PARCUL NATIONAL

PIATRA CRAIULUI

Masivul Piatra Craiului (german

Knigstein), adeseori Munii Piatra
Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar
Crai, este un lan muntos calcaros aflat la
sud-vestul Carpailor Orientali, dar care
aparine lanului Carpailor Meridionali,
gsindu-se n nord-estul acestora.

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebete

geologic i morfologic de masivele i grupele muntoase nconjurtoare,
Munii Leaota, Munii Bucegi, Munii Fgra i Munii Iezer-Ppua. n
timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci
cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o lam tioas i
abrupt de roci metamorfice, n special roci calcaroase de vrsta
jurasic, lung de aproximativ 24 - 26 km, orientat de la sud-vest spre
nord-est, i lat de aproximativ 6 - 8 km, pe direciile perpendiculare
corespunztoare. Cunoscuii pereii verticali, inali de 400-650 m, dintre
Padina Lncii i Valea lui Ivan, au luat natere datorit stratificrii pe
orizontal a calcarelor.

Altitudinea maxim a Pietrei Craiului este atins n vrful Vrful La Om,

cunoscut i ca Piscul Baciului, avnd 2244 m. Masivul are numeroase
piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf.
Ascuit(2150m), Vf. imbalul Mare(2177m), Varful dintre
imbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Cldrii Ocolite(2202m)

ISTORICUL FORMARII PARCULUI

In ceea ce priveste istoria parcului, se stie faptul ca

primele excursii aici au avut loc la jumatate secolului al
XIX-lea si au fost efectuate de catre localnici. In aceea
perioada, istoricii mentioneaza doua dintre traseele
utilizate: cel intre Plaiul Foii si Moara Dracului si cel dintre
Prapastii si Piscul Baciului. Frumusetea deosebita a
locurilor atragea din ce in ce mai multi vizitatori, multi
dintre ei membri ai Asociatiei Carpatine din Transilvania.
In anul 1881 a fost construita cabana de la Vladusca, iar
cateva luni mai tarziu cea de la Plaiul Foii. In prezent,
ambele au fost renovate. Tot acum aici se gaseste si un
refugiu pentru turisti.

E unul dintre cei mai salbatici munti, dar care atrage in fiecare an mii de
turisti.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938

(Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta
decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca
Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium
alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".
In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare
numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de
conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national
ocupand cca. 9894 ha. in 1952 (anul in care a fost inregistrat primul
amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata
totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al
Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din
Romania.
Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul
Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a
asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase,
promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in
spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.

Creasta Pietrei Craiului

fotografiat din Grind

CLIMA

Temperatura medie anuala se

menine n jurul valorii de 0 grade C,
iar n zonele nalte coboar pn la
-2 grade C. Vnturile aproape
permanente sunt determinate de
poziia izolat a masivului.
Precipitaiile se nscriu ntre 1.0001.200mm/an, predominnd n lunile
mai i iunie.

HIDROGRAFIA

Singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita, Dambovicioara, cu unii din
afluentii lor.Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul
Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori.
Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice:
1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este principalul rau
colector, care marcheaza limita nordica a parcului.
2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului
Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari. El
capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca
care nu au un debit permanent. Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa inregistreze
un debit relativ mare in perioada de topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile maiiunie).
3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a parcului,
captand o serie de paraie dintre care cele mai importante sunt: Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea
Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste
apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt, izvoarele raului Dambovicioara.
4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului sunt:Valea
Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii, Valea
Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.
Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine hidrocarstice: Bazinul
Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud .

Roci calcaroase

FENOMENE CARSTICE

Cheile Dmbovicioarei i Petera Dmbovicioarei

sunt cele mai importante fenomene carstice din
Piatra Craiului. n partea nord-estic apar
Prpstiile Zrnetilor, izbucurile Fntnile
Domnilor si Fntna lui Botorog, La Zaplaz,
Cerdacul Stanciului, Petera Stanciului, Moara
Dracului. Aminitim Marele Grohoti care este o
pnz de pietre instabile de 4 km.

La
Zaplaz

Flora si fauna

n zona Piatra Craiului se gsete o vegetaie mai

puin bogat in specii datorit preponderenei
aproape absolute a calcarelor. Totui se gsesc specii
unice n lume de flor i faun, unele dintre ele, aa
cum ar fi Garofia Pietrei Craiului (Dianthus
Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt
floarea de colt(Leontopodium alpinum) i ghintura
galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale
amintim capra neagr (Rupicapra rupicapra),
declarata monument al naturii, capriorul, mistreul,
ursul carpatin, rsul, vulpea, lupul, veveria.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total

de 1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand
faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de
specii spontane se poate afirma ca Parcul National
Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de
plante superioare care se intalnesc pe teritoriul
Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in
"Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca
specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate
observa importanta deosebita a Parcului National
Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in
special pentru conservarea endemitelor carpatice.

Plante protejate: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul

floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o
gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus
baccata); angelica (Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella
nigra si N. rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sanctistefani); linarita (Linaria alpina); floarea de colt sau floarea Reginei
(Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte
(Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus),
ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera alba (Daphne blagayana),
tulichina (Daphne cneorum) etc.
Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si
comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de
comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul
localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au:
orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si
Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).

Floare de colt

Garofita Pietrei Craiului

Hesperis nivea

Sangele voinicului

Angelica

Ghintura

Gladiola salbatica

Iedera alba

Bulbuci

Macul galben

Tulichina

Fauna - Piatra Craiului

Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand deosebit interes stiintific.

Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi
pentru stiinta. Mentionam doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui
(Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea mentionam prezentaspeciei
rare

Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si in zonele

subcarpatice ale Munteniei si Moldovei si Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera,
Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost
identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice:Psodos coracinusdioszeghy,
subspecie endemica alpina;
Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati;
Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi;
Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa,
Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au
dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna Romaniei.
In Piatra Craiului reteaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata
printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si reofili specifici raurilor de munte:
zglavoaca - Cotus gobio; pastravul - Salmo trutta etc.

Nesticus
constantinescui

Zgavloaca

Pieris bryoniae

Fauna de amfibieni si reptile din

PiatraCraiului este ceva mai putin
studiata.
Se intalnesc:
Salamandra salamandra;
tritonul cu creasta - Triturus cristatus
cristatus (specie de interescomunitar
conf. Directivei Consiliului Europei
92/43 EEC);
tritonul de munte - T. alpestris
alpestris;
broasca rosie de munte -Rana
temporaria temporaria;
buhaiul de balta - Bombina variegata
variegata (specie de interes
comunitar);
broasca raioasa bruna - Bufo bufo,

Dintre reptile mentionam:

- vipera de munte - Vipera berus
berus;
- sarpele de casa - Natrix natrix;
- sarpele de alun - Coronella
austriaca austriaca;
- naparca- Anguis fragilis;
- soparlade munte - Lacerta
vivipara;
- soparla de camp - L. agilis agilis;
- gusterul- L. viridis viridis;
- soparla de ziduri - Podarcis
muralis, etc.
De mentionat ca toate speciile de
amfibieni si reptilede pe teritoriul
Romaniei sunt protejate fiind
incluse in anexa 3 alegii 13 din 11
martie 1993 (Conventia de la Berna

Tritonul cu creasta

Soparla de ziduri

Buhaiul de balta

Naparca

In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost

identificate 89 de specii dintre care 50 sunt mentionate ca
specii strict protejate in Conventia de la Berna Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a
habitatelor naturale din Europa (legea nr.13din 11 martie
1993); iar sase specii in Conventia de la Bonn Conventiaprivind conservarea speciilor migratoare de
animale salbatice (legeanr. 13 din 8 ian. 1998).
Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut
in mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea
intrecut, in prezent existand un numar foarte mic de
exemplare de acvilade munte
Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii
Fagaras.

Acvila

Vanturelul rosu

Alunar

Sfranciocul rosiatic

Mierla gulerata

Fluturasul de stanca

Cheile si zonele stancoase din parc suntpopulate de :

-fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara;
- brumarita de stanca - Prunella collaris;
- drepneaua neagra - Apus apus;
- drepneaua mare - Apus melba;
- mierla de piatra - Monticola saxatilis;
- lastunul de casa - Delichion urbica etc.
Exista si cateva specii de interes cinegetic:
-cocosul de munte -Tetrao urogallus;
- ierunca Bonasia bonasia

Ierunca

Cocosul de munte

Alte specii intalnite la marginea parculuisunt:

-cioara griva - Corvus corone cornix;
- barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara , barza
neagra Ciconia nigra.

Studiile realizate au aratat existenta a trei

culoarede circulatie ale acestor specii intre
masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare
care vor avea un regim special de protectie.
- Fauna de mamifere mici este bine reprezentata
Capriorul - Capreoluscapreolus si cerbul
fiind insa insuficient cunoscuta. Pana in prezent au comun - Cervus elaphus sunt intalniti in
fost identificate 15 specii de lilieci, care se
padurile de la baza masivului.
adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor
batrani de pe teritoriul parcului.
In prezent populatia de capre neagre Rupicapra rupicapracare traieste in zonele
- Dintre acestea 14 specii intra in categoria
stancoase ale masivului este de cca. 120 de
speciistrict protejate conform Conventiei de la
exemplare. Numarul exemplarelor a scazut
Berna, iar 6 sunt specii deinteres comunitar
conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC dramatic in ultimii ani datorita vanatorii,
(Rhinolophusferrumequinum, R. euriale, Myotis
braconajului si a distrugerii habitatului lor
bechsteinii, M. blythii, M. myotys,Barbastella
natural (taieriitufarisurilor de jnepeni).
barbastellus) iar o specie - Vespertilio murinus
este inclusa in Conventia de la Bonn.

- De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt

protejatetoate speciile de lilieci conform legii 90 din
10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul
privind conservarea liliecilor in Europa, adoptatla
Londra la 4 decembrie 1991.
Parcul National Piatra Craiului gazduiesteo
populatie bogata de carnivore mari:
-urs - Ursus arctos;
- lup -Canis lupus;
- ras -Lynx lynx.

Alte specii intalnite in parc sunt:

-porcul mistret - Sus scrofa;
- bursucul- Meles meles bursucul- Meles
meles;
- jderul de copac - Martes martes;
- jderul de piatra - M. foina;
- pisica salbatica - Felix silvestris ,
vidra - Lutra lutra, etc.

Jderul de piatra

Lup

Bursucul

Capra neagra

Aspecte antropice si fenomene de risc

n timpul verii
aici apare si
elementul
antropic
(ciobani cu
turme de oi)

peisaj antropic satele Pestera si

Mgura cu case
risipite, si odi,
cu gospodrii
traditionale

Cauzele producerii riscurilor climatice: cauze

astronomice, geologice, geografice, antropice.
Schimbarea axei polilor, schimbarea polilor
magnetici, activitatea solara, cutremure, vulcanism,
anomalii in cuplajul ocean-atmosfera, fenomenul El
Nio, cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera,
incalzirea globala.
Riscuri climatice in zona de clima calda: cicloni
tropicali, valuri de frig, ploi torentiale.
Riscuri climatice in zona de clima temperata: valuri
de frig, valuri de caldura, inghet, bruma, ceata,
smog, furtuni cu grindina, ploi torentiale, tornade,
deplasari rapide ale formatiunilor ciclonale, vanturi
cu viteze mari, seceta, exces de umiditate.
Riscuri climatice in zona de clima rece: cresterea
temperaturii cu efect asupra banchizelor de gheata si
a cresterii nivelului oceanului planetar, furtuni de
zapada, valuri de caldura.
Riscul avalanselor.

CONCLUZII

In concluzie, turismul pentru natura corespunde

activitatilor axate in principal pe observarea si
aprecierea naturii, fie celor practicate in aer liber
cu scopul de a descoperi, care sunt dezvoltate si
gestionate astfel incat sa minimalizeze impactul
negativ asupra mediului si sa maximalizeze
reinvestitiile economice pe plan local.

PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI