Inimioare, inimioare

De Sarina Cassavan
 La un col de strad, un
vnztor de dulciuri striga din tot
sufletul: Inimioare! Inimioare! i
poftea pe toat lumea s guste
inimioarele de turt dulce.
Un biea se apropie timid
de dnsul i alese o inimioar,
presrat cu bomboane colorate.
Nu c ar fi avut de gnd s o
mnnce, ci fiindc vroia s o duc
mamei sale, care era bolnav. A
auzit el pe cineva din cas spunnd
c mama lui s-a mbolnvit de
inim rea i atunci i-a fcut
socoteala c i va duce mamei sale
inima aceea de turt dulce, pe care
s i-o puie n locul celei rele i
s se fac sntoas.
Vrnd s o plteasc, vzu cu
amrciune c nu-i ajung banii.
Se ntrist peste msur.
Vnztorul l ntreb pentru cine
vrea turta. Cnd copilul i spuse c
vrea s o duc mamei sale , fiindc
e bolnav de inim rea,
negustorul i-o ddu fr s
primeasc nici un ban.
Copilul mulumi i alerg
acas ntr-un suflet:
 - Mmico, mmico! i-
am adus alt inim! Arunc-
o pe cea bolnav i rea i
pune-o pe asta s te faci
sntoas!
Mama n-a neles la
nceput ce vrea bieelul.
Dar cnd acesta i-a ntins
inima de turt dulce, a
priceput, l-a luat n brae i
l-a srutat, plin de fericire,
vznd ct de mult o
iubete copilul ei. Ea i-a
explicat c inimile
oamenilor nu se pot
schimba cu inimi de turt
dulce, dar ea se va face
bine dac bieelul va
mnca n locul ei inimioara
de turt dulce.
La nceput biatul nu
a vrut s se ating de
inimioar. Dar dup ce
mama lui mnc o bucic,
el lu cu plcere restul. Din
ziua aceea, mama sa
ncepu s se
nsntoeasc.
 Dup cteva zile,
bieelul se plimba cu
mama sa prin trg. El o
duse la vnztorul de turt
dulce, pentru a-i arta
acestuia c mama lui s-a
fcut bine.
Mama i reaminti
negustorului cele
petrecute i i mulumi
pentru gestul su frumos.
Era foarte mndr c
biatul ei o iubete aa de
mult i fericit c n lume
mai exist oameni cu o
inim aa bun i
generoas.
Copilului i slta inima
de bucurie c mergea
alturi de mama lui care
era tnr, frumoas i
sntoas.
i oare cum s nu te
faci bine cnd ai un copil
cu o inim att de bun?