Sunteți pe pagina 1din 17

Ostian Simona Gr.

331

Prezentare: Istoria matematicii

Unul dintre cei mai mari matematicieni din istorie, Carl Gauss s-a remarcat prin contribuii fundamentale n teoria numerelor i geometrie, n probabiliti i statistic, ca i prin descoperiri majore n astronomie i electromagnetism. De asemenea, a inovat cartografia i topografia, iar una dintre inveniile sale a fost o versiune timpurie a telegrafului. Una dintre realizrile sale notabile este anticiparea geometriei neeuclidiene, care a devenit important abia la un secol dup ce el a conceput-o. Prestigiul su, n special n domeniul matematicii pure, este incontestabil. Chiar i astzi", scrie Michio Kaku, dac ceri oricrui matematician s enumere cei mai faimoi trei matematicieni din istorie, nu va ezita s-i citeze pe Arhimede, Issac Newton i Gauss."

Nascut la 30 aprilie 1777 ntr-o familie de oraseni destul de instariti, isi uimise dascalul primilor ani ai scolii primare prin rapiditatea neobisnuita de a rezolva mintal calcule aritmetice complicate. Cu mare usurinta a terminat si cursul liceal. Din 1795 pana la 1798, la Universitatea din Gottingen, a studiat matematicile, astronomia, geodezia si fizica. In doar trei ani si-a sustinut toate examenele. A incetat din viata in anul 1855.

Geometria neeuclidian este o ramur a geometriei care difer de geometria euclidian printr-o alt axiom de paralelism. n geometria neeuclidian hiperbolic numit de obicei geometria lui Lobacevski, printr-un punct dat se pot duce cel puin dou drepte paralele la o dreapt dat. n geometria neeuclidian eliptic nu exist drepte paralele. Geometria neeuclidien este folosit pentru formularea teoriei generalizate a relativitii.

Dovedindu-se a fi nu doar un matematician de mare valoare, ci si un astronom de mare competena, a fost numit concomitent director al Observatorului din Gottingen si detinatorul catedrei de Astronomie a Universitatii din acelasi oras, n anul 1807. A reusit sa scrie o cuprinzatoare carte despre corpurile ceresti, lucrare care i-a adus o reputatie stiintifica europeana. Intre alte realizari in materie de matematica cosmica se numara si calcularea traiectoriei asteroidului Ceresc (intaiul obiect de acest gen observat de astronomi).

n anul 1823 a inventat instrumentul utilizabil pentru msurarea intensitatii campurilor magneticemagnetometrul. Peste nca sapte ani a mai realizat n acest domeniu o premiera stiintifica: fundamentarea matematica a magnetismului terestru. Cercetrile sale privind cunoasterea magnetismului Tot el a definit sistemul absolut de uniti: milimetru, miligram, secunda, iar n 1836, pe temeiul acestor trei elemente teoretice, a exprimat intensitatea campului magnetic al planetei noastre n funcie de cele trei unitai fundamentale enunate mai sus. S-a remarcat si n domeniul electricitatii, fiind cel dintai care a observat si semnalat posibilitatea transmiterii de semnale cu ajutorul curentului galvanic.

Matematica
n domeniul matematicii, Gauss s-a remarcat nc de mic, uimindu-i profesorii din coala primar prin gsirea unei metode de calcul a sumei ntregilor pn la 100 astfel: 1 + 100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, astfel nct e nevoie doar de fcut calculul: 50 101 = 5050. Cum a rezolvat el asta asa de repede? 1 + 2 + 3 +...+98+99+100 = N 100+99+98+...+3 + 2 + 1 = N ______________________________ 101+101+101+...+101+101+101=2N 10100->101*100 10100 = 2N =>N=5050

Numerele mai mici care duc la teorema! 1+2+3++8=? Folosind metoda lui Gauss avem: 8*9/2, Unde: 8->numarul de termeni 9->suma primului si al ultimului termen Avem: 72/2=36 Teorema: 1+2+3++n=n(n+1)/2 unde: n->numarul de numere consecutive insumate

La varsta de 17 ani Gauss a devenit interesat de matematica si a incercat o solutie clasica a problemei de a construi un heptagon regulat, sau figura cu sapte-fete, cu rigla si compasul. El a avut succes nu numai pentru ca a dovedi ca aceasta constructie este imposibila ci si prin faptul ca a demonstrat ca pentru constructia unui poligon regulat cu numar impar de laturi este posibila numai atunci cand numarul de laturi este un numar prim din seria: 3, 5, 17, 257, 65 si 537 sau este un multiplu de doua sau mai multe dintre aceste numere.

Pentru teza sa de doctorat a prezentat o dovada a faptului ca fiecare ecuatia algebrica are cel putin o radacina sau o solutie. Aceasta teorema, care a contestat matematicieni de secole, este in continuare numita "Teorema fundamentala a algebrei" "Orice polinom in x poate fi impartit in factori de primul si al doilea grad." exemplu: x + 4x + x -6 = (x-1)(x +5 x +6)
Aceasta teorema, in forma sa cea mai generala, este echivalenta cu afirmatia ca fiecare ecuatie polinomiala f(z)=0, unde z este un numar complex, are cel putin o radacina reala sau complexa. La sfarsitul secolului al 18-lea (1798) Carl Friedrich Gauss a demonstrat aceasta teorema.

Figura de mai sus reprezinta graficul standard normal al curbei lui Gauss cu deviatia standard s=1, iar valoarea medie m=0 si z=(X-m)/s conform formulei:

1 2

0.5 Z 2

Gauss nu a fost doar matematician, ci i inventatorul telegrafului. Acest aparat a fost conceput pentru transmiterea de informaii, iar principiul aplicat reprezint i n prezent baza tuturor formelor specifice tehnicii comunicaiilor. Dar realizrile lui Gauss nu se opresc nici pe departe aici. O serie de demonstraii matematice i metode de calcul sunt datorate acestui cercettor. De asemenea, el a pus bazele geometriei difereniale, care prezint o importan deosebit i care studiaz suprafeele i curbele n spaiul tridimensional.

n anul 1720, cnd i s-a solicitat msurarea regatului Hanovra, el s-a deplasat personal cu trsura pe teren i a colectat neobosit date de msurare. A realizat nregistrri chiar cu ajutorul unui instrument de concepie proprie. Astfel, cercettorul este considerat pionierul ridicrilor topografie realizate cu exactitate. n prezent, geodezii l consider un coleg de breasl. Dar i astronomii, fizicienii i matematicienii revendic aceast personalitate. Gauss a fost i este n continuare o adevrat stea n lumea tiinific mondial. nc din tineree, el a gsit soluia unuia dintre misterele existente nc din Antichitate: dup ce a reflectat mai multe sptmni la aceast problem, ntr-o diminea, cnd se afla n pat, a neles cum poate fi construit un poligon cu 17 laturi prin valorificarea unui principiu matematic din teoria numeric.

Influena lui Carl Gauss n lumea tiinei i a matematici a fost incomensurabil. Constatarile sale abstracte au schimbat modul de gandire al oamnenilor. n timpul vieii lui, Gauss a descoperit o serie de concepte pe care nu le-a publicat, pentru c a simit ca sunt incomplete . Fiecare dintre aceste idei (inclusiv variabila complexa) au fost descoperit ulterior de ctre ali matematicieni. Dei el nu a acordat creditul pentru aceste descoperiri speciale, el a gsit rsplata cu desfurarea de astfel de cercetari. El este un om mare i realizrile sale nu vor fi uitate.