ORGANELE LIMFOIDE

Noiuni:
Sistem imun (descriere, caracteristici)
Imunitate nnascuta i imunitate dobndit
esut limfoid
Organe limfoide primare i secundare
Celulele esutului limfoid

Sistem imun
A fost observat ca sistemul imun raspunde la prezenta
microorganismelor din mediul inconjurator dar nu si la
propriile celule. Sistemul imun recunoaste ca organismul a
fost infectat anterior cu un anumit microorganism.

1.IMMUNOLOGICAL RECOGNITION.
2.SELF/NON-SELF DISCRIMINATION.
3.IMMUNOLOGICAL SPECIFICITY.
4.IMMUNOLOGICAL MEMORY.

Sistemul imun
I. ORGANE LIMFOIDE
1. Primare: timus, maduva osoasa
2. Secundare: splina, ganglioni limfatici, apendice,
amigdale, placi Peyer
II. CELULE
1. Granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
2. Monocite, macrofage, celule dendritice
3. Limfocite: T, B, NK
III. MOLECULE
1. Imunoglobuline: M, G, A, E, D
2. Alte molecule: sistemul complement, citokine, etc.

IMUNITATE
INNASCUTA / NESPECIFICA
(innate immunity)
raspuns independent de antigen
raspuns imediat
lipsa memorie
conservata filogenetic
prezenta la toate organismele
pluricelulare

DOBINDITA / SPECIFICA
(adaptive immunity)
raspuns dependent de antigen
(specific)
memorie imunologica
(expansiune clonala ly)
prezenta doar la vertebrate

Celulele esutului limfoid

Celula stem hematopoietic

Stadii de maturizare a limfocitelor B

Limfocit B

Limfocit B

Centrocit

Plasmocit

Limfocit T

Limfocit T mic

Limfocit mare granular - LGL

Localizare

% limfocite
T

% limfocite
B

100

Mduv osoas

10

90

Splin

45

55

Ganglioni limfatici

60

40

Snge

80

20

Timus

Celule prezentatoare de antigen

Celul
dendritic

Macrofa
g

Limfocit
B

Mecanismul prezentarii antigenice

Prezentarea pe suprafata celulei
a fragmentului peptidic asociat
MHC clasa I

Digestia proteinei
virale in proteozom

Proteina virala
intracitoplasmatica

Vezicula
secretoare

Fragmente
peptidice
TAP

2m
Ribozom

Reticul endoplasmic

Nucleu

Legenda: TAP = transportor al antigenului prelucrat; c = calnexin

Mecanismul prezentarii antigenice

Prezentarea pe suprafata celulei
a fragmentului peptidic asociat
MHC clasa a II-a
Antigen

Prelucrare Ag in
endozom

Vezicula
cu pH acid

Digestia Ag in lizozom cu
eliberarea fragmentelor
peptidice

Lant invariant

Reticul endoplasmic
Ribozom

Nucleu

Timus fetal, col. HE

medular
cortical

trabecule
conjunctive

capsul

Timus adult,
col. HE
cortical

esut adipos

medular

Corticala timic
col. HE
limfocite

celule
reticulopeiteliale

Medulara timic
col. HE

celule
reticulopeiteliale

corpuscul Hassall

Lobulul timic - schi

Celul reticuloepitelial
Desmozomi
Desmozomi

Limfocite
Desmozomi

Lobulul timic - schi

Selectia clonala la nivelul timusului

Limfocitele T recunosc heteroantigenele numai sub
forma fragmentelor peptidice legate cu moleculele
codificate de MHC (major histocompatibility complex).
Numai acele limfocite T capabile sa recunoasca propriile
molecule MHC vor fi selectate si apte de un raspuns
imun adaptativ (self MHC restricted) = POSITIVE
SELECTION
La fel de important este ca limfocitele sa nu recunoasca
peptidele proprii legate la moleculele MHC proprii (self
tolerance) = NEGATIVE SELECTION

Capila
r

L - limfocite, R - celul reticuloepitelial, sgeile indic procese ale

celulelor reticuloepiteliale ce acoper membrana bazal a unui capilar

Timus - bariera snge-timus

Ganglioni limfatici
Organe limfoide situate pe traiectul vaselor limfatice,
intepuse in circulatia limfei.
Organe limfoide secundare formate din tesut limfoid,
incapsulate si compartimentate de septuri conjunctive.
Prezinta o zona corticala, formata din foliculi limfatici si o
zona medulara, formata din cordoane medulare.
Caracteristica vascularizatiei ganglionilor limfatici este
prezenta venulelor cu endoteliu inalt (HEV high
endothelial venules) la nivelul foliculilor limfoizi.

Capilare
limfatice
aferente

Valv
Arteriole

Cortical

Medular

Capilare
sangvine

Folicul
limfatic
Vas
limfat
ic
efere
nt

Capsul i
trabecule
Arter i
ven

Ganglion limfatic - schi

Ganglion limfatic
col. HE
cortical

folicul
limfatic

cordoane medulare
medular

Ganglion limfatic
col. HE

manta

centru
germinativ

folicul limfatic

sinus subcapsular

Ganglion limfatic
col. HE

sinusuri
medulare
cordoane
medulare

Ganglion limfatic
col. HE

venule cu
endoteliu nalt

Venul cu endoteliu nalt,

ME baleiaj

Productia limfocitelor efectoare

Activarea limfocitelor T naive dupa contactul primar cu
antigenul de pe suprafata APC este numita PRIMING,
pentru a se distinge de raspunsul limfocitelor T efectoare
asupra antigenului de pe suprafata celulelor tinta.
Contactul initial al limfocitelor T naive cu antigenul are
loc in organele limfoide periferice.
Raspunsul imun adaptativ nu este initiat la locul unde
este stabilit focarul de infectie ci in tesuturile limfoide
periferice (ganglioni limfatici, splina, placi Peyer,
amigdale).
Toate aceste organe limfoide contin APC specializate in
capturarea antigenului si activarea limfocitelor T.

Splina
Structura splinei favorizeaz contactul strns ntre
sngele circulant i celulele imunologic competente.
Splina ndeprteaz particulele din sngele circulant,
produce un rspuns imun contra antigenelor din snge,
distruge eritrocitele batrne sau anormale.
Examenul macroscopic al splinei secionate ne arat 2
componente: pulpa roie si pulpa alba.
La periferia splinei se afla o capsul fibroelastic, mai
groas la nivelul hilului, ce d nastere la travee de esut
conjuctiv ce nsoesc n drumul lor vasele sanguine cu
ramificaiile lor.

 Pulpa alb se prezint sub forma unor foarte mici noduli

albi inclusi n masa de pulp roie.
Tecile limfatice periarteriolare seamn pe seciune
transversal cu foliculii limfatici, dar se deosebesc de ei
prin prezena unei arteriole centrale care le strbate.
Teaca limfatica periarteriolar conine limfocite B in zona
central i limfocite T in zona marginal.
Arteriola central are colaterale mici in unghi drept, numite
arteriole penicilate, care se ramific si formeaz o retea
capilara n zona marginal, populat predominant de
limfocite T.

 Pulpa rosie este format din cordoane celulare

anastomozate (cordoanele lui Bilroth) separate de o
retea de sinusuri venoase anastomozate.
Sinusurile venoase sunt marginite de celule endoteliale
foarte alungite, fusiforme, paralele cu axul lung al
sinusului (precum doagele unui butoia deschis la
capete).
Intre celulele endoteliale se observ spaii sau pori.
Membrana bazal endotelial este discontinu la nivelul
porilor. Celulele sanguine pot penetra printre celulele
endoteliale, n ambele sensuri, ntre cordoanele pulpei
rosii i lumenul sinusurilor splenice.
Sinusurile venoase conflueaza treptat, dnd natere
venelor trabeculare, care se vars n vena splenic ce
prsete splina prin hil.

Teaca
Sinusul
limfatic
Circulaie
zonei
periarteriolar nchis
marginale

Arteriole

Teac
. limfoid

Circulaie
deshis

SPLINA - Schi

Arteriole
penicilat
e

Vene
trabecular

pulp alb

Splin, col. HE

pulp alb

pulp roie

pulp alb
pulp roie

Splin, col. HE
sinusuri splenice

cordoane
splenice

macrofag
celule
endoteliale

Cordoane splenice

Sinusoid
Sinusoid

Capilar sinusoid - ME

Cercul limfoid Waldeyer

Amigdala faringian

Amigdale
tubare

Amigdale linguale

Apendice, col. HE

esut limfoid

submucoas

Muculara
extern

Recirculaia celulelor sistemului imun

Limfocitele si limfa ajung
in sangele periferic prin
ductul toracic

Din sangele periferic

limfocitele naive ajung
in ganglionii limfatici

Duct
toracic

Ganglion
limfatic

Infectie
tisulara
Antigenele prin intermediul
limfaticelor ajung la ganglionii
limfatici