siiptiimanii.
!n fiecare siiptiimanii Saddleback Valley Community Church
Willow Creek Community Church piistoresc In jur de 40 de mii de
membrii printr-o retea de 4000 de grupuri celulii fn case.
I
N CEL DE-AL $APTELEA volum al de Istorie a
Kenneth Scott Latourette a identificat secolul al
XIX-lea drept 0 precedent de inaintare a Evangheliei
lui CristoS.
104
Dintre toate progresele pe care le-a
in nici una nu a fost mai decdt
ucenicizarea, formarea congregapilor pe tot teritoriul
Statelor Unite.
tnaintarea pionerilor pe vastele teritorii ale Americii de Nord a
mers in cu evanghelizarea lor plantarea de noi biserici
la frontiere. La secolului al XIX-lea, aproape orice
din Statele Unite avea eel cateva protestante care
se striiduiau realizeze visul unei singure cu in
Dumnezeu.
104 Kenneth Scott Latourette, A History of the Expansion of Christianity [0 istorie a
rl1spAndirii cretinismului] (New York: Harper), 1937-1945.
146 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Cum de a de pionerat
Evanghelia cu atata fermi tate de la tarmul Oceanului Atlantic
la cel Pacific? Confesiunile religioase ale secolului al XXI-lea
se in trecut la pioneri se chinuiesc zelul
care a supus imblanzit un intreg continent. Imaginea aceasta a
predicatorilor itineranp care au produs treziri spirituale Marile
Treziri care au propulsat pe tot teritoriul, ridid un semn
de intrebare cu privire la felul de biserici care au fost in stare
pasul cu extindere
Una din bisericile tipice de la care s-a pe tot
teritoriul Statelor Unite intre secolul al XVIII-lea al XIX-lea,
a fost Sandy Creek Baptist Church in zona a
Carolinei de Nord in 1755. Istoricul Robert Baker a descris biserica
Sandy Creek drept
mama tuturor bisericilor baptiste independente ... (care) in 17
ani, ri1sp&ndit filialele in vest pwi1la marele rau Mississippi;
in sud pani1 in Georgia; in est p&ni1la mare Chesapeake Bay;
in nord piini'l la apele Potomac; ea, in 17 ani, (sic) a devenit
mama, bunica stri1bunica a 42 de biserici, din care au 125
de pastoriY15
Baker
tn mai pupn de trei ani a independente de la Sandy
Creek erau trei biserici pe deplin formate cu un numi1r de membtii
de peste noui1 sute. Filiale viguroase prosperau in regiunea
Sandy Creek la Little River in Montgomery, in Grassy Creek, in
Granville, iar alte filiale erau localizate la est in Southwest, Lenoir,
Black River, Duplin, New River in Onslow pani1 in Lockwood's
Folly, Brunswick. Lucrarea de predicare a fost sustinut1!. de la
moraviene la Cape Fer la nord in
Virginia.
106
105 Robert A. Baker, The Southern Baptist Convention and Its People [Conventia
BaptisU de Sud oamenii ei) (Nashville: Broadman Press, 1974), p. 50 citiind
lucrarea lui Morgan Edwards, Materials Toward a History of American Baptist [Surse
pentru 0 istorie a americani). Dintre cele 12 volume ale proiectului,
numai patru au fost publicate (Philadelphia 1770-1792). .
106 Baker, p. 50 citiind lucrarea lui William L. Lumpkin, Baptist Foundations In the
South [Bazele lucrlirii baptiste din Sud] (Nashville: Broadman Press, 1961), p. 38.
AMERICA DE NORD 147
Expansiunea bisericii Sandy Creek nu a fost un accident.
Istoricul William Lumpkin"a dedus 0 strategie
a fost de dtre conducere (in timp ce) Shubal Steams a
lucrat in primul rand in zona de est a Carolinei de Nord la vest
de Sandy Creek; Daniel Marshall a lucrat in nord; Phillip Mulkey
a predicat in special in zona de est sud-est."I07
In 1881, William Cathcart a putut scrie: probabil
mii de biserici care au in urma eforturilor lui Shubal Steams
a bisericilor din Sandy Creek."I08 Care a fost ADN-ul care a
produs de la
Morgan Edwards, un altcronicar timpuriual de plantare
de biserici din Sandy Creek, a scris des pre credinta in
autonomia fiedrei congregatii locale convingerea d Dumnezeu
a daruit autoritate fiecarei biserici independente. puterea ar
fi de Cristos asupra unei singure biserici," a scris
el, Ilea nu 0 poate transfera; nu, n-ar putea s-o fad chiar dad ar
incerca."I09
secole mai tarziu, ind se mai de impulsul
dinamic care a decurs din tradipa Sandy Creek. Istoricul Elliott
Smith a sugerat mai multe ingrediente esenpale:
1) Entuziasmul: "Zelul predicile emoponale ale Indepen-
dentilor, folosirea predicatorilor prea muM educape,
intalnirile zgomotoase chiar lucrarea puternid a femeilor
in timpul serviciilor religioase i-a pe in
mai formali."l1O
2) Persistenfa In fafa persecupei - "Dar cu cat mai mult erau
prigonip cu atat predicau Independenpi se lnmulteau ...
baptist la oprimare a fost Garnett
Ryland a scris bisericile baptiste s-au format in Virginia
County peste tot unde au fost incarcerap
107 Baker, p. 51 citiindu-l pe Lumpkin.
108 Elliot Smith, The Advance of Baptist Associations Accross America [R1!.spfuldirea
Asociapilor Baptiste pe intregul teritoriu al Americii) (Nashville: Broadman
Press, 1979), p. 34 citAnd lucrarea lui William Cathcart, The Baptist Encyclopedia
[Enciclopedia BaptisU) (philadelphia: Louis REverts, 1881), vol. 2, p. 917.
109 Baker, p. 51 citfuldu-l pe Morgan Edwards.
110 Baker, p. 51 citiindu-l pe Morgan Edwards.
111 Baker, p. 51 citfuldu-l pe Morgan Edwards.
148 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
3) Spiritu1 evanghelistic - CiHlndu-1 pe Reuben E. Alley, "Aceia
care s-au dedicat pe ei in urma acestei experiente, au
aflat imediat dovada dorintei lui Dumnezeu de a
mantui oamenii. dedicare cerea fiecaruia fie un
evanghelist pentru Cristos."1l2
Sub titlul de "ardoare," istoricul baptist Walter Shurden a
notat ca din Sandy Creek "erau oameni plini de
ardoare. $i ardoare se exprima pe sine in individualism,
congregationalism, biblicism egalitarianism. Ei au pus in circu-
latie 0 dedicare pentru libertate egalln istoria
Pasiune, zel evanghelistic, biblicism, autonomia bisericii locale,
conduditori laici zel misionar, multiplicarea
a convertitilor a bisericilor noi, inaintarea in ciuda
persecu}iei - toate acestea au fost caracteristici ale traditiei Sandy
Creek.
V1izute prin ochelarii modeme de plantare de biserici,
este sa adaugi traditia bisericii Sandy Creek pe list1i. Judecat1i
prin prisma standardului actual, Sandy Creek pare
dar a fost doar una dintre multele biserici de la granita care au
continentul nord-american in secolele XVIII XIX. Aceia
c1irora Ie-au lipsit caracteristicile specifice sau ADN-ul bisericilor
din Sandy Creek, pur simplu nu au inflorit sau chiar nu au
supravietuit.
Daca aceasta a fost Protestantismului American din
veacul al XIX-lea, atunci unde se mai traditie
ast1izi?
L
A 'tNCEPUTUL celui de al treilea mileniu, cre;;tinismul
american este inca plin de viat1i. Aproximativ 681a dintre
cele 275 de milioane de cetMeni ai Americii sunt membrii unei
bisericiY4 Chiar Consiliul al Bisericilor in studiul lor
anual care include numai acele confesiuni pe care Ie reprezint1i,
mai mult de 151 de milioane de membrii ai bisericii care
se in aproximativ 321 de mii de congregatii
112 Baker, p. 51 citAndu-1 pe Morgan Edwards.
113 Walter Shurden, "The Southern Baptist Synthesis: Is it Cracking?" [Sinteza
din Sud: Se sfill"ilrn1i?) in A Baptist History and Heritage [0 istorie
baptistii), vol. XVI, no. 2, aprilie 1981, p. 4.
114 Barrett, vol. 2, p. 607.
AMERICA DE NORD 149
pe tot teritoriul Statelor Unite. Acestea raporteaza anual zeciueli
daruri de bun1i voie in valoare de aproximativ 27 miliarde de
dolari.
ll5
in secolul XXI, mega-bisericile caracterizeaz1i tot mai mult
peisajul evanghelic nord-american. Primele Biserici Baptiste
din Atlanta, Houston Dallas, toate pretind au un de
membrii mai mare de 20 de mii de membri intocmai ca Biserica
din Prestonwood, Biserica Baptist1i Nr. 22 din Houston,
Biserica Baptist1i Bellevue din Cordova, Tennessee Biserica
Baptist1i Thomas Road a lui Jerry Falwell din Lynchburg, Virginia.
Dar nu toate lucrurile sunt sm1itoase in aceste mega-biserici, care
pot de obicei num1ira doar 0 treime din membrii lor la un serviciu
religios de duminic1i. Pentru prea multi, a fi membru intr-o biserica
a devenit mai mult 0 joac1i de-a spectatorul decat 0 parte vital1i a
vietii de fiecare zi.
G povestire din Kenia spune ca, odat1i, un distins pastor din
Statele Unite care vizita Nairobi a fost prezentat conducatorului
unei biserici keniene drept "pastorul uneia dintre cele mai mari
biserici din America, cu peste 20 de mii de membrii, dintre care
8000 in fiecare duminica serviciile de inchinare."
Adanc conducatorul kenian s-a rugat pentru pastorul
american care nu putea s1i vad1i nici m1icar jumatate din
venind 1a serviciile de inchinare de duminica!
Pe lang1i problema absenteismului la serviciile de inchinare,
America de Nord mai infrunt1i provocarea celor care nu merg
la nici 0 biserica. Statele Unite, de exemplu, se poate mandri c1i
68 la sut1i din populatia sa sunt membrii intr-o biseric1i, dar ce se
poate spune despre cele 88 de milioane de a1ti americani care nu
merg la nici 0 Numai num1irul in sine ar fi mult mai mare
decat al multor t1iri puse impreuna.
Un studiu asupra protestant american in anii
1980 a ar1itat ca evanghelicii americani au putin progres sau
deloc in evanghelizarea Analistul de
a bisericii Win Am a descoperit ca "in nici una din zonele
Statelor Unite nu a crescut num1irul celor care
115 Eileen W. Linder, ed., Yearbook of American and Canadian Churches, 2001
[Catalogul anual al bisericilor din America Canada, 2001) (Nashville: Abingdon
Press, 2001), p. 366.
150 DE PLANTARE DE BISERICI
bisericile mai repede decat populapei in timpulintregii
decade a anilor 1980."116
Multi vc1d tiparele americane ca urmand tendintele
din Europa de vest, dar alpi sunt de pc1rere ca demografia nord-
americanc1 s-a schimbat definitiv odatc1 cu prirnirea rnilioanelor de
irnigranp care au intrat in SUA Canada din tc1ri din
lumea intreagc1.
De la cel de-al doilea rc1zboi mondial panc1 in prezent, ritmul
imigranplor a capacitatea bisericii de a-i
asirnila. Musulmanii, au profitat de acest lucru
au construit moschei, temple, centre culturale pe-ntreg
continentul. in timp. Bisericile protestante din America de
Nord au privit cum se rolul lor altc1datc1 proerninent in
cultura societatea vesticc1.
in fata acestor schimbc1ri ale peisajului bisericesc mai este vreo
sperantc1 pentru unei Sandy Creek? Mai sperc1 incc1
America intr-un nou val de de plantm de biserici?
Din perspectiva numc1rului crescc1tor de ai secolului XXI
rc1spunsul este "Da!" Un numc1r surprinzc1tor de lideri
adoptc1 0 vedere nouc1, radicalc1, care aratc1 surprinzc1torcu alte
pe care Ie-am vc1zut in lumea intreagc1.
A.
I
N METROPOLELE, ORA$ELE suburbiile Americii de Nord,
se poate observa cum se ridicc1 lent un val de subversivitc1ti
ecleziastice. Dan Mahew din Portland, Oregon, membru
Summit House Church Network, descrie 0 slujbc1 de bisericc1 tipicc1
din casa lui.
Este luni noaptea. Fete cunoscute tree pragul casei noastre.
Oamenii stau jos sau in picioare in sufragerie discut1i intre ei.
Cap.va musafiri au adus de mancare piiine-este randullor
s1i aib1i grijll de aceast1i muitime modest1i de vreo cincisprezece
persoane. tn urm1itoarele trei ore vom sta top. la mas1i, vom
strange masa yom sp1ila vasele, Ie vom spune copiilor 0
116 David Mays, "Notes from Jim Montgomery's Great News Abou t the Great
Commission," [Note de la m.1reafa veste a marii trimiteri a lui Jim Montgomery)
Monthen.bk 1997. Disponibil [online) Ia www.davidmays.org/BookNotes/
MONTHEN.pdf citandu-I pe Win Am in Leadership Journal, [Revista despre
conducere] priml!vara 1996, p. 75.
AMERICA DE NORD 151
poveste, ne vom ruga pentru problemele cu care ne confruntllm
vom discuta despre descoperirile noastre din Scripturll. tnaintc
de a pleca fiecare acas1i, vom lua toti parte din paharul Mesei
Domnului, dup1i ce am deja painea la mas1i.ll7
Descrierea aceasta pare distantc1 de bisericile protestante
dar experienta lui Mahew este comunc1 unor grupm
evanghelice americane tot mai numeroase. Dar cate biserici in
case existc1 oare astc1zi in Statele Unite? Nimeni nu exact. Din
estimc1rile unui studiu din 1994 alluiRobert Wuthnow, in jur de
80 de milioane de americani luau parte in mod regulat la un grup
mic de stu diu biblic inchinareYs
Unii dintre precum cele trei milioane de la Methodist
Sunday School ($coala Durninicalc1 Metodistc1) sau cele opt
milioane de la Southern Baptist Sunday School ($coli1e Duminicale
Baptiste de Sud) sunt de numc1rat, dar ei sunt de asemenea
prezenti la serviciile sc1pt1imanale de inchinare in bisericile lor.
Mai pu}in evidente sunt miile de biserici-celulc1 de casc1 care apar
rar in recensc1minte, dar care pot fi uneori detectate prin motoarele
de cc1utare pe internet.
1l9
Paginile de internet diferc1 de la 0 bisericc11a alta, ca de exemplu de
la adresa unei biserici canadiene www.HouseChurch.ca
adresa unei biserici restauratoare www.TheEarlyChurch.com.
panc1la necuviincioasa www.thechurchofnocrap.com sau sublima
www.atHisfeet.com. .
De la un cap la altul al Canadei, bisericile de casc1 luat
nume precum 43
ni
House Group (Grup de casa) din Calgary, the
Dwelling Place (Salaul) din Ontario, Face to Face (Fa/a In Fa/a) din
Saskatchewan, the Citywide (Biserica-Ora) Church din Montreal
sau mai comodul nume J'snexdoor (Vecinul fora Isus) din British
Columbia.
120
117 Puteti s1\ cititi mai multe despre aceasti'i biserici'i de case Ia adresa
www.woridaccessnet.com/-summit/welcome. 20 iulie 2003.
118 Robert Wuthnow, I Come Away Stronger: How Small Groups are Shnping
American Religion [Mil desprind tot mai mult: Felul in care grupurile mici
transforrre religia in America] (Grand Rapids, MI: Willliam B. Eerdmans
Publishing Company, 1994), p. 370 citat de Joel Comiskey, Home Cell Group
Explosion [Explozia grupurilor-<:eluli'i de casi'i).
119 Vezi de exemplu pagina Worldwide House Church Directory la www.hccentrai.
com/ directory/index.
120 Vezi www.HouscChL.rch.ca
152 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
N umarul tot mai mare al bisericilor in casa cu caracter individualist
!;li-au gasit vocea in lucrarea lui Wofgang Simons, Houses that
Change the World
121
(Case care schimba lumea); revista online
House2House
122
a lui Tony !;li Felicity Dale !;li discutiile lungi de
grup de pe internet care se gasesc in spectrul vietii !;li organizarii
sociale ale bisericilor de casa.
l 23
Discutiile de grup de pe internet arata ca aceste biserici in casa nu
reprezinta utopia consensului !;li a conformismului. Membrii lor se
lupta cu probleme de organizare, planificare, autoritate!;li libertate.
Realitatea care aduce un suflu de improspatare este faptul ca orice
membru poate sa intre in discutie !;li ultima autoritate consecventa
!;li convingatoare este Noul Testament.
124
In zona Long Beach, California, Neil !;li Dana Cole au inceput
sa se inchine in biserici in cas a cu mai mult de zece ani in urma.
Astazi, asociatia lor de multiplicare a bisericii, Church Multiplication
. Association (CMA) cuprinde noua retele diferite de biserici in casa
raspandite in !;lapte state !;li doua tari ale lumii. In 2001 reteaua
CMA avea sa devina 0 mi!;lcare care produce, in medie, 0 biserica
noua pe saptamana.
Dedaratiile de pe pagina de internet a CMA arata care sunt
valorile fundamentale ale mi!;lcarii de plantare de biserici ale
grupului:
1. Oamenii rai reprezinta pamantul bun; exista 0 multime de
ingra!;laminte in vie tile lor.
2. Exista doua feluri de oameni pierduti: moliile !;li gandacii
de bucatarie. Ca sa se vada diferenta dintre ei se va aprinde
lumina - moliile vor fi atrase de lumina iar gandacii de
bucatarie vor fugi imediat.
3. Trebuie sa mai scadem din pretentiile noastre in ce prive!;lte
felul in care conducem serviciile de inchinare din biserica !;li
sa urcam standardul a ceea ce inseamna sa fii ucenic allui
121 Wolfgang Simons, Houses that Change the World [Case care schimb1i
lumeaj(Carlisle, U.K. : Paternoster Publishing, 2001).
122 Vezi www.House2House.tv
123 Precum cele 17 pagini web care se g1isesc la: www.home-church.org/threads/
de pe 20 iulie 2003.
124 Ibid.
AMERICA DE NORD 153
Cristos!;li astfel yom ridica standardul a ceea ce este biserica
cu adevarat.
4. Nu organiza biserica inainte de a 0 avea.
5. Transformarea personala precede transformarea comunitapi.
6. Inchinarea noastra II are ca audienta pe Dumnezeu.
7. Ca sa-i mi!;lti pe alpi trebuie sa fii mai intai tu mi!;lcat.
8. Trebuie sa ridicam lideri pentru seceri!;l din seceri!;l !;li toate
resursele pentru un seceri!;l imbel!;lugat sunt in seceri!;l.
9. Unde mergi acolo merge!;li regele!
10. Atunci cand Ie oferi carti de cre!;ltere spirituala cre!;ltinilor
incepatori, da-Ie Biblia! "Noi trebuie sa plantam samanta, nu
un inlocuitor al semintei."
11. Atunci cand mentorezi pe cineva: "Pastreaza 0 VlZlUne
bifocala a conceptului de conducere: incepe cu inceputul, dar
avand sfar!;litul in minte."
12. Trebuie sa ie!;lim afara din hambare !;li sa mergem la
seceri!;lP25
In Riverside, California, Jonathan Campbell, Ph.D. !;li soFa sa
Jennifer conduc 0 retea infloritoare care prezinta acum !;li biserici
in casa in ora!;lele californiene Riverside, Los Angeles, Pasadena,
Santa Cruz, San Diego, San Jose, San Francisco precum !;li in
Orlando, Florida, Boise, Idaho !;li in Seattle !;li Kitsap County, statuI
Washington.
126
Valorile centrale ale lui Campbell se aseamana cu cele ale
unui manual de incepere a unor mi!;lcari de plantare de biserici:
125 Vezi pagina de internet al DAWN ministries la adresa: www.
dawnministries.org/ regions/ nam.
126 Ibid.
154
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
1. ascultli de Dorrmul Isus Cristos.
2. 1ntrupeazli Evanghelia m mijlocul celor de Evan-
ghelie - Concentrazli-te asupra ucenicizlirii
"persoanelor pliciL"
3. Ucenicizeazli sociale - Cliutlim convertirea grupurilor
(evanghelizarea de tip oikos127) prin Evan-
gheliei m prin relationale sistemele culturale.
4. Echipeazli pe fiecare credincios sli participe
activ la implinirea misiunii lui Cristos m prin bisericli.
5. din toatli inima din resursele tale pentru YmplirliFe
- Noul Testament oferli douli motive pentru strangerea
banilor: binefacere misiune.
6. echipele indigene - Noi echiplim
imputernicim conduclitorii indigeni sli devinli cu
noi in misiune.
7. Multiplicli-te m toate sferele - Noi ne multiplidm
in to ate sferele de activitate ale bisericii: ucenici, lideri
biserici, echipe.
8. Asociazli-te cu trupul mai larg al lui Cristos- bisericile,
echipele grupurile care
misiune pentru zidire reciprocli.
Cele mai multe de biserici nord-americane par sc1 se fi
format ca alternative la care se intalnesc
m cllidiri oficialecu un cler profesionist. Cu toate aces tea, un
numlir tot mai mare propriul potential in vederea
formc1rii unei de plaritare de biserici.
Un exempluin aceastc1 este DOVE Christian Fellowship
International cu in Lancaster, Pennsylvania.
127 Oikos este un cuvant grecesc care inseamIlli familie sau gospodifrie.
AMERICA DE NORD 155
"-
I
N 1978, UN TANAR LUCRA.TOR MENONIT din Lancaster
County, Pennsylvania, a prirnit 0 provocare de la Dornnul,
tu gata sli te irnplici intr-o bisericli subteranli?"
1ntrebarea I-a derutat la mceput pe Larry Kreider, dar impreunli
cu sotia sa LaVerne s-a predat chemlirii Dornnului de a forma
un nou tip de bisericli care era in contrast profund cu sutele ,de
biserici traditionale protestante care erau preslirate in zonele de la
ale Pennsylvaniei. .
1n 1980, cei doi Kreider au adunat un mic grup de
au format DOVE Christian Fellowship. DOVE este acronimul
expresiei Declaring Our Victory Emanuel (Declarlim Victoria Noastrli
EmanueP28). Numele este mai putin important decat viziunea care
o propulseazli. Kreider a avut cli Dornnul
ca aceastli nouli comunitate sli se adune in case, sli sebazeze pe
conducerea laid concentreze atentia asupra evanghelizruii
celor din societate care nu ar participa la structurile
unei biserici traditionale. .
1n 1990, cele trei celule initiale crescuserli la 2300 de membrii
care se intalneau pentru in nenumlirate case in toatli
Pennsy lvania.
in 1996, Kreider a predat lucrarea de conducere a bisericii la opt
plistori, doulizeci unu de Mtrani 0 de conduc1itori de
celule. Curand dupli aceasta biserica s-a descentralizat a devenit
a devenit de biserici de tip celulli a inceput sli
creascli.
1n 2001 bisericile din familia DOVE se multiplicaserli in 80, de
biserici de tip celulc1 pe cinci continente ale lumiL129
Kreider evitli sli facli 0 numlirlitoare totalli a membrilor,
osimpl1i extrapolare a numlirului de membrii din 1990 aratli cli
numlirul actual al DOVE este mai mare de 20
de miL
Mai multe alte mega-biserici arnericane care cresc rapid au creat
un sistem asemc1nc1tor de bisericc1in casc1 in lor extinse.
Cei 20 de mii de membrii ai bisericii lui Rick Warren, Saddleback
Valley Community Church au sc1lnfrangc1 prlipastia care se
glisea intre clerul profesionist laici prin folosirea
unui stil de mchinare contemporan, 0 atmosferc1 prietenoasc1
128 Yn limba englez1l. DO VE mai inseamIlli i porum be/ (nota trad.).
129 mai mult despre Kreider i bisericile DOVE la adresa: www.dcfi.org,
octombrie 2003.
156 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
de vizitatorii interesati $i Intalniri selptelmanale in casele a 1600
de membrii ai bisericii. La fel se poate spune $i despre cei 17000
de membrii ai bisericii lui Bill Hybel, Willow Creek Community
Church din Chicago, care se Intalnesc selptelmanal in mai mult de
2600 de partel$ii de casel.
130
Bethany World Prayer Center (Centrol Betania de Rugelciune
Mondialcl) din Baker, Louisiana, a lui Larry Stockstill,
in 1993 la cleldirea oficialel pe care 0 avea $i a inceput sel se
reorganizeze in grupuri in casel de tip celulcl in suburbiile din
Baton Rouge. $apte ani mai tarziu biserica avea aproximativ 600
de grupuri in casel de tip celulcl cu 3000 de care participau
regulat la serviciile de inchinare.
l3l
A
I
N TIMP CE CONFESIUNILE PROTESTANTE inceard sel
reca$tige teren in frontierele urbane ale Americii de Nord, numai
costurile de proprietate a unei clcldiri de bisericel Ii determinel
pe strategii de plantare de biserici sel ia in calcul 0 alternativel la
plantare de biserici gen catedralcl.
Yn 1995, Metro Baptist Association Baptistel Metro)
din Chicago a adoptat 0 viziune care nu a fost nimic altceva
decat 0 Mi$care de plantare de biserici in Chicagoland. Yn zona
mai largel a lui Houston, Union Baptist Association a adoptat 0
viziune asemelneltoare.
132
De asemenea, Baptist Association din
Dallas I-a desemnat pe Joseph Cartwright sel slujeasd drept
//catalist de plan tare de biserici in casl1, care sel satureze regiunea
cu biserici conduse de lideri laici care nu se intalnesc in cleldiri de
I
biserid.//
I33
Sustinfu1d deschis aceastel Southern Baptist's
North American Mission Board a desemnat Grupul
de Plan tare de Biserid sel adopte // printre grupurile
de populapi din Statele Unite, teritoriile care aparpn S.U.A.
$i Canada, 0 Mi$care de plantare de biserici ca in Noul
Testament.//134
130 VerlaGilrnor, "Community is Their Middle Name," [Comunitatea este al
doilea prenumele allorl in Christianity Today, 23 noiembrie 2000, p. 50.
131 Vezi pagina lor de internet la adresa: www.bethany.com.
132 Vezi scopurile asociatiei lor In ce de plantare de biserici la
adresa lor: wwww.ubahouston.org.
133 Vezi www.dawnrninistries.org/regions/nam/networks.
134 Vezi pagina lor de internet la adresa: www.namb.net.
AMERICA DE NORD 157
Pot mi$cclrile de plantare de biserici sel aparel in America secolului
XXI ? $i-au pierdut evanghelicii nord-americani mO$tenirea lor
de la Sandy Creek datoritel confortului asigurat de bisericile lor
institutionalizate, cu clerul profesionist, cre$ele dotate cu aer
$i corurile aranjate pe categorii? $i-a vandut America
precum Esau dreptul de intai nelscut de la Sandy Creek pe 0 supel
de linte?
America de Nord poate totu$i intra intr-o aM erel de tipul Sandy
Creek. Trelim vremuri schimMtoare.
Partea a treia
Lecti il e Invatate
, ,
11
In fiecare de
plantare de biserici
A
CUM cA AM terminat privirea de ansamblu asupra
de plantare de biserici, e timpul sii ne intoarcem
sii vedem ce putem inviita. Acest proces I-am inceput in august
1998, cand un grup res trans de misionari ne-am adunat in jurul
unei mese de conferintii in Virginia. fntrebarea pe care am pus-o a
fost: "Cum lucreazii Dumnezeu prin aceste de plantare de
biserici cum ne putem aliitura Lui?"
Echipap. cu trei table albe de scris 0 griimadii de carioci
colorate, am scris pe tablii ideile pe care Ie discutam, analizam
dezbiiteam referitor la ce am viizut pe Dumnezeu fiicand. Treptat,
tiparele aveau sii aparii.
Dupii mai multe ore am pus impreunii descoperirile noastre sub
trei ti tl uri:
1. Elemente prezente in toate de plantare de biserici
- zece elemente universale acp.onand in fiecare de
plantare de biserici.
2. Elemente prezente in cele mai multe de plantare de
biserici - zece calitiip. caracteristici prezente in cele mai
multe, nu in toate de plantare de biserici.
3. Obstacole in fata de plantare de biserici - bariere
care, odatii date la 0 parte, au permis dezvoltarea unei
de plantare de biserici.
Yn urma acelor studii inip.a1e din 1998 am viizut rru;Mind in toatii
lumea noi de plantare de biserici, dar aceste liste initiale ale
ingredientelor obstacolelor incii mai pot fi considerate ghiduri
fidele pentru intelegerea participarea la de plantare de
162
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
biserici. Unele dintre descoperiri pareau evidente la inceput, dar
au existat surprize.
OUeva caracteristici pe care ne sa Ie gasim, in mod
ciudat, au fost cu totul absente. Pe de alta parte, altele,
prezente, au ariHat diferit In ce felurile in care au contribuit
la lor. Acestea au fost adesea de din acest
ffiOtiV, studiul aplicarea lor sunt inestimabile oricui sa
se al<1ture felului in care lucreaza Dumnezeu. Haidep s<1 ne uit<1m
acum la zece elemente universale care se g<1sesc in orice
de plantare de biserici.
'i.nfiecare micare de plantare de biserici
1. Rugliciune extraordinarli
2. Evanghelizare din
3. Plantare intentionatli. a bisericilor cu capacitate
de multiplicare
4. Autoritatea Cuvantului lui Dumnezeu
5. Conducere localli
6. Conducere laicli
7. Biserici in casli
8. Biserici care planteazli biserici
9. Multiplicare rapidli
10. Biserici slinlitoase
TN TOATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI 163
1. Rugaciune extraordinarli
de plantare de biserici sunt Imbibate cu rug<1ciune. $i
aceasta fie d are de a face cu coreeni care se scoaM
la patru dimineata pentru a avea dou<1 ore de rug<1ciune, fie cu
de etnie rorna din Spania care "merg pe munte," dupa
cum numesc ei nopple de veghe.
Ca urmare, rug<1ciunea a devenit prima prioritate a oric<'1rui
strateg al de plantare de biserici. Imediat ce
coordonatorul de strategie observ<1 gravitatea chem<1rii sale, cade
pe genunchi se roaga: ,,0, Dumnezeule, numai Tu poF s<1 faci
asta sa se intilmple."
Am identificat roluri diferite pe care Ie joad rugaciunea in
viata unei de plantare de biserici. tn de plantare
de biserici, rug<1ciunea joaca atilt un rol intuitiv, cat unul contra-
intuitiv (de surpriz<1).
Rolurile intuitive ale rugliciunii
#1 Rugaciune pentru misionari. Misionarii care lucreaz<1 printre
popoarele sau grupurile de populatii neatinse cu Evanghelia
invadeaz<1 un teritoriu ostil. Multe dintre aceste popoare
neevanghelizate au petrecut secole, chiar milenii sub
domnia "dumnezeului veacului acestuia"
l35
el nu se pred<1
de Misionarii implicap in de plantare de
biserici s-au aflat adesea sub atacuri severe la nivel spiritual.
S<'1n<1tatea lor, a membrilor familiilor lor, vocapa lor, toate
sunt pnta atacurilor lui Satan. Rug<1ciunea este pentru
misionari cea mai bun<1 ap<'1rare pe care 0 pot avea.
#2 Rugliciunea pentru grupul de populatie pierdut. Unul dintre
liderii misionarilor care slujesc in Africa au comentat
despre scopul major pe care I-a atins care d<1dea rezultate
extraordinare. IIDe-alungul anilor," a zis el, "am avut biserici
care s-au rugat pentru misionari. Acuffi, ele se roag<1 in
schimb pentru oamenii pierdup pe care misionarii inceard
s<1-i evanghelizeze."
Aceastii schimbare, a fost pronuntat<1 in toata lumea evan-
ghelic<1. De-a lungul anilor, s-a printre s<1
135 2 Corinteni 4:4.
164 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
adauge la rugkiunile lor: ,,$i Dumnezeu binecuvanteze
pe misionari." timp ce cre$tinii se roage pentru
misionari, ei i$i spre kurzi, mongoli,
uiguri sau uzbeci. Grupuri de populatii pentru care nu s-a
rugat nimeni in istorie sunt acum adu$i inaintea
tronului lui Dumnezeu.
Sunt adesea intrebat de dHre rllzboinici curajo$i ai rugllciunii: "Oare
ce influentll au rugllciunile mele?" hni place sll Ie spun despre oameni
precum Ibrahim. Ibrahim era un tilnllr convertit de la Islam, pe care I-am
intillnit in Asia Centra 111 In 1990. EI a fost primul din grupul sllu etnie care
a imbllti$at credinta in Cristos. tmi aduc aminte cum fata lui strlllucea de
bucuria Duhului Sfdnt in viata lui. Am intrebat pe unul din plantatorii de
biserici care lucra In zonll cum I-a condus pe Ibrahim la credintll.
"N-am fllcut-o noi," au zis el. "EI a venit la credintll prin rugllciuni."
"Nu inteleg," am zis eu.
Plantatorul de bisericll mi-a explicat, "Ibrahim este student la
Universitatea in care predau. EI e fiul unui mullah (conduclltor religios
musulman). De obicei noi stllm departe de astfel de oameni. Dar, intr-o
zi, Ibrahim a venit la mine mi-a spus de un vis pe care I-a avut. fn visuI
sllu se fllcea cll un blltriln i-a dat 0 carte i-a spus: Ibrahim
m-a intrebat dacll ce carte ar putea fi aceasta din visul sllu. Se pare
cll intrebare a pus-o prietenilor slli,deoarece visul il hllituia de
mai muIte sllptllmilni. Prietenii sell intotdeauna se refereau Ia Qur'an, dar
Ibrahim a zis, "Nu. Nu este Qur'anul."
Plantatorul de biserici a ezitat putin dar apoi a vorbit cu grijll: "in
sertarul meu am un exemplar uzat al Noului Testament." Era scris1! in
alfabetul vechi pe care cei mai multi contemporani ai lui Ibrahim nu-I
puteau intelege, deci nu-I folosisem ca sll m1!rturisesc musulmanilor pe
Isus. Am ezitat, dar apoi am simtit cum Dumnezeu mll indemna sll-mi
asum riscul cu acest fiu de mullah. I I-am ar1!tat lui Ibrahim. "Ar putea fi
aceasta cartea?"
Ibrahim a deschis cartea a zis: "Ah, vM cll este scrisll in alfabetul vechi.
Tat1!l meu m-a invlltat cum sll-1 citesc. Te superi dacll 0 imprumut?"
Peste diteva sllptllmilni Ibrahim il citise in intregime venise singur la
credinta in Cristos.
Amandoi am cll sursa convertirii lui Ibrahim poate fi gllsitll in
mulpmea sfintilor care se roagll de atiita vreme pentru poporul lui
Ibrahim.
TN [OATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI 165
Rolurile contra-intuitive ale rugaciunii
#3 Rugaciunea modelata de misionari i plantatori de biserici.
Subestimam adesea felul in care faptele umbresc cuvintele
noastre. Numai atunci cfmd viata misionarilor ajunge fie
de aceasta se poate catre
membrii echipei $i a celor care vor se implice in lucrare.
nu viata misionarului,
atunci noul credincios nu va fi in stare
a puterii de transformare a vietii misionarului. El, fie
va vedea in misionar 0 pe care nu
va fi in stare 0 imite sau, mai 0
seculara pe care nu va dori niciodata sa 0 urmeze.
#4 Rugaciunea pentru noii credincioi. Nimeni nu sufera mai
mult in urma unei de plantare de biserici decat
noii convertiF. Rapoartele misionarilor sunt pline de astfel
de relatari cu cereri de rugaciune, precum indemnul de
rugaciune pentru Amal care a fost inchis pentru credinta
sa ori pentru Mohamed, a cami familie I-a amenintat cu
moartea. Noile mi$cari de plantare de biserici' trec adesea
printr-un test crucial in care noii credincioi sunt Mrtuiti
i chiar omorati. Daca biserica supravietuie$te acestui test
initial, atunci 0 Mi$care de plantare de biserici nu este prea
departe. Daca Satana poate sa zdrobeasca primele roade,
atunci mi$carea de plantare de biserici va muri.
#5 Rugaciunea noilor credincioi. fn toate micarile de plantare
de biserici rugaciunile puternice curg prin vietile credin-
cio$ilor $i a bisericilor lor, la fel cum curge lucrarea puternica
a lui Dumnezeu in vieple credincioilor. Viciile sunt
abandonate, bolile sunt vindecate, rezistenta la schimbare
este zdrobita $i vietile sunt schimbate. Adesea, rugaciunea
este insotita de 0 puternica incredintare ca Dumnezeu
vegheaza asupra poporului Sau. Este vremea lor-ziua
mantuirii lor. Aceasta creeaza 0 forta puternica in mijlocul
unei populatii de oameni. Ei marturisesc cu indrazneala,
fiind incredintap ca Dumnezeu este de partea lor. Nu se dau
inapoi de la persecutie, increzatori ca Dumnezeu este cu ei.
166 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In cele din am descoperit d cateva beneficii indirecte
care decurg din ce are loc intr-o de plantare
biserici, beneficii pe care nu Ie-am anticipat, dar care au la
ca factori cheie ai succesului multor coordonatori
de strategie.
#6 intre asociafi. Coordonatorii de strategie in
de plantare de biserici au in mod invariabil retele
largi de asociap. care sunt din lumea. Cum ei
asemenea legMuri stranse care tree peste barierele de limba,
chiar convingeri teologice? Secretul 11 constituie
Coordonatorii de strategie se pentru
asociati se cu ei. Chemarea Ia
pentru un popor neevangheIizat este magnetul care mai
intfH ii atrage pe asociati liantul
care-i leaga. de-a lungul anilor. '
#7 Rugaciunea pentru mai multi lucratori. Isus ne-a poruncit,
"Rugap., deci, pe Domnul
la Lui.//
136
mobilizeaza pe lucratorii
de la se celorlalti. Mult mai
important, este faptul cheama. noi
care ies tocmai din randul celor care constituie
In timp se din partea misionarilor
plantatorilor de biserici sa fie atenp., cautand intotdeauna
noi colaboratori pe care Ii scoate Dumnezeu.
noi colaboratori vor prelua lucrarea de conducere a
0 vor propulsa la nivel.
Ne deoarece viziunea
pe care Ie avem. este disperat al sufletu'lui
nostru impotriva felului in care merg lucrurile, la vederea celor
pierduti ai acestei Iumi: situatie nu n pe
Dumnezeu, de aceea, prin harul lui Dumnezeu, trebuie se
schimbe!// coboara de la Dumnezeu se intoarce la
Dumnezeu pentru cei care nu-Lcunosc pe Dumnezeu.
0 temelie a de
plantare de biserid.
136 Matei 9:38
TN TOATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI
167
2. Evanghelizare din
Dad 0 Mi;;care de plantare de biserici de
Dumnezeu, se poate spune evanghelizarea constituie
cu oamenii. Un lucru esenral in fiecare este
principiul supra-sema.na.tii. Dupa cum natura cere ca un porn
lepede mii de seminte care in cele mai multe cazuri produc doar
un singur sau, in cazul trupului omenesc, genereze sute
de celule-ou ca tn cele din un tot
este cu evanghelizarea. In de plantare de biserici avem
de a face cu sute mii de oameni care aud Evanghelia in fiecare
zi in urma acestei incepe un
tot mai mare.
Intelepciunea din Vest a adesea un model
rational, mai putin eficient, al transmiterii Evangheliei.
care este modelul traditional: "Trebuie mai intai dreptul
de a credin'ta "De ce ap dezvoltat 0
prietenie cu cineva ati demonstrat ca sunter persoane cu totul
altfel, prietenul pierdut va intreba ce avep. de special in
viata Atunci Yeti putea ma.tturisip. pe Isus acelei
,
persoane."
Un pasionat al de plantare de biserici a
critic at model vestic. "Noi nu e yorba de tine
de dreptului de a altora Evanghelia. Isus
a acest drept atunci cand a murit pe cruce. Apoi El ne-a
poruncit spunem altora."
Dad principiul din al ca aiM
loc un din este adeva.tat, atunci opusullui este
adevarat: semeni putin, vei secera putin. Oriunde guvernele
ostile sau presiunea au sufoce lucrarea
de evanghelizare, de plantare de biserici nu se va
materializa Acest simplu este atat de puternic
multi misionari bine-intenp.onap. toate celelalte
ideal uri cu exceptia acestuia.
Un coleg care lucrem intr-o din Orientul Mijlociu
frustrarea in privinta Jipsei de sema.nare a semintei in tara lui- ufn tara
mea," a zis el, lumea spune: Noi nu am ajuns la
dar campul de pietre acum. Adeva.rul este ca nid nu am
inceput sa.rnfu1ta. ii intrebi, iti vor rl1spunde:
mai pietrele de pe camp, ca planta Evanghelia.
Strangem pietrele, strangem pietrele, strangem pietrele!//
168 MI:;iCARI DE PLANTARE DE BISERICI
"M-AM SATURAT DE STRANS PIETRELE!" a exclamat el.
"Dad\. Dumnezeu vrea, poate preschimbe aceste pietre in fiii
lui Avraam! hai ne oprim mai strangem pietrele
incepem sa Ie spunem oamenilor despre lsus!"
Ca Ie de importanta abundente a
Evangheliei, multi coordonatori de strategie Ie-au arMat un semn
de carte pe care era scris: Oare cali dintre aamenii mei var putea
sa auda astazi Evanghelia? va lua 0 atunci
trebuie se in miile de oameni care vor fi
parte a acestei
Prin de plantare de biserici se un zurnzet
in aer in cu lsus, mantuirea, intoarcerea la
Dumnezeu noua in Cristos. Un coordonator de strategie
care intr-o pe cale ia in Asia CentraM a
exclamat: "Acesta este cel mai deschis loc spre Evanghelie in care
am fost Ziarul care apartine puterii de stat a raportat
anul trecut 5000 de musulmani adulti din capitaM au devenit
legislativul a declarat ca ilegaM orice activitate de
evanghelizare, dar a Msat 0 prin care putem la
intreMri referitoare la
cum a afectat lucrul acesta Evangheliei?"
"Nu a incetinit deloc ritmul," a filS el. spun eu. 0
va stranuta. Cine va va zice: "Dumnezeu binecuvanteze" 0
a treia va intreba, "cum pot fi mantuit?"
Coordonatorul de strategie probabil d a exagerat putin, dar nu
prea mult.
6 de plantare de biserici evanghelizarea peTsonaM
evanghelizarea in se se una pe
in contine intotdeauna reactii care
ca mCl unul care vine la nu se fi fost
ucenicizat, in timp ce evanghelizarea cu
incurajarea noului credincios de a la randul credinta
familiei prietenilor lui.
Cantitate i Cali tate
Cantitatea Evangheliei este de 0
dar calitatea are in
forma sa cea mai evanghelizarea proclamarea
Evangheliei, spunand oamenilor Vestea ce despre darul
TN TOATE MI:;iCARILE DE PLANTARE DE BISERICI
169
vietii noi in Isus Cristos. Daca ar fi atat de am putea pur
simplu sa traducem loan 3:16 in toate limbile pamantului
textul respectiv din avioane.
Prea adesea, rnisionarii sunt de la mi!;icarea de
evanghelizare intreMrilor pe care Ie pun in
cu receptivitatea grupului la Evanghelie. 1ntreMri legate de
nivelul de receptivitate sunt adesea legate nu de Evanghelie, ci de
mesagerul ei.
Evanghelizarea trece dincolo de proclamare, la
comunicare. Comunicarea cineva trebuie
ce este proclamat. Prea adesea, deplasarea
de la proclamare la comunicarea reaM un
care fusese anterior absent. Comunicarea presupune
intelegerea limbajului a conceptiei despre lume a
oamenilor care sunt considerati tinta lucrarii de evanghelizare.
lsus a zis: ce voi de pe voi atrage la
Mine pe tot
i
oamenii."137 Provocarea aceea de a-L pe
Isus intr-un fel care nu este umbrit de barierele culturale care ar
impiedica pe toti oamenii la credinta in El.
despre lume ale oamenilor
poate ajute la barierelor. Comunicarea barierelor
ne cere in mintea oamenilor pe care dorim sa-i
aceasta este imposibil limbajului
a culturii oamenilor.
Una dintre ilustratiile de pe campul de misiune care
importanta parerilor despre lume ale unui
popor anume este din Kenia. grupuri etnice din nordul
Keniei aveau limM origine. Ei identici din
cu excePtia faptului ca unullocuia in zonele de campie, iar ceWalt
in zona de deal munte.
De mai multi ani, misionarii de
evanghelize,re la ambele grupuri avand rezultate sub
Cei de la campie mai bine la mesajul Evangheliei
multe biserici. Tribul de la munte a ramas nereceptiv.
Misionarii au sperat cei de la campie vor duce Evanghelia la cei
de la munte, ca sa-i evanghelizeze pe verii lor
in ciuda anilor de eforturi, tribul de la munte nu a arMat nici un
semn de deschidere de Evanghelie. Apoi, misionarii au inceput
137 Pentru mai multe infonnatii despre Povestiri/e Bib/ice fn ordinea lor cronologicif
vizitati pagina de internet www.ChronologicalBibleStorying.com.
170
DE PLANTARE DE BISERICI
sc1 studieze conceptiile despre lume viatc1 ale acestor triburi. Au
descoperit motivele lipsei de rc1spuns din partea tribului de la
munte. Misionarii au descoperit ca in secolele anterioare triburile
de la campie s-au ocupat cu negotul de sclavi, efectuand adesea
incursiuni la munte de capturare de sclavi dintre verii lor. Aceastc1
istorie a victimizc1rii a liisat 0 amintire de asupra tribului
de la munte. Ei nu erau in stare sii accepte Evanghelia de la vecinii
lor de la campie.
De indatc1 ce misionarii au aflat de aceastii barierii istoricii au
fost in stare sc1 0 invingii prin folosirea altor mesageri care sa dUCii
Evanghelia la tribul de la munte.
de a. in mod eficient Evanghelia a condus
la man schlmbiin prm ceea ce a fost numitii contextualizare, adicii
prezentarea mesajului etern al EvangheIiei in forma careeste
inteleasii de oamenii cc1rora Ii se comunicii.
Veteranii de plantare de biserici sii
realizeze de obicei acest scop final prin indigenizare-transferarea
a Evangheliei acelora care 0 pot
mal pnn perspectiva lor despre lume viatc1.
acela care incep adesea evanghelizarea unui grup
etruc, 111 de pJantare de biserici principali
sunt intotdeauna noii care pot contextualiza
EvangheIia mai bine decM oricare altul.
3. Plantare intenponata a bisericilor cu capacitate de
multipIicare I
fn mod intuitiv, cineva poate sc1 presupunc1 ca aceastii combinatie
a rugc1ciunii extraordinare a
va produce in mod spontan biserici care se auto-
mUltipIica. MuIr misionari plantatori de bisericc1 au sustinut
punct prin urmare, au fost deza-
miigzt
l
cand blsenclle plantate nu s-au multiplicat. Ce am desco-
perit in schimb a fost faptul cii de plantare de biserici nu
se nasc acolo unde nu existc1 0 dedicare activc1 de a planta biserici
care sc1 se multiplice.
o persoana inteleaptii a observat: IIProbabil ca veti realiza tot ce
v-ap prop us, nimic mai mult, nimic mai putin." scopul tiiu
este acela de a produce 0 traducere a Bibliei, probabil ca vei realiza
lucrul acesta. Dar nu pop presupune ca 0 traducere a Bibliei sau 0
TN TOATE DE PLANTARE DE BISERICI 171
simp Iii lucrare va in ?iserici. Daca
doriti sa plantati biserici, atuncI trebUle sa pornItI la drum cu
scopul de a biserici. axioma dusii un pas
mai departe: IIdaca sa vezi plantate blsenCl care se auto-
multiplica, atunci trebuie sa pleci la drum cu scopul de a planta
biserici care se auto-multiplica.
tn de plantare de biserici din Bhojpuri, de
misionarii lucrasera in zona de muIr ani. Ei aveau SpIrIt
evanghelistic erau modele de
dar Ie Iipsea 0 strategle clara 111 pnvmta plantaru de
biserici. 0 cotiturii in viata lor a avut loc cand coordonatorul de
strategie a pus bazele unei de pregiitire in
plantiirii de biserici. Yn urma acestei instruiri practIce,
Bhojpuri au inceput sii se pare ca cel
care lucreaza printre bhojpun incep nO! blSenCl. . ..
Atilt misionarii, cat locali, sunt tot mal de
importanta pregatirii intentionate in vederea plantru-ii de biserici.
Un numfu. de agenri misionare care mai inainte nu erau cunoscu t:
pentru lucrarea de plantare de biserici, au s.a
activ pregatirea in acest domeniu. Pe langa
mai lucreazc1 alte organizatii precum Youth WIth
A Mission (YWAM-Tineri pentru misiune). una
dintre cele mai mari confesiuni. Necunoscutl mal mamte
plantarea de biserici, astazi multi misionari yw. a.u. ?evemt
infocap ai plantiirii de biserici incep nO! blsencI m toatii
lumea.
4. Autoritatea Cuvantului lui Dumnezeu
plantarede biserici producmulte se aut?-
multiplica dar ce anume face ca sa nu se dezmtegreze 111
, I' b'l?
mii de erezii precum cioburile unui lovit.a automo I .
Po ate fi doarun riispuns: autoritatea CuvantulUlIUl Dumnezeu.
o colo ana vertebralc1 invizibila care sus tine tot
dedicarea de autoritatea Cuvantului lui Dumnezeu in fiecare
de plantare de biserici. ..
Chiar printre masele de oameni necunoscaton de carte, pnntre
care cititul Scripturii este destul de rar, convertiri se in
cea mai mare parte pe ascultatul Bibliei pe casete aUdl?
cuvant auzit este de 0 maximii in
De asemenea, s-au deprins sc1 abordeze oricare aspect
172 M DE PLANTARE DE BISERICI
din viata punand intrebarea: "Cum pot sa-L glorific pe Cristos
in aceasta situape?" Daca ei urmeaza acest principiu, nu se vor
indeparta niciodata de la autoritatea Scripturii.
Aceste doua forte de conducere, autoritatea Scripturii domnia
lui Cristos, se intaresc reciproc precum unei cai ferate care nu
se indeparteaza niciodata una de cealalta caliiuzesc in
directia pe care a luat-o, dincolo de controlul direct al misionarului
sau al plantatorilor de biserici care au inceput lucrarea. Deoarece
aceasta caHiuzire interna este dependenta de misionar, nu presupune
prezenta continua a misionarului pentru a inainta. Chiar fara
misionar, nu devine dezorientata deoarece direcpa ei nu
deriva dintr-o sursa externa, ci mai degraba din temelia puternica a
autorWitii Cuvantului lui Dumnezeu domniei lui Isus Cristos.
Acest lucru nu inseamna ca misionarul nu are nici un rol de jucat in
ucenicizarea noilor sau in pregatirea noilor conducatori
de biserici. Misionarul nu se doar sa rasuceasca cheita
unei de plantare de biserici, ca apoi sa 0 lase sa mearga
de la sine ca pe 0 jucarie. Ucenicizarea pregatirea liderilor vor
fi prezente tot timpul. Dar chiar lucrarile de predare instruire
ale misionarilor vor fi evaluate tinandu-se cont de doua
criterii: consecventa fata de Cuvantullui Dumnezeu domnia lui
Isus Cristos. Orice invatatura care deviaza de la aceste doua criterii
vor fi respinse, fie ca Yin de la un invatator eretic sau chiar de la
coordonatorul de strategie.
Prin urmare, misionarii plantatorii de biserici implicap in
de plantare de biserici invata foarte repede sa abata de
la ei intrebarile legate de doctrina ditre aceste doua criterii.
Cand este intrebat de catre un nou credincios sau un lider de
biserica: "Ce ar trebui sa facem noi in aceasta situatie?" in loc
sa-i raspunda din propria intelepciune sau pregatire academica,
plantatorul de biserica ar trebui sa raspunda: "Haidep sa vedem ce
spune Cuvantullui Dumnezeu."
Aceia care au condus cu succes 0 de plantare de biserici
sunt pe deplin ca "trebuie sa fie Cuvantullui Dumnezeu
care este autoritar in viata noilor a bisericii care ia
fiinta, nu intelepciunea misionarului sau a unui crez strain, nici
chiar autoritatile bisericilor locale." Datorita faptului ca misionarul
arata intotdeauna spre sursa autoritatii sale, Biblia, el modeleaza
deja felul de viata al noilor care vor deveni in curand
noii sustinatori ai
IN TOATE DE PLANTARE DE BISERICI
173
Grupurile etnice iliterate
Deoarece mai sunt inca atat de multe grupuri etnice iliterate
in lume, misionarii implicati in de plantare de biserici
s-au straduit sa inlature aceasta problema. Cum se multi plica
evanghelicii, care sunt cunoscuti drept "poporul cartii," printre
necunoscatorii de carte? de carte nu diminueaza
nicidecum importanta Bibliei ca sursa deplina a autoritatii; doar
ridica problema legata de gasirea de noi modalitati de a trans mite
mesajul Bibliei.
Sunt cel putin cinci elemente pe care Ie-am observat la
transmiterea invataturilor biblice catre grupurile etnice iliterate
din lume.
1) Memorarea - este 0 arta pierduta in Vest, memorarea
Scripturii este inca destul de intalnita in celelalte parp ale
lumii. Lucrul acesta este adevarat mai ales printre musulmani,
care au 0 istorie indelungata in memorarea intregului Qur' an.
Yntr-o tara musulmana din sudul Asiei in care, din cauza
,
lipsei bibliilor a analfabetismului raspandit inaintarea unei
de plantare de biserici este amenintata,
au gasit 0 solupe ingenioasa - au rupt paginile bibliilor lor!
Unui credincios i s-a incredintat Evanghelia dupa Matei i
s-a spus: "Tu vei memora asta." Altuia i s-a dat Evanghelia
dupa Marcu mai departe. Apoi, dupa cum au fost toti
de acord, aceste "biblii vii" erau chemate in fata lor sa recite
cu cuvintele Scripturii.
2) Audio-vizual - Misionarii au adaptat repede Biblia in forme
nescrise precum Biblii audio Filmul Isus, care au comunicat
cuvintele Scripturii acelora care nu erau in stare sa citeasca.
3) Povestirile Bibliee - faptului ca multe
grupuri de populatii au in primul rand "culturi orale" care,
prin povestiri orale, comunica mari adevru-uri, misionarii
plantatorii de biserici au scos povestirile cele mai importante
din Scriptura Ie-au transpus in povestiri orale, scurte, pe
care Ie pot recita ascultatorilor de carte. Aceste
povestiri biblice au fost folosite in evanghelizare, ucenicie
pregatirea liderilor. in de plantare de biserici,
cei care spun povestirile biblice nu sunt multumiti pana
174
DE PLANTARE DE BISERICI
cand ascultatorii lor nu sunt in stare, la randul lor, sa Ie
repovesteasca cu exactitate astfel, sa ajute la raspandirea
marilor adevaruri ale Scripturii in intreaga lor comunitate.l38
4) Cantecele - Un exemplu tipic vine din cultura orala africana
unde 0 misionara a petrecut mai muIte saptamani traducand
mesajul Evangheliei in povestiri pe intelesul populapei
locale. Yn timp ce ea povestea, un membru al grupului asculta
cu atentie retraducea mesajul ei - il punea sub forma de
cantec. "Nu Ie spunem doar povestiri oamenilor
a explicat el. "Noi cantam povestirile noastre. Ar insemna
prea mult sa va cerem sa ne compuneti cantece, dar acum,
dupa ce ne-at
i
oferit Cuvantul lui Dumnezeu II yom canta
noi copiilor nepotilor
5) Folosirea tineretului educat - Provocarea pe care 0 reprezint!
analfabetismul intr-o lume tot mai literata nu se limiteaza
doar la cei care transmit Evanghelia. Guvernele nationale
se confrunta cu provocari atunei cand doresc Sa
transmita cate 0 informatie importanta privitoare la vreo tax!
sau 0 noua lege sau la regulile de votare intr-un sat al carei
populape este analfabeta. Am intrebat pe un evanghelist
rural cum se rezolva aceasta problema locala. "Ei cer unui
copil din familie sa eiteasca scrisoarea sau mesajul in auzul
lor," a raspuns el. lucru este adevarat in ce
eitirea Cuvantului lui Dumnezeu. Yn eiuda analfabetismului
raspandit, se gasesc de obicei cativa copii care merg la
invatasa scrie sa eiteasca. Yn felul acesta nu e surprinzator
sa vezi cum batrarui unui sat roaga pe vreun tanar sa eiteasc!
din Cartea lui Dumnezeu. Dupa aceea, batranul satului este
in stare sa interpreteze sa aplice ceea ce a auzit spre
intregii comunitati.
Yn incercarea de a ajunge cu Evanghelia la populatiile iliterate,
de plantare de biseriei gasesc incurajare in
relatarile din Noul Testament cu privire la multiplicarea rapida a
biserieii. Marea majoritate a lumii Noului Testament era iliterata,
dar, in eiuda acestui lucru, Evanghelia a inaintat.
138 Pentru mai multe infonnapi despre Povestirile BibIice in ordinea lor
cronologidl vizitap pagina de internet www.ChronologicaIBibleStorying.com.
IN TOATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI 175
Uneori intrebarea care se ridica este: "De ce sa realizezi 0
traducere a Bibliei in limba unui popor care este analfabet?" 0
traducere este importanta chiar daca poporul respectiv nu este
in stare sa scrie sa eiteasca. Yn primul rand, exista multe culturi
astazi care au ajuns la limba scrisa odata cu traducerea Bibliei
111 limba respectiva nu prin alte mijloace. Din aceste traduceri
initiale au rasarit intregi traditii liter are care au unit un popor intr-
o lume atat de schimbatoare.
Mai important este faptul ca traducerea Bibliei in limba poporului
asigura aparipa uneiresurse umane pentru evanghelizare, ucenieie
formarea de lideri. Folosind 0 traducere a Noului Testament pe
lntelesul tuturor, misionarul poate sa realizeze emisiuni radio in
care sa se transmita povestiri biblice, marturii personale insotite
de promisiuni din Scriptura chiar 0 caseta audio a filmului Isus,
pe care oamenii ar putea sa 0 asculte sa raspunda la povestirea
lui Isus pe limba lor.
5. Conducere local a
Misionariicare au lansat cu succes de plantare de biserici
au invatat sa-i tina departe pe straini. Prineipiul a fost tradus intr-
o lozinca importanta care ii peste tot pe coordonatorii de
strategie: "Resursele sunt in Aceasta axioma reprezinta 0
continua aducere aminte de a cauta ca liderii locali sa faca 0 treaba
buna. De asemenea, mai reprezinta un ghid de auto-evaluare a
misionarilor a caror strategie presupune incredere deplina in
colegii de echipa straini.
Cele mai efieiente echipe in de plantare de biserici detin
doar un numar modest de straini, dar au retele largi de asociati
locali. Misionarii straini inteleg ca rolul lor este de a transmite
viziunea, pasiunea deprinderile lor fraplor surorilor din
biserica locala impreuna cu care slujesc.
Yn de plantare de biserici, incep repede sa
dezvolte lideri locali carora sa Ie incredinteze responsabilitatea
viitorului Primii coordonatori de strategie care au
lnvatat aceasta lectie au facut-o atat din necesitate, cat din
ratiuni misiologice. Cand au fost confruntati cu provocarea
de a evangheliza milioane de oameni pierduti, coordonatorii nu
au avut alta oppune decat aceea de a cauta face colaboratori
printre populatia care constituia tinta lucrarii de evanghelizare.
176
DE PLANTARE DE BISERICI
Principiul 222 care a fost descris in cazul de plantare de
biserici din Cambogia (vezi capitolul5) a devenit de asemenea larg
de plantare de biserici au
"sa nu faca niciodata nimic de unul singur, ci sa ia fntotdeauna pe' un
frate cu sine pe care sa-l modeleze i sa-l fndrume In timpullucrarii." In
toate scopul este acela de a transfera fort
a
motrice a
viziunii in inirnile vietile celor care sunt evanghelizap.
Predarea tafetei
Acordarea increderii condudtorilor locali poate fi greu de
acceptat de unii misionari. MulP misionari asUizi ca
bisericile noi plantate fie de dtre cei care Ie-au plantat.
tn line se inscriu acei misionari care mai ca
un pastor ordinat care, in slujba sa
of ere bisericilor servicii legate de ritualul botezului
a Mesei Domnului. Acest model de nu a
produs 0 de plantare de biserici.
Cei care sunt sceptici in privinta transferului de autoritate
bisericile noi plantate se folosesc de de sfaturile date
de apostolul Pavel lui Timotei in 1 Timotei 3:6, in care Pavel 11
pe Timotei ca episcopul nu fie intors de
curand ... " Cu toate aces tea, biserica lui Timotei era deja destul
de veche deoarece mai multe generatii de
(vezi 2 Timotei 2:2). Yntr-un asemenea cadru era normal
ca Pavel delege supravegherea bisericii celor care au fost cel
mai aproape de mesajul initial transmis de apostoli, dar vedem
Pavel nu nicaieri autoritatea bisericii in mrunile unor

Ori de cate ori Pavel a intemeiat 0 bisericc1 nu a ezitat
desernneze imediat lideri loeali. Yn Fapte 14:23, imediat ce a
cativa convertiti in Listra, leonia Antiohia din Asia Mid
"au randuit prezbiteri in fiecare Biserid ce s-au rugat
au postit, i-au in mana Domnului, in care
De asemenea, il pe Tit desernneze in fiecare din
Creta prezbiteri, Mrbati locali, pe care ii cunotea
lumea.
139
139 Tit 1:5-6
IN TOAT DE PLANTARE DE BISERI CI 177
La intalnirea cu de plantare de biserici Ie-am
pus intrebarea: "Cum predati noilor lideri?"
lor unanim a fost: "mtr-o de plantare de
biserici incepi lucrarea cu deja in mainile lor." Incuviintarea
celorlalti din a experienta lor Desigur,
aceste lucruri sunt posibile doar atunci cand bisericile sunt
in ascultarea de Cuvantul lui Durnnezeu in
dedicare de ucenicizarea care tine viata. .
Nurnirea de Iideri 10caIi, in loe de bizuirea pe lucrarea de
conducere a unor persoane din
lucruri:
1) faptul suntem cu totii la fel de cu tori
suntem mantuiti la fel prin har; cu totii suntem capabili de a
fi folositi de Durnnezeu.
2) cu privire la anume faptul
nu este 0 religie ci 0 expresie a trupului lui
Cristos tuturor
3) impunerea unui standard de conducere care nu este
realist. Cei mai multi plantatori de biserici au mult mai muM
instruire bibIid decat vor spera sa
prima generatie de ai bisericii plantate. Dar nu ar
trebui a trebuit treacc1 multe generari ca cei
din Vest dezvolte acest fel de favorabiIe de
instruire de care ne noi. Noii nu trebuie
este absolut necesar la nivel
de ca fie in stare pe poporul lui
Durnnezeu.
Bine a zis un condudtor al unei biserici africane: "Noi
privim pe voi, misionarii, cu 0 mare admiratie afecpune.
persoana care a fost condud 0 pentru pnma
noi suntem recunosdHori pentru ceea ce ati f1icut pentru noi.
Dar nu ne-am dori ca de fiecare cand urdl.m la volan fie
instructorul auto alc1turi cu noi!"
178
MI$CilRI DE PLANTARE DE BISERICI
6. Conducere laidl
1n ll1i9cill"ile de plantare de biserici, laicii. sunt in mod evident
cei care stau pe scaunul Oameni femei fara
pregiHire profesionaM, neplatip pentru ceea ce fac, sunt cei care
conduc bisericile. Dar de ce este de importanta conducerea
laica? Sunt cateva motive:
1) Din motive practice - 0 care produce mii de biserici
noi are nevoie de mii de lideri noi cea mai mare resursa de
gasire a aces tor lideri 0 reprezinta biserica 10caM.
lideri trebuie selectati din marea multime de candidati.
2) Din motive teologice - Conducerea laica se bazeaza din
plin pe doctrina preopiei tuturor credincio$ilor - cea mai
egalitarianista doctrina care a fost data vreodata! Dupa secole
de incredere intr-un mic trib de preop leviti, Dumnezeu s-a
intors ca tre Biserica a zis: // Voi insa sun teti 0 semintie aleasa,
o preotie imparateasca ... //
140
Lucrul acesta ca nu
exist1 nici un statut special pentru liderii este yorba
de faptul ca acum toti au acest statut special de
preti ai Domnului Dumnezeu. Fiecare credincios este pe
responsabilitatea de a conduce pe cei
plerdutlla mantulre maturitate in Cristos.
3) Umblarea dupa modeluI lui Isus - Felullui Isus de a chema
barbati femei de formatie laica pentru a-L urma nu a fost
trecut cu vederea de de plantare de
biserici. E 0 mare bucurie sa poti sus tine bunavointa unui
nou credincios de a sluji ca lider'in biserica sa-i o;ientezi
spre modelul celor doisprezece apostoli al celor care i-au
urrnat.
4) Cu scopul de a. retine in lucrare cat mai multi credincioi
-6 intreaga lume invitatia la mantuire pe care 0 adreseaza
Evanghelia s-a dovedit mult mai eficienta decat chemarea la 0
viat
a
de ucenicie a celor din biserici. Doar la cateva saptamani
dupa ce au devenit multi plead! din biserici fara
140 1 Petru 2:9
IN TOATE MI$CilRILE DE PLANTARE DE BISERICI 179
sa se mai Intoarca vreodata. Ideea de a-i implica in lucrare pe
noii femei barbap laici, s-a dovedit a fi cel mai
eficient mijloc de //zavorare a din spate" a
bisericii asigurarea unei implidl.ri de 0 viata In trupullm
Cristos.
5) Din motive de - in structurile bisericilor tradi-
tionale clericul este selectat din biserica pus deoparte
in privinta educap.ei, cat a mijloacelor de
existenta. 1n Biserica Romano-catolica lucrul este
combinat cu legamantul de celibat pe care trebUle sa-l
faca clerul. 6 de plantare de biserici, pastorii
raman in continuare oameni care
stilul de viata al celorlalti incl.usiv
lor. Aceasta inseamna ca, daca intr-o bisenca oamenu sunt
in marea majoritate fermieri, conducatorii bisericii vor fi de
asemenea fermierL Daca oamenii sunt din mediul urban,
atunci conducerea va fi tot din mediul urban. Dad! oamenii
sunt iliterati, inseamna ca conducatorii vor fi iliterap. Daca
biserica este formata din surzi, atunci conducerea va face
parte din categorie.
6) Din motive economice - multe de plantare de biserici
au avut loc in tari in curs de dezvoltare in care resursele
minime. Deoarece bisericile au 0 conducere formata dID
mai multi lideri laici se intalnesc In
financiare limitate sunt indreptate catre mlSlUne lucrare
nu spre acoperirea salariilor pastorilor costurile legate de
intretinerea cladirilor.
Conducerea laica a bisericii nu exclude pe cea exercitata de
pastorii cu studii teologice. De reguM, exista cate un
cu studii teologice sau un coordonator de strategIe Imphcatl
in punctele cheie ale in cazul de
biserici in casade tip celuM- dar la extremele
se afM conducerea laica.
Pentru ca 0 de plantare de biserici sa fie in stare sa se
blzuiasca in mod eficient pe conducerea laica, trebuie implinite
doua cerinte:
180
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Mai intai, bisericile trebuie destul de mid ca fi
conduse fie de dtre unul sau mai multi lideri. Atunci cand biserica
trece peste limita de 20-30 de membrii incepe
cMdirea unei biserici pentru serviciile de inchinare, sarcina de
conducere devine prea grea pentru 0 laid. Aceasta va
fi slujba se ocupe special de
biserid.
fn al doilea rand, liderii bisericilor trebuie fie in stare
fnvatacei de 0 viala. Yn de plantare de biserici,liderii laici au
de obicei 0 foame instruire.
de plantare de biserici au in
continuu creasd pe lideri pe potentialii Iideri, oferindu-Ie
ne la timp la timp (la aceasta ne yom referi in mai
tarziu). Programe de indrumare, de instruire a conducerii rurale
de instruire materia Ie de instruire sub
casete sau Internet, biblii de studiu pentru pas tori seminarii,
toate contribuie la dezvoltarea liderilor de biserici.
7. Biserici in casa
Bisericile din de plantare de biserici incep ca mici
de care se intalnesc in naturale
cum ar fi casele sau echivalentul lor. Printre
masai intalnirile au loc sub copaci; printre
kUl ele au loc in curti deschise. Elementul cheie la fiecare dintre
aceste de plantare de bisericieste faptul d au inceput cu 0
comunitate a care nu a fost imediat
de cheltuielile legate de intrepnerea unei de biserid.
fntalnirile in grupe mici141 au evident anumite implicatu
economice. Eliberarea de povara a unei
sau a clerului profesionist nu este un obstacol de invins. Dar,
mai mult decat atat, bisericile 0 care
formarea de plantare de biserici. Luap in considerare
urmMoarele avantaje:
1. legate de conducere mici de
dus la
141 Vom expiora diferenteie dintre bisericile de cas1i cele de tip ceiul1i in
capitolul13 ia !ntrebiiri freevent puse.
TN TOATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI 181
2. apar erezii in unele dintre aceste biserici, ele in
grupul respectiv mic al bisericii de Ca 0 ce
apare in carena unui vas de mare tonaj, erezia poate fi
intr-un singur compartiment a pune in pericol intregul vas.
3. Nu te pop ascunde intr-un grup mic, deci responsabilitatea
este
4. Purtarea de a celorlalti este mai deoarece
lumea pe lumea.
5. Deoarece structura bisericii de este este mai
se
6. Grupurile mici tind fie rriai eficiente in evanghelizarea
asimilarea noilor
7. fntalnirile din case biserica fie mai aproape de cei
pierduti.
8. Bisericile in case se ames ted in societate mai greu
de detectat de prigonitori.
9. faptului se in case, atentia bisericii
asupra aspectelor zilnice.
10. natura bisericilor in case care se multiplid repede
dezvoltarea a noilor condudtori de
bisericL
Este important rolul bisericilor in case a celor de
tip din de plantare de biserici. vezi
de ce misionarii care doresc 0 de plantare de
biserici biserici in case sau de tip vor intampina atat de
multe probleme.
8. Biserici care planteazl biserici
de plantare de biserici nu ajung la maturitatea
decat atunci cand bisericile incep se automultiplice in mod
spontan. Yn timp ce printre khmerii din Cambogia
182 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
am observat ca fiecare biserica de casa purta marturia altor
biserici ie!?ite din cea 10caIa in anul precedent. Printre bhojpuri
fiecare biserica obi!?nuita ave a deja alte patru care erau pe cale
sa ia na!?tere. Multi conducatori de biserici in casa din China au
marturisit ca cea mai mare bucurie este sa poti sa inver pe cineva
sa planteze 0 biserica in casa sa.
cele mai multe mi!?cari de plantare de biserici pe care Ie-am
studiat am vazut ca existau deja cateva biserici in grupurile etnice
inainte de sosirea misionarilor. Totu!?i, din anumite motive,
aceste biserici stagnasera !?i chiar incetasera sa se mai reproduca.
Misionarul, adesea coordonator de strategie, a adus 0 , noua
viziune, pasiune !?i instruire pentru plantarea de biserici.
Pe parcurs, in timp ce mi!?carea Ca!?tiga avant, misionarul se
retrage in umbra !?i las a bisericile sa se reproduca singure. Numai
atunci cand mi!?carea ajunge la stadiul exponential al reproducerii
se poate spune ca a atins pe deplin poten}ialul sau.
Speciali!?tii mi!?carilor de plantare de biserici se uita sa vada
prezenta celei de a patra generatie de reproducere a bisericii ca
semn ca mi!?carea i!?i urmeaza propriul curs de inaintare. Unul
dintre ei a explicat: "Cand vad 0 biserica pe care am ajutat-
o sa inceapa sa dea na!?tere unei biserici-fiica, care la randul ei
da na!?tere unei alte biserici care produce inca 0 alta biserica,
!?tiu ca mi-am indeplinit slujba. Atat timp cat modelul acesta
de reproducere va continua, rna pot muta catre alte centre de
populatii mai putin evanghelizate !?i !?tiu ca aceasta va continua
!?i fara mine."
In mi!?carile de plantare de biserici misionarii progreseaza
in mod in direcFa procesului celor patru etape ale
Modelarii, indrumarii, Supravegherii !?i Deta$arii. Mai intai, ei dau
forma acestui model in evanghelizare, ucenicizare !?i plantarea de
biserici - elemente pe care doresc ca noii sa Ie imite.
Apoi ii insotesc !?i indruma pe noii credincio!?i care urmeaza aceste
model. Ceea ce urmeaza este observarea Cll scopul de a vedea
daca noii credincio!?i sunt in stare sa reproduca in mod eficient
ceea ce au invatat !?i experimentat. Cand observa ca studentii lor
duc la bun sfar!?it lucrarea potrivit cu modelele dupa care au fost
invajaji, misionarii !?tiu ca a sosit vremea sa pIece mai departe.
"PIecarea poate fi 0 experienta dificila pentru misionari, dar
este absolut esentiaIa," a explicat un misionar. "Altfel, biserica
ar continua sa priveasca mai mult Ia misionar, decat Ia Domnul
IN TOATE MI$CARILE DE PLANTARE DE BISERICI
183
!?i la noii lor lideri pentru calauzire. Plecarea asigura viabilitatea
bisericii indigene."
Plecarea nu inseamna ca misionarul se retrage complet, ci faptul
ca acum misionarul este liber sa se mute intr-alt loc mai pujin
evanghelizat in care va relua procesul Modelarii, 1ndrumarii,
Supravegherii !?i Deta!?arii.
9. Multiplicare rapid a
Mi!?carile de plantare de biserici produc biserici intr-unritm destul
de rapid. Desigur, cuvantul"rapid" este nedefinit. Dar misionarii
plantatori de biserici vorbesc adesea despte plantarea de biserici
folosind termeni aproximativ biologici, intreband: "Cat timp ia ca
sa pot
i
na!?te 0 noua biserica?" Aceasta perioada de gestajie variaza
in mod diferit in lume, la fel ca !?i in lumea animalelor. Elefanjii, de
pilda, au nevoie de 22 de luni ca sa produca 0 progenitura, in timp
ce iepurii pot sa se reprodudi la fiecare trei luni.
Mi!?carile de plantare de biserici se pot reproduce ca iepurii!
Daca 0 gestatie sanatoasa!?i controlata intr-un mediu propice poate
sa produca biserici noi la fiecare trei sau patru ani, 0 mi!?care de
plantare de biserici poate sa vada cum incep noi biserici la fiecare
trei sau patru luni. Mai mult, deoarece noile biserici provin din
biserici deja existente, este posibil ca bisericile sa se multiplice
exponential.
In acestui mod de multiplicare, reproducerea corecta
trebuie zidita alaturi de celelalte valori fundamentale in noile
biserici plantate. Printre kekchi (in capitolul 8) daca 0 biserica
nu se reproduce a intr-o perioada de !?ase luni era considerata
bolnava. Multe din retelele de biserici de tip celula nu vor permite
func}lonarea unei biserici in casa care nu este in stare sa se
multiplice dupa un an de existenta.
Paradigma reproducerii rapide se afla in contrast cu vederea mai
tradijionala a bisericii, care spune ca 0 biserica trebuie mai intai sa
se largeasca pe sine !?i sa se maturizeze de ajuns ca sa poata sa-!?i
jertfeasca un numar oarecare de membriicare sa inceapa 0 noua
biserica. fu mi!?carile de plantare de biserici maturizarea in Cristos
nu este niciodata considerata un proces incheiat, iar ihceperea
de noi biserici nu constituie un pericol pentru biserica mama. In
mi!?carile de plantare de biserici atat dezvoltarea liderilor, pre cum
!?i ucenicizarea fiecarui membru, fac parte din structurile noilor
biserici plantate - alaturi de pasiunea de a incepe noi biserici.
184 DE PLANTARE DE BISERICI
Cand in ADN-ul primelor biserici se vor ucenicizarea
dezvoltarea liderilor, ele vor transfera in mod natural
progeniturilor lor. Reciproca este de asemenea
Cand noile biserici mulF ani sub
conducerea unui pastor misionar, in timp ce
noul lor lider, selectat dintre ei instruit la seminar,
propria 0 umple cu destul de membrii
a acopere costurile de intrepnere, nu te
poti ca biserica alte biserici-fiice. Reproducerea
incepe cu ADN-ul primei biserici.
Intr-o de plantare de biserici trupullui Cristos
acea incredintare cu privire la scurtarea timpului acponarea
cu aceste care Evangheliile
bisericile Noului Testament. Reproducerea prezenta
mai multor dinamici in
1) a trecut dincolo de de control ale
misionarului sau ale observator din
2) are propria motrice.
3) Noii cred cu pasiune mesajul lor este de
important, trebuie cu repeziciune.
4) Ciimpurile sunt coapte gata de
5) Toate elementele care sunt bisericii - nu de
de reprodus-au fost eliminate.
Misionarii cu in de plantare de biserici nu
ar fi de acord sacrifice fundamentele ortodoxe de
dragul rapide a bisericii. Mai mult de atilt, ei au
controale teologice in ADN-ul biserici, in loc
continue Ie din afara bisericii.
10. Biserici sanlitoase
Ce fel de biserici se in de plantare de biserici?
Aceasta este intrebarea pe care 0 pun multi din cei care se in
afara de plantare de biserici. Ca la
IN TOATE DE PLANTARE DE BISERICI 185
intrebare, de plantare de biserici au folosit
mai multe cuvinte ca descrie natura bisericilor din
pe care Ie Putem grupa aceste sub expresia
"biserici
Unul dintre coordonatorii de strategie a spus: "Voi com para
aceste biserici cu oricare din Vest yom vedea diferenta.
Ele sunt mai vii, mai dedicate Cuvantului lui Dumnezeu, mai
in privinta suferintei.. . restul 11 spuneF
voL"
Putem ierta mandria acestui misionar cu privire la caracterul
bisericilor din de plantare de biserici. Aceste convingeri
reies nu nurnai din a curajului eroic in fata
persecuFilor grele, ci din a cat de anemic a
devenit apusean.
Care sunt semnele unei biserici Ei bine, nu 0 puteF
prin de duminicale, congregatiei
sau reputapa de corpului pastoral.
Yn lucrarea The Purpose-Driven Church (Biserica: 0 pasiune, 0
viziune) a lui Rick Warren, autorul bisericii standardul
biblic de a spirituale a unei biserici:
l42
1) Comuniune
2) Ucenicie
3) Lucrare
4) Evanghelizare/misiune
5) Ynchinare
Bisericile toate aceste cinci scopuri in mod
natural, deoarece din identitatea bisericii cu Cristos
eel viu. Isus a inzestrat biserica cu aceste scopuri cand a dat
Marea pe Domnul, Dumnezeul cu
inima ta, cu tot sufletul tot cugetul Aceasta
este cea dintai cea mai mare Iar a doua, asemenea
ei, este: pe aproapele ca pe tine insuF143
Marea faceF ucenici din toate
neamurile ... tot ce v-am poruncit."l44
142 Rick Warren, The Purpose-Driven Church [Biserica, 0 pasiune, 0 viziune] (Grand
Rapids: Zondervan, 1995).
143 Matei 28:20
144 Matei 22:37-40
186 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Cand au fost intrebati, misionarii au fost unanim de acord di
aceste prezentau toate aceste cinci caracteristici. "Toate
sunt acolo," a fost "dar unel'e scopuri diferit
de ceea ce inteleg cei din Vest."
a in in domeniull ucrarii pastorale.
Un coordonator de strategie a explicat: "Felullor de lucrare este
mult mai aproape de ceea ce se in Noul Testament. Ei
vindedi bolnavii, demoni impart cu altii in
nevoie." Pare destul de bine.
Desigur, testul final al spirituale ale unei biserici este:
,,11 toate acestea pe Dumnezeu?" aceste
biserici fac natura lui Dumnezeu cum a fost ea
in Isus Cristos?
Fiecare dintre de p1antare de biserici pe care Ie-am
studiat s-a potrivit foarte bine cu aceasta definitie a
intrebare s-a aseilliinat cumva cu cea de loan
BotezMorulin ucenicilor ]ui Jsus. "Tu Cel ce vine sau
pe altul?"
Domnului oferit ucenicilor lui loan indi ne mai
El a zis: "Mergep spuneti lui loan cele ce auziti
vedep."145 Isus zicea de fapt: "Dadi cuvintele faptele Mele
slava a lui Dumnezeu, atunci di voi ar
trebui diutati pe altcineva." -
in fel, ar trebui intreMm noi: "Este slava lui
Dumnezeu, Sa cum a fost
in Isus Cristos, in aceste se
in milioanele de vieti schimbate, trupuri suflete vindecate,
pasiune pentru sfintenie, intoleranta de supunerea
de Cuvantullui Dumnezeu viziunea fata de 0 lume
Sunt mult mai multe lucruri pe care Ie putem despre
de plantare de biserici din observafiile noastre pe diferite
cazuri de studiat, dar, Inainte de a face lucrul acesta haideti sa ne
intoarcem la Biblie ca sa vedem ce are de spus desp:e de
plantare de biserici.
145 Matei 28:20
12
Ce are Biblia de spus?
E
STE A$A DE IMPORTANT sA descoperim di atat de mulr
oameni vin la Cristos di noi biserici in lumea.
Numai motivul acesta ar fi de ajuns ca ne determine
de plantare de biserici. Dar, ca popor al
trebuie fim dedicati de filtrare a felului in care
lumea prin ochelarii Cuvantului lui Dumnezeu.
In timp ce facem acest lucru, traditia din
primul secol a celor din Berea, care cercetau Scripturile ca
dadi era intocmai cum li se spusese.
146
Deci, ce are de spus
CuvantUllui Dumnezeu despre de plant are de biserici?
Haidep Incepem dialogul berean!
Dadi vei cerceta in Concordanta a Bibliei, nu vei
nici 0 la de plantare de biserici." Dar, in
timp, vei constata di lumea primului secol al erei
era in vartejul convertirilor al multiplidirii bisericii - pe
scurt, de plantare de biserici.
Originea de plantare de biserici are inceputul
in viata lui Isus. Cristos care a indrumat
un grup mic de care s-a deplasat din locin loc pe-ntreg
teritoriul lui Israel, pe oameni se roage
spiritului Scripturii, care s-a Inchinat in case
pe dealuri, a semne minuni trimis ucenicii ca
primii misionari, acesta este i Cristosul de plantare de
biserici.
Luca, de al lui Pavel autorul celei mai
mari partl a Noului Testament, a asociat In mod clar lucrarea
a lui Isus cu de plantare de biserici
care au urmat. in cel de-al doilea volum al cartea Faptele
apostolilor, Luca ii scrie lui Teofil: "Teofile, In cea dintai carte a
mea, am vorbit despre tot ce a inceput Isus fadi invete
1.46 Fapte 17:11
188 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
pe oameni" .147 acestui lucru nu poate fi Dad
primul volum, Evanghelia dupa Luca, tot ce a fnceput
Isus 9i atunci continuarea Evangheliei, Faptele
Apostolilor, descrie ceea ce continua Isus 9i invete prin
Trupul - Biserica. Prin urmare, nu trebuie firn surprin9i
ca.nd care descriu mi9drile de plantare
de biserici pot fi identificate in biserica Noului Testament,
avand originea in 9i lui Isus.
Haideti analium cateva dintre aceste
,
de viziune
Speciali9tii de plantare de biserici vorbesc adesea
despre viziunea lor Aceasta descrie unde vor ei
atunci dind viziunea lui Durnnezeu pentru poporul lor este
Un frate s-a exprimat in felul acesta: nu 0 puter
vizualiza mainte, nu 0 vep. vedea."
Isus le-a oferit ucenicilor mari 9i 0 viziune a
finalului implinit. El i-a se roage pentru implinirea
viziunii lor: "Vie Ta; voia Ta, precum In cer 9i
pe
in urma intoarcerii celor 72 de rnisionari din misiunea lor, Isus
a strigat de bucurie: "Am pe Satana ca un
fulger din cer,"149 a zis E1.
in Apocalipsa 12, apostolul loan a aceea9i imagine,
"pentru para9ul frarlor n09tri, carezi 9i noaptea li para maintea
Durnnezeului nostru, a fost aruncat joS."15O
Cel ce a a prinpului acestei lumi a fost in mod
dar Isus; a continuat in perioada bisericii primare 9i 9i
prin de plantare de biserici.l51
Isus 9i-a instruit ucenicii a9tepte minuni chiar mai mari
decat a E1. De asemenea, Isus a promovat un standard de
secerare care a intrecut cu mult norma Ie. in pilda celor
zece poli, Isus i-a pe ucenici Durnnezeu un
147 Faptele 1:1
148 Matei 6:10
149 Luca 10:18
150 ApocaJipsa 12:10
151 loan 12:31; 16:11; 14:30; 2 Corinteni 4:4; Efeseni 2:2
CE ARE BIBLIA DE SPUS?
189
profit de tip din investitie.152 a9teptare
a unui seceri9 bogat a deterrninat un grup pestrit de 120 de urma9i
din camera de sus 9i ca9tige intreaga lume pentru
Cristos.
ce au mers cu Isus timp de trei ani 9i au
moartea, ingroparea 9i invierea Sa, ucenicii au fost gata
mandatul Marii de a fi ucenici ... la
marginile Isus le-a insuflat urma9ilor viziunea
9
i
anticiparea de plantare de biserici care au urmat. Ce
alte ale de plantare de biserici mai putem
in biserica 9i in lui Isus?
Rugaciunea
pecetea mi9drilor de plantare de biserici, are
adanci in biserica Noului Testament care a fost
stilul de pe care I-a Isus ucenicilor "A doua
zi dirnineata, pe cand era intuneric de tot, Isus S-a sculat,
a ie9it 9i S-a dus intr-un loc pustiu. Se ruga acolo,"l54 "Acest
soi de draci", le-a zis El, "nu poate ie9i decat prin 9i
pOSt."l55 Ultima Sa cu ucenicii a fost in contextul
pe care ace9tia trebuiau Ie practice avea se
EJ.156 $i apoi in "Cand a ajuns la locul acela, le-a
zis: ca nu in Apoi S-a
de ei ca la 0 din a ingenuncheat 9i a inceput
Se roage."Fiind consecvent la sfar9it, ultimile cuvinte ale
lui Isus pe au fost 0 serie de la dresa

Urmand pilda Dornnului, biserica s-a
in camera de sus, la Ei frecventau in mod
regulat Templul rugandu-se,159 dedicand pe liderii lor
152 Luca 19:11-27
153 Fapte1:8
154 Marcu 1:35
155 Marcu 9:29
156
1 Corinteni 11:23-26
157 Luca 22:40-41
158 Matei 27:45-50
.159 Faptele 1 2
190 DE PLANTARE DE BISERICI
lucrillii de rugikiune de predicare a Cuvantului,160 in tal-
nindu-se zilnic in casele lor ca sa franga painea sa se roage.
161
Prin urmare, nu este surprinzator ca astazi de
plantare de biserici sunt imbibate de rugaciune duc astfel mai
de parte lasata de Crist os odata cu intemeierea bisericii,
acum aproape doua mii de ani?
Evanghelizare din belug
Isus a insuflat bisericii primare 0 pasiune pentru evanghelizare
care a urmat in mod natural de la Cel ce a inceput lucrarea de
"proclamare a bune a lui Dumnezeu."162 Pe la mijlocullucrillii
Sale, Cristos a trimis 72 dintre ucenicii Sai "doi cate doi, inaintea
Lui, in toate cetaple in toate locurile pe unde avea sa treaca El,"
i-a invatat "sa vindecati pe bolnavii care vor fi acolo, sa Ie
zicep: Imparapa lui Dumnezeu s-a apropiat de VOi.163
inainte de a da mandatul Marii Sale insarcinari de a predica
Evanghelia in toata lumea, Isus asociat revenirea Sa
cu implinirea acestei porunci evanghelistice. "Evailghelia aceasta
a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de
marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni
Biserica primara a implinit aceste porunci cu mare zel. De la
Rusalii la Apocalipsa, biserica duce Evanghelia de la Ierusalim
pana la marginile pamantului, in anticiparea reintoarcerii lui
Cristos. Pavel a intruchipat etosul atitudinii biserieii primare
cu privire la evanghelizarea din in scrisoarea lui catre
Corinteni, unde Ie "Sa cine seamam. pupn, putin
va sec era; iar cine seamana mult, mult va secera."165
Pavel, noul convertit, a calMorit spre sud in Arabia, in nord
in Damasc,166 Siria, apoi la graniple Asiei, unde locuiau sci pi.
Surprinzator este cat de des a aflat el ca Evanghelia era deja
cunoscuta. era deja bine inradacinat in Roma inainte
ca Pavel sa ajunga acolo. Marele centru din Alexandria a
produs oameni precum Apolo, cu toate ca nu sunt pastrate date cu
160 Faptele 3:1
161 Faptele 6:4
162 Faptele 2:40
163 Marcu 1:14
164 Matei 28:19-20 i Matei 24:14.
165 Luca 10:1, 9
166 Matei 28:19-20 i Matei 24:14.
CE ARE BIBLIA DE SPUS? 191
privire la felul in care a ajuns acolo Evanghelia. Pavel I-a insillcinat
pe Tit sa pum. batriini in fiecare cetatedin Creta-,o insula destul
de izolatala nordul coastei Libiei. Numai Dumnezeu cum a
ajuns Evanghelia sa patrunda in acest avanpost Indepartat,167
In timpul celei de a doua jumatate a primului secol in care a
fost scris Noul Testament, Evanghelia a ajuns de la Golgota la
Gibraltar. Minuneade la Rusalii a raspandit pe mesageri, impreum.
cu mesajullor, la rasillit pana in Imperiul Persan, la apus pami in
Libia din nordul Africii, la nord In mtreaga lume greco-romana
la sud prin Egipt pana In Etiopia. Tradipi timpurii ale bisericii
de la Malabar Coast din sudul Indiei atesta zelul unor misionari
din primul secol care au dus mesajul EvangheJiei pana la capatul
lumii cunoscute de ei.
zel de semanare din abundenta a Evangheliei curge
prin venele moderne de plantarede biserici. Misionarii
zilelornoastre dezvoIta noi modalitap creative de a intra in tilli m
care activitatea de raspandirea Evangheliei este mgreunata sau
se folosesc de diferite mijloace pentru a realiza acest
lucru. Ca apostoli ai credintei din secolul XXI s-au
facut "tuturor totul, ca, oricum, sa mantuiesc pe unii din ei."168
Autoritatea Scripturii
de plantare de biserici sunt construite pe fundapa
autoriti1pi Cuvantului lui Dumnezeu. Aceasta esteseva ce curge
prin viata lui Isus a bisericii primare. Top descriu
viata lui Isus ca 0 implinire a Scripturii; Isus le-a amintit
Sai ca "nu va trece 0 iota sau 0 frantura de slova din
Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile."169 Apoi
avertizat ucenicii: ca, oricine va strica una din cele mai mici
din acesteporunci va invata pe oameni va fi chemat cel mai
mic in Impillapa cerurilor; dar orieine Ie va pazi va invata pe
altii sa Ie pazeasca, va fi chemat mare in Imparatia cerurilor."170
Isus-a fost exemplul de fata de Scriptura
chiar in momentele de cea mai grea cumpana. El a raspuns la
167 2 Corinteni 9:6
168 Galateni 1:17
169 Tit 1:5
170
1 Corinteni 9:22
192 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
provod\.rile lui Satan cu versete din Biblie
l71
a exprimat un vaiet
din Psalmul 22 atunci cand era pntuit in agonie pe cruce.172 Dar
chiar moartea, ingroparea mvierea Sa, Isus a in tors pe
ucenicii la le-a explicat ceea ce se inta.mplase
ceea ce ave a se mta.mple: "Apoi le-a zis: ce spuneam
ca.nd ind eram cu voi, trebuie se irnplineasd tot ce este scris
despre Mine m Legea lui Moise, m Prooroci in Psalmi. Atunci
le-a deschis rnintea, ca Scripturile."173
Acest model al intime de i-a deterrninat
pe ucenicii lui Isus propriul lor model de predicare cu
expunerea de citate din infmnte martirajul- ca in
cazullui ecouri ale cuvintelor lui Isus: "Doarnne, nu Ie
pne in
Apostolii sunt cei care au reamintit Bisericii care este sursa
a Scripturii au insistat Scriptura
este de Durnnezeu de folos ca mvete, mustre,
mdrepte, dea mtelepciune in pentru ca omul
lui Dumnezeu fie cu totul destoinic pentru orice
lucrare ca nu lase nici 0 de tot ei au
explicat d "nici 0 proorociedin nu se
nici 0 proorocie n-a fost prin voia omului; ci oarnenii
au vorbit de la Durnnezeu, ma.nati de Duhul Sfa.nt."177
De fiecare ca.nd din zilele noastre ai
de plant are de biserici consilieze pe noii convertip
prin cuvintele mtelepte ale unor doctrine vechi ale Bisericii,
indrepta.ndu-i in schimb spre Scripturi, modelul
nou testamental inipat de Isus transmis apoi prin apostoli.
Modele de multipIicare
Isus biserica din primul secol au practicat metode de
multiplicare. in cel de-al cincilea capitol al Evangheliei Luca,
Isus alege doisprezece ucenici. in Luca 9 Elli trimite in lucrare
171 Matei 5:18
172 Matei 5:19
173 Matei 4:6-10
174 Matei 27:46 (citat din Psalmul22:1)
175 Luca 24:44-45
176 Faptele 2:17-21; 25-28: 34-35
177 Faptele 7:60
CE ARE BIBLIA DE SPUS? 193
nu este mentionat in pasaj, aflam mai ta.rziu modelul Lui
a fost acela de a-i trimite doi cate doL in capitolul Luca
10, Isus trirnite din nou, de data acesta 72 de ucenici. De unde au
72 de ucenici? principiul
va fi ne cum cele perechi de la inceput au
mtocmai ceea ce Ie ceruse au ucenicizat alte 12
persoane rezultwd in 72 de ucenici (6 x 12 = 72).
multiplicarea a fost de la inceput un element central al
modelului de ucenicizare al lui Isus, ne-am ca cei 72 de
ucenici se multiplice la ra.ndul lor in mod natural. Dad l-ar
fi urmat la pe Isus, atunci cei 72 (formaF din 36 de
perechi de ucenici) ar fi produs 444 de ucenici (36 x 12 = 444).
444 la cei 72 de ai lor ar rezulta mtr-
o biserid" cam din 500 de ucenici ai lui Isus.
A fost acesta modelul pe care I-a urmat biserica de la mceput?
in prima sa scrisoare Corinteni, Pavel a descris comunitatea
care I-a salutat pe Isus mviere: "S-a la peste cinci sute
de frap dintre care cei mai multi sunt m iar
unii au adormit."178
A continuat acest model de multiplicare lui
Isus la cer? Haideti vedem. Dad acei 500 de au
format perechi au imitat modelullui Isus de ucenicizare a cate
12 ucenici fiecare, aceasta ar insemna in jur de 3000 de ucenici
(250 perechi x 12 = 3000); in Faptele 2:41 d la predica
lui Petru 3000 de persoane au prirnit mesajul au fost botezati
mtr-o zi. Unii au pus la Isus a avut un model
precis de multiplicare m grupuri de ca.te 12, dar este clar Isus a
intenponat ca se multiplice, ceea ce au
Pregatirea pentru persecutie
Misionarii implicap de plantare de biserici inteleg
perseCutia va fi soarta celor care la lume ca
urmeze pe Isus Cristos, prin urmare ei noii
pentru acest test. pentru persecutie ne duce
cu gwdulmapoi la crucea lui Cristos.
Isus avertizat ucenicii: "Ucenicul nu este mai presus de
nici robul mai presus de dornnul Isus
178 2 Timotei 3:16-17
179 2 Petru 1:20-21
194 DE PLANTARE DE BISERICI
putea sa intrevada ca modelul celor care ii urasc pe ucenici din
pricina Numelui Sau
180
va sluji ca 0 piedica puternica la adresa
celor cu 0 credinta mica sau slaba.
Pavel arata fel de indrazneala in persecutie de care .au
parte cei care au condus au platit costul unei de plantare
de biserici. El Ie spune din Corint: flam fost in ...
osteneli mai mult; in temnite mai mult; in lovituri fara numar;
de multe ori in primejdii de moarte! De cinci ori am capatat de la
Iudei patruzeci de lovituri fara una; de trei ori am fost batut eu
nuiele; odata am fost cu pietre; de trei ori s-a sfaramat
corabia cu mine; 0 noapte 0 zi am fost in adancul marii."181
Suferinta persecutia erau de mult asociate cu raspandirea
Evangheliei, incat cuvantul grecesc pentru "marturie" ("martyria")
a devenit asociat cu "moartea." Isus a ca aceasta avea sa se
intample ca a adresat 0 provocare indrazneata, "Daca
cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine ia
crucea, sa Ma urmeze."182
Pentru Pavel, ca pentru biserica primara, suferinta era parte
integranta din viata in Cristos, incat spune: "Ma bucur acum in
suferintele mele pentru voi; in trupul meu, implinesc ce
suferintelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica."l83 De
asemenea, Iacov, fratele Domnului nostru, a exclamat: "FraFi mei,
sa priviti ca 0 mare bucurie cand treceti prin felurite incercari."l84
$i autorul epistolei catre Evrei a adresat provocare de a-L
imita pe Cristos cand a scris: lISa ne uitam tinta la Capetenia
credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria
care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit
la dreapta scaunului de domnie allui Dumnezeu."l85
Raspunsul bisericii prim are la persecutie poate fi sumarizat intr-
un singur cuvant, fndriiznealii. Cuvantul se de opt ori in
cartea Faptele Apostolilor de fiecare data este legat de persecutie
sau impotrivire la Evanghelie.
Petru a oferit un model cand s-a rugat: ,,$i acum, Doamne,
uita-Te la amenintarile lor, da putere robilor Tai sa vesteasca
180 1 Corinteni 15:6
181 Matei 10:24
182 Matei 10:22
183 2 Corinteni 11:23-25
. 184 Marcu 8:34
185 Coloseni 1:24
CE ARE BIBLIA DE SPUs?
195
Cuvantul Tau cu toata indrazneala intinde-Ti mana, ca sa se
faca tamaduiri, minuni semne prin Numele Robului Tau celui
Sfant, ISUS."186
Pavel a fost cel care a aratat care erau radacinile adanci ale
indraznelii bisericii cand a scris: "Fiindca avem, deci, 0 astfel de
nadejde, noi lucram cu multa indrazneaHL"187
La scrierii istoriei timpurii a Bisericii de catre Luca,
modelul marturisirii cu indrazneaH1, cu riscul mortii sigure,
a devenit 0 tema ce se in intreaga carte, incat eL
conchide Faptele Apostolilor cu 0 declaratie: ,,(Pavel) propovaduia
imparatia lui Dumnezeu invata pe oameni cu toata indrazneala
fara nici 0 piedica, cele privitoare la Domnul Isus HristOS."188
in de plantare de biserici ale zilelor noastre, membrii
bisericilor sunt perfectionati prin persecutiile de care au parte
caracterizat
i
prin indrazneala de care dau dovada. Pretul extrem
de scump pe care trebuie sa-l plateasca pentru a-L urma pe Cristos
asigura puritatea fata de motivele false convertirile de
forma. $i ii leaga in mod personal de viata calea lui Cristos a
bisericii primare.
Toate in familie
Spre deosebire de modelul occidental de convertire individuala,
de plantare de biserici de obicei explodeaza in mijlocul
unui grup etnic, propagandu-se prin intermediul relat
iilor
familiale. Ce se poate spune des pre Noul Testament? Care erau
modalitatile de transmitere a Evangheliei?
este adevarat ca Noul Testament mentioneaza 0 multime
de convertiri individuale dramatice, oamenii din acea era erau mai
orientati spre comunitate in privinta deciziilor pe care trebuiau
sa Ie ia. Lucrul acesta permitea Evangheliei sa se raspandeasca
pe cai familiale. Se poate vedea lucrul acesta in exemplul oferit
de relati
ile
familiale dintre Maria - mama lui Isus ruda sa
Elisabeta, care avea sa-l nasc,a curand pe loan Botezatorul,189 Mai
186 lacov 1:2
187 Evrei 12:2
188 Faptele 4:29-30
189 2 Corinteni 3:12
196
MI$CARI DE PlANTARE DE BISERICI
tarziu Isus S-a folosit de situatie ca bazele lucrerrii
Sale pe ceea ce lncepuse deja verrul
Cand Isus $i-a chemat ucenicii, existau de familie intre
Andrei fratele Petru,191 fii lui Zebedei, lacov loan care
L-au urmat pe Isus rn cercul Mrgit al lui
Isus vedem alte de farnilie precum cei trei frati surori
din Betania: Maria, Marta '
invierea lui Isus la cer, Evangheliei
a continuat prin intermediul unor rejele de familiale. Petru
a predicat a botezat casa lui Comeliu.
194
Pavel a
lucru cu familia ternnicerului din Filipp95 cand a intalnit-o pe
Lidia, de din Tiatira, "a fast ea
casaei." 196
De la Isus la biserica contemporane de
plantare de biserici, Evanghelia prin canalele
farniliale a relajiilor de familie.
Putere divina in lucrarea de evanghelizare
Ca in contemporane de plantare de biserici,
proclamarea Evangheliei pe vremea Noului Testament a mers
cu puterii lui Durnnezeu prin
sernne miraculoase. Isus a poruncit celor
72 de ucenici mergeji mai de graM la aile pierdute ale casei lui
Israel. $i pe drum, ziceji: cerurilor
este pe bolnavi, inviaji pe marti,
pe scoatep dracH. ati primit,
dali."I97 "Cei s-au mtors plini de bucurie, au zis:
,Doamne, chiar dracii ne Sunt in Numele
obiceiul Sau, Isus a practicatacestelucruriinainte de ale
porunci ucenicilor Ie Evangheliile folosesc cuvantul
de 39 de ori la fiecare menjionare este asociat cu
190 FapteJe 28:31
191 Luca 1:36
192 Luca 7:20-29
193 Matei 13:55; Luca 8:20
194 Matei 4:18
195 loan 12:1-10
196 Faptele 10:24, 48
197 Faptele 16:31
198 FapteJe 16:15
CE ARE BIBLIA DE SPUS? 197
lucrarea lui Isus. Biserica de inviere a dus mai departe aceste
practici. Ei au vindecat bolnavii, au alungat demoni au
inviat morji in timp ce au proclamat Vestea a mantUITll pe
care a adus-o Dumnezeu.
Aceste practici, care au devenit atat de multor biserici
contemporane, erau parte a lui
de a bisericii nou testamentale. $i aceste prachcI sunt bme
reprezentate de contemporane de plantare de
biserici.
. .
Mai multe din de plantare pe care Ie-am exammat
metoda de a trirnite plantatori de biserici in sate
ca caute ,,0 a acea pe care Durnnezeu
a ales-o deja mesajul Evangheliei. Motivul acestei
alegeri este dorinta de a adera la modelul n:ansrr:us .de
trirnis ucenicii pentru prima Isus I-a trlmls
Ie-a poruncit intre In fiecare sat caute "omul care
Ii va prirni.bine Ie va accepta mesajul.
199
Isus a anticipat model in dialogul
femeia samariteand, un dialog care L-a determinat in
cetate ind zile adune format din "muIt mai
multi (care) aucrezut in El."200
tarziu se pare Isus a urmat model in relapa Sa
cu familia Mariei, Martei a lui "Pe cand era pe drum, cu
ucenicii Isus a intrat intr-un sat. $i a femeie, Marta,
L-a prirnit in cas a ei."201 Invitajia a avut ca rezultat form area unei
prietenii de a cu Marta familia ei.
A fast aceasta doar a pe care a folosit-o Isus sau
a intentionat EI a pentru biserica
Modelul misionar de trimitere "doi-cate-doi" pare sa-l fi inspirat
pe Pavel, care a intotdeauna .in lucrare cu
un fie era yorba de Bamaba, Slla, Luca sau TIt. nu
toate aspectele metodei misionare a lui Pavel, cu
a caracterizat metoda sa.
199 Matei 10:1-16; Luca 10:1-7
200 loan 4:1-42
201 Luca 10:38
198 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Dar a urmat Pavel modelullui Isus de a gasi un "om al pacii"?
'in Fapte 16, Pavel povestelte des pre 0 viziune pe care a avut-o, in
care un barbat macedonean il chema sa vina in Macedonia sa Ie
transmita oamenilor de acolo mesajul Evangheliei. Cand a ajuns
in Macedonia, Pavel a descoperit ca acel "om al pacii" era de fapt
o femeie pe nume Lidia.
202
Petru a scos in evidenta aceeali strategie cand a fost condus de
Dumnezeu la familia lui Corneliu, un om al pacii dintre Neamuri,
care traia pe coasta Cezareei. Ca Ii in cazul Li4iei, fusese
deja ales de Dumnezeu sa primeasca Vestea But;la pe care 0 aducea
apostoluP03
Gasirea persoanei primitoare, aleasa de Dumnezeu, a fost 0
metoda mult mai pragmatica decat aceea de a evita persecutia;
a fost 0 demonstrare a ascultarii fata de modelul lasat de Isus.
Acelali motiv a1 ascultarii a reintrodus cautarea dupa omul pacti
in milcarile contemporane de plantare de bisericL
o micare formata din biserici in casa
contemporane de plantare de biserici cresc prin
concentrarea atentiei asupra grupurilor mici care se aduna case.
Cel mai timpuriu model a fost cercul apropiat de prieteni ai
lui Isus cei doisprezece ucenici ai saL Isus a invatat $i a
flicut multe minuni in prezenta multimilor de oameni, cele mai
importante invataturi ale Sale au fost pastrate pentru
ucenicii Sai, pe care i-a invatat in asigurata de grupul
in tim pe care il formasera. Separe ca Isus nu avea 0 cas a
a Sa proprietate personal a, dar se simtea bine in lucrarea de
instruire, evanghelizare, vindecare :;;i ucenicizare in casele celor
care-L invitau. Fie ca a fost yorba de nunta din Cana
204
sau casa
din Capernaum unde a vindecat un paralitic
205
sau casa lui Zacheu
sau a Mariei, a Martei a lui Lazar,206 Isus a adus in
ele.
Persecutiile de care a avut parte biserica primara corect impie-
dicat pe credincio:;;i sa construiasca mari sanctuarii sau catedrale.
202 Faptele 16:9-14
203 Faptele 10:1-31
204 loan 2
205 Marcu 2
206 Luca 10:38-42
CE ARE BIBLIA DE SPUS? 199

responsabilitatea grupului fata de biserica. Noul Testament este
plin de referinte cu privire la bisericile care se intalneau prin case:
Faptele 5:42 ( ... din casa in casa ... ); Faptele 8:3 (Saul a inceput sa
distruga Biserica. Mergand din cas a in casa ... ); Faptele 12:12 ( .. casa
Mariei... unde se adunasera multi oameni ... ); Romani 16:5 (Spuneti
sanatate :;;i Bisericii care se aduna in cas a lor); 1 Corinteni 16:19 ( ...
Acuila Ii Priscila, impreuna cu Biserica din cas a lor); Coloseni 4:15
( ... Biserica din casa ei); Filimon 2 ( ... catre Biserica din cas a ta).
La data cand biserica a ajuns destul de puternica incat sa zideasca
propriilecatedrale Ii bazilici, probabil ca prinsecolele trei sau patru,
aceasta folosea deja clerul profesionist. Cand biserica a parasit
intalnirile in case, a lasat in urma ceva vital: intimitatea dintre
membrii ei in toate aspectele vietii zilnice. Mi:;;carile de plantare de
biserici din zilele noastre reintroduc aceasta dimensiune pierduta
a Bisericii prin intalnirile care au loc in case.
Convertirile rapide
Raspunsul rapid :;;i pe scara mare a convertirilor a caracterizat
de plantare de biserici pe care Ie-am observat. Este lucrul
acesta biblic? Din nou, observam di toate acestea conduc la Isus.
El a chemat ucenici care "indata, au lasat mrejile au mers dupa
E1."207
Indiferent daca era yorba de un orb vindecat sau de un vame:;;
iertat, Isus a chemat pacato:;;ii la pocainta a un raspuns
imediat. Lucrul acesta i-a incurajat pe apostoli sli abordeze acelea:;;i
metode. Ei au chemat oamenii la pocaintli mii dintre ace:;;tia au
raspuns pozitiv.
Donald McGavran a subliniat raspunsul rapid care a caracterizat
mi:;;dirile grupurilor de populatii din Biserica Noului Testament:
A inceput cu un grup mare-in jurde 120 de adulti Hid sa
se puna la socoteala $i copiii $i aparpnatorii . easeL Rusaliile
au adus la credinta inca 3000 de suflete. in scurt timp,
numarul barbatilor cre$tini ajunsese la 5000. Dupa aceasta
se amint$te ca ,Numarul celor ce credeau in DomnuI,
barbati $i femei, se marea tot mai mult.' (Faptele 5:14) Un
207 Matei 4:20-21
200 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
capitol mai tarziu citim despre Cuvantul lui Dumnezeu care se
raspandea tot mai mult, numarul ucenicilor se mult in
Ierusalim 0 mare multime de preoti venea la
multi din Vest care au numai exemple
de individuale lui Cristos pot aiM probleme legate
de accept area aces tor spontane la Evanghelie, dar
lucrurile acestea au fost ceva in lumea Noului Testament.
mai este ceva in contemporane de
plantare de biserici.
Con due ere laid. multipHi
de plantare de biserici sunt conduse de persoane laice.
Isus a inipat laid atunci cand a trecut pe
Farisei Saduchei S-a adresat oamenilor pescari,
rebeli politici. Din aparent mari
El a croit drumul unei de ucenici care au
schimbat 0 lume
Acest model al conducerii laice a.continuat in anii de
invierea lui Cristos. a conducerii Ullor persoane
laice a uimit pur simplu Sanhedrinul evreiesc. "Cand au
ei lui Petru a lui loan, s-au mirat, intrucat d
erau oameni neci'irturari $i de rand; au priceput d cu
ISUS."208
In biserica faptul ci'1 cineva a fost cu Isus era intotdeauna
mai important dec at recomandill-ile sale academice. Cand a fost
yorba de alegerea unui inlocuitor pentru luda, singura conditie
care s-a cerut a fost ca acel bill-bat fi fost cu Isus de la botezul
la
Pavel care ar fi putut avea motive se laude cu sale
academice cariera sa teologid, le-a tratat ca valoare in
comparatie cu valoarea lui Cristos.
210
,tn prima sa scri-
soare dtre Corinteni, .el aiM
atitudine: "De fraplor, la voi care ati fost
208 Donald McGavran, The Bridges o/God [podurile lui Durnnezeu] (New York:
Friendship Press, 1955), pp. 18-19.
209 Fapteie 4:13
210 Faptele 1:21-22
CE ARE BIBLIA DE SPUS? 201
printre voi nu sunt in felul lumii, nici
multi puternici, nici multi de neam ales."2ll
tn'loc considere acest lucru drept 0 de caracter nobil" ca
o in calea slujirii Domnului, Pavel a ca pe 0
ca Dumnezeu arate puterea. "Dar Dumnezeu a ales lucrurile
nebune ale lumii, ca de pe cele intelepte. Dumnezeu
a ales lucrurile slabe ale lumii, ca de pe cele tari ...
pentru ca nimeni nu se laude inaintea lui Dumnezeu."212
In de plantare de biserici, laicatul nu numai d se
cu conducerea bisericii, dar cu alp
membrii laici. In Noul Testament, Pavel a descris fenomen
in limbajul referitor la "trupullui Cristos." In scrisoarea
Efeseni, Pavel a vorbit despre conducere El a dat
pe unii apostoli; pe altii, prooroci; pe pe alpi,
pentru sfinplor, in vederea
de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos."213
Prima scrisoare a lui Pavel Corinteni descrie 0
cu membrii de diferiti de energizap:
De pilda, unuia ii este dat, prin Duhul, sa vorbeasca despre
intelepciune; altuia, sa vorbeasca despre datorita
Duh; altuia credinta, prin Duh; altuia, darul
tamaduirilor, prin Duh; altuia, puterea sa faca minuni;
altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite
limbi; altuia, talmacirea limbilor.
214
Noul Testament include funcpile din precum
diaconii, episcopii, prezbiterii pastorii, dar funcpile
dina mice de apostoli, profeti. In biserica Noului
Testament se loc pentru toate tipurile de implicare. Pavel
a trebuit indemne bisericile asigure fonduri pentru liderii
bisericilor cu 0 avertizare din Vechiul Testament: nu legi
gura bouluicare graul!" "Vrednic este lucrMorul
ge plata lui."215 Dar el a preferat lucreze ca de
211 Filipeni 3:8-11
212 1 Corinteni 1:26
213
1 Corinteni 1:27, 29
214 Efeseni 4:11-12
215 1 Corinteni 12:8-10
202 MIi;;CARt DE PLANTARE DE BISERtCt
corturi casa se sustina pe sine lucrarea a urmat un Domn care
a fost suspicios fata de "mana platita"216 care n-a avut "unde sa-
$i pIece capuI."217
Se pare ca Biserica a parasit prea curand motorul liderilor
laici din mijlocul ei s-a intors spre clerul profesionist pentru
calauzire. Istoria ne invata ca ai bisericii au
calauzit-o ins pre ceea ce a fost numit "Evul 1ntunecat".m
de plantare de biserici a zilelor noastre, puterea ce razbate din
conducerea laica este redescoperita odata cu aceasta, biserica
Noului Testament este reaprinsa.
Dar au fost ele micari de plantare de biserici?
Lumea primului secol are multe in comun cu cea a secolului
douazeci unu. Pax Romana din primul secol este asemanatoare
cu Pax Americana. Chiar faimoasele drumuri romane se aseamana
astazi cu caile de acces prin Internet ambele sunt ideale pentru
transmiterea comertului, ideilor Evangheliei.
Primul secol a fost pe deplin de impartirea oamenilor
in grupuri de populatii precum de largul sortiment de religii
culturi in competitie. Ar fi greu sa 0 erezie moderna sau
convingeri filosofice care sa nu fi circulat deja in primul secoI.
Fiecare dintre aceste credinte aflate in competitie au persecutat pe
membriicare Ie paraseau cu scopul de a se alatura noului trup al
lui Cristos format de curand, Biserica.
Razboiul rece, care a avut 0 mare influenta in formarea
civilizatiei moderne, are paralelele in declaratiile dintre
cele doua imperii, Roman Persan, din primul secoI. Dupa
s-a raspandit peste tot in lumea sovietica
occidentala, tot a patruns in atei doi ai primului secoI.
Prin urmare, nu ne surprinde ca contemporane de
plantare de biserici afla ca tot ceea cea au nevoie in privinta diliiuzirii
se in Noul Testament. Pentru cei care propaga Evanghelia
inmultesc comumtatile credintei in mijlocul persecufiei, Noul
Testament pare sa fie 0 harta de drum de neinlocuit.
Dar a pastrat Noul Testament vreo mentiune a unei de
plantare de biserici a primului secol? Cel mai probabil, paginile
Noului Testament arata mai multe de plantare de biserici
216 1 Corinteni 9:9 1 Timotei 5:18
217 loan 10:12
CE ARE BtBLIA DE SPUS?
203
care au cuprins intreaga lume cunoscuta la acea data. In prima
sa scrisoare catre Tesaloniceni, Pavel se bucura de faptul ca "nu
numai ca de la voi Cuvantul Domnului a rasunat prin Macedonia
Ahaia, dar vestea despre credinta voastra in Dumnezeu s-a
raspandit pretutindeni, ca n-avem nevoie sa mai vorbim de
ea."218
In ultimii sai ani de lucrare, Pavel a putut spune:
d\, de la lerusalim :;;i tarile de primprejur, pana la Iliric, am
raspandit cu prisosinta EvangheIia iui Hristos. am diutat sa
vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca sa
nu zidesc pe temelia pusa de altul, dupa cum este scris: "Aceia,
carora nu Ii se propovaduise despre EI, h vor vedea :;;i cei ce
n-auzisera de EI, h vor cunoa:;;te." lata ce m-a impiedicat de
multe ori sa Yin ia voi. Dar acum, fiindca nu mai am nimic care
sa rna tina pe aceste meleaguri :;;i fiindca de ani de zile doresc
fierbinte sa vin la voi, nadajduiesc sa va vad in treacat, cand rna
voi duce in Spania, :;;i sa fiu insotit de voi pana acoio, dupa ce imi
voi implini, macar in parte, dorinta de a fi stat la voi.
219
De ce a ajuns Pavel pana in Spania? Deoarece de
plantare de biserici din primul secol raspandisera deja Evanghelia
pe tot cuprinsul jumatatii rasaritene a bazinului mediteranean, cu
sute de biserici indigene care se multiplicau la randullor.
Da, este adevarat ca termenul de plantare de biserici
nu apare in Biblie. Dar am vazut di exisUi dovezi ale existentei
lor in Biblie. Raurile de plantare de biserici curg prin
Noul Testament, izvorand chiar din viata lucrarea lui Cristos.
De indata ce vei acest lucru, va fi greu sa mai
viata din biserica ta in mod.
Evanghelicii din zilele noastre vor sa creada ca bisericile lor
reprezinta modelul oferit de Noul Testament. Cu siguranta ca
sunt cateva adevaruri in aceasta aspiratie. Cu toate acestea, exista
atat de multe discrepante intre lumea evanghelica occidentala
cea a Noului Testament.
Astazi, biserica din lumea Noului Testament ne este prea putin
familiara. Privim la ea la fel cum ne-am holba Ia 0 fotografie
veche facuta in copilaria noastra. Asemanarea este acolo, dar
218 Matei 8:20
219
1 Tesaloniceni 1:8
204
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
s-au schimbatahlt de multe Iucruri. Doar cand
de plantare de biserici ni se de ceea ce a fost biserica
candva in tineretea ei - de zeI,
Pentru sutele de mii care au experimentat
de plantare de biserici din intreaga Iume, primul secol pare
reinvie.
13
A. .
In cele mai multe mifciri
de plantare de biserici
D
UPA CE AM ce spune Biblia despre de
plantare de biserici, haidep ne intoarcem la
mediul care Ie Am identificat deja zece elemente
care par fie prezente in toate de plantare de biserici.
Ce alp factori maLcontribuie Ia aceste
intrebare s-a pe tabla a
am identificat cativa factori care sunt prezenp In cele mai multe
de plantare debiserici. Nu putea numi elemente
universale, dar a Ie . fi pe margine ar fi diminuat mult
infelegerea cu privire ;lafelul in care Dumnezeu
prin aceste ,
Misionarul plantator de biserici are asupra unora
dintre factori, dar alpi sunt in afara controlului Haidep
privim la zece factori care sunt in mod frecvent in
de plantare de biserici.
In cele mai multemicari de plantare de
. biserid
1) Un climat de nesiguranta in societate
2) 'Izolarea de lumea exterioara
3) Un pret scump de platit pentru a-L urma pe
Cristos
4) Credinta indrazneata
5) Modele de convertire bazate pe structura
familiaHi
206
6)
7)
8)
9)
10)
MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
Integrarea rapida a noHor credincioi
inchinarea in limba de suflet a poporului
Semne i minuni divine
Instruire 'i "caiificare
i
, la "locul de mundi"
Suferinta misionarilor
Haider sli examinlim acum mai indeaproape fiecare dintre
factori.
1. Un climat de nesiguranta in societate
Fie cli este yorba de zile de dec1in ale regimurilor comuniste,
perioada de dupli cliderea vreunui dictator sau haosul provocat
de ' schimbarea unor tradip.i ancestrale datoritli modemizlirii
globalizlirii, de plantare de biserici par sli infloreasd1
in acele state cu societatea in tranzitie, dezordine nesigurantli.
de plantare de biserici din Cambogia au urmat cliderii
regimului khmeriIor ro!;'ii. in Asia Centralli a fost cliderea Uniunii
Sovietice. In America Latinli a fost con!;,tientizarea cli vechea
ideologie socialistli nu mai putea asigura prosperitatea infata
fortelor economiei de piatli globale.
Uneori acest climat de nesigurantli socialli este 0 conditie
esenpalli. Un exemplu in acest sens este acela din Bihar, India,
un de slidicia haosul din societate persistli de mai multe decenii.
De secole, tiganii din Europa au avut statutu,1 de paria societlitii
panli cand Dumnezeu i-a primit in familia Lui prin de
plantare de biserici.
Pentru grupuri etnice de felul masaiIor din estul Africii,
amenintarea pe care 0 constituie modemitatea creeazli
eliutarea dupli ceva care sli rlimana intotdeauna neschimbat
adevlirat. Modemitatea are intr-adevlir muIte de spus in privinta
numeroaselor populatii din interiorulAfricii, Asiei Arriericii
Latine !;'i se pare cli va rlistuma yechile sisteme de valori ca sli
creeze 0 deschidere spre 0 altli solup.e viabiIli.
Astlizi sunt mai muIt de 14 milioane de refugiati in intreaga
lume un numlir chiar mai mare de populatii care sunt pe fugli
datoritli opresiunii politice sau a greutatiIor economice. Dupli cum
IN CELE MAl MULTE MI$cARI DE PLANTARE DE BISERICI
207
am vlizut deja in tablira de refugiati din Olanda, oameni flirli
t
arli
cautli un nou sistem de referinta in vietile lor. In Cristos s-ar
putea sli gliseaseli ceea ce cautli.
Din nefericire reversul este adevlirat. Buna stabilitate socialli
tinde sli Ie creeze oamenilor un fals sentiment de sigurantli. Se
pare cli multi uitli cli viata este de treclitoare clitrebuie sli
se pregliteascli pentru Lucrul acesta creeazli un obstacol
pentru bogata Europli occidentalli, Japonia Statele Unite, unde
bunlistareaeconomicli nemaiintalnitli a intrep.nut 0 stagnare
spiritualli.
eu toate acestea, dacli nelini!;'tea sociala este un precursor al
de plantare de biserici, atunci se poate spune ca lumea
secolului 21 of era multi candidap-Africa, Asia, Europa de Est,
America Latinli !;'i Orientul Mijlociu-toate confruntandu-se
cu nesiguranta, deja de noile schimbliri gata pentru
de plantare de biserici.
2. Izolarea de lumea exterioara
Fiecare dintre participantii la discutia noastra a dorit sa evite
acest punct. La urma urmelor ei erau strliini care veneau din
afara. Dar am continuat studiul nostru am trecut
prin acest punct. Dupli ce am vazut modul in care de
plantare de biserici apar in toata lumea, s-a observat eli cele mai
multe dintre ele erau izolate de contactul cu Iumea exterioarli.
in cele din urma cineva a intrebat: "Este adevarat eli mi!;,clirile
de plantare de biserici apar numai acolo unde este greu pentru
americani sa patrunda?"
Cambogia, Mongolia, China, teritoriile masailor, Asia centrala,
Bihar !;'i Orissa din India - toate aceste locuri sunt izolate de restul
lumii.
Constituie aceasta izolare 0 coincidenta sau este absolut necesarli
pentru aparitia unei de plantare de biserici? Probabil eli
este nevoie de cate ceva din amandoua. Prin definip.e,
de plantare de biserici se vor intampla in locuri unde grupuri de
populapi pierdute se intorc
o
la Cristos. Deoarece cea mai mare parte
a lumii pierdute se prin definitie in afara Iumii
izolata, nu ar trebui sa ne surprinda eli cele mai multe de
plantare de biserici iau in asemenea Iocuri izolate.
208 DE PLANTARE DE BISERICI
o exceppe de la aceasti1 reguli1 0 constituie Fganii din Europa
Occidentali1 ale ci1ror de plantare de biserici au inflorit in
mai multe ale Europei. Cu toate aces tea, chiar printre pgani,
stri1inii nu au acordat prea multi1 Dimpotrivi1,
cei mai multi misionari care lucreazi1in vestul Europei au evitat
lucrarea printre tigani, preferand si1lucreze printre cei care formau
majoritatea populapei din ti1rile respective.
Cele mai multe de plantare de biserici iau in
locuri izolate se pare ci1 la inceput se bazeazi1 doar pe
intampli1toare. Accesul rapid la resurse evanghelice poate
conduce imediat la dependenta de stri1inii care oferi1
acele resurse. Cand se intampli1 acest lucru, atenpa conduci1torilor
din bisericile locale se muti1 de la cei pierduF din lor de
la resursele care se gi1sesc in ci1tre resursele care yin din
exterior, oferite de stri1ini.
Lucrul acesta nu vrea si1 spuni1 ci1 resursele din exterior nu au
un rol vital sau ci1 nu trebuie si1 joace nici un rolin de
plantare de biserici. La urma urmelor, Evanghelia trebuie adusi1
de undeva din afari1. Toate de plantare de biserici pot si1
traseze rolul unui stri1in care a lucrarea de evanghelizare a
pi1truns dincolo debarierele care izolau elcele grupuri de
neevanghelizate ci1rora le-a prezentat Evanghelia.
3. Un pret scump de pHitit pentru a-L urma pe
Cristos
1n cele mai multe de plantare de biserici, pentru ca
cineva si1 fie trebuie si1 se pli1teasci1 un extrem de
mare. Aceasti1 urmi1msangerati1leagi1 martirii zilelor noastre de
cei din biserica primari1 care, ca Mantuitorul lor care a suferit,
au ascultat chiar pani1la moarte.
bisericile garanteazi1legitimitatea
a mi1rturiei lor. De asemenea, ajuti1la selectarea celor
care nu sunt cu adevi1rat dedicati. l:n de plantare de
biserici lucrurile aces tea sunt la ordinea zilei.
l:ntr-o cafenea din nordul Africii, doi Mrbati algerienistau de
vorbi1. Unul dintre ei, pe nume Mohamed, a fi1cut alegerea. EI
poarti1 0 gat are in buzunarul si1u un Nou Testament.
Prietenul si1u este inci1 nehoti1rat. Noul Testament de mai
TN CELE MAl MULTE DE PLANTARE DE BISERICI 209
multi1 vreme, crede in Isus, dar nu este gata s-o rupi1 cu trecutul
si1u islamic.
Dintr-o dati1, trei Mrbati in uniforme de intri1
pe ii apud pe cei doi Ii urci1intr-un microbuz de politie fari1
numi1r. Pentru urmi1toarele trei zile, Ismail Mohamed au fost
retinup de ci1tre Ministerul Sigurantei Interne.
Patru zile mai tarziu, Ismail a fost eliberat a povestit ce s-a
intamplat. "Mohamed eu am fost Eu am fost pus
intr-o cameri1 singur cu doi Mrbati de la Ministerul de Interne.
,Deci e$ti cre$tin, nu?' au intrebat ei.
Eu Ie-am spus ci1 eram musulman ca ei.
,Atunci de ce porti cu tine un Nou Testament?'
Am ri1mas fi1ri1 cuvinte.
,Spune-ne. Cine are dreptate? Mohamed sau [sus?'
Am ezitat putin apoi am ri1spuns, ,Amandoi au dreptate ... '
Atunci unul din ei m-a lovit in trantindu-mi1 la pi1mant.
,Nu, , a zis el, ,Amandoi nu pot avea dreptate. Unul din ei are dreptate
iar celiilaltse In$ealii. Pe care din ei 11 crezi?' .
Ismail a zis: ,M-am uitat la el $i am $tiut riispunsul,'
,Isus,' am spus eu. ,Isus are dreptate.'"
Dupi1 cateva zile, Ismail a fost eliberat, dar pe prietenul sau
Mohamed nimeni nu I-a mai vi1zut vreodati1.
Ce i s-a intamplat lui Ismail in 1996 se intampli1in fiecare zi
in de plantare de biserici. pierdut
slujbele, familiile, au fost chiar Dar ei au ri1mas
chiar pani1 la moarte. l:n timp ce persecutia Ii ajuta
pe unii sa sari1 de la la credinta, pentru
ca prietenullui Ismail, Mohamed, ii costi1 chiar

4. Credinta indrazneata
Cei mai multi din Vest nu vor niciodati1 teroarea
care Ii mconjoara pe care traiesc in locuri unde sunt
Sub legea musulmani1 a un musulman care se
la alti1 religie merita pedeapsa cu moartea. Majoritatea
ti1rilor musulmane de astazi au semnat Declaratia Drepturilor
Omului a Natiunilor Unite, care garanteazi1 libertatea
libertatea de convertire, dar lucrul acesta inseamni1 prea
pentru un sat musulman.
210 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Un prieten egiptean care s-a convertit a povestit
"Sub legea a zis el, "sangele meu nu este interzis."
EI a observat expresia fetei mele surprinse intelegand d nu
am priceput a continuat: "Islamul interzice sangelui, dar
nu a sangelui unui apostat."
Pentru acei in secret care ill asemenea
circumstante, frica poate un efect devastator. Ea poate
dincolo de puterea de a 0 intelege, puterea
de credinta sau chiar de a proclama in
mod public loialitatea sa de Cristos. Dad frica se
de plantare de biserici va Cu toate acestea,
atunci cand noii aleg cu
cu riscul de a fi persecutati, ei 0 care poate
sustine 0 de plantare de biserici.
in timp ce am vizitat 0 de plantare de biserici printre
masai ill 1999, am fost invitat vorbesc ill fata masai
care au venit timp de 0 la din satullor ca fie
instruip in plantarea de biserici.
"Masaii nu au experimentat persecutia," a zis
misionarul. "Ei au fost intotdeauna persecutorii nu victimele.
Dar dad au de gand urmeze pe Cristos, vor trebui fie
gata lnfrunte Persecupa. Ce-ap putea povesti dUe ceva din
suferintele in lumea islamid?"
Am fost bucuros ajut, dar m-am simpt putin intimidat de
care sulitele de
de la intrare pe mai multe rand uri intre mine.
Cu un presupus calm am stat in fata lor timp de 0 Ie-am
povestit despre prieteni musulmani care viejile lor
lui Cristos ca urmare, pierdut slujbele, familiile chiar
viaja. Le-am povestit in parte despre fiecare din ei, cum au ajuns
teama cu care se confruntau dedice
mai mult viata lui Cristos, deoarece EI $i-a dat viatapentru ei
acum in inima lor.
ce am terminat, m-am jos am
vorbeasd invitat.
Dar inainte ca vorbitor deschida gurCi, masaii au
inceput intre ei. Apoi, unul dintre ei, vizibil tulburat,
s-a ridicat in picioare apoi altul. In clipa aceasta am devenit
tulburat am intrebat pe misionar ce se
IN CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI 211
EI mi-a spus: "Acum 0 invitape. Oricine este gata
urmeze pe Cristos fie persecutat este invitat in
in cateva minute, patru masai care nu se illd
urmeze pe Isus au ill au a fi
toate lucrurile aces tea, atunci noi yom sta aHituri
de Isus!"
Cu reputapa pe care 0 au de a fi unul dintre cele mai nelnfricate
popoare de pe masaii se undeva ill varful
piramidei. Dar curajullor Ii fac ia loc de cei din
de plantare de biserici de pretutindeni.
5. Modele de convertire bazate pe structura familiaHi
in care convertirile linii familiale pot varieze
de la 0 cultud la alta, dar, in cele mai multe de plantare de
biserici, Evanghelia se transmite prin reteaua relatiilor familiale.
Acest model este atilt important, cat dificil de illteles de dtre
din Vest. In lumea avem 0 traditie a
individualismului. Deciziileimportante din precum
alegerea unei de urmat a profesiei, toate sunt privite ca
decizii persona Ie. De fapt, dad un sau un alt membru
al familiei inceard influenteze intr-o prea
este de obicei catalogat drept ira tiona I despot.
Dar restul lumii nu aceste modele culturale. Cei care
sunt gata fad alegeri consulte opinia comunitatii sunt
de obicei persoane care sunt deja la periferia
evadeze din ea. Prea des misionari din Vest s-au
concentrat asupra acestor tipuri de oameni de la periferia
au la Cristos, dar mai tarziu au descoperit
cu stupoare d Evanghelia nu avea treaca niciodata dincolo de
oameni la intreaga comunitate.
Din punct de vedere istoric, a ca multi
din noi convertiti de la periferia aleagi1
tarile lor ca Vest. Misionarii de au
devenit mult mai prudenp in incercarea lor de a evita acest fel de
extragere a convertitilor sa continue caute de a
strapunge centrul cultural al locale sa evite plantare
de biserici printre marginalizatii respective.
212 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In de plantare de biserici, noii iau iniFativa
sel dueel Evanghelia mai lnta.i la familiile lor, chiar cu riscul de a fi
persecutaF in mod sever. Lucrul acesta se inrnmplel printre cei care
yin dintr-un mediu musulman, in vestul Africii, printre
evanghelici din Spania peste tot in America Latinel, Asia
Africa.lntaJnirile in case au ajutat la accelerarea acestor convertiri
bazate pe modele familiale care au dus chiar la convertirea unui
mtreg clan la m Cristos.
In Pakistan, un misionar pe nume Mark ne-a povestit despre
o familie mare din Afghanistan care se intorsese la in
Cristos, top In zi. Mai multi se imprieteniserel cu
acest clan fiecare a melrturisit cu pe Cristos fieeelrui
membru al familiei. aveau obiceiul sel povesteaseel
intotdeauna ce i-a lnveltat Dumnezeu din Biblie in ziua respectivel.
Nu a durat mult panel cand fiecare membru al clanului a primit in
mod firesc cate un exemplar al Bibliei.
Intr-o dimineatel, Ali, tatell familiei afgane a venit la misionar
cu bucurie, a marturisit: "Domnule Mark, domnule Mark,
azi-noapte am avut un vis."
Mark a relspuns, Ali."
Ali a relspuns: ,In noaptea trecutel, inainte de a merge la culcare,
am pus Biblia sub pernel. In timpul noptii, 0 ,Fiintel luminoasel'
a venit in camera mea. A luat Biblia de sub pernel a pus-o
deasupra."
Ali cu greu putea stelpani emotiile. "Nu intelegi ce inseamnel
asta?" a mtrebat el.
Mark a relspuns cu mtelepciune: "Ali, de ce nu-mi spui tu ce
inseamnel."
Ali a relspuns: "Este de claro Dumnezeu vrea sel-mi spunel
eel nu este de ajuns sel cred doar anumite porpuni din Biblie, ci
trebuie s-o cred pe toatel."
Dumnezeu ii vorbise cu sigurantel lui Ali, dar el meel nu
fusese gata sel facel pasul de convertire la Mark ar fi
putut profita de situatie sel facel presiuni asupra lui Ali sel ici 0
decizie, dar a ales sel mcuviinteze experienta lui sel-l roage sel
vestea tatellui selu.
Amandoi eel Ali, patriarhul clanului, ineellocuia acasel
era cunoscut ca 0 fortel de temut in luarea deciziilor. Ali a mers
acasel i-a povesti cele mtamplate in vis. Innoaptea aceea,
tatell lui Ali a luat el propria-i Biblie a pus-o sub pemel. In
IN CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI 213
dim.ineata urmcltoare, biHranul patriarh a povestit despre
descoperire. A
In mai putin de 0 selptelmanel, intreg clanul de 13 persoane
delruia viata lui Cristos.
Misioncu:.ii din de plantare de biserici transformel
lucrarea evanghelistieel in unor familii intregi rezistel
ispitei de a converti doar cate 0 persoanel din familie de a 0
extrage din sanul ei. Misionarii au inveltat sel ca
naturalel respectul pentru familie pe care 11 au cel evanghehzap
sel atragel clanuri mtregi la credinta in Cristos.
6. Integrarea rapida a noilor .. . .
In cele mai multe de plantare de blsenCl, nOll convert*
sunt repede integrati in viata lucrarea bisericii. Pe Iangel faptul
eel sunt bine veniti, sunt la treabel!
In China, de exemplu, plantatorii de biserici eelleluzesc m mod
intentionat pe spre biserici noi evitel sel-i lase sel fie
asimllati de 0 mai veche. Aceasta integrare Ii determinel
sel un rol activ in viata bisericii de cele mai multe ori
sunt in stare sel facel fatelindatoririlor.
In India, un beltran bhojpuri a plantat 42 de biserici in primul
selu an ca nou credincios; nimeni nu i-a spus eel trebuie mai intai
sel se maturizeze in credintel!
In situatii mai traditionale, bisericile sunt mai prudente in
privinta care trebuie sel confirme ceea
ce pretind a fi. Ei sunt rugati sel stea pe baneel
credinta de-a lungul anilor prin prezenta regulatel la blseneel.
Daeel, dupel 0 vreme, cel convertit aratel semne de dezinteres
fa tel de biserieel, cei din bisericel vor ajunge sel spunel eel persoana
respectivel nu a fost credincioasel cu cand, de fapt,. ea n.u
mai vine la biserieel de plictiseala care a cuprms-o. Aceastel sltuape
a dus la 0 stagnarea bisericilor evanghelice in intreaga lume.
Pasiunea zelul noilor convertiti sunt mcet absorbite de belncile
bisericii panel dind anemic doar cu numele,
cu totul biserica. Cei pierduticonsidera mesajul Evangheliei drept
plin de putere, atat in chemarii pe care 0 adreseazel, cat.
in puterii de a schimba vieple, dar aflel eel viata pe belncIle
bisericii este mai putin satisfacatoare.
214 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In ultimii ani, bisericile evanghelice au imbunatatit politicile in
privinta ucenicizarii, intr-un efort de a noi membri. Clteva
dintre aceste eforturi s-au dovedit eficiente, dar, adesea, ele se
concentreaza pe indoctrinarea noilor convertiti, activitate care
are ca rezultat formarea unor mai bine educati, ceea ce nu
garanteaza ca sunt la fel de bine asimilati de viata bisericii. ..
In de plantare de biserici, incep sa-L slujeasca
pe Cristos chiar inainte de a deveni ucenicii Lui. Un misionar din
sud-estul Asiei a mceput sa se intalneasca in mod regulat cu un
grup de medici vietnamezi. medicii nu erau inca ei
se intalneau regulat in fiecare saptamana la rugaciune, studiul
Bibliei viziunii pe care credeau ei ca Dumnezeu 0
dorea pentru ei poporullor.
Dupa cateva luni, unul dintre doctori a spus: "Eu nu sunt
Dar cand voi deveni unul, cred ca vreau sa fiu acel care
sa duca 0 de plantare de biserici la poporul meu, in tara
aceasta dincolo de granitele ei."
Viziunea pe care 0 avea acest medic fost
surprinzatoare pentru toti, cu excePtia misionarului.
"Cam astfel merg lucrurile in de plantare de biserici,"
a explicat el. "Incepi sa practici chiar de la inceput."
In cele mai multe de plantare de biserici, botezul nu
este amanat nici nu se practica 0 perioada lunga de testare
a celui convertit. Dimpotriva, noii incep imediat sa-i
evanghelizeze sa-i ucenicizeze pe altii cu ceea ce primesc ei la
momentul respectiv participa la formarea unei noi biserici in
casa.
se concentreaza ins pre afara, are ca scop inceperea de
noi lucrari care sa-i fereasca pe noii de ispita de a se
intoarce ina poi. Aceasta partinire fata de noilor biserici se opune
largirii vechilor lucrari este in contrast cu practicile conventionale,
unde, de cele mai multe ori, se presupune ca Biserica nu ar trebui
sa asume riscul de a folosi in lucrare "neinitiati."
7. Inchinarea in Iimba de suflet a poporului
Inchinarea in limba de suflet a poporului permite Evangheliei sa
curga liber prin grupul de populatie respectiv. Exista de
plantare de biserici care au aparut printre grupuri de popoare care
nu au inca Biblia tradusa in limba lor uzuaIa, dar chiar atunci
I N CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE SISERICI 215
inchinarea lor, dintecele rugaciunile sunt exprimate m limbaj

La un serviciu de tnchinare, undeva aproape de Marea Caspica,
am ascultat corurile bisericilor azere in care azeri
inaltau laude lui Dumnezeu. Cand am intrat mtr-o incapere
intunecoasa arhiplina de etiopieni in Addis Abeba,
m-am alaturat multimii de in timp ce mchideau
ochii, ridicau mainile inaltau tantece de lauda in limba amharic.
:Intr-un centru de instruire arhiplin din Uttar Pradesh, India, m-
am trezit laudand pe Dumnezeu cu sutele de daliti
varsau inimile inaintea lui Dumnezeu. M-am alaturat
masai care, cu strigate pline de veselie, cantau
jucau povestirile de seama ale Bibliei. :In fiecare loc in care am fost,
ritmul cursu I fiecarui serviciu de inchinare erau expresii locale;
ceva natural cu forta de patrundere.
Un coleg misionar care s-a intors din Myanmar (Burma) mi-a
povestit cum a stat de yorba cu un grup de calugari care
tocmai se intorsesera la credinta in Cristos. Ei nu mai auzisera
niciodata imnuri dar nu puteau sa se stapaneasca sa nu
cante psalmi de lauda lui Dumnezeu.
"Daca poti numi asta cantec," a zis prietenul misionar. "Cantecele
lor seamana cu mantrele budiste, dar cuvintele sunt toate laude la
adresa lui Dumnezeu."
Misionarii care fac timp sa adapteze Evanghelia la limba
poporului se conformeaza felului in care lucreaza Durnnezeu. eu
toate aces tea, ca sa intru totullimba de suflet a poporului
respectiv nu este un lucru
Celemai multe dintre popoarele neevanghelizate din lume se
gasesc in conditia aceasta deoarece limb a lor de suflet nu poatefi
invatata la nici un colegiu local. Adesea, limbile respective sunt
nescrise ascunse in spatele limbi dificile de comert.In unele
cazuri, limbile de suflet ale anumitor populatii neevanghelizate
au fost chiar interzise prin lege ca fiind subversive, cum e cazul
kurzilor din Turcia sau a berberilor kabyle din Algeria. De multi
ani numai detinerea unei lucrari literare in aceste limbi a condus
,
la deportare.
:In ciuda avantajului inva}arii limbilor, unii misionari
cedeaza ispitei de a prezenta Evanghelia in limb a de circulatie
comerciala. :Invatareaunei limbi este dificila necesita mult
timp. Prin urmare, misionari mceteaza sa mai invete alte
216 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
limbi dupi1 ce au invi1tat limbi de cornert precum hindi, swahili,
franceza, rusi1, chinezi1 sau arabi1, in loc si1 meargi1la un nivel mai
adanc si1 fad Evanghelia cunoscuti1in una dintre sutele de limbi
de suflet necunoscute.
Dificultatea invi1ti1rii limbilor celor mai putin evanghelizate
popoare din lume face ca realizarea unui astfel de proiect si1 fie
mai pretios. 0 femeie dintr-un sat din sud-estul Asiei a vizionat
Filmul Isus in limba ei materni1. "Cine este acest Isus," a intrebat
ea, "care limba mea?"
Printre berberii kabyle din nordul Airicii, limba lor materni1 a
fost suprimati1 de zeci de ani - mai intai de ci1tre arabi apoi de
dtre francezi. Asti1zi ei pot si1 audi1 EvangheIia la radio in Iimba
lor, si1 citeasci1 BibIia si1 vadi1 Filmul Isus in limba kabyle. Prea
putin ne miri1m ci1 oamenii care din punct de vedere istoric
au fost musulmani, se intorc la credinta in Cristos.
8. Semne i minuni divine
de plantare de biserici se nasc cresc intr-o atmosferi1
a faptelor miirete ale lui Dumnezeu. Pentru unii, puterea vine prin
vindecare. Un prieten s-a in tors recent din Bihar, India.
"Am luat interviu la aproape 50 de a zis el, "Fiecare
dintre ei L-au cunoscut pe Isus mai intai ca vindeci1tor apoi ca
Mantuitor."
Pentru unii, aceasta este protecpa divini1 a lui Dumnezeu. Un
credincios dintr-o tari1 de ri1zboi civil a rem arc at: "in tara
mea, musulmanii trupele guvernamentale se
ucid unii pe altii intr-un ri1zboi care a costat 100 de mii de viep.
Pfuli1 in ziua de azi, Dumnezeu protejat biserica Sa; nici un
credincios n-a murit in timpul violentelor. .
Misionarii care nu erau cu prezenta semnelor
minunilor au ajuns si1 se "converteasci1" la credinta d Dumnezeu
poate asti1zi si1 intervini1 in mod direct in viata oamenilor.
Un misionar american care a absolvit cu summa cum lau'de la
o Universitate de renume, s-a scufundat intr-o lume total noui1
dind a intrat in China. Dupi1 cativa ani acolo a mi1rturisit: "To ate
de plantare de biserici pe care Ie-am vi1zut in China sunt
pline de vindeci1ri, minuni chiar invieri."
Un alt misionar baptist, care a slujit in India, ne-a povestit despre
o inviere din morti care avusese loe printre poporul in care lucra el.
IN CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI 217
in Bihar, India, moartea unei fetite dintr-un sat a coincis cu vizita
unui evanghelist. Dupi1 cum era obiceiul, copila fusese introdusi1
intr-un sac de sarcofag 0 pregi1teau si1 fie incinerati1.
RSS (0 grupare paramiIitari1 nationalisti1 indiani1) au folosit prilejul
ca si1-1 invinuiasci1 pe evanghelistul itinerant. Si1tenii, adfulc
intristati, se aflau la mijloc, intre chemarea Evangheliei cea a
felului lor de viati1 din trecut. Dar dupi1 ce 0 de derbedei I-au
apucat pe evanghelist au inceput si1-1 bati1, fetita din sarcofag s-a
trezit brusc. Familia a scos-o repede din sac. Evanghelistul a fost
ellasat in pace.
Un alt plantator de biserici a invi1tat la randu-i si1 minuni
mari de la Dumnezeu. "Cand intri1m intr-un sat," a mi1rturisit el,
"Ci1uti1m omul pi1cii randuit de Dumnezeu care va fi conduci1torul
noii biserici. Apoi facem cea ce ne-a poruncit Isus in Luca 10. ii
vestim Evanghelia impi1ri1Fei ne rugam pentru vindecarea
familiei lui a oricui are nevoie de vindecare. Dumnezeu nu ii
vinded intotdeauna, dar Ii se descoperi1. Datoria noastri1 este
aceea de a asculta de porunca Lui de a vesti Evanghelia de a ne
ruga."
9. Instruire i "calificare" la "locul de mundi"
Instruirea pentru conducerea bisericilor este de 0 importanti1
vitali1 in de plantare de biserici. Deoarece bisericile se
reproduc de rapid, cererea mare de lucri1torij conducatori in
biserici face ca procesul de formare a noilor lideri si1 pari1
Din cauza aceasta, nu suntem cand vedem ci1
de plantare de biserici prezinti1 diferite modaliti1ti de instruire
calificare continui11a locul de mund.
in Cambogia, activitatea de instruire a fost tinuti1 in module a
ca te doui1 si1 pti1mani de ci1 tre $colile de Instruire a Cond uci1 torilor
Rurali. Aceste erau mobile, puteau fi montate in zonele
cu cele mai mari nevoi apoi demontate din nou pani1 dind 0
noui1 sesiune a cate doui1 si1pti1mani avea si1 fie organizati1. in
de plantare de biserici din America Latini1 am vi1zut
ci1 $colile Misionare Laice au sprijinit de plantare de
biserici.
in de plantare de biserici printre tigani, liderii s-au
dezvol tat din in teriorul bisericilor in timp ce pastorii experimentati
au indrumat ucenicii care au simtit chemarea lui Dumnezeu de
218 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
a fi predicatori. In toati1 China dezvoltare liderilor a urmat mai
multe programe care au ajutat ca.teodata inlocuit
oferiti1 de cele cateva seminarii din tari1. Intr-o
chinezeasdi de plantare de biserici, pastorii bisericilor de casi1
au scurtat din timpul de inchinare ca sa poati1 participa la alte
biserici in casi1, observand alte modele de conducere a bisericii.
Unul dintre cele mai ingenioase eficiente modele de instruire a
liderilor este modelul cascada. Folosit pe scari1largi1 in India, acest
model permite ca instruirea si1 se multiplice fi1ri1 si1 fie dependenti1
de 0 institutie formaM, folosind 0 cascada de indrumatori care sa
transmiti1 instruirea biblici1 de la un nivella altul.
Un coleg indian mi-a spus: I,Eu mi1 raportez in mod direct la 24
debi1rbati, pe care Ii numesc, instructorii principali." Fiecare dintre
instructori principali mentoreazi1 alti 10-12 instructori. Fiecare
instructor la randullui mentoreazi1 cate 10pastori,in timp ce fiecare
pi1stor are cel putin cate 10 membrii adulti in biserica lui. Ceea ce eu
ii u:vi1t pe instructorii principali este transmis mai departe ill mai
put
m
de doui1 si1pti1mani la fiecare membru din biserici1.
Am calculat repede mi-am dat seama ci1 el instruia in mod
regulat 36 de mii de oameni.
"Cat de eficient este?" am intrebat eu.
"Vom afla si1pti1manaviitoare," a ri1spuns el.
,,$i de ce tocmai atunci?"
"Pentru ca si1pti1mana viitoare mi1 voi intalni cu cea de a doua cascadi1
de instructori ca si1 vi1d cat de eficient a ajuns mesajulmeu la ei."
Pentru el, inspectia caliti1tii era la fel de importanti1 ca modelul
de instruire de tip cascadi1.
Modelul cascadi1 are mai multe avantaje.
a. Permiteo multiplicare exponentiali1 a instruirii care e in stare
si1 tina pasul cu exponentiali1 a membrilor bisericii.
b. Instruirea poate fi transmisi1 cu sau fi1ri1 materiale scrise, ceea
ce inseamni1 ci1 este accesibila atat studentilor cunosci1tori de
carte, cat celor necunosci1tori. .
c. Instruirea este interpersonaM relationaH1. $i, deoarece
poate avea loc in restaurante, parcuri publice sau in cafenele,
sti1 in afara vizorului poliFei represive.
d. In cele din urmi1, cerintele de a trece imediat la instruirea
aHora, sunt reinti1rite in mintea viata celor care sunt
implicati in acest proces.
TN CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI 219
10. Suferinta misionarilor
In timp ce discutam la illtalnirea noastri1 despre de
plantare de biserici, un factor pe care nu I-am putut evita a
din nou din nou la suprafati1. Foarte multi dintre misionarii pe
care Ii cunoscuseri1m care fuseseri1 utili in de plantare
de biserici nu mai slujeau ca misionari. Altii au continuat pe alte
campuri de misiune, dar numai dupi1 ce au indurat nenorociri
cutremuri1toare.
In ultima decadi1, misionarii sau familiile lor care au fost implicate
in aceste au avut de infruntat boli precum lupus, cancer
multiplu de piele, leucemie, cancer la pli1mani, atacuri fatale de
astmi1, sclerodermie, boli de inimi1, diabet, dureri de spate cronice,
fibromialgie, oboseali1 cronici1, copii ni1scuti cu defecte congenitale
depresii nervoase.
Uneori, atacurile sunt de perfide illciH nu pot fi atribuite
decat celui ri1u. 0 familie de misionari care a slujit pe unul
dintre cele mai aspre campuri de misiune din lume incheiat
lucrarea ciind tati11 lovit cu automobilul omorat din
de cativa Un alt misionar lucrarea
cand a fost acuzat de gestiune frauduloasi1 de fonduri. Niciodati1
n-a fost yorba de imbogi1tire personali1, dar directionarea
a fondurilor de la 0 cauzi1la alta a murdi1rit reputatia misionarului
respectiv I-a fi1cut ineficient pentru 0 vreme.
In cateva cazuri, misionarii implicaF in de plantare
de biserici au trebuit si1 pi1ri1seasci1lucrarea de misiune din cauza
imbolni1virii pi1rintilor lor sau a nevoilor copiilor. Au fost cazuri
de misionari care, datoriti1 problemelor interpersonale sau de
familie a incapaciti1tii lor de a Ie rezolva, au renuntat la lucrarea
lor de misiune.
Natura suferintei misionarilor a fost la fel de diversi1 precum
oricare alti1 suferinti1 omeneasci1. Singurul lucru deosebit legat
de acest catalog al suferintelor este faptul ci1 toF misionarii
implicati au fost in fruntea unei de plantare de biserici.
Multi misionari, nu pe toti, suferinta i-a fi1cut indisponibili in
in care aveau un rol vital.
faptului ci1 suferinta este ata.t de frecventi1 in
de plantare de biserici ne ajuti1 si1 ne pregi1tim si1 ne
inarmi1m ill fata acestei ameninti1ri.lati1 cateva din lucrurile pe
care au invi1tat si1le fad astfel si1 ri1ma.ni1 in slujba Domnului:
220 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
1) un partener fata de care sa dai socofeala cu care
sa poti vorbi deschis onest. Un partener de responsabilizare
iF va spune ceea ce ai nevoie sl:l. auzi nu doar ceea ce-ti
place. Din motive de obiectivitate acest partener trebuie sa
fie altul dedit sotia tao
I
2) Devoteazl:l.-te disciplinelor spirituale de a avea timp de
zilnica cu Domnul de a fi implicat in mod regulat in
viata bisericii. Este mai pentru cei care sunt In implicati
in activitati religioase, datorita profesiei lor de 0 asemenea
natura, sa devina reci in umblarea lor cu Domnul.
3) . Devoteaza-te disciplinei de a efectua zilnic exercitii fizice
de a tine un regim alimentar sanatos. Misionarii au obiceiul
de a pune aceste prioritati pe lista lor doar atunci cand este
prea tarziu.
4) Programeaza-ti numarul de nopp. zile cat vei fi plecat de
acasa intr-o luna. Devoteaza-te pastrarii timpului pe care
il petreci alaturi de sot! sotie. Consolideaza-ti casnicia
propune-p scopul de a 0 face sa fie mai buna anul acesta,
decat anul trecut.
5) Programeaza-ti timpul pe care il vei petrece cu copiii.
inainte de toate noteaza-ti in calendarul tau perioadele lor
de examene vacante. Adu-i cu tine in cercul tau strans de
rugaciune. in felul acesta ei vor vedea lucrarea prin othiitai
vor prinde la randullorviziunea ta, devenind cei mai buni
membrii din echipa.
6) Dezvolta 0 retea putemica de tugaciune sustinere
financiara. Vegheaza, lupta-te roaga-te!
7) Ramili umil recunoscator fata de faptul ca Domnul ti-a
acordat privilegiul de a-L sluji. Misionarii care pastreaza
aceasta atitudine de umilinta vor sluji mai
mult vor trai mai mult!
8) Adu-p aminte ca ai un Adversarul acesta nu este
din came sange, ci din puteri stapaniri--Intuneric
spiritual in locurile inalte. Prin urmare, evita sa-i vezi pe
sau ai tai.
Aceste principii Ii ajuta pe misionari sa se protejeze de eel rau
care cauta sa-i distruga. In analiza finala, n-ar trebui sa fim
de masura de suferintacare este legata de lucrarea misionarilor in
intreaga lume. Suferinta a fost ADN-ul Mantuitorului nostru
IN CELE MAl MULTE MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI 221
prin urmare, a trecut in mod natural la noi, samanta Lui. Daca
ramanem aproape de El ne va ajuta sa ramanem aproape de acei
noi a caror suferinta 0 intrece de cele mai multe ori pe
a noastra.
Mai multe pasaje din Scriptura au capatat un inteles nou in
lumina lucrarii marete de mantuire a lui Dumnezeu prin
de plantare de biserici prin rugaciunea atator misionari de
renume, frati surori care au fost implicati in aceste Unul
dintre aceste pasaje se in cartea Apocalipsei, care descrie
in mod elar vremea noastra.
Acum a venit mantuirea, puterea imparatia Dumnezeului
nostru
stapanirea Cristosului Lui;
pentru ca fratilor
care zi noaptea Ii para inaintea Dumnezeului nostru,
a fost aruncat jos.
Ei I-au biruit prin sangele Mielului
prin cuvantul marturisirii lor
nu iubit viata chiar pana la moarte.
De aceea, bucurati-va ceruri voi care locuiti in ceruri!
Vai de voi, pamant mare!
Caci diavolul s-a pogorat la voi,
cuprins de 0 manie mare,
fiindci1 ca are putina vreme.
220
220 Apocalipsa 12:10-12
14
pacate mortale
Intrebarea "Cum se poate ineepe 0 de plantare de
biserici?" poate fi 0 intrebaremai arfi lICe
anume 0 de plantare de biserici ia
aeum?"
De-a Iungul anilor au Ia mai muite de a impiedica
unei de plantare de biserici decat ne-am imaginat
noi. Dar am de asemenea mai muite eru de a invinge aeeste
bariere. De fiecare data eand s-a intainit eu un demon, Isus I-a
demaseat, ehemandu-I pe numeinainte de a-I seoate afarli. Primul
pas spre invingerea obstaeolelor din ealea plantare
de biserici este aeeia de a Ie de a Ie aduee Ia
inainte de a Ie respinge.
Vom numi aeeste obstaeole pacate mOrtale ale micarilor de
plantare de biserici. "
mortale ale micmlor de plantare de biserici
Primul mortal: Vizhme (Nu poti atinge un
obiectiv pe care nu-l vezi.)
AI doilea mortal: tmbunlitliprea Bibliei (Crezicil nu se
poate face? doarl)
Al treilea plicat mortal: Secvenpalismul (Centimetru cu
centimetru, pas cu pas.)
Al patrulea plicat mortal: Sarea nesliratli (Cllnd sarea
pierdut gustul.)
224 DE PLANTARE DE BISERICI
Al cincilea pacat mortal: Acadeaua diavolului (Cai mai
scurte catre glorie!)
Al aselea pac at mortal: Robia straina (Cine comanda aid?)
Al aptelea pacat mortal: Invinuirea lui Dumnezeu
(Destituirea divina este destituire!)
Primul pacat mortal: Viziune incetoata
"Cand nu este nici 0 descoperire dumnezeiasca, poporul este
fara fraU,"221 spune deseori citatul proverb din Scriptura.
Micarile de plantare de biserici depind de eforturile unite
ale credincioilor dedicati lucrarii, cu daruri i talente, care lasa
deoparte diferentele ca sa realizeze planul lui Dumnezeu fata de
un grup de neevanghelizat. Singurullucru care unete
aceste echipe i Ie determina sa puna frau difereritelor dintre ele
este viziunea comuna. Fara aceasta, ele se vor sabota unele pe altele
i, astfel, oamenii pe care incearca sa-i evanghelizeze vor pieri.
Misionarii cu functii de conducere invata faptul ca trebuie sa-i
enunte in mod clar de mai multe ori viziunea lor fata de 0 Micare
de plantare de biserici. Ei trebuie sa-i reimprospateze viziunea
ori de cate ori membrii echipe se aduna impreuna ca sa discute
lucrarea, sa treacain revista progresul i sa faca planuri de viitor.
Viziunea i implinirea ei devin parametrul de evaluare a tot ceea
ce face echipa. .
Yntarirea viziunii inseamna exercitarea credintei. ,,$i credinta
este 0 incredere neclintita in lucrurile nadajduite, 0 puternica
incredintare despre lucrurile care nu se vad."222 Viziunea ajuta la
vederea a ceea ce s-ar putea intampla in viitor.
Daca nu credem ca 0 micare de plantare de biserici este posibila,
nu luam masuri de a 0 genera. Specialitii micarilor de plantare de
biserici au ajuns sa creada, sa vada, sa simta i sa guste 0 micare
de plantare de biserici inainte ca aceasta sa ia fiinta.
John Basham, instructor al coordonatorilor de strategie din
Anglia, a creat un program de cretere a credintei care-i ajuta
pe studenr sa aiba viziunea unei rnicari de plantare de biserici
221 Proverbe 29:18
222 Evrei 11:1
$APTE PACATE MORTALE 225
printre popoarele din care provin. in fiecare dimineata, studentii
studiaza cele 28 de capitole ale Faptelor Apostolilor ca sa vada cum
s-au desfaurat micarile de plantare de biserici in primul secol.
Apoi, la sfaritul cursului, Basham Ii indruma pe noii coordonatori
de strategie sa scrie un al 29-lea capitolla Faptele Apostolilor care
sa descrie 0 micare de plantare de biserici care ar lua natere
printre cei din poporul avut in vedere.
Acest program Ii leaga pe coordonatorii de strategie i lucrarea
lor de radacinile din Noul Testament din care iese fiecare Micare
adevarata deplantare de biserici. Noulcoordonatorformatcontinua
lucrarea lui Dumnezeu de rascumparare care s-a desfaurat de-a
lungul secolelor. Atunci cand un misionar are 0 viziune clara a
unei micari de plantare de biserici se poate coordona in aa fel
incat sa realizeze scopul avut in vedere.
Dad\ nu ai viziune pentru 0 rnicare de plantare de biserici, cel
mai probabil este ca nu vei fi capabil sa realizezi una vreodata.
Viziunea este de 0 importanta vitala deoarece nu pop a tinge un
obiectiv pe care nu-l vezi.
Al doilea pacat mortal: imbunatatirea Bibliei
Sa imbunatateti Biblia? Crezi ca nu se poate face aa ceva? Ei
bine! Ai dreptate suta la suta. Aadar, de ce tot incercam lucrul
acesta? De-alungul vremurilor oamenii lui Dumnezeu au incercat
sa-I uzurpeze autoritatea prin adaugarea la poruncile Lui. Isus a
condamnat aceasta practica la Farisei cand a spus: "Vai de voi,
carturari i Farisei fatarnici! Pentru ca voi inconjurati marea i
pamantul, ca sa facer un tovara de credinta; i, dupa ce a ajuns
tovara de credinta, facer din el un fiu al gheenei, de doua ori mai
rau decat sunter voi iniva."223
Ori de cate ori incercam sa adaugam la cerintele Bibliei in
legatura cu viata cretina, ne asemanam Fariseilor. Exista multe
modalitati de a-i injuga pe noii credincioi la legalitati extrabiblice,
dar doua dintre ele sunt deosebit de mortale micarilor de plantare
de biserici. Satan tie ca daca putem sa distorsionam invataturile
lui Dumnezeu asupra bisericii i a conducerii bisericii, el poate
sa opreasca irul noilor credincioi sa mai intre in Ymparara lui
Dumnezeu.
223 Matei 23:15
226. M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Biblia of era principii clare de calauzire in privinta definirii
bisericii ;;i a conducerii ei. Glnd incercam sa imbtmatatim aceste
principii nu cream 0 biserica mai buna, ci 0 biserica ce arata altceva
dec at ceea ce a intentionat Dumnezeu. Mi;;ciirile de plantare
de biserici sunt adesea deraiate de definitii bine-inten}ionate,
totu;;i umflate, definitii care contin cerinte cople;;itoare pentru
conducerea bisericii.
in Noul Testament, Cristos a identificat Biserica cu sine insu;;i.
EI a prezis aceasta realitate cand le-a spus ucenicilor: "acolo unde
suntdoi sau trei adunati in Numele Meu sunt ;;i Eu in mijlocul
lor."224 EI a confirmat lucrul acesta cu Saul, prigonitorul bisericii
cand i-a zis: "Saule, Saule, pentru ce Ma prigone;;ti?"225 Pavel a
invatat aceasta lec}ie, referindu-se adesea la biserica drept trupul
lui Cristos, iar la credincio;;i ca la madularele trupului Sau.2
26
in multe campuri de misiune mai vechi, plantatorii de biserici
lucreaza sub greutatea multor ani de definijii tradijionale ale
bisericii ;;i conducerii bisericii. Lucrul acesta se intampla atunci
cand cre;;tini bine-intentionati ajung sa creada ca ei nu sunt 0
biserica pana cand nu au ajuns un cult recunoscut prin lege sau
nu au ajuns la 0 anume marime a congregatiei, nu au pastor cu
pregatire la seminarul teologic, 0 cladire a bisericii inchiriata.sau
construita de ei. Toate aceste cerinje exagereaza ;;i impovareaza
idealul biblic.
Cand a vorbit despre conducerea bisericii, Isus a dat un exemplu
alegand doisprezece ucenici din diverse categorii sociale. A
petrecut trei ani alaturi de ei ;;i aceasta a devenit calificarea lor
de a conduce. Cand ucenicii au ales un pentru luda
Iscarioteanul, singura cerinta imp usa unui candid at a fost aceea
de a fi fost cu Isus de la botezul Sau pana la inaljare.
227
Pavel ne-a
ajutat sa intelegem ca petre cere a timpului aliituri de Isus are ca
rezultat un caraeter evlavios ;;i ca acesta este 0 cerinta eliminatorie
pentru oricare conducator de biserica.
228
Ca sa se evite caderea in capcana acestui pacat mortal, misionarii
;;i plantatorii de biserici trebuie sa se intoarca la . Biblie ca sa
defineasca atat biserica, cat ;;i conducerea ei. In mod ironic, unii
224 Matei 18:20
225 Faptele 9:4
226
1 Corinteni 12:13 Efeseni 4
227 Faptele 1:23-26
228 1 Timotei 3
$APTE pACATE MORTALE 227
cre;;tini afirma ca literalismul biblic produce legalism, dar nimic
n-ar putea fi mai departe de adevar dec at aceasta. intoarcere
reala la Biblie elibereaza atat biserica, cat ;;i conducerea ei ;;i, in
acela;;i timp, va fi gata sa infranga cel de-al doilea pacat mortal.
Al treilea pacat mortal: Secventialismul
Centimetru cu centimetru, pas cu pas ... acesta poate fi modelul
de progres in activitatile umane obi;;nuite, dar este un principiu
mortal pentru mi;;carile de plantare de biserici. Secventialismul se
refera la gandirea ;;i practicarea in forma liniara, la procesul pas
cu pas.
Misionarii gandesc de obicei in pa;;i secventiali. Mai intai inveji
limba, apoi dezvolji relatii cu oamenii, apoi marturise;;ti cuiva,
apoi ca;;tigi ;;i ucenicizezi mai multe persoane convertite, apoi Ie
aduci intr-o biserica, apoi scoti dintre ei lideri, ;;i apoi 0 iei iara;;i
de la capat. Ordinea aceasta pare perfecta din punet de vedere
logic, dar ar putea sa dureze ani la rand pana sa devina realitate.
$i, la fel ca un joc de domino, intregul proces ajunge sa e;;ueze
daca una din piese nu cade in ordinea ceruta.
in 1962, scriitorul cre;;tin de fictiune Madeline L'Engle a prezentat
de cititori conceptul de "timp comprimat." Cartea ei
pentru copii, cu acela;;i nume, pune intrebarea: "Care este cea mai
scurta distanta dintre doua puncte?"
Cei care sunt afundati in secventialism vor raspunde in mod
natural: ,,0 linie dreapta."
L'Engle are 0 alta perspeetiva. "Cea mai scurta distanja dintre
doua puncte nu este 0 linie dreapta. Este 0 zbarcitura."229
Coordonatorii de strategie care sunt implica}i in mi;;ciirile de
plantare de biserici au invatat sa com prime timpul- combinand
mai multi pa;;i intr-un singur model. Ei nu a;;teapta terminarea
primului pas ca poata sa-l faca pe al doilea ;;i a;;a pana la 20. Au
invatat cum sa comprime ace;;ti pa;;i ;;i sa-i vada cum se impletesc
armonios.
De exemplu, ei insista ca misionarul sa marturiseasca pe Domnul
chiar din prima zi, chiar inainte de a stapani limba respeetiva
(Incearca! E 0 mare ocazie de a-ti imbunatati aptitudinile
lingvistice!) De asemenea, invatarea limbii de la oamenii obi;;nuiti,
229 Madeleine L'Engle, A Wrinkling in Time (New York: Bantam, 1976).
228
DE PLANTARE DE BISERICI
nu din Indepartate, Ii permite misionarului sa captiveze
audienta atunci cand convingerile sale cu privire la
Evanghelie viata noua In Cristos.
Datorita faptului ca dau forma bisericilor in case prin punerea
la lucru in biserici a noilor convertiti a vizitatorilor,
misionarii comprima timpul care se cere in mod normal pentru
plantarea unei noi biserici. atunci cand cei din biserica In cas a
au devenit tot
i
noi convertiti Inteleg deja cum
functioneaza bisericile de casa au dezvoltat deja 0 viziune a
felului in care sa cuprinda cu Evanghelia intreaga lor comunitate.
Unii misionari persista sa petreaca timpul "cladind 0 fundatie
buna" cu ungrup mic de oameni, in loc sa sadeasca Evanghelia
cat mai mult in felul acesta sa 0 de plantare
de biserici. Nu aceasta este 0 conditie pentru cladirea unei bune
temelii; invatatura practica sanatoasa sunt. De fapt, semanarea
secerarea lenta comunica ascultatorului ideea ca mesajul nu este
urgent prin urmare, de ce sa se mai oboseasca sa raspunda la
el?
Cand misionarii sunt in jugul pierd
atmosfera de a transmiterii Evangheliei. In cele 16 capitale
ale Evanghelie lui Marcu termenul "indata" se de 17 ori
"'i este intotdeauna folosit cu referinta la Isus - in invataturile
"
sau faptele Lui. Evanghelia lui Marcu arata cate ceva din zelul
atmosfera de urgenta pe care le-a simtit Isus. Cand ne hranim din
plin din duhul Sau yom simti zel atmosfera de
urgenta.
Pavel a la randul sau acest lucru. La fel cum le-a spus Isus
ucenicilor Sai, "cat este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce
M-a trimis; vine noaptea, cand nimeni nu mai poate sa lucreze,"23O
i-a avertizat Pavel pe din Roma: aceasta cu atat
mai mult cu cat in ce imprejurari ne aflam: este ceasul sa vl1
treziti in din somn; caci acum mantuirea este mai aproape
de noi decat atunci cand am crezut. Noaptea aproape a trecut, se
apropie ziua. SI1 ne dezbracl1m, deci, de faptele intunericului sl1
ne imbracl1m cu armele luminii."231
nu s-au pierdut niciodatl1 in multele activitati pe care Ie-au
avut, atat Isus, cat Pavel, au recunoscut cl1 viata pe pamant
este definita de granitele stabilite de viata tot ceea se
230 loan 9:4
231 Romani 13:11-12
$APTE pACATE MORTALE 229
intre aceste doua evenimente trebuie trait condus de un
scop claro
Misionarii invatl1 sa includa aceasta caracteristica a urgentei in
ambitioasele lor planuri pe mai multi ani. Ei intreaba, lIce trebuie
facut ca sa poti vedea 0 de plantare de biserici (anul acesta
sau in urmatorii trei pan a la cinci ani). Prin faptul ca misionarii
impun ni;;te termene limita de realizare a proiectelor ii ajuta sa
pastreze acea atmosfera de urgenta care are legatura cu milioanele
care vor muri in fiecare an fara Cristos. De indata ce vor invata
conceptul timpului comprimat, secventialismul va disparea intre
acele "zbarcituri."
Al patrulea pacat mortal: Sarea nesarata
cares-a compromis cu pacatul a ajuns 0 sare fora
gust - 0 credinta care ;;i-a "pierdut dragostea dintai."232 Cand
misionarii incearca sa lanseze 0 Mi;;care de plantare de biserici
printre 0 populatie care a avut deja de a face cu cre;;tini ;;i care, din
cauza acestei cre;;tinismul, misionarii au
de infruntat 0 provocare serioasa.
In jurnalul de cillatorie al lui William Dalrymple pe Drumul
Matasii, de la Ierusalim pana in Mongolia, mentioneaza 0
conversatie pe care a avut-o cu un cre;;tin cultural din Siria, pe
nume Krikor. Acesta ;;i-a dat seama ca Dalrymple era ;;i,
prin urmare, I-a invitat la un club de noapte.
"Vl1rul meu are un club de noapte. Un loc placut. Multa bautura,
multe fete."
"N-am ;;tiut ca exista cluburi de noapte in Siria," a zis Dalrymple,
"Am crezut cl1 musulmanii nu sunt de acord cu a;;a ceva."
este. Dar acest club de noapte este crestin. Nu gase;;ti picior
de musulman acolo; doar cre;;tini. distractie din plin!"
Krikor a scos 0 caseta audio din geanta sa ;;i i-a dat-o ;;oferului
rugandu-l sa 0 puna la casetofon.
"Michael Jackson," a zis el. "Muzica pentru cre;;tini."
El a aratat 0 care ii atarna la gat ;;i a fl1cut cu ochiul,
zambind in mod conspirativ.
233
232 Apocalipsa 2:4
233 William Dalrymple, In Xanadu: A Quest (London: Lonely Planet Publications,
2000), pp. 54-55.
230
DE PLANTARE DE BISERICI
Exista multe pacate de omitere comitere care fac
sa fie neputincios in ochii celor pierduti. Oricare ar fi pacatul,
atunci cand pierde gust'ul, strategicianul misionar
are de infruntat un obstacol in fata unei de plantare de
biserici. Din fericire, noi am descoperit cateva strategii eficiente de
a invinge acest obstacol.
tntelepciunea conventionala spune di cineva ar trebui sa lucreze
intotdeauna prin biserica local a ca sa evanghelizeze 0 populat
ie
invecinata. este adevarat din punct de vedere logic intuitiv,
aceasta abordare nu are intotdeauna de-a face cu realitatea. De
prea multe ori biserica locala este 0 mare piatra de poticnire care
impiedica pe cei sa vina la credinta in Cristos.
tn ciuda acestui lucru, unii misionari au petrecut intreaga lor
cariera incercand sa indrepte biserica locala catre cei pierduti.
A1t
ii
s-au legat de strans de biserica locala, incat au prin
a exprima caracteristici "nesarate" ale bisericii locale.
Chiar in timpul vietii lui, Apostolul Pavel a vazut aparit
ia
care pierdut gustul. EI a spus foarte dar cum
trebuie sa raspunda celor care "au doar 0 forma de
evlavie, dar ii tagaduiesc puterea." invatat pe Timotei lIsa se
departeze de astfel de oameni."234
Cea mai buna solutie de a aduce 0 schimbare intr-o forma cazuta
a este aceea de a trai un vibrant, viu.
De indata ce autentic demonstreaza virtutile cristice
incepe sa atraga noi convertiti, adevaratii din bisericile
nominale vor fi catre precum molia la lumina. Am
vazut multe cazuri in care un aflat in coma i-a revenit
prin izbucnirea unei de plantare de biserici.
o alta expresie de care pierdut gustul, este
certiiret. Atunci cand mai multe confesiuni
lucreaza impreuna nu trebuie sa iroseasca timpul pretios
energiile luptand unele impotriva altora. Asemenea distrageri vor
lupta in mod direct impotriva unei de plantare de biserici.
Neintelegeri vor fi totdeauna printre slujitorii domnului.
Chiar apostolii Petru Pavel nu au fost imuni fara de aceasta
problema.
235
Daca problema persista atunci devine 0 bariera in
calea unei de plantare de biserici.
234 2 Timotei 3:5
235 Calateni 2:11
$APTE PiiCATE MORTALE 231
Isus a confruntat in mod repetat bariera litigios
printre sai cand le-a spus: "Prin aceasta vor
toti di sunteti ucenicii Mei, daca Yeti avea dragoste unii pentru
altii."236
tn parabola cu graul neghina Isus referit direct la aceasta
problema:. Cand dat seama ca un a semanat neghina
in grau, ucenicii L-au intrebat daca puteau sa se duca sa 0 smulga
din grau.
"Nu," a raspuns tnvatatorul, "ca nu cumva, smulgand neghina,
sa smulgeti graul impreuna cu ea."237
Isus a recunoscut ca nu suntem in stare sa distingem pe
toti cei care sunt in slujba Lui prin urmare, ne-a avertizat
"Lasati-le sa creasca amandoua impreuna pana la la
vremea voi spune seceratorilor: Smulgeti illtai
neghina; legati-o in snopi, ca s-o ardem, iar graul strangeti-lin
granarul meu."238
Unul dintre cele mai bune antidoturi pentru certaret
este im etos pasionat victorios. Webster termenul
ethos drept "credintele de calauzire, standardele sau idealurile
care caracterizeaza sau patrunde intr-un grup, 0 comunitatea, un
pOpOL spiritul care motiveaza ideile, obiceiurile sau ocupatiile
unui popor ... "239
Etosul unei echipe este ca aerul pe care-l respira - sanatos sau
nesa:natos, un etos invingator sau un etos falimentar. Uneori, 0
echipa de nu pot sa identifice motivul pentru care nu sunt
in stare sa faca progres ins pre viziunea lor. Atitudinile, metodele
de operare idealurile par sa fie intr-un conflict continuu. Poate
ca este nevoie de 0 transfuzie de etos.
Etosul nu poate fi evitat. Poate fi un produs intamplator al
persona:Iitatii circumstantelor sau poate fi un dimat ales un
cadru care sa: functioneze. Misionarii care inteleg cum s11. dea
forma etosului au un mare avantaj in privinta mentinerii gustului
sarii.
236 loan 13:35
237 Matei 13:29
238 Matei 13:30
239 P.B. Cove, ed., Webster's T71ird New International Dictionary, Unabridged
(Springfield, MA: Merriam-Webster, Inc., 1986), p. 781.
'-II
232
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
AI cincilea pacat mortal: Acadeaua diavolului
Unui copil flamand gustul dulce al unei acadele Ii pare irezistibil,
dar acel zahar care energizeaza doar pentru 0 perioada scurta de
timp nu este un inlocuitor al alimentatiei sanatoase de care are
nevoie pe termen lung. In acela;;i fel, exista virtup dulci
pe care Satan poate sa Ie foloseasca pentru a ne indeparta de
realizarea unei de plantare de biserici.
Acadeaua diavolului este pentru eel se refera la
lucruri bune care au valoare real a, dar, daca aceste lucruri bune ne
tin departe de viziunea unor biserici care planteaza alte biserici,
atunci ele reprezinta un ocol pe care trebuie sa-l evitam. lata trei
exemple de virtuti bune pe care Satan Ie pentru a
distrage atentia plantatorilor de biserici de la de plantare
de biserici:
1) Banii-pentru pas tori cladirile bisericilor
2) Lucrarea - ca un scop in sine
3) Unitatea-cand reprezinta 0 premisa obligatorie pentru
lucrare
Banii nu sunt rai in sine, dar nu sunt nici absolut necesari pentru
o de plantare de biserici. Cand plantatorii sebiserici
veniti din strainatate folosesc fond uri ca sa angajeze pastori sa
construiasca biserici, pot sa vada rezultate imediate, dar nu vor
vedea 0 de durata. Ca sa 0 cu fonduri
venite din strainatate e ca cum ai folosi un dispozitiv electric
al carui cablu de alimentare se intinde pana ,dincolo de ocean.
Cand va ajunge la capatul cablului de alimentare, ea se
va opri brusc. 0 de plantare de biserici trebuie sa aiba un
motor intern pe care sa-l alimenteze din interior daca sa
infloreasca.
Permiterea unei sa creasca cu propria-i conducere
resurse proprii poate parea lenta riscanta, dar riscul meritel
relsplelt
ile
care pot urma. In lucrarea clasicelde misiologie,
The Spontaneous Expansion of the Church (Extinderea spontanel a
Bisericii), Roland Allen a oferit 0 fabulel plina de invataminte.
Se spune dl at unci cand Dumnezeu le-a anuntat ingerilor de
scopul Sau pentru care intenpona sa creeze pe om dupa chipul
Sau, Lucifer, care nu d\zuse inccl din ceruri, a strigat: ,Sigur,
PACATE MORTALE 233
EI nu Ie va da puterea de a nu-L asculta;' $i Fiul i-a raspuns:
,Puterea de a cadea este puterea de a urca: Lucifer nu cunoseuse
nici puterea de a urea nici puterea de a cadea, dar ,puterea de a
eMea' a patruns adane in sufletul sau a inceput sa doreasca sa
cunoasca puterea ... In cele de pe urma, Satan a vietoriile
sale eel mai mari asupra omului, nu prin indemnarea la rau,
ci prin indemnarea slujitorilor lui Cristos de a-i lipsi penoii
eonvertiti de puterea de a eMea ... ea sa ii lipseasca de puterea
de a se ridica.
240
Ori de cate ori misionarii straini zabovesc prea mult, refuzand
sel predea conducerea lucrarii din biserici, ei priveaza noile biserici
de puterea de'a cadea puterea de a se ridica. '
Un alt lucru bun care ii pe plantatorii de biserici spre
de plantare de biserici este chemarea la slujirea
Ca Marta, care era atat de ocupatel cu muIte lucruri,
pot sel petreacel 0 intreaga urmarind lucrelri in biserica fara
sa ajunga vreodata sel faca progres spre 0 de plantare de
biserici.
"Lucrare are loc oriunde existel dar lucrarea
aceasta nu este un inlocuitor al plantelrii de biserici care se
multiplica. Un misionar nu trebuie niciodata sa se limiteze pe sine
sau lucrarea personala, ci trebuie in schimb sa priveasca dincolo
de lucrare sel vada cum contribuie la de plantare de
biserici.
In 1998, un tanar talentat, absolvent de seminar, care formase
o dragoste plina de pasiune pentru popoarele din Afghanistan,
a ajuns la capatul puterilor dupa ani de conducere a echipelor
misionare in taberele de refugiaF de la granita dintre Afghanistan
Pakistan.
In loe sa continue lucrarea sa cu refugiaFi, tanarul a luat hotararea
de a deveni coordonator de strategie. "Mi-am dat seama ca nevoile
oamenilor sunt nelimitate," a zis el. "Cand plec sa lucrez in taherele
de refugiati, mel istovesc iubind avand grijel de oameni de
panel noaptea tarziu, dar la verii aflu cel nevoile
lor sunt tot in Vreau sa devin coordonator de strategie,"
a explicat el, " incat sel mel adresez adevaratelor probleme ale
suferintelor afganilor. oameni au nevoie de Isus."
240 Roland Allen, The Spontaneous Expansion of the Church (Grand Rapids, MI:
Eerdmans, 1962), pp.16-17.
234 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
o caracteristidi a vocatiei de misionar este aceea de a renunta
, ,
la 0 slujba seculara pentru a fi implicat pe deplin in lucrare. Dar
dacii misionariisunt mereu sa continue lucrarea ;>i nu
sa mentoreze, sa se multiplice ;;i sa-;;i foloseascii inlocuitori, ace;;tia
pierd viziunea sau rolullor de misionari.
Ca sa reziste ispitei de a deveni prea ;;i istoviti,
misionarii trebuie sa puna intotdeauna intrebarea strategica:
"De ce anume va fi nevoie ca sa vad cum ia na;;tere 0 Mi;;care de
plantare de biserici printre acest pop or?"
Intrebarea aceasta se afla in contrast cu cea personala: lICe trebuie
sa fac?" intrebarea aceasta personala poate conduce la 0 lucrare
vitala, dar una care nu are sa rezulte intr-o mi;;care de plantare de
biserici. In cele din urma, intrebarea personala este despre mine, in
timp ce intrebarea strategicii este despre ei.
Intrebarea strategica: "De ce anume va finevoie?" il duce pe
misionar dincolo de sine ca sa-l fadi sa-;;i dea seama cii este nevoie
de 0 mai mare resursa de oameni pentru a incepe 0 mi;;care de
plantare de biserici.
o alta diversiune de la mi;;carile de plantare de biserici este
dorinta dupa unitateacre;;tina. Impulsul acesta ecumenic poate
sa apara la parteneriate de misiuni carecer unitatea evanghelica
inainte de a urmari na;;terea unei mi;;cari de plantare de biserici.
Aceasta dorinta poate sa mai apara atunci cand partenerii de
misiune insista sa planteze 0 biserica nationala, unita, care sa se
ridice peste capriciile tipice
Amandoua . aceste impulsuri ' ecumenice par sa fie
indrepH1tite. La urma urmelor, de la rugaciunea lui Cristos
din loan 17 pana la discutia lui Pavel din 1 Corinteni 15,
unitatea este privita ca 0 virtute care nu poate fi ignorata.
De asemenea, goana dupa unitate poate deveni 0 preocupare
is to vito are de 0
Deoarece exista in prezent mai mult de 25 de mii de culte
cre;;tine in intreaga lume ;;i altele noi iau na;;tere in fiecare an,
se intrevad prea putine sperante ca Biserica sa se uneasca in
viitorul apropiat, inaintede intoarcerea lui Isus. Ca urmare, ar
trebui sa facem in aa fel incM sa vedem diversitatea noastraca
pe 0 latura pozitiva. Datorita faptului ca oferim libertate asupra
perspectivei i punem accentul pe diversitatea din Trupul lui
Cristos, biserica devine de neoprit. Daca yom elimina tot ceea
$APTE PACATE MORTALE
235
ce inseamna diversitate din biserici, atunci mi;;carile de plantare
de biserici nu ar avea nici 0 ;;ansa.
Misionarii care urmaresc mi;;carile de plantare de biserici au
descoperit un echilibru intre diversitate ;;i unitate sub forma unui
caleidoscop. Un caleidoscop este un dispozitiv optic constand
dintr-un tub cilindric opac, inzestrat cu mai multe fragmente
de oglinzi, care, prin rotire, produce 0 infinitate de combinatii
de imagini multicolore, care, de altfel, nu ar putea fi detectate.
Eforturile misionarilor de a evangheliza 0 anumita populat
ie
trebuie vazute prin caleidoscop. Din punctul nostru de vedere
limitat, lucrari diferite pot fi vazute ca fara valoare sau conflictuale,
dar din punctul de vedere allui Dumnezeu ele se unesc in modele
frumoase de unitate care pot stimula aparit
ia
linei mi;;cihi de
plantare de biserici.
Al aselea pacat mortal: Robia straina
Originile Evangheliei pot fi din alta lume, dar mi;;carile de
plantare de biserici sunt de aici, de pe pamant, ;;i se simt ca acasa
in mediul lor. Ele nu prezinta trasaturi straine. Conducerea lor
este locala; credincio;;ii se inchina in limba de suflet a comunitatii
lor, ;;i se intalnesc in propriile case.
Exista cel putin trei modalitati prin care 0 mi;;care de plantare
de biserici poate cadea prada robiei straine: 1) prin determinarea
noilor credincio;;i sa-;;i schimbe formele lor culturale cu altele,
strmne,2) prin crearea unui buget care este dependent de ajutoarele
financiare din straini:itate, i 3) prin injectarea de elemente strlS.ine
in viat
a
bisericii, elemente pe care credincio;;ii nu Ie pot reproduce.
Oricare ar putea fi acest invadator strain, el poate paraliza 0
micarede plantare de biserici.
1) Cand Evanghelia este perceputa ca straina unei culturi sau
este vazuta ca apartinand unei alte populatii sau culturi, mi;;carea
de plantare de biserici are de dus 0 batalie grea.
De multe sec ole, populatiile musulmane turcice din centrul Asiei
au cunoscut cre;;tinismul ca religia dumanilor lor. Conflictul
de-a lungul cu Rusia, vecina ;;i cu Armenia, amandoua
pretinzand ca sunt cre;;tine ortodoxe, a facut ca populat
iile
musulmane sa doreascii pre a putin sa cunoasca credinta cre;;tina.
236 MI!?CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In Asia centrala, orice turc care dorea sa accepte credinta
trebuia sa cultura limba lor istorici. Prin
urmare, convertirea cuiva la era echivalent cu malta
tradare a poporului din randul caruia provenea.
Astazi, zeci de mii dintre aceste populatii turcice din Asia
central a au invins aceasta bariera au credinta in Isus
Cristos. Cum s-a intamplat lucrul acesta?
Strategicienii misionari care au vazut cum iau
de plantare de biserici pe tot cuprinsul Asiei Centrale au facut
eforturi intentionate de a desparti mesajul Evangheliei de culturile
rusa armeana. Misionarii au prezentat in mod consecvent
Evanghelia in limba de suflet a poporului au ajutat la plantare
de biserici turcice conduse de lideri turcici care se inchina in
propria limba m propriul stil cultural.
2) Cand fondurile straine Ieaga micarea de resursele din afara,
misionarii descriu aceste fonduri ca "ajutor caredoare." Cand
straini bine-intentionati subventioneaza pastori construiesc
cladiri de biserici locale, ei slabesc initiativa locala. Cand
dezastrul, ajutorarea este un lucru normal, dar daca aceasta
continua prea mult timp creeaza 0 dependenta m cele din urma
o clasa de marionete de consumatori de resurse. Conducatorii
bisericilor invata sa se uite mai mult la cei care Ii subventioneaza,
decat la Domnul la cei pierduti pentru calauzire m lucrarea lor.
In Guatemala, Brazilia, Honduras, Costa Rica, Romania
Ucraina, de plantare de biserici au fost 0 vreme active,
dar s-au impiedicat de "ajutorul" care venea din strainatate. Un
misionar din America Latina a comentat pe marginea acestor
lucruri: "Este de greu sa-i criticam pe frati scumpi ai .
deoarece inima lor este in locul potrivit, dar banii cladirile
lor ucid de plantare de biserici."
3) Cand injecUm elemente strru.ne in. biserica, elemente pe
care credincioii nu Ie pot reproduce pentru ei inii, instrainam
de plantare de biserici.
In timpul unei calatorii misionare prin America Latina
cu cativa lideri de misiune, am intalnit 0 frumoasa cladire de
biserica ale carei ferestre aveau vitralii, iar de lemn de la
intrare erau masive. Curtea era maturata de curand, peretii facuti
din boltari erau spalati recent, iar de Jigla arata bine.
$APTE PACATE MORTALE
237
Am intrat inauntru am descoperit 0 mica orga electrica, un
pian banci de lemn asemanatoare celor folosite in bisericile din
din America.
Biserica fusese construita cu treizeci de ani m urma de catre
voluntari din America. Membrii din biserica locala admirau
cladirea aveau mare grija de ea sa 0 conserve intr-o stare buna.
Dar ei nu au incercat niciodata sa inceapa alte biserici, deoarece nu
puteau sa faca rost de asemenea materiale. Bolt
ari
, tig
la
, vitralii,
erau dincolo de posibilitatile lor. Ei puteau imagina cum sa
reproduca un pian sau 0 orga electrica. In timp, ei credeau
ca 0 biserica adevi'irati'i trebuia neaparat sa aiba acele lucruri prin
urmare, a murit chiar inainte de a lua fiint
a
.
Micarile de plantare de biserici adopta infatiarea contextului
lor. Daca in anumite sate locuitorii construiesc casele din
bambus, atunci cladirile de biserici sunt facute tot din bambus.
Daca oamenii traiesc in mici apartamente, atunci de
plantare de biserici vor lua tot in astfel de apartamente.
Misionarii care se bucura de succes in de plantare de
biserici au invatat sa inceapa plantarea fiecarei biserici cu aceasta
intrebare: "Poate aceasta biserica sa fie reprodusa de catre
Daca raspunsul este "Nu," atunci elementele straine
sunt identificate eliminate sau inlocuite cu elemente locale.
Al aptelea pacat mortal: Invinuirea lui Dumnezeu
Un numar de specialiti in de plantare de biserici au
ajuns la concluzia ca cea mai mare bariera in calea micarilor
de plantare de biserici este acuzatia care i s-ar putea aduce lui
Dumnezeu pentru absenta lor.
Cu siguranta ca Dumnezeu este in centrul fiecarei
de plantare de biserici, dar exista de asemenea un loc pentru
responsabilitatea umana, un loc pe care Dumnezeu il rezerva
special pentru noi. Cand cretinii se plang: "Cred ca nu a sosit
vremea de la Dumnezeu pentru ea," ei abroga acest element uman
n invinovatesc pe Dumnezeu. Aceasta este 0 forma de refuz
divin este probabil cea mai scuza care se invoca pentru
neimplicarea lipsa lor de contributie la de plantare de
biserici. Refuzul divin este un refuz. Singura diferenta este
ca pare mai sfant.
238 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Adevarul este di mi!?carile de plantare de biserici se aseamana
foarte mult cu mantuirea personala. Desigur, Dumnezeu a realizat
lucrul acesta, platind pretul prin jertfa de ispa!?ire a Fiului Sau,
dar EI ne permite libertatea de a raspunde !?i cere de la noi sa
raspundem !?i sa acceptam darul Sau. La fel de adevarat este !?i
in cazul mi!?carilor de plantare de biserici; ele sunt rezultatul
conlucrarii omului cu Dumnezeu. Da, Dumnezeu este cel care
conduce, dar EI ne rezerva multe roluri cruciale pentru noi. Nu am
vazut niciodata 0 mi!?care de plantare de biserici fara cooperarea
omului.
Exista doua feluri in care putem vedea pacatul fnvinuirii lui
Dumnezeu. In primul rand, se intampla atunci cand omul vrea sa
lucreze totul de unul singur, ca !?i cum daca urmeaza prescrierile
dintr-o reteta trebuie sa rezulte 0 mi!?care de plantare de biserici.
Apoi, daca mi!?carea nu ia fiinta, devenim revoltati !?i 11 invinuim
pe Dumnezeu pentru lipsa de rezultate.
Celalalt fel de a-I invinui pe Dumnezeu apare atunci cand
neglijam metodele pe care Dumnezeu le-a ales sa Ie implementeze
in aceste mi!?cari. Noi ne vedem de treaba !?i spunem cu evlavie:
"Cand Dumnezeu vrea sa creeze 0 mi!?care, EI 0 va face cu siguranfii.
N-are nimic de a face cu mine." Un astfel de raspuns se aseamana
cu cel pe care I-a primit un tanar baptist din secolul al XVIII-lea
care propusese cateva metode de a face lucrare misionara in India.
Conducatorii rigizi ai bisericii I-au mustrat. "Stai jos, tinere!" au
zis ei. "Daca Dumnezeu vrea sa-i salveze pe pagani, 0 va face !?i
fara ajutorul tau."
Acestea au fost vocile care s-au opus lui William Carey inaintea
plecarii sale in India !?i a lansarii mi!?carii misionare moderne. Ori
de cate ori ignoram mijloacele!?i metodele de stimulare a mi!?carilor
de plantare de b i ~ e r i c i , ne afiam in compania acelora care credeau
ca misionarii in!?i!?i erau 0 adaugare de prisos la intenfiile suverane
ale lui Dumnezeu.
Un prieten in}elept a spus: "Ar trebui sa privim, sa vedem unde
lucreaza Dumnezeu !?i sa ne alaturam Lui."
In Hong Kong un om de afaceri care a facut avere investind in
noi afaceri in China a spus-o mai direct: "Daca scoate fum," a zis
el, "arunca gaz peste el!"
Principiul se aplica !?i mi!?carilor de plantare de biserici. Daca
Dumnezeu este cel care atrage oameni dintr-un anumit popor la
$APTE PACATE MORTALE
239
credint
a
in Isus Cristos, ar fi bine sa te interesezi sa vezi ce face El
acolo!?i apoi sadescoperi cum sa te alaturi activitatii Sale divine.
Probabil ca recuno!?ti prezenta catorva dintre aceste pacate
mortale in lucrarea tao Nu intra in panica! Orice obstacol pe care
l-ar pune Satan in calea ta 11 vei putea trece pe podul pe care
Dumnezeu 11 va ridica inaintea tao
Zece porunci pentru micarile de plantare de biserici
Privind in urma pentru a vedea ce am invatat din trasaturile
universale, din cele caracteristice dar !?i din obstacolele in calea
mi!?carilor de plantare de biserici, sa vedem daca putem face un
sumar. Ia in considerare aceste Zece porunci pentru mi!?carile de
plantare de biserici. De!?i nu includ tot ceea ce am invatat des pre
mi!?carile de plantare de biserici, cu prind totu!?i cele mai importante
elemente. Probabil ca ai dori sa Ie dai mai departe ca pe un cadou
echipei sau colegilor tai. Pastreaza-le in inima tao Traie!?te prin ele
!?i lasa-le sa traiasca prin tine.
Zece porunci pentru midiriIe de plantare de biserici
#1 Afunda comunitatea locaHi in rugaciune
#2 Satureaza comunitatea locala cu Evanghelia
#3 Ramai credincios Cuvantului lui Dumnezeu
#4 Lupta impotriva dependentei de fondurile
venite din strainatate
#5 Elimina toate elementele care nu pot fi
reproduse de comunitatea locala
#6 Traiete viziunea pe care doreti sa 0 implineti
#7 Construiete capacitati de multiplicare in fiecare
credincios i biserica
#8 Invata pe toti credincioii cum sa evanghelizeze,
sa ucenicizeze i sa planteze biserici
#9 Modeleaza, asista, vegheaza i pleaca
#10 Descopera ce face Dumnezeu i alature-te Lui
240
DE PLANTARE DE BISERICI
probabil cA ti-ai dat seama cA ai tu unele intrebm.
Hrudetl sA ne Intoarcem privirile cAtre unele dintre cele mai
frecvente IntrebAri care au fost puse despre de plantare
de biserici.
15
i ntrebari frecvent puse
P
ANA ACUM AI A VUT rAbdare. E timpulsA deschidem
sertarul cu intrebm. latA cateva din cele mai free vente intrebm
care s-au pus in legAturA cu de plantare de biserid.
1. Ce definete 0 biseridi?
intrebare aceasta este bunA. Dadi te la 0 turlA cu un
dopot, atund probabil nu te la 0 de plantare de
biserid. DacA te la douii persoane aflate intr-o indipere,
care studiaUi Biblia, te-ai Isus a darificat ce anume este
biserica, 0 comunitate a noului legAmant. Isus a ales doisprezece
ucenid in amintirea celor doisprezece triburi ale lui Israel, . ceea
ce semnifidi crearea unui "nou Israel." Apoi, Isus s-a pus pe Sine
in centrul acelei comunitl1p. cand a spus: "Oid acolo unde sunt
doi sau trei adunati in Numele Meu sunt Eu in mijlocul lor."
Pavel pe adevl1r cand despre Bisericl1
o identificl1 cu Trupul lui Cristos. Trupul lui Cristos este iu
sml1tos in contemporane de plantare de biserici.
Dupl1 cum toate bisericile din lume sunt unice in felul lor, tot
este cu de plantare de biserici. Cu toate acestea,
existl1 cateva elemente fundamentale pe care Ie gl1sim in bisericile
de plantare de biserici, precum alte elemente care
sunt destul de diferite.
Elemente comune tuturor bisericilor din MPB
Toate oficiazl1 botezul Cina Domnului frecventa acesteia
diferl1 de la sl1ptAma.naI la trimestrial anual).
Toate se int:ilnesc in case in mod regulat unele 0 fac
duminica, altele vinerea, iar altele in fiecare searl1).
242
DE PlANTARE DE BISERICI
Toate au dUe un anumit fel de conducere (de:;;i vezi
mai jos).
Toate cele cinci scopuri ale Bisericii (evanghelizarea,
lucrarea pastoraM, ucenicia :;;i inchinarea).
Toate cele zece elemente universale, descrise in
capitolul11.
Diferente in unele biserici din MPB
Tipurile de conducere a bisericii (de exemplu comitetul
central format din :;;apte membrii al bisericilor din Cambogia;
conducerea multipM din bisericile din China, imamii din
Jedidistan, pastorii din America
Miirimea medie a bisericilor variazii (bisericile credincio:;;ilor
bhojpuri au cate 85 de membrii, bisericile din Jedidistan au cate
30 de membrii; cele din Cambogia cate 45 de membri, iar cele
din Madhya Pradesh cate 10 adulti).
De:;;i elementele centrale ale botezului, Cinei Dornnului :;;i
cele cinci scopuri ale Bisericii sunt in fiecare biserid, alte
elemente au fost contextualizate ce au fost in Scripturii
:;;i adaptate fiedrei situatii concrete. Este ceea ce am viizut deja
in bisericile din Cambogia unde pomenirea celor :;;apte diaconi
din Fapte 6:5 a fost in modelul comunist al "cornitetului
central", producand oconducere pastoraM "Comitetul
central al celor :;;apte membri." 1n acelai fel, credincio:;;ii din mediul
musulman al Jedidistanului se intalnesc vinereadirnineata, stau
adunati in de cerc:;;i sunt condui de un pastor pe care ei 11
numesc imamullor. Bisericile care se intalnesc in case au de obicei
un numiir lirnitat de membri care variazii de la media de 85 de
membri in mi:;;carea din Bhojpuri la 30 de membri in Jedidistan :;;i
la 40-50 de membri in Cambogia. Madhya Pradesh, plantatorul
de biserici Victor Choudrie a aflat ceea ce a nurnit el miirimea
a bisericii.
TNTREBARI FRECVENT PUSE 243
Marimea optima a bisericii?
1ntr-un interviu, Dr. Victor Choudrie a afirmat d zece membri
adulti formau a bisericilor din MPB.
referi.i la medie?" am intrebat eu.
"
"Nu," a el, a bisericiL"
de ce asta?"
"Pentru d a:;;a spune Biblia."
Privirea mea care confuzie I-a explice ce a vrut

Iti aduci aminte cand A vraam s-a intalnit cu cei doi
pe drum. Ei se indreptau spre Sodoma ca s-o
Avraam s-a targuit cu ei zicand: Dacii se acolo 50 de
oameni vei nimici cetatea? Cand au fost de acord
cu aceasta, Avraam a mai intrebat: Dar pentru 40? Pentru 30?
Pentru 20? Pentru 10? cele din urmii ingerul a fost de acord:
Pentru 10 oameni nu voi distruge cetatea."
"Deci", a continuat Dr. Choudrie, "noi Ie spunem noilor
credincio:;;i cand biserica a ajuns la 10 membri: Acum aveti tot ce
trebuie ca evanghelizati acest sat, dar ce spuneF de satul vecin?
Ei nu au nici un credincios. Cu doi dintre voi putep
merge vizitati acel sat :;;i sii Ie spunep lor Vestea
Fie cii este yorba de 10 membrii sau de 10 mii, biserica se
caracterizeazii cel maibine nu prin miirime sau forme, ci prin
devotamentul curat de dornnia lui Isus Crist os :;;i implinirea
Marii Aceste pasiuni gemene sunt evidente peste
tot in rni:;;cmle de plantare de biserici.
2. Care este rolul voluntarilor in micarile de plantare
de biserici?
termenul voluntar se la cineva care nu este
profesionist, iar in societatea noastrii orientatii inalta pregiitire
voluntar cateodatii cu sine 0 imagine negativii.
Dar, in econornia mi:;;drilor de plantare de biserici, amatorismul
este cat se poate de pozitiv. Trebuie ne arnintim di termenul
"amator" literal "cineva care face ceva din dragoste," ca
opus celui care face ceva pentru 0 platii. Haideti privim la cateva
motive pentru care voluntarii sunt a:;;a de apreciap in rni:;;dirile de
plantare de biserici:
244 DE PlANTARE DE BISERICI
1) Voluntarii sunt importanF deoarece ei sacrificiul
de sineal dragostei ascultarea de Marea Ei nu
numai nu sunt dar chiar pMtesc ei pentru privilegiul
de a-L sluji pe Dumnezeu. Este extrem de important ca noii
din bisericile de plantare de biserici
observe d nu lumea care lucreatii pentru Durnnezeu
un salariu. Lucrul acesta are 0 impresie
asupra noilor
2) Voluntarii yin din lumea Ei sunt fermieri, secretare,
constructori, avocaF numeroase alte profesiuni
seculare care in popoarelor pierdute din
intreaga lume. folosesc acum internetul ca
localizeze cluburi, uniuni civiee care corespund
profesiilor inainte'de a merge in misiune peste oceane.
Adesea ei sur'tt in stare intalniri cu alte
persoane de in pe care
Ie Lucrul acesta este extrem de important deoarece
se stabilest contacte de cu membrii marcanti ai unor
pierdute. '
3) Voluntarii sunt poporul lui Durnnezeu ca popor al lui
Dumnezeu, ei Duh Sfant viu care I-a
pe Apostolul Pavel. Cand stabilesc cu noi
ei convingere d Duhul Sfant este Cel
care face din cineva un slujitor folositor al lui Cristos nu
sau
Sunt mai prin care voluntarii pot contribui activ
la de plantare de biserici. Ia in considerare
prin care Durnnezeu voluntarii
1) Rugaciune
Cll mult inainte ca intre misionarii in contact cu grupurile
de neevanghelizate, Dumnezeu aude
silitori care se cu pasiune pentru cei
cu noiIe de a cu mijloacele aeriene, mulp
ai pe campul de Mtaie. in 1997 au
fast bisericicare au trirnis in jur de 40 de
din nordul Afrieii cu aproape milioane de locuitori. in
iNTREBARI FRECVENT PUSE 245
1998 rnisionarii au cerut tuturor din lume se
roage pentru cei pierduF. Pe multelebiserici care au Hicut
se roage pentru acea naFune, mai multe echipe mobile
de au sosit in se roage lIla locului, in
de
La un an lucrare de
a crescut cu 500 la au fost formate treisprezece
noi bis,erici. Cand un misionar local a fost intrebat care a fost
punctul de a ezitare: "Ruglkiunea."
Echipele mobile de oameni ai au umplut globul,
din Sahara in Himalaia dincolo de Marele zid chinezesc
chiar in seminariile unde se Islamul. 0
din Mauritania, din mediul musulman, exprimat
ei pentru care, cum crede
ea, au atras-o pe ea familia ei la in Cristos. "De mai
ani," a zis ea, "voi rugat pentru mea. $i aceste
au ajuns in ceruri unde s-au strans s-au strans ca
nori mari care se deasupra aceste
fac minuni peste mea. Mauritania a
devenit 0 a minunilor."
2) Evanghelizare
in timp ce voluntarii Vlzmnea despre tot ce este
po sibil, aduc importante la evanghelizarea grupurilor
de neevanghelizate. In fiecare an, sute de voluntari
in porturile europene de la Marea
unde distribuie ex.emplare ale Noului testament, tractate cu
caracter evanghelistie videocasete cu Filmul Isus in limba araM
la sute de mii de musulmani din nordul Africii care se intorc cu
feribotul in lor de origine.
in comuniste din Asia, sunt capabili se
strecoare in zone cu restrictii distribuie Biblii casete audio cu
Evangheliile sMenilor.
ai lui Isus, un rol vital in de plantare de biserici pe
care Durnnezeu Ie in locuri in care misionarii au prea
se lucreze.
Membrii bisericilor din lumea se intreaM in mod
normal cat de pot fi limbile
locale. Durnnezeu se pare d a auzit de lor a umplut
cu vorbitori de lirnM engletii! de prolifid este
246
DE PLANTARE DE BISERICI
raspandirea limbii engleze incat in multe tari din Asia poti gasi
dUe un "colt englezesc" in fiecare mare ora1? sau metropoIa.
Un colt englezesc este locul unde se aduna studentii limbii
engleze, se relaxeaza la 0 cea1?ca de cafea 1?i urmaresc pe care
vin 1?i trec mai departe. Atunci cand vad pe cate cineva care arata ca
un strain vorbitor de engleza jJ striga in engleza spunand ceva de
genul acesta, "Hello! Mister!" Salutarea prietenoasa este 0 invitatie
de a veni 1?i de a "practica engleza cu mine." Este de 0
1?ansa remarcabiIa de a vesti Evanghelia lui Isus Cristos.
o alta limba internationala care se afla In plina ascensiune este
internetul. AscultaF ce a facut 0 echipa de elevi de liceu intr-o
tara din Orientul Mijlociu.in timp ce calatoreau intr-un mare ora1?
din acea }ara, elevii, impreuna cu liderii lor, au facut 0 schita a
fiecarui Internet cafe din acel ora1? Cei mai multi locuitori din
Orientul Mijlociu nu au computere personale sau acces la internet.
in schimb, ei apeleaza la serviciile ieftine 1?i abilitatea de a intra
in lumea cibernetica in mod anonim pe care le of era Internet
cafe-urile.
Elevii au petrecut urmatoarele cinci zile vizitand zeci de Internet
cafe-uri, intrand in computere 1?i resetand toate paginile favorite
de internet 1?i setarile favorite de la pornografie, 1?tiri 1?i comert cu
pagini care transmiteau Evanghelia, marturii 1?i chiar Filmul Is;s in
direct in limba araba.
Mai tarziu ei au vizitat multele magazine de inchiriere a
videocasetelor. De obicei aceste magazine sunt conduse de cate
o persoana. Ei i-au aratat patronului videocaseta cu Filmul Isus 1?i
i-au spus ca nu aveau sa se intoarca pana la sfar1?itul saptamanii 1?i
ca nu aveau de gand s-o ia cu ei. Daca acesta dorea s-o aiba 1?i s-o
inchirieze, ei erau bucur01?i sa i-a dea. Foarte putine magazine de
inchirieri de videocasete au refuzat sa primeasca'sau sa distribuie
videocaseta des pre viata Profetului Isus. f?i Evanghelia a mers mai
departe.
3) Ucenicia
"Cum a1? putea sa ucenicizez pe cineva daca nu-i cunosc limba?"
Din nou, raspandirea globala a limbii engleze poate sa ajute. Dar
mult mai importanta este 0 definitie imbunatatita a uceniciei.
Printre speciali1?tii mi;;carilor de plantare de biserici, ucenicia este
tot mai mult descrisa de sintagma: "Invata pe al#i sa-Liubeasca pe
Isus la fel de mull cum fl iubeli lU".
INTREBARI FRECVENT PUSE 247
Urmarirea principiului 222 de a uceniciza un nou credincios
nu este 0 sarcina atat de grea incat sa fie imposibil de indeplinit.
Prietenia cu un nou credincios, ascultarea marturiei lui, rugaciunea
impreuna 1?i largirea viziunii lui pentru evanghelizarea celor
pierduti, toate aces tea sunt cateva din multele cai simple prin
care se poate ajuta la ucenicizarea unui nou credincios in directia
mi1?carilor de plantare de biserici. Astazi, odata cu avantajul
comunicarii prin internet, poF continua sa hrane1?ti 1?i sa ucenicizezi
ace1?ti credincio1?i chiar 1?i dupa ce te-ai intors acasa.
4) Plantarea de biserici
Voluntarii devin tot mai indrazneti in aspiratiile lor de a face
misiune alaturi de Dumnezeu.in ce se inta'mpla acest lucru,
ei lasa in urma lor grupuri de biserici in casa.
in vara lui 2000, un grup de voluntari a lucrat alaturi de
un coordonator de strategie sa conduca un seminar de vara a
Institutului de Engleza ca a doua limbi'i intr-un colegiu.
Pe langa faptul ca fiecare dintre ai areu1?it cu bine sa-1?i
implineasca responsabilitatile, au fost in stare sa faca mai multo
Cadrul era ideal pentru ei ca sa discute despre viata lor 1?i, cu Isus
in centrul vietii lor, conversatia s-a indreptat in mod natural inspre
El. Cu profesorii au fost gazdele
studentilor lor oferindu-le ceai, biscuiti 1?i conversaFe.
Aceste intaIniri de dupa-amiazaau devenit anse de a modela
o biserica in casa, de a 0 completa prin evanghelizare, ucenicizare
1?i instruire. $iaceste intalniri au devenit atat de populare printre
studenti, incat voluntarii 1?i-au dat seama in curand de nevoia de
a intalniri similare in casa de mai multe ori pe zi, doar ca
sa inentina interesul studentilor.
lucrarea a fo;t susFnuta din plin in rugaciune,
studenFi erauflamanzi sa afle mai multe des pre Isus 1?i sa invete
cum sadevina ;;i ei in;;i;;i biserici. La sfar;;itul verii, ace;;ti amatori
vazusera mai mult de 90 de biserici in casa caurmare a intalnirilor
din acest apartament.
Rezultatele au intrecut a;;teptarile strategului, care a cerut
mai muIr profesori voluntari. "Aici e degetul lui Dumnezeu," a
zisel.
Cand cerut detalii suplimentare, el a continuat: "f?tim ca
din cele 90 de biserici in casape care Ie-am inceput vara trecuta,
in jur de 30 dintre ele s-au dizolvat. Dar 1?tim de asemenea ca mai
248 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
multe biserici s-au multiplicat deja in mai multe biserici in casi1."
Dunmezeu si1-i binecuvanteze pe amatari.
3. Care este roIuI fondurilor striiine in micarea de plantare de
biserici?
Banii in sine nu sunt ri1i. Dar daci1 creeazi1 de resurse
externe, determinandu-Ie pe liderii bisericilor locale intoarci1
privirile peste oceane inainte de a incepe 0 alti1 biserici1, atunci
banii devin 0 piedici1 in calea mici1rii.
Cu doi ani in urmi1, in timp ce ci1li1toream intr-o din America
de Sud cu un prieten am observat ci1 zona respectivi1 era
destul de deschisi1 la Evanghelie. Mai tarziu in zi, ne-
am intalnit cu secretarul unei confesiuni care lucra deja
in provincia respectivi1. L-am intrebat dte biserici anticipa si1 ia
in urmi1toarele 12 luni. "E simplu," a zis el, "Fratele Cutare
(un constructor voluntar din America) ne-a asigurat ci1 echipa lui
va fi in stare si1 construiasci1 25 de biserici noi anul acesta. Deci,"
a conchis el cu mandrie, "cred ci1 yom avea 25 de biserici noi anul
viitor."
de plantare de biserici prosperi1 atunci candsunt
suspnute de ai locului. trebuie si1
aiM 0 motrice interioari1 daci1 si1 se multiplice
rapid printre pnti1. Una dintre ci1ile de a sabota 0 mi.care
de plan tare de biserici este aceea de a Iega bisericii
de fondurile stri1ine. Ori de cate ori pastorii privesc dincolo de
congregapa 10cali1 pentru a primi salarii sau cli1diri de biserici1, ei
cauzeazi1 ri1ni de moarte mi.cru-ii locale de plantare de biserici.
existi1 vreun loc pentru fondurile strltine? Categoric.
micru-ile de plantare de biserici trebuie si1 se dezvolte
singure, cu fonduri mijloace interne, ele nu pot si1 inceapi1
Trebuie si1 primeasci1 Evanghelia din afari1. De aceea,
primelor evanghelizi1ri este amt de importanti1. Cei pierdup nu
vor pli1ti pentru propria lor evanghelizare!
Ce anume se inscrie in categoria primelor evanghelizi1ri?
Misionarii care yin si1 vesteasci1 Evanghelia populapilor care nu-l
cunosc pe Cristos, traducerile Bibliei distribuirea lor, producerea
de literaturi1 evanghelistici1, realizarea transmiterea emisiunilor
radio precum a altor mijloace media, centrele de instruire in
plantarea de biserici materialele necesare, programele de
TNTREBARI FRECVENT PUSE
249
dezvoltare a noilor lideri, toate presupun externi1 pentru
a porni.
Fondurile stri1ine sunt de asemenea ca forme de
compasiune ci1tre cei si1raci Cand un
dezastru natural, izbucnesc ri1zboaie, foametea este
foarte potrivitca cei din stri1ini1tate si1 demonstreze
compasiunea lor prin darurile de caritate a problemelor.
Atattimp dte ele nu 0 in locale,
aceste lucri1ri constituie 0 mi1rturie puternici1 a compasiunii
ci1tre cei in nevoie.
Pentru a cand anume este nevoie de fonduri stri1ine,
se pune intrebarea: "Constituie acesta un element
ajuta ceva pe care populatta 10cali1 nu-l poate reahza?
in functie de cat de corect se ri1spunde la aceasti1 intrebare se poate
face dintre 0 de plantare de biserici simplul
ajutor umanitar.
4. Care este roIuI misionarilor in micarile de plantare de
biserici?
Datoriti1 faptului ci1 se poate vedea puterea lui Dunmezeu in
aceste de plantare de biserici, unii s-au intrebat daci1 rolul
misionarilor s-a diminuat in aceasti1 noui1 situape. Nimic n-ar
putea fi mai departe de adevi1r decat aceasti1 presupunere!. ..
Ce se cere de la misionarii din de plantare de blsenCl
nu este un Tal nau, ci mai degrabi1 0 reintoarcere la un Tal vechi.
Lucrarea deja clasici1 a lui Roland Allen, Missionary Methods: St.
Paul's aT OUTS? [Metode misionare: Ale Sf. Pavel sau ale noastre?]
prezinti1 bine aceasti1 anume ci1 in timpului
misionarii au incetat si1 mai urmru-easci1 modelullUl Pavel s-au
intors ci1tre un model colonial.
Rolul misionar dupi1 modelullui Pavel se ocupi1 cu forma rea unei
conduceri locale, iar apoi se muti1 mai departe in locuri
in care Evanghelia nu a fost vestiti1 inci1. Dupi1 modelul colonial,
misionarul ri1mane si1 conduci1 teritoriul cucerit in loc si1 transfere
responsabilitatea misiunii, elanul viziunea noilor
care nu de ce Duh Sfant care in inimile lor
nu este in stare si1-i echipeze pe ei pentru conducere.
Misionarii cu renume au intotdeauna caracterul
intermediar al rolului lor, loan Botezi1torul a inaugurat aceasti1
250 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
atitudine cand a spus despre Domnul Isus: "Trebuie caEl sa
creasca, iar eu sa rna miq;orez."241
Fiecare specialist al mi$carilor de plantare de biserici $tie ca
succesul mi$carii cere ca el sa renunte la tot ceeaa realizat atunci
cand are de infruntat un nou papor sau 0 noua populatie care nu
are marturia Evangheliei. Cu toate acestea, in timp ce Evanghelia
prinde radacini printre acei oameni, se.pot cere chiar $i mai multe
eforturi din partea misionarului de a rezista ispitei de asumare a
rolului deconducere $i de a nu 0 las a in mainile noilor lideri in
formare.
5. Care este roIuI educatiei teologice?
Dupa ce au fost ascultate relatarile atator intamplari in mi$carile
de plantare de biserici la 0 conferinta a pre$edintilor de seminarii
teologice, decani ai facultatilor de teologie $i profesori, unul
dintre pre$edintii de seminar a fost invitat sa raspunda la aceasta
intrebare. ,,0 mi$care eretica," a spus el, "este totusi eretica."
Punctul sau de vedere era destul de claro El credea ca seminariile
teologice sunt necesare pentru a preveni devenirea mi$carilor de
plantare de biserici in mi$cari eretice.
Sunt mi$carile de plantare de .biserici capabile de a propaga
erezii? Categoric. Sunt ele in sine eretice? Cu siguranta canu.
Mi$carile de plantare de biserici sunt mi$cari de oameni
credincio$i care se multiplica rapid. Oamenii pot sa multiplice
adevarul sau .eroarea. Secretul pentru a-i tine pe calea cea buna
nu este acela de a-i incetini pentru 0 vreme atat timp cat sa fie
indoctrinati, dupa care sa fie lasati sa semultiplice. Secretul de a-i
tine pe calea cea buna este acela de a dezvolta credincio$ia fata de
Cuvantul lui Dumnezeu in ADN-ul primelor modele de biserici
care se reproduc.
Necredincio$ia fatll de . Cuvantul lui Dumnezeu - nu lipsa de
educare sau ignorant a -este ceea ce conduce la erezie. Istoria
bisericii cre$tine ne invata prea bine ca cei mai mari eretici ai istoriei
au avut parte de 0 pregatire teologica impecabila $i recomandari
de lacelemai bune seminarii teologice.
Prezenta "ascultarii de Cuvantul lui Dumnezeu" in ADN-ul
bisericii esteindispensabila pentru pastrarea mi$carilor de plantare
241 Vezi cartea lui Randy Sprinkle, Follow Me: Lessons for A Prayerwalker
[Urmar-Mi1: Lectii pentru a deveni un purtiitor ambulant al rugi1ciunii]
(Birmingham: New Hope Publishers, 2001).
INTREBARI FRECVENT PUSE 251
de biserici pe calea cea buna, dar nu este totul. Amandoua sunt
de dorit. Problema care se pune este cum se poate realiza acest
lucru cel mai bine? In trecut, misionarii s-au bazat pe seminariile
teologice care erau localizate in medii urbane centralizate. Pentru
ca un pastor sa poata sa aibil acces la un astfel de seminar ar
insemna cel putin cativa ani de rezidenta obligatorie, departe de
familia $i satul sau.
In lume, seminariile institutionalizate au intrat intr-o perioada
de declin de multa vreme prin descentralizarea educatiei
teologice de la formele tradi}ionale $i prin practicarea cursurilor
prin corespondenta. Mi$carile de plantare de biserici merg tot mai
mult in aceasta directie a educatiei teologice prin corespondenta in
timp ce misionarii se straduiesc sa gaseasca noi metode de a face
educatia teologica accesibila tuturor cre$tinilor de pretutindeni.
Ca 0 tara care s-a mobilizat pentru razbcii, tot a$a $i speciali$tii
mi$carilor de plantare de biserici cerceteaza toate mijloacele
posibile de educare teologica pentru a putea tine pasul cu noile
biserici care se multiplica a$a de rapid. Printre mijloacele care
sunt folosite se numara emisiunile radio, casete audio$i video,
CD-uri audio $i video $i intemetul. Atunci cand e posibil, misionarii
organizeaza centre de instruire mobil a care of era in sistem modular
instruire pe parcursul a catorva saptamani, dupa care misionarii
se deplaseaza in alta parte unde este nevoie. In mai multe tari cu
interdictii la activitati misionare, misionarii of era propriile biblii
de studiu care sunt apoi reproduse $i impra$tiate prin tara.
Teama de erezie a fost unul din motivele pentru care multi
evanghelici din Vest au optat pentru crearea de retele de biserici
de tip celuIa $i nu a celor in case independente. Multe din
mi$carile acestea de biserici de tip celula sunt bine organizate, cu
studii complete ale Bibliei, care se transmit sub forma modelului
cascada de la 0 autoritate centrala de instruire. Cu toate aces tea,
insa$i structura care poate sa impiedice raspandirea ereziei poate
de asemenea sa 0 propage cu 0 mai mare eficienta. Pe scurt,
problema mentinerii unei teologii ortodoxe ramane in continuare
o provocare. Oriunde sunt implicati oameni, rezultatul ramane
incert.
252 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
6. Care este diferenta dintre bisericile de tip celuHi i bisericile
in case, i cum se relaponeaza fiecare la micarile de plantare
de biserici?
Bisericile in case cele de tip celuH1 au multe trasaturi in comun,
dar sunt fundamental diferite in felul in care se relationeaza ele
la de plantare de biserici. Masele de oameni care yin
la credinta in Cristos in lumea marilor cu mega-bisericile
lor sunt 0 dovada a lucrarii lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ele
nu constituie multiplicari de biserici indigene. Ele se inrudesc
precum muzica clasica cu jazz-ul. Amandoua genurile de muzica
folosesc aceleai instrumente, dar, in timp ce muzica clasica
este suprastructurata i strans controlata (cabisericile de tip
celula), jazz-ul se bucura de libertatea care decurge din diferitele
posibilitati muzicale (ca bisericile de casa). In timp ce bisericile de
tip celula se bucura de multe din calitatile initiale ale micarilor
de plantare de biserici, ele tind sa ajunga la un nivel in care toate
controalele interne sunt asociate cu 0 conducere centralizata.
Bisericile in case sunt de sine statatoare i, datorita marimii lor
mici, se pot strange incase. Dupa ce au umplut spatiul disponibil, ele
cresc prin multiplicare i nu prin creterea numarului de membrii.
Fiecare biserica in casa are propria conducere, funcponeaza in
toate aspectele ca 0 biserica i ii primete autoritatea direct de la
Cristos i nu de la 0 ierarhie bisericeasca.
Bisericile de casa, pe de alta parte, sunt biserici mari care i-au
organizat membrii in grupuri de tip celula care nu functioneaza
ca biserici de sine statatoare, independente. Bisericile de tip celula
primesc autoritatea de la pastorul senior ale carui se
transmit in cascada la fiecare lider de celula. Ca i bisericile in
case, bisericile de tip celula pot sa creasca prin multiplicare, dar
niciodata nu se rup de conducerea certtralizata.
Bisericile de tip celula au multe calitati pe care Ie-am vazut in
bisericile in case ale altor micari de plantare de biserici din lume.
Ele sunt conduse de lideri laici, dar necesita prezenta unui lider
vizionar, bine instruit, care se afla in spatele lucrarii de pastorire a
micarii. Aceasta nevoie de un lider puternic, vizionar, constituie
un element cheie al biserieilor de tip celula unul din motivele
pentru care bisericile de tip celula, spre deosebire de bisericile in
case, sunt auto-limitate - adiea nu sunt indeajuns de lideri
bine instruiti, vizionari, care sa creeze destul de multe biserici de
tip celula astfel incat sa cuprinda intreaga lume.
lNTREBARI FRECVENT PUSE 253
Ca i in cazul bisericilor in case, bisericile de tip celula tind
sa devina omogene in natura lor i destul de rar imbratieaza
viziunea de a evangheliza un intreg grup de populatie. $i aceasta
deoarece viziunea care se afla in spatele unei biserici de tip celula
este de a numarul sau de membrii nu cel de a acoperi
cu Evanghelia intregul segment depopulatie sau ora prin
multiplicarea de biserici.
7. De ce nu se intampla i la noi?
Relatarile remarcabile din lumea micarilor de plantare de
biserici au lasat in urma mulp cretini frustrati. Ei spun: "E uimitor
sa citim despre felul in care este Dumnezeu la lucru in acele
indepartate, dar de ce nu se intampla aa ceva la noi?"
Intrebarea aceasta scoate la iveala 0 dorinta puterniea de a-I
vedea pe Dumnezeu la lucru in intreaga lume. Daca rugaciunea
este un protest fmpotriva situafiei curente, atunci probabil ca ar trebui
sa spunem: "De ce nu aiei, Doamne?"
Uneori se pare ca Dumnezeu este prea binevoitor i ca partenerul
ne-cooperant suntem noi. Cate dintre elementele universale ale
micarilor de plantare de biserici sunt prezente in lucrarea noastra
actuala? Dare cate dintre trasaturile caracteristiee pot fi gasite?
Esteprezent in lucrarea noastra vreunul dintre cele apte pelcate
mortale pe care sa Ie putem identifica i elimina? La sfaritul
zilei, micarile de plantare de biserici presupun cooperarea a trei
parteneri: Dumnezeu, noi inine i comunitatea noastra. Numai
unul dintre participanti se afla sub controlul nostru. Multi
plantatori de biserici au muncit din greu a intreaga farel
sa vada vreo micare. Ei nu ar trebui sa se simta vinovap sau
frustrap.
In acelai timp, capatam in fiecare an noi intelegeri ale acestor
micari. Aceasta carte reflecta creterea unei intelegeri mai bune
a felului in care Dumnezeu lucreaza prin aceste micari. Doar
pentru ca nu se intamplaacolo unde locuieti tu, nu inseamnel eli
nu vei vedea a schimbare in zilele care vor urma. Niciodata sel nu
te opreti din inveltare! Niciodata sel nu renunti! Niciodata sa nu te
din protestul impotriva felului in care stau lucrurile!
254 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
8. Dadi parcurg top paii, pot genera 0 micare?
Am mai vorbit de aceasta problemii mai inainte, dar meritii
sii 0 repetiim. Faptul cii vei urma fiecare pas din aceastii carte nu
va garanta unei Lucrarea lui Dumnezeu nu este
mecanicii sau magicii.
Dumnezeu acceptii participarea noastrii la faptele Sale miirete,
dar trebuie sa participiim dupii regulile Lui. Niciodatii nu ar trebui
sii ne pe noi gandindu-ne cii putem ignora metodele
Sale de lucru sii binecuvantiirile Sale.
Cea mai bunii analogie cu de plantare de biserici este
probabil provocarea de a un prieten pentru Cristos. Ca
In cazul de plantare de biserici, Dumnezeu a lncheiat
deja lucrarea cea mai importantii prin Isus, dar noi avem un rol
vital de jucat. Felul in care ne relaponiim la prietenul nostru
ne credinta au un rol critic in felul in care acesta va
riispunde. La urma urmei, cel care inchide cercul este riispunsul
unei persoane la Evanghelie. lucru este valabil in cazul
de plantare de biserici.
9. Dar vor dura ele?
Aceastii intrebare reiese din preocuparea noastrii de a nu fi ca
omu} care zidit repede casa pe nisip, ca sii afle mai tarziu cii
a riimas cu nimic m urma furtunii. Tn categorie se mscriu
liderii debiserici care cliidesc biserici din piatrii. Se poate vedea
cii folosirea ciiriimizilor a mortarului poate asigura un viitor
durabil cliidirii respective.
Trupul lui Cristos nu depinde de durabilitatea constructillor
noastre materiale, ci de vitalitatea spiritualii. Cea mai mare dovadii
a acesteia este vitalitatea durata bisericii primare. Timp de trei
secole ea a 1nflorit s-a riispandit peste tot in lumea cunoscutii,
fiirii sii construiascii vreo catedralii sau vreo cliidire anume,
dedicatii intalnirilor.
care trruesc lntr-un mediu ostil consider1\. cii natura
fluidii a bisericilor in case Ii ajutii sii supravietuiascii
devastatoare. Prin faptul cii riiman mici, descentralizate mobile,
Ie permit sii fie intotdeauna cu un pas lnaintea prigonitorilor
lor.
Bisericile in case se adapteazii intotdeauna schimbitrilor pe care
Ie aduce Unele biserici in case schimbii locapa m mod
regulat de la 0 siiptiimaniila alta, ca sii fie ferite de prigonitorii lor.
TNTREBARI FRECVENT PUSE 255
Altele se dezmembreazii cu totu!, ca sii se implice in lucrarea cu
apoi sii reiasii la suprafatii mtr-o aM parte a tiirii.
Partea a patra
Rampa de lansare
258
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
16
Sfaturi practice
259
Ai putut despre multe de plantare de biserici din
ai fost atat martorul caracterului unic al fiecru-eia
dintre ele, cat al elementelor pe care Ie au in comun. Sper d
te-ai convins d de plantare de biserici au in
inviitMurile lui Isus sunt de fapt in secolul 21
ale care a cuprins lumea Noului Testament.
Acum cred te intrebi cum ai putea participi tu la 0
de plantare de biserici in comunitatea tao Ai avut in tot
timpul dH am Incercat suprim noastre de cele
intamplate dovezile. Dar acum avem aceste dovezi
a sosit momentuI transpunem in actiune a
de plantare de biserici.
Yn acest capitol, Iti yom oferi cateva unelte practice care te
ajute sa cIarifici viziunea pe care 0 ai, evaluezi nivelulla care
se comunitatea in care treci la aqiune
cu echipa pe care ai pentru a 0 de
plantare de biserici.
Schimba prioritaple
Dad vrei vezi 0 de plantare de biserici, va trebui
Ii faci loco Unul dintre cele mai grele lucruri pe care oamenii
buni trebuie Ie implineasd este acela de a la multele
din lucrurile bune pe care Ie fac deja ca fad loc la altele mai
bune. Poate te cu
privire Ia 0 viziune a dar gandul de a
in multele lucruri bune pe care Ie faci o
Dar dad ceea ce fad acum nu a condus la 0 de plantare
de biserici, probabil d a sosit vremea pentru 0 schimbare. Dadvei
continua fad ce ai mai acum, vei continua vezi
ceea ce ai mai deja. Prin urmare, dad nu vezi 0
260
MI$CARI DE PlANTARE DE BISERICI
de plantare de biserici care sii fi rezultat din ceea ce faci acum, ar
trebui sii te sii mai faci ceva loc, sii incerci altceva nou.
d 0 definitie bunii a nebuniei este aceea de a continua sa
se faca ceea s-a mai i sa se atepte fn acelai timp alte rezultate.242
ineepe eu sfaritul
Cel mai bun loc de a incepe depunerea eforturilor este la
cu viziunea pe care p-a dat-o Dumnezeu. Evalueazii tot ceea ce
faci in lumina acestei viziuni. Sii nu ip fie teamii sii ip schimbi
planurile ori de cate ori este nevoie. d este mai bine
sii ip schimbi planurile decat sii compromip viziunea doar ca sii
piistrezi acele plan uri.
Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong a aterizat pe lunii, primul pas
din lunga serie de eforturi comune ale miilor de bc1rbap femei.
Dar adeviirata aventurii a inceput cu opt ani mai devreme, pe 25
mai 1961, dind John F. Kennedy a planul spatial Apollo
cu a'ceste cuvinte: "Cred cii aceastii natiune ar trebui sii se dedice
realiziirii pntei, inainte de terminarea acestui deceniu, de a face
sii aterizeze un om pe lunii de a-I aduce inapoi pe piimant in
sigurantii"243
De fapt, Kennedy adresa 0 provocare comunitiit
ii

americane de a riispunde la intrebarea: "De ce anume va fi nevoie
ca sii se realizeze aceastii viziune?" EI nu le-a cerut doar
imbuniitiiteascii performantele curente sau sii vadii cat de mult
puteau sii realizeze intr-o decadii.In schimb, el a indreptat
ciitre viziunii sale.
Cea ce speri sii realizezi nu este mai pupn important ca aterizarea
omului pe lunii. $i trebuie sii inceapii din loc: cu sfiiritul
viziunii. Dad incepi de acolo de unde te dedici sii lucrezi din
greu sau sii facep mai mult, vei numai frustrare extenuare.
In schimb, poti face ceea ce a fiicut NASA. Pop sii incepi lucrarea
avand deja 0 imagine a felului in care va ariita realizarea viziunii
(0 de plantare de biserici) apoi 0 iei de la ciitre
inceput pas cu pas. Lucrul acesta te va ajuta sii vezi ce anume iti
trebuie cii sii realizezi visul tiiu al echipei tale.
242 Aceastl1 a nebuniei este des folosit111a seminariile de pregl1tire a
coordonatorilor de strategie din Asia de sud-est.
243 John F. Kennedy, "Special Message to the Congress on Urgent
National Needs." Prezentatl1tnaintea inceperii sesiunii Congresului. 25 mai 1961.
SFATURI PRACTICE 261
Punerea intre barii DCA VFN
Familia Watson a folosit aceastii abordare cand dat seama
de millimea a celor 90 de milioane de vorbitori de bhojpuri
pierdutiaiIndiei. 0" formulii generaponalii".
Formula este DCA VFN,244 "De ce anume va fi nevoie ca sii fie
evanghelizap 90 de milioane de bhojpuri in aceastii (20 de ani)
generape?" Din acel moment a fiicut calc
A
ule. ..
Printre bhojpuri, 90 de milioane dmtre ellocUlesc m 172 de mll
de sate. Fiecare sat are nevoie cel de 0 bisericii. Ca sii se
cuprinde toate cele 172 de mii de sate bhojpuri in 20 de am.ar fi
insemnat plantarea a 8600 de biserici in sate in fiecare an.
nici un plantator de biserici sau un coordonator de strategIe .nu
ar putea sii realizeze un astfel de plan, dar lucrarea nu apartme
doar unui singur coordonator de strategie sau unui plantator de
biserici. Trupul lui Cristos este in stare sii infrunte provocarea.
Avand in vedere aceste lucruri, cei doi Watson au fiicut un plan
de stabilire a unui centru de instruire pentru plantatorii de biserici
care ar fi echipat trupullui Cristos in fe.l inc:at sii cu
Evanghelia la cele 90 de milioane de vorblton de bhoJpun. F1e:are
centru de instruire ar fi putut sii pregiiteasd 40 de plana ton de
biserici bhojpuri pe an.
Acum viziunea incepea sii prindii contur, mutfuldu-se de la
imposibil la posibil. Ca sii fi plantat 8600 de biserici an ar
presupus a 215 centre de instruire. ar fi pregiitit
anual 40 de plana tori de biserici. In 20 de .am 172 de
mii de biserici ar fi fost realizatii. De fapt, el trebUlau sii aJungii la
realizarea scopului mult mai devreme, deoarece biserici
care la randullor plantau alte biserici. Pe tinta celor
de mii de biserici in sate nu mai piirea imposibil de realizat. Astiizi
existii aproximativ un milion de bhojpuri care
viziune; ce piirea candva imposibil, devine acum reahtate.
ineearea i tu . . .
Roagii-l pe Dumnezeu sii-ti facii cunoscut VlZlUnea Sa
pentru poporul, sau comunitatea tao Apoi !ncepe sii lucrezl
de la ciitre inceput. Pune-p aceste intrebiin:
244 tn lirnba englezl! autorul WIGTake, adicl1" What is to take?"
Mai mult ca oricare altl1 intrebare, aceasta il impulsioneazl! pe rruslOnar sl1 se
auto-delirniteze de intrebarea "Ce putea sl1 fac?"
262 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
1. Care este viziunea lui Dumnezeu pentru acest popor, ora$
sau comunitate?
2. De cate biserici va fi nevoie?
3. Cum vor arata acele biserici?
4. De unde vor veni liderii lor?
5. Ce anume au nevoie ace$ti lideri sa cunoasdi?
6. Cum vor primi ace$ti lideri instruirea de care au nevoie?
7. Cat timp va lua aceasta instruire?
8. Ca}i lideri $i cate biserici exista acum?
9. Cat de repede sunt instruiti noii lideri $i cat de repede sunt
plantate noile biserici?
10. A vandu-se in vedere progresul de acum, cat timp va lua ca
sa se produca numarul de biserici de care este nevoie pentru
implinirea viziunii lui Dumnezeu pentru poporul, ora$ul sau
comunitatea ta?
viziunea
De indata ce ai stabilit lucrurile de care vei avea nevoie, po}i
sa incepi sa traie$ti $i sa modelezi tu ins uti viziunea finala. Cum
vei realiza acest lucru? Prin formarea $i participarea in bisericile
in case care se multiplica $i pe care speri sa Ie vezi atunci cand
mi$carea va ajunge sa infloreasca. Addenda doi of era cateva
principii de formare a bisericilor de tip POUCH pe care Ie-am
vizitat in capitolul 4.
Numai daca traie$ti tu insuti viziunea vei putea sa intelegi mai
bine subtilitatile $i nuantele a ceea ce incerci sa comunici catre alpi.
$i vei afla ca biserica ta in casa te muta cu un pas mai aproape de
realizarea viziunii de multiplicare a bisericilor in case in intreaga
ta comunitate.
SFATURI PRACTICE 263
Ce se poate spune despre comunitate? Cum poF sa-i muF de la
locul in care se gas esc acum catre nevoia lor de a avea legatura cu
mi$care de plantare de biserici? In urmatoarele pagini iti voi arata
cum 1) sa evaluezi faza la care se gas esc ei acum, 2) sa identifici
prapastia dintre faza in care se gasesc ei acumi unde trebuie
sa. ajunga i apoi 3) sa construie$ti strategii de aacoperiacele
prapastii.
Un de sunt ei acurn?
Daca nu $tii cat de departe se afla comunitatea ta de 0 mi$care
de plantare de biserici, cum poti sa-i conduci ins pre acea directie?
Haideti sa ne oprim 0 clipa $i sa localizam distanta precisa dintre
faza in care se gase$te comunitatea ta in prezent $i locul in care
ar trebui sa fie ca sa declan$eze 0 mi$care de plantare de biserici.
Cum yom face 'lucrul acesta? Reintorcandu-ne la elementele. $i
trasaturile de baza pe care Ie-am identificat deja.
Rugaciune extraordinara
Evanghelizare din
Plantare intenlionata a bisericilor
cu capacitate de multiplicare
Autoritatea Cuvantului lui
Dumnezeu
Conducere locala
Conducere laid
Biserici in casa
Biserici care planteaza biserici
Multiplicare rapida
Biserici sanatoase
Evalueaza comurtitatea in care locuie$ti in lumina acestor
elemente universale,. a celor zece trasaturi caracteristice $i a celor
$apte pacate mortale. A vandu-se in vedere 0 scara de la 1 la la,
cifra 10 fiind eea mai inalta, care din aceste elemente ar reflecta
264 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
situapa a tale? ce ai terminat acest
exercipu, pe colegii de sau pe colaboratorii locali
lucru. Apoi rezultatele.
Un climat de Tn
societate
Izolarea de lumea exterioara
Un prel scump platit pentru a-L
urma pe Crlstos
Credinta Tndrazneala
Modele de convertire bazata pe
structura famlliala
Integrarea rapida a noilor

Tnchinarea Tn limba de suflet a
poporului
Semne minunl divine
Instruire "calificare" la "Iocul
de munca"
Suferinla mlsionarilor
Din cele zece comune nu toate se in sfera ta de
De exemplu, nu ar trebui incurajezi un climat de
nesiguranJii sau incerci fabrici semne i minuni divine. Dar
pop influenta multe din aceste precum evanghelizarea,
rugiiciunea plantarea premeditatii de biserici. Dad vei face aceste
lucruri, vei conforma mai bine comunitatea ta felului in care este
Dumnezeu prin Illidrile de plantare de bisericL
in cele din la cele mortale. S-ar putea
aceste obstacole in capitolul14 apoi
evaluezi pozipa lor in comunitatea tao pe colegii de
p se la acest exercipu de identificare a barierelor
care pot impiedice implinirea viziunii tale.
SFATURI PRACTICE
265
Viziune
Bibliei

Sarea nesarata
Acadeaua diavolului
Robia straina
Invlnulrea lui Dumnezeu
. f 1 lui in care apare graficul acesta,
Ca consecvent
l
: u d diferit de felul in care am
vom nota aceste m D mo lu notarea unuia din
notat primele 20 de eif faptul
x te mortale cu 0 c ra .
cele paca . tiv semnificativ in comumtatea ta,
obstacolul are un lmpact nega tocmai opusul. Cu nota
In timp ce un mare tine bariere in fat
a
de
este mai mare, cu atat sunt mal
b
.. A munitatea ta
plantare de lSenCl co .. fi . acela de a-p oferi rapid 0
Rezultatul acestUl exerClpu va . . Milor de plantare
.' tale din perspectiva
lmagme a co ,..
de biserici. Haidep un exemplu.
266 MI$CARI DE PLANTARE DF BISERICI
Evanghelizare abundenta
Plantare de biserici
Autoritate biblica
Uderi locali
Uderi
Biserici in case
Costuri mari pentru consolidare

Conversalii familiale
care asimileaza repede
inchinarea inimii
Semne minuni divine
Instruire la locului

Sare fara gust
Acadeaua diavolului
Inrobire straina
invinovalind pe Dumnezeu
PIAISIT
E
E
E
SFATURI PRACTICE 267
In aceasta mostra pop vedea cum arata 0 comunitate care are de
a face cu 0 Mi$care de plantare de biserici. Rugaciunea extraordinara
se afla mult sub procentul ideal,la 40%, dar evanghelizarea din belug
$i plantarea premeditata de biserici sunt abia la inceput cu scorul de 1
la 10 sau lOla suta din ideal.
Acoperirea prapastiei
Dupa ce ai evaluat impreuna cu echipa comunitatea ta $i ai
identificat prapastiile, e$ti gata sa treci la actiune. Prapastiile iti
arata unde trebuie sa iti concentrezi atentia. Lucrul acesta este
I I
important; fara identificarea prapastiei vom tinde sa facem doar
acele lucrari care ni se par noua ca fiind cele mai oportune sau
catre cele care graviteaza in jurul talentelor $i darurilor noastre.
Identificarea prapastiei ii of era comunitafii tale ansa sa ffi vorbeasca
$i sa-ti spuna unde este nevoie de schimbare pentru ca sa se
conformeze principiilor mi$carilor de plantare de biserici.
De indata ce au fost identificate prapastiile, conformarea este 0
problema simpla de elaborare de planuri de acpune pentru a trece
prapastiile dintre faza la care se gase$te comunitatea ta in prezent
$i viziunea lui Dumnezeu pentru ea.
5trategii de umplerea prapastiilor
Care strategii vor intl1ri $i prelungi podurile (rugl1ciune,
evanghelizare, etc.) panl1 la implinirea viziunii? Ce strategii
vor invinge obstacolele (adidi cele apte pacate mortale) cu care te
confrunW
n
o
3:
c
Z
-
E
m
>

'IiSt.Ii
c<
c t:r
3 2-
::s::S
tOtO
NOJ
to....-
cC
--
268
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Deoarece fiecare comunitatea este unidi in felul ei, fiecare
coordonator de strategie va trebui sa raspunda la aceste intrebari
in primul rand pentru sine. Strategiile de trecere a prapastiilor iau
forma unui plan bun de echipa care va asigura un curs de acpune
verificabil ditre implinirea viziunii.
Haideti sa revedem ceea ce am facut pana in momentul de fat
a
.
Am clarificat viziunea noastra final a, am inceput sa practicam
noi aceasti1 viziune finala, am evaluat prapastiile pentru
a implini acea viziune am inceput sa dezvoltam un plan de
actiune pentru a Ie trece. Haideti acum sa privim la un exemplu
al felului in care Dumnezeu a folosit un cuplu de slujitori ca sa
stimuleze uneia dintre cele mai mari de plantare
de biserici din istorie.
Povestea familiei Chen
245
John Chen s-a nascut in Taiwan ca fiu al unui pastor baptist.
Tatal sau a fost pentru el un exemplu bun de incercare de plantare
a unei biserici noi in fiecare an allucrarii sale ca pastor. Lectia nu a
ramas fara impact asupra tanarului John. Cand a devenit el
pastor a urmat model ca al tataIui sau, intemeind cate 0
capela in fiecare an conducand la Cristos 50-60 de oameni.
Dupa doua decade de pastorire plantare de biserici, timp in
care s-au mutat din Taiwan in Hong Kong in cele din urma in
Statele Unite, in 1995 a devenit misionar. Apoi, in 2000, John a
raspuns la chemarea lui Dumnezeu de a deveni coordonator de
strategie intr-un centru urban din Republica Populara Chineza.
China a constituit 0 provocare mult mai mare decat imaginat
vreodata John familia sa. Centrul urban pe care I-a adoptat, i
pe care 11 vom numi Nadong, era locuit de aproape 20 de milioane
de barbati, femei copii. h1 fiecare zi mii de muncitori imigranp.
soseau in Nandong in cautarea unui loc de munca a ansei de 0
duce viata mai buna.
vara lui 2000, familia Chen a facut prima calatorie la Nandong.
Ei au descoperit ca oraul era plin cu fabrici intesat cu mii de
muncitori. John ii reamintete: "Erau de mUlti oameni. Nu
era destul timp ca sa ne facem lucrarea incet. Dar noi nu tiam
cum 5-0 facem altfel."
245 Tot ce se in povestea familiei Chen este adevllrat. Numele persoanelor
a locurilor implicate au fost schimbate cu scopul de a proteja lucrarea.
SFATURI PRACTICE 269
Apoi, in octombrie 2000, John, impreuna cu sopa sa Hope, intrat
in programul de instruire pentru coordonatorii de strategie au
invatat des pre felul in care Dumnezeu era la lucru cu
de plantare de biserici, John dat seama ca nu putea sa faca
lucrarea de unul singur nici sa se bazeze pe 0 echipa de plantatori
de biserici. John a luat principiile de la micarile de plantare de
biserici pus aceste intrebari:
lICe altceva este mai bine decaf plantarea unei biserici?"
Raspuns: Instruirea altora de a planta biserici.
,,$i ce este mai bine dedit instruirea altora de a planta biserici?"
Raspuns: Instruirea instructorilor care vor instrui pe plantatorii
de biserici sa planteze cat mai multe biserici!
Cu aceasta formula exponential a, pastorul plantatorul de
biserici John a devenit John instructorul instrumentul unei
micari de plantare de biserici.
John a ca nu orieine avea darul de a fi un plantator de
biserici, dar in timp ca Dumnezeu poate sa foloseasca
pe orieine. intrebarea care se punea era cum sa ip dai seama cine
va fi un plantator de biserici eficient cine nu va fi eficient. in
loc sa incerce sa afle lucrul acesta mai dinainte, John s-a hotarat
sa inceapa sa instruiasca pe toata lumea sa devina plantatori de
biserici instructori de plantare de biserici. Cei care implementau
programul de instruire, aveau sa devina colaboratorii lui John in
de plantare de biserici, ceilalti ramaneau in urma.
Povestirea lui John continua:
,,$tiam ca impreuna cu sotia mea puteam sa aducem fiecare cafe
30 de persoane la Cristos pe an, dar numai daca fiecare cretin ar
fi adus pe cineva la Cristos puteam sa speram sa patrundem cu
Evanghelia la cele 20 de milioane de in noiembrie 2000
John i-a inceput lucrarea.
Instruirea instructorilor
La inceput, John a descoperit ca doar trei orae din districtul
Nandong aveau cateva biserici, iar acestea aveau in total un
numar de 250 de membrii. John a adoptat ceea ce a crezut el ca
era un plan ambitios de a vedea cate 0 biserica plantata in fiecare
al distrietului. Lucrul acesta insemna inceperea a mai mult de
200 de biserici noi! Cand John planul unui pastor
270 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
local, acesta cHitinat capul a zis: "Ar trebui sa te intorci in
Hong Kong!" Dupa mai multe incercari de convingere, pastorul a
cazut de acord sa 11 lase pe John sa predea un curs de plantare de
biserici tuturor membrilor care erau interesati. Membrii bisericii
erau in marea majoritate agricultori care lucrau pe camp toata
ziua, cursu 1 se tinea noaptea. La prima lectie au fost in jur
de 30 de membrii.
Cei doi Chen inceput cursurile adresand provocarea
viziunii lor, dar cei mai multi dintre curs anti erau sceptici. John
dat seama de existenta a doua obstacole care Ii impiedicau
pe fiecare din studenti sa fie eficienti. Mai intai, ei nu
ce sa spuna in al doilea rand, nu cui sa se adreseze.
John a abordat cel de-al do ilea obstacol i-a pus pe fiecare sa faca
o lista cu toate persoanele pierdute pe care Ie ei apoi
sa identifice doar cinci dintre ele carora sa Ie vesteasca Evanghelia
mai intai.
Apoi el intors atentia catre primul obstacol. John i-a invatat
pe cursanti ca fiecare din ei avea 0 poveste unica de transmis.
Povestea unei persoane este simpla consta din trei parti: 1) cum
erai inainte de a-L intalni pe Isus, 2) cum l-ai intalnit pe Isus 3)
cum s-a schimbat viata ta de cand l-ai intalnit pe Isus. Apoi John Ii
instruia sa scoata tot vocabularul religios din povestirile lor.
"Nici macar nu Ie numim marturii personale." A explicat
John. ,,0 marturie personala este pentru nu
ce este 0 marturie personala, deci 0 yom numi, povestea
noastra". John s-a asigurat ca fiecare din cei instruiti scris
povestea pe 0 singura pagina.
La inceput, toata lumea dadea semne de puFna jena sa spuna
povestea vietii lor, le-a cerut s-o citeasca cu voce tare de
cinci ori apoi sa spuna unul altuia in grupuri de cate trei.
La intalnirii, cursanti erau plini de entuziasm
incredere.
tn saptamanile care au urmat, John invatat lectii de
maturizare cu scopul de a pune 0 fundatie solida in viata
de credinta a noilor convertiti. Cand i-a trimis in misiune, John
le-a spus: "Mergeti saptamana aceasta spuneti povestea voastra
celor cinci persoane de pe lista voastra. Daca nu sunteti in stare
sa povestiti celor cinci, mergeti la urmatoarele cinci persoane de
pe lista voastra! Cand ne yom intalni din nou saptamana viitoare
yom vedea cum a lucrat Dumnezeu."
SFATURI PRACTICE 271
Dupa prima intalnire, John a aflat ca 17 din cei 30 de participanti
marturisisera cuiva, dar unul din ei marturisise la 11 persoane. Ca
sa poata sa-i creasca in John le-a cerut tuturor cursantilor
sa povesteasca experienta lor. In felul acesta ei au tras invataminte
unul de la altul. Dupa cea de a doua lectie, John a introdus notiunea
de responsabilitate le-a spus cursantilor: "Daca alegeti sa nu
spuneti nimanui povestea voastra saptamana aceasta, nu Yeti mai
participa la orele de saptamana viitoare." Lutrul acesta i-a ajuta
pe cursanti sa continue sa fie implinitori nu doar ascultatori ai
celor auzite. Rezultatele i-au surprins chiar pe sotii Chen.
In ianuarie 2001 (la doua luni de la cursu lui), ei
incepusera deja 20 de grupuri mici care erau pe cale sa devina
biserici. In luna mai erau deja 327 de grupuri mici 4000 de
botezati de curand, iar bisericile erau raspandite in
17 La sfar;;itul anului 2001 erau 908 biserici in case, cu mai
mult de 12000 de noi convertiti.
,
Ei s-au intors plini de bucurie
Ca ;;i ucenici lui Isus din Luca 10, cursantii au descoperit ca in
fiecare sat Dumnezeu pregatise deja 0 persoana a pacii care a;;tepta
sa auda Evanghelia din povestirea vietii lor. Un fermier in varsta,
care nu mai plantase biserici inainte, plantase acum 12 biserici in
case, iar pana la sfar;;itul anului avea sa planteze 110 biserici noi.
Felul de viata albatranului era temelia eficientei sale. El
incepea activitatea in fiecare zi la ora 5 dimineata citea Biblia
pana la ora 7, apoi mergea la munca de pe camp pana la ora 5
dupa amiaza cand se intorcea acasa sa ia cina ;;i sa petreaca timp
cu familia. La ora 7, in aceea;;i seara, mergea din nou sa Iucreze
pana la miezul noptii, dar de data aceasta pe "campul de misiune
allui Dumnezeu."
Batranul fermier nu este un cazizolat in ceea ce a devenit cea
mai mare de plantare de biserici din istorie. Intr-un alt
ora;;, 0 femeie in varsta de 67 de ani a devenit iar intr-un
an a condus mai mult de 60 de familii la credinta in Cristos.
"Am rugat-o sa rna ia pe mine in lucrare ;;i sa-mi arate cum
lucreaza ea," a zis John. "Ea Ie spune oamenilor cat de slaba era ea
;;i apoi cum a salvat-o Isus. Dupa care ii invita la un stu diu biblic
in cas a ei. Este evident ca are ungerea Duhului Sfant peste ea,"
272 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
IINoi Ii pe noii cum studieze Biblia sll
aiM zilnic un timp de cu Domnul, astfel inc.t poatll
continua lucrul acesta fot restul vietii lor. Apoi ii ce este
aceea 0 cum se organizeze intr-o in fel
inc.t s1i poat1i s1i creasc1i impreun1i in Cristos."
Dac1i il intrebi pe John care este secretul acestei putemice,
el iti va ar1ita genunchii b1it1itoriti. IITrebuie s1i petreci cel pupn
dou1i ore pe zi in rug1idune," va zice el.
John cursantii s1i se roage pentru ungerea Duhului
Sfant, pun1i toat1i arm1itura lui Dumnezeu, s1i se roage
pentru cei pierduti din jurul lor, s1i se roage in limp ce merg sll
m1irturiseasc1i cuiva s1i se roage ca sangele lui Isus s1i-i protejeze
impotriva oric1irui atac allui Satan.
Yn 2003, John instruia in mod regulat 3-400 de planatori de
biserici in fiecare lun1i. IINiciodat1i nu poti pe cine va folosl
Dumnezeu," a spus el z.mbind, IIdeci trebuie s1i instruim pe toatll
lumea!" Devotamentullui John de a pe toat1i lumea este
unul din motivele pentru care a cu mult viziunea
initial1i de 200 de biserici. Ast1izi, se in toate
districtele nu se v1id semne de regres.
De fapt, dup1i toate observapile, din Nandong este incll
plin1i de elan. Yn anul2001 au fost incepute 908 biserici cu 12000 de
botezati. Yn anul urm1itor, familia Chen a v1izut 3535 de
biserici nou-plantate cu peste 53430 de botezuri. Apoi, in primele
luni ale anului 2003, a produs 9320 de biserici noi
104542 de botezuri,246 Ast1izi, John conduce 15 instructori seniori
in 30 de centre care se intalnesc in clMiri de biserici, in timp
ce continu1i s1i creasd.
Conducerea echipei tale
Povestea lui John Hope Chen arat1i ce se poate intampla atunci
c.nd ridic1im ne mut1im dincolo de zona noastr1i de
confort. Sunt multe lucruri pe care Ie putem din
sotilor Chen,247 dar combustibilul motorul de plantare
246 Vezi Addenda 1.
247 Aeeste rapoarte ofieiale numere verifieate reflectl1 de fapt doar parpal eeea
ee se intfunplli in Nandong. Modelul de instruire al sopIor Chen a fost
adoptat cu 0 mare eficient! de alte denornina?uni din zona Nandong, iar familia
Chen a ales sli nu raporteze despre aeele numere. Statistieile suplimentare probabil
eli ar fi crescut numruul total al biserieilor botezurilor cu eel putin 40%.
SFATURI PRACTICE 273
de biserici din Nandong nu se in curriculum-ul sau
tehnicile folosite, ci in elementele ascunse ale rug1iciunii, viziunii
ascult1irii cu respect de liderul echipei implicate in lucrare.
Oricine sper1i sa vad1i 0 astfel de ca cea pe care au
experimentat-o Chen, va avea de-a face cu provocarea impus1i
de dezvoltarea conducerea unei echipe de lucr1itori cu
viziune. Cum poti s1i dezvolti 0 astfel de echip1i? Dac1i vrei
echipa pentru succes, intreab1i-te mai int.i dac1i le-ai
oferit ingredientele necesare: 1) viziune, 2) instruire, 3) pasiune,
4) de lucrare 5) responsabilitate. Dac1i vreuna
dintre aceste componente, nu vei ajunge la rezultatul pe care ti-
I Haideti s1i examin1im fiecare dintre aceste ingrediente
care contribuie la de plant are de biserici.
Ingredientele cheie
1) Viziunea - 0 viziune clara a rezultatelor lucrarii printre cei
din populatia tint1i sau din comunitatea respectiv1i .
2) Instruirea - 0 expertiza a activitatilor de evanghelizare,
ucenicizare, plantarea multiplicarea de biserici este de
dorit pentru a implini strategia care va conduce la realizarea
viziunii.
3) Pasiunea - reint1irirea reciproca a viziunii unei de
plantare de biserici. Readucerea aminte a faptului eli in afara
lucr1irii lui Cristos nu este m.ntuire, iar comunitatea ta va fi
pierduta pentru totdeauna.
4) de lucru - numai dad poti s1i 0 multime
de de lucrare visul t1iu va deveni realitate. Nu uita:
IIResursele sunt in Fiecare persoan1i pierdut1i este un
convertit fiecare nou credincios este un potential
de lucrarecare are nevoie de instruire.
5) Responsabilitatea - in echipa ta un sistem de
raspundere reciproc1i care va asigura faptul c1i fiecare va
274 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
SFATURI PRACTICE 275
continua sa evanghelizeze, ucenicizeze, sa planteze biserici
',;\11
-
s
;;i sa instruiasd'i. 248 .... 12-
e
c 'Ill
II)

e
c..
"N
III
(5
...
VI
.a 0
e t;
c :2
S
Ceseintamplaatuncicandlipse;;teunuldintreacesteingrediente?

..
0 'Q.O
'Q.O
2
.l9 (.)
(.E
e u..
Q.. :;
Daca echipa ta are 0 instruire buna, pasiune, colegi de lucrare ;;i da

socoteala, dar viziunea pentru 0 mi;;care de plantare de biserici nu
este clara, atunci echipa va fi confuza!
II II II II
e e e e
Dad echipa ta are 0 viziune clara, 0 pasiune comuna, 0 echipa de

colaboratori in cre;;tere ;;i dare de socoteala, dar Ii lipse;;te darurile
:c :c :c :c
necesare implinirii viziunii lor, echipa aceasta va fi ingrijorata i
III III III III
VI VI VI VI
C C C c
nesigura pe ceea e face!
0 0 0 0
c.. c.. c.. c..
VI VI VI VI
Dad echipa ta are viziune i darurile necesare pentru a 0 realiza
II) II) II) II)
a:: a:: a:: a::
impreuna cu tovara;;ii de lucrare, ;;i responsabilitate, dar ii lipse;;te
+ + + +
pasiunea reala, schimbarea se poate produce, dar va fi cat se poate
e e e e
de lenta"
(.) (.) (.) (.)
Daca echipa ta are viziunea corecta, darurile, pasiunea ;;i
= = = =
II) II) II) II)
responsabilzarea, dar nu reu;;e;;te sa instruiasca numarul crescand
"C "C "C "C
"u;., "u;., "u;., "u;.,
al colaboratorilor de seceri;;, echipa ta va experimenta frustrare"
tn sfar;;it, daca oferi echipei tale 0 conducere vizionara, daruri,

pasiune, colaboratori, dar nu reu;;e;;ti sa implementezi principiul
{2. {2. {2. {2.
darii de socoteala, echipa va experimenta rezultate impartite,
unele bune, altele rele"
I ..
+ + + +
Haideti sa vedem to ate aceste componente expuse intr-un singur
II) II) II) II)
c c c c
::s ::s ::s ::s
tabel. "c;; "c;; "c;; "c;;
III III III III
Q.. Q.. Q.. Q..
+ + + +
e e e e
"2 "2 "2

t; t;
....
VI
.E .E .E .E
+ + + +
II) II) II) II)
c c c c
::s ::s ::s ::s
"N "N "N "N
:> :> :> :>
248 Poti sa 0 schita a programului de instruire a familiei Chen in Addenda 1.
276 DE PLANTARE DE BISERICI
acest tabel ca 0 aducere aminte a ceea ce inseamna sa
conduci 0 echipa. Cand vei incepe sa observi confuzie, ingrijorare,
activitate lenta, frustrare sau inceputuri false,localizeaza radacina
problemei. Fa schimbarile necesare in conducerea echipei tale
vei vedea rezultatele pe care ti Ie
Acum ai elementele cheie la locullor: 0 mentinere statomica a
viziunii tale, 0 intelegere a felului in care pop ;a participi in acea
viziune, 0 evaluare a comunitatii tale cu privire la acea viziune
felul in care vei conduce echipa ta catre realizarea viziunii. Ce
anume te mai acum?
17
Chemarea la actiune
,
A
M AJUNS LA acestei carp ne intrebam ce am
invatat din ea. Ce schimbare ar produce ea in viata ta, in
comunitatea in care
Am vazut 0 varietate de de plant are de biserici
in curs de formare, care au loc in lumea intreaga. Am vazut care
sunt trasaturile lor, am aflat ca se bazeaza pe invataturile lui Isus
din Noul Testament ca au fost practicate de biserica primara.
Am identificat acele elemente care sunt esentiale oricarei
de plantare de biserici am explorat contextul de
plantare de biserici, aproape simtindu-i pulsul.
Ni s-a descoperit care sunt cele pacate mortale care pot
0 de plant are de biserici inainte ca aceasta sa
ajunga sa infloreasca. Am explorat, de asemenea, cele mai des
puse intrebari cu privire la de plantare de biserici
sper ca am ajuns la cateva raspunsuri multumitoare. tn cele
din urma, am transpus ceea ce am invatat in tehnici care
ne vor conduce cu inspre 0 de plantare de
biserici.
Unde vei merge acum?
Raspunsul depinde de locul in care te acum, deoarece
cu totii incepem in locuri diferite. Probabil ca 0 persoana laica
ai pe inima lucrarea de misiune; pastor, misionar sau e un
simplu care este convins ca Dumnezeu inca ca
dorinta Sa sa se implineasca. Oricine ai fi sau de oriunde ai fi, pop
sa te alaturi lui Dumnezeu in lucrarea de raspandire a
de plant are de biserici in comunitatea ta in intreaga lume.
tn ultima decada am vazut ca cei mai multi care manifesta
interes in de plantare de biserici se gas esc cumva intr-un
spectru care variaza de la retoric la realitate. Exista cinci etape sau
278 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
faze care marcheaza progresul In timp ce vei examina
aceste cinci etape ale inaintarii de plantare de biserici,
incearca sa afli unde te impreuna cu echipa tao Apoi fa
necesari ca sa mergi inainte.
Faza intai: 0 imbra.tiare retoridi.
Faza intai este ceva de genul: vorbirea dar nu
trairea." Oamenii se simt de obieei repede sa
limbajul mi$carilor de plantare de biseriei. Opozitia fata de
mi$carile de plantare de biserici este ca $i cum ai pe
mama sau placinta ei cu mere-se vede cat colo ca este
Dar se vede 0 diferenta clara intre cei care doar adauga
de plantare de biserici" la retoriea lor $i cei care considera in mod
serios nevoia de a reorganiza viata lor in a$a fel incat sa contribuie
la aceste
Vorb[torii se alatura adesea care are cea mai
intamplare de povestit $i au 0 idee pre a vaga des pre ceea ce se
vorbe$te cu adevarat. Ce sa mai vorbim de necesitatea de
schimba directiile in viata pentru a face loc mi$carilor de plantare
de biserici? Nu au nici cea mai mica intentie de a face ceva in acest
domeniu.
Faza a doua: 0 viziune in clocot
$i apoi vorbirea inceteaza. Undeva pe drum, ai prins viziunea
reala a de plantare de biserici. Probabil ca s-a intamplat
in timp ce ai citit aceasta carte. Sau poate ca ai preluat entuziasmul
din vocea cuiva care s-a imbibat pe sine cu 0 astfel de mi$care. Sau
poate ca ai vizitat un loc in care a luat loc 0 de de
biserici. Orieare ar fi motivul, este ceva in aceasta noua
a posibilitatilor care iti atrage atentia. $i curand viziunea devine
o obsesie, con$tientizarea uimitoare ca lucrul acesta ar putea fi
posibil pentru comunitatea tao
o viziune a mi$carilor de plantare de biserici este absolut
esenpala pentru a vedea materializarea uneia, dar viziunea
singura nu este de ajuns. Exista persoane cu viziune care inca due
lipsa de 0 intelegere corecta a ceea ce au nevoie sa faca, astfel incdt
ace a viziune sa devina realitate. Este posibil ca astfel de oameni
orbiti sa se lanseze aceasta go ana dupa 0 mi$care de plantare de
CHEMAREA LA ACTIUNE 279
biseriei, fara sa aiba cea mai mica idee incotro merg. Sau poat'
ca ajung intr-o conditie de respingere divina - ajungand sa
conceapel mi$carea ca fiind in intregime $i exclusivitate doar un
actal lui Dumnezeu $i astfel sa nu inteleaga cel Dumnezeu vrea
sa se foloseasca de ei pentru a transpune viziunea lor in practiea.
Indiferent care ar fi motivul de ramanere la etapa a doua, singura
solutia care este la 0 viziune in clocot este capatarea unei infelegeri
adecvate a mi$carilor de plantare de biseriei.
Etapa a treia: Credinta in diutarea intelegerii
Atunci cand viziunea face loc intelegerii, un sens uimitor al
scopului $i al imputernicirii incepe sa se intample. In timp ce
obsesia ta se transforma in intelegerea principiilor care conduc
la mi$carile de plantare de biserici$i la acele obstacole care Ie
impiediea, vei incepe sa vezi ca lucrul acesta nu este un vis, ci 0
lucrare pe care Dumnezeu vrea sa 0 faca in comunitatea ta astazi.
Intelegerea vine in urma observarii atente a ceea ce face
Dumnezeu $i a felului in care lucreaza El. Ea este zidita pe
convingerea ca Dumnezeu vrea sa ne foloseasca pentru a implini
viziunea Lui pentru 0 lume pierduta. Intelegerea mi$carilor
de plantare de biserici nu garanteaza ca vei vedea 0 mi$care de
plantare de biserici, dar este un pas preliminar acesteia.
Etapa a patra: Urmarire infIacarata
Cei sfio$i pot sa se multumeasca doar cu intelegerea mi$carilor
de plantare de biserici fara sa ri$te vreodata ceva. Dar cei care i$i
asuma riscul $iaplica ceea ce au invatat au $ansa de a vedea cea
mai mare rasplata - nu fntotdeauna imediat.
Orieine urmare$te cu inflacarare mi$carile de plantare de biserici
se aseamana cu omul care a descoperit 0 comoara intr-o farina.
Pasiunea lui 11 determina sa yanda tot ce avea $i sa obfina acea
farina (Matei 13:44). In acela$i fel, cel care se opre$te brusc din
aceasta perseverenta se aseamana cu tanarul bogat care a plecat
intristat mai departe deoarece ave a averi mari (Matei 19:16-22). In
care dintre ace$tia doi te regase$ti?
Vor fi multe probleme pe calea catre 0 mi$care de plantare de
biserici, dar un singur lucru este sigur, fara 0 preocupare inflacarata de
a implementa viziunea pe care 0 ai nu vei realiza nimic niciodata.
280 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Etapa a cincea: dilare pe val
$i apoi se intampla. Intr-o zi, bisericile pe care te-ai straduit
sa Ie plantezi in care ai investit atat viziune, pasiune daruri,
incep sa realizeze potentialullor daruit de Dumnezeu. Incep sa se
multiplice - nu incet, ci rapid cu zel, in fel incat nu se va mai
opri pana cand intreaga comunitate nu va fi plina plina de slava
Domnului.
Cei care "calaresc" pe 0 de plantare de biserici nu vor
manifesta niciodata semne de auto-multumire. Sa pe 0
de plantare de biserici nu este lucru cu ci1larirea
unui cal. Niciodata nu vei zdrobi vointa unei astfel de Se
aseamana mai mult cu calarirea unui val.
Cei care calaresc pe valul unei de plantare de biserici
sunt pe deplin de puterea lui Dumnezeu care curge prin
in timp ce Cristos transforma mii de vieti da
la sute de biserici vii. Ei sunt ca vietile lor au luat 0 alta
directie, ca au fost eclipsate de respectiva - precum 0
samanta plantata in pamant care moare ca sa transfere ADN-ul
pasiunii sale, viziunea darurile unui tot mai bogat.
Cei care calaresc pe 0 de plantare de biserici, sunt
extenuati, fata lor radiaza de bucurie. Ei au aflat ci1 inca mai este
mult de lucrat pentru inaintarea
tu poti sa ajungi acolo!
o de plantare de biserici poate aparea foarte indepartata
de locul in care ne gasim, dar poti sa ajungi acolo. Daca
viziune, viziunea bisericilor care se multiplica rapid a
plantarii de biserici intr-un grup sau comunitate anume, atunci
pOfi sa treci prapastia sa vezi cum viziunea devine realitate.
Din punct de vedere retoric, viziunea, intelegerea, urmarirea
inflacarata sau ci1larirea valului-unde ai vrea sa te
Nu se poate fntampla i aid. lata ce au spus cei care etau in
Vietnam, pana cand au vazut-o in Cambogia. $i la fel au spus
in Cambogia, inainte s"o fi vazut in China. lucru I-au zis
cei din America Centrala, pana cand au vazut-o intamplandu-se
la Bogota. La fel au spus cei din Sudan inainte de a 0 vedea
in Etiopia. Probabil ci1 la fel se spune in locul unde tu
acum.
CHEMAREA LA ACTIUNE 281
Satan ar dori sa ne faca sa ramanem indiferenF, sa ne astupe
gurile sa de venim sceptici. Dar Cristos sa strigam de pe
caselor: "Nu mai fi necredincios, ci credincios!"
Indoiala este contagioasa. Dar la fel este credinta. Dumnezeu
ne of era de a crede a ne alatura lui in ceea ce este atat de
uimitor incat nu-ti vine sa crezi nici daca vezi. Ei bine, ce se poate
spune despre tine? Care este credinta ta?
Aruncafi privirea printre popoare, fiti cu biigare de seama i
fnspaimnntati-va, cad se savarete fn vremea voastra un lucru pe
care voi nu l-ati crede daca l-ar povesti cineva!
)
Epilog

DE PLANT ARE DE BISERICI indid1 0 nout1


intelegere a felului in care lucreazt1 Dumnezeu in lume.
in ciuda rt1dt1cinilor adfulci in Noul Testament, de
plantare de biserici constituie 0 provocare puternict1 pentru multe
din bisericile i practicile convenp.onale din zilelor noastre. Ft1rt1
indoiaM ct1 mict1rile de plantare de biserici au apt1rut aici i vor
sta multt1 vreme. in fiecare an numt1rullor crete, aducand mii de
suflete pierdute in impt1rt1p.e.
in cartea aceasta am incercat st1 rt1spund la intrebarea "Cum
lucreazt1 Dumnezeu prin micarea de plantare de biserici?" i
am descoperit mai pai clari prin care ne putem conforma
planurilor Lui. Dumnezeu ne last1 liberi st1 acceptt1m sau st1
respingem ct1ile Sale. Alegerea este a noastrt1, dar lucrarea Lui
merge mai departe.
Istoria este plint1 de ocazii favorabile, momente in care 0 singurt1
decizie determint1 dact1 yom fi juct1tori sau observatori in istoria
care se deschide in noastrt1. Printre multele exemple
este cel al japonezilor care la inceput au respins folosirea armelor
de fOC.
249
Primele arme de foc au fost introduse in Japonia in 1543
de ct1tre ct1lt1tori portughezi. Atat de au fost japonezii,
incat au ft1cut ingineria reverst1 a armelor, desft1cfuld bucatt1 cu
bucatt1 fiecare piest1 i analizandu-Ie cum funcp.oneazt1 inainte de
a Ie copia. in anii care au urmat, japonezii nu numai ct1 au
st1 fact1 propriile lor arme, dar au imbunt1tt1p.t extraordinar de mult
tehnologia, aa incat pe la 1600 ei fabricau cele mai precise arme
de foc din lume.
Cu toate aces tea, armele au ct1zut repede in dizgrap.e in Japonia.
Casta rt1zboinicilor samurai din Japonia era numeroast1 i avea 0
pozipe bine stabilitt1 in societate. Ei trt1iau i se luptau dupt1 coduri
de onoare i un stil de luptt1 foarte vechi care acum erau su bminate
de folosirea armelor de foc. Cu armele de foc, 0 simplt1 spt1IMoreast1
249 Jared Diamond, Guns, Germs and Steel, A Short History of Everybody for the
Last 13,000 Years (London: Vintage, 12998), pp. 257-8.
284
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
putea dintr-o singurii sii ucida un samurai
unde mai era loc de onoare in lupta aceasta? Prin urmare,
cate pupn, armele de foc au fost eliminate din Japonia. Pa la 1650,
nu se mai giisea real mente nid 0 armii de foc in stare care a
continuat paniiln 1853 cand flota armata a lui Commodore Perry
a deschis aceasta izolatii spre amenintarea
tn istoria mantuirii, ceea ce se afliila mijloc este mult mai mult
dectH acceptarea sau respingerea armeior de foc.
principal al istoriei dinaintea noastrii are de a face cu destinul
a milioane de ktrebarea cu care ne confruntiim nu
este dacii de plantare de biserici sunt corecte sau
ci daci1 yom fi sau lucriirilor
lui Dumnezeu sii treaci1 pe la.ngii noL Lucrarea lui Dumnezeu in
aceste este la fel de incontestabilii pe cat sunt de inevitabile
aceste noi sun tern semnul de intrebare.
David Garrison
India 2003
Resurse Suplimentare
287
Addenda 1
Instruire pentru instructori
Nici 0 descriere pe hartie nu explice tIl mod real
remarcabila a lui John l10pe Chen: ,,1nstruire
pentru instructori."250 John a preluat inaltele ideal uri ale
de plantare de biserid le-a redus la simple fapte pe care oricine
poate Ie $i nici 0 aM nu a prod us ataJ:ia
biserici noi ca aceasta.
te confrunJ:i cu lipsa materialelor necesare sau iJ:i
ai mai multe nu te acum
la toate tale. in schimb sfatullui John: "Treci
la treaM!"
Crearea unui etos al micarilor de plantare de biserici
1. - John petrece ore pe zi in ii
pe studenJ:i fad la fel. in lui are
rolul de a-I face eficient in activitatea de instruire a altora
care la fel.
2. Lupta - John ii pe cursanp. de incercmle
lui Satan de a folosi orice mijIoace pentru ai invinge.
lor la atacul lui Satan este acelade a veghea, a
lupta a se ruga.
3. Multumire cu privire la toate lucrurile - Aplicand Rorrtani
8:28, John ii pe cursanp. fie" mulfumitori pentru
toate lucrurile, d "toate lucrurile
spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu anume, spre
250 Adaptare prescurtare din lucrarea pseudonim a lui John Chen, T4T: Training
for Trainers [lnstruirea instructorilor).
288 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau." Atitudinea de
multumire la adresa lui Dumnezeu Ii pe studenti
sa fie gata oricand pentru atacurile inevitabile ale lui Satan
"i calamitatile care vor insoti lucrarea lui sau a ei. Fara un
'S, ,
spirit de veghere in toate lucrurile, Satan va gasi acel lucru
care 11 va face pe student sa inceteze da 11 mai slujeasca pe
Dumnezeu;;i sa se reintoarca la un stil de viata pasiv.
4. Proverbele de plantare de biserici - John ;;i-a
umplut lectiilesale de instruire cu proverbe, cuvinte de
intelepciune care comunica adevaruri importante care sunt
adesea trecute cu vederea.
a. Plantarea de biserici nu este rachetelor (deci nu 0
111sa "expertilor" sau "profesioni;;tilor;" fiecare ar trebui
sa plantezebiserici).
b. Treci efectiv la treaba (Dumnezeu ii doar pe
implinitorii Cuvantului ;;i nu pe ascult11tori)!
c. E 0 mare bucurie sa aduci pe cineva la Isus; e 0 bucurie ;;i
mai mare 511 incepi 0 biseric11; este cea mai mare bucurie
dintre to ate sa instruie;;ti pe cineva s11 inceap11 0 biseric11!
5. Instruirea este diferit11 de predare. Activitatea de predare
presupune transferul de cuno;;tinte. Instruirea schimb11
comportamentul. Seminariile lui John pun accentul pe
instruire.
6. Trebuie 511 practici ceea ce predici ;;i s11 predici ceea ce practici.
John nu se ml.lltume;;te niciodat11cu simpla instruire a altora.
Un instructor eficient trebuie s11 fie ;;i practicant in acela;;i
timp.
7. Pe oricine trebuie s11 ;;tii c11 are nevoie ori 511 fie
evanghelizat ori instruit. Evanghelizeaz11-i pe cei pierduti ;;i
instruie;;te-i pe cei credincio;;i.
8. Incepe 511 orice care este dispus s11 se
lase instruit. Cu toate acestea, instruirea implic11 activitate.
Cursantii care nu s11-;;i implineasc11 sarcinile de a
spune ;;i altora povestea lor se vor simti stanjeniti cand nu
vor avea nimic de relatat in timpul prezenti1rii m11rturiilor.
in felul acesta se auto-selecteaz11 "implinitorii Cuvantului."
ADDENDA 1
289
9. Programullui John de instruire a instructorilor nu
alte metode eficiente de evanghelizare. In schimb, Ie
completeaz11. John cursantii s11i continu11 sa foloseasc11 0
varietate de mijJoace de evanghelizare, inclusiv Filmul Isus,
Cele patru legi spirituale, Evanghelizare prin explozie,
altele.
Instruirea instructorilor
1. John i;;i incepe lectiile de instruire in toate bisericile care
sunt dispuse s11 ii permit11 s11-i instruiasca pe membrii laici.
El incepe cu punerea unei temelii biblice a poruncii lui
Dumnezeu c11tre fiecare de a fi implicat in r11spandirea
Evangheliei.
a. Chemarea de sus - Marcu 16:15; Isaia 6:8
b. Chemarea de jos - Luca 16:27-28
c. Chemarea din interior -1 Corinteni 9:16-17
d. Chemarea din afar11 - Faptele 16:9
2. Apoi John explici1 din Biblie faptul c11 voia lui Dumnezeu
pentru tine este aceea de a extinde mantuirea Lui asupra
familiei tale.
a. Noe - Geneza 7:1
b. Avraam - Geneza 19:12-23
c. Rahav - Iosua 2:17-20
d. tndr11citul din Gadara -Marcu 5:19
e. Comeliu - Faptele 10:23-27
f. Lidia - Faptele 16:14-15
g. Temnicerul din Filipi -Faptele 16:30-33
h. Lui Dumnezeu ii pas11 de familia ta s11
ajung11la ei prin tine.
3. John explic11 cursantului care este caracterul b11rbatului sau a
femeii pe are poate Dumnezeu s11-i foloseasc11.
a. Ei ar trebui s11 arate calit11ti ale credincio;;iei
sacrificiului de sine, s11 fie lupt11tori spirituali, plini
de laud11 multumire.
'-
290 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
b. Ei trebuie sa seincreada in sangele lui Isus in fiecare
zi pentru protectia lor.
4. John cu ei des pre natura Bisericii tipurile de
biserici care sunt in prezent cele mai raspandite.
a. Biserica traditionala (cu cladire cler de profesie).
b. Biserica de tip celula (vezi capitoluI8).
c. Biserica de tip G-12 (vezi capito luI 8).
d. 0 de plant are de biserici (numai acest
model are potentialul nelimitat de a se reproduce).
5. John adreseaza apoi cele patru intrebari cu care se confrunta
oricare care ar dori sa devina un implementator al
de plantare de biserici.
Cele patru intrebari
Intrebarea 1: Ce sa Ie spun?
a. Spune-Ie povestea ta. Povestea ta este unica iti
aparFne. Nu poate sa constituie un subiect asupra
caruia sa argumentezi sau sa respingi ceva. Ea
consta din trei parF: inainte de Isus, cum l-ai intalnit
pe Isus ce s-a intamplat de cand a venit Isus in
viata ta.
b. Povestirea ta trebuie sa se incadreze in limita unei
prezentari de 3-4 minute, cu cat mai putine cuvinte
religioase. Cei pierdu}i nu cunosc vocabularul
religios.
c. Dupa ce ai scris povestirea pe 0 foaie de hartie 0 vei
prezenta cu voce tare de 5-10 ori inainte de a pleca
de la aceasta lectie. Mai intai 0 spui tavanului
podelei, apoi va imparFti in grupe de cate trei v-a
povestiti unul altuia. Oferiti-va unii altora sugestii
cum sa povestiF mai bine.
,
ADDENDA 1 291
Intrebarea 2: Cui sa spun?
a . . Daca nu precis cui sa spui povestirea ta, probabil
ca nu 0 vei spune nimanui.
b. Fa 0 lista cu toti cei pierdup din familia ta cei
apropiati din comunitate.
c. Roaga-L pe Dumnezeu sa ip descopere care sunt
cele cinci persoane carora Ie vei spune povestirea ta
in saptamana aceasta.
d. Nu pleca de la intalnirea no astra fara sa ai un spirit
al rugaciunii, rugandu-L pe Dumnezeu sa creeze
cadrul prielnic ca tu sa poti sa spui povestirea ta
celor cinci persoane in saptamana aceasta.
Intrebarea 3: Ce te face sa crezi eli voi face asta?
a. Responsabilitatea este 0 parte a planului lui
Dumnezeu. Isus tie ca noi suntem inclinaF sa
evitam acele lucruri care ne stanjenesci de aceea
i-a trimis EI pe ucenici doi cate doi ca sa formeze
grupuri de credincioi.
b. La urmatoarea noastra intdlnire ne yom povesti
experientele pe care Ie-am avut atunci cdnd Ie-am
spus celor cinci persoane povestea noastra.
c. In saptamana urmatoare, cei care nu ai
povestea lor se vor simti jenap. Un proces de auto-
selectie este in desfaurare. intimp, cei care sunt
implinitori ai Cuvantului vor fi exemple i Ii vor
inspira pe ceilalp sa urmeze acelai exemplu, timp
in care cei care au falimentat vor renunta.
tntrebarea 4: Ce sa fac atunci cand ei spun "Da"?
a. Daca ei spun "Da" la oferta de a-L primi pe Isus in
viata lor, artrebui sa te bucuri! Atunci pop sa incepi
cu ei 0 serie de ase lecpi care vor pune temelia noii
lor vieti i ii va transforma in partenerii tai in lucraren
de dezvoltare a de plantare de biserici.
b. Cele ase lecpi-Nu este nimic magic losnt d
aceste lectii. Nu este un Curriculum spocioJ. CAt
292 M I$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
poate, John inceardi sa se bazeze doar pe Scriptura.
Aceste lectii pot fi predate zilnic, sau in
combinatie. Este important deremarcatd la sfan;itul
celei de a lectie, noul credincios/ cursant va
fi sa se aMture de multiplicare a

c. ce au fost completate cele lectii, noul
cursant va participa intr-o de tip POUCH
(vezi Addenda 2 capitolul 4), care face
in Cristos maturizarea in comunitatea

Cele ase leetii
Leetia 1: Siguranfa mantuirii
a. Relatia noului credincios intors la Dumnezeu este
cu Scriptura.
b. Versete cheie care trebuie memorate:
Isaia 59:2; Efeseni 2:8-9; 1 Petru 3:18; loan 10:28; 2
Corinteni 5:17; 1 loan 1:9; 1 loan 5:13.
c. Instructorul n pe noul credincios creeze un
fel de "Certificat de pe care
in Biblia sa. certificat este data cand
"L-am primit pe Isus in inima mea ca Mantuitor. El
. mi-a iertat a devenit Domnul meu a pre-
luat controlul vie pi mele. Acum am devenit copilul
lui Dumnezeu 0 creatie." Semnat ___ _
Leetia 2: 0 viata de rugaciune
a. Instructorul de ce trebuie ne
continutul rugikiunll, trei tipuri de
la 0 atitudine care din

b. De ce trebuie ne Luca 18:1; Efeseni 6:18; 1
Petru 5:7; leremia 33:3; Evrei 4:16; Filipeni 4:6-7.
ADDENDA 1 293
c. Continutul rugaciunii: 1 loan 1:9; Filipeni 4:6-7;
Psalm 135:3; 1 Tesaloniceni 5:18; 1 Timotei 2:1.
d. Trei la - Da, Nu,
e. Atitudini noi care rezulta din - lacov 1:6;
lacov 4:2-3; Psalm 66:18; 1 loan 5:14; Luca 18:1.
Leetia 3: Timpul de pllrUie personala zilnidi eu Domnul
a. Instructorul "Dad vrem cu
pe Dumnezeu, trebuie
contactul cu EI in mod regulat." timp de
cu Dumnezeu.
b. Ceanume puteminvata despre acest timp devotional
cu Dumnezeu din urmatoarele exemple? Geneza
19:27; Psalm 5:3; Daniel 6:10; Marcu 1:35; Psalm
42:1-2; Psalm 119:147-148.
c. Unelte recomandate pentru timpul de cu
Domnul: Biblia, creion un caiet de notite, un loc
rezervat un timp anume, un plan de citire
a Biblie.
d. pentru timpul de Psalm 119:18.
Leetia 4: intelegerea i funeponarea Bisericii
a. Biserica nu este 0 c1adire, ci "casa Dumnezeului
Celui viu" (1 Timotei 3:15). Biserica este
din oamenii lui Dumnezeu se poate intaIni in
casa tao
b. Ce ne aceste versete despre biserid? Romani
12:5; Efeseni 1:23; Efeseni 5:23.
c. Biserica are cinci scopuri: - Psalm 149:1;
- Evrei 10:25; - Matei 28:20;
Evanghelizarea - Faptele 1:8; Lucrarea
- Matei 22:38-39; Romani 12:9-13.
d. Biserica are drepturi obligatii. Botezul - Matei
3:15; Romani 6:3-4; Cina Domnului - Matei 26:26-
30; 1 Corinteni 11:23-29; Zeciuiala darurile de
voie - LeviticuI27:30-31.
294
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Lectia 5: Cunoaterea lui Dumnezeu
a. cum a fost descoperit in Isus
Cnstos, poate ?e cu totul diferit de conceppile pe
care noul credmClos le-a avutinainte de a se intoarce
la credin}a in Cristos. lui Durnnezeu
este 0 lucrare care tine viata, dar 0 temelie
trebuie de aieL
b. Ce putem despre natura lui Durnnezeu din
aceste pasaje? Ieremia 31:3; Efeseni 2:4-5; 1 loan 3:1;
15:11-24; Tesalonieeni 3:3; 2 tmpMaF 6:15-18;
Damel3; 1 Cormteni 10:13; Filipeni 4:19; Matei 6:31-
32; Romani 8:31-39; Evrei 12:6-7; 2 Timotei 3:16; 1
loan 4:4.
Lecpa 6: Voia lui Dumnezeu pentru viat
a
ta
a. acesta instruirea aproape s-a
ce noul credincios este integrat
mtr-o m de tip POUCH (vezi Addenda
2) ell ea este de asemenea gata se in
lucrarea de a Evangheliei lui Isus.
b. 0 recapitulare a in acest curs de
insn:
uire
impreuM cu noul credincios.
al celor patru intreMri pe care ell ea
Ie-a pus.
c. Adu-t
i
aminte, noii sunt cei mai buni
Toti prietenii lor sunt pierdup
paslUnea lor pentru Cristos este vie.
295
Addenda 2
Bisericlle de tip POUCH
E
XIST A 0 mare varietate de modele de biserici indigene care
se auto-reproduc. Una dintre cele mai de implementat
este cea pe care am descoperit-o in China am discuta despre
ea in capitolul4) care se biseriea de tip POUCH. mai
aduceti aminte ce POUCH: Participative Study and
Worship (studiu inchinare participativa), Obedience to God's
word (ascultare de Cuvantullui Durnnezeu), ca semn al succesului
credincios, Unpaid and multiple church leaders (conducere
nepHitita a bisericii), Cell groups (grupuri de tip celula)
a cate 10-20 de care se intalnesc in Homes (case). 0
de tip POUCH poate fi oriunde.
Bisericile de tip POUCH se de obieei in intimitatea casei
cuiva. De obieei se incepe cu luarea mesei timp in care
se ce a mai lucrat Durnnezeu in comunitate in ultima
Masa poate se incheie cu
Cinei Dornnului sau cu de un timp de inchinare
studiu biblic partieipativ.
in timpul de inchinare, un !ider insarcinat cu lucrarea de
poate sa provoace pe cei adunati menFoneze care
sunt motivele de Daca mai sunt alti lideri ei vor
experiente din diferitele in care sunt
scopul final fiind acela de a zidi biserica: cuvinte profetice, daruri
de cantec, rapoarte asupra de evangheIizare
acestea, grupul este gata sa studiul biblic
participativ.
296 MI$CiiRI DE PLANTARE DE BISERICI
Cum arata un stu diu biblic participativ?
o persoana sau mai muIte pot conduce Impreuna un studiu
biblic participativ. Cheia succesului sau este aceea de a implica
activ pe cati mai multi participanti In discutiile care au loco Prin
urmare liderii vor avea nevoie de un set de Intrebari care vor
provoca 0 multime de raspunsuri. Sugestia este ca liderul sa-$i
Imparta cat se poate de mult rolul de conducere cu altii, ca sa
poata astfel sa ormeze 0 noua generatie de lideri de stu diu biblic
pentru bisericile care vor i plantate In viitor.
lata cateva Intrebari care se vor pune In timpul studiului,
aplicatiei personale a schimbarii vietii. Poti sa alegi oricare
dintre aceste Intrebari ca sa Incurajezi tinerea unui studiu biblic
activo
I.
Observatia (Ce anume spune pasajul?)
Cine?
Ce?
Unde?
Cand?
Cum?
Dece?
II. Interpretarea (Ce sugereaza pasajul?)
Ce a Insemnat pasajul pentru cititorii initiali?
Ce inseamna acum?
Care este ideea principal a?
Cum se relationeaza acest pasaj la tot restul capitolului/
cartii?
Ce lumina ar putea aduce alte pasaje asupra acestui pasaj
studiat?
III. Aplicapa (Ce ar trebui sa fac?)
Invata: ce ar trebui sa
Mustra: ce ar trebui sa evitam sa mai acem.
Indreapta: ce ar trebui sa acem in mod diferit.
Da Intelepciune In neprihanire: ce ar trebui sa incepem
sau sa continuam sa acem.
IV.
V.
ADDENDA 2 297
Discu}ii (cafiecare participant safie incurajat sa se implice
in folosirea Scripturii)
Ce anume v-a pHkut din pasajul studiat?
Ce nu v-a placut din pasajul studiat?
Ce nu ati inteles din pasajul studiat?
Cu ce vei ramane sau ce Iti vei aminti din acest pasaj?
Care a ost ideea principala a pasajului?
Ce ar trebui sa ad ca rezuItat al acestui
pasaj?
Dezvoltarea unui plan de aplicatii (care sa exprime
ascultarea)
Decide ce trebuie aplicat din studiul biblic.
Stabiliti cand ar trebui sa se supuna membrii.
Descopera cazurile cand ascuItarea este greu de implinit.
Discuta unde vor fi ei atund cand asculta.
Discuta pe dne vor Invata ceea ce au Invatat acum.
Discuta cand cui vor da ei socoteala pentru progresul
lor - apoi roaga-te pentru aceasta.
299
Addenda 3
Podul Qurl anic
A
I
NAINTE DE A tNCEPE lucrarea printre musulmani, te
sHHuiesc petreci un timp in care te rogi pentru ei
dai seama d Dumnezeu este deja la lucru in acea comunitate.
deja "oameni ai printre ei care sunt
primeasd vestea a Evangheliei.
Este mai bine ca atunci cand intri intr-o conversap.e nu ai
la tine un exemplar al Qur' anului, deoarece musulmanii se vor
simP. jignip.. in schimb, este indicat ii rogi pe ei
propriile exemplare ale Qur' anului pasajele care se
au in vedere. Lucrul acesta ii va dispune discute cu tine a
se simP.
Dad te angajezi intr-o discup.e cu musulmanii este bine pui
intreMri scop. din decat Ie predici
in mod direct. Nu este in Qur' an ca Ii
la mantuire, dar destule indicii incat
pe un "om al la credinta in Cristos.
Adu-p. aminte, at.Ha timp cat dmai sub umbrela Qur'anului
pui intreMri, ei nu pot te sau te atace ca pe unul
care religia Cu toate aces tea, de ce ai atras
la tine pe un om al vei fi in stare Qur' anul deoparte
din Biblie.
un pasaj in Qur' an, Sura 5:85, numit, "Sura mesei" care
este pun tea dintre musulmani "Vei afla cei mai
aproape in prietenie pentru cei sunt aceia care zic: ,Noi
suntem Aceea vine de acolo pentru d intre ei sunt preop.
ei nu sunt sumep.." (5:85)
Este bine de Mohamed, cand a inceput pre dice Islamul,
nu avut impotriva Cu putem
ceva pe aceastii temelie.
300
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Traducerea termenilor
Dadi vrei sa comunici cu musulmanii, va trebui sa accepF sa
folose$ti un limbaj pe care ei il vor intelege. lata ditiva din termenii
de baza care sunt cunoscuti printre musulmani $i echivalentullor
in limba romana.
Isus = 'Isa
Durnnezeu = Allah
Biserica = Jamaat
Biblie = (vezi mai jos)
Noul Testament = Injil
Vechiul Testament = Torah
Psalmii = Jobur
Capitol = Sura (Fiecare capitol al Qur' anului are propriuI
nume; capitolul trei, de exemplu, este numit Irnran.)
Cand vei mentiona Qur' anuI, ar trebui sa intelegi ca musulmanii
cred ca singurul Qur' an adevarat este cel in limba araba. Orice
traducere a Qur' anului considera ca este 0 parafrazare sau
indepartare de Ia original. Unii vor folosi lucrul acesta ca sa nege
faptul ca ai citit Qur' anu!. Atunci cand se va intampla lucrul acesta
poti sa dai urmatoarea replica:
"Vreau Sa adresez multumiri cordiale regelui Fahd al Arabiei
Saudite Fundatiei Islamice pentru calauzirea traducerii
Qur' anului in limbile locale din toata lumea, pentru 0 inj:elegere
corecta."
Apoi spune urmatoarea povestire:
Patronul american al unei fabrici de confectii a scris 0 scrisoare
in Iimba engleza muncitorilor de la fabrica sa in care Ie spunea eli
trebuie sa inceteze sa mai confectioneze deculoare
sa inceapa sa confectioneze galbene. Pe langa aces tea,
pentru munca lor grea ei aveau sa primeasca 0 prima la
lunii. Administratorulle-a citit scrisoarea in engleza muncitorilor
(care nu Iimba engleza), iar apoi a pus scrisoarea pe
birou, in fat
a
angajatilor. erau foarte eli au primit
scrisoarea, dar nu au schimbat confecponarea de
culoare in altele de culoare galbena. Cand patronul fabricii
a aflat ca fabrica sa inca mai confectiona s-a suparat
ADDENDA 3 301
foarte tare pe administrator pe muncitorii fabricii. EI a decis sa
angajeze un alt administrator al fabricii noi muncitori.
"Cat de suntem ca regele Fahd a pIa tit ca sa avem
Qur' anul tradus in toate limbile pamantului." (ei vor fi cu siguranta
de acord.)
Acum terenul este pregatit ca tu sa te referi din nou la Qur' an in
limba locaIa sau romana.
Pasul intai: Mirmatiile de deschidere
,
Dupa 0 introducere prietenoasa, sunt mai multe cai de deschidere
a unei discutii fructuoase. PoF sa spui: "Citesc de multa vreme
Qur' anul $i am descoperit un adevar ca m-a uimit $i care mi-a dat
speranta unei viet! ve$nice in ceruri. Vrei sa cite$ti impreuna cu
mine Sura Farniliei-Irnrin 3:37-48?"
Sau poF sa spui: "Vorbesc cre$tinilor $i musulmanilor despre
pace $i mantuire. Pot sa-ti arat ce am descoperit des pre pace
mantuire in Irnrin 3:37-48?"
tn timpul sarbatorii musulmane Qurbani Eid (a jertfelor), care
are loc la 40 de zile dupa Ramadan, poti sa spui:
"Cuno$ti care este rugaciunea corecta pe care 0 spui inaintea
jertfei?"
Daca nu 0 cunoa$te, poti sa raspunzi, "Puneti mainile pe
animalul de jertfa $i spune-i lui Allah: $tiu ca sunt un pacatos
ca merit pedeapsa deplina pentru pacatele mele. in loc
sa-mi ceri sangele meu pentru pedeapsa, accepti inlocuirea cu
sangele acestui animal."
Lucrul acesta deschide 0 portita catre importanj:a jertfei de sange
care a avut loc la oferita de Isus.
Pasul al doilea: Ce tie dimila?
Cre$tinii s-au sa-i conduca pe potenj:ialii noi credincio$i
la mantuire pe calea romana a versetelor din Epistola catre Romani
(3:23; 6:23; 10:9 ...10). Dar atunci cand stai de yorba cu musulmanii,
va trebui sa urmezi calea camilei.
Musulmanii arabi au 0 zicala care spune ca Allah are 100 de
nume; omul cunoa$te doar 99 dintre acestea, dar numai dimila
pe cel 0 sutalea nume allui Allah.
302
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
In scopul nostru, termenul englezesc CAMEL251 este un
acronim:
Chosen (Ales)
Announcement (Vestire)
Miracles (Minuni)
Eternal
Life
Ales
3:37-38 Intr-un moment intunecat din istoria lurnii, Allah a
ceva foarte Allah a vorbit printr-un inger unei tinere
fecioare pe nurne Marium (Maria).EI i-a spus a ales-o eu un
scop special.
3:39 Qur' anul spune ingerii au tras la sorti ca afle cui i se
va acorda privilegiul de a veghea asupra lui Marium in timpul
sale pe care i-a incredintat-o Allah.
Vestire
3:40 Apoi Allah a trimis ingeri Ii lui Marium euvintele
Sale. Allah a zis ca va pune Cuvantul in Marium. "Cuvantul
lui Allah" (Ruhollah, in araba) va deveni came in forma unui
'Isa Masih. 'Isa este Isus, Masih "Cel Uns sau
Cel Prornis." r'
'Isa va fi cinstit de top oamenii din lume
in ceruri. In cele din Allah a zis: ,,/Isa va fi unul
dintre eei mai de aproape de Sine."
3:41 Mai mult dedit atat, Allah a zis ca lui 'Isa va fi 0
veste pentru lumea, iar 'Isa va fi unul dintre eei buni

3:42 Marium a fost la vestea pe care i-a dat-o Allah. Ea
i-a spus lui Allah: "Cum pot am un copil eand nu m-a atins
nici un barbat Allah a fost foarte eu Marium.
El i-a "Eu sunt Allah, este pentru Mine fac orice
dorese."
251 Camel este cuvantul englezesc pentru dmil1i (nota trad.).
ADDENDA 3 303
"De ce a vrut Allah se nasca 'Isa aiba un
A mai fost vreun profet un Ce
lucrul acesta pentru musulmani?
Irnrin 3:52 spune 'Isa este ca Adam, eeea ce este
deoarece amandoi profeti au fost aiM vreun

Care este semnificatia un
este aparent cand iti dai seama ca Adam, inainte
de a fi comis sau in devenind astfel umbla
cu Durnnezeu in gradina. Adam putea sa umble sa traiasca
cu Durnnezeu deoarece nu avea pacat. Adam, la inceput, a fost
neprihanit sfant, deoarece nu avea pacat. EI natura
neprihanita a tatalui sau. De indata ce Adam a fost neascultator
fata de Allah, el, impreuna cu toti sai, au devenit
i nu au mai putut sa impreuna cu Dumnezeul sfant.
In Qur'an Sura 20:119 citim: ,,$i ei mancara din el i Ii se arata
goliciunea lor incepura sa coase asupra lor frunze din grMina i
neascultator a fost Adam fata de Dornnul sau i a ajuns in ratacire."
Iar Adam a fost izgonit dih gradina datorita unui pacat, cum
vom putea ajungem noi vreodata in ceruri cu grameziIe noastre
de pacate?
care este cea mai interesanta observatie: cu toti
suntem copii ai lui Adam, cu exceptia unuia singur, 'Isa Masih.
Nu toti musulmanii vor fi de acord in privinta din
natere, dar cei mai multi vor toti oamenii au
pacatuit. Qur' anul ne of era speranta in privinta aceasta! Allah a
daruit Cuvantullui Marium prin cel care s-a numit 'Isa Masih. EI
este un Cuvant de speranta pentru lumea In Qur' an Sura
21:91 se spune: ,,$i aceea care a pastrat rnitrasul ei intru feciorie.
Noi am suflat in ea din duhul Nostru i am facut-o pe ea pe fiul
ei sernn pentru Iume."
Potrivit Qur' anului, atat Maria, cat Fiul ei, au . primit
binecuvantarea lui Allah, care a suflat Duhul Sau peste ea. Dar
duhul unei persoane nu este altceva decat esenta persoanei
respective.
Intelegi de ce imi place sa citesc Qur' anuI? Aceasta descoperire
m-a Iurninat. Dar sunt mai multe de spus ...
3:43 Allah I-a invatat pe 'Isa Cartile Sfinte (ceea ce musulmanii
numesc Kitab). Am citit mai multe despre 'Isa in Torah i InjiI.
Aceste sfinte (Kitab) au fost traduse direct din limbiIe
304
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
originale sunt de incredere.
Un prieten de al meu mi-a spus
di citirea tuturor acestor dirti
sfinte I-a facut sa se simta
un musulman complet. Ce pot
i
spune despre tine? Ai citit tu
toate aceste dirp sfinte?
Minuni
3:44 Allah demonstrat
puterea prin 'Isa Masih.
Qur' anul spune ca
au fost vindecati, orbii
recapatat vederea, ologii au
pu tu t mearge din nou, iar
mort
ii
au fost la viata.
inca 0 data, Qur' anul ne aduce
speranta. 'Isa a avut puterea sa
aduca pe mo!}i ina poi la viat
a
.
PUTERE ASUPRA MORTII
lucrul acesta este extraordir:ar;
inainte am crezut ca moartea
este eel mai mare in
lumea noastra. Dar acum imi
dau seama din Qur' an ca lui 'Isa
i s-a dat putere asupra mort
ii
.
Lumea a un profet
care sa cucereasca eel mai mare
al nostru, moartea.
3:45 'Isa a spus ca viata lui a
verificat confirmat ceea ce
spusesera profepi despre el
in Cartile Sfinte "Dinainte de
Kitab." Vechii profep au vorbit
mult des pre 'Isa Masih. Cand
am citit despre ,;Dinainte de
Imrlo 3:37-48 fngerii zisera:
37 "0, Maria, Dumnezeu te-a
ales i te-a curaFt i te-a ales lotre
muierile lumii.
38 0, Maria, asculta de Domnul
tau, prostema-te i lochina-te Lui
cu cei ce se-nchina.
39 Aceasta este 0 veste ascunsa,
noi p-o descoperim. Tu n-ai fost
langa ei, cand aruncara sorFle
lor, cine din ei sa se-ngrijeasca de
Maria i n-ai fost hlnga ei dind se
certara.
40 tngerii mai zisera: "0, Maria,
Dumnezeu iti vestete cuvantul
[ce vine] de la EI, numele Lui va
fi Messia Isus, fiul MarieL Maret
[va fi el] in lumea de acum i
cea de apoi i va fi aproape [de
Dumnezeu].
41 EI va vorbi cu oamenii din
leagan i In vi:1rsta de barbat va fi
cucernic."
42 Ea zise: "Doamne, cum
sa am un cop ii, tara sa rna fi
atins barbat?" EI raspunse:
"Dumnezeu face ce voiete. Daca
a hotarat un lucru i-i zice: sa ii!
- apoi este."
43 EI II va lovata Scriptura,
intelepciunea, Torah i
Evanghelia i-l va trimite la fiii lui
Israel [sa zica]: <Eu vin la voi cu
semne de la Domnul vostru. Voi
sa va pIasmuiesc din lut un chip
de pasare i voi sa suflu asupra sa
i se va face 0 pasare vie, eu voia
ADDENDA 3 305
Kitab" am aflat de peste trei sute de profetii despre 'Isa Masih
fiicute de profep. De exemplu, aceasta a fost scrisa cu758 de ani
inainte de lui 'Isa. Ea spune: "De aceea va
va da un semn: lata, fecioara va riimane insarcinata, va un
fiu va pune nurnele Emanuel (Dumnezeu este cu noi)." .
3:46 Dupa cum a zis 'Isa, Calea cea Dreapta este sai te inchini lui
Allah numai lui.
3:47-48 Ca sa-i faci pe totioamenii din lume sa seinchine numai
lui Allah, 'Isa a avut nevoie oameni care sa-L ajute. Un
grup mic dintre oameni au in fata au spus ca sunt
musulmani ca 11 vor ajuta pe 'Isa. Ei au marturisit credinta lor in
mesajullui Allah a Mesagerului sau pe care I-a trimis la oameni.
De unde L-au trimis? Desigur, din ceruri pe pamant.
Viata
3:50 Este extraordinar sa ca musulmanii care 11 urmeaza
pe 'Isa fac lucrarea Lui vor fi ridicati deasupra tuturor
din lume.
Acum ca te afli aproape de CAMEL,
vei descoperi ca aceasta povesrue/aplicare aadevarului este
ajutatoare. "Daca as dori sa plec de aici spre capitala pe
cine ar trebui sa-l rog sa rna ajute; pe cineva care nu a fost niciodata
in capitala sau pe cineva care ca]ea acolo?
Potrivit Qur' anului 'Isa s-a coborat din ceruri astazise afla din
nou acolo.
in incheiere, am doua intrebiiri pentru tine ...
"Poate acest profet, 'Isa, sa te ajute sa te cu Allah?"
"Poate acest profet sa ip arate sa-mi arate calea: spre viata
eterna cu Allah in ceruri?"
Haideti sa recapitulam ce spune Qur' anul despre 'Is a
1) 'Isa s-a nascut fara sa aiba un tata pamantesc prin urmare,
nu a natura pacatoasa a lui Adam.
2) Allah i-a dat fiului nascut de Marium numele de 'Isa Masih.
306 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
3) din copilillie, 'Isa
a 0

4) Allah i-a lui 'Isa
putere extraordinara ca
vindece pe cei bolnavi
mvie pe cei morr..
5) 'Isa are putere asupra
celui mai mare
al nostru, moartea.
6) Allah I-a pe
'Isa Sfinte (Kitab).
7) cineva
mai multe
despre 'Isa, ar trebui
Cru-p.1e Sfinte
(Kitab).
8) Oamenii care 1-
au ajutat pe 'Isa m
lucrarea de convingere
a
se inchine singurului
Dumnezeu adevru-at
au fost
"musulmani."
9) Allah L-a ta t la Sine pe
'Isa. EI a venit de la Allah
a fost chemat ina poi
la Allah. Prin urmare,
'Isa calea
Allah.
lui Dumnezeu $i s1l. v1l. vestese ee
s1l. mineati $i s1l. p1l.strati In easele
voastre. Aeeasta s1l. v1l. fie vou1l.
semn dae1l. suntep credincio$L
44 Eu int1l.resc eele pe care Ie
avep acum de'nainte din Torah,
ins1l. v1l. iert unele din eele oprite;
eu yin la voi eu un semn de la
Domnul vostru, deci temeti-v1l.
de Dumnezeu $i urmap-m1I..
Dumnezeu este Domnul meu $i
Domnul vostru, deci serviti-L.
Aeesta este drumul eel drept.
45 Cind eunoseu Isus necredinta
lor, zise: "Cine-mi va fi de ajutor
pentru Dumnezeu?" Ziser1l.
apostolii: "Noi voim s1l.-ti fim
de ajutor pentru Dumnezeu.
M1I.rturise$te-ne di. suntem
moslemi.
46 Doamne, noi eredem eeea
ee ne-ai deseoperit $i urm1l.m
trimisului, eei scrie-ne mtre
martori".
47 Ei viclenir1l., ins1l. $i Dumnezeu
vicleni, e1l.ci Dumnezeu este eel
mai viclean.
48 Dumnezeu zise: "0, Isuse, voi
s1l. te las s1l. mori $i s1l. te ridic la
mine $i s1l. te m1ntuiese de eei
necredineio$i iar pe eei ee p-au
urmat voi sc1-i pUn peste eei
neeredincio$i pm1l. la ziua mvierii,
atunci v1l. Yeti mtoaree la mine iar
euvoi judeca eertele mtre voL
ADDENDA 3
307
10)Musulmanii care se lui 'Isa vor primi
de la Allah vor fi mai binecuvantar. dedt
din lume.
Ultima intrebare pe care ar trebui s-o atept
i
..
ai ajuns la acest punet, prietenul musulman se va sImp'
obligat te intrebe: "Care este pru-erea ta despre .
Yntrebarea aceasta are adanclla musulmam
cea mai de a da un este aceea de a folosi
cartea lor Qur' anu!.
cu 0 intrebare. lICe spune Qur'anul despre asta? Ce
spune Allah des pre profetul Mohamed? "Spune:
,Eu nu incep ceva nou intre apostoli nu ce
El cu mine cu voL Eu urmez numai ceea ce ffil s-a descopent
sunt numai un
Allah spune Mohamed nu este cineva nou
zice Mohamed nu ce i se va mtampla lUI
Allah spune Mohamed este unul care avertizeazii doar.
Qur' anul de asemenea faptul Mohamed a fost un
Sura 48:1-2 spune: "Noi r.-am dat tie
o pentru Allah de.mamte
de apoi mdurarea Sa asupra ta te pe
drum drept."
Yn cele din spune-Ie unde te pot vor discute
mai mult despre celor cu care stai de
prilejulde a participa la 0 discutie cu tine sau de a .se
grup mai mare in care se despre 'Isa. MultI nu vor don
te mai dar "fiul de Dumnezeu te
va mai tarziu va dori mai multe despre 'Isa
Masih.
Folosirea Bibliei in discutiile cu musulmanii
totul merge bine, "fiul' te va
multe despre 'Isa Masih. Cand va ave a loc dlScup.e, ar fi
bine Ii Filmul Isus sau ii prezinti Evanghelia mtr-un
accesibil. N oi nu folosim Qur' anul pentru prezentarea Evanghehel
sau pentru ucenicie. Dar sunt cateva versete din Qur'an care
pot ajuta pe interlocutorul musulman
308 MI$CARI DE PU\NTARE DE BISERICI
Allaha fost ariHatin mod complet in "Cartea care a venit inainte
(de Qur'an)."
in Sura 10:94 citim: ,,Iar dadl stai la indoiaHi cu privire la ceea
ce ti-am trimis Noi, intreaba pe cei ce au citit Scriptura, inaintea
tao Doar a venit la tine adevarul de la Domnul tau, deci sa nu fii
indoielnic."' i '
' Allah Ii spune lui Mohamed, daca hi ai lndoieli, trebuie sa Ii
intn!bi pe "cei ceau citlt Scriptura inaintea' ta," 'deoarece Adevarul
se inacele Scripturi. EIIlindeamha pe Mohamed sa nu fie
ptintre eei care se indoiesc. .
Asigura-te ca vei arata ca Torah Injil, la care faci referinta
prietenului tau, au fost tradusecu grijadiIT limbile
oiiginale dincelemai vechi rnanrtscrise'cunoscute. . '
ih cele din urma, pe prietenul tau sa citeasca dm
Sura 4:135: '.
0, v6i cei ce creder, credeti in Allah $i in trimisul Sau $i in
scriptur'a pe care a descoperit-o lflcainainte: Iar celce riu creCle
in {)umnezeu, iningerii sal; in SCriptura Sa, in trirrtisul Sl1u :$iin
ziua de apoi, rataCe$te foarte mult."
Majoritatea musulinanilor cred di acea Sctiptura care a fost
inainte,adica: Vechiul Noului Testament au fost
schimbate modificate prin urmare au ajuns de neincredt;!re.
Dadiapare aceasta problema, te pdF referi laea citand Qur' anul,
Sura Vacii
Sa v'a cer euafara de Allah alt judecator? EI este dOar Acela care
voua Cartea ce arata[toate] rasveditiiar aceia carora
dat noi S<:riptura asemenea $tiu caaceasta.s-a triinis in
adevar de Domnul taui ded sa nu fi printre cei ce se indoiesc.
Deplin este cuvantul Domnului tau in adevar $i dreptate, $i
nimeni nu poate schimba cuvantui Sau, cad EI aude, $tie .
. ' :, . , ... .. . , . .
Allah i-a lui Mohamed ca Scriptura
(Biblia) rl fost de El; 0 poa:te schilriba.
. Acum; dupace iai atras afarape "fiuljfiica pad!,' ar trebuisa
in mod complet de Ia Qur' an Ia Biblie: bupa cam aivazut,
Qut' antil ' conStituie urt pod ' efiCient pentru musulmaru catre
Evanghelie, ar fi bine sa nu prea mult pe acest pod. : .
30.9
Index biblic ,i!
"j, '
:' ,
Cele zeceele.mente universale ale MPB:
1. Rugaciune extraordinara
, .
Psalm 2:8 Cere-Mi voi da neamurile , de
marginile pamantului in stapanire!
Matei 9:8 . Cand au vazut noroadele s-au
au sUivit pe Dumn:ezeu, care. (1dat oanwnilor
o astfel de putere.
Marcu 1:35 A doua zi dimineata, pe canq erCi il;lca.iptuneric
de tot, Isus S-a scuIat, dus intr-un Iocpustiu,$i se
ruga acolo.
-' f .
Marcu 9:29 . "Acest soidE) . draci", Ie-a zis. El" "nu. poate
decat prin rugadune post.
ll
,
Luca 10:2 $i le-a zis: "Mare este dar sunt
lucratorii! Rugati, deci, pe Domnul sa ,scoata
lucratori Ia Sau.
Fapte1:14 Toti cuun cuget io
cereri, impreuna cu femeile cu Maria, mama lui cu
fratii Lui.
,
Fapte 3:1 Petru loan se suiati impreuna la Templu, la.
rugaciunii: era ceasul al noualea.
1 Tesalo.niceni 5:17 Rugati-va neincetat.
310 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
2. Evanghelizare din belug
Matei 28:19 Dueep-va i facep ueenici din toate neamurile,
botezandu-i in Numele Tatalui i al Fiului i al Sfantului
Duh.
Marcu 1:38-39 Elle-a raspuns: ,,Haide sa mergem in alta
parte,prin targurile i satele vecine, ea sa propovaduiese
i aeoloi eaci pentru aeeasta am ieit." $i s-a dus sa
propovaduiasea in sinagogi, prin toata Galileiai i seotea
draeii."
Marcu 16:15 Apoi le-a zis: "Dueeti-va in toata lumea i
propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
Fapte1:8 Ci voi yeti primi 0 putere eand Se va pogOrl Duhul
Sfant peste voi i-Mi Yeti fi martori in Ierusalim, in toata
Iudeia, in Samaria i pana la marginile pamantului."
Fapte 17:17 in sinagoga statea, deci, de yorba eu Iudeii i eu
oamenii tem1itori de Dumnezeu, iar in piata statea de yorba in
fieeare zi eu aeeia pe eare-i intalnea.
Fapte 19:8, 10 in urma, Pavel a intrat in sinagoga, unde
vorbea eu indrazneala. Timp de trei luni a vorbit eu ei despre
luerurile privitoare la imparatia lui Dumnezeu cauta sa
indupleee pe eei ee-l ascultau ... Lucrul aeesta a tinut doi
ani, aa ca top eei ee loeuiau in Asia, Iudei Greci, au auzit
Cuvantul Domnului.
3. Plantare intenponata, a bisericilor cu capacitate de
multiplicare
Matei 28:18-20 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit eu ei i le-a zis:
"Toata puterea Mi-a fost data in eer pe pamant. Dueep-va
faeeti ueenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele
Tatalui al Fiului al Sfantului Duh. $i invatap-i sa pazeasea
tot ee v-am poruncit. $i iata ea Eu sunt eu voi in toate zilele,
pana la veacului. Amin.
INDEX BIBLIC
311
Luca 5:1-11; 9:1; 1 Corinteni 15:6; Faptele 2:41 Isus a ales
doisprezece ucenici, care s-au multiplieat in doi,
care s-au multiplicat in cinci sute, care apoi s-au multiplicat
in trei mii.
loan 15:8 Daca aducep multa roada, prin aeeasta Tatal Meu
va fi proslaviti voi Yeti fi astfel ucenicii Mei.
Faptele 9:31 Biserica se bucura de pace in toata Iudeia, Galileia
Samaria, se intarea umbla in frica Domnuluii
cu ajutorul Duhului Sfant, se inmultea.
Fapte 16:5 Bisericile se intareau in credinta sporeau la numar
din zi in zi.
4. Autoritatea Cuvantului lui Dumnezeu
Matei 5:18 Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece
cerul pamantul, nu va trece 0 iota sau 0 frantura de slova
din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile.
Luca 24:27 $i a inceput de la Moise de la top proorocii le-a
ta1cuit, in toate Scripturile, ce era eu privire la El.
Luca 24:45-46 Atunci le-a deschis mintea, ca sa inteleaga
Seripturile. $i le-a zis: este seris trebuia sa
patimeasea Hristos sa invieze a treia zi dintre cei morti.
Fapte 17:11 Iudeii aveau 0 inima mai aleasa decat cei
din Tesalonic. Au primit Cuvantul cu toata ravna eercetau
Scripturile in fiecare zi, ea sa vada daca ce li se spunea este

2 Timotei 3:16-17 Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu
de folos sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea
intelepciune in neprih1inire, pentru ca omullui Dumnezeu sa
fie cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.
312 M DE PLANTARE . DE BISERICI
Evrei 4:12 Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu lucrator,
. maitaietor dec;:at orice saoie cu qoua patrundepana
acolo ca desparte sufletul duhul, maduva,
lju,dec;:a,simtirile gandurile inimii.
5.; COllducere locaIa
Fapte 6:3 De aceea, fratilor, alegeti dintre voi barbati
vorbiti de bine, plini deDuhul Sfant intelepciune'pe care ii
yom pune la sJujbaaceasta.
Fapte 14:23 Au randuit prezbiteri in fiecare Biserica dupa
ce s;"(lu au postit, i-au incredintat in mana Domnului,
in care crezusera.
1 Corinteni 14:26 Ce este de facut atunci, fratilor? Cand
va adunati laolalta, daca. unul din voi are 0 cantare!altul 0
invatatura, altul 0 descoperire, altul 0 yorba in alta limba,
. (lltul o.talrn,acire, se faea sprezidirea sufletec;lsca.
Tit 1:5, re-am lasat in Creta, ca sa pui in randuiala ce mai
ramane de randuit sa prezbiteri in fiecare cetate, dupa
CtIm Ji-am poruncit.
1 Petru 4:10 Ca buni ispravnici ai harului felurit al lui
fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe
care I-a primit.
6. , . Conducere laid.
. r
Matei 4:18-20 Pe cilnd trecea pe langa marea Galileii, Isus a
vazut doi frati: pe Simon, zis Petru, pe fratele sau Andrei,
care aruncau 0 mreaja in mare; eaci erau pescari. EI Ie-a zis:
"Veniti dupa Mine i va v,Oi face pescari de oameni." 1nda,ta ei
au lasat ,mrejile au mers dtIpa El.
Mar.;u. 3:18 Andxei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; lacov,
fiullui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul.
INDEX.B.IBLIC
313
Luea5:30 Fariseii c.arturarii carteau ;;i Z;iceau ug
eni
c;ilor
,Lui: "Pentruce mancati beti impreuna cu cu
. . '
F.apte 4:13 Cand au vazut ei indrazneala lui Petru ia lui loan,
5-ClU mirat, intrucat tiau ea erau oameni necarturari de
rand; i au priceput ca; fusesera cu Isu!1.
l'Corinteni 1:26 De pilda, fratilor, uitati-va la voi careatiJost
chemati: printre voinu sunt multi intelepti in felullumii, nici
multi puternici, nici multi de neam ales.
, 2 Corinteni3:4-6 Avem incredereaaceasta tare in Dumnezeu,
prin Hristos. Nu ca noi prin noi suntem in .stare
sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra,
dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a i facut in stare sa
fim slujitori ai unui legamantnou, nu al slovei, ci al Duhului;
caci slova omoara, dar Duhul da viat
a
.
7., . Bisericiin ease
cu Sine inchinarea i partaia in bisericile in case.
EI invata, face minuni, vindeca iprimetemc;:hinare in c;:asa
lui Petru in Capernaum (Marcu 2, 9), la nunta din Cana (loan
2), in casa lui Zacheu (Luca 19) i a Mariei, a Martei a lui
Lazar (loan 12).
Mareu 2:1-2 Dupa cateva zile, Isus S-a intors in Capernaum.
S-a auzit ca este in cas a s-au adunat indata aa dernult
i
ca nti putea sa-i mai incapa loeul dinaintea uiLEI levestea
Cuvantul.
Luea 10:7 Sa ramaneti in casa aceea sa mancati sa bet
i
ce vi se va da; caci vrednic este lucratorul de plata sa. Sa nu
umblati din casa in casa.
,
Fapte 5:42$i in fiecare zi, in Templu i acasa, nu incetau sa
invete pe oameni i sa vesteasca Evanghelia lui Isus Hristos.
314
DE PlANTARE DE BISERICI
Fapte 8:3 Saul de partea lui, fikea pri1pi1d in Biserici1; intra
prin case, lua cu sila pe bfu"bap pe femei, arunca in

Fapte 12:12 Dupi1 ce dat bine seama de cele intamplate, s-a
indreptat spre casa Mariei, mama lui loan, zis Marcu, unde
erau adunaF mulp laolalti1, se rugau.
Romani 16:15 si1ni1tate lui Filolog Iuliei, lui Nereu
su.rorii lui, lui Olimpa tuturor sfinplor care Sunt impreuni1
cu el.
1 Corinteni 16:19 Bisericile din Asia vi1 trirnit si1ni1tate. Acuila
Priscila, impreuni1 cu Biserica din casa lor, vi1 trimit multa
siilli1tate in Domnul.
Coloseni 4:15 Spunep si1ni1tate fratilor din Laodicea lui
Nirnfa Bisericii din casa lui.
Filimon 1:1-2 Pavel, intemnitat al lui Isus Hristos fratele
Timotei ci1tre prea iubitul Filimon, nostru de lucru,
ci1tre sora Apfia ci1tre Arhip, nostru de lupta,
ci1tre Biserica din casa tao
8. Biserici care planteaza biserici
Isus S-a ca fiecare din ucenici si1 aduci1 roadi1 (Luca
19:13-26; loan 15:8). El i-a trimis doi cate doi prin satele
invecinate ca si1 Intemeieze Sa (Marcu 6, Matei 10,
Luca 10).
in fel, EI a pregi1tit biserica primari1 si1 ri1spandeasci1
Evanghelia si1 Intemeieze biserici oriunde mergeau
ucenicii.
Faptele 8:4 Cei ce se mergeau din loc in loc
propovi1duiau Cuvmtul. _
INDEX BIBLIC
315
Efeseni 4:11-12 $i El a dat pe unii apostoli; pe altii prooroci;
pe altii pe altii pi1stori pentru
sfintilor, in vederea lucri1ru de slupre, pentru
zidirea trupului lui Hristos.
1 Tesaloniceni 1:8 in adevi1r, nu numai ci1 de la voi Cuvantul
Domnului a ri'isunat prin Macedonia Ahaia, darvestea despre
credinta voastri1 in Dunmezeu s-a ri1spandit pretutindeni,
ci1 nevoie si1 mai vorbim de ea. .
9. Multiplicare rapida
Isus i-a chemat pe. ucenici si1-L urmeze imedi'at ei L-au
urmat.
Marcu 1:18 tndati1 ei li1sat mrejile au mers dupi1 El.
Marcu 1:20 indati1 i-a chemat; ei au li1sat pe tati1110r Zebedei
in corabie cu cei ce lucrau pe plati1 au mers dupi1 E1.
Marcu 2:2 $i s-au adunat Indata de multi ci1 nu putea si1-i
mai incapi110cul dinaintea Elle vestea Cuvantul.
Fapte 2:47 Ei li1udau pe Dunmezeu inaintea
intregului norod. $i Donmul adi1uga m fiecare Zl la numi1rul
lor pe cei ce erau mantuiF
Fapte 14:21-23 Dupi1 ce au propovi1duit Evangh.elia in
aceasta au fi1cut multi ucenici, s-au intors la LIstra, la leoma
la Antiohia, Inti1rind sufletele ucenicilor. El ii indemna si1
sti1ruie in credinti1 spunea ci1 in tmpi1ri1pa lui Dumnezeu
trebuie si1 intri1m prin multe necazuri. Au randuit prezbiteri
in fiecare Biserici1 dupi1 ce s-au rugat au postit, i-au
Incredintat in mana Domnului, In care crezuseri1.
Fapte 16:5 Bisericile se inti1reau in sporeau la nUll1i1r
din zi in zi.
316
DE PLANTARE DE B/SER/C/
. Fapte 19:20 .Cu atata putere seraspandea2i se intareaCuvantul
Domnului.
10. Biserici sanatoase
<!.definit GU Sine, ca trup
al Sau. Ea nu din mortar, ci din Duhul
Sau din sfintilor
Matei 18:20 Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in
Numele Meu, sunt Eu in mijlocullor.
Faptele 2:41-47 . Cei ce au primit propovaduirea lui au
fost botezati; in ziua aceea, la numarul ucenic,ilor s-au
adaus aproape trei mii de sufIete. Ei staruiau In invatatura
apos,tolilor, in legatura frateasca, in frangerea pain,ii : in
rugaciuni. Fiecare era plin de frica prin apostoli se faceau
multe minuni sempe. , TO.ticei ce credeau imprel:lna la
un loc aveau toate de vindeau ogoarelei averile,
banii ii imparteau intre toti, dupa nevoile fiecaruia. Toti
iplRreuna era:u nelipsiti ,de la, Templu in fiecare zi, frangeau
painea . luau hrana,c:u cUratie <;Ie inima.
Ei laudau pe Dumnezeu erau placuti inaintea intregului
nprod .. $i Domnul adauga in Hecare zi la numarul lor pe cei
ce erau marituiti. .
J , I
1 Corinteni 12:27 Voi sunteti trupullui Hristos fiecare in
parte, madularele lui.
..
Efeseni 4:12 Pentru sfintilor, in,vederea lucrarii
de slujire, pentru.zidirea trupului lui Hristos.
Tra.satuxi ale MPB inBib1ie
Toate popoarele vor fi evanghelizate
2:8 C;:ere-Mi voi da neamurile de. i
marginile pflmantului in stapanire!
Psalm 67:3 Te lauda popoarele, Dumnezeule, toate popoarele
Te laud it
INDEX' B/BUC '3i7
Matei 24:3, 14 EI jos pe muntele Maslinilor. $f ucenicii
Lui au venit la Ella 0 parte, $i j
1
au zis: "Spune-ne; cand se
vor intampla aceste lucruri? $i care va fi semnul venirii Tale
i al veacului acestuia?" . Evangheiiaaceasta a
Imparatiei' vafi propovaduita' in t'oata ltimea; c<i 'sa slujeasca
de martuHe tuturorneamuriloi. Atunci va veni sfaritul.
Apoca:lipsa5:9 $i dlntau 0 cantaie neua, i ziceau:,Ntednic
tu sa iei carte a sa-i rupi pecetile: caci ai fost junghiat,
i airascuinparat pentru Dumriezeu; cu sangele Tau, oa:meni
din orice de orice limba, din orice de orice
neam.
Apocalipsa 7:9 Dupa aceea m-am uitat i i'ata ca era' 0 mare
gloata pe carenu'putea s-o numere niineni,din orieeneam,
'din dIn deoriee care statea
in picioare inaintea scaunului de domnie i inaintea Mielului,
imbracati in haine albe, eu ramuri de finie in mani.
' Apocalipsa' 15:4Cine nif se vateme, ' Doamrte, hti va
slaviNumehiTati?Oici numai Tu i to ate Neamurile
vor veni i se vor irichina inaintea Ta, pentni d!.judecatile Tale
au fost aratate!"
Reacp.e curajoasa pentru petsecutie
Luca 21:12-15 Dar inainte de to ate acestea, vol' pune mainile
pe voi i va vor prigoni: va vor da pe mana sinagogilor, va vor
arunca in temnite, va vor tari inainteairripar'atilofi inaihtea
dregatorilbr; din pricina Numelui Meu. Aceste Iueruri vi se
vor intampla ca sa fiti marturie. TineF bine minte, sa nu va
ganditimai dihainte' ce veti raspunde; cad va voi da 0 gura
i 0 irttelepciune;' careia nu-i' vorputea raspunde, hiei sta
impotriva toti potrivnicii votrL .
Fapte 4:13 Cand au vazut ei indraznerua lui Petru i a lui loan
s-au mitat; intrucattiau ca erau oameni necarturati i de
rand; i au priceputGafuseseta culsus. '
' Fapte4:29 $i acum, Doamne, ' uita-Te 'la lor,
da' putere robilor Tai.sa vesteasca Cuvanttil Tau tu toata
,;. 'indrazneala. ' ' , .,
. Fapte 4:31 Dupa ce s-au rugat ei, s-a etltreirturaf locul unde
erali adtinaF; toti s-au umpllit de' Duhuf Sfahti vesteau
Cuvantullui Dumnezeucu indrazneala. '
318 MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Fapte 5:41 Ei au plecat dinaintea Soborului s-au bucurat
au fost invredniciti fie batjocorifj pentru Numele Lui.
Dumnezeu insui 0 va face
Habacuc 1:5 ochii printre neamuri priviti,
in zilele voastre voi face 0
lucrare pe care n-ap crede-o v-ar povesti-o cineva!
Filipeni 1:6 Sunt incredintat Acela care a inceput in
voi lucrare 0 va in ziua lui Isus
Hristos.
1 Petru 4:11 cineva, cuvintele lui
Dumnezeu. cineva, puterea pe
care i-o Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile fie
Dumnezeu prin Isus Hristos, a este slava puterea in
vecii vecilor! Amin.
Conducere indigena (Modeleaza, indruma, vegheaza i pleaca)
2 Timotei 2:2 $i ce-ai auzit de la mine, in fata multor martori,
la oameni de incredere, care fie in stare
invete pe altii.
Tit 1:5 Te-am in Creta, ca pui in ce mai
de randuit prezbiteri in fiecare cetate,
cum ti-am poruncit.
Conducere multipHi a Bisericii
1 Corinteni 12:7 $i i se Duhului spre
folosul altora.
1 Corinteni 14:26 Cfu1d adunaF unul din
voi are 0 cantare, altul 0 altul 0 descoperire, altul
o yorba in aM limba, altul 0 toate se spre
zidirea
Efeseni 4:11 $i El a dat pe unii apostoli; pe altii prooroci; pe
alt
ii
pe altii
1 Petru 4:10-11 Ca nite buni ispravnici ai harului felurit allui
Dumnezeu, fiecare din voi altora darul pe
care I-a primit. cineva, vorbeasd cuvintele
lui Dumnezeu. slujete cineva, puterea
pe care i-a Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile fie
Dumnezeu prin Isus Hristos, a diruia este slava
puterea in vecii vecilor! Amin.
INDEX BIBLIC 319
Modele de convertire bazate pe relatiile de familie
Fapte 16:15 ce a fost ea cas a ei, ne-a rugat
ne-a zis: socotiti Domnului, intrati
in casa mea." $i ne-a silit
Fapte 16:31 Pavel Sila i-au "Crede in Domnul Isus
vei fi ma!1tuit tu cas a ta."
Schimbarea modului de gandire
lana 1-4, misionarul
Habacuc 1:5 ... 0 lucrare pe care n-ati crede-o v-ar
povesti-o cineva!
Matei 9:17 ... ci yin nou in burdufuri noi
Romani 12:2 nu potriviti chipului veacului acestuia, ci
prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca puteti deosebi
bine voia lui Dumnezeu: cea
Persecutie i suferin!a
Matei 10:17-25 ... vor da in judecata soboarelor vor
bate in sinagogile lor
2 Corinteni 11:23-29 ... de trei ori am fost batut cu nuiele; 0
am fost cu pietre; de trei ori s-a corabia cu
mine; 0 noapte 0 zi am fost in adancul
1 Petru 4:12-13 ... nu mirati de incercarea de foc din mijlocul
vostru, care a venit peste voi ca incerce, ca de ceva ciudat,
care a dat peste voi
Apocalipsa 6:9-11 cand, Tu, care Sfant
i judeci i sli rlizbuni sangele nostru .
asupra locuitorilor
Apocalipsa 12:10-12 ... diavolul s-a pogorat la voi, cuprins de
o manie mare, are vreme
Raspandirea rapida a Evangheliei
Fapte 2:47 Ei pe Dumnezeu erau pl1icuti inaintea
intregului norod. $i Domnul ad1iuga in fiecare zi la
lor pe cei ce erau mantuiti.
Fapte 19:20 Cu atata putere se rlispandea i se Cuvantul
Domnului.
'320 MI$CARI DEPLANTARE DE BISERICI
Integrarea rapida a n'oilor' credincioi in biserica locala
, Fapte 2:41 CeiCeali'ptirnit propovaduirea lui au fostbotezati;
ziua aceea, la nurnm-ul ucenicilor s-au adaus aproape trei
rnii de suflete. ' ' ,
Fapte 8:26-39 farnenul a zis: "Vite apa; ce rna IIllpiedica sa
fiu botezat?"
Fapte 16:5 Bisericile se intareau in credinta la nurnaf
,- ,
Indepartarea obstacdlelor ,
Matei 13:44 Irnparatia cerurilor se rnai asearnanacu 0 comoara
ascunsa iritt -o 'tarma. ' Ornul care 0 0 ' ascunde;
de bucuriaei, se duce vinde tot ce are ' cumpara tarina
aceea; . '
Marcu 2:4-5 Fiindca ' nu puteau sa ajurigapana la EI, din
pricina norodului, au desfacut casei unde era Isus,
dupa ce I-au spart, au pogorat pe acolo patul in dre zacea
, sHibanogul. ' ' , " ,,'
Luca 3:4-6 calea Domnului, dlrarile; Orice
, vale 'va fi asttipata, brice oricedeal vafi' prefacut
In lac neted; caile strarnbe V01.- fi indreptate 'dninmrile
zgronturoase vor fi netezite. orice faptur11 va v,edea
mahtuirea lui Dumnezeu." " "
Omul pacii, deschiderea unei noi lucrari .
, Matei 10:5-15 In oiice cetate 'sau satveti intra, sacercetapcine
es'te acolo vrednic Sa rarnaneti la el pana'veti ' pleca.
Luca 10:1-18 dadi va fi acolo un. fiu al pacii, pacea' vdastra
va ramane peste eI . , , ' , . ,
loan 4:7-42 A venit ()'femeie din Samaria s11 scoat11 apa. "D11-
Mi sa beau" i-a zis Isus
Faptele 10:1-31 In Cezareaera un om cu
'. din ceata de nutnit11 "ltaliana". Omul acesta era
temator ;de Dtimnezeu,impreun11 cu toat11 lui.
El f11cea mu'lte milostenii norodtih.if $1 se rugatdtdeatina lui
Oumnezeu. ' ,
Faptele 16:14-40 Una dintre ele, numita Lidia, 'varizatoare
de purpur11 din cetatea Tiatira, era 0 femeie tematoare de
Dumnezeu asculta. Domnul i-a deschis inima, ca sa ia
aminte la cele ce spunea Pavel.
INDEX BIBLIC 321
Populafii i grupuri etnice neevanghelizate
Matei 18:12-13 Ce credeW Daca un om are 0 suta de oi se
una din ele, nu las11 el pe cele nouazeci nou11 pe
munti se duce sa caute pe cea ratacita?
Faptele 1:8 ... i-Mi Yeti fi martori in Ierusalim, in toat11 Iudea,
in Samaria pana la marginile pamantului.
Romani 15:20-23 am cautat sa vestesc Evanghelia acolo
unde Hristos nu fusese vestit.
Glosar
Acadeaua diavolului - ceva care la Inceput pare aiM efede
pozitive, dar care In final este distructiv. In cazul
de plantare de biserici, acadeaua diavolului poate fie orice
virtute care resursele cuiva In detrimentul
de multiplicare a bisericilor indigene.
Bhojpuri -limM de mai multe grupuri etnice care locuiesc
in special in statele din Uttar Pradesh Bihar din nordul
Indiei, pre cum in sudul Nepalului.
Biserici in case - biserici care se intalnesc in case, in general mai
mici de 30 de membrii, avand 0 conducere
<'
Biserici de tip celulli - grupuri mici care aparpn
bisericii, care se intalnesc in case dar sunt unite sub
conducerea unui singur de
Biserici de tip POUCH - un acronim care vine de la Participative
Study and Worship (stu diu incrunare
Obedience to God's word (ascultare de Cuvatltul lui
Dumnezeu), ca semn al succesului credincios, Unpaid
and multiple church leaders (conducere
a bisericii), Cell groups (grupuri de tip a cate 10-20 de
care se intalnesc in Homes (case).
Coordonator de strategie - un misionar care
responsabilitatea de dezvoltare implementare a unei
strategii a unei de plantare de biserici intr-un grup
etnic sau segment de
Contextualizare - eforturile misionare de a elimina formele
culturale apusene ale de a adapta credlnJ.
la culturile
324
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
DCA VFN - un acronim de la "De ce anume va fi nevoie .. ?"
lntrebarea aceasta provocarea unui de
a-L.intreba pe Dumnezeu de ce anume va fi nevoie ca un grup
etmc complet sau un segment de populatie sa se intoarca la
credinta in Cristos.
Evanghelizat - dupa ce a auzit Vestea Buna intr-o forma inteligibila
in fel indH sa aiba loc un raspuns.
Grup etnic - mai specific un grup etno-Iigvistic. Se refera la 0
populat
ie
care det
ine
sentimentul unei identitati etnice are
o hmba com una.
Grup etnic neevanghelizat - grup etnic care cuprinde mai
putin de 2% caruia ii elanul unei lucrari de
evanghelizare intern a in vederea acoperirii celor 98% din
populaFa pierduta care necesita sprijin misionar extern.
Indigen - in mod literal, din interior. Se refera la biserici sau
care au fort
a
lor motrice care vine din interior nu
din fondurile din afara sau caIauzire externa. .
Instruirea de tipul CAMEL - instruirea care Qur'anul
ca punte de legatura pentru evanghelizarea musulmanilor.
CAMEL este acronimul de la Chosen (Ales), Announcement
(Vestire), Miracles (Minuni), Eternal Life (Viat
a
).
Instruir.ea - numit de asemenea T4T, este programul
de mstrUlre elaborat de John Chen care a condus la cea mai
mare de plantare de biserici din istorie.
Khmer - denumirea majoritatii populapei din Cambogia.
Khmeriiroii - din Cambogia de sub Pol Pot in anti
1970.
Kui - un grup etnic tribal localizat in Khond Hills din Orissa
India. '
GLOSAR 325
Micarea de cretere a bisericii - de a
Bisericii inceputa in anii 1960 la Fuller TheologIcal Semmary
de catre Donald McGavran avand ca scop unor
biserici mai dina mice.
Micare de plantare de biserici - 0 multiplicare a bisericilor
indigene care planteaza biserici ce u.n segment
complet al unei populatii sau un anunut grup etnic.
Podul Qur'anic - folosirea Qur'anului ca pod de prezentare a lui
Isus Cristos musulmanilor.
Povestirea Bibliei - povestirea intamplarilor din Biblie,
se apeleze la texte scrise, pentru ucemCle
dezvoltarea aptitudinilor de conducere. A meeput 0
de evanghelizare a eelor iliterap pe parcurs, a aJuns sa alba
o audienta mult mai larga.
,
Povestirea Bibliei in ordine cronologidi - marHor
teme ale Bibliei, punctul culminant fiind Evanghelllle.
Principiul 222 - principiu de dezvoltare a de
conducere prin modelarea indrumarea unUl de catre
mentorul sau. Este bazat pehi numit dupa 2 Timotel 2:2.
RLTP - Program de instruire in conducerea rurala. Vine din
englezescul "Rural Leadership Training Program"
Robia striiina - cand strainii domina bisericile dintr-un grup etnic,
submineaza initiativa local a a unei de plantare de
biserici.
Segment de populape - 0 subcategorie a unui
precum categoria tinerilor dintr-un grup etnic sau categona
urbana a unui grup etnic.
327
Bibliogra'fie selectiva
Adeney, David. "Springtime for the Church in China?" Christianity
Today. Gune 18, 1982) 28-31.
Allen, Donald R. Barefoot in the Church, Richmond: John Knox,
1972.
Alexander, Gary. "House Churches: Your Hopefor the Future"
Christian Life Vol. 43:9 Ganuary 1982) 32.
Allen, Roland. Missionary Methods: St. Paul's or Ours? Grand
Rapids: Eerdmans, 1962.
Allen, Roland. Spontaneous Expansion of the Church. Grand Rapids,
Michigan: Eerdmans, 1962.
Anderson, Philip, and Anderson, Phoebe. The House Church.
Nashville: Abingdon, 1975.
Armstrong, Heyward, ed. Church Planting Movements Workbook.
Richmond: ICEL, 2001.
"Around 25,000 Gypsies gather in France." Agence France Presse.
(August 24, 2000).
Baker, Robert A. The Southern Baptist Convention and Its People.
Nashville: Broadman Press, 1974.
Banks, Robert. Paul's Idea of Community: The Early House Churches
in Their Historical Setting. Grand Rapids: Eerdmans, 1980.
Barrett, David. Schism & Renewal in Africa, an analysis of six thousand
contemporary religious movements. Nairobi: Oxford University
Press, 1968.
328
MI$CARI DE PLANTARE DE BISERICI
Barrett, David. World Christian Encyclapedia, 2
nd
Edition, Vol. 1.
London: Oxford University Press, 2001.
Barrett, Lois. Building the House Church. Scottdale: Herald Press
1986. ,
Benko, S., and J. I. O'Rourke, eds. Early Church History: The Roman
Empire as the Setting of Primitive Christianity. London: Oliphants
1971. '
Berger, Peter L. A Rumor of Angels: Modern Society and the Rediscovery
of the Supernatural. Garden City: Doubleday, 1967.
Bird, Warren. "The Great Small-Group Takeover" Christianity
Today Vol. 38:2 (February 7, 1994) 25-29.
Branick. V. The House Church in the Writings of Paul. Wilmington,
Del.: Michael Glazier, 1989.
Campenhausen, H. von. Tradition and Life in the Church. London:
Collins, 1968.
Carlt?n, Bruce. Acts 29, practical training in facilitating church
plantmg movements among the neglected harvest fields. Singapore:
Radical Obedience Publishing, 2003.
Carl ton, Bruce. Amazing Grace, lessons on Church Planting Movements
from Cambodia. Chennai: Mission Educational Books, 2000.
Cho, David Yonggi. Successful Home Cell Groups, New Brunswick,
NJ: Bridge-Logos Publishers, 1981.
Choudhrie, Victor. "House Church: A Bible Study" House2House
(March 2001). On-line at www.house2house.net
Creswell, Mike. "The Netherlands: Providing an anchor" The
Commission (November 1997).
Collins, Travis. The Baptist Mission of Nigeria, 1850-1993. Ibadan,
Nigeria: Associated Book-Makers Nigeria Limited, 1993.
81BLlOGRAFIE SELECT IVA 329
Comiskey, Joel. Home Cell Group Explosion. Houston: Touch
Publications, 1999.
Collins, Travis. Groupsof12. Houston: Touch Publications, 1999.
Cosby, Gordon. Handbookfor Mission Groups. Waco: Word, 1975.
Crider, Stephanie P. The Evangelical Movement Among Spanish
Gypsies. Senior honors thesis submitted to the of the
Department of History and the Honors CounCIl at Samford
University, Birmingham, Alabama [1989].
Cullmann, O. Early Christian Worship. London: SCM, 1953.
Diamond, Jared. Guns, Germs and Steel: the fates of human societies.
New York: WW Norton & Co., 1999.
Damton, John. "Europe' sGypsiesHeartheCal! of the Evangelicals"
The New York Times. Late City Final Edition, Section A (August 25,
1983),2.
Dunes, Avery. Models ofthe Church. Garden City: Doubleday,
1978.
Dumbaugh, Donald F. The Believers' Church: The l-!istory
Character of Radical Protestantism. New York: Macmillan, 1968,
Scottdale, Pa.: Herald Press, 1985.
El1er, Vemard. The Outward Bound: Caravanning as the Style of
the Church. Grand Rapids: Eerdmans, 1980.
"Evangelical Leaders Assess Home Churches" Christian Life Vol.
43:9 Ganuary 1982) 32-44.
Filson, Floyd V. "The Significance of the Early House Churches"
Journal of Biblical Literature 58 (1939): 109-112. .
Foster, Arthur L., ed. The House Church Evolving. Chicago:
Exploration, 1976.
330 DE PLANTARE DE BISERICI
Gager, I. G. Kingdom and Community: The Social World of Early
Christianity. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall, 1975.
Garmo, John. Lifestyle Worship Nashville: Nelson. 1993.
Garrison, David. Church Planting Movements. Richmond:
International Mission Board, 1999.
Gerber, Michael. The E-Myth Revisited: why srrmll businesses don't
work. London: Harper Business, 1995.
Getz, Gene. Building Up One Another. Wheaton: Victor, 1976.
Getz, Gene. Sharpening the Focus of the Church. Chicago: Moody,
1974.
Gillmor, Verla. "Community is Their Middle Name" Christianity
Today (November 23, 2000) 50.
Gladwell, Malcolm. The Tipping Point: how little things can make a
big difference. London: Little Brown and Co., 2000.
Green, M, Evangelism in the Early Church. London: Hodder &
Stoughton, 1970.
Griffin, E. Getting Together: A Guide for Good Groups. Downers
Grove: Inter-Varsity, 1982.
Grimes, Barbara. Ethnologue, 14
u
, Edition Vol. 1: Languages of the
World. Dallas: Summer Institute of Linguistics, 2002.
Hinton, Keith. Growing Churches Singapore Style. Singapore:
OMF,1985.
Hobbs, Andrew. "Gypsies take to highway to heaven" The Observer
(August 1, 1993) 20.
Icenogle, Gareth Weldon. Biblical Foundations for Small Group
Ministry, An Integrational Approach. Downers Grove: InterVarsity
Press, 1994.
81BLlOGRAFIE SELECTIVA
331
"India: 3,000 House Churches Planted in Madhya Pradesh Since 1994"
on-line at www.youtharise.com/news/14feb2000/story8.htm
Johnston, Patrick. Operation World. Grand Rapids: Zondervan,
1993.
Judge, E. A. The Social Pattern of Christian Groups in the First Century.
London: Tyndale Press, 1960.
Kraus, C. Norman, ed. Evangelicalism and Anabaptism. Scottdale:
Herald Press, 1979.
Kreider, Larry. House to House. Houston: TOUCH Publications,
1995.
Lambert, Tony. China's Christian Millions: the costly revival.
Singapore: OMF, 1999.
Latourette, Kenneth Scott. A History of the Expansion of Christiani ty.
New York: Harper, 1937-1945.
Leatherwood, Rick. "Mongolia: As a People Movement to Christ
Emerges, What Lessons Can We Learn?" Mission Frontiers Ouly,
August 1998).
L'Engle, Madeline. A Wrinkle in Time. New York: Bantam,
Lewis, Bernard. Race and Slavery in the Middle East, an hlstoncal
enquiry. London: Oxford University Press, 1990.
Liegeois, Jean-Pierre. Roma, Gypsies, Travellers, transl. by.
ni Shuinear. Strasbourg: Council of Europe, 1994. Ongmally
published in French as Roma, Tsiganes, Voyageurs, in 1992.
Lindner, Eileen W. ed. Yearbook of American and Canadian Churches,
2001. Nashville: Abingdon Press, 2001.
Martin, Ralph P. The Family and the Fellowship. Grand Rapids:
Eerdmans, 1979.
332
MI$CARI DE PlANTARE DE BISERICI
Martin, Ralph P. Worship in the Early Church. Westwood: Revell,
1964.
McGavran, Donald. "House Churches: A Key Factor For Growth"
South Korea Global Church Growth Bulletin 29:5-6 Jan 1992.
McGavran, Donald. Understanding Church Growth. Grand Rapids:
Eerdmans, 1970.
Minear, Paul S. Images of the Church in the New Testament.
Philadelphia: Westminster, 1960.
Mir, Tariq. uIt's Conversion Time in the Valley" The Indian Express.
Srinagar, India, AprilS, 2003.
Morey, Robert A. Worship is all of Life. Camp Hill: Christian
Publications, 1984.
Neill, Stephen. A History of Christian Missions. New York: Penguin,
1964.
Parshall, Phill. New Paths in Muslim Evangelism: evangelical
approaches to Contextualization. Grand Rapids: Bakel" Books, 1981.
Perry, Tobin. "Reaching a city, reaching the world" The Commission.
Richmond: International Mission Board. September 1999. .
Peterson, Jim. Church without Walls, Moving Beyond Traditional
Boundaries. Colorado Springs: Navpress, 1992.
"Revival in Inner Mongolia- 500,000 Saved in Past 12 Months"
Voice of China, the official voice of the house churches in China. Vol. 1:
1 (Summer edition).
Sauder, Brian. and Kreider, Larry. Helping you build Cell Churches.
Ephrata: House to House Publications, 1998.
Schaller, Lyle E. Assimilating New Members. Nashville: Abingdon,
1978.
BiSlIOGRAFIE SELECTIVA 333
Shurden, Walter. "The Southern Baptist Synthesis: Is it Cracking?"
in A Baptist History and Heritage, Vol. 16:2 (April 1981).
Simson, Wolfgang. Houses that Change the World. Carlisle, U.K.:
Paternoster Publishing, 2001. .
Singh, Manpreet. "Harassed Kashmiri Christians Reach out to
Discrete Muslims" Christianity Today. Vo1.A6:10 (September 9,
2002) 26.
Skoglund, John E. Worship in the Free Churches. Valley Forge:
Judson, 1965.
Smith, Elliott. The Advance of Baptist Associations Across America.
Nashville: Broadman Press, 1979.
Sng, Bobby E.K. In His Good Time: the story of the church in Singapore,
1819-1992, 2
nd
edition. Singapore: Singapore: Graduates' Christian
Fellowship, 1993.
Snowden, Mark. ed., Toward Church Planting Movements, Richmond:
International Mission Board, 1997.
Snyder, Graydon F. Ante Pacem: Archaeological Evidence of Church
Life Before Constantine. Macon: Mercer University, 1985.
Snyder, Howard A. Liberating the Church. The Ecology of Church and
Kingdom. Downers Grove: InterVarsity, 1983.
Snyder, Graydon F. The Problem of Wineskins. Downers Grove:
InterVarsity,1977.
Snyder, Graydon F. The Radical Wesley and Patterns for Church
Renewal. Downers Grove: InterVarsity, 1980.
Sprinkle, Randy. Follow Me: Lessons for Becoming a PraYeJWalker,
Birmingham: New Hope Publishers, 2001.
Trueblood, Elton. The Company of the Committed. New York: Harper
and Row, 1961.
Snyder, Graydon F. The Incendiary Fellowship. New York: Harper
and Row, 1967.
Arunca!i-va ochii printre neamuri! Priviti uimi!i-va!
I in aceasta carte vei descoperi :
> Cum 4.000 de biserici au fost plan tate in India de Nord in numai zece ani.
> Cum 150.000 de rromi din Europa de Vest L -au primit pe Isus Cristos.
> Cum 160.000 de chinezi au fost botezati intr-un singur an.
> Cum 150.000 de musulmani s-au in tors de la Mahomed la Isus.
> Cum 15.000 de biserici au fost plantate intr-un singuran.
> Cum explozia din primul secol a reinviat in secolulXXI.
> Cum te pOii aliHura lui Dumnezeu, aducand de Plan tare de
Biserici in comunitatea tao
"Cea mai buna carte de plantare de biserici de la Faptele Apostoli lor incoace."
- Bruce Wilkinson, autorul cartilor The Prayer of Jabez !ji Secrets of the Vine
"Dumnezeu a folosit Mi!jd\ri de Plantare de Biserici pentru a multiplica rapid
noii cre!jtini !ji bisericile din intreaga lume.
- Jerry Rankin, Pre!jedinte al Southern Baptist International Mission Board
"0 contabilizare invi oratoare a felului in care Dumnezeu iti mare!jte biserica. "
- Steve Douglass, Pre!jedinte al campus Crusade for Christ
"David Garrison of era descrieri electrizante !ji pli ne de profunzi me. Mi!jcari de
Plantare de Biserici va fi pentru secoiul XXI 0 carte clasica pe care fiecare
persoana cu 0 inima misionara trebuie sa 0 citeasdi."
- Avery Willis, misionar !ji autor al MasterUfe and Following Jesus
David Garrison, Ph.D University of Chicago autar a patru carti de misiune, a lucr.11
ca misionarin Hong Kong, Egipt, Tunisia, Europa India. inainte de primi pozi!ia de
lider regional allMB pentru Asia de Sud, a slujit ca asociat pentru Glob i
Strategy in bardul de misiune intemationala ai Conven!iei Baptiste de Sud. Garisson
este recunoscut in lume ca un pionier in in!elegerea de plantare de biserici.
Alaturati-va lui Dumnezeu In marea aventura a