Procesul de managementul riscului

1. Identificarea riscului avnd drept aciuni specifice:

identificarea riscurilor,
eliminarea riscurilor neconcordante,
reinerea riscurilor semnificative pentru proiect.
2. Analiza riscului ce privete:
evaluarea detaliat a riscurilor semnificative,
estimarea ferm a rezultatelor,
estimarea ferm a probabilitii,
determinarea valorii ateptate.
3. Reacia la risc prin:
reducerea riscurilor,
eliminarea riscurilor,
repartizarea riscurilor.
Abordarea managementului riscului
in viziunea standardului elaborat de IRMI (Marea Britanie)
Obiectivele strategice ale
organizaiei/proiectului
Identificarea
riscului
Analiza riscului
-descrierea riscului
-estimarea riscului
-evaluarea riscului
Raportarea riscului
Ameninri i oportuniti
Decizie
Tratarea riscului
Raportarea riscului rezidual
Monitorizare
Modificare
Audit
formal
Metode i tehnici de identificare a riscului
Tabelul riscurilor
Lista de control a riscurilor
Analiza evenimentelor
Analiza arborelui defectelor
Studierea hazardului n procesele operaionale
Matricea de ierarhizare a riscurilor
Harta riscurilor
Utilizarea unui grup Delphi de respondeni
egali n rang
Tabelul riscurilor

Exista intotdeauna in cadrul
organizatiei informatii privind :
accidente si pierderi realizate;
instrumentele utilizate deja pentru
prevenirea pierderilor din cauza
expunerii la unele riscuri;
mijloacele de productie, bunurile si
persoanele pe care antrepriza
doreste sa le ocroteasca ;
situatiile dezastruoase pe care
organizatia doreste sa le evite.
Aceste informatii pot fi utilizate
ca punct de pornire pentru
activitatile de identificare a riscurilor
prin organizarea lor intr-un tabel de
genul celui de mai jos :
Tabelul riscurilor
Amenintari Resurse
Consecinte Factori modificatori
Pericole care
ameninta firma
si/sau
proiectele aflate
in desfasurare
Exemplu:
intreruperea/
defectiunea unui
utilaj

echipamente
materiale
personalul
alte resurse
utilizate
Efecte
nedorite ale
evenimentelor
neprevazute
asupra
organizatiei/
proiectului:
Intreruperea
productiei
Ranirea unui
angajat
Factori care
modifica
impactul pe care
situatiile
neprevazute
l-ar fi avut:
Instrumente de
prevenire a
pierderilor
Echipament de
rezerva
Lista de control a
riscurilor
Este considerata cel mai important
instrument pentru identificarea riscurilor
Lista de control poate fi construita pe
baza:
amenintarilor existente;
consecintelor nedorite;
resurselor existente;
In general se porneste de la o lista
standard care poate fi utilizata pentru
orice proiect care apoi este
particularizata pentru fiecare proiect;
Principalul sau dezavantaj este ca oricat
de mare este aceasta lista pot fi riscuri
importante neidentificate;


Analiza evenimentelor
Aceasta tehnica porneste de la un eveniment
particular care produce pierderi, de exemplu un
incendiu , si construieste arborele logic al
hazardului.
In acest arbore sunt puse in evidenta cauzele
pierderilor, apoi cauzele posibile ale cauzelor si
asa mai departe pana cand toate sursele
pierderilor sunt relevate.


Pierderea unei construcii n urma unui
incendiu
Incendii vecine Defeciune
electric
Aprindere
spontan
Fulger
materiale n
interior
materiale din
exterior

sursa
ntreinere
necorespunztoar
e
instalare
defect
Proiectare
greit
Execuie
necorespunztoare
Analiza arborelui defectelor
Aceasta tehnica pornind tot de la un
eveniment care produce pierderi (este
generator de factori de risc), pune in
evidenta conditiile care sunt necesare, fie
individual, fie prin combinatie ca sa
determine evenimentul respectiv.

Meritul acestei tehnici este acela ca pune
in evidenta situatii care nu prezinta riscuri
prin ele insele, dar care in combinatie
sunt periculoase pentru proiect in
ansamblul sau.
Matricea de ierarhizare a riscurilor
(matricea probabilitate impact)
Etapa 1 : Stabilirea unei matrici care s lege probabilitatea
unui eveniment riscant de un numr de clasificare.

Etapa 2 : Realizarea unei matrici care s permit evaluarea
impactului unui risc anume asupra obiectivelor majore
ale proiectului (timp, cost, calitate, scop).
Etapa 3: Combinarea datelor de la cele dou etape anterioare.
Fiecare risc va opera n propria sa matrice
probabilitate impact (matrice P x I).
Scorul sau gradul de risc se calculeaz dup formula:
Gradul de risc (scorul) = Scorul probabilitii x Scorul impactului

Translatarea scorurilor obinute n grade de risc se poate face pe baza tabelului urmtor:
Scor obinut
Risc
1 6
Sczut
7 14 Moderat
>15 Ridicat
Harta riscurilor
Metoda Delphi
1. se identific mai nti un grup de experi
2. coordonatorul i cere fiecrui membru al
grupului s fac o predicie i o estimare
probabilist subiectiv pentru componentele
relevante ale proiectului analizat
3. coordonatorul primete i sintetizeaz aceste
estimri, iar sinteza se repartizeaz ca
feedback tuturor membrilor grupului
4. membrilor grupului li se cere apoi s-i modifice
prediciile n lumina informaiilor coninute n
sintez
5. noile predicii sunt din nou sintetizate i
comunicate apoi tuturor membrilor
6. acest proces de modificare i feedback
continu pn ce fie c se ajunge la consens,
fie c membrii grupului nu mai doresc s-i
modifice prediciile
7. rezultatul este o predictie Delphi.
Metode i tehnici de analiza riscului

Valoarea monetar ateptat
Metoda deviaiei normale standard
Metoda speranei matematice
Arborii decizionali
Simulrile
Tehnici de fundamentare a deciziilor n condiii
de incertitudine
Metoda gradelor de apartenen la varianta optim
Utilizarea teoremei Bayes pentru modelarea
unor procese decizionale n condiii de informaie complet/incomplet

Metoda ajustrii ratei de scont cu riscul
Metoda ajustrii echivalentului de certitudine
Valoarea monetar ateptat se calculeaz ca produs ntre
probabilitile de apariie ale anumitor evenimente i efectele acestora.
VMA (a) = P(a) x E(a)
unde:
VMA (a) valoarea ateptat a evenimentului (a)
P(a) probabilitatea de apariie a evenimetului (a)
E(a) efectul apariiei fenomenului (a)
VMAsubstructur = (0,2 x 720.000) + (0,5 x 800.000) + (0,3 x 1.000.000)
VMAsubstructur = 856.070
VMAsuprastructur = (0,2 x 1.800.000) + (0,6 x 2.000.000) + (0,2 x 2.500.000)
VMAsuprastructur = 2.060.000
VMAinflaie = (0,2 x 9%) + (0,5 x 12%) + (0,3 x 16%) = 12,6%
VMAproiect = (856.070 + 2.060.000) x 12,6%
VMAproiect = 3.282.500 USD
Valoarea monetar ateptat
Metoda deviaiei normale standard
Cu ajutorul a trei estimri (optim, pesimist, cea mai probabil) se calculeaz media i dispersia duratei
unei activiti utiliznd relaiile :
, pentru calculul duratei medii


, pentru calculul dispersiei

n care :
a = durata optimist
b = durata pesimist
m = durata cea mai probabil
, pentru calculul deviaiei standard
, pentru calculul probabilitii ca termenul
de execuie propus s fie respectat
n care :
z = deviaia normal standard (numit i factor de probabilitate)
D = durata de execuie propus
Dcr = durata critic
o
2
= dispersia
6
4
ij ij ij
ij
b m a
t
+ +
=
2
2
6
|
|
.
|

\
|

= o
ij ij
ij
a b
2
ij ij
o = o
2
o

=
cr
D D
z
Calculul dispersiei i deviaiei standard pentru proiect
11

0

2

3

4

5

6

7

8

9

10

0/0
8/8
12/12 20/20
36/36
20/20
16/28
10/20
8/12 16/2
4
28/28
A
B
C
D
E
F G
H
J
I
K
L
M
8 8
8
8
8
8 8
4
4
4
16
10
4
40/40
1

Durata ntregului proiect este : t = tD + tF + tG + tJ + tK + tM
t = 8 + 4 + 8 + 8 + 8 + 4 = 40 sptmni
Dispersia duratei totale a proiectului este egal cu suma dispersiilor activitilor critice.

sptmni

Deviaia standard este :
Stiind c termenul impus de beneficiar pentru realizarea proiectului este de 45 de sptmni
putem calcula probabilitatea ca termenul contractat s fie realizat
(proiectul are probabilitatea de 85,21% a se realiza la timp).
2 2 2 2 2 2 2
M K J G F D proiect
o + o + o + o + o + o = o
98 , 20 11 , 0 10 , 7 4 4 77 , 1 4
2
= + + + + + = o
proiect
58 , 4 98 , 20 = = o
proiect
09 . 1
58 . 4
5
58 . 4
40 45
= =

= z
Tehnici de fundamentare a deciziilor n condiii de incertitudine
Regula pesimist (a lui A.Wald) care presupune c varianta optim este aceea pentru care se obin
cele mai mari avantaje n condiiile obiective cele mai nefavorabile. Practic se aplic principiul minimax
n care varianta optim se stabilete cu relaia :

Regula optimist care const n aplicarea principiului maximax, potrivit cruia varianta optim este
aceea pentru care se obin cele mai mari avantaje, n cea mai favorabil stare a condiiilor obiective.
Relaia de determinare a variantei optime este urmtoarea :

Se aleg utilitile maxime ale tuturor variantelor, dintre care se va alege varianta optim.
Regula optimalitii (a lui Hurwicz) potrivit creia varianta optim este cea care maximizeaz
relaia :




o = coeficient ales de ctre decident, are valori n intervalul (0,1) dup cum acesta este mai optimist, cnd
valorile coeficientului sunt mai aproape de 1 sau mai pesimist cnd valorile acestuia sunt mai aproape
de 0.
= utilitatea variantei i, n starea condiiilor obiective k cea mai mare
= utilitatea variantei i, n starea condiiilor obiective k cea mai mic
) min ( max
ik
k i
u Vopt =
) (max max
ik
i
u Vopt =
| |
0 1
) 1 ( max
ik ik
i
U U Vopt o + o =
1
ik
U

1
ik
U

Regula proporionalitii (Bayers Laplace) conform creia varianta optim este cea pentru care
media utilitilor este cea mai mare sau media consecinelor este cea mai favorabil :






Regula minimizrii regretelor (L.Savage) care presupune c varianta optim este aceea pentru care
regretul de a nu fi ales varianta optim este cel mai mic.


pentru k = i =

iar Rik reprezint regretul de a fi ales varianta (i) n starea condiiilor obiective (k).

Dup stabilirea regretelor, varianta optim este cea pentru care regretul maxim este minim, adic:

(
(
(
(

=
n
u
Vopt
n
k
ik
i
1
max
ik k ik
u ui R = ) max(
n , 1
m , 1
) max ( min
ik
k i
R Vopt =
Metoda gradelor de apartenen la varianta optim
Etapa 1 : Formularea variantelor, a consecinelor acestora i alegerea criteriilor de
optimizare

Etapa 2: Pentru fiecare consecin se efectueaz o transformare de variabil dup relaia:





Etapa 3: Stabilirea gradelor de apartenen a fiecrei variante la varianta optim, pentru
fiecare criteriu de decizie dup o funcie exponenial de forma:

ij
= e
-kUij
in care: k = coeficient de apartenen, acesta lund valori n funcie de importana criteriilor de optimizare.
Valorile mij se nscriu ntr-o matrice ale crei elemente evideniaz gradele de apartenen a fiecrei
variante decizionale la varianta optim, pentru fiecare criteriu de optimizare.

Etapa4: Alegerea variantei optime, prin agregarea elementelor matricei gradelor de
apartenen ca variant optim, dup una din regulile de optimizare a deciziilor n condiii de
incertitudine prezentate anterior.
n
in i i
i
+ + +
=
...
2 1
+
+

=
j
j ij
ij
a
a a
U
Metoda ajustrii ratei de scont cu riscul
Determinarea valorii actuale estimate PV/E a unui flux de venituri riscante aferente unui proiect
de investiii se poate face cu relaia:


unde:
= valoarea anticipat a veniturilor nete n perioada t
r = rata scontului fr risc
t = perioada de timp

Utilizarea ratei de scont ajustat cu riscul modific formula cunoscut pentru stabilirea valorii
actuale deoarece n locul unei rate de scont r lipsit de risc, folosit anterior se introduce o
rat de scont k mai mare, stabilit conform relaiei:
k = r + p
unde p este premium de risc.

Valoarea actual ajustat cu riscul (notat PV/K) se va calcula cu relaia:

t
x

=
+
=
n
t
t
t
k
x
K PV
1
) 1 (
/

=
+
=
n
r
t
t
r
x
E PV
1
) 1 (
/
Metoda ajustrii echivalentului de certitudine (echivalentului sigur al unui
rezultat)
Ajustarea valorii actuale a echivalentului sigur al unui rezultat se caracterizeaz prin aceea
c valoarea actual a unui rezultat (venit) incert (PV/ot) se ajusteaz cu ajutorul unui factor (ot) ca
n relaia urmtoare (care pleac de la cea pentru determinarea valorii actuale):

n care:



at = factorul de ajustare a echivalentului sigur (cert)
r = rata de scont fr risc
Pentru toate rezultatele, n afara celor lipsite de risc 0 <at <1.
Astfel, cnd at =1 venitul din momentul t este sigur (cert), iar cnd at =0
probabilitatea de a obine un venit n momentul t este zero.

Cele dou metode utilizate, se poate demonstra, vor conduce la aceleai
rezultate ori de cte ori este satisfcut relaia:

=
+
o
= o
n
t
t
t t
t
r
x
PV
1
) 1 (
/
t
t
t
k
r
) 1 (
) 1 (
+
+
= o
Evaluarea raportului
risc eficienta
Orice proiect fie ca se refera la asimilarea de
produse si tehnologii noi in conditiile unor
capacitati de productie existente, fie ca
vizeaza crearea unor capacitati de productie
pentru produse existente implica doua
categorii de eforturi economice: efortul
investitional si cheltuielile de functionare
curenta asociate.
Calculele de eficienta realizate in mod curent
in practica sunt concepute in maniera
determinista, desi in mod normal trebuie luat
in calcul si riscul (mai ales in activitatea de
cercetare dezvoltare, una din cele mai
riscante)
Prevaleaza metode de calcul rezultate din
cercetari efectuate la comanda unor firme

1.Formula adoptata de catre firma Olin
Mathiesen Chemical Co (S.U.A) masoara
valoarea unui proiect de cercetare astfel:







Efectul economic = economia anuala rezultata
din proces
Firma considera ca un proiect este convenabil
daca P3.

2. Metodologia PACIFICO utilizata de compania
Alcolak (S.U.A).
Valoarea P a proiectului este data de formula :

P = R
c
x R
t
x (p c) x V x L x C
-1

R
c
= probabilitatea succesuluicomercial;
R
t
= probabilitatea de succes tehnic;
(p-c) = profitul unitar ca diferenta intre pretul p si
costul c;
V = volum de productie anual;
L = durata de viata comerciala a produsului in ani;
C = cheltuielile totale cu cercetarea, proiectarea
si introducerea tehnologiei

Se considera ca un proiect este acceptabil daca
P2.













a proiectare si cercetarea cu Cheltuieli
succesului atea probabilit economic Efectul
= P
3. Formula propusa de Disman pentru firma Abbot
Laboratories :




I = efortul investitional maxim admis;
R
c
= probabilitatea succesuluicomercial;
R
t
= probabilitatea de succes tehnic;
E
i
= efectul economic in anul i (i = 1,2,n)

Probabilitatea succesului tehnic (R
t
):





E
pt
= efectele economice scontate a se obtine pe perioada
de recuperare normata la proiectele esuate tehnic
E
p
= efectele economice scontate pentru un esantion de
proiecte luate ca baza de cercetare

=
=
+

n
i
i
i
t c
r
E
R R I
1
0
) 1 (
Ep
Ept
R
t
=
Rata succesului comercial (probabilitatea succesului
comercial)






E = efectul economic realizat
E = efectul economic proiectat pentru fiecare proiect
apartinand unui esantion de proiecte lansate in
ultimii ani de catre firma.
p
E
E
Rc =