Geriatrie, gerontologie,

ngrijirea calificat a
vrstnicului
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
FMAM
Curs 2

Starea de sanatate si de functionalitate- factorii care

influeneaz echilibrul sntate-boal, conceptul de
ecosanogenez, modelul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS)
pentru evaluarea functionalitatii (ICF-DH);

Imbatranirea individuala- imbatranirea fiziologica/sanatoasa,

patologica/polipatologie/comorbiditati, capacitate functionala-
autonomia/independenta,
Dependenta/dizabilitate/handicap: definitie, clasificarea persoanelor
varstnice dupa starea de sanatate,
piramida nevoilor in medicina/geriatrie,

ingrijiri specifice pe nevoi, prevenirea dependentei;

 Starea de sanatate
Sntatea -un termen relativ, utilizat
n sens larg pentru a exprima
dimensiunile complexe ale
experienelor umane
"ce este sntatea?" ne orienteaz
spre analiz
Conceptul complex de sntate
poate fi abordat din perspective
foarte diferite
Definitii diferite/variate
 Starea de sanatate
Grecia Antic -definiia lui Platon: Minte
sntoas n corp sntos; i ambele
contribuind la binele sufletului
Punctul de vedere modern -sntatea are
cteva dimensiuni emoional,
intelectual, fizic, social i spiritual,
fiecare dintre acestea contribuind la
condiia de bunstare a unei persoane
s triasc o perioad lung de timp
s se bucure de via pe de-a-ntregul
 Starea de sanatate
OMS (1948),sntatea=Starea de complet bunstare fizic, psihic
i social, care nu se reduce numai la absena bolii sau infirmitii
Deinerea celei mai bune stri de sntate de care este capabil fiina
uman este unul din drepturile fundamentale ale omului.
Biologic,sntatea= toate organele, aparatele i sistemele
funcioneaz normal, prin aceast stare de bine biologic nelegnd
organism n homeostazie
Psihic, sntatea= armonia Acesta presupune o stare a
organismului optim pentru a desfura activitile zilnice, a nelege
emoiile i de a ti s fac fa problemelor, a se adapta la schimbare
i stres, a iubi i de a fi preocupat de soarta celorlali, a avea un grad
rezonabil de autonomie personal. ...presupune o via cu sens care
merit s fie trit [Lupu i Zanc, 1999].
Social, sntatea =permite ndeplinirea rolurilor sociale (de prieten,
de vecin, cetean, sot, soie, printe, etc.) i sarcinile pentru care a
fost socializat n mod confortabil i cu plcere fr a face ru altora.
 Starea de sntate
concept larg care se refer la prezena sau
absena bolii i msurarea calitii vieii
un mijloc de msurare i descriere a sntii
unui individ/grup din populaie/unei populaii
dup standarde acceptate
Msurarea sntii -indicatori de sntate
care descriu sntatea n termeni cantitativi i
calitativi
Indicatorul de sntate reprezint o variabil
care poate fi msurat direct, furnizand
informatii asupra diferitelor aspecte ale
nivelului starii de sntate
 Dimensiunile sntii
Sntatea emoional= nelegerea emoiilor i cunoaterea
modului de soluionare a problemelor cotidiene- o stare emoional
bun-o rat sczut la boli legate de stres(ulcere, migrene,astm)
Sntatea intelectual=desi capacitatea intelectual variaz,
toi indivizii sunt capabili s nvee cum s dobndeasc i s-i
evalueze informaiile, cum s aleag ntre alternative i cum s ia
deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv
sntatea- educatia pentru sanatate si noul concept de
management al tratamentului individual
Sntatea fizic= starea organismului i rspunsurile acestuia n
faa bolilor- adoptarea unei conduite ce confer o bunstare fizic
(fara fumat, cafea,alcool, droguri, cu exerciii fizice adecvate,
alimentatie echilibrata etc.)
Sntatea social= mplinirea trebuinelor umane pentru
dragoste, intimitate, de apartenen
Sntatea spiritual= Numeroase studii au artat o asociere
ntre afiliaia religioas i rata sczut de boli cronice i a
mortalitii
 Factori care influeneaz
echilibrul sntate-boal
biologici (ereditatea, factorii predispozani),
psihologici (personalitate, temperament,
stresul, abuzurile emoionale),
socio-culturali (comportament, cultur,
educaie, spiritualitate, religie, etici),
ambientali (factorii de mediu, infecii,
epidemii),
economici
politici ( legislaie, sistem de sntate, sistem
de protecie social)
 Conceptul de
ecosanogenez
eficiena n exploatarea resurselor
naturale
Se impune politica de protejare a
mediului ambiant i, implicit, a
oamenilor.
un singur concept -uneste sntatea
omului cu a mediului
ecologic" + sanogenez=
Ecosanogenez
 Sisteme
Maturizare interne
i complexe Mostenire
mbtrnire Genetic

BIOLOGIA
Social UMAN Recuperator

STAREA DE SNTATE
SISTEMUL

Psihic
MEDIUL DE Curativ
SNTATE

Fizic COMPORTA- Preventiv

MENTUL

Riscuri
Riscuri n
profesionale
Obiceiuri timpul liber
alimentare
i consum
 Starea de functionalitate

2001, OMS: International

Classification of Functioning,
Disability and Health (ICF-DH)

Nivele de
functionalitate/deconditionare
3. Handicap - Societate
2. Invaliditate - Intregul individ
1. Disfunctie - Tisular sau de
organ
 Sindromul de deconditionare

CONDIIONRE, condiionri, s. f. 1. Stabilire a unui

raport de dependen. 2. Operaie prin care un
material, un produs etc. se aduc ntr-o anumit stare de
umiditate, de temperatur, de puritate etc.
Condiionarea aerului = climatizare. Sursa: DEX '09
(2009)
DECONDIIONRE s. f. neologism, aciunea de a
decondiiona; proces terapeutic destinat eliminrii
unor tulburri emoionale de tip nevrotic. (<
decondiiona)
DECONDIIONRE geriatric /sindrom/declinul
sistemelor funcionale i consecine nefavorabile
asupra capacitii de efort
 Structurile si Activitate (A) Participare (P) Factori
Nivele de functiile contextuali
functionare organismului
(B)
Organism Individ Societate Factori de mediu
(partile (persoana ca (situatii de viata) (influente externe
corpului) intreg) in functionare)
Functiile si Performare de Implicarea in Caracteristici ale
Caracteristici structurlie activitati situatii de viata mediului fizic si
corpului individuale social+atribute
ale persoanei

Aspecte Integritate Activitate Participare Factori facilitatori

pozitive de functionala si
functionare structurala

Aspecte Infirmitate\ Limitare de Restrictie de Bariere\

negative\ disabilitate activitate participare Obstructionare
problematice
Clasificare a persoanelor vrstnice
in functie de starea de sanatate si
functionalitate

persoanele vrstnice VALIDE

persoane vrstnice BOLNAVE

persoane vrstnice
DEPENDENTE
Imbatranirea NU ESTE o
BOALA.
Procesul de imbatranire antreneaza o serie de modificari
morfologice si functionale ale organismului, unele din acestea
putand fi detectate, constituindu-se in indicatori ai imbatranirii
Pe baza acestor indicatori se poate preciza varsta biologica a
unui subiect care, in conditii ideale, se confunda cu varsta
cronologica

Imbatranirea fiziologica este un proces normal dar care are

predispozitii pentru anumite patologii destul de specifice.

Ortogeria(eugeria) = fiziologica=varsta biologica coincide cu cea

cronologica

Disgeria= nefiziologica= varsta biologica> varsta cronologica

(imbatranire accelerata); Imbatranire cu profil patologic:
CV,cerebral,etc.

mbtrnire ntrziat( incetinita) vrsta biol. < vrsta

cronologica.
Batranetea nu este
o boala , marea
varsta induce o
dependenta
naturala care
necesita ajutor
 Autonomia si calitatea
vietii
Procesul de imbatranire demografica

Politica fata de batranete:

Modificata- evolutie
de la conceptia de asistenta
conceptia de autonomie
conceptia de calitatea vietii
mentinerea persoanelor varstnice in cadrul lor
obisnuit de viata
cresterea populatiei varstnice (si mai ales
cresterea proportiei celor de peste 80 de ani)
cresterea nevoilor de ingrijiri acordate
acestora
( populatie cu grade diferite de dependenta).
 Nevoia
Se defineste drept senzatia de lipsa, sau
de rau, care impinge fiinta vie la
efectuarea unor acte indispensabile
satisfacerii nevoii respective

O nevoie satisfacuta antreneaza o stare de

bine in orice conditii

Psihologul american Maslow propune un

model denumit Piramida nevoilor, in
care se distinge intr-o scala formata din 5
nivele , nevoile de la cele de baza la cele
de dezvoltare
 Piramida nevoilor
Acest concept are o mare aplicabilitate si in medicina
 Nevoile medicale
O persoana bolnava are nevoi
suplimentare impuse de suferintele date
de boala si pe de alta parte se afla in
imposibilitatea de a-si satisface singura
nevoile de baza.

In geriatrie, obiectivul principal este de a

creste calitatea vietii pacientului varstnic
prin satisfacerea nevoilor specifice.

Procesul de imbatranire si efectele lui,

ridica premisele elaborarii unui demers
de ingrijiri personalizate, care pot
satisface nevoile varstnicilor.
 Dependena
Proces de mare complexitate
Cuprinde urmatoarele componente,
indiferent de varsta! :
Biomedicale
Morfo -funcionale
Psihologice
Sociale
Socio -familiale
Culturale
Economice
 Dependenta
O persoana este dependenta dac
prezint una, mai multe sau toate
din caracteristicile urmtoare:
1.nu se poate deplasa,
2.nu bea singur, trebuie alimentat total,
3.este incapabil de a se spla,
4.nu se poate mbrca,
5.are incontinena urinar simpla
permanent,
6.prezint dezorientare care poate
antrena o conduit.
(O.M.S. Clasificarea Deficientelor, Incapacitatilor si Handicapurilor/CDIH
1980).
 Evaluarea dependentei
Evaluarea dependentei in geriatrie ia in
consideratie 3 categorii de NEVOI :
1. Nevoile de AJUTOR in realizarea actelor
vietii zilnic
2. Nevoile de INGRIJIRE SI NURSING( care au
la baza nevoile fundamentale ale Virginiei
Henderson).
3. Nevoile de COMUNICARE

Nevoile MEDICALE in scopul dimensionarii

adecvate a paletei ofertelor de servicii
medicale si a planificarii resurselor.
Deci, dependenta este
incapacitatea de a-si
administra propria
viata, de a face optiuni
O alta varianta a existentei umane
alaturi de starea de sanatate,
autonomia si starea de boala(Dr.
C.Bogdan )
 Obiective specialein
dependenta
ingrijiri speciale
suport legislativ in domeniul drepturilor
omului
cresterea calitatii vietii

Wood a propus (1976-1980) o viziune mai

larga asupra dependentei, deosebind:
deficienta ( atingerea unui organ)
incapacitatea ( se refera la nivelul
functional)
dezavantajul ( repercursiunea asupra
nivelului social)
 Medicina de ingrijire
Metodologia de ingrijire
Obiectivele ingrijirilor geriatrice:
A ajuta persoana varstnica sa inteleaga
imbatranirea si sa distinga aspectele
normale de cele patologice

A ajuta persoana varstnica sa controleze

procesul de imbatranire prin interventie
proprie sau a celor ce o ingrijesc

A ajuta persoana varstnica sa-si

solutioneze problemele patologice
 INGRIJIRILE gerontologice
/geriatrice
PRINCIPIILE generale ale ingrijirilor gerontologice:
Continuitate
Abordare globala
Evaluare etapizata a rezultatelor
Calitatea inalta a ingrijirilor
Participarea persoanei ingrijite si a familiei acesteia

ETAPELE acordarii de ingrijiri:

Anamneza cat mai bogata cu date obiective si subiective
Analiza datelor si formularea Dg. de ingrijire
Planificarea ingrijirilor
Evaluare

TIPURI de ingrijiri:
Spitalicesti
Comunitare
 INGRIJIRI GERIATRICE = RELATIE DE AJUTOR
( Murray)

Obiective
Cresterea stimei de sine
Diminuarea anxietatii
Ameliorarea capacitatii de
comunicare
Implinire pe plan profesional
Gasirea unui sens al vietii sale
Mentinerea unui mediu stimulant pe
plan biologic, emotional, social
 Nou tip de ingrijire
Ingrijire si medicina tip integrativ
(3P):

1. Predictiva
2. Preventiva
3. Personalizata
 PREVENIRE A
DEPENDENTEI
CUNOASTEREA dependentei si masurarea ei
reprezinta punctul central in abordarea politicilor
socio-medicale in imbatranire.
EVALUAREA cat mai corecta si mai realista
necesara pentru a se putea identifica metodele de
PREVENIRE A DEPENDENTEI
Evaluarea dependentei impune masurarea ei
pentru cunoasterea nevoilor de ingrijire in
special

Principala prioritate a geriatriei este:

de a preveni dependenta persoanelor varstnice
de a atenua severitatea acesteia
efect pozitiv asupra familiei dar si a pacientului,
care ramane autonom cat mai mult timp