Teoria lui Roesler este o teorie potrivit creia poporul romn s-a format la sud de Dunre, de unde o mare

parte a populaiei a emigrat la nord de fluviu. Aceast teorie nu a fost iniiat de istoricul austriac Robert Rsler, ns poart numele su, ca urmare a publicrii n 1871 a crii sale Studii romanesti.Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor". Aceast teorie se consolidase prin lucrrile unor precursori (ca de exemplu Franz Sulzer, Karl Eder i Johann Engel). Dup Rsler, teoria a fost preluat i de ali istorici, contemporani, precum i din generaii ulterioare (de exemplu marele istoric ungur Paul Hundsdorfer).

dacii au fost exterminati ca popor; romanizarea nu s-a putut realiza in cei 165 de ani de stapanire romana; disparitia vechii toponimii dace; toti locuitorii Daciei au parasit provincia prin retragerea aureliana; poporul roman si limba romana s-au format la sud de Dunare deoarece: lipsesc din limba lor elemente germanice; exista elemente lexicale comune in limba romana si in limba albaneza; dialectele daco-roman si macedo-roman se aseamana; influenta slava a fost posibila numai la sud de Dunare unde romanii devin ortodoci si preiau limba slavona de cult; romanii sunt un popor de pastori nomazi; lipsa izvoarelor istorice care sa ateste existenta romanilor la nord de Dunare inainte de sec. XIII; maghiarii au gasit la venirea lor in Transilvania o terra deserta

Romanizarea Daciei. Avem motive sa credem ca elementul dacic supus s-a tinut departe de contactul cu civilizatia romana si s-a mentinut dusmania fata de Roma. Romanizarea Daciei a fost insa diferita de cea a altor provincii cucerite de armata Romei. () In Dacia insa a fost creata o adevarata tara de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit si inconjurat de o populatie dusmanoasa, in care insa romanitatea nu si-a infipt radacini atat de adanci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei nationalitati cucerite si din punct de vedere spiritual. Discontinuitatea romanitatii. Cei care sustin mentinerea unei populatii romanice in Dacia se impart in doua categorii. Unii sustin parerea ca provincialii romani s-au refugiat in munti pentru a-si pastra acolo libertatea si viata, altii () considera ca ei au ramas netulburati in vai si campii in vechiile lor case si asezari. () A doua parere isi gaseste respingerea in cautarea zadarnica a presupusei continuitati a oraselor si populatiei Daciei in toate monumentele literare ale vecinilor. Migratia vlahilor la nord de Dunare. Invadarea si ocuparea Valahiei a fost linistita si imperceptibila, inceputul ei, care trebuie sa fi fost inca in perioada domninatiei cumane, neputand fi precizat. () Prin ipoteza migrarii treptate spre nord a valahilor din Moesia se poate explica cum imprejurarea surprinzatoare ca populatia valaha se intalneste in nord de Dunare numai dupa inceputul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce in ce mai numeroasa, pana ce vor umple in mare masura tara numita Valahia si apoi tarile din jur.
(R. Roesler, Romanische Studien, 1871)

Columna lui Traian este cea mai important dovad arheologic prezenta si astazi la Roma. Apolodor din Damasc , a sculptat i construit aceast column n cel puin 4-5 ani. Scenele de pe Column reprezint dacii care cereau ndurare , apoi dacii mpreun cu romanii lucrnd la construirea oraelor, drumurilor, termelor, apeductelor i chiar podurilor. Dup anul 200, n armata roman exista o unitate militar Equitata dacorum numai din militari daci care avea ca rol aprarea granielor de nord ale imperiului, Alte descoperiri arheologice atest existena unei viei rurale intense cu obti steti i teritoriale. Aceast organizare era specific numai dacilor i ei locuiau la sate.

Columna lui Traian

Chiar adepii imigraioniti susin c unele provincii ale imperiului au fost romanizate n mai puin de 100 de ani, dar considera ca pentru Dacia nu au fost suficienti 165 de ani. Romanizarea Daciei a durat mai mult de 165 de ani :

preromanizarea (relaiile dintre Burebista i Pompei; inscripia descoperit la Sarmisegetuza n scriere latin ; primul rzboi daco roman 101-102 i semiocupaia roman n Dacia 102-105) romanizarea propriu-zis 106-275 perioad n care Dacia a fost complet ocupat de romani i declarat provincie imperial cu o via urban deosebit de nfloritoare aidoma Romei , dovad oraele construite n colaborare cu dacii i ridicarea lor la rangul de municipii ; post-romanizarea 275-secolul V , dovad religia cretin care s-a prins mai mult dect n toate provinciile romane termenul de biseric din limba romn care vine de la basilica din limba roman .

Continuitatea existenei pe teritoriul Daciei poate fi susinut att cu argumente logice, cu toponime, hidronime, ct i cu cele arheologice, rezultat al cercetrilor sistematice din secolul al XX-lea.

Toponimele (Apulum, Napoca, Potaissa), hidronimele (Alutus, Samus, Maris), precum i inscripiile din Dacia n care sunt prezente nume dacice i romane sunt dovada indiscutabil a prezenei geto-dacilor dup cucerirea roman. Se contrazice astfel afirmaia lui Eutropius despre exterminarea geto-dacilor.

Retragerea aurelian trebuie neleas ca prsirea Daciei romane de ctre armat, funcionari i oamenii din aparatul administrativ. Dup cum menioneaz istoricul Vasile Prvan n lucrarea nceputurile vieii romane la gurile Dunrii, ranii au rmas pe peticul lor de pmnt, avnd alturi elementele romanizate sau n curs de romanizare (exemplu dacii liberi).

A. Poziia lui Robert Roesler (1871) Cei care susin meninerea unei populaii romanice n Dacia se mpart n dou categorii. Unii susin prerea c provincialii romani s-au refugiat n muni pentru a-i pstra acolo libertatea i viaa, alii, printre care Maior i Laurian, consider c ei au rmas netulburai n vi i cmpii n vechile lor case i aezri. mpotriva primei preri putem ridica ntrebarea de ce colonitii romani, obinuii cu bunurile unei culturi mai dezvoltate, ar fi preferat s mbrieze o via n slbticie, s schimbe modul de via urban i agricultura cu pstoritul, cnd mpratul lor le asigurase n Moesia locuine i pmnturi, n mijlocul poporului lor, n condiiile plcute ale unei existene obinuite, sub protecia sbiilor legiunilor romane, unde nu trebuiau s prseasc nici mcar vechiul nume al provinciei lor? A doua prere i gsete respingerea n cutarea zadarnic a presupusei continuiti a oraelor i populaiei Daciei n toate monumentele literare ale vecinilor. (Robert Roesler, Romnische Studien.Untersuchungen zur alteren Geschichte Rmniens, Leipzig)

B. Rspunsul lui A.D. Xenopol (1884) Chiar bogaii cnd fugeau din Dacia, nc nu o prseau fr gndul de a se ntoarce, cci greu se dezlipete omul de ceea ce a agonisit, dovad mulimea de comori ngropate, gsite pe pmntul vechii Dacii! Dar nc srmanul! El se retrgea totdeauna n preajma locuinei sale, spernd c se vor liniti vremile i c va putea s-i revad aezarea i casa. [] Timpul trecea i o generaie se strngea dup alta n creierii munilor, nct cei nscui la umbra naltelor lor piscuri se deprinser n curnd a gsi aici o nou patrie. [] Cei bogai s au dus, daci sau romani; cei sraci au rmas aici, ori de ce naionlitate s-ar fi inut. [] Un popor aezat nu fuge niciodat n ntregimea lui n faa unei nvliri. [] (A.D.Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra struinei romnilor n Dacia Traian, Bucureti,)

Tezaurele monetare (a cror acumulare ncepe nainte de retragerea aurelian), descoperirile arheologice (aezari i necropole)

Rspndirea cretinismului la nord de Dunre, fr ca factorul politic s intervin, este atestat de numeroase obiecte cretine descoperite, precum cele de la Biertan (fragment dintr-un donariu de bronz din secolul al IV-lea, cu inscripia Ego Zenovius votum posui (eu Zenovius am fcut aceast ofrand), al crui disc conine monograma lui Hristos), Porolissum (templu pgn, transformat n lca cretin), Apulum, Drobeta. Astfel, putem afirma c fa de popoarele din jurul Daciei, poporul romn s-a nscut cretin n mod spontan, odat cu formarea romanitii.

Istoriiregasite.ro
Scribd.com