STRUCTURA

APARATELOR CERAMICE
Curs 3

Clasificarea elementelor de agregare

In

functie de tehnica utilizata:

Ceramica
Turnare

Tehnica

clasica
metal + ardere ceramica

all-ceram

Tehnici

aditive

Depunere

in straturi succesive (Optec HSP, Vitadur Vita)

Turnare
Infiltrare

si sinterizare
Presare la temperaturi inalte
Tehnici

substractive

Strunjire
Electroeroziune

Clasificarea elementelor de
agregare
In

functie de materialele din care sunt

realizate:
Ceramo-metalice
Folie

de platina
Aliaj turnat
All-ceram
Depuneri

succesive
Infiltrare (tehnica In-ceram)
Presare (sist IPS-Empress)
Turnare (Dicor)
Strunjire (CAD-CAM)

Clasificarea elementelor de
agregare
In

functie de sistemul de fixare:

Prin

cimentare

Oxifosfat

de zinc
Policarboxilic
Glass-ionomer
Prin

adezivi:

Bis

GMA

1. CONDITII DE ALEGERE
-biologice
-biomecanice
2. INDICATII DE UTILIZARE A
MICROPROTEZELOR CA ELEMENTE
DE AGREGARE

CONDITII DE ALEGERE A ELEMENTELOR DE AGREGARE

a. Condiii biologice:
sacrificiul minim de substan amelo-dentinar
profilaxia pulpara
profilaxia parodontala
refacerea morfologica
refacerea functionala
conservarea rapoartelor ocluzale normale si a rapoartelor
mandibulo-craniene corecte

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

1.Sacrificiu minim
de substanta amelo-dentinara

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Elementele de agregare din puntile Maryland

Total ceramice

mixte

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Inlay-uri

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE
CORONA
PARTIALA
SAU 4/5

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Coroana de invelis total ceramica

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

2. Profilaxie pulpara

Sa nu transmita variatiile de temperatura

Sa nu oblige la devitalizare
Materialul de cimentare s nu declaneze reacii pulpare
Etaneitatea nchiderii marginale

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

3.Profilaxie parodontala

Respectarea conturului parodontal

nchiderea marginal perfect
Respectarea profilului de emergen

JONCIUNEA DENTO-PROTETICA

Poate fi plasat:
Subgingival
Juxta-gingival
supragingival

Elasticitatea parodontiului marginal

i reactia la agreesiunea mecanica
determinata de margini incorect
modelate

RELATIA PARODONTIU MARGINAL

*SUPORT DENTAR
*SUPORT IMPLANTAR

Supraconturare cervicala/subdimensionare

*Conturul protetic cervical = galben

*Supracontur vertical = rosu
*Subdimensionare verticala = verde

CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

4. Restabilirea morfologiei
coronare
si a fizionomiei

Fizionomia
Refacerea morfologiei

alegerea practicianului
obligatorie

CONDITII

BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Anterior
edentatie
i

Raporturi
ocluzale
incorect
refacute

5. Refacerea sau conservarea

raporturilor mandibulo-craniene

Consecutiv
edentatiei

Restabilirea
raporturilor
mandibulo-cranien

CONDITII DE ALEGERE A ELEMENTELOR DE AGREGARE

b. Condiii biomecanice:
rezisten la solicitrile mecanice complexe
transmitereaforelor de masticaie de la
nivelul corpului de punte la dintele suport n
axul acestuia
agregarea

CONDITII
BIOMECANICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

1. REZISTEN LA
SOLICITRILE MECANICE

Suprafata de unire cu corpul de punte

Rezistena materialelor la
solicitrile mecanice complexe

CONDITII

2. Transmiterea axiala a fortelor

BIOMECANICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Elementele de agregare vor fi extinse pe cel puin

2/3 din diametrul coronar al dinilor stlpi

CONDITII
BIOMECANICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Modalitati de agregare
la substructura organica

Raportul de contact dintre elementul de agregare

si subsructura preparata

1 Agregare extrinseca= extratisulara (terapia de acoperire)

2. Agregare intrinseca=intratisulara (terapia de reconstituire)
3.Agregare dentinara= puturi dentinare
4. Agregare radiculara=pivot radicular (terapia de substitutie

RETENTIA ELEMENTELOR DE AGREGARE

Suma factorilor care se opun dezinsertiei

1. RETENTIE PRIMARA
2. RETENTIE SECUNDARA
3. RETENTII SPECIALE

RETENTIA depinde de urmatorii factori:

forma i mrimea suprafetelor aflate in contact

poziia suprafetelor fata de axul de insertie
coeficientul de abraziune
starea suprafetelor ce vin in contact
paralelismul fetelor laterale
nalimea suprafetelor verticale

Factori care influenteaza retentia:

1. FORMA I MARIMEA PREPARATIEI

2. MIJLOACE SUPLIMENTARE DE RETENTIE

Pivouri radiculare
Cavitati de retentie

Santuri de retentie
pivouri
dentinare

3. STAREA SUPRAFETELOR AFLATE IN CONTACT

a) CALITATEA SUPRAFETEI DENTARE DEPINDE DE
INSTRUMENTARUL ABRAZIV FOLOSIT
*CALITATEA / TIPUL (diamantat, extradur)
*MODUL DE UTILIZARE (viteza de rotatie, presiune,irigatie)

b) SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTULUI

DE AGREGARE
SABLAREA

Microscopie electronica de baleiaj

-suprafata unui aliaj sablat cu particole alumina

3. GRAVAJUL CA MODALITATE DE IMBUNATATIRE

A STARII DE SUPRAFATA
GRAVAJUL ACID AL STRUCTURII DENTARE

GRAVAJUL ACID AL CERAMICII

GRAVAJUL ELECTROLITIC AL SUPRAFETELOR METALICE

=disolutie anodica a unor faze metalicemicrorelief favorabil retentiei

SE INDICA LA ALIAJELE NENOBILE, PE BAZA DE Ni sau Co

AGREGARE
PRIN
INURUBARE
PE IMPLANTURI

ELEMENTE DE AGREGARE
PE CAPE DE TELESCOPARE

INDICATII
DE UTILIZARE
A MICROPROTEZELOR

1. INCRUSTATII
Pot fi elementele de agregare
ale sinelor de imobilizare (in parodontopatii)

2. COROANE PARTIALE
, 4/5

in zona anterioara/posterioara a arcadei

-biologice
-in edentatii de 1-2 dinti lipsa
-comanda axul de insertie al protezei
-rezistenta mecanica foarte buna

COROANA METALOCERAMICA

-calitati de rezistenta i fizionomie

-+/- devitalizare
-retentie mai mica decit a coroanei
metalice

COROANA
INTEGRAL CERAMICA
-exigente fizionomice crescute
-necesita sacrificiu important de tesut dentar
-rezistenta mecanica
-indicate in punti de mica amplitudine

CONDITII DE ALEGERE A CORPURILOR DE PUNTE

obiectivele biologice
obiectivele biomecanice

Rigiditatea
Deformarea elastic
Deformarea plastic
Rezistena mecanic
Fractura corpului de punte
Rezistena la abraziune
Forele pe care le transmite

Corpuri de punte:
fizionomic
semifizionomic
metalic

OBIECTIVELE CORPULUI DE PUNTE

*biologice=profilactice,curative
*biologice
*biomecanice

OBIECTIVE
BIOLOGICE
ale CORPULUI
de PUNTE

PROFILACTICE

Profilaxia migrarilor dentare

Profilaxia malrelatiilor mand.craniene

Profilaxia resorbtiei osoase

Profilaxia tesuturilor periferice

OBIECTIVE
BIOLOGICE
ale CORPULUI
de PUNTE

Refacerea:
1. morfologica a dintilor lipsa
2. fizionomiei
3. functiei masticatorii
4. deglutitiei
5. articularii fonetice

CURATIVE

OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
de PUNTE

LEGEA NEWTON

1. RIGIDITATEA
CORPULUI DE PUNTE

*MATERIAL
*GROSIME
*AMPLITUDINE

OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
de PUNTE

2. DEFORMAREA ELASTICA

Depinde de:
-Modulul de elasticitate
-amplitudinea i grosimea corpului de punte
-axul corpului de punte-dictat de pozitia dintilor stilpi

OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
de PUNTE

2. DEFORMAREA ELASTICA

+/- caracter bistimulativ

DEFORMAREA CORPULUI DE PUNTE

DEPINDE DE ASPECTUL CONCAV/CONVEX
AL ACESTUIA

Mandibula>>>maxilarul

4.REZISTENTA MECANICA

4. FRACTURA CORPULUI DE PUNT

5. REZISTENTA
LA
ABRAZIUNE

6. FORTELE
PE CARE LE TRANSMITE
CORPUL DE PUNTE

IN ZONA LATERALA
IN ZONA FRONTALA

CARACTERISTICILE
CORPULUI DE PUNTE

AMPLITUDINEA
LATIMEA
INALTIMEA
PROFILUL
RAPORTUL cu CREASTA EDENTATA
FORMA PE SECTIUNE
REALIZAREA TEHNOLOGICA A CORPULUI DE
PUNTE

AMPLITUDINE
A

CORPUL DE PUNTE IN EXTENSIE

CONDITII DE UTILIZARE

-edentatii terminale sau intercalate

-antagonisti protezati adjunct
-pe doi dinti pilieri
- marime redusa
-fara contact ocluzal
-indicat mezial > distal
DEZAVANTAJE

-biomecanice
-suprasolicitare parodontala a dintilor pilieri
-leziuni carioase proximale

LATIMEA=in functie de:

diametrul VO al crestei
inaltimea crestei
diametrul dintilor inlocuiti

INALTIMEA
CORPULUI
DE PUNTE

PROFILUL , in sens :
-sagital
-transversal
-vertical

FORMA PE SECTIUNE:
-sa simetrica

-trefla
-a asimetric

--semisa

-cupa

RAPORTUL
cu CREASTA EDENTATA

1. in contact cu creasta
2. in contact partial cu creasta
3. la distanta de creasta

Parametrii zonei de unire dintre

elementele de agregare
i corpul de punte

 In

vederea conceperii corpului de

punte trebuie analizate
1.spatiul protetic potential
2.arcada edentata rezidualadirectia resorbtiei osoase
3.modificarile chirurgicale posibile
4.arhitectura gingivala

1.Spatiul protetic potential

Versiile

si egresiile dintilor limitrofi

complica
solutia-tratament ortodontic
-tratam protetic cu
devitalizare si schimbare axa dentara
prin preparare
-obligatorie analiza in ceara

2.Arcada alveolara reziduala

Rezorbtia

si atrofia modifica in timp

forma
Protetic pot apare -triunghiuri negre
inestetice
-impact alimentar
-proiectarea
salivei

 In

plus creste distanta dintre plan

ocluzie-plan gingival iar dintii
reconstituirii protetice devin lungi

Defect de clasa Ia

Defect de clasa a II-a

Defect de clasa a III-a

4.Refacerea arhitecturii
gingivale

 Prezervarea

procesului alveolar si a
arhitecturii gingivale trebuie facuta
imediat postextractional

Spear - 1999
Forma

ovala opreste colapsul gingival

2,5mm apical
Lustru perfect pentru control placa

Clasificarea corpurilor de
Fara contact mucozal
igienic
punte
-igienic modificat

Cu

contact mucozal -sea

-semi-sea
-cupa, semicupa
-ovate

 Selectia

corpului de punte depinde de

estetica si cerintele igienice
=maxilar- estetica primeaza, dintii
falsi trebuie sa iasa din alveola
=zone posterioare- conturul poate
fi modificat in scopuri igienice, mai
putin estetice.

2.Corpul de punte in sea

Are

o fata concava care acopera polul crestei

reziduale
Creeaza un profil de emergenta corect
Nu se recomanda

3.Corpul de punte in semi-sea

 Pentru

imbunatatirea conditiilor de
igiena, suprafata gingivala trebuie sa
aiba
-suprafata convexa atit
cit se poate
-zona de contact minima
cu creasta in forma literei T

4.Corpul de punte
cupa
pacientul

mentine usor

igiena
trebuie modelat convex
pe toate fetele
are un contact
punctiform cu creasta
indicat mandibular unde
estetica nu e foarte
important

5.Corpul de punte ovate

-aparenta

cea mai estetica

-suprafata sa convexa creeaza in tes moale o
depresiune
-tratament atent pentru obtinerea rezultatelor

 Corpul

de punte fizionomic elimina

posibilitatea existentei portelanului
nesustinut (semisa)

CONSIDERATII ESTETICE PRIVIND

TRATAMENTUL PRIN PUNTEA
DENTARA

 Singura

modalitate prin care

pacientul apreciaza calitatea lucrarii
este CUM ARATA

Estetica

esteCRITERIU DE EVALUARE
si MOTIV de continuare a
tratamentului

 Cel

mai frecvent esecurile estetice

sint date de rezorbtia osului alveolar

 Important

unde cade
lumina in jurul
dintelui natural in
special gingival
=o lucrare
neadaptata corect
antreneaza aparitia
de umbra la colet ce
strica iluzia
=recesiuni la
nivel gingival duc la
buraj alimentar, care
compromit in plus
efectul estetic

Dimensiunea incizo-gingivala a
corpului de punte
Dupa

extractie se produce rezorbtie

osoasa=> dinte artificial lung

pozitie anormala a conturului

cervical nu e imediat observabila

 Pentru

cazuri cu pierderi de rebord osos

accentuate solutia e utilizarea portelanului
roz pentru a simula tesutul gingival
Asemenea punti necesita o urmarire
atenta a igienei orale

Dimensiunea medio-distala
a corpului de punte
Principiile

perceptiei
vizuale adaptate
la design-ul
puntii

 Pentru

dintii zonei laterale- trebuie

duplicata dimensiunea portiunii celei
mai vizibile din dinte, meziala